Rafail Noica Cultura Duhului Despre Pocainta

8/13/2019 Rafail Noica Cultura Duhului Despre Pocainta

1/16

lr - , ('t't,1I,R.I Dt lIt'l.I IC\, cstc pocairttat Utt itct tttoral? $i c:uttt. pt'itttt'-uttact nroral, printim Duh vecinic'l Pocainta este un actfiin1ial, adica al frrii o fire care se preface din firea

animalica in cea dumnezeiascb Pocainta omului Ei v-agputea aduce nrii de citate din Biblie este Duntnezeu CareSe pocaie;;tc in nrine. Care, nepaciitos flind qi desdvdrqit.com-patirne$te pentru ntitte. pentru ntoaftea mea, pentrupierzania nrea $i noi, cAnd ne poclim, intrlm inpociin{a lui Dumnezeu. $i noi, duhovnicii, daci nuintelegem aceastA taini, vom calca cu bocanci cu cuiepeste lucrul cel mai ginga;, cel mai delicat. Ci Dumnezeulnostru este un Duntnezeu smcrit gi ne povdluiegte cdtresrlerenie" nu fiindcir sunteltt r-obi, ci ne povdfuieqte spresnrerenie numai ca sb devenirn ca Dumnezeu. ca si devenitndurnnezei Daca nu inlelegem lucrul aresta" intr-adevlrdegeaba facern duhovnicie. Va deveni numai lucrareomeneasc6, vom incerca s6 tbcem un om mai bun, osocietate mai dreapt[, sa indreptim istoria putin, gi vom dalaliment Dacd vom intelege lucrul acesta qi in acest duh,vom merge inainte in dr"rhovnicia noastri" vont fbce lucraredumnezeiascl ;;i ne v'otn 1'tutca Pet-tttitc sa uitdm cele aleparrrantulrri. ;i istorilt. li t'lrtil. r)l I)t()llriit- pi ..irrrbtirtatatirea,"cici toate sc \'or siivirpr izror':ittd din dult $i degi sunt zecide gdnduri ce irni vin irtcri itt trtittta. poate cu asta inchei.Dumnezeu si ne nrilurascaM[ iertati, Slirrtrti l'rtrirrti ;i I'}reasfintite, poate deprea nrulta indrzrznire Ntr ptcltntl t:li StiLr tttai mult decatSfintiile Voastre, dar iarir;;i zic ctt ttrrt irllpartagrt ce am ar,uteu mai pretios, cu gindul cii. lt;rt cr.rtll ttttt vizut prin maitoati lumea, multe din celc Lrc anr lrrirttil tttli c1e la SfrntulSiluan, prin Pdrintele Sotionic. surtl pr:litt cunoscute inlume. Si mi ierte cei pentru carc a lirsl dc prisosinld, qi s6mi ierte gi ceilalf pentru indraznirc $i rtruati-v[ qi pentrumine, ca sd nu fie numai cuvittte itr i.iirtt. dar triiesc qi eudupd cuvdntul pe care l-am spus;i in carc cred.

DESPRE POC]AINTA,\m ales ca tenta pelltl'tl scalil ilceilsta poeitirtllt. ttlt

cuvant devenit ,,cenugireas6" in mai toate Iirnbile. fiindcdomul. de cand cu cdderea lui Adarn de la lumina luiDumnezeu. continud neinlro-trpt sd cad6. Sunt dou[ linii inistorie: ulta care a urcat parlA la Ilristcis. ;i alta de cadere dela Dutnnczcu, indepirtarc dc la I)unlttezeu' pdnd lacdderea cea rnare, apostazia de care vorbeqte SflntulPavel, cind va veni, va trebui ca Dumnezeu sh scurtezeacele zile, tiindcd rtici un trup ttu se va ntai ttrintui r Amputea nunti aceasta tlinamica clderii, care se prelungeqtepdn[ la punctul acela cel nrai de pe urmiAstdzi suutenl nlai indeparrati de Dumnezeu 5i caoameni, ;i ca ontenire. l'rair-n intr-ut-t context instrdinat dehar - limbajul ntodem il numegte ,.secularizat," de lasecol. veac, ca un cuvint opus notiunii de vecinicieDumnezeu cheama pe om la vecinicie. Omul, in neEtiinfalui, se intelenegte din ce in ce rnai mult in veac, adicd inveacul acesta trecdtor, in pf,mintul acesta de care HristosDumnezeu zice cd ,,Cerul qi pamdntul vor trece, darcuvintele Mele ntr vor trece "' Notittnea de poc6int[.cuvantr.rl ,.poc6inta' a devenit ..cenuqareasa'' linlbii' flindcaoamenii - observ cu amirdciune, din toatd via[a mea qi dince m-a inconjurat ' nu mai $tiu ce este $i nu mai qtirn s6trdim pociinta. qi de aceea am pierdut ;i notiunea ei Arnredus pociinta la ni;te tttattieristne etico-rnorale sau' itl cel

Conl'erinta {rnrrtil la Caxr cle CtrltLll-i'r Alha lulia. ]\rstul Naltelrr l)trtttrttrlutI)ecctubrie. I()()i' Marcu 13. 20: Mat. 2-t. 35.


2/16

T()+ ('(,1,7 I.'l?.1 l)I;ll(.."1.1;lmai br"rn caz, la o atitudine moralA Dar vreau si zic ca-daca ne reducem numai la rnoralitate" nici nu a inceputincf, acea cdldkrie cdlra yecirtic,iu lui Dumrrczert, care inlimbajul Bisericii s;i in intelesul addnc al cuvAntului, agacunr l-au infeles Parintii Bisericii, se numeEte pociin{i.Poate cA voi incepe de la un cuvint al luiDumnezeu dat unui Proroc, pe care il reia un Tropar dinJoia Mare. din slujba pe care o cunoa$tem ca Slujba celorDoudsprezece Evanghelii .,Doud qi viclene a sbvirgitimprotiva mea fiul meu lsrail. Pre Mine. Izvorul apelor,M-a lepadat, gi a sdpat luiqi lintini sparte."' Aicea esteDumnezeu Care plinge. Pe Sine Se plinge Dumnezeu? C6Adam, cd eu L-am lepadat? Are Dumnezeu CelAtotputernic, Atotqtiutor, nevoie de ceva sau de cineva casd Se implineascd? ii este lui Dumnezeu urit dac6 esingur? Ca cregtin nu am nevoie sd mai vorbesc despreasta. Vd dati seama cd intrebarea este numai retorica. Ar fiun nonsens. Dumnezeu plinge pe fiul slu, pe Adam.Dumnezeu plAnge tot suf'letul care se cunoa$te pe sine caeu. Pe mine md plinge f)umnezeu. A lepidat AdamIzvorul apelor gi a fbcut lui,si thntdni, liitrttirtir s1rurtd. carenu poate sa tina apele PAna cand" Adame? Pdni atuncicAnd vei muri de sele, ndclilduitul in denddejcle, in loc sdnidajduieqti in Cel ce te-a licut" Care pl6nge, in cuvintelelui Hristos citre popclrul lsraelit din vremea aceea, cdtreIerusalim: ,,lerusalime, lcrusalimc. care omori prorocii,cum ag fi voit sd adun pre liii rii precum gi gaina iqi adun6puii subt aripi Dar nu ai roit "t 5i Dumnezeu pldnge.Pldnge pe Adam.Dumnezeu, dacl nu pc lil Sc pldnge. ci plAngeinc[pa{Anarea, indiratnicia omului, apiri putenr in{elege ciIlercm 2. lir Luca ll. i-l

l)l.,Sl'lll:l'()('.ll\ .1 (r.'rDumnezeu Se ciiegte pentru riutitile omului. $icuvintul acesta il iau din Scriptura Nu-nu antintcsc incare dintre Scripturi este scris ci Durnnezeu Se caieSte derautAtile noastre. Si acesta este un cuvint care af tt'ebuipdstrat, fiindca poclinfa adevirati este intrarea onruluiin ciinfa lui Dumnezeu, Durnnezeu Care vrea s[s[laEluiasca in om; Dumnezeu despre Care este spus caulihne;te intru sfrnti, qi siinti ne-a gandit pe toti,Dunrnezeu f'are vede ca onrul nlr se da I-Lri. acelaqiDumnezeu pldnge pentru indaratnicia mortala a omului.Pand undet Pldnge pdna cainta lui Dumnezeu ajr-rnue lapogorarea [-ui in neantul nostruPraznicul pe care il a:;teptarn. Craciunul. esteintruparea (lelui nrai inainte cle veci. ca sa tie onr, ca sdpoata vorbi omului fbp catre fbta lbra sa-l sperie, ca BldnclPdstor, ca s6-l aducd pe om inapoi la intelcgcreu c'hipulrrtcelui dintdi in care Durnnezeu a fhcut pe ont, chip care esteinsupi chipul lui Durnnezcu Ca qi noi, insulletili defrumuselea acelui prim chip. sa incepenr cu dumnezeiascainsuflare acea calatorie catre tt.s;ettkintu'au ctt I)ttntttt,zcttChipul il avem in noi, dar asenrinarea cu Dunurczeu undeeste? AceastA cAlatorie, aceasta lucrare a onrului in care seinfiptuie;te asemf,narea cu Durnnezeu, care prin lucrareaharului poate duce pina la trilulu idetttttuta a omului cuDumnezeu, se numeEte pociintiVechiul l-egamant a cultoscut ceva din pocaintlNu existd om pe pamdnt care sa nu aiba nthcar un lir deintuitie unde este viata lui. [.egea pe care Duntnezetr a dat-olui Moisi. cele Zece Porunci. gi cunl gtrrn toti dininviliturile morale pe care le primim este. rrrai ntultdecit altceva. t'r serie de interziceri Mai ntrlt zice l.ceea sanu faci qi sa nu faci, decAt sd iti aratc ce sil fircr l)ar chiarcdnd Legea Vechiului [.e:gantdnt ulita ccrrr. ontrrl nu aputut s-o cuprinila pe deplinE


3/16

(r(r ('{ l.'l t'1


4/16

6lJ ( t t.t( |t.lt)( Itt It tspus.la C'ruce ..Cu aderar-at acesta t.'iul lui Dunr'ezeuera "r Daca ornul ajunge la credinta aceasta pi trece pestestarea lui de ..tarie de cerbrce." cle irdlratnicie. cJacinesfir;ita bunatatc a lui [).rrrczc-u ii rr1tt,1rt,cat ric ciitinima. atunci gi acel onr aucle cc-a aLrzit tdlharul pe cruce.talharul ccl inteleprDe ce-l nurnirn intelept. ca tAlhar a tbst pdna lam.afie') $i in ultima clipa pe cruce. r'dzand i' fhta rui rr'.eri'olat r.sttg'it irrrllreLr*rt crr cl, st: p.caie5te. ccr.a instrallndu.le cugetului lui ii zic:e ce avea el sa raspuncJa..colegului" lui din tatharie care a spus ,.Dach erai Flur ruiDumnezeu, puteai sd te ntantuieqti pe tine ;i pe noi.'. Adicacum infeleue ontul: ..pureai sa te daijos de pe Ciruce qi sane scoti gi pe noi," ceea ce ziceau, barfind. gi Fariseii, ;icafturarii. gi toti c,ei car-c il ptrsesera pe (.ruce $i s_arazv'rltit, cLl stint rAzr r.at. in strlfirndurik; celui cle-aldoilca talhar cuidrrtul de pocainti, care se zarnisrise i' er.gi s-a rrdscut un culant cle n[u.ltrt.trtc ..Cunt nu ti_eruqine" fiate. si spui acestea'l ( a noi. claca sunternrSstignili" prirrinr dreapta risplata pentru faptele noastreAdica toata r,ia[a anr r,rcis, toata v,iata arn rlpit de laoarneni. nu este drept oare ca acLlma oa'renii. ,o.i"trt"uasta pe care arr stncat-o. sa se razbune pe noi qi sd nerapeascir v'iata nOast|a. plceurrr arrr r-lipit gi noi urLrltc aitele'lDar oltrul acesta nu a fbcut ninrica rau ":N4i-a venit rnai de nrult timp _edndul $tia tAlharulcine era lisus? Atuncr. daca gtia, de ce nu s_a oprit dintalharie- plinir la cnrcc'l ('ine ltic Nu zic cd cdndul nreueste absolLrt Dar 'ri-a r,c.it pi giird,l ca p.atc- nu ;tia.Poate gtia ca-i ur om bun. ur orr care fbce lucruri bune,dar poate inci nu-l irnpresionase bunatatea LLri, aqa cum 5i

r N,l'rrcu l-5. it)' ('f Luca ll. l0-l I

l)1..\l'1il.l'rtr ll\l I (r()noi vedem oarneni bLrni. fi-i lds[nr si triiasci. q;i noicontinudrn cu rele. Dar cdnd a rdzut pe acel om bun pus penedrept pe cruce. cdrrd l--a vazut bdr-1it de ..cole_qul" lui curninciuna aqa de uracioasa. nra gdndesc ca acest ..rdzvrdt"pe care l-arn nunrit slhnt. care s-a zarnislit in el. i-a nascutun cur"Ant de spovedanie (ca rrcli cr,r ader'arat prirnirllucrul de care suntern l'rednici;. poate ca s-a intanrplat ;;i inel ceea ce se intanrpla in orice act de spovedanie sincera ,sidin striliurdul fiintei" cd s-a unrplut de Duh Stint" cle harS-a umplut de intele_qere gi a inteles cd nu era nurnai un onldrept, qi a putut s[ dea drurlul la un alt strigat. ce s-anascut. fbrb sa se zdnrisleasca in el. decdt atuncea cdnd asplrs cuvAntul de pocainta. ca .,Acesta esfe om drept "Poate de-abia atuncea a inteles c:i1 era t"iul lui l)Lrnurczeu,poate de-abia atuncea $i-a amintit cd auzise cur,'antulacesta, gi gi-a dat seama ce inseanrnd, it.t pLrterea [.ui, 1,)lul ltri lhtntrc:(tr Adica acesta. srnedtul orn pe care-l vdd,este l)uurnczeu $i a strigat ..Pornenelte-nra. l)oarnne. gipe nrine cand r,ei v'eni intru Inrpirafia'la "l(ie qtia el, in zilele acelea, cind Si cunt va v'eniAcela, Care era sd ntoari in cdteva ceasuri, ..intruimparalia Lui"' Nici Llcenicii nu qtiau asta. Cu citev'a zileinainte vorbise Mintuitorul de Patimi Ei de inr,'iere, qiUcenicii. care cuno$teau Scripturile. gi-L cunclgteau peDascalul lor de trei ani 5i rnai bine, nr-r litiau cc insearnnainvierea gi nu indrazneau sd-[. ilttrebe, cum spune una clinFvanghelii Ce putea sa gtie tdlharul, cfrnd va veni intruImplr[1ra Lui'? Doar cd, ,,atuncea cdnd vei veni intruImp6r[lia Ta, pomenegte-md, Doamne, qi pe nrine."strigit, sau mai bine zis qoaptl de pocainla. Unul dinTroparele din Joia Mare spune: ,.Un mic cuvdnt a spus

Luca 2.i. -12


5/16

70 (rIltll. ll)t ilt ItItAlharul pe cruce,.dar mare credinla a aflat ,, latd, o qoaptdl-a mdnruit $oapta,aceasta era strigit de pociinti.Rispunsul_.lui Hristos. Oufrnererl,,Cu adevdratstdzi vei fi cu Mine in nu;,,t lstrli. Omul se pocdieEtelill::^1"::ier1e,lincer, ", ,. *;;;it. "a aqa de repede.oar e gata sI rabde, cum spune ,nrt jin pruinr, l.-Rail'a;;m rdbdat pre Domnut, ii au ".,,ii lu ,il.-j..;;;#;umnezeu rrspunde omrlri, ;;.;;;r". omului i se pare:ffi'fft:0"";"1' .::t' '?9:d*' 'ai '"p-"oe, decdt "."d.',.,indeJ u'g inril;;,:qfr Yr.,, *JJ:r:,ff :;i"*" IViala pocdintei noastre nu este o ,,imbun5t5fire,,, nuste vorba de societate, de vreo ,onriO..uti. omeneascd,istorici, seculari de orice cnip. art#'"u, u..u si trezesc innimile Ei in sufletere riatiror iJ Jreqtini 9i surorirorkJevcirtiltt crinrensittrc a pocdintei,-inr.p.r cu moraritate- dar ceea ce cdutlm noi-r;i ceea ,. ,..Ur,. sd cautdm esteeea ce strigd inimile_ noastre dintru inceputul zdmisliriinoastre in lumea asta..Viafi pocninla este intoarcere dell moarte ta viafi. pocdinta i"r;;.:;;,rai in misura inare avem harul nu^hului Sffint. 'liinJca omrt, fiind ?nntuneric ai necunoscdnd lumina,'""';; ce este lumina,dar nici intunericut. . Numai i"' ;;.J;; in care luminaharului deschide inrelegerea i";il ;;;ui, prin viziuneaasta, fie ea viziune in sensrl deplin al cuuantulri, fie ea onfelegere mai tainuitd, guf i;i;;; "r,, *, de ,,viziune,,,umai in mbsura acestei viziuni ,rruf "rt. in stare sd vaddntdi intunericul, intunericul i. "u..]'.01. Numai vFzdnddiferenta intre lumina adevlratd gi -iniun.n. putem sdedem cdt z6cem in intuneric

I Luca 23. .13.-Ps. 39. l.

I)lisl,Rli l,rx .itr 7..i 7lDe aceea in poc[inta, cAnd ne facem pocainta.toate trebuiesc indrcStltrlc Si L,entt.utc in t.ttgric.tttner. Dacdvedem ci ne este greu sa traim o viala 'nro.ufa, itir,dibuim cd nu suntem la nivelul dumnezeiesc la careDumnezeu ne aqteaptd. cdnd incercanr sd fbcemschimbarea asta in viata noastrd, nu pe ea si ne centr6m, cis6, cerem lui lhtmnezel/, a$a cum gdsim Ei_n psalmi si_nRugdciuni. ,,Arard-mi calea in carei voi ,..r.J; ,l_lr.pune in calea mea,", legea fiind prima citiiuzi care mbtrece prin jungla patimilor gi a tuturor acestor elemente saumddulare ale iadului care traiesc in mine. Dar qi l"g.u,chiar qi Legea lui Moisi, qi ag indrlzni sd zic, chiar teliteNoului Legdmdnt, noii Biserici, adica canoanere nouri..,nu sun decdt o prima calduza. pe care trebuie ,_o a"paii*ca sd afldm viafa.Liturghia ortodoxd incepe Ia proscomidie cucuvintele Troparului din Sfinta joi,,Rascumparatu_ne_aidin blestemul legii cu scump Sdngele TAu.,, A..rte cuvintenu sunt o blasfemie; este un paradox de nespus, pe care ?lexpune Sfdntul pavel in mai multe din Epistoleie lui, caLegea, care era sfintd, fiindcd era datl de Dumnezeu ca ocdlirrtzir. la un moment dat devine un blestenr, fiindcatindnd preceptele Legii poli sd devii mai bun, dar vialA nugdsegti. viafi vecinicl nu se gisegte niciieri, in nici olege. Pdnd cind, ajungdnd in prima parte a pocdinleinoastre mdcar sd pdstram o lege, mdcar sb nu risplitesco191and un om pentru un ochi, cum spune vechea leqe:,,Ochi penrru ochi gi dinte pentru dinie;,,i ^a"u, iltudreptate. Iar dupi aceea, intellgdnd cf, ,,Ce cdEtig ., aulael mi-a scos un ochi gi daca eu ii scot ochiul lui,-ce .airig

' Ps. 1.12. 8.t Ps. 26. 17r legire 2 l. 2{ :r u.


6/16

1) (ttiu(t ,t ilt itldin sufbrirrla lui'?" $i p.ate atlu o stare nr.rarr-i rnai inarta qimd apropiu de Hrisros zicincl ..l.as6, Donrnul sa_l ierte.mlcar lui si-i fie bine " $i opresc raul la nrine ;i nu_iintorc inapoi asupra liatelui caie poate se rrrdhnegte gi_rniintoarce iara;i inapoi L:ste cunoscut ca. cle exernplu, inanumite regiuni ale rtaliei cuvdrtul t,errcleutt,.,r-b.',nur.,lltrece dirr qeneratie in r{eneratie ;it nu se mai sfdrge;;te pdnacitnd'l l)ana ciind va veni cirrcra cAr.c \a spune ..Stop,destul, la rrine Destul au sutbrit to1i, qr eu Cle sa dauinapoi sufbrinta pentru sulbrinta,l..$i inca ltLl este destr_rl. ilar este un inceput Uninceput poate ca irrceltLrtirl tlrliiar Lrltrr pt: cl.Llce, care unadevar putea sa cunoasctr ca el era pacatos gr l.rednic depedeapsa mortii, dar cer din stdnga lui, adica Hristos. eranevinovat. A rnirturisit aceasta ner,inova{ie, a sau;argitacest. act de dreptate, ;i Dumnezeu Care implinegieneputirta or'urui i-a daruit nrai departe sa cunoasca'treaptaunndtoare. harul prin car.e sa slnge sau sd gopteascd _ uncuvdnt de ntare credinta ..lrornene;;te_nrA. l)oaurne, intruImparatia'fa."r De urrcie avea el sa gtie ci..ista care aveasd moard" are o irnparatie. daca nu r_a dezvaluit _ cum i_aspus l\,lintuitorul Iui petru cdnd petru a mlrrurisit ,.Tu egtiHnstosul. Fiul lui [)umnezcu cerui \/iu;" iar Mdntuitorur i-araspuns .,frericit egti, Sinrone, flul lui lona, c6 nu trupul

$isdngele a putut sa dezvaluic tie aceast. taina, ci Tat6l ,\{euCare este in ceruri,"r adici harul dunrnezeiesc A$agd'dcsc. ci tot harLrr du'rrczcicsc. r)cntnr ir,tini circ:ptate.aq zice rtntuld. a tdrharurui p. crucc. a trezraruit tdrrrar.uruicu lrar multd desrugire ;i r,ai rrrurla i.treqinre cine era c.ercare- se af)a ldngd el pe (.r.uce, 5r a putirt sA_gr rclsteascdcuvdntul de credinta

l)1....\l'1i1.; i,r ir' ii\ I i -tVa antintiti ca Sfintul pavel zice ..prin credintasuntem indreptatiti, ;i nu prin fhptele Le_qii...r Dar fbpteieLegii, cdnd trecenr prin stadiur acesta etic" nrorar. sur.rl o

prrrni tl'eaptd. in care lte ascrrrinant cat cle cat c:uDurnnezeu. C'are nu este uciga$, ( a-re llll esle neclrept,Care nu poftegte bunul altuia, ci El insugi d6. Dar iariEizic. Este nevoie s6 qtirn ce fbcern, qi zic. este nevoieurgentd astdzi intotdeauna a lbst urgpr,,a. n, ;tim cdnd seva tdia firuI vietii noastre qi in ce tbr intordeauna trebuiesa fim treji, in toatd vrenrea. Acestea sltnt cuvinte pe carele gisiti in t.ate Evaneheriire ;i ir roate sprrsere SfintirorPdnnti Dar astdzi suntell.l batuti qi bantuiti clc. multeurdciuni. la care nu vom putea lbce fbla cu nimic, decdt cuHarul Astazi. cred eu, vin zilele cdnd nu vom putea s6fbcem fbta cu 'imic ra ce vine sd bdrtuie rumea asta, darvom inghiti fbra sd ne darl seama otrdvuri peste otravuri,vorbesc, de exemplu, de New Age qi tot ce mai aduce el, qirnulli, rnulte sullete simple cle cleqtirri buni, constiinrecurate, au cazut. mai bine zis nm cazut in rnulte fblur.i derat6ciri, fird sd ne ddm seama, pdna cdnd Mintuitorul, inbundtatea Lui, a gisit calea sd ne trezeasca qr sa ne aduc6Ia adevarata Credinla

Pnn asta anr caqti-eat gi ntulta erpencrrfa, 5i cei cares-au poticnit gtiu ce este poticneala, dar cei care nu s_aupoticnit -- ag vrea s6 vd rog credeli pe cei ce s_au poticnit.qi dacS nu credeli, cereti rui Dumnezeu har ca ,a'rr.o.ti;cd in poticneald nu se gtie cine se poate ridica Ei daca unuisau doi ajung s6 nu se mai poat6 ridica _ nu ci Dumnezeunu-i poate l'idica. dar sunt potic'eli clin care cu ane\,ore seridica onrul. deznadejdi din care cu &n\or iese ornulLeg[m legaturi de nedezregat Dar dacd unii s-au riclicat.I Luca 2.3. +2:Mal 16. l7 ' Cf. Rom. 3. 2u. Cal. 2. l(r


7/16

;:.,." au dobindi,;'j:;,;'j;::",, decit cei ce,,nucizuser6," Ei pe aceqtia v[ indemn s[-i credeli - experientalor.Cred deci c[ se apropie zilele in care vom infelegecuvantul Mdntuitorului Care spune, in clipa de care ampomenit adineaori, cdnd i-a spus lui petru. Fericit e5tiSimone, fiul lui lona, liindcd nu trupul qi sangele, nicieducatia ta, nici Vechiul l'estament cu care te-ai hrlnit.nici rugaciunile pe care ai invdtat s6 le faci ca atare. ca actal nevointei tale, nu au putut sa-ti dezviluie taina asta, ciTatitl Meu Care este in ceruri, Harul, singur HarulDumnezeiesc. $i a ad6ugat.^,,$i eu i1i spun tie: Tu eqtiPetru, adicd piatra pe care tmi voi zidi Biserica Me4 gi

portile iadului nu vor putea nimic improtiva ei.',r Cred ci.am vdzut deja ca intr-o sdminfd lucrul acesta, cd minciunaaqa de desdvArqitd a epocii noastre, nimica, dar nimica nuva putea intr-o zi si o doboare, decit singurd Biserica, ininlelesul ei cel mai cultinc. Biserica fiind aceastd credin(i,ca a lui Petru, in dumnezeirea Acelui om lisus care a triitacum dou6 mii de ani, credinla aceea, qi dac6 pe credintaaceea ne zidim casa vie{ii noastre, piatra aceea a devenitacuma o Biserici a$a cum o cunoa$tem noi, imbogItitb de_alungulveacurilor cu multe lucruri.Dar, aE zice, nici la aceastb imbogalire si nu neoprim, fiindcd toate frumusetile Bisericii, toati culturaBisericii, toatA structura Bisericii - nu sunt decdt tot atateatrepte ca sd intrf,m in miezul a ceea ce este Biserica. adic6

Ei noi sd primim acel har pe care l-a primit petru in ziuacdnd avea s6-l vadd pe Hristos schimbat la fbta, sau harulpe care l-a primit acel tilhar in ztua cdnd credinla lui aveas[-l mantuiascd de moartea cea vecinici Si cred cd aceastdBisericd, aceastb Credinta * pi ce a devenit Credinta

Apostolilor in istorie - este, cunr am spus de multe ori,Biserica OrtodoxS, este singura piatra pe care stdnd, nuvom fi spilati de valurile urgiei, minciunii desdvArgite cese anuntd in zilele de apoi, care, poate nu sunt aqa dedeparte cum credem citeodatd. $i deci, urgenja astaintotdeauna a fost - nu c6 semdn panicd in oameni dar, casd trezesc un pic seriosul nostru, aE zice sd ne apropiem cualt[ adancime de fiecare cuvint pe care il primim inBiserica noastr6, fiecare cuvint al Liturghiei noastre,fiecare cuvdnt din cbrtile noastre de rugf,ciune.Aq vrea sd fac aici o micd parantezl. Nu m6 referatata la cuvdntul mai populanzal - cdt de liumos qi deinduiogdtor este el, qi de inalt pentru intelegerea poporului,de exemplu colindele frumoase pe care le avem pentruCrdciun qi alte lucruri din datinile noastre populare, mirefer nu la ele, cdt de frumoase sunt in felul lor, ci m6 referspecific la ceea ce este sutd la sutd, integral, cu adevlratBiserici, cuvAntul de ruglciune, cuvintul Sfintilor noqtriP[rin1i, care nu este altul decdt firu| cuvdntului care esteCuvAntul lui Dumnezeu, insugi lisus, insuqi Hristos peCare l-am primit prin Apostoli, prin parintii Apostolici,prin Pdrinlii care au cunoscut pe acei parinli Apostolici giaqa mai departe, pind la duhovnicul t6u.Nu qtiu dacd aq putea sd dau in puline cuvinteacuma, ca sb ilustrez mai mult, ce este calea pocaintei Nuqtiu dacd ali bagat de seamd, mai in toate Liturghiile secintd ceea ce numim Fericirile. cele noud Fericiri sunt totatitea trepte cdtre desdvArqire. Fericirile sunt urleupocdinlei qi nad[jduiesc cd, in pu{ine cuvinte, voi putea sddezvilui lucrulacesta.Inainte sa incep, voi spune: Vedeti cd degi pocdintaeste o cale pe care o numim anevoioasa. este calea ceastrAmt6, este poarta cea ingustd, este cu rastignire gi cudurere; dar este caracteristic de Biserica. care nu vrea si

t > tis I' ttli t,t )t'. il t't. i 7-5

Mat 16. ll3


8/16


9/16

7tt ('t t.I t 1t.1 t)r. il{ t,{ tcd-s proqti Ei nu in{eleg mai mult? Nu. E un paradox.Fericigi cei siraci cu duhul, nu cu mintea, ci cu duhul. cb alor este tocmai imparatia duhovniceasci paradoxdumnezeiesc.Care este deci paradoxul? Mirturise$te tot VechiulLegamdnt, ca sd nu mai vorbesc de Noul Legimdnt, cdnimenea, dar nimenea este drept inaintea lui Dumnezeu.nr-nenea a gasit sllntenia, ninrenea a gasit slava luiDurnnezeu, nici viald vecinica, tofi suntem robi mortii Dariald cd. in fiecare din noi trf,iegte un bogittuS A, c6 eu ameducafie, ch eu sunt mai bun decAt celilalt, mai frumosdecit cineva, mai nu qtiu ce decit altul. $i a$a,comparandu-ne Ei inmagazinind tot fblul de cunoqtin{e,elemente rnateriale, bani, incepem si ne lblim cu cite una,cu cite alta, gi aq zice ca mai periculos decdt toate suntagonisirile intelectuale, care ne fac s6 credem c[ suntemmai inalti decit semenii nogtri sau, pe drept cuvint, maiinalti decdt fuseserdm inaintea agonisirilor.Dar in fbta vietii vecinice ce este toatd agonisealanoastrd? Dacf, vine harul, vezi cd este nimicnicie; in fatafrumusetii pe care ne-o chezf,guiegte Dumnezeu astadevine ca o urdciune care ptt.;lia.1le Pustieqte cum? prinmdndria ce o na$te in noi qi cArc ne lace tu.i tle carhica. Sinu mai intrd harul lui Dunrnezeu in a;a o inim6. $i atuncea- fericili cei sdruci cu duhtl.Cine sunt cei sdraci cLr duhul'7 Cei pe care harul i-atrezit qi vad c[, fie cd sunt cel ntai ntare din lumea aceasta.sau cel nrai mic, dar,vttrl nth ttnt'tit, tttntit.tttt alll. $i vedecu groazd moartea care-i std inainle, Ei cI nu poate intra inImpdrbtia Cerurilor, qi ca nu poate dobindi viata vecinic[.$i de ce e fericit acela? Fiindca acela este duhul care poatesd primeascb cuvAnt de la Dumnezcu ..Veniti c6tre Mine.

l)1'Sl)lll-. l'O('.11\l.l 79cei impovarati, cA Eu v'h voi c1a odihna "'r Acegtia, ceisdraci, sunt oamenii pe care-i poti imbogili. Bogdtaqiispun: Stai ci am -,,$i pacatul lor rdmdne."'Vine un tanar la Hristos qi-i spune ,,Doamne, ce sdfac ca si mogtenesc viala vecinicd?"' Zici cd, are o sirf,ciede duh, adica caut6: ,.Cu ce sd md mai imbogdlesc? Ca iataimi lipseqte ceva." Mdntuitorul zice ,.Pai. cunoStiporuncile si nu fbci asta, si nu fbci aia " $i-i zice:,,J'oate acestea le-am pdzit din tinerete." Deja este o bogdtie,dar iata cd se dezviluie o sdr6cie in el: ,,Doamne, ce altcevaimi mai lipsegte?" O saracie. Aicea Hristos poate sA-idezvdluie un cuvdnt mai inalt: ,,Daci vrei sd fii desavirgit,atuncea vinde-ti bogAtiile cele paminteEti qi" - uitati-v6,.fdgd


10/16


11/16

82 ('{.t:t R.t 1)( il(.1.t,1cuvantul ,,l)dnrtirttul cekt. t,ii,.,'asta este una din numirilelui Hristos gi" in orice caz. pe acel plmdnt il vom mogteni-Spune Hristos undeva ,.Cautati intii irnpeiltia luiDumnezeu Ei dreptatea Lui ..1 lata ci pnn bldndetemoqtenim un ,,pdmdnt," un plmdnt vecinic, ,na., sp*"Sldntul Petru, ..impdrategte dreptatea.., Da. dreptatea luiDumnezeu ce este? Dreptatea lul Dumnezeu: il v;;;;nt;;pe Hristos rastignit pe Cruce pentru pdcatele noastre _ paiasta dreptate este? Asta este dreptate a lui Dumn"^rl'f1vdzirnd acest lucru, trdindu_l, imi amintesc c6 spuneaPlrintele Sofionie ..Arn rirnas trasnit de chipul l;;Hristos, (lare cinci mii de ani dupd caderea lui Adam urcape Golgotha ca sd sfiqie zapisul ,,cel ,"ri, irpot luonoastrd." $i l-a sliqiat $i a$a se ..imbat6,, omul de.fnrmu.selao dreptatii lui Dumnezeu, ci'insrrgi vrea sd sedea, aqa cum S-a dat Fiul lui l)umnezeu, pin6 la moartedaci poate, dac6 haruliida putere, cum a dat Mucenicilor.liericiti cei ce .fldntcuuesc, yi insetoSazd dedreptute, cir uceiq 'e t,or .sitlurq. Cd dreptatea intr_adevdrsaturS. Dreptatea omeneascd, .,ochi pentru ochi qi dintepentru dinte," nu irrbogdfe$te, nu saturA. Dar dreptatea luiDumnezeu intr-adevSr _te umple $i plin fiind, qi implinitvazdndu-te, gi deja vazind in fala ochilor ceva din tainelelmparafiei, iti aminteqte v.ia{a dimprejurut tdu ci nu toticunosc acea-sti dreptaf, $i cand te nedreptbfeEte cineva _ aqacum era un om care blestema pe David prorocul, qi Davidzice slugilor sale care voiau ,h-r o.our., c6 bresiema perege: ,.Lasd-I, dac6 Dumnezeu a pus in inima lui s6 mdblesteme, sd m6 blesteme "1 $i aW, cel care s_a umplut dedreptatea lui Dumnezeu incepe sd_i para riu de semenii lui

I )|t.,\l'lll: l,( )(' il r t i ttlcare inca nu au cunoscut dulcea{a asta, slava asta. $i seumple de mila pentru cei care nu au culloscut ce r s_a datIui sa cunoasci. $i umplandu-se de mili, ca qi Davidatunci, Ei ca mul sfinti, va revirsa mila acolo unde este elinsugi atacat de silnicia Ei de urdciunea rdutdlii omului.$i zice Mintuitorul, I.ericiti cei milo.ytivi, cir uceiq.\e t)or milui. Fiindcf, spunem noi, in Tatf,l Nostru,,,Si neiart[ noud gregalele noastre, precum qi noi iertdmgreqiflor noqtri." $i iata ca dacd noi nu putem sd nupicdtuim, dacd noi nu putem sd nu fim copii ai iadului.Dumnezeu ne-a pus o cheie micd gi uEor de mAnuit, pentrua ne mdntui. Cd Mdntuitorul spune: ,,Dacd voi iertatipacatele semenilor, gi Tatal vostru va ierta voui, dar dac6voi nu iertati, nici Tatal vostru nu va ierta voud."' gi iatacum putem sd facem ca pdcate de neiertat si se ierte noui.,,Fo4dm" pe Dumnezeu, Cel cu neputin{d de flo4at; noi,neputinciogii, putem forla pe Atotputernicul prinascultarea cuvintului Lui, Care se lasl forfat, p.nt-mifi, de citre oameni, ca la judecatd s6 poata zice. ,.Dacdtu, omule, ai iertat fratelui tdu un dinar, Eu mii de talanti itivoi ierta " Cum vedem, in altb pilda a Mdntuitorului.i peunul care datora mult imparatului, qi l-a iertat imparatul; qialtul care ii datora aceluia fbarte pu1in, dar el n_a vrut s6_lierte. $i s-a mihnit impdratul qi la judecatb l_a dat,,chinuitorilor pdnd va pl6ti cel din urm6 talant pe care_ldatora."Dar putem sd sciplm de chinuri" putem sd scdpdminlelegdnd cd, dacd, avem mila aceasta - pe care trebuie.s._ocultivdm - Ei vedem pe aproapele nostru pacetuind, paigtim ce este pbcatul, fiindcl pe noi ne ingreuiazb pacaiul$i daca ne amintim c[ qi aproapele meu e un p6c6tos ca

r Mat. 6. 33.:2 Petru 3. 13.t Cf. A 2-a a impara(ilor 16. I l-12 'Marcu 11.25-26'cf. Mat. 18. 2l-3-s


12/16

('t L7 | R.t 1)('u{ t.t l1 )l-,.\l'111. t,r tt' it r l. i $5mrne ,- ap[i ;i eu vreau sa fiu iertat _ hai sd iert Ei eu aceluipdcdtos. $i fac o rugdciune de iertare gi cer Domnurui:,,Pune in inima mea adev6rat6 iertare " $i Dumnezeu mieimi iarta multe p6cate.

Iiarit'iti cej milostit,i, t.:tr uc,eiu .\ie w)r. milui. Mtlaaceasta care, miluindu_se, ajunge la cunogtinta milei luiDunrnezeu, nu mai are nev,oie cu adevdrat de nimicapamdntesc, ci gdndegte din ce in ce mai mult cum ,prn.S1. Pavel Gdndeqte sau cugetd din ce in ce mai mult celede sus,' cauta din ce in ce mai mult cele de sus, gi inima luii se curl{egte de patimile care sunt legate de ale lumiiacesteia.C'e este o patimd? latd ce este o patimd. patimaeste un dor nesffiryit pe care noi il punem la ceva foarte

sff,rqit". 56 zicem, pofta de mincare. Mintuitorul in pustiea fost ispitit de diavol dupd ce a postit patruzeci de zile.,,Spune .un cuvdnt peste pietrele aiestea qi poti din ele sascofi paine, dacl eEti Fiul lui Dumnezeu.'; gl HAantuito*iarat5. ,,Scris este ce nu numai din pdine va trdi omul, ci dinfiecare cuvAnt care purcede din gura lui Drrnne"eu.,,jAdica cuvdntul care purcede din gura lui Dumnezeu estehrand? Este ca piinea? Atunci inseamna cd ldcomia demdncare este pdnd la urnrd o foame de cuvintul luiDumnezeu; gi noi, netrdind cuvdntul lui Dumnezeu nelasam duqi, nu de fbame - cd racomur nu mai are foame,deja stomacul zice. ,,Destul, nu rnai pot, sunt ingreuiat;,;dar el are pldcere de a mdnca nsta_l llcomia _-pla""r..Pldcerea nrai wea. pdntecele nu mai vrea

^ -... 9. se intAmpld? Este o fbarne nesfirgitd. pentruce? Fiindcd .ftnmea onrul,i e,ste.fhcutti 1tL:rttrrt cttvunl,l cel

rrc.t:/ar;it ul lui Ihrmtrczetr f)umnezeu, ltenr6r.rinirearecinicia ;i asta este in .nrr Uitati la anir'ar Airinraiur.u prea tbce lacomii gi lucruri dintr_astea. l\,landnca cdt arenevoie, se opre$te, se pune qi doanle, se trezegte, cautd iarde mincare, dar trdieqte liniEtit cu firea lui Nulnai i' ome ste o nelini;te pc care ninrica nu o poate opri, nicillcomii, nici desfiduri, nict nir,ic altceva nu o Doateimplini. Este patimA, Ei patiml inseamnl suferinfd $isufbrinla este sfi$ierea de a incerca zadamic a umple opoftd duhovniceasc[ nesfdrqitb cu un lucru pimantescsfdrqit. Mindncd pdnd plezneEti, qi n-o sd f1i piirr, fiindcace caufi este nesfirgirea cuvAntului lui Dumnezeu, nupdine qi de-ale mincarii.

Asta este o patim[, in sensul plrintilor noqtri, insensul adevirat al Bisericii. $i acuma ce se intdmpra? ceicare, miluindu-se de citre Dumnezeu, caut6 c6tre cele desus, cugeta cele de sus, nu mai poliesc dupd alepdmdntului. Un lucru care deja incepuse la ireaptablindelii, acuma se desavdrqegte. $i ce se intimpla? Inimase curdleqte de patimi, de tot ce este scdlciat. Cd, o ptilimcitt,-i


13/16

"-**-*nflffit86 ('t 1.7 ( ]t.t t)I-il\'t.{ Ipururea pre Domnul inaintea rDeA' l ('e este aceastaviziune nu $tiu, dar este in orice caz o stare reala" givederea aceasta a lui Dumnezeu te umple de lucruri pecare nici n-o s6 incerc sa le descriu, fiindca nici nu pot, $inici nu se pot descrie Curn spuneam. lucrurile cu cit suntmai inalte, cu atat sunt md de nespus in limbajul nostruomenesc.Dar atuncea numai cele dumnezeieEti pofteqte acelsuflet, adic[ acel suflet incepe sa devind fiu al luiDumnezeu. incepe na$terea, adi'cd, satrir;irea acelei nagteride sus, devine fiu al lui Dumnezeu, care vede peDumnezeu. Atunci cdnd te naEti, se spune cd cel maidezvoltat simt este auzul - ascultarea Ca Si in duhovnicie- ascultarea; este primul simt. $i pruncul, fbtul audeinainte sd se nascb glasul tatilui. Fericit acel prunc, darmai fericit acel tatd care este in stare sb fbcd pe prunc sdaudi lucruri liumoase, cd atunci cind se na$te pruncul qi-qivede pentru prima oar[ tatal se bucur6, zic cei care mi-auvorbit despre asta, $i se bucura cu bucurie nespusd, fiindcirecunoa$te pe tatil dupa glas. ca i-a auzit glasul gi acum ilcunoa$te in persoand I;i vede tatal Aqa ;;i orlul pe aceastatreapti a cur[fiei inimii, niscindu-se, fie gi prin dureri, darndscdndu-se dintr-ale lumii 6steia, vede pe Dumnezeul lui,pe Tathl lui, incepe a se desdvArEi aceastd na$tere.

Ce incepe acum'? Incepe aseminarea maideslvirqiti cu Hristos. V6zdnd pe .I'athl qi devenind fii ailui Dumnezeu, incepem si triim acea pace dumnezeiasci,a$a cum gi pruncul, cind se naqte qi vede pe tatal, tr6ie$te oanume impiciuire. $i omul, cunoscAnd pe Dumnezeu, qi-ainfeles menirea lui gi a inceput sa atinga aceastf, menire, s-odobdndeascd. Deja simte cum lrnparatia este a lui prin

l)l .Sl'lll , l'( )(' ll'\ l.l l{imo;lenire, prin ilfiere, Ei trdieqte acea pace pe care el o are irrinima lui, raspandind-o ca o buni mireasmd imprejurul lui.liericili .f&ctrtorrr de [)oL:c, cir crcciu .fiii lniIhmrtrezeu se vor chentu. $i la treapta aceasta a iiliariidumnazaie.;/l incepe onrul. ziceant, sd se asemene cuHristos, Fiul lui Dunrnezeu, C)are pentru dreptatea l-ui afbst prigonit. $i iata cd incepe a opta treapre a pocdinteinoastre liericili cai prrgottiti peillru dreplute, cit ucelorcteste imptu'irtia centrilu' $i iati c[, cu a opta treaptd^aFericirilor, se incheie ceea ce incepuse cu prima treapt6. lnprima treapld. l;ericiti cei .;druci cu chrhtl, ctt ucelorcr e.steimpdriilru centrilu'. incepea cdldtorrcr cea sigurd cf,treImparatia Cerurilor, fiindci daca onrul acela nu ..\'a cdutainapoi"', ci ramine cbr-rtdnd inainte qi inainte, cdtreimparilie, nadajduind in ciuda poticnirilor, picatelor,ruqinilor prin care trece, ndddjduind la mila, la bundtatea gila intelepciunea lui Durttttezeu. nu se poate sd nu ajungd labiruinta cea din urntd. $i acurlra, ceea oe a tbst unpotentiul, ci ,,cei sdraci cu duhul vor mogteni," fiindciincep cbldtoria asta, acum iatd cd au moqtenit-o. Audevenit fiii lui Dumnezeu, qi in prigonirile lor pentrudreptatea care triiegte in ei au gi primit ImpiritiaCerurilor, Ei, intr-un anume sens, treapta $i-a atinsdesivirgirea. Calitorind pril toate Fericirile acesteztparadoxale am ajuns a dobindi Impdrdtia Cerurilorl"ericili cei prigortili pentru tlreplctle, cti ttccktt'tteste impiu'itlia cenrikt'.' in prima Fericire ca o.fiigitluttttirSi o chezdsie. in cea de-a opta Fericire este deja irt sensulliteral, ca au dohdndil-o $i cum qtim? Curn indrdznesc eusA spun cd au dobdndit-o? Fiindca porunca Fericiriiacesteia nu e diteriti de cealalti, cd Ei acolo zice la inceput

' Ps. 15" tt I Luca 9.(r2


14/16

cA ..acelora este inrpar[fia (]erurilor ,, $i aicea zice.Acelora este imparatia Cerurilor Rlspunsui it Oescope.l,in a noua Fericire, care ziceliericili veti fi c,tirrd yir trr prigottr Si vil tnr uitrf,$t w)r zic'a kil lttcrtl rdtr itttTtt'rrittt vtx,srrd, ntirtrittd petttrtMine' Ruc'r,'ttri-r'it .yi tri t;a-;eriti, t,ti prttttr rvtu.trt.ti nrtt/rtia.;/e ilr certtrit trata cd a noua Fericiie iese din ,anA, Olnrdndul celorlalte porunci, sd le zicem Fiindcd la celelaltese zice ,,Fericili cei care '. (persoana a lll_a); iar aiciDumnezeu deja vorbegte fatd c6fre fatb: I;er.iciti veti /ir ratecb M6ntuitorul Hristos arata. pnn schimbarea ur.urtu O.adresd, cd, cu a opta Fericire, am ajuns gi am dobdndit, qiacum este o oarecare coacere, o oarecare desdvArgire aceea ce s-a intdmplat deja $i deci iatd cam ce am \.rut sAspun despre pocainlaPociinta. Sd, nu vd ldsati nici unul din voi oprilinicdieri in drum Mai ales sE nu ne ldsam opriti la stagiulde moralitate. Cu moralitate pi cu stagiile astea p.irifr".devenim buni, mai iriclragiri c.le "lilotti, devenim osocietate dreaptd, gi aqa nrar depane. $i vA spun cd. Toateun cer qi un pdmdnt parafiazez cuvdniul poetului,r fii"A"aMintuitorul a spus: ,,Cerul gi pamdntul uor r.."..i ,,i;;;;un,cer qi un pdmdnt',, qi toate pier incd nu am lbcut nimic

Sufletele noastre flImdnzesc gi insetoqeazb de desivdrqirealui .Dumnezeu. $i e no,,oie pcntr.u fi..ar. dintre noi sdgdsirl acele lucruri, sd gdsirrr nrdcar inceputul acelei cdi,mdcar acea sdrdcie in duh, ca s6 putem dintr_o inimdindurerata sd simlim adevirul c.rrcrel al harului, al setei, alfoamei acesteia duhovnice;;ti. ;i s[ pornim cdldtorianoast16.

( {Iltltlt)t ttr |(t

' Mihar Erninescu. ,\r:rixtarea III.- Cf. Mat. -5" ltt: 2.1.35: Marcu lj..tl: Luc:r 21.l.]

Ag fi vrut s6 vd mai adaug un element la aceastdcdlStorie. sdrdcitt duhului e.ste primu trauptir. Siraciaduhului, viziunea aceasta cd .rtlttem .;druci pcittd lctmoarte. ,,Cimara Ta o vdd impodobitd, dar imbiacamintenicicum nu anl ca sd intru intr-insa." Acesta esterealismul duhovnicesc. incepem sa ne dim seama cd,origicine am fi, nu suntenr decdt tlrdna. ;i taranipdcatoas5, picatul fiind moarte Suntenr deja instricdciunea mortii. $i asta este starea pe care seinfiptuiegte prima treaptd. Ca atunci Dumnezeu poate sarispundd acelui suflet cu nddejdea imparatiei ;i infierii,incepe drumul cel aclevdrat

Dacf, la orice treapta pierdeln viziunea slricieinoastre qi ne imb[t[m de ce avem, acolo ne_am oprit, gioprindu-ne, gi de acolo cidem, qi se va lua de la noi qi ceeace incd nu avem, qi ceea ce credem c[ avem.lDacd prima treaptd, prima Fericire, adicd smereniaaceasta - acest rearism duhovnicesc este primul elementa ceea ce numim smerenie _ dac6 smerenia s_a dus. toatetreptele cad dintr-o dati, de la origice treapti am f.i. Dac6pierdem prima Fericire, totul cade ca un castel de nisip qise prdbugeEte. Deci este nevoie de smerenie _ gi de asta, saqti1i, cultivd tofi parinrii noqtri, toat6 Traditia Bisericiinoastre, mai intdi de toate smereni4 ca fiind cimetilttlacestei zidiri, lbra de care nimic nu fine impreuni.Poc[infa deci este un lucru daca_l intelegeti agacum am incercat sd-l expun de o fiumusete oqo t.i"deosebitd, aqa de mare, c6 in insuf'rarea ror dumnezeiascdParintii o numeau gtiinfa gtiin(elor pi arta artelor giintr-adevdr este gtiin 6, Ei intr-adevir este artl (.e earta? Este creativitate. Aicea omul ilt vtirtttr rtrr .st' trtrsrape 'sine inrnr vatitric'ie. in voin[a rui ipi deri.c p,ri.rc, i5i

I )lt.\l']11'. l't tt .ll \ 7.i lJ ()

I Mat.25.2()

rrdd$8&ue*ieer-


15/16

90 ('t't,'tt R.t I)t ilt t,{ ldevine tata. lui insuqi, pnn harur du'rnezeiesc, care har areputerea de a naqte. Aqadar. prin vointa pe care omul o ddIui Dumnezeu. adicd. ..Vreau, Doamnel:.. pnn uointu oriuse nagte pe sine irrsuqi ca ratA $i prin clureril" p.ii, .or.trece iqi de'i'e. indraznesc si spurr. nraica sieq;i F'iindca i'dureri se na$te pe sine intru veciiicieCalea asta deci, este adevdrata cre(rltytl(rle, estecreatia unui dumnezeu dupd har Omul, chipul $i, ";;;junge la ea, asemdnarea iui Dumnezeu, nu este altcevadecdt un dumnezeu pdrintele nostru duhovnic, parinteleSolionie, care prin profbsie fi.rsese afiist. pictor, mai alesportretist, spunea ca l)ttmrrczau itt ottt i.lt /ur."0ttloporlretu/.

Nesfdrgit de mare este slava acestui cuvant,pocirirrki. SI nu-l mai lasati sd fie ,,cenuqareasd.,l Sa fie deastizj ceasul proslavirii acestei cenuqdrese. Aceasta estecreafia adevdratd a omului, aceasta este $tiinta cea cuadevSrat a omului, nu ;tiinta a elementelor profbne, cucare se pot compara oarecum. dar nicicum nu se compar6,tot ce este cultura omeneasch, arfa, ptiinla liilrt.stt/ie esteincd un cuvdnt. Filosofii strdvechi, Grecr, llu erau numainiqte gAnditori ln-abstract, ca rnoclernii. Erau oameni caretrebuiau sd arate prin trdirea lor ca gdndul lor era adevdrat.$i daca trAirea lor dovedea ca n,,erie. cA se poate in{iptuigdndirea lor, apoi insemna ca fllosofia r.r era adevdrati. Siprecum pi toate celelalte filosofii gi religii nu uu pr,ridobdndi desdvdrqirea, desivdrgirea fil


16/16

92 ('t L'il t{t t)t t/( t,t lactorul rolul sdu din piesd. ,,artificial," cd el nu va deveniceea ce joaci. Noi incepem sd trlim ceea ce vom qi tJeverri.Vecinicia lui Dumnezeu este, cum Etili toti, Raiul. Toti,mdcar intuitiv, Etim c6 este frumusele de nespus, ;ifrumuselea aceea de nespus eqti tu, suflete, eare vei clevetriittlt'tt u'santutureu lui I)unurc;att. I)erettireu aceasta intruasemdnarea lui Dumnezeu (Fiinta cu precddere), cunr ammai spus-o, este devenirett intru /iirtld (cuvintul acestafilosofic)' qi este infbptuirea artei cerei mai inalte. Esteinfrumuselarea chipului mortaciunii noastre intrufrumusetea lui l)umnezeu cea vecinic[ qi nemuritoare.Frumusefe nestricdcioasd a lui Dumnezeugi deci vrednicd este pocf,infa gi nevoinfa creqtind,lrept inteleasl, a se numi arta artelor, Etiinfa qtiinlelor gifilosofia. Ag indrazni, dac6-mi ingaduif aceastd obrdznicieastlzi, sb zic cd singurl aceastb ca.le, aceastf, viat6. estevrednicd de cuvdntul utlturii Cultura, la nivelui prim,primitiv, este orice cultivi Daca cultivi pdcat, apdi pdcatuli1i devine culturd. Dac6 cultivi ceea ce nrrmim normarculturS, asta i1i devine culturi Dar repet. Toate un cer qiun p[mdnt, gi toate pier impreund cu cerul gi cu pdmintul.Singura vrednicd de culturd este poiiinta, estenevointa drept inteleasl Or, ag vrea s6 subliniez c[,,drept inteles" este aproape un sinonim al cuvdntului.,orluloxie," care pe grece$te insearnnd qi ..clreaplcr.sldyire," cd drept slavim pe Dulnlrczcu claca devenim intr_adevbr asemdnarea Lui, dar inseanrrra qi ,.dreapta opinie,,,dreapta inlelegere. Or, daca inteleecnr clrept cuvintulgxtcdirrtir, ef este singurul vrednic de denur'ire a de cttltrtr[r$i daca imi ingaduiti inci sii corrtinui in obrazniciame4 a$ zice ca nu aceasta, unde surrtent. este Cas6 decultur6. Casa de culturd, singuri, este ht.s:erice, Si cdntdruiatu atutrcea ctind te nryi fn ea. $i inchei cu aceast4 cd daciDumnezeu imi aude rugdciunea, o sa fie ultima oard c6 voi

I )l:.\l'llli I'( )( .11 \ l. Imai vorbi altundeva decAt in biserica. Daca Durnnezeu inriaude rugf,ciunea, cind voi fi in afara camIruiei rrele, dacAvrea cineva s5 md gdseascd gi sa rna aud6. sd md caute irrbiserica. Acolo a$ vrea sI r[mdn pdnd la s{irEitulveacurilor qi acolo ag vrea sa invit pe toti fratii qi surorilesa ne imbitlm de frumusetile lui Dumnezeu Dumnezeu sine ajute pe noitoli

Rafail Noica Cultura Duhului Despre Pocainta

Documents

Transcript of Rafail Noica Cultura Duhului Despre Pocainta