A. ~.4DULESCU

UN AG DE SEMNIFICATIE PATRIOTICA: RECONSTITUIREA MONUMENTULUI TRIUMFAL DE LA ADAMCLlSI.

I ndiscutabil, in ierarhia valarilor patrimoniale din lara noastra, locul preeminent il ocupa Monumentul triumfal de la Adamclisi, Tropaeum Troiani - cu cetatea omonima olCiturata. De asemenea e prea bine cu ­noscut co el semnifica pietro de incep.ut '0 zam'j'sN'l'1i,j ffi'n1ice :romane~ti. Inca de 10 sfir~itul veacului trecut, ani in ~ir, pina in .Hele ncostre a format obiectul cercetarilor savante ale lui Gr. Tocilescu ~i a multor a lli invalali romani ~i strain'i. Astfel pen" u Trofe-ul lui T,ra,ion, rridioat in onull 109 e.n., s-a elaborat 0 vasta literature. {tstorica ~i arheologica, cu scopul deslu~iri­lor de simbol. arta ~i arhitecturii pe ·care 'Ie recloma impe,ios vestigioui. Re­zultotele dobindite sint excelente ~i obio dace mai este nevoie sa umintiim co meritu\ de a fi inlaturat misterul istoric din jurul magurii solitare de pe platoul de la Adamclisi, intre romani, il au Gr. Tocilescu ~i Radu Vulpe. Nu putem so treeem cu v.ederea contribuli'ile ,i nsemnote ~i a,le oltor cerce­tatori care au impiicati-i ma,j recluse in sfera interpreta,iei istorice, dar au merite remarcobile in I(]ceea 10 reconsti;tu!i'r:jj s1mucrurole, de Oirh:itecton1ica, de {J,rtii ~i etnografie.

Toate loceste contr.ibut-i j au concurat din plin 10 ·dobindkea runei lma­gini grafice a edificiului comemonativ.

Inca din momentu.! in care, in <lnul 1882. Tooi lesou a ince-put degajarea pretioaselor morturii risipite in ju rul nucleului din piotro ~i mortar, ~i re­cuperarea acelor rospindite prin cele mai indeportate ~i oscunse caclauri, gr:ija febrilo pentru prezervare:a !?i rrestaul1oreo monumenbu<lulj 0 domin<lt preoeupanile orheologilor ~i istorioilor mmani . atit din 'i.mbol·dur' patriotice. dar mai cu seamo, din ratiun,j ce reie!?eau din con~tiinta suprema a respon­s-ahilitiilii profesionOole./ ,1,I'UStnuol po~riot Mihai'l ~ogii'lnke",",u, faciondu-se ecoul opiniei publice atit de entuziaste. a dat curs propunerilor absolu l legitime formulate de Gr. Toc1lescu de la iniillimea autorita\ii sale aca­demice, ~i a propus in parlament reconstitu irea Monumentului nu 10 Adamclisi, ci chior in capitala, pentru valorifieorea unui atit de prelios document'- odevorata cronico in piotro a singeroaselor epopei dintre on:ij

•

10 A. RADUlESCU

101-106 e.n .• eveniment cardinal ·in etnogeneza popo"ului ca,u·i·a ii apar­tinea: poponul ·roman. In acest scop M. Kogalniceanu a ~i obtinut fondu­,rile necesare pe,ntnu inceperea ope'f1{]~iUiniior. ceen ce a i nles·nit trornspor­to,rea '-a BUClure~t· i '0 tuturo.r pieselor fi.gul1ote sou de mali mare i'mpo'l"to'Ota in structu,flO Monumentululi. T'imp de ,ma,i mu,1ti lonil, invato,tul roman Gr. To­cilescu, a oondus ~i su'pl1ovegheat tnanspormu.f. fcnCi 00 nimic sa se piOTd6 sou sa se strice din piesele .componente, in adiseea lor pentru itinerariul : Adamclisi - Rasova - in care ~i sanii trase de boi - pe apele Dunarii pina 10 Giurgiu - pe <Jmbarootilun,i specia'ie - ~i. in sfir~it, de 1,0 GiUlrgi'U, pina la Bucure~ti - pe li'n ia feoota.

Proiectul restaurarii intr-o piata bucure~tean6 a trenat multi ani, ceeo ce era de a~teptat in conditiile in care interesele guvernelor care se suc­cedeu Ilia ci!lima to.I11,1 Lco,nvergea:u in jtu.rul mesohinelor intrepri.nderi rluorative. pl'ine de fa:J:o.s pe:rson'orl. in do'una lo'qi1u.n:ill:or de nobilio ieg'itim1ore ,istorico, notionala. ~i oum sQvantU'1 ~i infocatul patrJot a di·spo,rut dini:re cei v.ili in 1909. iar pnotestele de mai tiniu erie 11'",i V. lPaIVan pent,u susti,nerea oau.ei lui Gr. Todi.lesou. s-a'u izbit 'de '(]ceea~i ·.u"da ~i 'implaoohi.JCi neinlelegere. nu numai co piesele aduse 10 Bucure~ti au devenit tindiferente ocirmuirii, dair ~i lOIs-ate felro proteqie devin viobi,mele stnicooiun'i,lor i,repenabi,le. ani indelungali. Luale d·in oUll1te.a Universita\ii - .unde se afla Muzeul nlalic;n'01 de 'antich1irt:a1,i - ~i O'f1unoa-te pur ~j 'slimpllu lin pOIPCul lJiberta~N, ram11n lCloollo intr-o sta,ne ja.lnica ~i de condamnabi'la ",i~alne. pilna in a n'ull 1948. An i,n care din inj~jatiMa ~i prin gr.i~o p ioo!sa 0 prof. orrh. Homia leodoru. pieselle figurate ~i statllia TinofelJllui a lu ,fost Inin'duite ""li'cnal ~i sugestiv. i'n ourt.,o actuolulluli ·Muzeu de ·is-tonie 10 p.oIJtt·idul'ui, .a mi.!;cani!i demoorat-ice .!;i revolfU­\ionare din Romanio .

Re'5ltmuctulrol1i;le nad:idale dO.lie OIU s'U'rven'j,t in f,iIj'n\JO talrM naosilre, pe tOlrim poli~i'c, 'social, econom:j1c ~i oU"ltu~ol, 9'ro~i,e ·naHor QlriZiOn~Uif1i ~i desNlne iJ.umi,n'orte de·ip!OIr:t.i.du-1 co-muni.!itilior, ~ac sa iilose din nnon:ilm'o,t pr.opriul nostlnu certificat de no~tere: Monumentul Triumfal de la Adamclisi. Numero.ii interpreti dintre arheologii ~i istoridi de frunte eli tarii, reprezentanli ai apiniei publice, au de data oceasto un cu totul olt ecou 10 conducere;.,....----

Receptiv ~i plin de intelegere. dind our~ campaln'iei permcnente de volorifioare a patrimonii,ul,u:i oul:hJIJla.l In!a iton 0'1 - mote.f1ilOl ~i spirrituolI - ereat indelungul mileniilor de istoria zbuciumote a acestui paper, part:idLJI a inscris inure manife-stolni,le Slale prognomlotice, ceroetarea, oO-n'5'ervOJlieo, r-es ­taurarea ~i punerea in valoarea a ansamblului arheologic de 10 Adamclisi : monu·mentUii '~i oetaite.a 'romlOlna.

Forurile carora Ie incumba acest deliderot national. erau fire.te. cele de 10 Buc"'re~N. D.a,r anima,lorioi i.nfla 'ca,oa~i lOi ope"ei de restiblJlioe ~i reabi­Ia.are a mon'Ulmentului, chi'a.r 10 Adom 01 i,Sli , se oHolu '1,0 Conlsrtran\1O. Mi-?carili de cercetare ~i valorificare a vestigiilor arheologice, initiata ~i condusa timp indel'Ungot de catre VIO,sile Gana~ache. >elos Ineorganlirotor ~ i direolor 01 Muzeului de lO"he~logie 01 Dobmgei. ·i.ntce a ln'ili 1957-1969. 'i se integ.re.aza ~i ceo enU1n~oto ou odrreSio di'f'edta: T,ropoeum TITlo:jiorn1i, l'n noMe oonditli create dupe 1944, climotul ii era favorabil : se initio un mare relJliriment in procesul de cultivare la Imo~teni'ili ·i,sto·rice. O rganele de pa.c!i'd subhmote

UN ACT DE SEMNIFICA!lE PATRIOT/CA 11

intr-o autentica simtire de misionarism patriotic, au sprij i nit aceasta ac­\i'Une. P'POtagoni'stul operei de resto'Urore de otund ~i pina astaz'i a fost ~i este tova.ra~ul Vas.;Je Vilcu.

Da'r oampania inceputaa fost .exlrem de difioila. Pozivioile de pe care se Judeca 0 atit de lindr6zneata in tJreppjlndere de ·resmaurare ero,u au totu,1 schimbote fala de celede 10 inceptltu,1 Ve<lcu,I'Uli nost ru. De memenea, "'0'0-

diNile polit ice, erJ1luilatorioi , cit ~i oj,mumstrantele total sch'ilmb-ate. Jimpune_Q'u o -alt6 viz,iu'ne, 0 alta conoeptie. GaSlilrea sol,uviiloT pent!liu e'l'oboro.relo un'Uli project, a determinet frepetate 'r:euln'iun'j Ilia B-ucul]'ie~t!i ~i 1'0 Con stJa ni,Q, in codrul ca:rora, istoridi, 'Orheol'Og,j, !CJIrhitecti, lilngineri ~i ce-rcetaiol1i de more Qutor:itate, ~i-'au asum'at 'raspu'ncle'rea de a couto ~i IOdOPOCl I(]'ce:a metoda de restaumre 'ca,re sa duca ,in nin'Ol pe de 0 palrte lla dobindilrea lintegm'ia a :imag'in:i'i monumentuiui - pe cit pos'ib i ~1, ceo mo,j venidk6 - pe d~ 'Ollt'a, 10 conserv:area pretioaselor p'ietre ,f,igu,rate cure au caz-url: ,in 'de"OUirs1u:1 vea­cu'rilor de pe t'O'mburul cilind,ic 01 Monumentulu'i, fadndu-:I ,so ramina dOlar 0' umila magun) innonma, de pint!ro ~i mortaLr.

Practica cercetari lor ~i reconst ituir ilor arheologlice d,in ultimele decenii a abandonla! vechii.u:1 ,p,ooedeu de .a se lbraon;sporta oomple~ele mheologke din mediul lor istoric in alte localita\i subl,iniind necesitatea imperioasii a pastrarri ~i conservarii pieselor 10 Iceul lor, ocolc unde au fast create, in caz-ul 'n'ostI1U, o'odlo lunde o'u fa-st :traH~e ev,e-n1jlm8intele soulptat1e in p :il(]tra, in 'otmosfe'na cimpUlr.illo r ,de b61:a1lie in 'CQIr:e S-j(]U oon~r,unTat 'ef1diic, do'oN ~i romanH,

Acest li-mpera'biv 5-'0 limpus ~i po.doobele M'o:numentului IOIU fos\t Ir€lo'du1se 10 Adamclisi, pnin g'rij'a Direoi\ei MCYnumente:I'or Istarioe - actu,a,la Dilrec~ie a Plotrimron'jlului ouhu·ral naVicma.l.

Ramine"o dO'oir CO s'Pe,d'Ol li~ti'i sa j'ucle.ce IliestO:Ulrarea, so al:eago Via·ri'O'nta ceo mai potrivita din punct de vedere ~tiintific. De oceea se convoaca la 29 mai 1960 la Constanta , 0 consfiituire in codrul careia dezbaterile au prHejuit 0 prima I,Ulore de pnl)l~ie ~j de or-j:en:tlore in IQiceosta dilr;ecpe.

EHmini nd din expunere vorilo1ntele mlj1nore, men~i'o.na 'm nUlmo'j pe ce le oare au divizat pe participanti in doua g,upe.

Prima grupo a sustinut va rianta reconstitui rii "isto r.Jce", cu piesele decorative 'O'Jiig'in:a,le, cele lipso 'VIr-mind so ~ie compi.etlote cu repll i~di noi. Ce.o de 0 do'ua grupo precon:jz;a pOIs:tro;rea -?i consoHd'olrea tutUilior el!emen­telo.r allate la loaul :lcyr (trepte, promenoar, pii;rI)i din p'amment, n'uoieu,1 d'in piatro cu mortar etc.) ~i restourarea monumentului, in linlile lui arhitec­turale ~ i decorative cu ,oopii executate 'i,n -pi1atra, d upo p!iese'le origi'nloi-e, cit ~i completarea elementelor lipsa. In aceasta ipoteza piesele originale urmau sa se po:s"treze jlntr-1un muzeu anume oO'ns"t lluiit.

A doua propunere a ci~tigat atunci numai citiva adepti. Pentru in\e­legerea unor cauteri ?i atitudini ulterioore, e b'ine sa Ie am'intim numele: prof. Radu Vulpe, arh. Virgil Bilciurescu ~i prof. arh. R. Bordenoche.

"Reconst,j:tJu'irreo ou piesele 'ol1ig1ino:le e"l1a desig.u:r ,oea m!a:i ra:bractiva 10 prima vede:r<e - se fCo.ns'emne'aza in adele Iconsfatuirnii dlin 1960 de Ilia Con ­stanta - f,j;jndca pa.re I(] s~a tlilsf,aoe senrtilmentul outentidta~i'i. In calul con­eret 'oj Monumentului, ocoosta outent-iCitat,e este ·insa ,jllruzol1j.e, deoa:reoe

12 A. RADULESCU

sigur autentice 5in't lI1um'a'i pies.,;le '!tlJlate bolat, ope dta v,reme grupoTeo lor pe monument n:u poole ~i decit lipotetica ~i orbi,tnora, din C<l'U"" morel,,,i numar de piese !ipsa ~i mai ales, a necunaa~terii corelaliei lor precise", Situalia nu limp'iete'aza ou " 'ilnili" ImQn'U'mentlalKl mo'nagm£ie a lui Gr, ~ooi­lesou, 0, Bendorf '~i G , N,iemiC'nn, care, ,in liin'ii genieriCle, do I,mogilnea to­tela - de ·fond ~i .forma - a Imon'umentu'luli, da:r ()ontribu~io IIIi,ieste suscep­t ibila· .de ,imbunat<'jfini. 'Au ram'as nepreoirote 0 .. €'Oma de "Iemente, do d" pilda ord'inea ;metopeJor, succesiunea pieselor de fniza ~i co,,",i ,~a , numa~ul ~irur i lor ~i rindurHor de solzi de pe ocoperi~ul tronconic cu proporlia des­cre~terii acestora ...

Suooesiu<1ea metopelor is\oria,te - piese scu,lpturole care pni:n ordo­non1Ja II'Or 'iconografica ' constitu!i:olu fondul -rl!(Hl0rbiv semn • .flcalt'iv '011 mo.numen­tului - este- ,necuno,scuto, din'd mereu nta~te:re 1'0 1!pote,ze contr-aci!ictorH.

Ordine6 ~i chiiiCr numa'rul piesel'or din o]tilou,1 feston<lt formeaza ,inca obiect de di><:ulie. Chi", '~i elementele stereotipe, deoonative, de pe ste­'eO bot, nu pot Ii ampl<lsate in po,ilia lor Qrtig,inKlra etc.

De aceeo, a~ezate pe monument ,10 in(il~i.me:a {registrelor :respective ~i ' legate de nucleu printr-o cama~u,ialade belon, piesele origin'ale, d-ata ~iind ~i stareo lo'r p.reooJo de co.nservore - 10 'f f.i condemnate 1'0 '0 to-tala d'i,stnugere', 'iar monumentu l ,redobindit 'astfel 'P'm1;bl. n-Klr -respeota reali­tat-eo I(:mtica. De 'asemenea pos·ibilitate-a de studi·u in vederea 'rez.oivo,ri,i atit o.r prohleme ~ti'intifjce rOlma.se in suspensie, ca,re implica 0 cerceoore depl,ina <l fieca,ei pielre, in toote aspectele ei, or ri,i fost def.i.n'itiv lanullata prin indOstroLrea Ilor in rmasa monumentul1ui, liar nudeul total ocopenit.

Aceste argumente sint suficiente pentru a se inlelege de ce varianta restauralrii 'istorice, atit de tentanta, ,inca de 1110 ,inceput pierde do;,n Qderenti ~i face loc unei dispute care avec sa se prelungeasco multo vreme - ~i aceasto, in da,uno cauzei restLOu're,nii.

Abio dupe inca. 12 falni, e:ste lfehulOta - deai lreactuali~oto - !Qea de a dou.a vo r,janto dezba,tuto 10 r:indu-i in ,repetate 'OOQz·ii, do,r ,oo,re, intr-'un praces de clarificare ~tiinlifica, avea so se impuna ~i so ci~tige odeziunea unanima a speoi'al·i ,~tilor.

Fina.liwta ,in fond 9i fo nma, (]~'a ,numite · ,resteul1ere .. autaportanto", 0

putem rezuma pe SCU llt in citeva fraze, Restaurarea treptelor cu piatro ex­trasa tot d'in ca ni'e'"" de IIQ Deleni. Apo,i, lpe 0 bozo sol'ida diCta de iU'n pat de beton c-o're :imita primele t re:i Irindulni de IOlsrize 'OI-e rparamen.~u'llu 'i. 'se inol\a o timplarie metalica. divjzata in cadre, caroro I,j se monteaza simili de pie­tro artificialo, in reelitate copi1i , in ploci subtjri, de pe piesele originale, In ,chipUiI acesla monla,re.a ~i demolnta.rea pladior oare ,repnaduc 'pietrele ~igu'rate ~i nefigu'rate 1O'le socllul ui oil/lindnic slQ.,u 0-1 IOcoperi-?,ul'Ulicu bozele hexagonole ~i statuia trofeului, se pot inlocui ~ i stubs\i.tui aricind, in func­lie de rewltatele 'cerceta,rilar 'ultedoare. Avant ajele aoe,steil machete '10 dimensi,un'ile a.l1iginale, sint multiple:

Q. capatam im'aginoo lintegnolq 'a monumen~uJu.i, in toato mo'revi!o 'lui, ~i au rtoate Ir,egistrele extel"lj'o'a·re al,e o'nn'Olffienticii ;

b. S~ pi'istreoza '10 locul lor nucleul ou t reptele de pilatrii ~i ou cele citeva pietre. ori gihale·din parament ;

Fig. 3

Fig. 4

· / ... ~-:,.?-

Fig. 5

Fig. 5

" I

Fig. 7

UN ACT DE SEMNIFICATIE PATRIOTICA 13

c. nudeul 'se conserva pe,rFeot. dat .fii'ilnd ca marea oru'sta de ~ier ~I piatra artificiala. il apara de agen\ii distructivi : vint. inghe\. microflora ~i al\i ,foctori bioch:imci oare cu v,remea or f i patruns in structulra sa ;

d. dot f.i.i'nd ca intre nucleu ~i pere\ii machetei ramine un spa~ilu ,Ialrg. oridnd se pot efectu.:a cerceta ni etc.

Aceasta sol,utie ,se doved~te d in ,capuol ,I'octll'u'i debara" ata de preten~ia -u1ne'i -reconstiTU!i'fii Jo:utentice -?i lO're IQvantajull de 10 roce tdle;robH'e !inerentele eroni ole deducti'ilar li'Pote~ice. Opera astlel res,taurlata poote 'i judecata de marele public numai pentru partea sa esen\iala : redorea lin'iilor ~i as­pectului monumental general. Se previn astfel inevitabilele critici care. in cazul folo.i'rii m'ater,i'alulu'i 'antic. a'r fi fost. '~i pe buna dreptate. o'spre ~i neo)'1utoltoolre , Gu otit mai grave ·cu cit ,indreptaToo e:norH·or v:i,rote or fj deveni.! dupa ooeea practic irealimbila.

Cintanite in halan)a plina de a rgumente pro ~i contra, cele doua ~a­r.j!onte, trecindu-'se peste 'i'nver-?urnarea lunor 'oscut·ite Il1ep-l'ioi diln lrevhte .de specialitote sau di,n carli. s-,a ,ajuns, i n ,anu! 1973. ca in codnu'l sesiun l i ~tiin\ifice anuale a Muzeului de orheologie Constanta, sa-~i dea girul pentru restauralrea "o'utoporlanta". reputa\i istonici. arheolog1i. larhlt ecti. intre care amintim pe acado C. C. Giurescu, acado Em. Condurache, prof. D. M. Pippidli - membru corespondent al Academiei R.S.R.. prof. univ. D. Tudor. prof. univ. R. Vulpe, conf. univ. H. Ddicoviciu. conf. univ. N. Gostar. arh. V. Dra,3u\ - directorul D.P.C.N .• arh. V. Bilciurescu, arh . Gh. Dumitna~cu' , subsemnaoul acestar ,ninduni caICe de dlfe'l a ~i propuo solutio restaurori,i "lOutopo'rt<mte" - etc.

Astfel. executa'rea grandiosului' ~i indra,meWI,u'i a'ct ,de semnifiaaiie patriotica a devenit j>Osibila.

De comun acord, forurile de portid ~i de stat, prin institu\iile ~i intre­pri.nder.i1e de reso.rt, (Q,U conven1i.t reol1jljQlrea u.n:uoi complex orheo.llogk - mOM

numental: res1!aUflQ:liea mon1umentulu,j Ipe Iloc; ce:rtce1XHeo ~i irestO!U!liOlreo ~idulu'i ,de li,nciin,ta - IOU turnUinj ~i ,ourtine ipe latulfTo de lS'Ud -v:est - ~i a u.nor edifici'i. la cetatea T'nopaeum. de ca'tre D.P.C.N. ; oonstnulilnea <unui muzeu in comu'nla Adamdi s,i - ° ca,mi dezvoltare civ:ica 0 spare~te noul liaoa~ de ou,ltura. a'decvat adapostirii tutu,nor piesel"r figurate ~i nefigu-nate de 10 monument IS.I(JU .a a'celoro caire -vor i,e·~i . t,o ~u lmlina ij·n do-dnul oompoln.i.iilor de sapatu'ra ce se intliep:nind in Iconlti1nu1olre in ce:bate.

Elaborate competent. oonv,ingatoT ~i tratate cu ta'ient. proie,ctele facute de I. P. J. Constonla. sub indruma,nea dkectonului oorh. Gh. Dumitra~au, ~i semnate de 'arh. Dan Rusovon. au fost ins'U~ite de oonducerea de partid au in\elegere depiliona ~i in ,toaomona anulu!i 1975 punerea ,lor in ~an1li'er a devenit 0 rea.J.itate.

Constliuct:onili T'liustului 1100011 i~i ,insorliau rnume'le lor in oranioa atit de framintata a celebrului vestig'iu : ing. I. Tavalo. directorul trustului ; ~eful ~antierului ing. Ha~ca Ion; tehnicianul Dra,3an Marian; muncitorii de ina Ita <lal-ificare Ra'i,leanu GheoTghe ~i D ilaoonu Costel ~:a.

Acesta este pe scurt sinopticul care ilustreaza evolu\ia dezbaterilor legate de restau:na,ea Monumentului T'niumfa'i de la Adamci<i'si . ion onsam-

14 A. RADULESCU

blul canUli'a am tinurt So sublin:i,em luau,1 ~i a'POT1Iul tu,tu<rOr ooel ol1O cone ~i-a'u legat numele de IOcel<].s1a opera. Astlel s-o ojum ostazi la impl'i,n,i'rea lTl'a­reluli dezidel10t national ~i pa1miotic. de .. I'evata valoo're testimoni,ala: res­tau1rarea cel'ulj m!Oi plin de semnli~ioo~ie (j,storica romonoosca, Monumentul Tfliumfal Tropaeum Troiani, cronica in pietro a mariler epopei razboinice din Dohrogea. ali calror p'rotagO!n'il~ti au fest get-a-dodi ~i ·roman-i,i.

M-onumentu,1 resOOIUlrot. MlUlelld oare (]daiposte~te piieS'ele tigulliote OIri­gi,no.le, Cetatea ou SU'ito de edHidli restaunote, toate legate p,nin ca. de aooes modeme, fo'nmeaza mo,pele oomplex mU'zeal, cu oa're j'ude~ul Con­stanla intre altele vine in intimpinare:a Centenamlu,i Independent"" de stat a Roman:iel .