*00*

Radu Vasile a fostn z r ‘--

desemnat oficial prim- ^ < ministru al României

începe ciorovăiala pentru form area

Guvernului

LN R in # musi m p o r t - e x p o r t

C L U J - N A P O C A TeLFax: 064-438162, 438675,438677

i U n p u i d e lic io s ^ * în u le i sănătos ! *

pfertă specialăd e abonamente

mOBfÂHUL1 5 Cluj

R E Ţ U L R Ă M Î N E

z ia r in d e p e n d e n t

îii; paginaşi 6m w ■■ţăranii

din Floresti, gata sa

reacţioneze ca în 1907

Adevărata schimbare: jPNŢCD se trezeşte, I D R se clatinăILIE CALIAN

T ;ara a răsuflat uşurată la demisia lu i . Victor Ciorbea şi depăşirea impa­sului la care se ajunsese. Au existat

5 şi excepţii, voci care nu încetau să plîngă după Ciorbea, căruia i se admirau unele calităţi, între care cinstea. O fi el “ sărac, dar cinstit”, dar -sub raportul moralităţii politice lucrurile nu stau chiar aşa. Fostul sindicalist a candidat, la un moment dat, în judeţul Alba, pe listele unui partid devenit apoi PSM-ul lui Verdeţ, pentru a trece brusc la Alianţa Civică şi apoi la PNŢCD. O asemenea grosolană modificare a opţiunilor politice nu denotă altceva decît o enormă poftă de parvenire, fapt confirmat şi de aroganta sa explicare a demisiei, în care se şi vedea umplînd un capitol din manualele de istorie. De fapt, Victor Ciorbea n-a sesizat nici pînă în ultimul moment realitatea vieţii politice şi sociale din ţară.

Uneori de pe margine se vede mai bine. N u era greu de observat că liberalii nu vor suportă multă vreme tutela sufocantă a PNŢCD şi, în spatele ei, a Alianţei Civice. Pînă şi PAR începuse să se distanţeze de

re^-«nele poziţii din CDR. Şi iarăşi nu era CB*:greu de observat că gerontocraţia din

PNŢCD a devenit o frînă pentru acest partid şi, pînă la urmă, aripa tînără se va revolta, interesată de viitorul partidului.

Iată că acum am asistat lă începuturile Veritabilei schimbări - nu a celei din sloganurile electorale ale CDR şi USD din 1996. Este vorba acum de necesara clarificare a clasei politice ajunse la guvernare. Coaliţia CDR era neviabilă de la bun început: nu numai că aduna împreună organizaţii politice şi nepolitice,

:0taŢdar a încercat să facă o mixtură din ndej continuare în pagina a 16-a

itul

1

i■r

mA.

Italia deschide un consulat la Cluj si relaxează politica de vize

Radu Pîslaru, co n su l onorific81 , al Italiei la C lu j-N a p o ca

Ambasadorul Italiei în România, domnul Giuseppe de Michelis Di Slonghelo, l-a investit ieri pe Radu Pîslaru în funcţia de consul onorific al Italiei la Cluj-Napoca.

Consulatul va fi deschis oficial în

cîteva săptămîni, probabil în clădirea de pe strada Moţilor numărul 85.

Cu ocazia prezenţei sale la Cluj, ambasadorul Italiei s-a întreţinut neprotocolar cu ziariştii, anunţînd simplificarea procedurilor de acordare a vizei italiene. Viza italiană cu termen limitat va putea fi obţinută în 48 de ore de la depunerea cererii la Consulatul din Cluj, pentru viza Schengen durata de aşteptare fiind de trei zile.

“Eu am interesuf politic ca românii să călătorească în Italia şi în Europa. De aceea am dat ordin funcţionarilor mei să elibereze vizele, excepţie facînd doar cetăţenii indezirabili ’, a

spus domnul de Michelis.Aflat într-o dispoziţie şăgalnică,

evocînd repetat legătura de sînge, dar şi de nărav, dintre români şi italieni, ambasadorului i-a făcut plăcere să atragă atenţia că politica ţării sale privind vizele nu doreşte să stingherească întîlnirile romantice ale cetăţenilor din cele două ţări. Românii vor putea vizita Italia chiar fără o invitaţie scrisă dacă vor face dovada că au bani suficienţi. Ambasadorul de Michelis a amintit că Ministerul de Interne italian solicită tuturor turiştilor, la intrarea în ţară, să aibă asupra lor cel puţin o sută de mărci pentru fiecare zi de şedere. (C .C .)

Obişnuit cu scandalurile politice din tara sa

Ambasadorul Italiei îi încurajează pe români să nu ia în tragic schimbarea de guvern

“Ceea ce poate fi interpretat ca o pierdere de vreme şi o întîrziere a reformei este, în fapt, o expresie a democraţiei şi e foarte important că în ţara dumneavoastră astfel de dispute există şi se rezolvă în interiorul instituţiilor democratice”, a declarat ieri la Cluj ambasadorul Italiei, Excelenţa Sa domnul Giuseppe de Michelis Di Slonghelo. ',

Diplomatul italian n-a ezitat să remarce că astfel de situaţii sînt considerate normale în ţara sa, amintind apoi, pe un ton glumeţ, de înrudirea între cele două popoare.

“Aveţi doar opt ani de vechime democratică şi aţi făcut miracole. Mai mult nu se poate cere”, a spus el.

Domnul de Michelis a precizat că guvernul său nu este interesat neapărat de numele primului ministru pentru că “România rămîne la fel de bogată, iar interesul afaceriştilor italieni nu- scade”. Volumul schimburilor

comerciale dintre cele două ţări este cifrat în prezent la 2 miliarde de dolari, dar este de aşteptat să se dubleze rapid. Italienii vor investi 1,5 miliarde de dolari în industria petrolieră românească, fiind interesaţi de preluarea a două rafinării. Mult mai deschis decît colegii săi din corpul diplomatic, domnul Giuseppe de Michelis a dezvăluit că lucrează la proiectul unei înţelegeri economice în triunghi, din care să facă parte Italia, România şi o ţară din Orientul Mijlociu.

“Dacă acest proiect va reuşi, România va beneficia de avantaje însemnate”, a afirmat domnul de Michelis, a cărui atitudine trădează reală simpatie pentru ţara în care se află.

Cu ocazia prezenţei sale la Cluj, ambasadorul a reafirmat sprijinul activ pe care Italia îl dă României în efortul de integrare euro-atlantică. “Noi am

G iu sep p e de M ichelis Di Slonghelo, ambasadorul Italiei

făcut şi facem eforturi să-i convingem pe unii dintre partenerii noştri că prezenţa României în NATO este indispensabilă pentru în tărirea., flancului sudic şi pentru a avea o forţă convingătoare de influenţă în Balcani. Ce a făcut România pentru detensionarea situaţiilor din Albania şi din Kosovo a demonstrat importanţa viitoarei sale aderări”.

Ambasadorul de Michelis a mai spus că România, “o insulă de cultură latină într-o mare slavă”, are dreptul să facă parte din familia statelor europene şi este o datorie a acestora , să grăbească formalităţile de integrare.

Caius CHIOREAN

BATMAN RETURNS BATMAN REVINE

Hkhael Keatoa, DannvjDe Vito, Hidbelle Pfeifftr, CrirtOpher Waftcea

•OUTBREAK

ALERTA Duitin Hoffman, Rene b n o

Morgan frteman • •

THE BODYGUARDBODYGUARD

Revin Costner, Whrtney Howton •

THE PELICAN BRIEFDOSARUL PELICAN

Julia RobertJ, Denzel Washington, Sam Shepard

ami aam Itfc d ia M i! h 6m xzsl

' “ f i o r i n

iO e ieri "U " are un jucător de naţională ________Prunea se reîntoarce după 1Q ani

hi* 5.000 de dolari, pentru o obligaţie morală’/jC om el Ţălnar a rămas perplex cînd, după pe celular şi mi-a spus: d-Ie, mă primiţi, că

il’!r ,™nutc dc la încheierea jocului Dinamo - am o obligaţie morală faţă de aceastăk fF lo r in Prunea l-a întrebat dacă-l primeşte echipă şi faţă de acest oraş, unde am

echipă pentru ultimele şapte etape. Evident, deschis ochii în fotbal”, fastul lui Prunea a bucurat întreaga grupare Florin Prunea a renuntat la cei 15 mii de

“ ^Vjeană şi nu mă îndoiesc că sîmbâtă la dolari pe care Dinamo îi datora ca ultimă ratăr-^eciul cu FC Argeş publicul clujean îi va de contract, iar pretenţiile sale financiare vis-; ;.c anda numele. Contactat telefonic şi apoi . â-vis de venirea la “U” se ridică la zero lei şi

personal, preşedintele Remus Vlad ne-a~J^cîarat că Florin a optat pentru “U” din mai "^Xilte motive. Aici a învăţat să apere, aici a jJ'inoscut-o pe actuala sa soţie, aici şi-a făcut

nume în peisajul fotbalului românesc şi aici s-a simtit cel mai bine. “M-a sunat

S L J

zero bani. El vrea să joace, doreşte să fie selecţionat pentru mondialul francez şi să ajute echipa în lupta pentru salvarea de la retrogradare. .

Bine ai revenit la Cluj, Florine!Codin SAMOILĂ

V\

Fiii vechiului Mfănăştur şi locuitori ai | Floreştiului au pichetat pentru „Şapca Verde"

. . I

Prefectului li pare rău că nu poate vinde „Şapca” firmei Polus

baza cărora primesc gnu şi... mere îngheţate, ne-a declarat Maria Pn" consilier local, comuna Floreşti.-,

„Şapca Verde” este vizată şi &' firma Polus, care ar vrea să construiască acolo un complex. Prefectul Alexandru Fărcaş ă declarat că a primit din partea secretarului general al Guvernului,

Andreea M A R C U .

Membrii Asociaţiei „Fiii vechiu­lui Mănăştur” şi locuitori ai comu­nei Floreşti, totalizînd aproximativ 100' de persoane, au pichetat ieri Prefectura Cluj, cerînd retrocedarea terenurilor cuprinse în zona „Şapca Verde”, precum şi pentru intrarea în posesie privată a pădurilor din zona Mănăştur-Făget Actualmente, zona arabilă este arendată Staţiunii de Cercetare şi Experimentare, iar foştii proprietari deţin acţiuni pe continuare în pagina a 16-a

2 ) vineri, 3 aprilie I 998 A G E N D A H l § p

• A zi: Calendarul ortodox: Cuv. Nichita Mârturistorul; Sf. Mc. Elpidifor (Denie - Acatistul Născă­toarei de Dumnezeu); Calendarul greco-catolie: Ss. N ich ita , cuv. (+824); Evagriu şi B enignus, m. d in T o m is; Calendarul romano-

catolic. Ss. Evagriu şi Benignus, m.• M îine: Calendarul ortodox.

Cuv. Iosif, scriitorul de clntări; cuv. Zosim şi Platon (Pomenirea m orţi­lor); Calendarul greco-catolic: Ss. Teodul şi A gatop , m . (s. IV ); Gheorghe din Maleon şi Iosif Imno- g rafu l, cav. (+ 886); Calendarul romano-catolic.Si. Isidor, ep. înv.

Ii felicităm pe toţi cei care. împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

T I

• PREFECIlIRA,CONSILIl!L JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90

PRIMĂRIA TURDA 31-31-60 PRIMĂRIA CÎMP1A TURZII: 36-804)1

• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-18 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POUŢ1A CLUJ-NAPOCA

955 şi 43-27-27POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA 13-49-76 POLIŢIA DEJ: 21-21-21 POLIŢIA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22

• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 POLIŢIA GHERLA 24-14-14 POMPIERII: 981

• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, int 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA 961 SALVAREA CER: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ 958 R A TERMOFICARE: 19-87-18 SCMONTENAY SA: 41-51-71 R A APĂ CANAL: 19-63-02

’ S C -SALPREST” S.A: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 inL 132

• SC PR1VAL: 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 92S; 433424

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţi: 43-38-10; Informaţii: 43- 38-11; Hala inspecţii: 43-38-08.

• AEROPORT: 956• GARA Cluj-Napoca; 952• AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-

09; intem- 43-204)1;Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22

CURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din C luj-N apoca în zilele dc luni, marţi, jo i şi vineri la ora7,00 şi înapoierea din Budapesta în vilele dc marţi, m iercuri, vineri şi sîm bălâ la ora 11,00.

IN F O R M A Ţ IIA u to g a ra I : 14 -2 4 -2 6 A u to g a ra I I : 4 3 -5 2 -7 8

G U R S E S E R I E p S * £

TAROM :ifl.flj- 25.10.1998lu n i-v in e r l

Cluj Buc. Buc. -> Cluj8,35 9^5 7,00 8,00

20,05 21,05 1835 1935s tm b ă tă

Cluj Buc. Buc. -> Q u j1330 1430 12,10 13,00B re ţ b ile t pentru cetăţeni românT

şi străini - 298.000 leim a r t ! s t io l

Cluj Budapesta 12,05 - 13,00 Budapesta C luj 1330 - 15,10

f P re ţ bilet: 114S dus-întots~TELEFOANE: 43-25-24; 13-01-16 - pentru externe

POLICLINICA FARA P LA TĂ

"FAMILIA S FÎN TĂ"1-3 aprilie

M edicină genera lă . Dr. M. Suciu - 2 (12-14), dr. S. Loga - 3 (12-14), d r.'R . C otării - 1 (10-12), dr. C. Nistor - 1 (12-14), dr. I. B o ilâ -2 ,3 (10-12),d r .S .D a m ia n -2 (1 5 -1 7 ); T r a ta m e n t h o m e o p a t . D r. L. Barbăalbâ - 1 ,3 (10-12); In te rn e . Dr. F. Gherman - 1 (10-12), dr. C. Vlad -1 (14-16), dr. Cs. Szakacs -1 (15-17), dr. N. Pop - 2 (1 4 -1 5 ); R eum atologie. Dr. C. Zolta - 3 (14- 16); G inecologie. Dr. C. Fodor - 2 (10-12), dr. L: G alaţianu - 3 (13- 15); C h iru rg ie . Dr. C. Cosma - 2 (10-12), dr. P . P itea - 2 (10-11); P ed ia trie . Dr. L. Toma - 2 (10-12); D erm atologie. Dr. II. Radu -2 (1 2 -14); Ecograf. Dr. M. Călin -2 (1 3 -15); P s ih ia tr ie . Dr. C. Ş te fa n - 2 (14-16); N eurologie. Dr. C. Botez - 2(15-16)

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 sau ta sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap.12.

FARMACIIFarmacii cu serviciu

permanent: Farm aciaCOR AFARM”, str. Ion Meşter nr.

4, telefon 42-65-40.Farmacii cu serviciu prelungit.

Farmacia "1NTER-P1IARM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42-71 -95 orar 8-22.

Garda ie noapte. Farmacia nr. 4 TlEDERA”, str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 20-8.______

F IL M E 3-9 APRILIE

Republica - Cum să fii bărbat - SUA - premieră (10; 12,30; 15;: 17,30; 20) * Victoria - Anastasia + SUA (11; 13; 15; 17) "Bărbaţi în negru - SUA ( 19) * Arta - Ocol primejdios (U-Turn) - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30) * Favorit - Rokct man - SUA (11); Risc maxim - SUA (13; 15; 17; 19) * Mârâsti - A - Infanteria stelară - SUA ( 12.45; 15; 17,15; 19,30) - B - Nouă luni - SUA (13,30; 15,30; 17,30).

TURDA: Fox - Gol puşcă - SUADEJ: A rta - Pact cu diavolul - SUA GHERLA: Pacea - 3-5.04 - Alicn 4 - Renaşterea * SUA; 6 -8.04

- Paradisul în direct - România; 9 -12.04 - Gol puşcă - SUA- -

BIBLIOTECI■ B.C.U. “ Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; âmbătă: 8-13,30.

■ B iblio teca Ju d e ţean ă “ OCTAVIAN G O G A” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: hmi-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: hmi-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mâiăşti, Gheoigheni), ORAR: luni, miercuri, jo i:1 4 -1 9 ,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; âmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE; (str. Observatorului n r.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-19,45; âmbătă: 9-13.45. CTNTRULDE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: hmi- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi,joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ B ib lio teca A cadem iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - âmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.

■ B iblioteca G erm an ă (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca A m ericană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). O rar luni -' joc 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu II). O rar luni, miercuri: 14 -19;marţi, ioi, vineri: 9 -1 4 .

■ Biblioteca “Ileltai” (stradaClinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; âmbătă: 9 -1 3 .

■ Biblioteca C lubului Studenţesc C reştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ B iblioteca C en tru lu i C ultural Francez (strada I.LC Brătianu 22); Orar luni-vincn: 10-19.

■ Biblioteca C e n tru lu i C ultural G erm an ' ’H erm ann O b e rth ” (str. Memonmdumuluil8). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “ V aleriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Fanuade (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, âmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbei nr. 21). Orar luni 12-1930; marţi, miercuri şi joi: 10-1930, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

- ■ B iblioteca C re ş tin ă ” BibIos” (str.CIiniciIornr.28). O rar luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi).

Muzeul Naţional de A rtă (PiaţaUnirii 30). O rar zilnic 10 -1 7 ; luni şi marţi: încnis

■ Muzeul Naţional de A rtă, Secţia “Donaţii” (strada LG Brătianu 22). Orar miercuri-duminică 10-17; hmi şi marţi: închis

■ M uzeul N aţional de Isto rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, incluâv duminica: 10 - 16; luni închis.in prim a,dum inică din lună: intrarea liberă.

■ M uzeul E tno g rafic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic intre orele 9-16, luni îndiis. -

■ M uzeul m em orial “ Em il Isac” (strada Emil Isac 23). Orar. miercuri- duminică 13-17; tuni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; stmbătă şi duminică între orele 10- 14. \

t e l e s p e c t a t o rVineri, 3 aprilie Programul 1: 6,00 România:

ora 6 fix!; 8,30 Sailor Moon (r);9.00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi;11.00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ultimele ştiri (r); 13,00 Convieţuiri. Din viaţa etniei romilor; 13,30 Sănătate, că-i mai bună decît toate! (r);14.00 TVR Info; 14,10 Ferestre spre lume; 15,00 De la lume adunate ...; 15,30 Emisiune în . limba germană; 17,00 TVR Info;'17,10 Mapamond; 17,35 Casă de piatră (serial); 18,00 Ora Warner;19.00 Sunset Beach; 19,50

-Agenda Muzelor (ştiri culturale);19.55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,15 Film: Noaptea bengaleză (Franţa 1988); 23,00 La volan; 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Un secol de cinema: povestea filmului „Dr. Jivago”; 0,35 Film: Damă la Hollywood (SUA 1994).

PRO TV: 7,00 Ora ,7, bună dimineaţa!; 9,00 Puls financiar;9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 Vărul din străinătate (r); 10,30 M.A.S.H.;. 11,00 Beverly Hills (r); 11,45 Melrose Place (r);12.55 Ştirile Pro TV; 13,00 întâlnire cu presa (r); 14,15 Teleshopping; 14,30 Walker,

poliţist texan (serial); 15,15 Maria (serial); 16,15 Nano (serial); 17,00 Ştirile Pro TV;17,15 Am întîlnit şi români fericiţi; 17,35 Urmărire generală;18.00 Vărul din străinătate; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Serial: Dosarele X; 21,15 Film: Mort din nou (SUA 1991); 23,10 Ştirile Pro TV; 23,45 Serial: Moştenirea; 0,30 Serial: Zona Crepusculară;1.00 Aventuri în casa morţii;1.45 Muzică; 3,00 Baschet NBA;4.45 Serial: Dosarele X (r).

Program ul 2: 6,30 TVM.Telematinal; 8,00 Povesti celebre (r); 8,30 Canary Wharf(r); 8,55 Dr. Quinn (r); 9,55 în flagrant (r); 10,25 Cultura în lume (r);10,55 Ecoturism (r); 11,30 Comorile lumii (r); .12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Titripul Europei (r); 13,15 Doar o vorbă săt-i mai spun! (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Tezaur folcloric (r); 14,00 Bank- Note (r); 14,30 TVR Cluj- Napoca; .15,00 Tenis: România -Norvegia în Cupa Davis; 18,00 Pentru dvs., doamnă!; 19,00 Ştiri

Teatrul National

O fereastra deschisa spre lume!

. Vineri, 3 aprilie ■>(6,00 Videotext; 21,00

Dedicaţii muzicale - muzică;21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

TELE EUROPANOVA ClujVineri, 3 aprilie

1 5 ,0 0 P re lu d iu m u zica l; 1 5 ,15 I e ş ir e d in lab ir in t - re lu are ; 16,15 V ideoclipuri; 16,30 Secretele m odei; 17,00 D o c u m e n ta r ; 17 ,3 0V id eo c lip u ri; 18 ,00 M uzică populară; . 18,30 B ună seara, C lu j! ; 1 9 ,5 0 V id e o c lip u r i;2 0 ,1 0 P o litic a la concre t - em isiune interactivă de analiză p o li t ic ă ; 2 1 ,3 0 In fo n o v a - b u le t in d e ş t i r i ; 2 2 ,0 0 V J .S p i r i t ; '2 3 ,0 0 înch iderea program ulu i.

prezintă:• sâmbătă. 4 aprilie 01 a 19.CEI. cari; primeşte

PALME ■ d u m in ică , 5 aprilie o r u J 4 ,3 0 :

<11OTRlCT?JL->

Opera Maghiarăprezintă duminică, 5 aprilie,

ora 11,00: Cenuşăreasa.,

PORTALEXPORT - MPOHT B.B.L.

Vineri, 3laprilie8,00 Videotext; 9,00 Reluări;

15,00 Videotext; 17,15 Preciosa - serial; 18,00 Aventurile lui Huckleberry Finn- desene animate; 18,30 Radical Power - documentar; 19,00 Casa de nebuni - serial; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 Antrenaţi pentru a ucide - film; 21,40 Călătorie în Afiica - documentar;22,10 Pasionaţi de animale - documentar; 23,00 Oraşul sîngeros - film; 1,00 Păpuşi asiatice - program erotic.

_ Vineri, 3 aprilie1 - r z ' O Ştiri zilnic: 9,10,12,15,16,19,1. Ştiri BBC: 6:00-6:30,11,14-

■ 14,30,18:00-10:30,21:00-21:30.4:45-5:00 începutul emisiei. 5:00- * 6:00 Hello. 6:30-7:00 Transilvania Matinal. 7:00-7:50 România , Actualităţi Bucureşti. 7:50-8:00 Avanpremieră, publicitate. 8:00-13:00

Radio Club. 8:30 Interviul zilei. 9:30 Revista presei. 10:30 Reportajul zilei (r); Morale cu Morales (r). 11:30 Sport mapamond. 12:30 Transilvania Cultural. 13:00 România Actualităţi Bucureşti. 13:20 Cafe concert. 14:30-15:00 Hello. 15:00- 15:30 Reportajul zilei; Morale cu Morales (1). J 5:30-17:00 Hello. 17:00-18:00 Top Ten - D.J. Sebi (r). 18:30-20:00 Faptul serii {19:00 Reportajul zilei - r; 19:30 Morale cu Morales; 19:35 Power piay). 20:00-21:00 Technomania - DJ Sebi. 21:30-23:00 Taxi Muzic - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Fonoteca de suflet - Mihai Boandă. 24:00-4:45 Big Hello.

V ineri, 3 ap rilie k " Ş t ir i lo ca le :

6 :40 , 7 ,7 :40 ,8 ,8:40, 9 ,10, 12, 1 3 .1 4 .1 5 ,1 6 ,1 7 ,

1 Z 3 r f l \ n i s . 6,00-10,00“Primul salut” . 6,20 Agenda zilei. 7 ,20 R evista p re se i. 8 ,2 0 "C D Sport” (C ătălin B erindean). 9,20 “ Ce mai crede lum ea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50,7,50 Horoscop. 10,00-14,00 CD Player. 10,20 Program ul cinem atografelor. 10,50 “Plus , pamflet, Adrian Suciu. 11,20,13,20 Buletin financiar. 12,20 rP ia ţa de w eek -en d ”. 12 ,40 +3 m inu te .13 .40 C alen d aru l z i le i . 14,00-18,00 C a le id o sco p J3 D . 14,30 “Z iua în cîteva vorbe , declaraţia zilei. 15,20 “Ce m ai crede lum ea”, r. 16,10 “în trebări cu d es tina ta r .16.40 “Ochiul şi u rech ea” . 17.20- Calendarul z ile i. 17,50 “ P lus .r .18,10 “ CD S p o r t” , C ă tă lin

B erindean. 2(1:57 R e tro sp ec tiv a ş tirilo r z ile i. 23 ,00 "R endez-vous nocturn”, emisiune interactivă.

U N IP tU S R a d ioV in e r i,3 ap rilie

Ştiri-7,9, 12, 15,16,17. Program informativ BBC: 6,00-6,30; 11,00- 11,15; 14,00-14,30; 18,00-18,45;21.00-21,30. 6,00-10,00 “D im ineţile cu Felix". 6,45; 7,45; 8,45 Horoscop U niplus; 8 ,15 ; 9 ,15 S p o rt pe mapamond; 8,20 Cursul valutar; 8,35 R ev ista p rese i; 8 ,50 P unct o ch it;10.00-12,00 “M uzică A nti-S tress” .12.00-18,00 “Toată ziua bună ziua” . D an ie l B oroştean . 15 ,05 -16 ,00 Music By Request. Relatări în direct despre p r in c ip a le le ev en im en te locale. 16,30-17,45 Catch The Words - curs de limba engleză. 17,05-18,00 H ard R ock C afe . 18 ,45-19,00.. "U nîplus la rap o rt? . 1 9 ,00 -2 ,00 . ”R ona” . 19 ,00-20,45 C olţu l Eveî:

20,45 - 1001 de nop ţi cu actorul Cornel R âileanu. 21,30-23,00 Top 13 Noroc - realizator Tania. 23,00-

. 2,00 Muzica pentru toţi. Intervenţii in direct ale ascultătorilor legate de p roblem ele co tid ien e . 2,00-6,00 "Non-Stop M usic” .

V ineri, 3 aprilie5 :00-8 :00 Bună

_ dim ineaţa!.radio—_ 8:00 11:00

f i f T n C T Pauzele de " d im in e a ţă

A R a d io S o n ic

(meteo, 8:08 revista p resei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic; anunţuri utilitare, agenda cu ltu ra lă ; 8:50 horoscop; 9:05 m icrob iog rafie sonoră ; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00- 19:00 C ontac t FM. 19:00-21:00

Ţieara la C luj-N apoca. 23:00-5:00 V ineri nu m i-e somn - realizato r Manuel Armând. Un altfel de party: dedicaţii, concursuri ş i m uzică de- dans. / ' .... ....

FM «8,9 MHz ▼ V ineri, 3 aprilie,Ştiri 8,10,12,14,16,18,20,21.6-

9 "Cafeaua de serviciu" (maxima, power playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14,15-14,45 Premiere cinematografice. 14,45-16 Dedicaţii muzicale. 16-18 ”McSonic” (emisiune concurs cu premii McDonald’s); 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-21 Invitaţi în studio. 21-6 "Party la Radio Sonic”.

RADIO CLUJ. V in eri,3 aprilie

j 6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi:. Anca Bâltan). 8,00 Emisiunea in limba;: maghiară, 10,00 Radiocircuit: Emisiunea

Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor,"Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj

. prezintă Dan Banciu. 11,00 Buletin de : ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin,, redactor Anca Băltari. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 M icrofonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi Încercăm să vă răspundem! Telefonul nostru 064/420031 . La microfon Cristian Zoicaş. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, prezintă Traian Bradea.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21.00 Top 20+1. Topul muzicii uşoare. Prezintă Marius Merca. 20,00 Ştiri.21.00 Ştiri. 21,05 Anotimpul ideilor. Emisiune culturală realizată de Dan Bancin. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.; - .... - ... - .

bancare şi bursiere; , Contemp-Art; 20,10 Ulii ştiri (serial); 21,00 Robi®21,40 Vînare de vînt; jl Campionatele Mondiak Patinaj Artistic (înregistl 0,00 Ghici cine viu! mine?Actorul Eugen Crisl insomnii. S-a decis săi înfiîngă răsfoind presa zii:!

Redacţia nu îşi asuma rerl bilitatea pentru schimbările inteti in programele posturilor de teleţ i

şProgmmuliTVR PROiiyîdiffizile

Id e s îm b â tâ Iş id u m in ică

CHIRURGIE ESTETiDr. TOMA T. MUGI'

♦ ch irurg ie plas'r♦ ch iru rg ia sînu.♦ abdom inop laft♦ lipoasp iraţie f♦ transp lan t d e pi.♦ lifting facial♦ rinoplastie ' ^♦ varice \

♦ tratam ent chim ic al acne

■STR.PtSCU.l NR.7. g 1 4 - U

^ POLICLINICA i INTERSERVISAI;

str. Pascalv nr.5, c a r t Ghcorgt !

STOMATOLOGIE NON-S1INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NE! LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ F.NDOCB LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECXX " FIE ♦ALERGOLOGIE ♦ DERMATE ! GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPE ♦ O.RL ♦ OKi'AIJMOLOGIE ♦ C COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDLt!

♦ UROLOGIE ♦ AOJPUNCnJH RADIOLOGIE • ECOGRA1

Examinări Doppler - f Hlsterosalplngografil pentj

sterilitate feminină | LABORATOR ţ

(Biochimie - Bacteriologic Imunoiş ; Panzitologie Determinare Rh - Td sarcină • Antigen HBS - Eliia Ti : Examinări citologice pentru depiă : cancendui de coi uterin - Investigaţii f . sterilitatea feminină şi masculină) : ZILNIC, inclusiv DUMINI

orele 7 - 2 1 . Medic de gardă: orele 2 l - î

R e z e rv a re , c o n s n l t a ţ t ; ^ l a te l . 4 J .4 1 .6 3 . S

s.c. Dental ROVJ SOCOLOV

' \CaleaMoţilor 106,ap.5! f , T ra ta s n s n ta s t o m a t o l o g

complexa; jO terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezocţti, implate:

Programări la te ii 43002 Zilnic orar: 9-19

sîmbăta 1 0 4 3P e n tru s tu d e n ţi , p e n s ii ş o m e r i ; r e d u c e r e 20%"

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALU&A Dr. ANGELA CĂLUGĂRU l

Str. Prahovei nr. 11 >;(lîngă biserica Bob)PROGRAM OFT ALMOLOGrL

L, Mi, V S

17-20- 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.f

ALIANŢA ANTISUICID LIFELINE___

SiiDctulnostniladi^xur • dumneavoastră. Telefo’ :

V -C T \ de noapte, telefonulvitf?

1 9 1 6 4 7 1G a rd ă de noap te , orele 20-t*

Linia telefonică de intervenţie în ăsi prevenţie a suicidului iniţiaţii

LABORATORUL DE SĂNĂT)

MINTALA CLUJ stă la dispoziţia fde luni pini vineri, între orele 8 Ţ

Vă aşteptăm ap'eluriltl numărul 186864.- ■■ « 9 ^ k J

mA D E V A R U L cBo C l u j ROZA V/NTUR/LOR vineri, 3 aprilie 1998

, 1 (Reuter)M ("Le M o n d e D ip lo m a t iq u e " )^

De la încheierea războiului rece, p a tru din cinci depozite de armament n u c le a r din întreaga lum e au fost Tnchise şi numărul bombelor s-a redus I a aproape jumătate, se arată într-un s tu d iu . C e rce ta re a efectuată de Consiliu l de Apărare al Resurselor l"Jaturale a estimat că cele cinci puteri n u c le a re declarate au d e pozita t aproximativ 36.000 de arm e nucleare „“ vsfîrş itu l anului trecut, faţă de

■ s ^ V o a p e 70.000 la jumătatea anilor S1'60. Focoasele sînt depozitate în

ie laproxim ativ 142 de centre din 11 ţări, 4 -ţc e e a ce reprezintă „o scădere de - Ic in c i ori’ a numărului de locuri de

ş depozitare în mai puţin de un deceniu, potrivit

i Consiliului, cu sediul la | Washington, considerat | o autoritate înij problem ele le g a te 'd e j echipamentul nuclear, j Numărul focoaselor şi l al locurilor de depozitare • - urm ează să se reducă I pe măsură ce arm ele !: nucleare din generaţia î mai veche continuă să I fie retrase, iar Statele ) U n ite şi R u sia îşi i diminuează arsenalele în | con form itate cu l prevederile Tratatelor de I R e d u c e re a A rm e lo r s S tra te g ic e ( S T A R T ) .

„Dacă un element-cheie pentru dezarm are este verificarea şi co n tro lu l f iz ic , orientările în depozitările nucleare oferă speranţa că forţele, armele şi materialele pot fi reduse şi controlate', în special dacă se m ă re şte tra n sp a re n ţa , se menţionează în studiu.

Dom nul William Arkin, expert în armament nuclear, unul din cei trei coautori ai studiului, a apreciat că cele cinci puteri nucleare şi-au menţinut nu mai puţin de 1.200 de depozite nucleare atunci cînd tensiunile dintre S U A şi fosta U R S S au atins punctul cu lm in ant pentru ultima o a ră la jumătatea anilor ’80 . „Pînă în 19 90,

numărul lor a scăzut la 600, iar astăzi este foarte mic”, fiind de aproximativ

142 de depozite de acest gen , a declarat dl Arkin într-un interviu.

P rin tre ţările care nu m ai adăpostesc armament pe teritoriile lor sînt Coreea de Sud şi Guam , teritoriu american în Pacific, precum şi foste m e m b re ale a lian ţei m ilitare a Tratatului de la Varşovia: Bulgaria, U n g a r ia , Polonia şi ţă rile c a re reprezentau cîndva Germania de Est şi Cehoslovacia. Alte 14 ţări, foste republici sovietice, nu mai au centre de depozitare: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîstan, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, U c ra in a şi U zb e k ista n . A p ro a p e 14.000 din cele 36.000 de focoase existente aşteaptă să fie distruse sau sînt deja în proces de retragere,

potrivit studiului. Din cele 12.070 de focoase care alcătuiesc arsenalul american, aproximativ 1.350 urmează să fie demontate în următorii trei ani. D e pozitu l rusesc este estim at la 22.500 de focoase, dintre care se c re d e că d o a r 1 0 .2 4 0 sînt operaţionale. Studiul făcea referire la faptul că nu se ştie nimic despre arsenalul nuclear al Chinei, inclusiv d im en siun ea forţei co m p u se din avioanele de bom bardam ent care transportă încărcătură nucleară şi numărul rachetelor balistice nucleare, din ca u ză că Beijingul păstrează

secretul a s u p ra a c e s to r date. Coautorii studiului - dl Robert Norris, dl Joshua Handler şi dl Arkin - au declarat că estimările lor, conform cărora chinezii ar deţine 400 arme nucleare şi 20 de locuri de depozitare, s-au bazat pe numărul „de rachete perform ante şi pe s istem ele de

transport ale bombardierelor”.

N u m ă ru l a rm e lo r n u cleare

am e rica n e din E u ro p a a scăză t dram atic * d e la peste 6 .000 la

începutul anilor ’80 la aproximativ 150 în zece baze aeriene din şapte ţări - Belgia, G erm ania, Grecia, Italia, ■

Olanda, Tu rc ia şi M a rea Britanie. Statele Unite sînt singura ţară cu

armament plasat în afara graniţelor

sale. Dl Norris a declarat că Israelul,

Pakistanul şi India sînt state' cu capacitate n u cleară nedeclarată,

a d ă u g in d că u lt im e le d o u ă au

componente care se pot asambla rapid pentru a produce fiecare zece

sau poate mai multe bom be, în timp

ce Israelul avea „un arsenal gata de

folosire d e , p ro b a b il, 100 arm e

nucleare”. Nici una dintre ţările care deţin armament nuclear nededarat nu

a figurat în studiu. D e asem enea, nu au fost co n sid e ra te d e pozite de

armament locurile unde „zeci sau

sute” de ra c h e te balistice

in te rco n tinen tale c u în că rcă tu ră

nucleară se află . pe lîngă bazele americane sau ruseşti.

I * (E F E )

Idm m istfâtie

Problemele cărora autorităţile î ] panameze vor trebui să le facă faţă

: odată cu recuperarea administrării ^-.Canalului Panama, eveniment care

f c j i s avea loc la data de 31 fcî decembrie 1999, printre care - ţ concurenţa enormă, adaptarea

i canalului la noul tonaj al vaselor şi g ! reapariţia căii ferate, ca alternativă „ . de transport, constituie tema

! articolului publicat în noua ediţie - . ! internaţională a revistei “Forbes".

U fn acest prim număr al său, | 4 revista citată subliniază că, pentru

■ -

: însănătoşirea finanţelor. { canalului, panamezii ar \ trebui să investească î 10.000 de milioane \ t dolari, dar fără nici o | garanţie de succes, jj întrebîndu-se, totodată, ş de unde vor veni aceşti } bani, cunoscută fiind j! capacitatea economică l limitată a statului | Panama. Din 1979 şi I pînă în prezent, agenţia americană însărcinată l cu administrarea ii canalului - Com isiai Canalului Panama - a *< cheltuit pentruii întreţinerea şi ii îmbunătăţirea acestei

căi de comunicaţie aproape întreaga sumă

încasată din taxele de peaj, adică aproape 3.000 de milioane dolari. Aceeaşi Com isie a prevăzut investirea sumei de 1.000 de milioane de dolari pe parcursul a patru ani pentru lucrări de lărgire şi cumpărarea de material care să uşureze drumul navelor care traversează această . cale interoceanică. Potrivit declaraţiilor purtătoarei de cuvînt a acestui organism, Cynthia Riddle, aplicarea acestui program de investiţii va face ca în anul 2005 capacitatea de

trafic a canalului să crească cu 20 la sută. Aceeaşi revistă subliniază că, şi în situaţia în care aceste operaţiuni s-ar pune în aplicare, capacitatea canalului va corespunde doar navelor: cu o lungime de 290 metri şi o lăţime de 32 de metri şi a căror cală nu va depăşi o adîncime de 12 metri. Or, actuala tendinţă este de a construi vase de dimensiuni mai mari., acestea reprezentînd în prezent 8 la sută din totalul navelor de transport, procent aflat într-o permanentă creştere. Numărul noilor nave a crescut cu sută la sută în perioada scursă după 1993, în timp ce numărul celor al căror tonaj corespunde dimensiunilor canalului doar cu 47 la sută. Potrivit unui studiu elaborat în urmă cu cinci ani de firma “Natham Associates", pentru lucrările de adaptare a canalului la cerinţele noilor modele de nave ar fi necesară o sumă de minimum 10.000 de milioane dolari, pentru obţinerea căreia ar fi imposibil de evitat grevarea taxelor care se vor percepe în viitor.

O altă problemă pe care o pune tranzitarea canalului este lunga aşteptare a navelor la gurile de intrare ale acestuia, din care cauză la fiecare transport se adaugă, în medie, o întîrziere de 24 de ore.

Potrivit revistei, pentru ca o încărcătură să fie transportată pe canal de la Los Angeles la Baltimore, (Maryland) sînt necesare 13 zile, în timp ce pe calea ferată doar. cinci.

Tn consecinţă, canalul este tranzitat numai de mărfuri a căror transportare nu este urgentă, cum sînt materiile prime, în timp ce produsele din categoria tehnicii de vîrf sînt din ce în ce mai mult transportate cu trenul sau avionul, afirmă revista “Forbes". în afară de aceasta, canalul va trebui să facă faţă concurenţei liniei de cale ferată, Tn curs de reabilitare, care traversează istmul şi a cărei exploatare a fost concesionată unei întreprinderi din S U A . O dată încheiate lucrările de restaurare, întreprinderile vor putea combina transportul maritim cu cel feroviar, ceea ce va însemna o economie de timp de 20 de ore.

Un alt concurent vor fi companiile de transport combinat, precum “Union Pacific”, care la transportul containerelor pe calea ferată, cu avionul, camionul, barja şi cu navele folosesc calculatorul şi noile tehnologii. In 1988, prin acest sistem de transport au fost expediate 2 ,3 milioane de containere, cifră care Tn 1997 a crescut la 5,2 milioane-

Naţiuneacontranaţionalismului

La o concluzie identică, printr-o analiză minuţioasă, ajunge Denis Coliin în lucrarea “Sfîrşttul muncii şi al mondializârii", dar plecînd, de data aceasta, de ia un punct de vedere marxist, care nu este şi cel al lui. Todd: “A apăra democraţia şi" libertatea popoarelor presupune deci o apărare a naţiunii, oricit de neplăcută ar putea apărea în ochii acelora dintre noi care au fost educaţi' în spiritul ‘internaţionalismului proletari sau al unei fraternităţi fără frontiere (...) Fără îndoială, naţiunile nu sînt eterne, apar, se . dezvoltă, dispar; dar faptul naţional în sine îmi pare de nedisociat de constituirea ' societăţii umane ca societate politică".' Trebuie să sfîrşim printr-un alt poncif:

îdeea că naţionalul, naţiunea, reprezintă ' "replieri", că mondializarea şi universalitatea . ar fi unul şi acelaşi lucru.

într-o lucrare de mare ţinută a supra : războiului economic, Philippe Labarde şi Bemard Maris pun ordine în acest amalgam. Ei arată că mondializarea antrenează simultan uniformizarea culturală a lumii ; (Coca-Cola, McDonald's), dar şi izolarea fiinţelor umane, "căci piaţa mondială impune războiul între categorii socio-profesionale,: între oraşe (ceea ce e bun pentru Ffins nu ; e bun pentru Vilvorde, între regiuni, rase, sexe". Insecuritatea generalizată, ră2boi al fiecăruia împotriva fiecăruia, inegalităţi care- se accentuează, banalizare culturală, . pierderea oricărui reper, singurătate în mijlocul mulţimii: bilanţul provizoriu a l . mondializării.c sub egida capitalismului planetar şi spre unicul profit al acestuia, nu mai necesită discuţie. Ş i totuşi ecoul mediatic ne contrazice, v : ••.: ■

Cum să explicăm asta? Emmanuel Todd încearcă să o facă, arătînd că orbirea de care, împotriva oricărei evidenţe, dau dovadă clasele europene superioare, “tot atît de rătăcite ca şi cele din anii ’30", nu ascultă v doar de interese materiale. Trebuie s ă : căutăm să o înţelegem în afara sferei economice. Trebuie să admitem existenţa, în centrul fiinţei umane, a unui program de negare a realităţii, capabil să genereze iluzia necesară vieţii". In aceste condiţii, cînd grupul - naţiunea - este anihilat, "individul este readus la evidenţa centrală, intolerabilă. Programul uman al fugii de realitate intră în acţiune. în afara credinţelor colective, termenul lung nu mai are sens. O preferinţă pentru-term enul scurt, a oamenilor, a ' societăţii şi a economiilor, se poate instala".

în afara recursului la ideea de naţiune, ’ "idee care nu este simplă", admite Yves Lacoste, şi "care se poate dovedi chiar foarte; ? periculoasă", şi cu toate acestea, "credinţă colectivă rezonabilă", spune Todd, ce altă. soluţie poate face faţă barbariei mondializăriî? Mîine, poate. Europa? Dar, cu siguranţă, nu cea a Maastrichtului şi a Băncii Centrale.

(EFE)

DECLARAŢIA DE LA SAN JOSE” - Un proiect pentru creareacelei m ai m ari zone com erciale din lu m e

i 'S.

Cea mai mare zonă comercială din lume, cuprinzînd 700 milioane de locuitori, va deveni realitate la 18 aprilie a.c., cînd 34 de preşedinţi ai ţărilor de pe continentul latino-american se vor întîlni îri Chile pentru a anunţa începerea oficială a negocierilor în vederea stabilirii Zonei de Comerţ Liber al Americilor (ALCA). Calea spre cea de-a doua reuniune la vîrf a Americilor a fost netezită cu prilejul recentei întîlniri de la San Josâ (Costa Rica), unde, potrivit multor participanţi, cei 34 de miniştri ai Comerţului, reprezentînd tot atîtea ţări de pe continentul latino-american, au ajuns la acorduri “istorice". Acestea s-au concretizat în "Declaraţia de la San Josâ", în care miniştrii respectivi au stabilit structura, mecanismele de negociere şi factorii de răspundere ai procesului de creare a A L C A recomandîndu-se totodată guvernelor ţărilor participante ca la reuniunea la Vîrf de la Santiago de Chile să iniţieze seria negocierilor. Acordurile de la San Josâ se vor reflecta ‘Tn mod clar şi categoric" cu prilejul viitoarei reuniuni la vîrf a Americilor, a declarat Agenţiei E F E ministrul costarican al Comerţului Exterior, Josă Manuel

Salazar, preşedintele reuniunii pregătitoare de la San Josă. Declaraţia “constituie o dovadă concretă" de care va dispune preşedintele S U A Bill Clinton, pentru a-i convinge pe exportatorii din ţara sa de avantajele pe care le prezintă A LC A şi pentru a se obţine aprobarea pentru “calea rapidă” (fast track), a afirmat la rîndul său Richard Fischer, secretar adjunct la Departamentul Comerţului al Statelor Unite.

în finalul unui serios, dar delicat proces de negocieri, nelipsit de polemici, reprezentanţii guvernelor, prezenţi la San Josâ, au elaborat un text de 15 pagini cuprinzînd regulile jocului pentru viitorul comercial al Americilor. Acest proces complex, care a demarat printr-o întîlnire a miniştrilor adjuncţi ai Comerţului, a avut drept rezultat un “bilanţ total" al împărţirii puterilor în cadrul A LC A , avînd îri vedere interesele diferitelor regiuni geografice şi importanţa economiei diferitelor ţări. Tn ce priveşte două dintre problemele cele mai controversate -

mediul înconjurător şi piaţa muncii -, “compromisul la care s-a ajuns este satisfăcător, reuşindu-se ca aceste domenii să nu fie utilizate în scopul unui protecţionism voalat", a subliniat secretarul mexican pentru Comerţ şi Dezvoltare Industrială, Herminio Blanco. “Trăsătura esenţială a Declaraţiei de la San Josâ constă în menţinerea principiului, conform căruia nu se negociază nimic pînă nu se negociază totul”, a reliefat ministrul brazilian de Externe, Luiz Felipe Lampreia. "Acordurile vor începe să fie puse în aplicare în anul 2005, ca un proces unic",, a menţionat acesta, precizînd apoi că “acordurile preliminare”, cerute insistent de autorităţile de la Washington, sînt considerate a fi doar măsuri şi procedee de ordin administrativ. în opinia domnului Lampreia, acordurile la care s-a ajuns în domeniul agriculturii vor permite accesul produselor latino-americane pe pieţele nord- americane, precum şi deschiderea acestor pieţe pentru produsele respective. ,

Miniştrii latino-americani ai Comerţului au convenit asupra creării unui Comitet pentru Negocieri Comerciale (C N C ), alcătuit din miniştri adjuncţi, care să conducă procesul de negocieri şi să ia hotărîri în legătură cu structura generală a acordului şi problemele instituţionale. S-au stabilit, de asemenea, nouă mese de negocieri, în sarcina cărora vor intra probleme ca accesul pe pieţe de desfacere, investiţiile, serviciile, achiziţionările din sectorul public, soluţionarea co n tro ve rse lo r, agricultura , proprietatea intelectuală, subvenţiile, antid um ping-u l, măsurile compensatorii, precum şi politica în materie de concurenţă. Sediul desfăşurării negocierilor va fi ales prin rotaţie, oraşul Miami fiind ales pentru primii trei ani, după care el se va muta în Panama şi Mexic, fiecare dintre aceste două ţări pentru o perioadă de doi ani. în ce priveşte preşedinţia reuniunilor de negocieri, în prima perioadă aceasta va reveni Argentinei, după care va urma Canada.

m . vineri, 3 aprilie 1998 POLITICĂ d < g C r im |

Radu Vasile a (ost desemnat

oficial prim-ministru al României

Preşedintele EmilConstantinescu l-a desemnat oficial, ieri, pe Radu Vasile, secretar general al PNŢCD, pentru funcţia de prim-ministru._ Radu Vasile trebuie să solicite

pînâ la 15 aprilie votul de încredere al Parlamentului pentru noul cabinet şi pentru programul de guvernare pe care urmează să-l realizeze.

Redăm integral discursul rostit de preşedintele EmilConstantinescu cu prilejul desemnării noului prim-ministru.

“Conform articolului 102 din Constituţie, după consultările cu partidele parlamentare şi ţinînd cont de orientarea partidelor care s-au arătat dispuse să formeze o coaliţie guvernamentală, avînd în vedere că în cadrul consultărilor cu partidele reprezcntînd Convenţia Democrată din România, PNŢCD, PNL, PAC, cu PD, cu UDMR şi cu PSDR s-a exprimat idcca ca propunerea pentru un nou prim-ministru să ia în considerare opţiunea PNŢCD. Avînd în vedere că ieri PNŢCD l-a desemnat prin vot secret pe domnul senator Radu Vasile şi avînd în vedere că astăzi, la o nouă consultare cu conducerile PNŢCD, PNL, PAR, PD, UDMR şi PSDR, aceste partide au fost de acord şi cu persoana desemnată ieri prin vot de PNŢCD, am hotârît să-l desemnez in calitate de candidat la postul de prim-ministru al României pe domnul senator Radu Vasile.

Din acest moment, conform articolului 102 din Constituţie, domnia sa arc Ia dispoziţie 10 zile pentru a alcătui lista noului guvern şi a realiza un program de guvernare. După 10 zile, dacă domnia sa reuşeşte să ducă la capăt aceste două sarcini importante, va trebui să ceară votul de încredere al Parlamentului României. Dacă nu va reuşi, va trebui să-şi decline în faţa preşedintelui mandatul pe care i l-am încredinţat

Îmi exprim încrederea că domnul senator Radu Vasile va reuşi în această misiune importantă, care trebuie să aducă României un guvern stabil şi eficace.

De altfel, înccpind din acest moment, de azi, de la ora 12.00, domnia sa, in conformitate cu hotărî rea conducerilor partidelor care participă la coaliţia de guvernare nou formată, va convoca la Palatul Victoria două comisii - o comisie care va redacta programul de guvernare şi o comisie care va lucra pentru stabilirea listei guvernului.

S-a hotârît de asemenea, să i se ceară domnului candidat pentru postul de prim-ministru, domnului senator Radu Vasile, ca într-o primă fază de 24 de ore să ia în considerare şi modalităţile posibile de restructurare a guvernului, precum şi termenele în care acestea se pot desfăşura, privind şi o etapizare în acest 'sens.

In final, vreau să vă comunic că, avînd în vedere termenul de zece zile fixat prin Constituţia României, coroborat cu cutuma parlamentară care nu introduce în termenele constituţionale alele de sîmbâtă şi duminică, precum şi sărbătorile legale, termenul maxim fixat pentru solicitarea votului de încredere în Parlament este 15 aprilie.

Permiteţi-mi ca sâ-1 felicit pe domnul senator Radu Vasile şi sâ- i urez succes în dificila misiune carc-i revine din acest moment

începe ciorovăiala pentru formarea GuvernuluiRadu Vasile afirma că noul cabinet nu va retrage proiectul de bugetRadu Vasile, premierul desemnat al

României a declarat, joi, că proiectul de buget’pe 1998 nu va fi retras.

Noul premiera sosit la Palatul Victoria la două orc după ce preşedintele Emil Constantinescu a anunţat numirea sa în funcţia de premier.

Vasile a precizat că se vor aduce modificări la buget în comisiile de specialitate ale Parlamentului, dar că nu se va pune în discuţie structura şi elementele principale ale bugetului. “Am renunţat la ideca retragerii bugetului pentru că s-ar crea o imagine în care ar apărea iar pretenţii. Bugetul în general este încheiat, dar se pot modifica unele clemente, care au fost puse în discuţie în cadrul comisiilor de specialitate”, a explicat Vasile.

Radu Vasile a afirmat că una din condiţiile pe care a avut-o în vedere acccptînd să fie şeful Executivului este “ca echipa guvernamentală să fie cu adevărat o echipă”. El a precizat că s-a convenit ca partidele să propună Un număr de candidaţi pentru funcţiile de ministru. “îi voi alege în funcţie de compatibilitate şi profesionalism”, a precizat Vasile.

Radu Vasile a spus că s-au creat trei comisii avînd ca atribuţii stabilirea programului de guvernare, competenţele pe ministere şi reorganizarea instituţională, care va începe cu guvernul. El a apreciat că propunerea formării unui Minister al Economiei, care să comaseze Ministerul Privatizării, al Reformei şi FPS este “o formulă destul de complicată”.

Vasile a adăugat, însă, că principiul va rămîne acelaşi, în formula unui minister care să se ocupe de privatizare şi dezvoltare. El a adăugat că legea nu permite ca ministrul Economiei să fie şi preşedintele Consiliului de Administraţie al FPS, propunere susţinută de PNL. “Se va găsi, totuşi, o formulă în acest sens” a încheiat Radu Vasile.

PNL vreaSecretariatul Generai al Guvernului

liberalilor. Numele candidatului PNL nu a fost discutat, dar Dâianu, care a fost contestat de vicepreşedinţii Călin Popescu-Tăriceanu şi Viorel Cataramă, se bucură de o majojjtate netă în conducerea liberalilor, după cooptarea în Biroul Permanent a patru noi membri proveniţi din PAC.

Radu Vasile a declarat, miercuri seara, imediat după nominalizarea sa pentru funcţia de prim-ministru, că PNŢCD ar putea deţine şi Ministerul de Finanţe.

PNL va cere postul de secretar general al Guvernului, la negocierile pentru formarea noului cabinet, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, surse din • conducerea partidului.

Cel mai probabil candidat al liberalilor pentru acest post este Radu Stroc, actualul secretar general adjunct al Guvernului, un apropiat al prim-viccpreşedintelui PNL Valeriu Stoica.

Secretariatul general al Guvernului, vizat şi de PD, va aparţine tot PNŢCD, a declarat, miercuri seara, Radu Vasile,' imediat după ce a fost nominalizat drept candidatul partidului la funcţia de prim- ministru.

Liderul PNL Mircea Ionescu-Quintus â, declarat, miercuri seara, după o întrunire a Biroului Permanent al partidului, că PNL va încerca “să-şi păstreze ministerele” pe care le-a deţinut în cabinetul Ciorbca şi în viitorul guvern.

PNL va încerca să obţină menţinerea lui Daniel Dâianu ca ministru al Finanţelor în negocierile pentru formarea noului guvem.

Mircea Ionescu-Quintus şi Valeriu Stoica au primit mandat, miercuri seara, de la Biroul Pemanent al partidului, să obţină atribuirea acestui minister

UDMR ui susţine pe Akos Birtalan şi Gyorgy Tokay

Sindicateledin agricultură vor un alt ministrupentru acest domeniu, în locul lui DinuGavrilescu

Laszlo Borbely, secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, a declarat, joi, că UDMR îi va susţine în continuare pe Akos Birtalanşi Gyorgy Tokay pentru a face parte din noul guvem.

Borbely, împreună cu Verestoy Atilla au sosit, joi, la Palatul Victoria, unde va avea loc prima rundă de negocieri a reprezentanţilor partidelor din coaliţie pentru formarea noului guvem. Borbely susţine că lista noilor miniştri şi programul de guvernare vor fi finalizate cel tîrziu pînă la sfîrşitul sâptămînii. viitoare. , ; ~

Borbely a afirmat că UDMR va insista pentru votarea cît mai urgentă a Ordonanţelor 22 şi 36 şi pentru adoptarea unor legi privind autonomia locală, finanţele publice locale şi restructurarea administraţiei. Borbely a precizat că nU este bine ca partidele să stabilească unele condiţii ireconciliabile, care ar putea afecta negocierile. ’ f

Reprezentanţii UDMR în comisiile de negociere sînt senatorul Verestoy Atilla, deputatul Varga Atilla şi Laszlo Borbely.

Federaţia Agrostar cere numirea ir alt ministru al Agriculturii, în locul Dinu Gavrilescu, căruia îi reproşează^ a susţinut şi aplicat un program car? dus la falimentul acestui domeniu, nij relansarea lui. .

“Am avut discuţii cu factorii polit i nu am certitudinea că Dinu Gavnlcs va fi schimbat din funcţie”, a declam conferinţa de presă de joi, Elena Spor: preşedintele Federaţiei Agrostar.

Agricultorii au anunţat că vor cc printr-un miting de protest organizai 8 aprilie, la Bucureşti, ca la conduceri Ministerului Agriculturii să fie desemna^ o altă persoană. Lista lor de revendic^ mai cuprinde, în afara înlocuirii Gavrilescu, adoptarea unor legi cu privi: la regimul de privatizare şi relansare, societăţilor cu profil agricol, îngheţai: datoriilor acestora, precum şi acordai- unor facilităţi micilor producători agricc

Scutirea de accize pentru motoii destinată lucrărilor agricole, scutirea f TVA a griului de consu: subvenţionarea seminţelor şi micşorai

' taxelor vamale sînt cîteva dintre cercr agricultorilor. Ei mai vor ca Parlamei sâ analizeze şi să adopte, în regim urgenţă, Legea înfiinţării Agent ; Naţionale a Fermelor de Stat şi Lq leasingului.

Nominalizarea lui Radu Vasileîl dezavantajează pe prefectul Fărcaş

Schimbarea guvernului presupune, teoretic, rcnegoricrca prefecturilor între partenerii din coaliţie, variantă care îl dezavantajează pc prefectul Clujului, Alexandru Fărcaş.

Principalul susţinător politic al lui Fărcaş, senatorul Matei Boilâ, nu are o relaţie amicală cu premierul desemnat, Radu Vasile. Organizaţia din Cluj a PNŢCD nu este neapărat încadrată unuia dintre cele două curente de opinie care se înfruntă în partid, dar senatorul Boilâ a avut o reacţie limpede de adversitate faţă de Radu Vasile după ce acesta s-a pronunţat la Poiana Braşov pentru înlăturarea lui Victor Ciorbea.

De altfel, susţinător sincer al lui Ciorbea, prefectul Alexandru Fărcaş nu pare din cale afară de îneîntat de nominalizarea lui Radu Vasile. “Am înţeles de la senatorul Boilă că a fost o discuţie lungă în partid şi se pare că, totuşi, domnul Radu Vasile ar fi persoana cea mai potrivită. Se va utiliza la maxim capacitatea

dînsului de a negocia nu doar cu partidele din coaliţie, dar şi cu cele din opoziţie”, a declarat ieri Fărcaş.

Prefectul utilizează aceiaşi termeni ezitanţi şi cînd evaluează influenţa desemnării noului premier asupra carierei sale administrative. “Cred că nu mă va afecta. Desigur, dacă se va socoti necesar, aceste posturi de prefect vor fi renegociate. Nu prea văd rostul unei astfel dc negocieri, dar în politică totul este posibil”, spune el.

Deocamdată, prefectul este destul de bine protejat de necesitatea formării rapide a noului cabinet. Termenul de două sâptămîni dat de preşedintele Constantinescu pentru constituirea guvernului nu lasă timp de negocieri în profunzime. Dacă posturile din teritoriu vor fi totuşi negociate, noul premier ar putea fi înclinat să cedeze Partidului Democrat Prefectura din Cluj.

Caius CHIOREAN

Ion lliescu consideră “ nefericită şi discriminatorie” extinderea

Alianţei Nord-Atlantice In valuriSchema integrării în NATO în

valuri este “nefericită • şi discriminatorie, indiferent cîte ţări ar fi intrat în primul val”, a declarat, joi, liderul PDSR Ion lliescu, în cadiul îndlnirii Secretarului General al Alianţei, Jâvier Solana, cu membrii comisiilor de politică externă şi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale celor două Camere ale Parlamentului.

“Chestiunea pe care trebuie să şi-o pună ţările NATO este în ce măsură extinderea constituie un factor de stabilitate în raporturile dintre state şi de promovare a încrederii, reciproce, • sau, dimpotrivă, poate să devină un

factor în plus de alimentare a unor suspiciuni, frecuşuri, reminiscenţe istorice”, a declarat Ion lliescu.'

Liderul PDSR a afirmat că Parteneriatul pentru Pace este o schemă de cooperare nediscriminatorie, deschisă pentru toate ţările, participarea rămînînd la latitudinea acestor state. Ion lliescu a adăugat că nu a înţeles de ce Parteneriatul pentru Pace nu a rămas un cadru pentru pregătirea tuturor ţărilor candidate, după care, individual şi în funcţie de performanţe, fiecare stat candidat să poată adera la Alianţa Nord- Atlantică. ,

C O M U N I C A T

în data dc 03.04.1998, înccpind cu orele 17.00. va avea loc în Sala marc dc şedinţe a Primăriei vechi, de pe str. Eroilor nr. 2, şedinţa extraordinară a Filialei P.U.N.R. Cluj-Napoca. La această sedintâ sînt invitati să participe toţi membrii şi simpatizanţii P.U.N.R.

Preşedinte P.U.N.R.Cluj-Napoca

Traian VAMOS

Alexandru Lăpuşan avertizează asupri „creşterii continue” a tensiunilor intri

ortodocşi si greco-catolici în AitonDeputatul PDSR afirmă că în Aiton au crescut „în mod conţin 1

tensiunile între ortodocşi şi greco-catolici, îri ultima vreme. j Deputatul PDSR de Cluj, Alexandro Lăpuşan, afirmă că prese ş

ortodox din Aiton a trecut la greco-catolici sub influenţa preotu: Matei Boilă, senator PNŢCD, înscriind o parte dintre localnici | acest cult fără acceptul lor. După discuţii cu cetăţeni din Ungm 1 Mica, Cîţcău, Frata, Aiton şi Arghireşu, Alexandro Lăpuşan susţ \ că aceştia se consideră manipulaţi în vederea obţinerii votului! pentru actuala putere şi că doresc declanşarea de alegeri anticipa j ca fiind singura soluţie de rezolvare a crizei politice. De asemene j deputatul clujean declară că agricultorii sînt nemulţumiţi de mărişi preţurilor la seminţe, combustibili, îngrăşăminte şi la lucrări agricg şi consideră că actualii guvernanţi „cu o mînă ne-au dat cupoane ‘j cu zece mîini ne-âu luat taxe şi impozite”. (A. N

Cadrele militare In rezervă şi retragerecondamnă strmgerea de semnături pentru serviciul militar alternativ

Luînd cunoştinţă de faptul că o aşa-zisâ “Coaliţie pentru serviciul civil alternativ” a strins, mii dc semnături pentru acest serviciu, Comitetul organizaţiei judeţene Cluj “G-ral Vasile Milea” a Uniunii naţionale a cadrelor militare în rezervă şi retragere constată că:

- Autorii “fluturaşului”, nu cunosc conţinutul Hotărîrii de Guvern nr. 18/1997 publicată în Monitorul Oficial nr. 282/1997 care la articolul 1 se referă la posibilitatea ca tinerii apţi pentru serviciul militar, pe baza

PIUI (Tcdi1 i a noul pprn nu >a misia mai mult do diiuă luniPRM consideră că noul guvern nu va supravieţui mai mult de două luni, a

declarat, ieri, vicepreşedintele PRM. Comeliu Ciontu.EI a apreciat că numirea senatorului Radu Vasile în funcţia de prim-ministru reprezintă un moment în deblocarea crizei politice, dar nu încheierea acestei crize.

Condiţiile diferite pe care le pun partidele componente ale coaliţiei, privind structura Guvernului şi direcţiile programatice ale noului Guvem în plan economico-sodal, nu vor rezolva criza politică, potrivit vicepreşedintelui PRM.

Organizaţia de Tineret a P.N.Ţ.C.D. Cluj

A n u n ţ ăLuni, 6.04.1998, orele 18, va avea loc Adunarea Generală a

Organizaţiei de Tineret a P.N.Ţ.C.D. Cluj, avînd ca principal punct pe ordinea de zi, alegeri pentru .completarea Biroului de Conducere. Candidaturile pentru funcţia de membru al Biroului se depun la dl Tudor Boilă pînă în data de 5.04.1998.

Biroul O.T.P.N.Ţ.C.D. Cluj

convingerilor religioase să pa opta pentru serviciul milif alternativ şi nu pentru servit civil alternativ; ţ■ - Acţiunea acestei “Coaliţ

este în contradicţie prevederile legale privi satisfacerea serviciului milii j urmăreşte dezorientarea: " îndemnarea tinerilor ca s , anumite motive să se sustri; de la îndeplinirea servicii militar, obligaţie patriot: stipulată în Constituţie; t

- Această acţiune f consecinţe deosebit de gri asupra capacităţii de lupţi armatei şi asupra siguraijş naţionale în special Transilvania.

Solicităm organelor abilit ale statului (SRI, Poliţie etc.’ clarifice originea, susţine: financiară şi morală, procur } scopurile urmărite de acet-j “Coaliţie” sprijinită de DinH Judeţeană de Tineret şi Sptf j

vineri, 3 aprilie 1998 ( f ja d e v A r U l d e C l m ARTÂ-CULTURA

GALERIA ROM-ART LA ..CEA .DE A 23-A ACŢIUNE 1)1! AJUTORARE

Avem privilegiu l de a -i anunţa p e cititorii noştri că, in urma unui nou apel lansat în Germania, p r in toate m ediile de informare, de către fa m ilia H ans-Joachim şi dr. M a n a GROVE -purtă tori a i Crucii de M erit cu Panglică a Republicii Federale ' Germania, Cetăţeni de Onoare ai m unicipiului Cluj-Napoca, proprietarii Galeriei R O M -AR T - persoane particulare din zona Braunschweig,W endeburg, P e in eş id in împrejurimi au răspuns pozitiv, oferind încrederea lo r şi, mai ales, ban i în fo losu l acţiunii “Private H ilfe f u r R um unien ”.

i *---IHIIII.....p —

■ H ik* f*N \

R @ M 'A R T Cel de-al 23-lea .transport, care | constă în exclu- Isivitate din medi­cam ente şi ma­terial medical, are o valoare de

aproximativ 5.000 de mărci germane (incluzînd transportul). Donatorii ţin să accentueze asupra faptului că medica­mentele trebuie distribuite pacienţilor în mod gratuit, aşa cum. de altfel, s-a specificat

întotdeauna în cazul ajutoarelor trimise sau aduse direct de cătTe familia Grove. Ziarul “Adevărul de Cluj” (despre ale cărui relatări obiective s-a scris şi în Germania) a fost împuternicit să asiste la predarea medicamentelor, astfel că ieri, 2 aprilie a.c., am fost de faţă la desfăşurarea acţiunii de predare - primire în următoarele două instituţii: Institutul Oncologic “Prof. I. Chiricuţă” - secţia Oncopediatrie, secţie condusă de

E casate

. *,.v.

1 i r

* *

j l l B l P

' • -*0 / v

K 1

\

« r -

dna dr. Stefania Neamţu, medic primar; aici au fost preluate medicamente din patru grupe terapeutice,- între care: M ethotrexat, Aciclovir, Diflucan, Bronchovaxon (foto 1); Leagănul de copii din Cluj- Napoca unde, în prezenţa dnei director dr. Maria Birţ a farmacistei instituţiei şi a altor membri ai personalului a fost recepţionat coletul care conţinea, între altele: Amoxicilină, Paracetam ol, Salbutamol, multivitamine etc. (Foto 2). Despre cîtă nevoie este de aceste medicamente, solicitate de medicii care le utilizează în tratarea diferitelor afecţiuni, nu credem că mai este cazul să vorbim. Toate medicamentele au fost comandate direct de la farmacii germane specializate,

calitatea şi termenele de garanţie fiind , astfel asigurate. Să mai spunem că întregul transport a fost însoţit de scrisoarea de mulţumire adresată familiei Grove de către Preşedintele României, Emil Constantinescu, al cărei conţinut l-am publicat în ediţia din 20 martie a ziarului nostru.

în pregătirea transportului, familia Grove s-a bucurat de sprijin şi din partea compatri­oatei noastre, dna Luciana Duţă, violonistă în cadrul Staatsorchester Braunschweig şi una din activistele pe plan cultural în Asociaţia de Prietenie Germano-Română, asociaţie care îşi va începe activitatea în luna august a acestui an.

Michaela BOCU Foto: I. PETCV

Pentru clipele dumneuvoustră de relaxare

Umor politic moţescH w k * UUftUU

VKCA FCUnC KOfESC

Prezenţă inedită pe standurile de . difuzare a presei (mai ales) din Cluj- Napoca şi judeţ şi, am aflat, şi în alte localităţi din ţară: volumul de UMOR POLITIC MOŢESC, cu Todoruţ şi Saveta care fac po litică (Ed. Promedia), purtînd semnătura turdeanului, moţ autentic, Nicolâie Giurgiu. Binecunoscut animator cultural, conducător timp de foarte mulţi ani al Clubului artistic 'Ţarina” de la "Sticla” Turda, hîtru şi veşnic cu gluma pe buze, Nicolaie Giurgiu a reuşit să scoată acest volum cu preţul unor eforturi personale deosebite, dar

reuşita apariţiei şi succesul de care, nu ne îndoim, se va bucura, justifică acest efort. "Cunoscător al datinilor, folclorului şi umorului, (Giurgiu - n.n.) a cules mărgăritarul, a pus inventivitate în ele şi le-a transmis, ca şi staroste, în cele peste 1.700 de nunţi ţărăneşti şi domneşti sau la tradiţionalele baluri ale moţilor, precum şi în spectacolele Ansamblului folcloric "Ţarina”, pe care l-a condus peste 37 de ani... Nicolaie Giurgiu, un tip exuberant, care ştie să scoată prin declamaţie pleasna politică cu poantă picantă” - notează prefaţatorul volumului, prof. Valentin Vişinescu. O lectură antrenantă, pe care v-o recomandăm pentru clipele dumneavoastră de relaxare.

c e n t r e „ Conferinţăr n a Centrul c “,tural F ^ c e z dinF R A N ţ A I S Cluj-Napoca invită clujenii la CLUJ-NAPOCA conferinţa cu tema: ”Les femmes

dans la France contemporaine” a doamnei Michelle Perrot, profesor la Universitatea Paris VII, specialistă în istoria femeii, care a colaborat, printre alţii, cu Georgcs Buby la-elaborarea Istoriei femeilor în Occident, lucrare apărută la Editura Pion din Paris. Conferinţa va avea loc miercuri, 8 aprilie a.c., ora 13, în Sala ”1. Muşlca” a Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga”.

^optt, vâ place sn cîntoti?Centrul Cultural Francez organizează un nou examen de selecţie

pentru copii, fete şi băieţi, clasa a Ill-a - a IV-a, în vederea înfiinţării corului ”Les petits chanteurs”. Examenul de selecţie constă in interpretarea în limba română a două cîntccc şi se desfăşoară în 15 aprilie, cu începere de la ora 10, şi în 16 aprilie cu începere de la ora 18. înscrierile la examenul de selecţie sc fac zilnic la secretariatul CCF, str. l.I.C. Brătianu nr. 22, între orele 9-18, pini în 16 aprilie a.c., ora 12. Cei mai buni 25 de copii selecţionaţi în urma examenului vor putea activa în corul ”Les petits chanteurs” al Centrului Cultural Francez, sub îndrumarea cadrelor didactice de specialitate, înccpind cu luna aprilie 1998. Programul corului: cîtc două repetiţii pe sâptâmînâ (s x 1 oră 30 rain.) ce sc vor fixa în funcţie de programul şcolar al copiilor. Pentru activarea în cor, după selecţie, sc achită o taxă de 50.000 lei/lună. Scopul urmărit prin activitatea corului: exersarea prin cîntcc francez a limbii, dezvoltarea aptitudinilor la copii cu talent muzical, însuşirea culturii muzicale franceze tipice vîrstei. Informaţii suplimentare la secretariatul CCF (adresa de mai sus), zilnic între orele 9-18, telefon 19-85-51.

Rubrică realizată de M. BOCU

G M 2 J ALINA BARBU - MARIUS POPESCURecitalul cameral al unor cadre

didactice universitare trebuie apreciat din cel puţin două puncte de vedere: calitatea de solist şi conformaţia muzical-intelectuală a interpreţilor. Dacă prima însuşire vizează capacitatea exprimării artistice de nivel, de la sonoritate şi tehnică expresivă la folosirea materialului tematic ca elemente ale unei posibile dramaturgii muzicale cu nuanţare particulară în cadrai stilistic dat, conformaţia muzical-intelectuală a interpretului pedagog semnali­zează putinţa solistului-profesor de a cunoaşte în adîncime partitu­ra -, rigurozitatea contururilor melodice, armonia, polifonia, forma şi procesul de desfăşurare ale acesteia etc... în plus, pedagogul cu dăruiri intelectuale are "instrumentele psihologice” de a fora în sensibilitatea elevilor sau a studenţilor, pentru a elibera ceea ce este valoros în zăcămîntul talentului şi de a bara partea de instinctualitate morbidă a efectelor ieftine şi desigur astilistice, dar mai ales de a nu subjuga ucenicul limitelor profesorului. Spre regretul nostru

trebuie să afirmăm că există cadre didactice în învăţămîntul muzical selecţionate în special după performanţele tehnic- instrumentale şi uneori şi de interpretare (de manieră romantică sau modernă) şi mult mai puţin sau deloc după capacităţile muzical-intelectuale specifice profesorului de artă. (La Conservatorul din Bucureşti marele profesor de vioară Garabet Avachian nu era un violonist de clasă înaltă dimpotrivă, dar toţi studenţii lui erau "vîrfuri” de viitori solişti.)

Recitalul de sonate din Barocul italian - Arcangelo Corelli Francesco M. Veracini, Giovanni Platti - susţinut de cuplul cameral Alina Barbu - vioară, Marius Popescu - pian, a pus în evidenţă un "duo” cu multe particularităţi muzicale. Căutînd cu ”lupa criticului” sever greşeli de înţelegere a materialului tematic, am putut constata cu bucurie că interpreţii-pedagogi Alina Barbu şi Marius Popescu cunosc partitura pînă la calitatea demersului muzicologic. (Marele pianist şi profesor de pian Dan

Grigore mi-a destăinuit telefonic că nu poate înţelege o interpretare artistică valabilă fără un demers analitic muzicologic). Concluzia este demnă: Alina Barbu şi Marius Popescu au fundamentul muzical al profesorului universitar. în plan interpretativ- muzical şi violonistic Alina Barbu a optat pentru o sonoritate "intimistă”, expresie a unei sensibilităţi particulare cu o abundenţă de pianissime frumos exprimate. Desigur că un contrast sonor de dinamică i-ar fi adus un plus de vigoare comunicativă şi desigur o expresivitate mai colorată. Pianistul Marius Popescu s-a dovedit un stilist cu o sonoritate elastică bineconturată şt colorată dinamic.

Trebuie să relevăm faptul că Alina Barbu desfăşoară ofrumoasă activitate concertistică şi ştiinţifică; fapt ce conturează valoarea pedagogului violonist. Unele din aceste calităţi au fost recunoscute şi- pe planinternaţional - precizeazăprogramul de sală - şi de către "The International Biographical Centre of Cambridge”. E.D.

*Concursurm*>Rezult af e ipC oncursuri RezultateR ezu lta te le e ta p e i ju d e ţe n e la:

INFORMATICĂCLASA a IX-a. Premiul I. Lucian Bele (Gr.

Şc. Telecomunicaţii Cluj-Napoca), Adrian Bucur (Lic. “Gh. Şincai” Cluj-Napoca); Premiul II. Gheorghe Pop (Lic. de informatică Cluj-Napoca), Sebastian Cristea (Lic. de Informatică Cluj-Napoca), Victor Văcăreţu (Lic. “G. Bariţiu" Cluj-Napoca), Silviu Preda (Lic. de Informatică Cluj-Napoca); Premiul III. Dan Moldovan (Lic. de Informatică Cluj-Napoca), loan Comea (Lic. “E. Racoviţâ” Cluj- Napoca), Radu Lazâr (Lic. “E. Racoviţâ” Cluj-' Napoca), loan Oprea (Colegiul “A. Mureşanu” Dej), Roxana Boroş (Lic. “N. Bălcescu” Cluj-Napoca), Pavel Varvari (Lic. “L. Blaga” Cluj-Napoca). CLASA a Xl-a. Premiul I. Andrei Vancea (Lic. de Informatică Cluj-Napoca); Premiul II. Daniel Sipoş (Lic. “M. Viteazul” Turda); Premiul III. Mihai Lintean (Lic. de Informatică Cluj-Napoca), Radu Andro (Lic. “E. Racoviţâ” Cluj-Napoca), Pataki Lorant (Lic. “M. Viteazul” Turda). CLASA a X -i. Premiul I. Andrei Litvin (Lic. de Informatică Cluj-Napoca); Premiul II. luliu Pop (Colegiul “A. Mureşanu” Dej), Adrian Avarvarei (Lic. “N. Bălcescu” Cluj-Napoca), Maxim Danciu (Lic. “E. Racoviţâ” Cluj-Napoca), Paul Suărâsan (Lic. “E. Racoviţâ” Cluj-Napoca); Premiul III. Călin Negrean (Lic. “N. Bălcescu” Cluj-Napoca), Vekov Geza (Lic. Teoretic nr. 2 Cluj-Napoca), Andrei Cioban (Lic. “E. Racoviţă” Cluj-Napoca), Bogdan Dan (Lic. de Informatică Cluj-Napoca), lonuţ Drăgan (Lic. “E. Racoviţă” Cluj-Napoca), Gabriel Nistor (Lic. de Informatică Cluj-Napoca), Lucian Ţicrea (Gr. Şc. Telecomunicaţii Cluj-

Napoca), Rareş Hamagea (Lic. “P. Maior” Gherla), Robert Osztricza (Lic. Teoretic nr. 2 Cluj-Napoca). CLASA a XlI-a. Premiul I. Adrian Monea (Lic. “E. Racoviţâ” Cluj-Napoca), Mihai Scorţaru (Lic. de Informatică Cluj-Napoca), Sorin Suciu (Lic. “A. lancu” Cluj-Napoca); Premiul II. Felician Balint (Colegiul “A. Mureşanu” Dej), Lendek Zsofia (Lic. Teoretic nr. 2 Cluj-Napoca), Mircea Oprean (Lic. de Informatică Cluj-Napoca); Premiul III. Cristian Florian (Gr. Şc. Telecomunicaţii Cluj-Napoca), Kovacs Lenke (Lic. Teoretic nr. 2 Cluj-Napoca).

PSIHOLOGIE GENERALĂCLASA a X-a. Premiul I. Alina Daniela Mariş

(Lic. “M. Eminescu” Cluj-Napoca); Premiul III. Luminiţa Suciu (Lic. “O. Ghibu” Cluj-Napoca), Delia Flueraş (Lic. “A. Iancu” Cluj-Napoca), Patrobany Csilla (Lic. “Apaczai Cs. J.” Cluj- Napoca). '

PSIHOLOGIE - PEDAGOGIE (licee pedagogice)

CLASA a IX-a. Premiul II. Ana-MariaNâciu; Clasa a X-a. Premiul II. Mihaela Călăţan. CLASA a X l-a. P rem iul l. Ioana Meteş, Loredana M ocean; Premiul II. Adriana Ferdean; Premiul III. Antonia Coroiu, Ioana Vlăsceanu, CLASA a IX-a. Premiul I. Ramona Nichita, Premiul III. Luminiţa Păltineanu. CLASA a X-a. Premiul I. Alexandra Rusu; Premiul II. Ana Maria Gorcia, Anca Săcară. CLASA a Xl-a. Premiul I. Mihâela Mocean; Premiul II. Laura Muntean. CLASA a XlI-a. Premiul I. Luciana Cordoş; Premiul II. Iolanda Molnar. CLASA a XILI-a. Premiul I. Szabo Emoke.

m vineri, 3 aprilie 1998 OMUL SI SOCIETATEAOPOZP LOCALA, DIN CONSILIUL LOCAL,

FÂRi UDNIR, SE DELIMITEAZĂ DE PRIMARUL GIIEORGIIE FUNAR

Devine pe zi ce trece tot mai clar că multe din acţiunile primarului Gh. Funar sînt în contradicţie cu interesele reale ale cetăţenilor. Astfel, în timp ce de peste 5 ani cetăţeanul ungur Kun Karoly ocupă abuziv peste 1 ha din terenul statului român aflat în administrarea Consiliului local şi ridică fără nici un fel de autorizaţie construcţii faraonice, în dispreţul legii şi al proprietăţii, fără ca Primăria să acţioneze în vreun fel, în perioada 1994-1998 dl primar atrage Consiliul local în acţiuni de nerespectare a hotărîrilor judecătoreşti şi de contestare a deciziilor interne ale unei societăţi comerciale cu capital majoritar privat Acţiunea abuzivă a primarului Gh. Funar, prin care a anulat a doua zi autorizaţia de construcţie, eliberată ca urmare a unei hotărîri judecătoreşti de către Consiliul local pentru S.C. Alimentara S.A., a condus Ia acţionarea în judecată

a Consiliului local. Prin sentinţa civilă, definitorie şi executivă, din data de 30 martie a.c. Consiliul local este obligat la plata sumei de 900 milioane lei, cu titlu de daune de întîrziere, către societatea “Alimentara”.

Pentru a realiza ce impact are plata sumei de 900 milioane asupra bugetului local, clujenii trebuie să ştie că pentru aducerea la cota zero a blocurilor de locuinţe pentru familiile tinere (strada Observator) Consiliul local a putut aloca în acest an suma de 1.200 milioane lei.

Consilierii PNŢCD, PNL, PSDR şi PDSR vor acţiona pentru că despăgubirile datorate S.C. Alimentara S.A. să fie plătite de către cei vinovaţi din propriul buzunar şi nu din banul public. Comunicat al consilierilor

P N ŢC D , PN L, PS D R , PD SR în num ele cărora

sem nează Ionel C H IC IN A Ş (P N Ţ C D )

Breviar__________ Breviar * B reviar «

UNIX circulă cu cele mai mici tarife

Breviar? • Breviar • Brevh

Taximetria clujeană s-a scumpit de miercuri, 1 aprilie a.c. Singura firmă care şi-a păstrat neschimbate tarifele este UNIX. Taxiraetriştii de aici practică următoarele tarife: 1.000 de Iei pornirea, 150 de lei minutul de staţionare şi 1.200 lei/km. Telefoanele la care se poate apela UNIX sînt: 196666 si 198888.

Ar fi cazul să-i întrebăm pe finanţiştii din BNR ce este cu banii! Monede de un leu n- am mai văzut de-o.grămadă de ani. Dar sînt pe terminate şi monedele de 20 şi 50 de Iei, astfel îneît restul, automat, se calculează în sute. Majoritatea clienţilor nu mai aşteaptă după rest la suta de lei. De ce nu-i zicem, atunci, Ia sută leu?

La Union, mănăştureni!Societatea Comercială „Alimentara” îşi

deschide, astăzi, noul magazin alimentar de la parterul Union-ului. Urmaş al fostului magazin de produse chimice, magazinul

alimentar, restrîns ca spaţiu, este aşa cum s-a dorit: un candidat la cel mai modem magazin alimentar din Cluj-Napoca. Casele de marcat sînt din ultima generaţie, citirea preţurilor se face cu laser. Proprietarii susţin că vor practica preţuri promoţionaie. Programul magazinelor este asemeni celorlalte magazine din reţeaua Alimentarei: zilnic de la 7 la 21, sîmbăta, de la 7 la 18, iar duminica de la 8 la 14.

Campania agricolă ••• . dintre blocuri o început

într-un tîrziu a venit şi primăvara. Un semn sigur al prezenţei acesteia pe meleagurile clujene îl constituie activitatea agricolă de pe spaţiile verzi din jurul blocurilor. „Spaţii verzi” este un fel de a zice, pentru că aici sînt, iarăşi, în pregătire mîndre grădinuţe urbane, cu culturi .de ceapă, varză, roşii, castraveţi şi chiar cartofi. Edilii se ocupă de multe şi importante lucruri, dar le scapă amănunte cum ar fi: inesteticul zonelor verzi, ţigănia etalată în balcoane, funcţionarea micilor ferme de animale în perimetrul urban cu densitate mare a populaţiei, proliferarea oribilelor garaje din beton sau tablă, modernizarea

străzilor de la periferie etc., etc. .

Au reapărut atelierele de reparaţii încălţăminte

Unde-s vremurile în care dacă se jupui pielea de pe tocuri ne cumpăram panto noi?! S-au dus o dată cu „Garitas”-ul! f atunci nu găseai un atelier de repar: încălţăminte decît în mod excepţiona Acum, acest gen de ateliere şi-a* făcut di nou apariţia în oraş. Semn că lumea nu m are bani să-şi cumpere lucruri noi!

Fără chefAnul acesta, de 1 aprilie, s-au făcut m

puţine glume decît în alţi ani. Cu atîtc valuri pe cap, cheful de glume al românii: s-a subţiat serios. La stopuri, copiii ce spăla parbrizele mai prindeau cîte-un fraier, cai cobora din maşină, crezînd că are pană, dup semnele făcute de spălătorii de parbriz: Altfel, tot mai puţină lume este dispusă facă şi să accepte poante.

G. VICTOR

Breviar *1Breviar • Breviar • Breviar • Breviar • Breviarf

“TOTUL” DESPRE HIDROCENTRALE!n apartamentele situate în blocurile

de locuinţe, în momentul în care începe să se dea căldură, auzim un zgomot produs de vibrarea instalaţiei de încălzire (radiatoare, coturi, ramificaţii, conducte), zgomot care se numeşte “lovituri de berbec”. Aceasta apare în momentul în care, în mod brusc, se modifică condiţiile de funcţionare ale instalaţiei hidraulice sub presiune, respectiv în momentul pornirii sau opririi; deschiderii sau închiderii (totale sau parţiale) a unui robinet; eliminării acrului; spargerii unei conducte etc.

Tehnic, fenomenul se explică prin modificarea regimului permanent de mişcare a lichidului datorită apariţiei unei mişcări ncpcrmâncntc care creează supraprcsiuni aşa de mari îneît pot duce la distrugerea instalaţiei.

Ce se întîmplâ în cazul amenajărilor hidroenergetice? în drumeţiile noastre, dacă ne apropiem de platforma exterioară a centratei Mârişclu şi înainte dc a trece podul peste pîrîul Lcşu, vom privi culmea dealului (pe verticala intrării în centrală), vom vedea, profilat pcccr, un tum dc beton (asemănător unui pahar) care este “castelul dc echilibru”. .

(VIO ;Pentru a înţelege rolul acestuia

trebuie să reamintim schema hidraulică, respectiv “aducţiunea principală” - galerie subterană betonată care are diametrul interior de cea. 4,40 m; lungimea cca. 9 km., executată orizontal (cu o pantă minimă) şi un debit instalat de 60 mc/s prin care apa vine, sub presiune, de Ia priza barajului Fîntînele.. urmează “galeria forţată” - galerie subterană betonată şi blindată pe toată lungimea ci, care are: diametrul interior de cca 3m; lungimea cca 0,7 km; înclinarea 32° prin care apa circulă sub presiune, pînă la turbine.

în momentul pornirii celor 3 hidroagregate din centrala subterană Mărişclu acestea consumă brusc un debit dc 60 mc/s producînd, practic, o aspiraţie a apei iar în momenturopririi bruşte a centralei, masa dc apă circulînd sub presiune se loveşte de pereţii metalici ai vanei de închidere şi creează o undă care tinde să se reîntoarcă pe acelaşi circuit. S-ar produce astfel, o “lovitură de berbec” de o asemenea intensitate îneît ar scoate din funcţiune galeriile şi instalaţiile aferente acestora.

Pentru a reduce efectul “loviturii de

berbec” (respectiv al presiunii dinamice care se formează), Ia capătul aval al “aducţiunii principale” (care în acelaşi timp, este şi începutul “conductei forţate”) în schema hidraulică s-a introdus, în mod obligatoriu, “castelul de echilibru” - puţ subteran vertical betonat care iese la suprafaţă şi are: înălţimea totală de cca. 100 m; diametrul interior de 6 m; nivelul apei liber în partea superioară... Pe principiul vaselor comunicante,

în funcţie de nivelul apei din lacul Fîntînele, apa se ridică în castelul de echilibra creînd astfel rezerva de apă care permite intrarea rapidă în sarcina celor 3 hidroagregate (care în această perioadă foarte scurtă consumă mai multă apă decît intră pe aducţiune). în momentul opririi bruşte a centralei, castelul de echilibra preia unda de apă (care se reîntoarce după ce s-a lovit de vana de închidere) şi permite ridicarea bruscă şi liberă a acesteia în castel (saltul maxim este de cca 20 m.) reducînd astfel efectul “loviturii de berbec”.:

Ing. Marius MĂLAI

P ro te cţia c o n su m atoru lu i la Gherlaîn cadrul Laboratorului de sănătate

publică din Gherla lucrează 14 medici şi asistenţi. Zi de zi, ei urmăresc cu multă atenţie respectarea normelor igienico- sanitare în unităţile comerciale din localitate şi din, cele 10 comune arondate. Nu au deloc o muncă uşoară angajaţii laboratorului, ţinînd cont de multiplele probleme cu care se confruntă în prezent.

După cum ne-a spus şefa Laboratorului de sănătate publică Gherla, dr. Titina Iaru, în perioada care a trecut de la începutul anului au efectuat 270 controale şi au

aplicat 13 sancţiuni pentru nerespectarş normelor igienico-sanitare. Au fost totoda confiscate 11 kg produse alimentare i termenul de valabilitate depăşit Dacă reţeaua de magazine ale Cooperativei i consum din localitate nu sînt probleme privinţa depozitării în condiţii bune produselor, în unităţile private mai exis: greutăţi. în prăvăliile particulare au fe găsite mărfuri alterate. Aceste alimente <ţ origine animală au fost scoase d, consumul uman. j

SZEKELY Csabc

Agenţia pentru sprijinirea socială a elevilor şl | studenţilor va elabora Legea Împrumuturilor bancan

Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, va inaugura, la data de 15 aprilie, Agenţia pentru sprijinirea socială a elevilor şi studenţilor, în scopul dezvoltării şi diversificării sistemului de burse şi pentru a spori ajutoarele acordate de către stat şi de agenţii economici tinerilor din şcolile româneşti.

Potrivit afirmaţiilor ministrului Marga, Agenţia elaborează, propune şi promovează opţiunile Ministerului Educaţiei în ceea ce priveşte alocaţiile de stat pentru burse destinate elevilor şi studenţilor. Astfel, vor fi stabilite alocaţiile generale, în funcţie de solicitările existente, şi folosirea lor conform autonomiei instituţionale a liceelor şi universităţilor, reglementarea atribuirii acestor ajutoare, felul burselor de stat, precum şi diversificarea lor în raport cu

situaţiile sociale ale elevilor şi studenţilc va fi reglementată modalitatea de atribui a acestor ajutoare şi cea de stimulare elevilor şi a studenţilor performanţi.

Agenţia va elabora recomandări că! şcoli, licee şi universităţi. De asemene instituţia propune metodologia de atribui în cadrai sistemului de burse contractual acordate în baza unui acord cu agere economici. Agenţia elaborează proiect Legii împrumuturilor bancare către ele: şi studenţi, document pe care conducem MEN îl va propune spre adoptare î Guvern şi Parlament. Noul for va stabi alocaţiile pentru reparaţii de cămin administrarea autonomă de către licee universităţi a căminelor şi reglementării! aferente, precum şi opţiunile MEN în ce< ce priveşte casele de cultură ale studenţilc

Program ul TVR şi PR O TV pentru zilele de sîmbătă şi duminicăSîmbătă, 4 aprilie Programul 1: 7,00 Bună

dimineaţa ... de la Iaşi!; 8,30 Alfa şi Omega; 9,05 Ba da, Ba nu! (emisiune pentru copii); 10,05 Viaţa ca în viaţă; 10,50 Film: Viaţa pe Mississippi; 12,20 Ecranul (magazin cinema); 12,50 Mari conducători: Nixon despre Nixon (documentar); 13,55 Fotbal Divizia A; 15,50 Tenis Româniâ - Norvegia in Cupa Devis; 16,45 Scena politică;17,10 Justiţie militară (serial);18,00 Povestirile Iui Donald (desene animate); 18,25 HoIIyoaks (serial); 18,50 Teleenciclopedia; 19,40 Săptămîna sportivă; 20,00 Jurnal, meteo; 20,35 Vizitatorul (serial); 21,30 Vedete în gura hunii...; 22^5 Film: Dr. Jivago

(SUA ’65, p.II); 0,10 Arena AS.PRO TV: 7,00 Pro TV junior;

9.00 Superboy ; 9,30 Poveste fără sfirşit II (SUA/Ger. ’90); 11,00 Pro Motor; 11,30 Secretele bucătăriei; 12,00 Punctul pe I (talkshow); 12,55 Ştirile Pro TV;13.00 News Radio (serial); 13,30 Să mori de rîs (serial); 14,00 Generaţia Pro; 15,40 Gillette - Cupa Mondială; 16,10 Hercule (serial); 17,00 Xena - prinţesa râzbonică (serial); 17,50 Pro Fashion (magazin); 18,20 Adevărul gol-goluţ (serial); 18,50 Te uiţi şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Film: Căpitanul Chisholm (Anglia/Spania ’94);21,50 Ştirile Pro TV; 22,00 Millennium (serial); 23,00 Ştirile Pro TV; 23,30 NYPD Blue (serial); 0,15 Spaimă mortală (SUA 1994); 1,45 Allyson is

Watching (film erotic); 3,15 Millennium (r).

Programul 2: 8,00 Poveşti celebre (r); 8,25 Lumea sălbatică a animalelor cocorii din Hokaldo (documentar); 8,55 Comorile lumii (documentar); 9,30 Pas cu pas; 10,00 TVR Info; 10,35 Documente culturale: Corpus Christi - Răstignirea (documentar); 11,30 TVR Cluj- Napoca; 13,30 Actualitatea culturală; 14,00 Afacerea Seznec (serial); 14,50 Ansamblul folcloric "Barcăul” din Şhnleul Silvaniei;15.00 TVR Info; 15,10 Tradiţii: Nunta lăpuşeană în Cupşeni, jud. Maramureş; 15,35 Poveşti celebre;16.00 Micaela (serial); 16,45 Magazin sportiv; 19,00 Serata muzicală TV; 21,30'Ateneu. Un mit al pianului: Frederic Chopin;22,30 Stop cadru; 22,40 în plină

acţiune (r); 23,30 Convieţuiri. Din muzica romilor; 0,00 Selecţiuni din opera „Tosca” de Giacomo Puccini; 0,30 TVM. Mesager.

Duminică, 5 aprilie Programul 1: 7,00 Bună

dimineaţa de la ... Cluj-Napoca;8.30 Lumină din lumină; 9,00 TVR Info; 9,05 Colţ Alb (desene animate); 9,30 Fetiţa cu pistrui (serial); 10,00 Ala-bala, Portocala!; 10,45 Biserica satului;11.00 Viaţa satului; 12,30 Tezaur folcloric; 13,00 National Geographic; 14,00 Info Magazin;14.30 Video-Magazin; 16,40 A doua alfabetizare; 17,10 Star Trek;18.00 Aladdin; 18,25. Hoilyoaks;18,50 Robingo; 19,40 Duminica sportivă; 20,00 Jurnal, 7 zile în România; 20,55 Rezultatul tragerilor LOTO; 21,00 Film: întoarcerea la Snowy River

(Australia 1988); 22,45 D-na King, agent secret (serial); 23,40 Repriza a treia (emisiune sportivă).

PRO TV: 7,00 Desene animate; 8,00 G.I.Joe (desene animate); 8,30 Conan, aventurierul (desene animate);9.00 Lassie (serial); 9,30 Super Abracadabra; 11,00 Se întîmplâ în Waikiki; 12,00 Profeţii, despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,05 News Radio; 13,30 Să mori de rîs;14.00 Chestiunea zilei cu Florin Călinesdu - retrospectiva săptămînii; 15,00 Automobilism MP de Formula 1 al Braziliei;16,40 Lumea filmului de Ada Roseti; 17,10 Al şaptelea cer (serial); 18,00 Serial: Beverly Hills; 19,00 Preţul e corect, 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Film: Joc de culise (SUA 1992); 22,10 Ştirile

Pro TV; 22,15 Cybill (serial);22,45 Ştirile Pro TV - un alt fel de jurnal; 23,05 Procesul etapei; 1,00 Gillette - lumea sportului; 1,35 Puls financiar,1,40 Ştirile Pro TV; 2,10 Se întîmplă în Waikiki (r); 3,00 News Radio (r).

Programul 2: 8,00 Poveşti celebre (r); 8,30 Lumea sălbatică a animalelor; 8,55 Comorile , lumii; 9,25 Filmele săptămînii; 9,30 Ferestre deschise; 10,35Cinematograful vremii noastre; 11,20 TVR Iaşi; 13,30 O altă putere; 14,00 Magazin sportiv; 19,15 în plină acţiune (serial); 20,00 Ultimul tren;21,00 F tbalmania; 23,30 Pop- show nocturn;. 0,30 TVM Mesager.

| d e C B ă i j r U B S L ib ii/ U £ Inni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vincn a - io ; ici-h j i i -w - / .- .

m c H I M R I O NB IS T R IB U T IO N

G R O U P S R Limportator direct de

produse ceramice ITALIAv i n d e d i n s t o c

plăci tip granito-gress 1cu d im en siu n ea d e 3 0 /3 0 cm, av în d

g ra d u l d e d u r ita te 9 .Preţul este de numai76.500 lei/ m p. + TVA

O f e r - t c z l i m i t a t ă .Inform aţii la telefon: 094/ 852743

20 % reducere pen tru com enzi

până in 21 aprilie 1998!Execută la înalt nivel calitativ: PAVILIOANE EXPOZrpONALE

TERASE PISCINE PLIABILE INSCRIPŢIONĂRI PANOURI NELUMINQASE

PRELATE pentru CAMIOANE, VAGOANE ACOPERIRI ŞI PANOURI pentru BENZINĂRII

^ C O R T U R I

-«u <■£ l" f ji> - y

(!t m , n« L

vi

M

/ V

- / •

e h

4 - ;

v

Com ercializează la p reţ de im portator! FOLIE pen tru prelate, copertine, bannere FOLIE tip PLASĂ pentru agriculturăStr Câmpina nr. 51 tel/fax 064415296 »

Tfel mobil 092359012

4'

tcţ ir;

ŞT&.i i3ţJ

s c AM ARAD SAArad, str.Bucegi nr.5 bis

Telefon: 057/289850; 289867; 289032 Fax: 057/289067

A N G A J E A Z Ă

2 Ingineri Prelucrarea LemnuluiCondiţii

- cunoaşterea a 1-2 limbi străine(de preferinţă germana) -

Necesar Curriculum Vitae

Se va lucra într-o”Fabrică de Case Prefabricate”

case care se exportă în Germania.

— „ — * — ■»

Cluj, 5 aprilie, Sala Sporturilor, orele 19:00

CALITATEA VOPSELEI• VOPSELE

- lemn, metal, perete interior şi exterior I• VOPSELE LAVABILE I

- zugrăveli interioare şi exterioare• LACURI

• parchet, mobilă, tâmplărie interior şi exterior• GRUNDURI

- perete, lemn, metal• ADEZIVI TIP ARACET

- lemn, construcţii, hârtie• PARCHET• FERONERIE

CLUJ-NAPOCA - Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 148 Tel./Fax: 064/41.38.79

Consiliul de Administraţie al S.C. ’’Napolact’’ S.A.a n u n ţ ă

Începînd cu data de 1 .0 4 .1 9 9 8 , Registrul Acţionarilor societăţii este ţinut de registrul "Mioriţa” S.A. cu sediul în Cluj-Napoca. Acţiunile S.C. "Napolact” S.A. sînt tranzacţicnate în continuare pe piaţa RASDAQ prin intermediul societăţilor de valori mobiliare din Întreaga ţară. (761683)]

ADEVĂRULd e C lu j

rii »

v Magazinele t jTABRIS” - s tr . P r im ă v e r ii - M ă n ă ş tu r j

I "TABRIS” - s tr . A . V laicu nr. 1 - M ă r ă ş t i |

r n c a l i t a t e d e4 reprezentanţă zonală

a i M i B a M Preîul producătorilor

Vă oferă cu ocazia I Sfintelor Sărbători de Paşti || REDUCERI DE PREŢ ÎNTRE I I : _ • : S Ş I 2 5 % L / \ j

J Mochete Covoare JI IMPORT GERMANIA llL--------------- _ _ _ _ _ ------------------------ S,

S.C. POLICOLOR S.A. Bucureştiemaur - lac parchet - email - chit auto - diluanţi

S.C. SINTEZA COLOR S.A. Oradeavopsele ulei - email - grund . 3

S.C. PERIND s a . Oradea . > |m ături-perii - bidinele

* - ş alte produse chrrioevopsele cSuanf, adezM, cedă, oderanţj, cht auto, araoet, pereUe, efc

câştigul dvs? va fi mai mare!

P & n t r u a v q a s i g u r a î n c o n t i n u a r eu n a b o n a m e n t l a z i a r u l I l i l B f M i l W l i

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. C I h J

vineri, 3 aprilie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; s îm b iti 9-14; te l/r»Ioni -vineri 8-16; t tU fn 31 -43-23; SUBREDACŢIA DEJ:

19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: : luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. S

m m iR E D U C E R E

tel/fax:198814CALCULATOR .+imprimanta 194917

! Societate de distribuţie!i . . iI angajeaza: j

I AG ENŢI COM ERCIALI J cu e x p e r i e n ţ a ;| Salarizare: 8 0 0 .0 0 0 lei + bonus. |Ih — i

S.C. Industria Sîrmei S.A. Cîmpia Turzii

S tr . L a rtt in o r iu t i lo r n r . 1 4 5

ORGANIZEAZĂ în daţa de 1 6 .0 4 .1 9 9 8l i c i t a ţ i e pentru vînzarca următoarelor mijloace fixe:

maşini de trefilat- maşini de lîţat- mijloace de transport: autocisternă,

autosanitară, automacara 5 ţ o . ; .Înscrierile participanţilor la licitaţie se vor face

prin corespondenţă lctricâ, telefon sau fax.Taxa de participare la licitaţie este de 25.000

lei. vI n fo r m a ţ i i s u p l im e n t a r e la t e le f o n

0 6 4 - 3 6 .8 0 .8 5 . (602992)

Trustul de Instalaţii Montaj si Construcţii S.A.

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Piteşti nr. 7 organizează concurs Dentru următoarele posturi:

Condiţii:♦ studii superioare (sau medii)♦ cunoaşterea limbilor germană (în special) şi engleză;♦ personalitate dinamică;♦ experienţa în domeniu este un avantaj. .

- t p o s t DIRECTOR ECONOMICCondiţii:♦ studii superioare economice;♦ vechime în muncă minim 5 ani;♦ vîrsta maximă 45 ani;♦ personalitate dinamică.

E ^ T p d ^ D l R E C T O R C O M E R C i A L j- p e n tr u a c tiv ita te a d e c o m er ţ

Condiţii:♦ studii superioare economice;♦ vechime în muncă m in im 5 îmi;♦ vîrsta maximă 45 ani;♦ personalitate dinamică.Se oferă posibilităţi avantajoase de salarizare.Cererile se vor depune pînă la d a ta de 10 aprilie 1998

la Biroul personal al trustului şi vor fi însoţite de următoarele acte: - Curriculum Vitae, - Recomandare de la ultimul loc de muncă, - Copii de pe actele de studii.

Concursul va avea loc în data de 15 aprilie 1998, ora 12, la sediul Trustului din Cluj-Napoca str. Piteşti nr. 7.

In form aţii su p lim en tare se p o t ob ţine la telefon 43.11.98, in terio r 1 4 9 - B iro u lp erso n a L (602994)

G E N E R A L IM P-EXPs tr.lU U U MANIU nr.16 (fostă 6 Martie)Tel/fax: 064/430407, mobil: 092 364806

ORAR: zilnic 8-19, sîmbătă 8-13, duminică -închis distribuitor en gros m agazin cu amănunta

adaos 0% _ .. adaos 0-20%VĂ OFERĂ

• S IN TE Z A COLOR : vopsele ulei, emailuri, grunduri ; chituri, lacuri, la ambalaje de: 1/1,5/1. 25/1 kg. *

4 P O LIC O LO R Bucureşti: vopsele auto metalizate, ' emaur, diluanţi, lacuri, chituri auto j

4 PERIND Oradea: perii diferite, mături, spălătoare ) ;• T IF E L : grunduri, lacuri, vopsele Tifel-Lavatif lavabile !

şi ecologice pentru zugrăveli f j^ adaos 0-12% :

• detergenţi: lichizi, granulaţi; produse casnice r i• materiale de construcţii: la ambalaje de 1/1 - 2,5/1 kg; ;• vase emailate: garnituri, seturi, la bucată . jr• sanitare: baterii, robineţi, armături H• feroner/e: balamale, yale, zaruri, garnituri ;* ţ• unelte: chei diferite, truse, ciocane f• sticlărie: pahare diferite, vaze, scrumiere < !• tacîmuri inox: la bucată, garnituri, seturi Pentru cantităţi mai mari, asigurăm transportul mărfurilor

Vindem: utilaje, rafturi, vitrine frigorifice

pentru magazine alimentare second hand

Ofertă unică, preţuri deosebite. Informaţii la telefon: 19.77.59

S.C. PANEGRANO S.A. Cluj

Calea Baciului 2-4 A N U N ŢĂ

R e d e s c h id e re a d in d a ta d e j 3 a p r i l ie 1 9 9 8 o r a 13 a j

P R IM E I b r u t a r i i !d i n C l u j s i t u a t ă î n s t r a d a .

H O R E A n r . 3 4Tradiţionala pîine pe vatră, din nou pe m asa-

dumneavoastră.Magazinul de prezentare din faţa brutăriei

vă aşteptată cu o gamă diversificată de;produse de panificaţie. (57838*‘1

CUMPĂRĂ DE IA ELVILAÎN PERIOADA 16 MARTIE - 30 APRILIE

ŞI VEI AVEA ŞANSA DE A CÂŞTIGA

VTNZARI CUMPĂRĂRI

- F T V T T AO BUCĂTĂRIE COMPLET UTOATA U*iv»rsvt tău inlrrior |

pF - J P *' A * B ucătărie r ijtCLARA ROVERE ^ (Italia) . ~

A ccesorii: -’fcFrig ider, aragaz,

P I,,...

p ^ c h ln v e â , hotă^*.

Toţi cumpărătorii produselor ELVHA vor primi în perioada 16 martie - 30 aprilie un cupon înseriat care va participa la o tragere la sorţi specială pe data de 8 mai

Câştigătorul va fi anunţat în presă.

DIN MAGAZINELE ELVIIA PUTEŢI CUMPĂRA ACUM ÎN 1 2 ş i 2 4 RATE:

• canapele • fotolii • colţare • paturi • holuri • mobilier de llving• mobilier de dormitor • mobilier de bucătărie • maşini de spălat

• combine frigorifice • televizoare • corpuri de iluminat • gresie « faianţă

C h i J -N a p o c u M a g a z in -P ia ţ a M ihai V ite a zu - H a ia agroalim entară, telefon: 064/433674;

D e o o z i t -S t r . O a ş u lu i n r.1 1 8 ; T u r d a : M agazin - Piaţa 1 D e c e m b rie 1918 nr.34-36, telefon: 064/155231;

r -Ă m p f a T u n d l : M ag azin - Str. La m in o riştilo r n r . l 15

, { p r e l a t e a u t o l i ) ^ c o p e r t i n e ( j p { b a n n e r e

C t f o * r u r z i i i 7 4 ;

telefon 1 2 . 7 6 . 6 9

• Vînd pui vii de carne 6- 700 gr. firma R&M SRL adresa Valea Seacă nr. 1-3. TeL 43-33-83. (012419)

• Cumpăr teren, suprafaţă minimă de 2500 mp. Tel. 094- 84-38-70. (020661)

• Vînd apartam ent 4 camere ultra finisat, telefon, tv cablu, etaj 7 din 8, situat pe B-dul N. Titulescu nr. 18. Tel. 15-76-67. (012361)

• Vînd apartament 2 camere mobilat cu telefon, balcon închis, Zorilor preţ 13000 dolari. Tel. 12-26-08; 19-41-83. (012370)

• Vînd apartam ent 2 camere, confort 1, ocupabil, Calea Mănăştur, preţ 105 milioane. Tel. 18-33-46. (012425)

• Vînd garsonieră finisată, îmbunătăţiri utile, balcon încb stare foarte bună, str. Răsărite ' nr. 110, ap. 27, et. 3 Cluj (0207F-;

• Vind apartament 3 cam enl băi, 2 balcoane, Zorilor. T el. li 25-47. (020768)

• Vînd apartament compus ci trei camere, 58 mp, situat în C în ţ; Turzii. Pret 60 milioaner/Iel 3j61-36. (020770) I

. • Vînd garsonieră confort j finisată, cu modificări în Mănâşfc str. Ciobanului. 75 milioanA negociabil. Tel. 43-05-79. (02O88JÎ

• Vînd urgent casă. Tel. 1 2 - # ' 21. (020806) - I

Vindem tractoare româneşti de toate tipurile, în Oradea. Tel. 059/ 47-19-71. (012377)

• Vînd aparat de rulat comuri, cuptor pentru patiserie. Informaţii la tel. 14-68-98. (012411)

• Vînd perne noi. Tel. 13-34-26 15-84-51. (012431)

• Vindem materiale hidroizolaţii şi termoizolaţii. Relaţii Baciu nr. 550, "tel. 13-90-0713-89-89. (020760)

• Vînd jocuri distractive de tip Neo-Geo, Jamma, simulatoare auto, Anglia. Tel. 092-21-31-56. 020795) •

• Vînd teren intravilan Zorilor 29 a ri TeL 19-68-88 orele 8,30-18. (012443)

Vînd urgent 2332 mp teren constucţii str. Odobeşti 6 dolari/mp Tel. 14-83-09. (012386)

• Vînd teren intravilan 43 ari în Dezmir, posibilităţi gaz, curent. Informaţii teL 058-82-10-67 după ora 16. (012441)

• Vind teren 1750 mp. Tel. 14-60-36. (020570)

• Vînd apartam ent 2 camere str. Mehedinţi nr. 46- 48 bL D7 ap. 61. (012228)

Vînd casă cu etaj, etajul parţial finisat în Luna de Sus nr. 195. Informaţii la nr. 91 Luna de Sus. (012243)

• Vînd apartament 3 camere Zorilor 118 milioane. Tel. 43-05- 37. (012355)

• Vînd 3 camere confort sporit Piaţa Mârăşti. Tel. 15-70-84. (012364)

• Vînd casă o cameră, bucătărie şi cămară pentru alimente Ia preţ de 65 milioane str. Aiudului nr. 6 (012367). :

• Vînd garsonieră ultracentral cu telefon şi tv cablu. Tel. 13-92-59 12-11-85. (012387) .

• Vînd garsonieră confort n,cu telefon, Gruia. Tel. 18-81-04.(012404)

• Vînd apartament 3. camere confort 2 în Gheorgheni şi teren în Făget. Informaţii tel. 14-72-67. (012409)

• Cumpăr urgent apartament 2 camere. Tel. 094-56-71-96. (012420)

• Cumpăr apartament cu 5 camere ieftin. Tel. 16-41-45. (012427)

• Vîn casă în roşu str. Beicaş nr. 7 Tel. 15-79-55. (012429)

• Vînd apartament 2 camere, str. Bizuşa nr. 10, ap. 32, cartier Gheorgheni. (020657)

Vînd Dacia P ap u clocuri. Tel. 41-14-33 orele 14j 24.(012407) 1

• Vînd Audi Quatro, 2000 injecţie, ABS, servo, g e n ţi magneziu, cauciucuri noi; trapă, negru m eta liza i; înmatriculată, s t a r ; impecabilă, pentru pretenţios i Tel. 09483-70-45. (000100) rj

• Vînd maşină Opel Ascom i 1600 model 8.neînmatriculată. Telefon 1? • 22-33 sau 18-04-73 după or 5 16. (020794) 4• Vînd VW Golf 1 dieri

înmatriculat persoană fizică. T | 094/ 84-39-71. (012304) *

• Vînd Dacia 1310 1984 prir ? rimă perfectă stare. Tel. 15-784 1 (012422) 1

• Vînd Opel Record înmatricui J stare fooarte bună cu 12 milios ; lei. Tel. 14-06-61. (012428) ; j

Vînd mobilă şi congelator"! în stare perfectă, preţ foarti jbun. TeL 12-26-08; 19-41-83 (012369)

• Vînd Tv color Sony, Supe Trinitron sigilat, model 1991 f diagonala 78 p en tr ; pretenţioşi. TeL 43-52-51 (020742) z i

A D E V A ^ U E L c f l e O O & g j j

n w r x » * tdf*90V A *fflr CLUJ-NAPOC/V:iunl-vineri^l6;sîmbâfâ9-Î4;tcl/fai 19-73-04;SUBREDACţTATURDA: JT&JO?£*{%*$i j r k l f b luni-vineri8-16;tel/fax31-43-23;SUBREDACTlADEJ:luiu-vineri8-16; tel/fai21-<0-75.

vineri, 3 aprilie i 998 l 9

J S . C . N A P O T E X S . A . C l u j - N a p o c a

cu sediul în B-dul 21 Decembrie nr. 47

REVINE asupra anunţului din 2 8 m artie 1 9 9 8 cu precizarea j că A d u n a r e a G e n e r a lă a IA c ţio n a rilo r din d a ta de 1 0*aprilie 1 9 9 8 o ra 1 2 , va fi E X T R A O R D IN A R Ă .

R e s t u l i n f o r m a ţ i i l o r d i n a n u n ţV. 1 *

r ă m î n n e m o d i f i c a t e .

S.C. I.B.C. Hiparion Distribufion Group S.R.L.

cu sediul în Cluj-Napoca str. Mureşului nr. 14

ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ- F A R M A C IS T Ă

, - A G E N Ţ I D IS T R IB U IT O R I c u g a r a n ţ i i i m o b i l i a r e ş i s t a g i u l m i l i t a r s a t i s f ă c u t

Informaţii la sediul societăţii, la telefon nr. 064/41.41.47.

• SC MARTI SRL, P-ţa Mihai Viteazul vindem en- gros şi en-detail ulei vrac de floarea soarelui, produs de Interoil Oradea.TeL 094-52- 36-62 (020702)

• Vînd Dacia Papuc. Tel. 19- 9240. (020754) ' - -

• Cumpăr maşină de tricotat cu 2 paturi cu cel puţin 900 ace de fineţea 10. Tet. 43-5419. (012397;

^ (602995) ^

Societatea Comercială "FIMARO" S A Cluj-Napoca

str Maxim Gorki nr. 167Organizează licitaţie publică

deschisă cu strigare pentru înch irierea u n u i spa ţiu de p ro d u c ţie în su p ra fa ţă de 1990 m p.

Licitaţia va avea loc la sediul societăţii în data de 20.04.1998, orele 11 şi se repetă săptămînal în acelaşi loc, zi şi oră pînă la finalizare.

Taxa de participare de 1% şi garanţia de participare de 10% din preţul de pornire a licitaţiei se achită la caseria societăţii pînă la data de 20.04.1998, orele 10.

De asemenea oferă prin licitaţie publică mijloace fixe:- strunguri, freze, maşini de găurit;- utilaje de transport şi ridicat;- AMC-uri;- echipamente de birotică, tehnică de calcul;- unelte portabile etc.

Licitaţia va avea loc în data de 22.04.1998, ora 10, la sediul societăţii şi se va repeta în fiecare miercuri la aceeaşi oră pînă la epuizarea stocului propus spre vînzare.

(602993)

L i c i t a ţ i e p u b l i c ă T r i b u n a l u l C l u j

VINDE LA LICITAŢIE PUBLICĂprin se rv ic iu l de execu to ri

judecătoreşti, în data de 6 aprilie 1998, ora 10, ca m era 10:

1. Apartament de 3 camere la parter situat în Cluj, pe str. Pavlov nr. 63, la preţ de strigare 147 milioane lei.

2. Apartament de 3 camere situat în Cluj, pe str. Lunii nr. 3, la preţ de strigare 112 milioane lei.

3. Casă compusă din: „o cameră, bucătărie şi cămară Ia demisol, două camere, antreu şi baie la parter, situată în Cluj, str. Salcîm nr. 22, la preţ de strigare 259 milioane lei.

4. Casă compusă din două camere, bucătărie, cămară şi antreu, cu curte şi grădină, situată în localitatea Gherla, str. Apei nr. 10, la preţ de strigare 109 milioane lei. .

Informaţii la telefon 19.07.24, zilnic între orele 8 - 16,30. (43604)

d e Cluj

• Vînd oi Ţurcane. Roatiş Vasile sat Roşiori, nr. 84, comuna Valea Vinului, judeţul Satu-Mare, teL 094 58-0842.(020746)

• Vîrid garnitură de piele şi fotolii din Germania pentru birouri şi holuri. TeL 18-96- 54.(020799)

• Vînd cupoane agricole. Tel. 19-96-95.(012430)

În c h ir ie r i

• Caut spaţiu pentru en-gros 100- 120 mp zona central (semi). Tel. 19-34-92,9-17.(020667)

• Ofer gazdă. TeL 13-31-84.(012446)

• Firmă engleză angajează cusătorese, croitorese, personal pentru subţiat manual. Tei. 41-53-85. (001623)

• SC Căprioara str. Baladei nr. 28 cumpătă piei crude de viţel şi vită. Vinde la preţ avantajos haine piele. Orar 12-19. Tel. 15-56-06. (012331)• Organizaţie neguvemamentală

organizează concurs pentru ocuparea postului de manager. Informaţii tel. 19-67-55 între orele 10-16.(012349)

• SC Bingo Mărăşti SRL angajează vînzător cartoane. Condiţii: vîrsta maxim 25 ani şi bacalaureatul Selecţia va avea loc luni 6, marţi 7, miercuri 8 aprilie la orele 14,30-15 la Bingo str. Fabricii nr. 13. (012426)

lnvftă-p familia de PAŞTI

tn GRECIA sau ISRAEL In MALTA sau AUSTR1A1

mBEŞTE-ŢE!Momente inedite, la preţuri firi eoneurmjinumai prin A G E N Ţ IA D E TC R 1 S M

J E T F O U m* * * * *

8 t r .G h .D o J a n r .7 .T a l . f o n 1 9 4 4 0 8 , 1 0 6 0 6 9 ,1 9 6 6 0 2

• Ţin evidenţă contabilă pe calculator. TeL 15-31-93 şi 18- 01-74 în tre orele 18-21. (020722) -

Vînd dulapuri cu două uşi cu vitrină, canapele pat fotoliu, dulap de bucătărie, cuier, aragaz cu patru ochiuri, la preţ convenabil Tel. 14- 83-82 toată ziua. (012402) .

• Vînd telecomenzi pentru televizor (90.000 lei). Tel. 092/234- 252. (43603)

• Vînd Lancia Thema turbo diesel, model 1987, înmatriculată în Franţa pentru piese sau alte posibilităţi. Informaţii în Cîmpia Turzii, str. Aviatorilor nr. 3, ap. 30, după ora 19. (501)

]

M A F C O MVĂ OFERĂ cea mai

BOGATĂ GAMĂ DE:

Organe asamblareReprezentant Mecanica

Sighetu S.A. Şuruburi, piuliţe, şaibe etc.

Scule ăşcMetoareB urghie, tarozi, filiere, freze,

p în ze re c tilin ii, cu ţite strung , un iversa le m andrine etc.

Echipamente şl materiale . pentru sudură

T ransform atoare, generatoare, truse sudură, reductoare, robineţi C 0 2 şi ox igen , electrozi, supertit - fin, superbazic , fontă, alum iniu, in o x , c u p ru , c ra iţu ire , c o s ito r , fludor, sîrm ă sudură, inox, alam ă şi neag ră etc.

Scule electrice .S K I L m a ş in i d e g ă u r i t ,

p o liz o a re , flex u ri, m aş in i de şlefu it, rindelu it etc.

Scule de mină profesionale şt

a c c e so r i i p e n tru in d u s tr ie , construcţii producţie

Table şl profiled e in o x , a lam ă, a lu m in iu ,

cupru, decapată etc.

RulmenţiD I V E R S E -, c l in g h e r i t ,

a z b e s t , s î rm ă b o b in a j , tu b izo la to r, cauciuc pînzat, d iferite g r o s im i , c a u c iu c e l. iz o la n t , ech ipam ent PSI

Echipament de lucru şt . ; protecţie

S a lo p e te , h a la te , b o c a n c i, c izm e, m ănuşi, centuri sorturi şi m ulte a lte le cu avizul M M PS B ucureştiToate acestea şi multe altele se găsesc într-un singur loc |

Depozit * Str. Pleraei nr 61 Tel. 415545 fax 142342

Dau în chirie-apartament 2 camere, Grigorescu, numai pentru pretenţioşi. Td. 18-01-19. (020761)

• Dau în chirie casă. Td. 19-92- 72(020792)

• Studentă caut de închiriat apartament cu o cameră. Tel. 13- 30-84.(012396)

• Căutăm casă în chirie, zona Baciu sau Someşeni, eventual apartament dou camere. Tel. 43- 1541.(020739)

• Doresc să închiriez urgent apartament cu 2 camere sau garsonieră mobilată, cu tdefon, în Zorilor. Plata lunar. Td. 43-26-38. (020790)

DIVERSE

Casadeschimb

de pe str Baba Novac ne 14

Anunţă stimaţii clienţi că a modificat orarul de funcţionare, astfel:

(uni-vineri: 8-18 sîmbătă: 9-14 |

Inf. suplimentare tel. 194056

• Importator angajează 100 agenţi vînzări-publicitari pentru promovare manageri şi directori zona Ardeal. O f e r i m salariu+comision+bonus, carte de muncă. Tel. 15-92-03.(012405)

• Firmă engleză angajează cu contract cusătorese, croitorese subţiatoare şi manual. Tel. 41-53-85.(012406)

• Angajăm confecţionere îmbrăcăminte. TeL 42-69-81, orele 8-16. (020129) -

• Firmă de producţie confecţii îm brăcăm inte angajează tiriăr cu permis de conducere pe post de magazioner. TeL 43-28-19. (020659)

• SCC APOLODOR DUE SRL angajează m aistru, subinginer sau inginer construcţii drumuri pentru lucrări în mumrîpiu. Selecţia luni, 06.04.1998, ora 8, Ia sediul din str. Byron nr. 1-3, cartier Iris. Tel. 43-23-29. (020695)

H B m tru

Personalul salonului

* £ L L & *de pe str. Potaisa nr. 7 s-a mutat începînd cu data de 6.04.1998 pe a t r . G h . B a r l ţ i u î n i n c i n t a Casei d e M odă e ta j tn.

T e l . 1 9 2 6 8 0 . Vă aşteptăm l

Ofer gratuit cartelă Dialog. Td. 092-52-90-65. (020732)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Muşte Valerica anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea avizului de mediu pentru obiectivul magazin mixt situat în Dej, str. Pepinierei nr. 3B, Bl Gl, sc. C. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu, vor fi depuse la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (5054)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Iozan Iuliu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivde baie; sufragerie; antreu- şi mansardă str. Şincai nr. 25, Turda. Eventualde sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu, vor fi depuse la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (5004)• Sucursala judeţeană CEC Cluj,

cu sediu în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr. 23-35, organizează concurs de oferte de preţ în data de 14 aprilie 1998, pentru următoarele lucrări dc instalaţii electrice: instalaţii dc legare la pămînt şi acccsori i; separare circuite electrice şi montare contoare electrice

• Angajăm femeie de serviciu bloc cu 2 scări pe Pata intersecţie cu Albini. Informaţii la tel. 15-63- 28 orde 16-20. (012438)

• în conformitate cu Legea nr. proprii. Detalii despre aceste lucrări 137/ 1995 Consiliul local Izvorul se obţin zilnic în perioada 6-10Crişului anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru următoarele lucrări: reparaţii capitale Şcoala Generală clasele I- IV şi Grădiniţa de copii sat Nadăş nr. 127 judeţul Cluj, reparaţii capitale Şcoala Generală clasele I- VIII Izvorul Crişului, reparaţii capitale clădire Consiliul local Izvorul Crişului. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (012439)

• SC VItadulci SA Caută cenzor extern “independent”. Informaţii la tel. 19-70-15. (020769)

• Ofer împmmuL Tel. 19-59-66, 092-52-90-65.(020733)

aprilie 1998, între orde 8-10, dc la Serviciul investiţii, telefon 19-85- 16, interior 134. Ofertele sc vor depune Ia sediul Sucursala judeţene CEC Cluj, pînă la data dc 10 aprilie 1998, ora 14.(43605)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Crişan Alexandru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Anexe gospodăreşti”, situat îri Ccanu Mare nr. 327. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr, 99. (020757)

• Eva contabila flrmd SC Lavinia SRL este rugată să-l sune imediat pe patronul Lăcătuş Costd latei. 18-72-97.(020781)'

m ana M M a a a m E / %m n il i l l f i ( en gros )Tel.Fax: 064-438162,438675, 438677

U L E I F L O R I O L ( f ă r ă c o l e s t e r o l )

9.459 I le i/k gP U I C O N G E L A Ţ I (import Ungaria)

1 6 .2 1 6 1 l e i / k g

Uri p u i d e lic io s ,în u le i sănătos!P U L P E IN F E R IO A R E D E P U I f 18.8001 lei/kg P U L P E S U P E R I O A R E D E P U I I 19.3271 lei/kg SPA TE D E P U I [ 10.5001 lei/buc

FIC A T D E P U I I 20.0001 lei/kg

PA T fi D E P O R C , V I T Ă , P U I f~ i lei/kg

F Ă IN Ă preambalată la kg. I 3.1981 lei/kgG R IS preambalat la kg. I 3.0731 lei/kgCONSERVE DIN CARNE DE PORC R I N G A I 6.1711 lei/buc

Preţurile nu includ T.V. A.. . . Depozit

C ap lin ie 33 G heorgheni (str. Bqrhanci) T e l . 0 6 4 - 1 5 5 2 3 6 © 1 9 9 8 M SA

10) vineri, 3 aprilie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBRFD \ C | I \ 1 1 Kl) \luni-vineri 8-16; tel/fax 3143-23; SUBREDACŢ1A DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

A D E V A R B J L ,-■ - C fl& a j

PIERDERI• Pierdut carte identitate vehicol

Renault 11 cu seria A-0142758.0 declar nulă. (012398)

• Pierdut cod fiscal la autorizaţie nr. 13983 înregistrată nr. 10410 30 octombrie 1997. îl declar nul. (012414)

• Pierdut legitimaţie serviciu şi de călătorie pe numele Jucan Maita. Le declar nule. (012417)

• Pierdut carnet de student pe numele Cherecheş Claudia. îl declar nuL (012421)

• Pierdut contract de închiriere nr. 839904 pe numele Aştilean Mariana. îl declar nul. (012437)

• Pierdut carte de muncă pe numele Pop Flavius. O declar nulă. (020759)

• Pierdut talon de înmatriculare a Autoutilitarei 1FA, cu nr. de identificare 7422359, a firmei SC CON-TOUR lnvest SRL. îl declar nul. (020767)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Kis Klara. îl declar nul. (020800)

• Pierdut certificat de înmatriculare nr. 1354/1993 al firmei SC Romario Ice lmpex SRL comuna Vad, jud. Cluj. 11 declar nul. (020807)_______________

DECESE COMEMORĂRI

• Mult prea îndurerată, anunţ stingerea din viaţă a scumpului meu soţ prof. dr. GHEORGHE POP. Slujba religioasă va avea loc la Capela Cimitirului central vineri 3 aprilie ora 13. Dumnezeu să-i ia în pază sufletul şi să-i de-a odihnă veşnică. Soţia. (012352)

• Cu durere în suflet anunţăm Încetareafulgerătoare din viaţă a dragului nostru soţ, tată, socru, bunic ABRUDAN IOAN în vîrstă de 72 ani (pensionar 1PEG).Inmormîntarea va avea loc în data de 3 aprilie 1998 ora 13 în cartierul Someşeni str. Colectiviştilor nr. 30. Soţia îndurerată Ana, fiica M ariana, ginerele Baba Gheorghe şi nepotul Cristian. (012399)

• Cu durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a celui mai iubit părinte şi bunic TANŢĂU 1R1M1E din comuna Feleacu nr. 1 judeţul Cluj. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Tanţău Vasile, Maria, fiul şi nepoţii Marcel şi Alin şi Tanţău Ilie cu Lucreţia, Mihai, Călin şi Ramona, fiica Roxaiia cu familia şi Ana cu familia, inmormîntarea va avea loc sîmbătă, 4 aprilie Ia ora 13. (012410)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre, mamă, soacră, bunică TĂUŢAN MARIA de 83. ani. Inmormîntarea va avea loc sîmbătă 4 aprilie ora 14 la Cimitirul central Cluj. Familia îndurerată. (012415)

• Fiinţa cea mai gingaşă şi dragâ nouă LONCĂ AMALIA în vîrstă de 13 ani, o adevărată lumină în viaţa noastră a urmat un alt drum în căutarea adevăratei fericiri, lăsînd un gol în inima noastră pe care nu-1 vom putea umple niciodată. Tata, mama şi sora _ vom păstra mereu vie în amintirea noastră. O vom putea însoţi pe ultimul drum sîmbătă 4 aprilie în Dîmbul Rotund str. Codrului nr. 34E >ra 12. (012434)

Cu inimile zbuciumate de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre nepoate AMALIA. Nu te vom uita niciodată. Bunicii Vasile şi Nastasia din Berind şi Nastasia din Cluj. (012436)

• Profund îndurera ţi anunţăm încetarea din viaţi a tatălui şi bunicului nostru AUGUSTIN FECHETE. Înmormîntarea va avea ioc în 3 aprilie 1998 ora 13. Fiica Lucreţia şi nepoatele Aurica şi Lucreţia cu familiile. (012442)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a iubitului nostru soţ, tată şi socru CRISTE IOAN din Adalin (a Mîndri) în vîrstă de 82 ani. Înmormîntarea va avea ioc sîmbătă 4 aprilie ora 13 în str. Poteca Eufrosin nr. 3. în veci nemîngîiaţi soţia Oniţa, fiica Maria, ginerele Vasile. (012444)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru bunic şi străbunic CRISTE IOAN. Nu te vom uita niciodată bunicule drag. Nepoţii M ariana, Radu, Sever, Otilia şi strănepoţii Ioana şi Sergiu. Dumnezeu să- I odihnească în pace (012445)

• Cu durere anunţ decesul tatălui şi bunicului drag, pensionar CFR VARGA 10SIF. Înmormîntarea va avea loc în 4 aprilie ora 13 la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (020763)

• Cu durere anunţăm stingerea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic TANŢĂU VASILE la vîrstă de 77 ani din comuna Feleacu n r. 133. Înmormîhtarea va avea loc Ia locuinţa decedatului în data de

-4 aprilie 1998. Ana, Vasile, Liana, Tudor, Teodora. (020771)

• Cu inima zdrobită de durere aducem Ia cunoştinţa rudelor şi tu tu ro r cunoştinţelor, că iubitul nostru soţ, tată, frate, unchi, nepot şi cumnat IOAN ŞA1TIŞ, a încetat fulgerător din viaţă în ziua de miercuri 1 aprilie 1998, la numai 42 de ani. Rămăşiţele pămînteşti vor fi aşezate spre veşnică odihnă la Capela vecbe a Cimitirului Mănăştur, în ziua de 4 aprilie 1998, orele 13. Dumnezeu să- I odihnească! Familia îndurerată. (020772)

• Un ultim şi pios omagiu colegului şi prietenului nostru ŞAITIŞ IOAN. Sîntem alături de familia greu încercată şi îi transmitem sincerecondoleanţe. FamiliaChiorean. (020773)

• Sîntem alături de Emilia, Mihai şi Emilian, în marea durere prin care trec, prin dispariţia fulgerătoare a celui care a fost ŞA1T1Ş IOAN, coleg şi prieten de rară ţinută sufletească. Nu-I vom uita niciodată şi vă transmitem sincere condoleanţe. Familia Dan Gheorghe. (020774)

• Dragii noştri Emilia, Mihai şi Emilian, sîntem alături de voi în aceste clipe grele prin care treceţi, Ia dispariţia celui care a fost, bunul nostru coleg, dar mai ales prieten, ŞAITIŞ IOAN, şi vă transmitem sincere condoleanţe. Familia Varga CaroL (020775)

• Îndureraţi de moartea fulgerătoare a colegului nostru ŞAITIŞ IOAN, transmitem sincere condoleanţe familiei şi întreaga noastră compasiune. Colegii de Ia secţia pregătirea formei. Imprimeria “Ardealul” (020776)

* Încremeniţi de durere ne exprimăm profundul regret Ia vestea încetării din viaţă, la numai 42 de ani, a distinsului şi nepreţuitului coleg IOAN ŞAITIŞ. Ne despărţim de un coleg şi colaborator de nădejde care prin calm, bunătate şi profesionalism deosebit ne-a fost de un real sprijin. Sîntem alături de familia greu încercată pe care o asigurăm de sincera noastră compasiune, asigurînd-o de tot sprijinul în aceste momente deosebit de grele. Adio, drag coleg! Dumnezeu să-l odihnească în pace! Comitetul de direcţie ai Imprimeriei “Ardealul” Cluj. (020777)

• Tipografii de la Imprimeria “Oltenia” Craiova sînt alături de familia greu încercată prin dispariţia, bunului şi distinsului coleg şi prieten ŞAITIŞ IOAN. Fie-i ţarina uşoară! Comitetul de direcţie şi Comitetul Sindicatului din Imprimeria “Oltenia” Craiova. (020778)

• Uniunea Sindicatelor Tipografilor din România, aduce un ultim şi pios omagiu celui care a fost IOAN ŞAITIŞ, colaborator şi coleg de o rară probitate profesionali şi morală. Dumnezeu să-l odihnească!(020779)'

• Cu inimile frinte anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitei noastre nepoate AMALIA în primăvara vîrstei şi în anotimpul speranţelor. îi păstrăm amintirea vie şi Ie stăm alături sorei Anuţa şi cumnatului Petre Lonca. Familia Punteaş Horea, Sia şi Tudor. (020783)

• Drumul Ei s-a sfîrşit aici, acum, după o cumplită şi nemeritată suferinţă. Clipele zboară, momentele trec. Rămîn amintiri. Somn uşor, ALEXANDRA! Dr. Liana Raşa. (020785)

• Sîntem alături de familia îndoliată, Ia încetarea fulgerătoare din viaţă a colegului nostru IOAN ŞAITIŞ. SindicatulTipografilor din Imprimeria “Ardealul”. (020787)

• Lacrimi, durere în suflet, dragi amintiri şi eterne regrete Ia trecerea prem atură în nefiinţă a iubitei noastre colege ALEXANDRA VIORELA FELSEGH1, după o lungă şi grea suferinţă. Iţi vom păstra în amintire privirea caldă, zîmbetul şi sufletul curat Nu te vom uita niciodată! Colegii şi învăţătoarea clasei a IV-a D, Şcoala 28 Cluj-Napoca. (020803)

• Ne despărţim cu multă durere de scumpul nostru unchi şi cumnat prof. dr. GHEORGHE POP. Nu-I vom uita niciodată. Familia îndurerată. (012353)

• Sîntem alături de colega noastră Ujvari Annamaria în momentele grele pricinuite de pierderea mamei dragi. Sincere - condoleanţe. Colectivul Administraţiei Financiare a municipiului Cluj-Napoca (012401)

Ne luăm rămas bun de la cumnatul VASILE TANŢĂU om de aleasă cinste şi omenie. Marioara, Sandu, Mariana şi Ion din Cluj. (012400)

* Sîntem alături de colega noastră Both Fiavia, în durerea pricinuită de pierderea mamei sale dragi Clasa a VUl-a A Şcoala nr. 28.(012416)

* Sîntem alături de naşii noştri familia Baba la despărţirea de tatăl drag. Familia Covaci Petru. (012418)

* Ne despărţim cu multă durere de scumpul nostru frate, unchi şi cumnat ABRUDAN IOAN. Nu-1 vom uita niciodată. Fratele Gavril, sora Ecaterina şi cumnata Maria cu familiile. (012433)

• Întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe familiei Felseghi, în marea durere pricinuită de trecerea prematură în nefiinţă a scumpei şi unicei lor fiice ALEXANDRA VIORELA. Comitetul de părinţi al clasei a IV-a D Şcoala 28 Cluj- Napoca. (012440)

• Sîntem alături de colega noastră Balea Mariana, în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Colectivul de Ia SC Sieta SA. (020756)

* Sîntem alături de Antal Coioman în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de la Fimaro. (020764)

* Cu mare durere ne luăm rămas bun de la cea care a fost ing. GHERGHINA FERU. Sîntem alături de tine Cristina. Fam. Boghină din Bujoru-Galaţl (020766)

• Sîntem alături de di. contabil şef Baba Gheorghe, în aceste momente grele pricinuite de dispariţia fulgerătoare a socrului. Transmitem ' -sincere condoleianţe întregii familii. Colegii de la Spitalul Clinic de Adulţi din Cluj. (020786)

• Un ultim omagiu celui care a fost vecin cu noi, ABRUDAN IOAN. Asociaţia de locatari str. Dîmboviţei nr. 73. Fie-i ţărîna uşoară (020788)

• Sîntem alături de colegul nostru Lonca Petru Ioan, în marea durere pricinuită de decesul fiicei sale LONCA ANA AMALIA. Sincere condoleanţe familiei. Din partea Colectivului Atelier CT Cluj. (020791)

• Sîntem cu tot sufletul alături de colega noastră, Baba Maria în clipele grele cînd se desparte de bunul său tată şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colegii de Ia Oficiul de Calcul Sanex.(020796)

• Un ultim şi pios omagiu dragului nostru verişor ŞAITIŞ IOAN, plecat arit de timpuriu dintre cei viL Sincere condoleanţe familiei greu încercate. D-zeu să-l odihnească! Marioara şi Ica.(020797)

• Ne despărţim cu multă durere în suflet şi sîntem alături de familia mult îndurerată, la trecerea în nefiinţă, adt de fulgerătoare şi neaşteptată a unchiului şi nănaşului nostru drag ŞAITIŞ IOAN. Nu-1 vom uita niciodată. Familia Şinca PaveL (020801)

, • Pios omagiu eruditului dascăl şi om de ştiinţă-geograf prof. dr. GHEORGHE POP. Condoleanţe familiei. Ioan Mârza. (012408)

• Un pios omagiu nepreţuitei noastre surori şi mătuşi ing. GHERGHINA FERU. Sîntem şi vom fi alături de tine Cristina. Marica, Carmen, Dan şi Ioana din" Timişoara. (020765)• Azi, 3 aprilie, se împlineşte un

an de cînd ne-am luat rămas bun pentru totdeauna de la scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic ŢOPAN IOAN. Parastasul de pomenire va avea loc sîmbătă, '4 aprilie 1998, orele 13, la Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familia îndurerată. (020789)• Sîntem alături de colegul nostru

Trenca Emil în aceste momente de grea încercare pricinuite de pierderea tatălui drag. Transmitem sincere condoleanţe familiei: Personalul din Inspectoratul de Poliţie pentru Transporturi Cluj. (020805)

• Pios omagiu iubitului nostru soţ şi tată BUCUR TRAIAN la un an de la deces. Comemorarea duminică 5 aprilie 1998 ora 12 la Biserica Sf. 1. Botezătorul Mărăşti. Familia îndurerată. (012303)

• Se împlinesc doi ani de cînd am condus pe ultimul drum pe scumpul nostru fiu şi frate GOCAN AUGUSTIN. Nu te vom uita niciodată. Tata Gheorghe şi sora Maria cu familia. (012325)

• S-au scurs patru ani de cînd draga noastră soţie şi mamă GOCAN ANA a plecat dintre noL Soţul Gheorghe şi fiica Maria cu familia. în veci nemîngîiaţi (012326)

• S-a împlinit un an de durere şi suferinţă de cînd m- a părsit pentru totdeauna scumpul meu prieten şi coleg ADRIAN CRIŞAN. Nu te voi uita niciodată şi mă rog să-ţi fie ţărîna uşoară. Odihnească- se în pace. Gabriel Tânjală. (012375)

• A trecut un an nespus de greu şi dureros de cînd ne-a părăsit în prag de primăvară, mult iubitul nostru fiu şi frate ADRIAN OVIDIU CRIŞAN. Zîmbetul său frumos, veselia şi inteligenţa sa, ne însoţesc în fiecare clipă a vieţii noastre. Dumnezeu să odihnească în pace sufletul său minunat. Comemorarea va avea loc duminică 5 aprilie Ia Biserica ortodoxă din Palatca. în veci îndureraţi părinţii Marta şi Nelu şi fratele Daniel (012380)

• Cinstindu-le memoria, aducem un pios omagiu dragilor noştri părinţi SELEŞ VAS1LE-VICA şi SELEŞ ANUCA din Palatca, la împlinirea a 7 ani respectiv 9 ani de ia plecarea ior la cele veşnice. Dumnezeu să odihnească în pace sufletele lor minunate. Comemorarea va avea Ioc duminică 5 aprilie la Biserica ortodoxă din Palatca. Copiii cu familiile. (012381)

• Cu aceeaşi nemărginită durere, anunţăm că azi 3 aprilie se împlinesc 2 ani de cînd draga noastră mamă, soacră şi bunică FODOREAN VIORICA ne-a părăsit pentru totdeauna. Sufletul ei biînd şi bunătatea fără margini nu o vom uita niciodată. Dumnezeu să o odihnească în pace. Sorin cu familia. (012383)

• Pios omagiu şi dureroasă aducere aminte la împlinirea unui an de Ia trecerea in eternitate a celui care a fost avocat colonel (r\ VASILESCU GHEORGHE' Comemorarea sîmbătă 4 aprilie ora 10 Ţa Catedrala ortodoxă. Familia. (012388)

• Gînduri de durere, iubire şi recunoştinţă pentru ce a însemnat în vieţile noastre, la 40 de zile de la trecerea în eternitate a celui care a fost dragul nostru soţ, fiu.şi tată prof. univ. LIV1U TĂTAR. Parastasul sîmbătă, ora 12, la Biserica Bob. Familia greu încercată. (012432)

• Un gînd pios ia 40 zile de cînd dragul nostru SÂRBU VASILE ne-a părăsit. Parastasul, Ia Biserica Sf. Petru şi Pavel din Mănăştur, sîmbătă 4 aprilie 1998 orele 18,30. Dumnezeu să-l odihnească. Familia îndurerată. (020755) -

»• S-a scurs un an de durere şi dor nestins de la trecerea în eternitate a scumpului şi iubitului meu soţ mr. MIRCEA BOGDAN. Timpul nu poate şterge amintirea fiinţei dragi şi rog pe bunul Dumnezeu, să-şi reverse veşnica lumină eternă asupra sufletului său bun şi nobil. Lacrimi şi flori pe mormîntul rece. Parastasul de pomenire, sîmbătă 4 aprilie 1998 orele 18, la Biserica Ortodoxă Sf. Petru şi Pavel din Mănăştur. Soţia Âna Bogdan. (020758)

• A cincisprezecea primăvară o începem cu un gînd pios şi o caldă aducere aminte pentru aceea care' a fost soţia şi mama noastră DÂMBEAN CORNELIA EMILIA, născutăCIOBOTEA. Nici timpul, nici greutăţile, nici valurile vieţii nu vor putea şterge dragostea şi preţuirea pe care o să i-o purtăm veşnic. Tata, Diana şi Marius. (020782)

• Azi, se împlinesc 3 ani de la trecerea în nefiinţă a dragului nostru soţ, ta tă socru şi bunic TODORUŢ IOAN. Ani de lacrimi şi regrete ce nu se vor stinge niciodată. La tris ta comemorare înălţăm o rugă, ca sufletul lui bun şi plin de dragoste să se odihnească în pace. Familia. (020798)

• 1 aprilie 1998 zi de grea încercare pentru familia Lonca Petru la pierderea dragei lor fiice ANA AMALIA trecută fulgerător în eternitate la nici 14 ani. Transmitem sincere condoleanţe familiei. Odihnească-se în pace. Asociaţia de locatari din B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 128, BL D .(020804)

•- Cu inima zdrobită şi cu sufletul plin de durere aducem un ultim omagiu celui mai bun prieten din tinereţe şi naş de cununie IOAN ŞAITIŞ. Amintirea lui va rămîne veşnic vie pentru noi. Sîntem alături de familia Iui rămasă îndurerată şi nemîngîiată. Familia finului Aurel Badiu. (020808)

• Mulţumin rudelor, prietenilor, colegelor şi colegilor -In special celor de la Liceul Bathory colectivelor Spitalului Oncologic şi Clinicii Ftiziologice, în mod deosebit prof. dr Lucian Lazăr, medic primar dr. Adriana Poruţiu, medic primar dr. Andrei Fabian, pentru dragostea şi dăruirea cu care au îngrijit-o şi au fost alături pînă în ultima clipă de scumpa noastră prof DOINA T1NCU. Familia.(020780) '

ADEVĂRULd e O Buşi SPORT vineri, 3 aprilie 1998 ( l l ) |

" T i• , < ...

“REMIZÎND” LA BACĂU, “BANCARII” AU TRECUT PE LOCUL TREI

•In Giu/eşti un derby... de duzină •După “uvertura” de marţi, Dinamo - “U” 2-1, miercuri au avut

loc restul de opt partide ale etapei cu numărul 27. Pe scurt despre rezultatele înregistrate şi clasamentul “la zi”.

• RAPID - STEAUA 1-1. Lume multă, VIP-uri nenumărate în Giuleşti miercuri la derbyul etapei şi al campionatului. Un derby... de duzină, cu o ultimă jumătate de oră încrâncenată şi cu o ploaie de “galbene”. Derbyul a început frumos, cu un gol al rapidiştilor semnat de Marinescu (9) printr-o lovitură de cap după un corner executat de pe dreapta (ciudat cum ex:rapidistul Matei l-a lăsat nesupravegheat în careu pe Marinescu). Egalitate prin golul lui Ciocoi (89) într-un moment cînd galeria giuleşteană se pregătea de uralele finale. Şi astfel Rapidul a ratat “schimbul de locuri” cu Steaua. '

• FORESTA - OŢELUL 1-0. “Pădurarii” au luat o serioasă opţiune în lupta pentru evitarea retrogradării. Golul victoriei a fost marcat de Minescu (62) dintr-o “liberă” de la 30 metri, care a surprins neatentă defensiva gălăţeană.

• UNIV. CRAIOVA - JIUL 7-0. Aşa cum se anticipa scorul etapei. Au marcat: Iordache (17), Ungur (19 şi 72), Frăsineanu (23), Trică, (34), Ganea (43) şi Frunză (63). La cele şapte goluri se adaugă ş i ... ratarea de către Buia (65) a unei lovituri de la 11 metri. '

F.C.M. BACĂU - F.C. NAŢIONAL 2-2. Un meci între Florin Halagian şi foştii lui elevi. De două ori băcăuanii au avut conducerea cu 1-0 şi 2-1, dar de fiecare dată “bancarii” au egalat, (de reţinut,

| în inferioritate numerică prin cele două “galbene recepţionate de i Cătălin Necula la începutul reprizei secunde). Marcatori: O. Rotariu | (19) şi Trofin (74), respectiv Liţă (52) şi Sburlea (78). j • CSM REŞIŢÂ - CEAHLĂUL 5-1. A fost rîndul nemţenilor■ să piardă în Valea Domanului, gazdele înscriind cinci goluri prin j Doană (3 şi 49), Bătrînu (38), C. Chivu (44 din 11 metri) şi■ portarul Bişca (85, din 11 metri). De reţinut că reşiţenii au mai ratat

un 11 metri prin C. Chivu (54). Golul de onoare al nemţenilor l-a marcat Petjă (18) şi era în acel moment 1-1.

• CHINDIA - SPORTUL STUD. 2-1.0 victorie chinuită, scorul partidei fiind stabilit în prima repriză prin golurile marcate de Glăvan (7) şi G. Dumitra (33), respectiv Tudorel Cristea (36).

• F.C. ARGEŞ - GLORIA 3-0. Cînd C. Barbu (17, din 11 metri) a deschis scorul se părea că în “Trivale” urmează o desprindere rapidă. A venit însă ratarea de către Matei (25) a unei lovituri de la 11 metri în favoarea bistriţenilor şi incertitudinea asupra rezultatului final a durat pînă ce Dăncuş (84... autogol) a dat cu adevărat semnalul desprinderii piteştenilor, desăvîrşită de C. Bârbu (88, dintr-o nouă lovitură de la 11 metri). '

• PETROLUL - FARUL 1-2. Corectă a fost anticiparea că Ando se va duce la Ploieşti cu gînduri negre de răzbunare şi “marinarii” lui i-au băgat pe “găzari” în zona grea a retrogradării prin golurile marcate de Aliuţă (1) şi Grigoraş (84). Golul “găzarilor” l-a marcat Grama (33).

CLASAMENTUL1. Steaua2. Rapid3. F.C. Naţional4. Oţelul Galaţi5. F.C. Argeş ‘

> 6. Dinamo- 7. C.S.M. Reşiţa

8. Univ. Craiova9. F.C. Farul10. Ceahlăul ,11. Gloria12. Foresta13. F.C.M. Bacău14. Petrolul15. “U” Cluj16. F.C. Chindia17. Sportul Stud.18. Jiul Petroşani

27 27

.27 27 27 27 27 27

. 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27

2019161716141313111010

455 13 24 246 3 8 7 65 7 3 1

3369 8 1110 12 12 11 14 11 121314 13 19 24

62-2955-1849-2747-2340-2948-36 44-41 53-35 28-41 33-3841-47 26-30 28-32 31-3728-3029-53 26-48 15-89

64625352514443413 7

36333231302928187

(+25) (+20) (+14) (+13> (+9) (+2) (+4) (-1) . (-5) (-3) (-6) (-10) (-9) (-12) (-10) (-14) (-24) (-32)

ETAPA A XXVIII-A (4 aprilie): F.C. Naţional - Foresta (0-0), Oţelul - Univ. Craiova (2-0), Jiul - Rapid (0-5), CSM Reşiţa - F.C.M. Bacău (1-0), “IT - F.C. Argeş (2-0), Steaua - Dinamo (3-1), Ceahlăul - Farul (0-1), Sportul Studenţesc - Petrolul (1-2), Gloria - Chindia (1-1). In paranteze rezultatele din tur.

Victor ROMAN

FO T B Ă llN T ER N Â T IO N A i Liga Campionilor Europeni O FINALĂ JUVENTUS - REAL MADRID?

Miercuri, în nocturnă, la Torino şi Madrid a avut loc prima manşă a semifinalelor Ligii Campionilor Europeni la fotbal/întrebarea din titlu se referă la faptul că după rezultatul primei manşe se prefigurează o finală italiano-spaniolă. Dar cum nici o partidă nu seamănă celeilalte ce urmează rămîne să ne convingem peste doua săptâmîni cînd vor avea loc disputele retur ale semifinalelor. Pînă atunci să ne oprim la disputele de miercuri noaptea. • -

JUVENTUS - A.S. MONACO 4-1 52.000 spectatori pe “Delle Alpi”. O replică

demaraj vijelios Zidane în careul monegasc, fault Barthez, 11 metri transformat impecabil de Del Piero. Desprinderea prin următoarele două goluri semnate de Del Piero (61, transformare a unui nou 11 metri)

- şi Zidane (86, şut neiertător din 16 metri). Râmîne de văzut cum va resimţi Juve în retur lipsa din teren a lui Deschamps şi Zidane, care la Torino au încasat nedoritele “galbene” care înseamnă... “tuşă” o etapă.

REAL MADRID - BORUSSIA DORTMUND 2-0

Mi-a fost dat să văd, pe micul ecran, ceva ce meiviguroasă amonegascilor, conştienţi că o calificare în . prin gînd nu mi-a trecut că se poate întîmpla pe un finală şi cîştigarea ereste;singura şansă - dincolo de stadion precum “SantiagoBetnabeu” din Madrid, plinmarele premiu, m franci dveţienL-de-a mai concura ochi de cei peste 100,000 spectatâîi' partida a fost

....................... ' “ deoarece amînată cu o, 6ţâ şi 15v minute penfruseă la una dinfranceznu .• - ----------------- 'J— <■—*—

îndrituieşieacest luau. Numai că trupa ţii Jean Ţigana porţii,a avut ab.inronul.de a se confrunta cu p “La vecchia Donna 'viguroasă cu m triunghi fejnco-italian în vervă deosebită, DescŢiamps - Zidane - Del Piero, vîrful fiindsîotr-o zi de gratie deosebită, semnînd primele trei golan. Cu un brpritm care l-a trădat miercuri, Filippo Inzaghîa participat la festinul scorului prin.. . ratări. Scorul a fost deschis în min. 34: “liberă” de la peste 20 de metri, perpendicular pe poartă, execuţie Del Piero de mare maestru şi balonul este proţâpit la vinclu, în dreapta lui Barthez plonjat in extremis. în ultimul minut al primei reprize 1-1 prin reuşita lui Da Costa după o bîlbâ colectivă a defensivei lui Juve la un corner. La reluare, în primul minut,

cele două rrUiTtmaţionaie auporoit 6 luptăaăprâ uneori, purtată în viteză: Mult mai îpîstente aeţjufule de atac ale Realului. defensiva nemţească urmănnd o “remiză” sau o înfrângere scor minim. Pnmuigol al lui Real a “picat” în min.25; fiind semnafde Morientes. O “pauză” lungă apoi de 42 de minute pînă la golul doi marcat de Karembeu (67) cu un şut nimicitor din careu. De abia la 2-0 “panzerele” lui Nevio Scala au trecut la contraofensivă, dar era tîrziu aşa că rămîne de recuperat, de va fi cu putinţă, diferenţa pe 15 aprilie, în partida retur.

R o m eo V. CÎRTAN

"U" Ursus - Rulmentul Braşov 29-22 (16-10)

STUDENTELE ŞI-AU REGĂSIT SUFLULDebutul confruntării cu

“europeana” de sub Tâmpa (restanţă din etapa a 18-a) a stat sub “efectul Rapid’ . Manifestat atît în teren, cît şi în tribună. Adică studentele au pomit-o stîngaci (1-3 min. 4), iar tribuna cu presupusul că “în Danemarca este, cu siguranţă, ceva putred!”. Dar clipele de năuceală au trecut (da data aceasta!) repede.

Incitate de Teodora Griga - lansată, din start, in şaptele de bază - gazdele forţează defensiva adversă care e obligată să le ofere o suită de 4 aruncări de la 7 m., toate transformate cu precizie de aceeaşi Teodora Griga. Care între timp mai concretizează şi pasa în adîncime venită de la Niţescu precum şi un contraatac purtat de una singură. Aşa încrt se poate spune că răsturnarea scorulur (9-5 min. 14) este, majoritar, opera acesteia.

Situaţia odată întoarsă, studentele devin tot mai dezinvolte (16-8 min.

26), dar intră în pauză marcate de accidentarea principalului lor inter Carmen Niţeiu: entorsă în ultimul minut al reprizei. Ceea ce şi impune, la reluare, aducerea Teodorei Griga pe postul descoperit şi lansarea tinerei Oana Surdu pe aripa stingă, acolo unde operase pînă atunci Griga.

Un uşor reviriment braşovean reduce diferenţa la doar 5 goluri (17-12 min. 35), dar acesta va fi ultimul moment de crispare a tribunei clujene (din nou bine echipată în uniforma kaki), fiindcă replica gazdelor este promptă: 23-13 min. 43 (3 goluri consecutive pivotul Ionela Bobe) şi 28-17-min. 56, cu substanţialul concurs al cerberului Cristina Dogaru. Care, printre alte intervenţii salutare, a parat şi două aruncări de la 7 m. (Doi 7 m. a anulat şi schimbul Cristinei, portăriţa Rozalia Semerean).

Aşadar, victorie la scor 29-22

(dar ce bine ar fi fost dacă nu se diminua diferenţa din min. 56, întracît golaverajul poate avea un cuvînt decisiv în clasarea finală), care urcă formaţia clujeană pe locul 4, la egalitate de puncte cu RapiduL lată de altfel linia de clasament a celor două: Rapid 21 12-3-6,586- 538 48 puncte; “U” Ursus 21,12- 3-6 554-513 48.

Au semnat pentru victoria clujeană: Griga 12 (8 din 7 m.) Herbert 4, Bobe 4, Nâniţa 3, Chirilă. 3, Niţescu 2, Nedelciu 1. Cele mai multe puncte pentru Rulmentul: Mureşan 6 (2), Popa 5. Au arbitrat Alin Cîrligeanu - Buc, Ghiocel Bejenaru - Piteşti.

Duminică 5 aprilie, în ultima etapă a turului Ligii Naţionale, formaţia clujeană joacă la Timişoara, cu Univ. 1LSA din localitate, ocupanta locului 9 cu 36 puncte. De urmărit!

Nuşa DEMIAN

D.N. etapa a 16-a In aşteptarea Iui Dinamo: Steaua - “U” 21-6 (8-3)ijRUGBY • Steaua - “U” 16 Februarie___________ Cluj 21-6 (8-3). Date despre mecine-a furnizat prof. Ştefan lonescu, antrenor principal: “Nu am jucat rău, dar nu am găsit soluţiile eficiente pe linia de treisferturi. Am dominat marginea, am dominat în grămadă, nu am culcat însă balonul în terenul de ţintă deşi am avut cîteva bune ocazii de finalizare. Steaua a avut noroc şi prin cele două grave erori de arbitraj, care au avantajat-o enorm, printre care se numără şi anularea unui eseu perfect valabil marcat de Săuan. Puteam învinge Steaua, mai ales că echipa militară este sub nivelul valoric al timişorenilor. Dar jocul nostru a fost lipsit de siguranţă, parcă nu am vrut, ne-am împiedicat singuri. Dinamo? Meciul este greu. Ce este însă important, noi rai facem cărţile nimănui, vrem un loc pe podium”.

Pentru “U” a înscris Mafiei (drop şi l.p.).• Celelalte rezultate ale etapei a 16-a, miercuri,

1 aprilie: Farul - Foresta Sibiu 30-23, Dinamo - Ştiinţa Petroşani 43-13 (7-1 la eseuri), “U ’ Timişoara- REMIN Baia Mare 34-8 (6-1 la eseuri), Rulmentul Bîrlad - Mineral Lupeni 50-5 (7-1 la eseuri), Consig.- Rapid 28-7 (4-1 la eseuri).

Clasament:1. Dinamo -2. Steaua3. “U" CLUJ4. Farul5. “U” Tim.6. Ştiinţa7. Bîrlad8. Lupeni9. REMIN10. Foresta11. Rapid12. Consig.

16 15 0 16 14 0 151QQ 16 8

8 6 6 6 6 5 5 4

161616161516 16 16

707-277 528-237 417-274 460-398 398-359 365-336 245-373 326-576 390-377 330456

10 281-39811 246-630

AVANCRONICA...SUBIECTIVA

lată-ne m faţa ultimei laturi a “triun­ghiului de foc” alcătuit de programul sîm- bătă-miercuri-sîmbătâ (3 partide în 8 zile). Motivaţia acestui mini-retur înghesuit este cunoscută aşa că trecem la concret oferin- du-vâ programul etapei cu numărul 28.

• F.C. Naţional - Foresta. La fel ca la intrarea în “Infernul” lui Dante, la intrarea stadionului din Parcul cu platani pentru “pădurari” este înscrisă atenţionarea: “Voi che aitrate lasciate ogni şperanza” (“lăsaţi orice speranţă voi care miraţi”) pentru că “bancarii” n-au de gînd

să cedeze bronzul ediţiei.• Oţelul - Univ. Craiova. La Galaţi

ceva nu-i coşer aşa că nu-i văd deloc bine pe trupeţii lui Simionaş, chiar de au învins în tur în Bănie.

• Jiul - Rapid. Singura problemă ce se pune e a scorului cu care rapidiştii vor cîştiga. -

• C.S.M. Reşiţa - F.CJVL Bacău. Nu pot să cred că reşiţenii îi vor lăsa pe băcăuani să plece fără înfiîngere, pentru că în Valea Domanului doar Rapidul şi Steaua au plecat victorioase, restul echipelor au înclinat steagul.

• “U” - F.C. Argeş. în toamnă “U” a cîştigat în ‘Trivale fumiand o surpriză (pentru că atunci piteştenii parcurgeau o perioadă de eclipsă). Âcum piteştenii vin pe Someş cu gînd de mărire. Gîndul trebuie înfiînat, altfel e bai mare. Singura

alternativă este ... victoria pentru “U”. Sperăm ca ea să fie înţeleasă, în primul rind de jucători!

• Steaua - Dinamo. Cu o echipă care practică un fotbal berbecesc, am numit formaţia Dinamo, nu văd în dreptul Stelei - decît victoria.

• Ceahlăul - FaruL întrebarea ce se pune: “S-o fi încheiat greva japoneză a nemţaiilor faţă de patron”? Altfel nu pot să-mi explic căderea cam.ciudată din, partidele - “remiză” de-acasâ cu Chindia şi Petrolul

• Sportul Studenţesc - Petrolul O partidă ce ar trebui "supravegheată".

• Gloria - Chindia. Bistriţenii nu-şi pot permite luxul de a înapoia tîrgovŢştaiilor “egalul” din toamnă pentru că nisipurile mişcătoare sînt preş aproape.

Romeo V. CIRTAN

46 44 25 33 32 28 28 28 27 27 27 25

“U” 16• Etapa a 17-a, sîmbătă, 4 aprilie: Februarie CIuj-Dinamo (16-11), Mineral Lupeni Rapid (20-57), REMIN - Steaua (13-66), Ştiinţa - Farul (10-23), Foresta Sibiu - Rulmentul Bîrlad (0-3), “U” Timişoara - Consig. (13-9).

Demostene SOFRON

.«** M e m e n t o3 aprilie

• Acum şapte decenii, în 1928, ziarele consemnau frumoasa victorie obtinută de fotbaliştii de la “U’ Cluj în prima etapă a returului campionatului districtual, în dauna celeilalte echipe clujene, “C .F .R .". Derbyul local, a revenit studenţilor după Un joc agreabil, cu scorul de 2-1. Iată formaţiile aliniate atunci: “U”: Buga - D obra, Sabău - Stanoeff, Ghileza, Csiky - Blaj, Surlaşu, Marschall, Giurgiu II, Ţăranu. “C.F.R.” : Micu - Szabo, K urta - M erceanu, O rosz, U dvari - O lteanu, K rensto ld ter, Radu Nagy, Juhăsz. Ambele goluri ale universitarilor au fost marcate de G iurg iu II. Jocul a fost considerat ca o repetiţie generală înaintea celuilalt derby local, programat pentru ziua d e j aprilie cu “Haggibbor”.- Rezultatul meciului îl vom publica la data respectivă...

LASZLO Fr.

VEŞTI PENTRU UNDIŢARI SANCŢIUNE

CONFIRMATĂMarţi s-a întrunit consiliul

A.J.P.S. Cluj care a analizat contestaţia depusă de Ion Oriaşi, Ilie Stăvaru şi Petru Deac, sancţionaţi de biroul consiliului în retragerea pentru un an a dreptului de pescuit sportiv pentru acţiunile deşănţate de denigrare a conducerii colective . şi executive a asociaţiei. O contestaţie - ultimatum in privinţa tonului şi limbajului incalificabil. Consiliul a validat in unanimitate botărirea de sancţionare a celor trei luată de birou. Tot în unanimitate consiliul a hotărî! în plus să adreseze celor trei sancţionaţi, Ion Oriaşi, Ilie Stăvaru şi Petra Deac, avertismentul că de vor continua acţiunea de denigrare a conducerii asociaţiei directorului executiv, vor fi acţionaţi in justiţie . De asemenea, a fost stabilită măsura de informare a A.G.V.P.S., a asociaţiilor limitrofe, despre sancţionarea celor trei pentru a contracara, astfel, eventualele tentative de găsire a unor. “portiţe” de practicare a pescuitului sportiv în perioada de un an în care le-a fost retras acest drept.

S O L U N R R E L CScurt şi la obiect prognoza

pentru săptămîna 4-11 aprilie: sîmbătă 4 - şanse foarte bune; duminică 5, luni 6 şi marţi 7 - şanse schimbătoare (mai pe şleau zile de stat... acasă); miercuri 8 - şanse bine; joi 9 şi vineri 10 - şanse foarte bune. Ca de obicei urarea “Fir întins” tuturor celor ce-şi vor încerca şansa, valabilă şi pentra bunii mei amici Marius şi Ghiţă (deşi nu prea cred că vor ieşi în “decor de apă”, deşi un alt prieten comun de-al nostru Ionică, a agăţat la Chinteni un şalău de 2 kile).

Victor PESCARU

PROGRAMCOMPETIŢIONAL

• BASCHET. Sîmbătă, 4 aprilie, m Sala sporturilor “Horia Demian”, de la orele 8,30, CARBOCH1M CLUJ - SOCED BUCUREŞTI (Divizia A masculină, locurile 1-8)

* HANDBAL.’ De la orele 13, sîmbătă, 4 aprilie, Sala spoturilor “Horia DemiariŢ ARMATURA CLUJ-PHOEN1X BAIA MARE (Divizia A masculină).

. • RUGBY. Meri derby în Parcul sportiv “luliu Haţieganu”, teren L, sîmbătă, 4

aprilie, orele 10, “U” 16 Februarie- Dinamo(DN) _

• FOTBAL. în Divizia B, de la orele 11, pe stadionul CFR din cartierul Gruia, CFR - APULLUM ALBA IULIA; de la orele 17, pe Stadionul “Ion Moina”, în cadrul Diviziei A, “U” - FC ARGEŞ.

• JUDO. Sîmbătă, 4 aprilie şi duminică, 5 aprilie, în sala de judo a Sălii sporturilor, în ambele zile începmd cu orele 9,30, se desfăşoară Campionatele

-Naţionale pentru copii şi cădeţi, etapa judeţeană.

Dem: SOFRON

( l2 ) vineri, 3 aprilie 1998 ECONOMIA HllpIZOMAC T urda- a doua victimă

a lichidării?Marţi, ziaail Adevărul publica

informaţia conform că re ia societatea comercială IZO M A C din Turda este indusă intr-o listă cu zece societăţi de stat,cu mari datorii la buget". Firma turdeanâ (fosta întreprindere de Materiale de Construcţii) era trecută cu datorii de 3 ,354 m iliarde la bugetuf statului şi 29,22 miliarde de lei la bănci.

Conducerea firmei n-avea. ieri,' ştiinţă despre eventualitatea lichidării, deşi corespondenţa cu F .P .S .-u l şi banca creditoare, Banca Comercială Română este intensă. Singurele veşti despre eventuala .perspectivă’’ le-au primit din mass-media: din ziar şi de la televizor, prin vocea dlui Baltazar; care n-a nominalizat Insă victimele.

Conducerea IZ O M A C . care speră în selectarea pentru restructurare, a afirmat că datele din presă nu sînt exacte. De altfel, este aşteptată la societate vizita corpului de control al Fondului Proprietăţii de Stat. F.P.S.-ul deţine, la IZO M AC 78 la sută din acţiuni, 17 la sută fiind ale S IF 4 şi 5 la sută ale cuponarilor (acţionarii rezultatţi din Programul de Privatizare în Masă).

Situaţia dificilă a societăţii se pare că se trage de la un credit de 3.5 milioane de dolari luat pentru achiziţionarea unei linii tehnologice pentru producerea tapetului. Utilajul a fost importat din Olanda, iar creditul nu a putut fi rambursat, cauză pentru care Banca a trecut la executarea investiţiei. • -

IZOMAC, firmă care are 570 de salariaţi (din care 60 la sută temei) are producţia profilată pe prefabricate din beton şi mase plastice (linoleum şi tapet). Cel de-a! doilea profil a fost’ cauza căderii economice. Din acest considerent societatea ar agrea varianta reorganizării şi divizarea ei. .

Ideea lichidării i-a îngrozit pe turdeni, oraş In care rata şomajului este ridicată, iar oferta de forţă de muncă este extrem de scăzută. •

Problema locurilor de muncă pentru femeile din Turda este cronică, dăinuind de pe vremea regimului comunist Tngroşarea rîndurilor şomerilor cu femeile care , la IZ O M A C lu crau ca operator mase plastice, este cel mai indezirabil lucru.

Dacă, Doamne fereşte, se şi trece ia fapte în privinţa lichidării, IZ O M A C Tu rd a ar fi a doua societate (d u p ă T e rm o ro m ) lichidată de F.P.S.

A.V.

\ Ce! puţin deocamdată, fn România,

AVANTAJELE CODIFICĂRII CD BARE A MĂRFURILOR Ml COMPENSEAZĂ CHELTUIELILE RIDICATE ANTRENATE DE INTRODUCEREA ACESTUI SISTEM

■ Necesitatea modernizării prin Inform atizare a p ro ce su lu i de comercializare a bunurilor de larg consum a condus la apariţia şl, mal apoi, la dezvoltarea unul sistem de numerotare a produselor bazat pe tehnologia codurilor de bare. Acest sistem funcponează sub patronajul a două mari organizaţii: “Uniform Code Council" (UCC), In SUA şi Canada, şl “European Article Numbering" (EAN- Intemational), în restul ţărilor lumii.Rom ânia este m e m b ru « E A N - Intemational din 1994, alături de alte 85 de state. ■ ■

( 0 1 ) 0 5 4 5 1 2 3 4 5 6 7 8 93

Miercuri, 1 aprilie 1998, Centrul de Formare şi Perfecţionare Profesională din cadrul CCIA - Cluj a organizat, în colaborare cu EAN-România, seminarul “Probleme de codificare şi marcare cu coduri”. Au fost prezenţi la Cluj, d-na Marcela IOSEP (preşedinte EAN-România), dl Iulian NIŢESCU (director tehnic) şi dl Ioan Pârşan (inginer de sistem), în cadrul prelegerii abordîndu-se subiecte legate de: sistemul de codificare EAN pentru identificarea bunurilor şi utilizarea acestuia în comerţ, echipamente specifice care completează dotarea Ia punctele dc vînzare din magazine, sistemul de codificare EAN-128 pentru gestiunea stocurilor şi distribuţia produselor de la întreprinderile producătoare dc bunuri de larg consum

către unităţile de desfacere, standardul •de comunicaţie EANCOM pentru schimb electronic de date între comercianţi şi producători, tehnici moderne utilizate în sistemul de distribuţie a mărfurilor. .

D-na Marcela Iosep a declarat că “... deocamdată numărul de producători şi comercianţi care sînt membri EAN- România este foarte mic, situîndu-se în jurul cifrei de 280, iar, în cadrul acestora, ponderea cea mai mare o deţin cei dintîi. Aceasta pentru că, efortul financiar pe care trebuie să-l depună un comerciant este mult mai mare decît în cazul producătorilor, cheltuieli ocazionate de achiziţia echipamentelor necesare pentru fiecare punct de vînzare fiind relativ ridicate. De aceea, noi venim în sprijinul comercianţilor care sînt membri în organizaţia noastră, EAN-România suportînd o parte din cheltuielile aferente dotărilor necesare.

0 ficiul» C oncur eţei

matenalului’lemnos

Oficiul Concurenţei verifică, în prezent, modul de fundamentare şi formare a preţurilor materialului lemnos, se arată într-o notă a Ministrului Industriilor şi Comerţului, Mircca Ciumara.

în notă se precizează că “liberalizarea preţului dc pornire a licitaţiilor masei lemnoase, prin OG 69/1997, a condus la creşterea exagerată a acestuia” şi ca urmare a “dispus Oficiului Concurenţei să verifice în teritoriu modul de fundamentare şi formare a preţurilor

. materialului lemnos şi să propună Guvernului măsuri în consecinţă”.

Ministerul Industriei şi | Comerţului a iniţiat | demersurile legale, către ; organismele abilitate, în j vederea prelungirii cu încă

j cinci ani a interzicerii exportului de lemn brut şi

cherestele din esenţe valoroase, precum şi rcstricţionarea cantitativă a exportului de cherestea din stejar şi fag, din cauza procesului dc restructurare din industria îemnului şi pentru a preveni o lipsă de materie primă pentru fabricile de mobilă. “Anularea ordinului de liberalizare a exportului de produse lemnoase va fi posibilă după acceptarea de către Consiliul de Asociere a solicitărilor noastre”, precizează nota ministrului.

Ministrul Industriei şi Comerţului a

Aş mai aminti şi faptul că, în momentul de faţă, derulăm o intensă campanie de promovare a serviciilor oferite de EAN- România membrilor săi, printr-o serie de prelegeri pe care Ie susţinem în 14 oraşe ale ţării. Pe producătorii - membri îi autorizăm să-şi codifice produsele proprii după un standard general valabil, iar comercianţilor - membri le oferim asistenţă de specialitate şi un anumit suport financiar ”. De menţionat că sistemul de marcare al produselor cu coduri de bare este utilizat pe scară largă în ţările dezvoltate datorită avantajelor pe care le oferă utilizatorilor: operativitate în inventarierea stocurilor, identificarea automată a produselor precum şi a tuturor informaţiilor referitoare la acestea (preţ, gramaj, termen de valabilitate), fluidizarea serviciilor în marile magazine.

Alin TUDOR ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■adăugat că problema încurajării şi susţinerii exportului de mobilă şi produse din lemn superior prelucrate va face obiectul unei dezbateri speciale în Comisia economică a Senatului.

Ordinul Ministerului Industriei şi Comerţului 36/1997, • privind liberalizarea exportului de produse lemnoase, a fost emis ca urmare a obligaţiilor ce revin României din Acordul de Asociere a României la Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora, intrat în vigoare la 1 februarie 1993. Conform articolului 14 din Acord, restricţiile cantitative la exportul în Comunitate şi orice măsuri avînd efect echivalent urmează să fie eliminate de România la intrarea în vigoare a Acordului, cu excepţia celor prevăzute într-o anexă. în respectiva anexă sînt cuprinse şi produsele lemnoase, pentru care restricţiile au fost eliminate la 31 decembrie 1997.

( La G herla

legume

Folosindu-se de timpul deosebit de frumos de la începutul acestei săptămîni, mecanizatorii Fermei de legume de la marginea oraşului

Gherla s-au apucat de lucra. Timpul presează, iar culturile prăsitoare nu aşteaptă. După atîtea ploi şi... ninsori, în sfirşit a apărat soarele şi pe...uliţa agricultorilor de pe valea Someşului Mic.

După cum ne-a spus şeful Fermei legumicole de lingă Băile Băiţa, ing. Ioan Moldovan, au semănat deja 4 hectare

cu rădăcinoase, din care 2 hectare cu morcovi. De asemenea, au mai pus în pămînt sămînţa de ridichi pe o suprafaţă de 1 hectar. A început şi plantatul cartofilor, lucrare realizată mecanic, cu utilajele proprii. în aceste zile se vor planta 5 hectare cu cartofi, fiind asigurată atît sămînţa, cît şi motorina. Nu sînt probleme cu privire la combustibil, cum nici forţa de muncă nu lipseşte. Acum totul depinde de timp, ţinînd cont de volumul mare de muncă ce trebuie efectuat în luna aprilie. Tot harnicii legumicultori din Gherla au mai amenajat 1.000 mp. răsadniţe, urmînd ca în prima săptâmînă a lunii aprilie să-şi mărească suprafaţa la 2.000 mp. După afirmaţia specialistului, în acest an nu vor amenaja solarii.

SZEKELY Csaba

FPSYa^lichida'Ţîn'peridailailIurmătoare,«zece societăţicu capital deistat 3mm i

F P S va lichida, în perioada următoare, zece societăţi j capital majoritar de stat care au mari datorii la jg etu l de stat şi va monitoriza alte 12 societăţi aflate tr-o situaţie similară, a declarat senatorul P N L Te o d o r îanasiu, mem bru în Consiliul de Administraţie al F P S . F P S va negocia, cu băncile la care cele ze ce

icietăţi au datorii, în vede rea lichidării judiciare a estora, a precizat A tanasiu. E l a adăugat că în cazul ca re băncile v o r refuza să participe la lichidarea

ficiară societăţile v o r fi lichidate administrativ de !re F P S . inform ează corespondentul M E D IA F A X .

| Cele zece societăţi Icomerciale care | vor fi lichidate sînt: Valahia Topoloveni1 (Argeş) cu datorii totale, în 1997, de

18,429 miliarde lei din care 8,172 miliarde f : lei la bugetul statului şi 7,781 miliarde| lei credite şi dobînzi la bănci; Izomac

Turda (C lu j) cu datorii totale, în 1997, de 33,810 miliarde lei din care 3,354

; miliarde' lei la bugetul statului şi 29,220miliarde lei credite şi dobînzi la bănci;

Covtex Cisnădie (Sibiu) cu datorii totale. în 1997, de 133,194 miliarde lei din care 9,304 miliarde lei la bugetul statului şi 98,189 miliarde lei credite şi dobînzi la bănci; S A T Momeşti (Bacău) cu datorii totale, în 1997, de 85,607 miliarde lei din care 28,782 miliarde lei la bugetul statului şi 28,207 miliarde lei credite şi dobînzi la bănci; Inprelg GugeŞti (Vrancea) cu datorii totale, în 1997, de 81,890 miliarde lei din care 34 miliarde lei la bugetul statului şi 30,315 miliarde lei credite şi dobînzi la bănci; Ciocanul Nădrag (Tim işoara) cu datorii totale, în 1997, de 31.420 miliarde lei din care 10,712 miliarde

lei la bugetul statului şi 7,203 miliarde lei credite şi dobînzi la bănci; Intertrans Craiova (Dolj) cu datorii totale, în 1997, de 11,520 miliarde lei din care 11,245 ' cre d ite şi d o b în zi la b ă n ci; Inte rtir C onsta nţa (Constanţa) cu datorii totale, în 1997, de 11,449 miliarde lei din care 135 miliarde lei la bugetul.statului şi 11,314 miliarde Iei credite şi dobînzi la bănci; Cuarţ Baia Mare (M aram ureş) cu datorii totale, în 1997, de 22,074 miliarde lei din care 20,9 miliarde lei la bugetul statului şi 374 milioane lei credite şi dobînzi la bănci şi Avicola Voluntari (Ialomiţa). Cele 12 societăţi care vor fi monitorizate de FP S sînt: Confolux Sfîntu Gheorghe, Upei Tîrgovişte, Metalurgica Aiud, Alor Oradea, Meva Drobeta Tu rn u Severin, Tom istex Constanţa, Doljchim Craiova, Ferom Tulcea, Fertilchim Năvodari, Solventul Tim işoara, Avicola Sîntimbru şi A vico la Ungheni. Senatorul P N L a adăugat că reprezentanţii F P S se vor întîini cu conducerile celor 12 societăţi, care v o r ' trebui să întocm ească planuri de restructurare. Societăţile care nu vor prezenta strategii clare de

restructurare vor fi lichidate.

E x p o rta to riiiiiilif

denrom is iun ile»noului premieri legatede sprijiniicomertuluiexterio

Desemnarea senatorului Radu Vasile în funcţia de prim-ministru reprezintă o speranţă pentru firmele cu activitate ae export dar promisiunile acestuia legate de sprijinirea comerţului exterior j| sînt privite cu circumspecţie, a declarat agenţiei M EDIAFAX Mihai lonescu, secretarul general al A sociaţiei. Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Radu Vasile a anunţat, miercuri, că dacă va deveni şeful Executivului, va retrage Legea Bugetului de Stat din Parlament, pentru a găsi surse noi' necesare constituirii unui Fond pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a unui Fond pentru stimularea exportului. “Nu putem să nu fim puţin circumspecţi faţă de declaraţiile sale pentru că toate guvernele care s-au succedat la co nducerea ţării au făcut prom isiuni de sprijinire a exporturilor. De fiecare dată, exportatorii au rămas numai cu promisiuni. Ne este teamă să nu se repete stilul demagogic al predecesorilor săi”, a sp u s lonescu. Conducerea A N E IR apreciază că una dintre primele măsuri care ar trebui să fie luate de noul Guvern este reducerea cu 50% a impozitului pe profit plătit de firmele de export. Această facilitate a fost acordată pînă în 1997, fiind în s ă suspendată printr-o decizie a Ministerului Finanţelor.

Introducerea unor prime d e export reprezintă o altă măsură solicitată de firmele din domeniu, lonescu a afirmat că, pentru susţinerea unor astfel de facilităţi, există resurse , b u g e ta re , respectiv sumele din bugetul d e stat prevăzute pentru protecţia socială a personalului d is p o - nibilizat în urma restructurării regiilor autonome. “Sînt b a n i aruncaţi pe fereastră. Aceştia p o t fi utilizaţi pentru re la n sa re a exporturilor şi sp rijin ire a întreprinderilor mici şi mijlocii”, consideră secretarul general al A N E IR . El a adăugat c ă stimulentele trebuie dirijate numai către sectoarele din economie care au şanse de creştere a exporturilor, şi să fie diferenţiate în funcţie de zonele geografice de destinaţie a exporturilor.

La Ţaga, fermele zootehnice se desfiinţează

Scumpirea cărnii are drept c a u z â nu num ai creşterea preţurilor, d in amonte, ci şi diminuarea drastică a efectivelor de animale, ca urm are a privatizării unor societăţi agricole de stat sau a desfiinţării unor fe rm e zootehnice. Nu au scăpat de grijile economiei de piaţă nici angajaţii s u c u rs a le i din Ţ a g a a S C “A g ro c o m ” S A C lu j, o u n ita te agricolă de stat cîndva deosebit d e rentabilă. Dar, greutăţile actuale s e răsfrîng şi asupra crescătorilor d e animale.

După cum ne-a relatat directorul unităţii din Ţaga, ing. Aurel Fod or, la' începutul acestui an au fost obligaţi să desfiinţeze o ferm ă zo o te h n ic ă de pe d e a lu l Habadocului. Animalele (peste 2 0 0 bovine) au fost mutate la ferma Mileu de lîngă comuna Ţaga, iar clădirile şi dotările fermei sînt pe cale de vînzare. Se vînd şi utilajele din dotare, cum nu sînt lăsate în vo ia soartei nici m ijloacele d e transport. Efectiv, ferma de pe H abadoc a dispărut de pe... harta zootehniei clujene. Păcat, fiindcă de aici acum un an se mai livrau peste 1.200 - 1.400 litri lapte. în prezent, în,locul grajdurilor suflă... vîntul.

SZEKELY Csaba

(01)05451234567893

w

ADEVARULde C8u5 BURSE-FIMANTE-BĂNCI vineri, 3 aprilie 1998

BURSA Di VALORI BUCUREŞTI~ a p r i l i e 1 9 9 8

S lm b D e n u m ire so cieta te V N P r.nte d . v a r M ax. M ln . N r. a c t V a l. totala (te l) N r.trz

C a te g o ria 1 ( 14 societari )

A L R bct ALRO SLATINA 25000 68138.99 4 70000 64000 31793 - 2 ,166.343.000 306

ATBeer AN TIB IO TICE IAŞI 1000 4111.03 3 4200 4000 195690 804,487,550 261

ARCftrr ARCTIC GĂIEŞTI 1000 6082.39 2 6150 5800 336411 2,046.183.700 128

D A C « r AUTOM OBILE DACIA PITEŞTI 1000 6 8 1 8 2 2 700 660 1245949 849.517.690 494

A Z O k t A ZO M U R ES TG . MUREŞ 1000 1813.64 • 1830 1770 81693 148.161.860 79

C U P bet CO M PASIBIU 1000 1219 62 1240 1200 57522 70.155.140 30

E U ELECTROAPARATAJ bucuresi 1000 1737.47 0 0 0 0 O P R I T A 0

O IL o i l t e r k i n a l c o n s t a n t a 1000 1087.03 -1 1100 1070 264224 287,220,590 120

O L T » O LTCH IM RMVALCEA 1000 2403.67 -1 2450 2350 264269 635,215*100 125

IHX O TELIN O X TAR G O V tSTE 25000 22252.24 23000 22200 451 10,053.800 8

f C U e r P O IX O LOR BUCUREŞTI 1000 6385.25 6500 6200 53518 341,725.550 89

S H C k t Ş ANTIER UL NAVAL constanta 25000 7191.05 0 7350 7 050 4865 34,789.850 34

S O F S O F E R T Q »C A U 1000 362.81 -2 3 90 3 7 0 20276 7,761,890 10

TER e cr TERAPIA CLUJ-N APO C A 1000 15508.69 -1 15600 15300 61629 9 5 5,785.000 135

To ta l categoria l 2,618,290 8 ,3 9 7 ,400,720 1,821

C a te g o ria a ll-a ( 7 8 s o c ie tă ţi)

A R S AEROSTAR &3CAU 25000 5031.17 17 5300 49 0 0 385 1,937,000 12

A E R AER O TEH BUCUREŞTI 25000 9101.57 0 9400 8600 319 2,903,400 3

A L B ALBAPAM ALBA 1 ULtA 1000 621.02 -1 640 600 4218 2,619,460 18

A L M AUfcENTARA C LUJ-N APOC A 1000 903.00 920 890 19460 17,572,320 29

A M C AMC O OTOP EN I 25000 17582.94 19000 16700 299 5 ,2 5 7.300 6

AM P AMEP TECUC I 1000 660.00 2 660 660 4892 3 ,2 2 8 ,7 20 7

A M D AMONIL SLOBOZIA 1000 507.64 -1 550 500 226472 114,965,93C 5 6

A M Y AMYLON SIBIU 1000 482.86 -2 0 620 460 3500 1 ,690,000 2

A P C ABC AROM BUZĂU 1000 • 703.29 0 710 69C 91787 64.552.43C 67

A P S APSA BAIA MARE 1000 524.75 530 520 2106 1 ,105,120 4

A R M - ARMATURA C LU J-N APO C A 1000 3072 66 0 3100 3000 5930 16,220,900 6

A R T ARTROM SLATINA 25000 7465.46 7600 7300 16435 122.694,600 61

A S V ASTRA VAG OAN E ARAO 25000 5001.04 -1 5850 575 0 2155 12.501.250 8

A U R AURORA TG.FRUM OS IAŞI 25000 22100.00 O 22100 22100 7£ • ' 1.723,800 2

A L A BANCA ALBINA BUCUREŞTI 10000 24046.98 -4 25000 23500 579 13,923,200 4

T L V BANCA TRANSILVANIA C LUJ 1000 3332 65 0 3350 330C 27167 9 0.538.200 25

CH I COMP.HOTELERA IHTEfiCOHTiNEMT Al 1000 1915.57 0 1960 1690 149800 2 86.953.070 81

C R B CA R a D -FO X TA R N A V E N I 1000 •1761.11 0 0 C 0 O P R I T A 0C B C CARB OCH IM CLUJ-N AP OCA 29000 8971.74 9150 8600 • 1608 • 14,426,550 15C P L CARM ETAPLOST DEVA 25000 673B.93 -1 6800 6600 131 882,800 2CR N CARN EARAD 25000 2950.00 -1 2950 2950 / 2539 7 ,4 9 0,050 4

C A S CAS IR O M TUR DA 1000 3 H .4 7 -1 316 309 13836 4 ,3 0 9,528 23C E R CER CO N AMCSJLCAMSIA-TURZI 25000 7000.00 -2 7000 7000 179 1.253.000 4C P R CHIMOPAR BUC URESTI 25000 11396.64 -0 11800 11200 119 1 ,356,200 2

C IP CIPROM PLOIEŞTI 1000 1183.96 0 0 0 0 O P R I T A 0C H F COM ELF BtSTRITA 25000 3377.99 -6 3500 3350 209 706.000 2C O N CO N D O R DEVA 25000 2952.38 -1 3000 2900 420 1.240.000 4C O S CGMB. DE OTELUFU SPEC. 25000 9240.40 -6 9250 9200 198 1.829,600 6D O R DO ROBA NŢUL PLOIEŞTI 3000 2419.98 2 2500 2300 41401 100.189.500 56E L H ELCONDZALAJU 1QGQ 1409.44 4 1470 1330 90438 127,466,530 63E L C ELEC TR O C ERAM C A T U RDA 25000 15000.00 O 15000 15000 40 600.000 1E N P COMP. EN ER G O P ETR O L 25000 18866.39 19000 18700 357 6,7 3 5 .3 00 8ERM ERMAT PLOIEŞTI 25000 5000.00 0 0 0 0 0 0F E L FELEACUL C LU J-N APO C A 1000 630.00 0 630 630 262 165,060 1F S P FORAJ S O N D E PLOIEŞTI 25000 5406.31 3 5800 5200 396 2 .1 4 0.900 6F O R FORAJ S O N D E CRAJOVA 1000 548 76 1 570 530 3228 1.771,400 10O R X G R IM E X T G .J IU 25000 4274.89 5 4300 « 5 0 235 1,004.600 6HD J H ID R O JE T BREAZA 25000 6744 77 3 7000 6250 277 1.868.300 6IAI I.A.I.F.O. ZALAU 25000 4494.29 12 4550 4100 700 3 .1 46.000 9IM P IN TA C T BUCUREŞTI 6000 12424.27 -4 12900 12400 309 3,839.100 3IMS IMSAT BUC URESTI 1000 12399.27 7 16300 6200 11490 • 142.467.600 8 4I0 A IN DA3 RARA ARAD 1000 403.31 1 410 392 5186 2.0 9 1 .5 54 16S R M INDUSTRIA SÂRMEI o i h w m 25000 5500 00 -1 5500 5500 117 643.500 2IRS M P. IRIS BARLAD 1000 760.46 -1 770 760 6104 4 .6 41.850 20M E F MEFIN SINAIA 25000 7400 00 0 7400 7400 158 1.169.200 4A L F MOBILA ALFA ORADEA 1000 344.09 1 351 340 7881 2711770 6M O B M0BISSE8ES 25000 5955.54 -1 4 6300 5 650 334 1989150 8M O L M OLDOM OBLA lAfît 1000 247.17 -2 252 243 25743 6 .3 6 2.797 30M PN“ M O PAN TG . MUREŞ 1000 957.87 O 0 0 0 O P R I T A 0M P R MOPARIV RAM N C U VALCEA 1000 762.76 -1 800 720 20070 15.306.530 21M P O M ORARIT PANIF IC ATIE GALA 1000 751.14 1 770 730 22360 16.795.500 55NVM NAVU0MAR BUCUREŞTI 25000 14100.00 0 0 0 0 0 0N V L N AVO LO LTE N ITA 1000 398 56 11 408 365 47184 18.B05.500 36N E P N EPTUN CAMPINA 25000 3463.32 3 3500 3250 334 1.150.750 10N C L N X O U N A IAŞI 25000 4620.40 -1 0 5900 4Q0Q 201 928.700 5P C A “ ‘ PECO ARAO 1000 1255.70 0 0 0 0 O P R I T A 0PPL** PRODPLAST BUC URESTI 25000 23705.77 0 0 0 0 O P R I T A 0V A C PRODV1NALCO C LUJ-NAPOC 1000 875.93 0 860 660 693 6 0 7 .020 4P U B PRO M ET BECLEAN 25000 4022.15 1 4100 3900 79 317.750 3R O B ROBINETE INDUSTRIALE Ba c 25000 6721,15 -3 7000 6600 1388 8 .3 28.950 10S A N SAN EVIT ARAD 10000 4200.00 0 0 0 0 0 0S N T Ş ANTIERUL NAVAL TU LC EA 25000 5690.79 0 5750 0350 700 3.9 8 3 .5 50 10S E M SEM ANATOAREA BUC U RE ST 25000 3399 85 4 3 600 3200 10359 35,2 1 9 ,00 0 12S D T SIDERTRANSCALARASI 1000 363.14 -1 367 359 34248 12.436.958 14S L C S ILC O TU B ZALAU 25000 15481.84 O 16000 13900 8756 135.559.000 30S IN “ S1NTEROM C LU J-N APO C A 25000 9573.48 0 0 0 0 O P R I T A 0S T Z SIN TEZA ORADEA 1000 701.71 1 770 750 14601 11.121.600 10S R T Ş IR E TU L PAŞCANI 29134 36346.00 9 40000 30700 50 1.817.400 9S U S S O L C S D E J 25000 2642.01 -6 2700 2600 436 1.157.200 6S T R S TR A TU S M 0 B BLAJ 1000 335.10 -1 336 335 •- 4164 1.395.340 eT M R TO M R IS LASI 25000 3435.53 3 3500 3400 - 394 1,353.600 6T R S TURISM tm*<imm«oma»-n*»6o« 25000 9000.00 -1 9000 9000 317 2 .8 53.000 6UCM U.C.M. R ESfîA 25000 4720.20 -3 4600 4700 198 934.600 5U AM UAM T ORADEA 1000 460.96 0 470 460 2497 1.151.010 8U Z T UZTEL PLOIEŞTI 25000 11263.31 12 11900 10000 695 7 .6 2 8.000 10V E S VES SIGHIŞOARA 25000 7550.00 O 7550 7550 198 1.494.900 6Z H B 2AHARUL BUZĂU 1000 5 7 0 .® 13 600 010 147326 8 4.078.160 72ZIM ZIM TUB ZIMNIC EA 25000 7259 16 -2 7600 7200 202 1 466 350 8

To ta l categoria a l!-a 1,086,929 1,973,983,1*7 1,180

T o t a l c a te g o ria 1 ♦ It 3,709,219 9 ,931,383,887 3,001

T O T A L G E N E R A L 3,709,219 9,931.383,887 3.001

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în data de 2.04.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEISHIUNG AUSTRIA 645,00DOLAR AUSTRALIA 5494,00FRANC BELGIA 220,00DOLAR CANADA - 5918,00FRANC ELVEŢIA 5475,00MARCA Gl KMANA 45.1', 00COROANA DANEMARCA 1190,00PESETAS SPANIA 53,46MARCA FINLANDEZA 1495,00FRANC FRANŢA 1353,00LIRA ST ERLIN A 14029,00LIRĂ ITALIA 4,60YLN JAPONIA 62,77GULDEN OLANDA 4025^)0COROANE NORVEGIA 1096,00ESCUDOS PORTUGHEZ 44,28COROANE SUEDIA 1046,00DOIAIt STA 8393,00ECU 9026,00DST 11200,00

Cursuri la casele de

schimb valutar din Clui-Napoca

în data de 2.04.1998

VALUTA $SUA DM

CUMPĂRARE 8430 4560

VÎNZARE 8510 4640

Piaţa mobiliară RASDAQ - 2.04.1998

BNR face următoarele precizări în legătură cu aceste cursuri:1. Cursurile incluse în această listă au Ia bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în

- persoane fizice - % - persoane juridice - %leî

Banca lava dare

1 lu n i 3 luni 9 luni 9 luni 12 Iun)

BCR* 12 93 94 54 85 55

BAN C O R EX* 19 87 82 52 92 • 92

BRD* 14 99 •0 •1 91 •3 -

- 14 - 13 99 •7 99

BA* 14 « 0 «1 92 •3 93

Banc Post* 19 37 41 49 47 92 '

Ion Ţiriac* 13 97 «4 95 17 18

B A N K CO O P * 14 99 90 91 92 . 93

Bucureşti 13 90 - . . .

Transilvania 14 99 49 49 45 49

R o m lm a a c â 18 *0 55 93 92 90

C E C 19 90 53 59 90

A L IA N ŢA 20 54 59 59 59 92

Albina* 12 60 «2 92 92 92

B.I.R.* 18 56 90 49 49 55

LO IA L C O O P 19 40 42 - - - -

Banca lavariere 1 luni 3 (unt Ohmi Olunl 12 lum

BCR 12 53 54 34 35 55

BANCOREX 13 32 47 47 47 47BRD 14 33 00 01 02 «3BA* 14 00 01 02 03 03Banc Post* 13 33 37 38 • 41ton Ţiriac* 13 55 65 00 . 02BANKCOOP* 14 53 00 61 02 03Bucureşti 13 45 - . • •

Transilvania 14 40 38 38 35 35

Românească 10 50 54 53 52 50cec 12 - . . • 35Albina 12 50 52 52 52 52BJR. 17 40 35 43 43 41LOIALCOOP 16 40 42 *

Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia valorii acţiunilor pe B.V.Bşi RASDAQ?

Doriţi să fiţi la curent cu evoluţia

pieţii’ imobiliare locale?

Vă interesează dobînzile şi

cursurile de schimb ale leului?

Dacă răspunsul este Da, atunci

citiţi, zilnic, această pagină.

Piaţa imobiliarăs n

ZONA'GARSO(milioa

NIEREne lei)

AP ART. 1 CAM.

AP ART. 2 CAM. (nril. lei)

APART. 3 CAM. (niilkMtne lei)

APART. 4 CAM. (milioeae lei)

Conf. 1 Conf. 2 (mii. lei) . Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2Gbeorgheos -68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 ' -Minfefur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120Maiisti 55-65 43-48 70-80 90-140 - 120-160 - 120-1S0 -Zorilor 62-67 ” 70-80 90-110 120-140 120-150 -

Pate * “ 80-100 120-150 140-160 - 200-250 -Centru 100-120 _ * 90-130 120-160 - 150-170 - 130-150 -

A. Mureeanu * “ * 120-160 - 150-170 200-250 -Iris 55-60 “ • 70-90 - 85-100 80-100 -

Grigoreacu 62-65 “ 65-75 88-100 75-80 110-130 120-140 -Gruia 50-50 45-50 - 75-90 - 85-100 - ■ 90-100 -

N CHIRII150DM 130DM - ‘ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -150DM 150DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -

Marian 120DM 120DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$Zorilor ISODM 150DM 100$ 100-150$ 100-150$ - 100-200$ - .

100$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ •120$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ - / -

A. Mureeaau “ - •100$ 100-150$ - • 100-200$Irit I00DM * ‘ 100$ — 100-150$ 100-200$ -

150DM 130DM 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ *100DM

'100$ ■ - 100-150$ 100-200 $ - '

M vineri, 3 aprilie 1998 PAGINA CU TINERI A D I E W V I R ţ j r d e Clial

T O P U LÎNCHIRIERILOR VIDEO în sâptâmîna 23» 30 martie1. STARGATE SG 1

Sta/gate SG 12. CRIMA LA NR.1600

MurderAt16003. ANACONDA

Anaconda ■4. BATMAN & ROBIN

Batman&Robin5.AMADEUS

Amadeus6. Numai cu tine

OnlyYou7. ESCORTA

Chasers8. JOC ÎN DOI

Double Team9. PASIUNI PERICULOASE

WHd America10. PACOSTEA

ThePest

Cronică de film:Exorcistul

Partea IRegia: William Friedkin Producător: William Peter Blatty Scenariul: WilliamPeterBlatty, dupăunromande

William Peter Blatty Actori: Linda Blair, Ellen Burstyn, Jason Miller,

Max Von Sydow Casa de film: Warner Bros.Partea IIRegia: John Boorman

' Producător: John Boorman, Richard Lederer Scenariul: William Goodhart Actori: Linda Blair, Richard Burton, Louise

Fletcher, Max Von Sydow Casa de film: Warner Bros.

i TALON C M S nr.(i8)j ÎNTREBARE: D u p ă ca rtea că ru i — j I au to r a fost făcu tă ecranizarea?! ■ RĂSPUNS: i

Name,prtaaist:.

Adrttt

Telefon• Răspunde corect ţ i poţi cîştiga unul din cete | 2 abonamente video GRATUITE incluzînd

ţi 3 închirieri GRATUITE la Magazinul I HOLLYWOOD MBS1C&FILM ' B-dul Eroilor nt 16-18. Depune talonul Ia adresa

I i magazinului, pini la data demiercuri, 8 aprilie

( cnmenţhincaCONCURS HOLLYWOOD ' J

Blairaintratîn atenţia publicului internaţional la vîrsta de 14 am, atunci cînd prima sa apariţie pe marele ecran în rolul lui Regan, tînăra posedată de un spirit malefic, a fost âtît de şocantă îneît i-a adus acesteia o nominalizare la premiul Oscar şi i-a asigurat o carieră în industria cinematografică.

Exorcistul este realizat după romanul lui Wiliiam Peter Blatty, poate cel mai complet roman care abordează domeniul atît de controversat al posesiunii demonice.

Patru persoane îşi unesc eforturile pentru a o salva pe Regan (Linda Blair) de Pazuzu, un spirit barbar care a pus stăpînire pe sufletul său. Chris - mama lui Regan - este interpretată de Ellen Burstyn, al cărei rol în The Last Pictare Showi-aadusonominalizarelaOscar. Ea apelează la mijloacele spirituale de exorcizare, numai după ce toţi medicii pe care îi consultă dau greş în a stabili un diagnostic pentru boala fiicei sale.

Părintele Merrin este interpretat de Max von Sydow, actorul suedez care s-a afirmat în filmele lui Ingmar Bergman şi care este acum unul dintre marii oameni ai teatrului contemporan. El este specialist în ritualurile de exorcizare ale demonilor şi nu este prima oară cînd se înfilneşte cu Pazuzu. Vîrsta sa înaintată nu îi va permite însă să riposteze cum trebuie la atacurile perfide ale demonului. Părintele Karras (Jason Miller) se îndoieşte de credinţa sa şi crede că, poate, nu şi-a ales cel mai bun drum în viaţi Ezitările şi dubiile sale îl fac ţinta cea mai potrivită pentru Pazuzu, care îi cunoaşte toate punctele slabe şi le poate specula la momentul potrivit

William Peter Blatty este automl romanului care a stat labaza realizării filmului şi este de asemeneaproducâtorul Exorcistului. Cartea sa a fost timp de 55 de sâptămîni cel mai bine vîndut roman determimnd astfel Warner Bros să cumpere drepturile de ecranizare.Rubrici realizaţi In colaborare cu TRANS GLOBAL

MEDIA şi HOLLYWOOD MUSIC & FILM

R Ă S P U N Z I

ş i c î f r w

Palatul Copiilor Cluj-Napoca organizează o nouă ediţie a concursului educativ de cultură generală, “Răspunzi şi cîştigi”. Elevii participanţi la concurs trebuie să răspundă la cele 10 întrebări ale talonului, indicînd cu semnul “x” varianta sau variantele corecte. Pentru a participa la tragerea la sorţi a buletinelor cîştigătoare, concurentul trebuie să răspundă corect la toate întrebările. Taloanele, completate citeţ, vor fi expediate pe adresa Palatului Copiilor, str. Gh. Bilaşcu nr. 23, 3400 Cluj-Napoca.Verificarea corectitudinii răspunsurilor va fi asigurată pe calculator, cu sprijinul unei comisii, iar tragerea la sorţi va fi condusă de un juriu desemnat de organizatori, juriu din care vor face parte şi reprezentanţi ai concurenţilor.

Premiile concursului, în valoare totală de 9 milioane !!!) lei, vor fi următoarele:

premiul I - un televizor color, premiul II - două radiocasetofoane; premiul HI - trei casetofoane Walkman; menţiuni - însemnînd 10 tabere în vacanţa de iarnă la Băişoara şi 20 de locuri într-o excursie la sfîrşft de sâptămînâ la Băişoara. Tentant, nu?

Tragerea la sorţi pentru desemnarea câştigătorilor va avea loc în 30 mat, la Teatrul Naţional Cluj-Na}xxa, în cadrul unui MARE spectacol dedicat Zild CopiluhtL

M . TRIPON

“VOLUNTARIAT - EDUCAŢIE PENTRU SANATATE”

Congresul European BEST

Vă reamintim că municipiul Cluj-Napoca va găzdui, în perioada 6-12 aprilie a.c., cea de-a XVI-a ediţie a Congresului European BEST. Acţiunea este organizată de către trei grupuri BEST din România - Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca. în cadrul acestui forum sînt luate cele mai însemnate decizii şi sînt stabilite strategiile de dezvoltare şi îmbunătăţire a activităţilor organizaţiei. Proiectul principal care va fi dezbătut în acest an la congres este intitulat simbolic * “Summer Season” (“Programul de vară”). El constă în “cursuri de vară”, organizate de universităţile BEST pe durata vacanţei, la care participă studenţi din alte universităţi BEST. Cursurile desfăşurate în domenii de v îrf ale universităţilor organizatoare, au o durată de două săptămîni,

scopul urmărit fiind acela de a prezenta participanţilor informaţii menite să le completeze pregătirea profesională. La aceste cursuri poate participa orice student din cadrul universităţilor cu profil tehnic, participanţilor asigurîndu-li-se masa, cazarea şi programul social. Prin acest program, aproape 1.000 de studenţi din întreagă Europa trăiesc anual experienţa unui stagiu de pregătire în străinătate, ei avînd şi posibilitatea de a stabili relaţii de prietenie cu studenţi din aproape toate ţările continentului. BEST Cluj- Napoca a organizat pînă acum cursurile de vară “Cooperation Through Internet” (august 1996) şi “Communication Technologies for Information Age (august 1997). în acest an va desfăşura cursul “Arhitecture and

Environment”. în cadrul Congresului European BEST ■ ne-au informat organizatorii - se vor căuta soluţii pentru dezvolta acest program şi pentru I a ridica nivelul acestor cursuri I pentru studenţii politehnişti, Finanţatorii şi sponsoriicongresului sînt: MTS,“Politehnica” Bucureşti, Universitatea Tehnică Cluj- Napoca, “Politehnica”Timişoara, MobilRom. BellPagette, Alfasoft, Delroti, Arad Serv, Furnizor decopiatoare “Kopemicus”, Silva Reghin, 16 Februarie, STISOM Satu Mare, Transilvania Marketing, Centrul de Afaceri . Transilvania, SC Dostel SRL, NCN, Uniplus Radio, r Actualitatea Clujeană, Adevărul ţ - de Cluj. !

(M.T.) i

In atenţia elevilor:LA PALATUL COPIILOR AU ÎNCEPUT

ÎNSCRIERILE PENTRU TABERE

I!

Organizaţia World Vision, prin proiectul de “reducere a instituţionalizării copiilor - Cluj”, a organizat, în perioada 18-21 martie, seminarul “Voluntariat - educaţie pentru sănătate”. La acest seminar au participat 20 de studenţi ai Universităţii de Medicină şi Facultăţii de Psihologie. Seminarul a avut ca scop formarea acestora ca educatori pentru sănăţate, dezvoltarea abilităţilor de comunicare, pregătirea pentru munca în echipă

După cum sîntem informaţi de psiholog Ruxandra Ilea, coordonator proiect, studenţii - voluntari pregătiţi în acest seminar vor desfăşura activităţi de educaţie pentru sănătate, începînd cu trimestrul trei al acestui an şcolar, în şcolile Nr. 3 şi Nr. 20 din cartierul Mănăştar. (M.T.)

Palatul Copiilor Cluj-Napoca organizează, în vacanţa de vară a anului 1998 (15 iunie - 8 septembrie), la Cabana Copiilor de la Muntele Bâişorii, cota 1.400 m, serii de tabără a cîte 7 zile pentru elevii claselor II-X. Seriile de tabără sînt următoarele:

Seria I: 15 iunie - 22 iunie, profil conversaţie în limba engleză; seria II: 24 iunie - 1 iulie, conversaţie în limba engleză; seria III: 3 iulie -10 iulie, iniţiere în utilizarea calculatoarelor (30.000 lei, în afara costului taberei); seria IV: 10 iulie - 17 iulie, iniţiere în utilizarea calculatoarelor (30.000 lei în afara costului taberei); seria V: 20 iulie - 27 iulie, iniţiere în utilizarea calculatoarelor* (30.000 lei, în afara costului taberei); seria VI: 29 iulie - 5 august, iniţiere în utilizarea calculatoarelor (30.000 Iei, în afara costalui taberei); seria VII: 6 august -13 august, conversaţie în limba germană; seria VIII: 14 august - 21 august, ecologie; seria IX: 22 august - 1 septembrie, probleme sociale ale elevilor în vederea educaţiei pentru sănătate şi sănătatea mediului, cu organizaţia World Vision International; seria X: 2 septembrie - 8 septembrie, ecologie.

înscrierile se fac la secretariatul Palatului Copiilor din str. Gh. Bilaşcu (fostă Republicii)

nr. 23, zilnic între orele 10-14. în cazul copiilor: care frecventează cercurile acestei institut»,; înscrierile se pot face prin conducătorii de cercuri. Capacitatea cabanei este de 60 de locuri pe seric Costul unui bilet este de 340.000 lei (transport, cazare şi masă). Această sumă se poate achita si în două rate a cîte 170.000 lei. ;

Locurile pot fi ocupate şi de o singură unitate - de învăţămînt, elevii fiind însoţiţi de cadre- didactice proprii (un cadru didactic la 20 de elevi).- Cadrele didactice însoţitoare beneficiază de;- gratuitatea unui copil propriu în tabără, pentru c; singură serie. Plecările se vor face de Ia sediul; : Palatului Copiilor, la ora 8, iar întoarcerile - î r - ultima zi de tabără, în jurul orei 15, la aceeaşi; adresă.

Ultima zi a înscrierilor este 1 iunie a.c, îAmintim că, în limita Tocurilor disponibile,;

Palatul Copiilor Cluj-Napoca organizează, la cerere, excursii la sfîrşit de săptămînă, mese festive, şi banchete de sfîrşit de an, la preţul de 45.000 lei/zi, cazare şi masă. Începînd cu 15 aprilie, închiriază, pentru excursiile elevilor,;' autocar de 45 de locuri. , h

M. TRIPON

O NOUĂ GENERAŢIE DE SATELIT,ITeoretic ceea ce urmează este

un articol ştiinţific, pentru reviste ca “bătrîna” (de mare succes în educaţie) Magazin sau Ştiinţă şi Tehnică sau Contemporanul de pe vremuri. Dar: telecomunicaţiile, împreună cu computerele (tot mai “democratizate”, la îndemîna oricui, pe zi ce trece) constituie deja cea mai importantă piaţă de pe Pămînt, depăşind, în cifira de afaceri, în profit, dar mai ales în efecte, chiar piaţa petrolului. De aceea eu cred că informaţiile despre cele mai importante acţiuni ale savanţilor, inginerilor şi economiştilor Pămîntului trebuie cunoscute de toţi cetăţenii Pămîntului, deci şi de noi. în plus, “club-istul 2020” este, în viziunea mea, cetăţeanul român responsabil al anilor 2020 - şi el trebuie să ştie bine ce se petrece în societatea globală a prezentului anilor 2000, ziua de astăzi. Aşadar, voi vorbi despre piaţa sateliţilor detelecomunicaţie, o felie din gigantica piaţă atelecomunicaţiilor globale care se va construi în viitorii 5 ani, deci mîine.

Avem, deasupra capului, 150

de sateliţi de telecomunicaţii, primii funcţionând în momentul transmisiei J.O. de la Tokyo, cînd, în 1964, cetăţeanul american sau european s-a trezit că vede, în aceeaşi secundă, întîmplări din Asia de Est. Aceste “oglinzi” reflectoare ale undelor radio sînt ridicate pe cer cu vehicolele momentului: navetele spaţiale americane, rachetele ruseşti şi chinezeşti, fuzeele programului european.

Costă miliarde de dolari - 10 miliarde, pentru moment, - dar cererea e s t e imensă şi v a determina cel puţin o ^ triplare a ^ in v e s tiţie i, imediat după anul -2000. Funcţionează prin ele radiouri, televiziuni, sistemele Telecom de comunicare prin sateliţi, telefonia celulară terestră, reţeaua INTERNET, pe care “navighează”, la ora actuală, peste 100.000.000 de pământeni cu şcoală, sistemul informatic INTRANET (de comunicaţii interne şi video-conferinţe),

ENTELTRACS, care permite societăţilor de transport rutier să- şi urmărească camioanele, sistemul de urmărire a navelor maritime, a avioanelor, în curînd. Investesc în aventura satelitară nu numai guvernele, ci şi nume grele, ca Motorola, Alcatel, Lockheed Martin, Hughes E lectronic, Microsoft, France Telecom,

aflaţi pe orbite ecuatoriale, ia hăt36.000 km deasupra Terrei, rotindu-se pe cer cu viteza Pămîntului), MEO (Medium Earth Orbit, la o altitudine de10.000 km, cu orbite înclinate faţă de ecuator) şi LEO (low-E a r t h

posturile televiziune

MTV şi M6. Vor fi, în curînd, 860 de asemenea unelte ale sfîrşitului de secol - pentru antrepriza urcării lor pe orbită fiind.mobilizate toate mijloacele de transport ale anilor următori, plus ... 220 de rachete balistice ruseşti şi ucrainiene, comandate oricum la distrugere de tratatele internaţionale şi cărora altfel li s-a găsit o superbă utilitate pacifistă.

Sînt - şi vor fi - pe cer'trei tipuri de sateliţi: GEO (Geostationary Earth Orbit,

Orbit, cei mai ieftini, pe orbite joase, între

700 km şi 1.500 km; t e l e f o n i a

noastră profită de ei). Prin 2000-2001

vor funcţiona prin aceşti sateliţi, următoarele instrumente aflate, inevitabil, în modemele noastre locuinţe şi birouri: telefonul (şi cel de birou, şi calendarul), fax-ul, PC-ul legat la INTERNET şi alte reţele locale, receptorul TV (prin staţia de TV-cablu la care sînt abonat, ca şi PC-ul; de altfel), pâgerul,

' bineînţeles, receptorul radio; în diverse centre de telecomunicaţii ale localităţilor vor funcţiona - nu este Science Fiction, vor funcţiona şi la noi, tineri întreprinzători români le vor face rentabile! - publifoane autonome,' cafeneleINTERNET, cabine de

transmisie/recepţie a f. documentelor faxate, centre d e ; poziţionare G.P.S. (G lobal; Postioning System) a flotilei de avioane, a escadrilei de vase, a parcului auto, la care lucrăm; chiar a echipei de oameni cu care lucrăm.

De la 840 se va ajunge la 1.500 de sateliţi de comunicaţie, doar în doi ani. Cu, poate, Sky Station în plus, un proiect american care înseamnă ridicarea- a sute de ... baloane reflectorizante la înălţimea de 32' km deasupra principalelor oraşe ale Terrei - compania Pacific Bell vrea să se implice îr investiţie (15 miliarde dolari).; .

Aşa că, dincolo de cele 30.000 de “deşeuri” cosmice aflate acum pe cer - resturi de1 sateliţi şi astronave - partidele, ecologice de după anul 2001 vor. } avea ce urmări acolo sus: o noua V generaţie de sateliţi, extraordinară aventură a i economiei planetare şi a înaltelor ; i tehnologii, un nou pas spre cea - mai promiţătoare antrepriză a \ secolului viitor, industria' j cosmică. < 1

/ Alexandru M1RONOV,Fundaţia SocRaTeE ’-i

ADEVARULcU e C la a i

vineri, 3 aprifie 1998

NOAPTEVictor Socaciu declară sus si tare: „Berea m ă inspiră într-un m od absolut sublim “

Prima zi a lui aprilie a adus clujenilor, pe lîngă păcăleli şi alte cele, un concert folk pe cinste. Protagoniştii spectacolului desfăşurat la Cercul Militar în faţa unei săli arhipline au oferit, celor care se mai îndoiau încă, o adevărată lecţie de muzică de calitate. S-au perindat pe rînd prin faţa spectatorilor de toate vîrstele, dar deopotrivă de entuziaşti, Adrian (Puiu) Ivaniţchi, Cătălin Condurache, Ducu Bertzi, Victor Socaciu şi Valeriu Sterian.

Prima apariţie folk pe scenă, aceea a lui Puiu .Ivaniţchi, fost membru al cenaclurilor Gaudeamus, Flacăra şi Echinox, a reuşit să ridice la maxim temperatura unei săli deja încălzite din cauza aşteptării şi a anticipaţiei. Cel care a declaratpublic „am fost clujean odată..." s-a dovedit în continuare aproape de sufletul clujenilor cărora le-au fost adresate cîteva dintre cele mai bune piese din repertoriul mai vechi şi mai nou. Miniconcertul lui Puiu Ivaniţchi a debutat cu piesa,.Echinox", cîntată în premieră pe scenă şi s-a încheiat în acelaşi spirit, cu prezentarea primei piese semnate Adrian Ivaniţchi: „Balada doamnei Alice care-a murit de vis" (1968).

Beneficiind de o prezentare pe măsura prizei la public, Cătălin Condurache nu a_ ezitat să „tragă" o păcăleală celor prezenţi la spectacol. După o scurtă selecţie „folk best", adică după prezentarea cîtorva dintre cele mai bune piese folk din repertoriul internaţional şi din cel propriu, clujeanul a mimat o retragere în culise. Intenţia a rămas Ia stadiul dc mimă, pe de o parte datorită aplauzelor publicului, pe de altă parte pentru că era, la urina urmei, o. păcăleală de 1 aprilie.

Intrat în scenă la momentul culminant, Ducu Bertzi (care nu mai necesită nici o prezentare suplimentară) a reuşit, cu ajutorul substanţial al fanilor, să transforme momentul într-un adevărat concert, rămînînd pe scenă timp de aproape o oră. „Desfăşurarea" maramureşeanului Ducu Bertzi a impus o oarecare restrângere a evoluţiilor următoarelor două vedete, Victor Socaciu şi Valeriu Sterian. în urma unui moment dominat de oda închinată berii, Victor Socaciu a declarat în exclusivitate pentru .Adevărul de Cluj": „Tot ceea ce am cîntat despre bere este perfect adevărat. O consider o băutură răcoritoare esenţială şi trebuie să mărturisesc că mă inspiră într-un mod absolut sublim."

In încheiere, Valeriu Sterian şi-a transformat momentul muzical într-un adevărat discurs politic ironic. Nu a fost iertată nici o personalitate a vieţii politice româneşti chiar dacă scopul era cu totul altul. întors în culise, Vali Sterian a revenit la muzica folk căreia îi prezice un viitor pe măsura trecutului. „Muzica folk nu va dispărea niciodată. Oamenii au nevoie de ea pentru că este un gen care se adresează în mod direct sufletului. Mai mult, este genul care ajunge intr-adevăr la suflet", ne-a declarat înainte de plecare.

Laura MORAR

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj:

Amenzile pe trei luni au depăşit pragul miliarduluiPrimul trimestru al anului

1998 s-a dovedit a fi în mod special unul încărcat pentru lucrătorii de poliţie din Cluj. Reduşi numeric în urma pensionărilor şi a trecerilor în rezervă (două cereri şi şase treceri forţate în rezervă aplicate unui ofiţer şi unui număr de cinci subofiţeri) poliţiştii clujeni au fost nevoiţi să facă faţă unui număr de infracţiuni în continuă creştere. „Infractorii sînt într-o continuă perfecţionare şi, pe deasupra, beneficiază şi de diferite mijloace de transport care le permit să dispară rapid din zonă", a declarat ieri, cu

ocazia conferinţei trimestriale de presă, colonelul Grigore Blaga, inspector şef al Inspectoratului Judeţean dc Poliţie Cluj- Conform aceloraşi declaraţii, numărul infracţiunilor descoperite de poliţie în cursul primelor trei luni ale anului în curs - 2.838 - a înregistrat o creştere faţă de cel care a caracterizat trimestrul I al anului trecut - 2.665. Creşteri ale numărului de depăşiri ale cadrului legal au fost înregistrate cu .precădere în domeniile economico-financiar (771 de abateri, cu 318 mai multe decît în perioada corespunzătoare a

anului 1997) şi judiciar (1.477, surplusul fiind de 208). Se pare că nici numărul infractorilor prinşi asupra faptei nu a avut o altă soartă, ajungînd la 654 faţă de 540 în primul trimestru din 1997. ; ;

Un . aspect oarecum îmbucurător al activităţii prezentate a privit infracţiunile de omor inexistente pe raza judeţului, atacurile împotriva persoanei, al căror număr a .

: scăzut de la 7 la 1, uciderile din culpă (21 faţă de 29) şi tîlhăriile - 18 faţă de 27.. Nu aceeaşi tendinţa este valabilă şi pentru infracţiunile din comerţ şi circulaţie, infracţiunile de serviciu sau cele de natură silvică, gestiune frauduloasă, înşelăciune în dauna avutului public, delapidare,' evaziune fiscală, distrugere. Numărul total al acestora se apropie de 1.100.

Persoanele cercetate de poliţie în cursul trimestrului în cauză totalizează 2.043 (cu 31 peste numărul din 1997), dintre care 238 sînt minori şi 164 auv antecedente penale.

Valoarea sancţiunilor contravenţionale aplicate de lucrătorii de poliţie se ridică la 1,2 miliarde lei, iar a bunurilor şi valorilor ridicate pentru confiscare Ia 800 de milioane.

LauraMORAR

.Reglare’de|conturi JŞ R W S

Trei persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte două au fost rănite, luni seară, Tn cadrul unei reglări de conturi din localitatea sud- estică Bari, au anunţat, marţi, surse din cadrul poliţiei locale.

Saverio Carella, un vînzătorde m aşini de o c a z ie , s o s is e la locuinţa fiului său Giovanni, un traficant de droguri deţinut tn

, a rest- la d o m iciliu , iş pentru a-şi întîlni soţia.

în ap a rta m e n tu l lui ■ m ş b G io va n n i Carella se

1 r i mai afla soţia sa, care J < este însărcinată. Tn

" tim p ce S a ve rio tşi p a rca m a ş in a , perso an e n e c u n o s c u te în a rm a te cu mitraliere Kalaşnikov au sunat la uşa lui Giovanni, care a deschis fără să-şi ia măsuri de precauţie, crezînd că este tatăl său. El a fost ucis de tirurile de mitralieră, tn timp ce mam a şi soţia lui au fost grav rănite. Pentru a scăpa cu viaţă, femeile au stat la podea,

prefăcîndu-se că stnt moarte. în timp ce se retrăgeau, atacatorii au d e s c h is focul a s u p ra lui Saverio care a replicat, la rtndul său, cu tiruri de mitralieră.

C ele două femei au suferit răni deosebit d e grave şi au fost spitalizate de urgenţă. Ele se află su b p rote cţia poliţiei lo ca le , Tntructt ti pot identifica pe a ta c a to ri. C o n fo rm p o liţie i, numărul victimelor ar fi putut fi mult mai mare, Tntructt cel de-al d o ile a s c h im b de focuri s -a p ro d u s la intrarea fo a rte frecventată a imobilului Tn care locuia Giovanni Carella.

Bancrută frauduloasă - o pedeapsă de la 3 la 12 ani închisoare (II)de iuCtaEFRIM ‘

■-«-1

Eliminarea pre­vederilor referitoare la bancruta fraudu­loasă a fost vehe­ment criticată de mass-media şi par­tidele de opoziţie, care au acuzat Guvernul Ciorbea că a făcut posibilă eliberarea unor infractori. Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, susţinea atunci că era o necesitate jurid ică înlăturarea infracţiunii de b ancrută frauduloasă, deoarece în sistem ul ju rid ic existau incompatibilităţi, respectiv faptul că prin Legea privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare, din 29 ianuarie 1995 (adoptată de către Guvernul Vâcâroiu), au fost abrogate, din Codul comercial, articole referitoare la “faliment” şi “bancrută', precum şi cele care le încriminau. Stoica preciza că, pînă la adoptarea Ordonanţei 32/1997, “bancrută" înseamnă “faliment”, iar Tn sistemul juridic nu mai era posibil falimentul.

Ulterior, după completarea Ordonanţei 32/1997, s-a revenit la term enul de “faliment”, dar acesta şi-a pierdut caracterul de sancţiune. .. . , •

Preşedintele Em il Constantinescu a promulgat legea pentru modificarea şi com pletarea Le gii 31/1990, privind societăţile comerciale, prin care s-a instituit pedepsirea bancrutei frauduloase cu închisoare de la 3 la 12 ani. D e fapt a fost preluat aproape integral textul abrogat din articolul 208 din Legea 31/1990.

Totuşi, legea promulgată de preşedinte prevede simplificarea procedurilor de înmatriculare şi de autorizare a societăţilor comerciale, condiţiile de clasificare a acţiunilor norm ative şi em isiu n ii de obligaţiuni, precum şi procedura ofertei publice, condiţiile constituirii gajului şi luării în gaj, cazurile Tn care este permisă fuziunea sau d ivizarea societăţilor şi reducerea capitalului, ca şi alte măsuri care atrag răspun derea fo ndato rilo r şl administratorilor.

(AFP ) 1

După “defecţiunea” din anul 2000, va urma “nebunia” ceasurilorToţi ştim de acum că trecerea

la anul 2000 se va traduce printr-o mare “dezordine" infor­matică. Dar aceasta nu se va opri aici: ia 19 ianuarie 2038, la ora 3,14, ceasurile unor ordinatoare riscă se revină în timp la... 1 ianuarie 1970. Această problemă priveşte în specia l maşinile dotate cu sistemul UNIX, care echipează mai ales ordinatoarele de cercetări.

Data de 1 ianuarie 1970, ora zero, reprezintă, pentru ceasurile programate ia acea dată, timpul “ze ro ”, “e p o ca ", în jargonul

Vameşii nu vor fi traşi la^raspcinderciP^^^mLucrătorii do poliţie din Cluj au descoperit o reţea de traficanţi auto care acţiona

In judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Arad, Bihor şi Bucureşti în urma cercetânlor începute în anul 1997, tiltora celor 15 a fosi anihilată Maşinile cu pricina erau furate din Ungaria şl aduse în ţară cu documente false, după care erau înm atnailate cu ajutomi unor cetăţeni repatriaţi din Kepuhlica Moldova, fiind scutite de plata taxelor vamale Pînă în prezent au fost aduse în acest mod în România şase maşini furate şi 44 cumpărate legal din Ungaria, dar înmatriculate fără plata taxelor. Demersurile „legale" erau efectuate la Bistnţa, prin intermediul unui birou de tradus şi copiat acte. Prejudiciul, in valoare de 500 de milioane, a fost recuperat integral

Nouă dintre membrii reţelei sînt cercetaţi în stare de arest preventiv, trei sînt arestaţi şi cercetaţi pentru implicarea intr-un alt caz de aceeaşi natură. Cei 15 „afacerişti" riscă o pedeapsă maximă de şapte ani pentru infracţiunile de evaziune fiscală, fals şi uz de fals Datorită faptului că întocmirea de înaltă clasă a actelor false făcea aproape imposibilă descoperirea neregulilor, vameşii nu vor fi traşi la

Laura MORAR

informaticienilor, a explicat Pierre W eis, director de cercetări la IN R IA (Institutul Naţional de Cercetări în domeniile Informaticii şi Automaticii).

Pornind de la această ‘ bază z e ro ”, pro gram ele , ca re calculează în numere întregi pozitive, adaugă “unu” la fiecare secundă. Dar aceste ordinatoare din anii ’70 dispun de o memorie mai m ult sau mai puţin performantă: 32 biţi (unităţi de informaţii), 31 biţi - 32 minus semnul “plus” sau “minus” - sau, mai rar pe atunci, 64 biţi. Cei 64 biţi permit mai multe milioane de ani de derulare a timpului, fără revenire Ia momentul de început. D ar ordinatoarele din primele două categorii îşi vor atinge limitele la 19 ianuarie 2038, ora 3,14, şi, respectiv, la.8 februarie 2106, ora 6,28 (ora Parisului). Problema va fi aceeaşi, decalată, pentru programele “născute” în anii ‘80 sau* ’90. “Se încearcă sporirea capacităţii de memorie a maşinilor”, precizează dl Weis.

Se ştie că marea problemă a trecerii la anul 2000 priveşte ordinatoarele care nu ţin seama decît de ultimele două cifre ale anilor.: Dar informaticienii se vor confrunta şi cu alte dificultăţi.

A ce s te a v o r în c e p e la 29 februarie 2000, zi “ignorată” de ordinatoare! Multe programe - în special cele ce administrează ceasul intern al maşinilor - nu au ţinut seama într-adevăr de acest an bisect. Calendarul gregorian prevede că aceşti ani se produc cînd anul se termină cu două zerouri... cu condiţia ca cifrele secolului să fie divizibile cu patru.. Ceea ce va fi evident căzui în 2000... dar acest lucru nu a fost integrat în programe.

De fapt, toate sistemele vechi riscă să-şi vadă funcţionarea perturbată de trecerea la mileniul u rm ă to r. în p lu s , nu e ste suficientă e c h ip a re a cu noi instrumente care să utilizeze datarea cu patru cifre. Trebuie, d e a sem enea, e lim in a te din aplicaţiile existente liniile de program e ce pot conţine un contor de dată cu două cifre, capabil să scoată din funcţiune maşinile. Specialiştii evaluează ia 80 de miliarde numărul de linii a le v e c h ilo r p ro g ra m e d e gestionare în limbaj C O B O L care sînt încă operaţionale în lume.

Imobile “inteligente" a r putea să-i blocheze pe purtătorii de insigne, să întrerupă alimentarea cu energie electrică.sau apă în

lipsa unei corectări în profunzimi a p ro g ra m e lo r d e co ntrol Informatica internă “invizibilă" pi ar fi cruţată.

Societăţile profilate pe serviri de in fo rm a tic ă e v a lu e a z i bugetele necesare m odemizâf sistemelor la mai multe zeci di miliarde de franci numai pentn Franţa, ceea ce a r reprezent; totodată zeci.d e mii de locuri di m uncă. “D efecţiunea din ani 2 0 0 0 ” v a a fe c ta cre ş te re economică am ericană la fel d mult ca im pactul p re vă zu t c crizei asiatice, potrivit unui studi recent.

“Sfătuiesc pe toată lumea s nu ia avionul pe 31 decembri 1 9 9 9 ”, s u b lin ia z ă dl Weis Controlul aerian, sistemele d pilotare riscă atunci să fie toti perturbate, ca şi tranzitul eti Dacă plecarea unui pasager ar loc la acea dată, iar sosirea s la 1 ianuarie 2000, ordinatoarei “vor gîndi" într-adevăr că el est în aer... de 100 de ani. Şi “îl vt e lim ina”. M ulte companii* d asigurări refuză să protejez acele zb o ru ri, ia r com paniil aeriene intenţionează să-şi ţin aparatele la sol în timpul aceşti perioade “blestemate”.

M vineri, 3 aprilie 1998 ULTIMA ORĂ

Prefectului îi pare rău că nu poate vinde „Şapca” firmei Polus

urm are din pagina 1 exprimat părerile de rău că firma Polus nu va putea să-şi

Remus Opriş, înştiinţarea că construiască complexul la Cluj.terenul nu poate fi vîndut firmei Cît despre pichetatori, prefectulPolus, din cauza statutului crede că au fost păcăliţi, „la feljurid ic incert. Fărcaş şi-a ^ au venj( cu oile”.

Fărcaş susţine că titlurile de proprietate trebuie să fie alcătuite, pentru început, de către preşedintele comisiei pentru fondul funciar din Floreşti şi că ar fi foarte bucuros să semneze titlurile „dacă ar ajunge” la dîasuT.

Ioan Pop, membru al CL Cluj-Napoca, membru fondator al Asociaţiei „Fiii vechiului Mânâştur”, opinează că actele care ar putea rezolva cerinţele protestatarilor sînt blocate la Prefectură, fiindcă „prefectul intenţionează să vîndâ terenul”. De asemenea, Pop a declarat că revendicatorii parcelelor sînt veterani, văduve şi orfani de război, împroprietăriţi în 1945.

Preşedintele asociaţiei mănâşturenilor, dr. I. Oprea, este

decis să treacă la manifestări mai vehemente. Dacă cerinţele protestatarilor nu sînt rezolvate, aceştia vor bloca drumul naţional E 60 şi-i vor da în judecată pe cei responsabili. Prefectul Fărcaş a refiizat să se întîlnească cu pichetatorii, cerîndu-le să-şi lase doleanţele la Registratură. A apărut un element disturbator în buna desfăşurare a pichetării: zvonul că utilajele Staţiunii de Cercetare şi Experimentare au intrat pe pămîntul lor. Vicepreşedintele asociaţiei, Gh. Pocăniciu, a anunţat că protestatarii se vor deplasa spre Şapca Verde, pentru a-i împiedica pe cei de la staţiune să intre pe teren, eventual, declara dînsul, vor da foc utilajelor.

Marina Almiţan: “Clujul are oameni admirabiliţi, de aceea, merită o emisiune pe măsură"

"Ceaiul de la ora 5"dîn nou la Cluj!

Să^tâmîna aceasta, emisiunea “Ceaiul de la ora 5 a fost realizată în Oraşul nostru, invitatul dupâ-amiezii fiind cunoscutul actor clujean Dorel Vişan. Alături de veteranii emisiunii (Marina Almăşan, Zina Dumitrcscu, Victor Socaciu) au mai “gustat” ceaiul Marinei numeroase alte personalităţi, dintre care s-au remarcat în mod special Dumitru Fărcaş, Ştefan Popa Popa’S, Gheorghc Funar. Deşi publicul a fost foarte numeros (spaţiul destinat desfăşurării emisiunii nefiind destul de încăpător) atmosfera de la Sala Studioului Teritorial al Radiodifuziunii Române a “explodat” doar spre sfirşitul emisiunii. In genere, a fost un spectacol cu clujeni şi pentru clujeni pe care “cine nu îi iubeşte, nu-i merită!”, cum bine a spus Dorelvi?an- • A lin TU D O R

Ieri, p e A e roportul C/uî

A s e s i t m i n i s t r u l A p ă r ă r i iIn timp ce la Bucureşti, premierul

desemnat al Guvernului, domnul Radu Vasile poartă discuţii pentru alcătuirea noului executiv, fostul ministru al Apă­rării, domnul Constantin Dudu Ioncscu întreprinde un amplu turneu în cîteva garnizoane reprezentative din ţară.

Venit de Ia Constanţa, domnia sa a avut o întindere de mai bine de o oră şi jumătate faţă de programul anunţat La scara avionului, Constantin Dudu Ionescu a declarat ziariştilor prezenţi că oricine va conduce acest important minister va avea obligaţia să continue reforma oştirii române, în condiţiile unui buget mai mult decît insuficient. Dealtfel, restructurarea, modernizarea şi interoperabilitatea armatei noastre au

fost subiecte de prim ordin, reluate şi la recenta vizită în Statele Unite ale Americii.

Din programul vizitei domniei sale reţinem, pentru astăzi, trecerea în revistă a trupelor garnizoanei Dej şi o deplasare fulger la mari unităţi din zona de vest a ţării. ~

Vă mai informăm că sîmbătă, la unităţile militare din Someşeni şi Floreşti vor avea loc depuneri de jurămînt ale celor mai tinere contingente de militari. Din surse demne de încredere am aflat că la festivităţi va participa domnul general Mihail Popescu, şeful statului major al trupelor terestre.

Adevărata schimbare:PNŢCD se trezeşte, CDR se clatină

urmare d in pagina 1

doctrine incompatibile - exclusiv pentru a “ajunge la ciolan”, cum spunea Victor Ciorbea. Ţărăniştii şi liberalii de azi s-au revendicat urmaşii a două partide care s-au duşmănit de moarte între cele două războaie. Ca să nu mai vorbim de social- democraţi, care, cel puţin teoretic, au altă doctrină. Cu toţii stăteau sub ameninţarea ciomagului Alianţei Civice, aceea care i-a propulsat şi pe Victor Ciobea, şi pe Emil Constantinescu şi care nu a încetat să-i ameninţe că se retrage din CDR, dacă cei doi nu. vor juca aşa cum le spune regizorul, adică AC, care, la rîndul ei, urma indicaţiile directorului acestui teatru politic.

Aşa cum mulţi analişti prognozau, CDR se va desfiinţa nu din cauza Opoziţiei, ci a propriilor sale contradicţii. Iar în CDR iată că, pînă la urmă, cei care au limpezit apele sînt chiar cei din generaţia de mijloc a PNŢCD, care dovedesc pragmatism politic. De aici pînă la întinerirea conducerii superioare a PNŢCD nu e decît un pas - cel absolut necesar pentru ca acest partid să-şi recapete credibilitatea. Dar acest pas va aduce cu sine sau va ft simultan cu ieşirea din CDR a PNL şi PAR, adică golirea sa de cele mai dinamice forţe politice, capabile să-şi asume dificilele răspunderi ale zilei.

Ranchiunos, Victor Ciorbea a pus sub fotoliile noilor vedete ale PNŢCD o bombă cu întîrziere: demisia şi din funcţia de primar general al Capitalei, ceea ce va conduce la o confruntare electorală extrem de dificilă pentru PNŢCD. Şi s-ar putea ca tocmai aceasta să fie confirmarea oficială a ruperii CDR. Chiar dacă nu va fi aşa, dacă partidele din CDR vor propune un candidat comun, spectrul alegerilor anticipate îi provoacă pe membrii CDR să se gîndească de şapte ori înainte de a reface convenţia.

Automobil Clubul Român anunţă că în zilele de 3, 4 şi 6 aprilie membrii auto ACR •beneficiază de o reducere de50.000 lei la categoria A şi de35.000 lei la categoria Al, cu ocazia aniversării înfiinţării clubului în 5 aprilie 1904 şi a Zilei Automobilistului.

Toti membrii ACR care doresc

să beneficieze de această reducere sînt invitaţi la sediul agenţiej ACR, str. 21 Decembrie 1989, nr. 131, vineri între orele 8-16, sîmbătă 8-12 sau luni 8- 16, să-şi achite cotizaţia pe anul 1998, indiferent de data expirării carnetului.

. Director, Remus CAMPIANU

Dacă scurgerile de dejecţii de la Ferma 15 nu vor înceta,

Ţăranii din Floreşti, gata să reacţioneze ca în 1907,Ţăranii din Floreşti au protes­

tat vehement împotriva proprie­tarului Fermei 15 Avicola, Opriş. Situaţia dezastruoasă a instala­ţiilor de Ia fermă a declanşat revărsarea dejecţiilor pe terenurile lor, altădată cele mai fertile din zonă. Viceprimarul Florcştiului, Vasile Miron, se teme că oamenii ar putea reacţiona ca în 1907, plccînd cu sape şi coase la puternicii zilei, sau să incendieze ferma, ca să-şi facă singuri dreptate.

Tot ce s-a putut rezolva a fost deplasarea la faţa locului a unei echipe de inspectori de la Agenţia de Protecţie a Mediului şi de la Poliţia Sanitară, care au întocmit ieri un proces verbal în urma căruia proprietarul fermei va fi amendat Viceprimarul consideră că oamenii nu se vor mulţumi cu acest lucru, ei vor cere despăgubiri, prin intentare de proces penal.

Unul dintre proprietarii de teren din zonă, Ioan Rusu, fost

inginer agronom, afirmă că terenul este deja afectat în profunzime şi că oamenii nu pot lucra pămîntul, fiindcă li se împotmolesc utilajele. Alte 8 familii cer, de asemenea, luarea de măsuri, dar sînt trimişi de la o instituţie a statului la alta. Singură soluţie, cît de cît convenabilă, este acţionarea în instanţă a proprietarului fermei, dar tergiversarea din justiţie îi nemulţumeşte.

A. M.

M K P S va. H 3adl§ka L e g e a 8 3 / Î 0 S 5 p e n b n a e l im in a m u n c a Ia n e p

Specialiştii M inisterului Muncii şi Protecţei Sociale lucrează la modificarea Legii 83/ 1995, privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, în scopul eliminării, pe cît posibil, a fenomenului muncii la negru, a declarat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Alexandra Athanasiu.

în opinia acestuia, Legea 83/ 1995 a devenit un instrument ineficient în lupta împotriva muncii la negru, care reprezintă una din “bolile” economiei româneşti actuale.

“Modificările la această lege vor merge pe două direcţii principale: în primul rînd, reducerea la maxim a condiţiilor în care este posibilă înlocuirea unui contract de muncă cu convenţia civilă de prestări servicii şi a activităţilor care să facă obiectul acesteia, iar în al doilea rînd aplicarea unui tratament sancţionator mult mai drastic pentru acei angajatori care folosesc muncă la negru, în fapt, muncă neocrotită juridic”, a explicat Athanasiu.

El a adăugat, însă, că mărirea substanţială a cuantumului amenzilor nu rezolvă întru totul problema şi că, după părerea sa,

ar trebui ca organele de control să aibă posibilitatea suspendării sau chiar solicitarea retragerii autorizaţiei de funcţionare a societăţii comerciale al cărei patron utilizează frecvent muncă la negru. “După părerea mea, principalul act juridic prin care să se stabilească drepturile şi obligaţiile persoanei care lucrează trebuie să fie contractul de muncă. Cred că încadrarea în muncă prin încheierea unei convenţii civile trebuie limitată doar la acele activităţi care nu pot face obiectul unui contract de muncă, ca de exemplu, activităţile casnice sau liber profesioniste. De asemenea, cred că amenzile trebuie să ajungă chiar la cîteva zeci de milioane de lei”, a mai spus ministrul Muncii.

Potrivit art. 2 din Legea 83/ 1995, o persoană poate fi încadrată în muncă şi prin încheierea unei convenţii civile de prestări servicii în cazul îndeplinirii unor activităţi cu o durată* de cel mult 60 de'zile sau pentru desfăşurarea unor activităţi cu caracter permanent care nu depăşesc, în medie, trei ore pe zi, în raport cu programul lunar de lucru de 170 de ore.

Legea mai prevede c ă persoanele încadrate în muncă în aceste condiţii nu au calitatea de salariat, nu beneficiază de drepturi, de asigurări sociale ş i nici de cele prevăzute în legislaţia privind protecţia şomerilor. Perioada lucrată în aceste condiţii nu constituie vechime în muncă. / ~-

De asemenea, Legea stipulează că persoanele fizice şi juridice care încadrează personal în baza unor convenţii civile de prestări servicii nu datorează contribuţia pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj. Amenzile prevăzute de Legea 83 pentru nerespectarea acesteia sînt între500.000 şi 2.000.000. de lei.

Alexandru Athanasiu a mai declarat că specialiştii MMPS lucrează la proiectul Legii privind înfiinţarea Inspecţiei de Muncă, organism care va urmări şi controla aplicarea legislaţiei muncii pe toate elementele relaţiei de muncă, de la modul de încadrare, la modul de respectare a normelor de securitatea şi igiena muncii, şi pînă la salarizarea personalului din regiile autonome şi societăţile comerciale.

Autorizată prin S .C. nr. 1 2 0 / 1 9 9 1 . judecătoria Iluj-Napoca, înm atriculată la Oficiul Registrului icmertulii judeţului Quj* slJb n r - J / 1 2 / 3 0 8 dn 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9 ____________

ILIE CĂL1AN (redactor şef);VA LER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARLASÂNGEORZAN(redactorşef adjunct). Tet.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie de serviciu: Horea RETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43 23, Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

•fi; -* • 1

GaramondTIPAIUIL EXECUTAT LA

f