Analiza Zonei Piata Rosetti

22
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie Specializare: Planificare Teritorială Proiect de analiză şi planificare urbană: Zona PIAŢA ROSETTI

description

Analiza Zonei Piata Rosetti

Transcript of Analiza Zonei Piata Rosetti

Page 1: Analiza Zonei Piata Rosetti

Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie

Specializare: Planificare Teritorială

Proiect de analiză şi planificare urbană:

Zona

PIAŢA ROSETTI

2010

Page 2: Analiza Zonei Piata Rosetti

ISTORIA ŞI EVOLUŢIA

Putem spune despre Piaţa Rosetti că este un element al oraşului Bucureşti, astfel că evoluţia şi istoria acestei zone se corelează implicit cu evoluţia istorică a ceea ce numim în prezent municipiul Bucureşti.

Calea mosilor

sursa: http://www.flickr.com/photos/danvartanian/184818307

Pentru început trebuie să precizăm existenţa în zona de studiu a unor drumuri de legătură între aşezarea Bucureşti şi alte regiuni de interes: Buzău, Brăila, Moldova; ca exemplu fiind Calea Moşilor. În acelaşi timp aceste drumuri reprezentau permanenţe de legături înlauntrul Ţării Româneşti, precum şi cu ţările vecine. Însă structura radială nu a rezultat numai din relaţiile la mare distanţa ci şi din legăturile necesare între vatra târgului şi moşiile voievozilor, a boierilor sau a mănăstirilor din jurul Bucureştiului.

Pentru a înţelege dezvoltarea fizionomică şi funcţională a zonei studiate trebuie să analizăm evoluţia perimetrului în toate cele cinci etape ale dezvoltării municipiului Bucureşti: I. stadiul de sat; II. Stadiul de “cetate” – Anx Bukaresth; III. Târgul de oarecare însemnătate din sec. XVI; IV. Târgul şi capitala ţării în sec XVIII; V. Oraşul de astăzi şi capitala României începând din sec. XIX.

Page 3: Analiza Zonei Piata Rosetti

Dacă analizăm evoluţia în timp a unor străzi precum: strada Tudor Arghezi şi strada Vasile Lascăr observăm că acestea pornesc în evantai dinspre centru. Motivul acestei dispuneri spaţiale în cadrul „târgului” este faptul că ele duceau la sate, astăzi înglobate; de ex: Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita.

Astfel se conturează o primă concluzie şi anume că zona studiată aparţinea „Târgului Central” al Bucureştiului.

Urmărind din punct de vedere evolutiv planul concentric al Bucureştiului se distinge un început marcat de un prim ocol ce cuprindea străzi precum: Lipscani, Decebal, Sf. Vineri, G-ral Florescu, Calomfirescu, Udrişte, Negru Vodă, Bibescu Vodă, Sfinţii Apostoli, Brutus, Ilfov. Următorul pas a fost a doua centură, creată pe vremea lui Mihai Viteazul (1593-1601) cu străzile: Brezoianu, Bateriei, Justiţiei, Principatelor Unite, Oiţelor, Cauzaşi, Labirint, Iuliu Barasch, Hristo Botev, Tudor Arghezi, Batiştei, Câmpineanu. A treia centură a fost realizată pe durata domniei lui Matei Basarab (jumătatea secolului XVII). Latura estică a oraşului, ce înglobează zona de studiu, a fost mai complicată pentru că aici s-au păstrat mai multe străzi de legătura

Piata C.A. Rosetticarte postal 1904

Sursa: http://bucuresti.infarom.ro

Page 4: Analiza Zonei Piata Rosetti

între străzile radiare, de exemplu strada Teilor, actuala Vasile Lascăr, Călăraşi, Dudeşti, Văcăreşti.

Un amănunt istoric şi economic important pentru acest studiu este faptul că până la desfinţarea taxelor pentru mărfurile intrate în oraş (sfârşitul secolului XIX) liniile de centură a barierelor aveau un scop fiscal.

De asemenea, in jurul nucleului central, ce îndeplinea funcţiile de scaun domnesc şi de târg, a existat o dezvoltare a unor ghemuri de străzi, în trecut numite „mahalale” ca de exemplu mahalaua Armenească. Prezenţa în cadrul zonei de studiu este biserica Armenească. Totodată, reţeaua de străzi dintre Bd. Coşbuc, Calea Şerban Vodă, Calea Văcăreştilor unde se aflau „jignitele domneşti” a dat numele ghemului de străzi din jurul bisericii Sf Nicolae Jignita.

Se poate afirma, aşadar, că la vremea aceea, cam de la linia străzii Calderon, Batiştei, Luca Stroici, Maria Rosetti, Spătarului, Calea Moşilor, Bd Hristo Botev, vatra oraşului Bucureşti era ocupată în proporţie de 80-90 % de maidane, străzi încâlcite şi strâmbe, când prea largi, când prea strâmte, curţi şi grădini disproporţionate. Această dezvoltare oarecum haotică, dezorganizată, ce caracterizează perioada istorică va pune mari probleme mai târziu în proiectele de urbanism ce s-au întreprins.

Ulita Colţei 1864 foto de C. P. de Szathmarysursa: http://bucuresti.infarom.ro

În ceea ce priveşte strada Colţei ce aparţinea „Târgului Oriental”, caracterizat prin hanurile lui, putem vorbi de o transformare într-un important centru bancar, alături de Bd. 1948

Page 5: Analiza Zonei Piata Rosetti

şi Calea Victoriei. În acelaşi timp apar diferite centre economice cum ar fi pe strada Teilor, în prezent Vasile Lascăr, Casa de comisioane Wyss- Inselin & Co. reprezentanţă a unor uzine germane.

Etapa de tranziţie surprinde zona de studiu printr-un peisaj urban ce cuprindea casele parter, bătraneşti, cu spaţii goale ce au fost înlocuite mai apoi prin blocuri de locuinţe şi birouri cu mai multe etaje în susul „Bulevardului Mare” până dincolo de Calea Moşilor.

Evoluţia istorică a zonei Pieţei Rosetti are şi un aspect toponimic, astfel există străzi mai mari sau mai mici care odată cu căderea regimului comunist sau înaintea acestuia şi-au modificat numele; exemple: Bd. Carol I era numit Bd. Republica; str Vasile Lascăr- Str Teilor.

Clubul a.Ro – Piaţa Rosetti

Sursa: http://www.bucurestiivechisinoi.ro/?p=849

Piaţa Rosetti îmbină stilul vechi cu cel modern, însă putem sublinia culoarea istorică a zonei prin aducerea în prim plan a unor elemente conservate ce datează de mai bine de un

Page 6: Analiza Zonei Piata Rosetti

secol: casa Gerata (Str Tudor Arghezi)- 1901, Fostul Imobil Astra- arhitectură neoromânească (Ion Socolescu) precum şi dacă privim şi în cadrul populaţiei stabilite în această zonă: chirurgul Gerota, scriitorii Dan Botta şi Emil Botta.

ANALIZA ŢESUTULUI URBAN

Page 7: Analiza Zonei Piata Rosetti

Harta a fost realizată folosind metoda punctelor pentru a reprezenta anumite tipuri de clădiri cu funcţiuni diferite şi metoda liniilor pentru a evidenţia perimetrul studiat precum şi trama stradală.

Perimetrul studiat se caracterizează din punct de vedere fizionomic şi funcţional printr-o tramă stradală ce cuprinde Bulevardul Carol I, relativ larg şi mai recent faţă de restul infrastructurii; străzi intersectate în unghi drept, dar şi străzi cu o morfologie neregulată. Zona este deservită cu transport în comun de mare capacitate deoarece regiunea prezintă un grad mare de aglomerare. Se întâlnesc complexe rezidenţiale colective de-a lungul “bulevardului mare”, cu

Page 8: Analiza Zonei Piata Rosetti

imobile P+4 - P+7 precum şi locuinţe pavilionare individuale pe măsură ce înaintăm pe străzile periferice bulevardului.

Piaţa C. A. Rosetti este o piaţă din sectorul 2, Bucureşti, situată între Piaţa 21 decembrie 1989 şi Piaţa Pache Protopopescu, la intersecţia dinre Bd. Carol I, Str. Vasile Lascăr, Str. Dianei şi Str. R. Cristian. În mijlocul pieţei se află un părculeţ cu o statuie a omului politic C. A. Rosetti creată de Wladislaw Hegel.(sursa: http://ro.wikipedia.org)

Din punct de vedere zonal, există anumite părţi ale Bucureştiului care ar putea să dispară în urma unui seism puternic. Zone din centrul Bucureştiului ar putea deveni de nerecunoscut în cazul unui seism. Un exemplu ar fi zona Grădina Icoanei – strada Jean Louis Calderon – strada Constantin A. Rosetti care ar fi dărâmată complet în cazul unui seism de mare magnitudine, pentru că aici predomină clădirile cu bulină roşie. Clasa Rslm, corespunzând construcţiilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure având intensităţile corespunzătoare zonelor seismice de calcul ( cutremurului de proiectare) se întâlneşte la imobile de pe străzile Vasile Lascăr bulevardul Carol I.

Totodată în zona studiată întâlnim discordanţe arhitecturale, unul dintre exemplele cele mai elocvente îl găsim în Piaţa Rosetti. Proprietarii hotelului (foto stânga)nu au respectat prevederile MC, astfel clădirii I s-au adaugat 5 etaje ce nu respectă arhitectura regiunii şi alte 3 nivele ce depăşesc limita profilului construcţiilor din zonă.

Sursa : htpp://norc.ro

Page 9: Analiza Zonei Piata Rosetti

Biserica Olari

(sursa foto: http://www.bisericaolari.ro/istoric.htm)

Un aspect care atrage atenţia, după întinderea şi forma tramei stradale este nomenclatura. Cele din perimetrul analizat stau în legătură cu vechile ocupaţii, cu trecutul negustoresc, câteva cu viaţa politică şi boierească de aici ( ex: Bulevardul Domniţei – astăzi Hristo Botev ), cu aşezările etnice sau cu elemente geografice locale. Cele dinspre periferie arată o strânsă legătură cu „pământul”.

Cu puţin înainte de intersecţia cu bulevardul Republicii/ Carol I, se află Biserica Olari, ridicată în anul 1758 de Iancu Căpitanul, vornicul Dimitrie Racoviţă ( ambii au dat şi numele unor străzi din apropiere) şi alţi câţiva credincioşi pravoslavici ( Gh. Leahu – ”Bucureştiul dispărut”). În cursul anului 1982 a fost mutată la 58 metri distanţă şi rotită puţin, ceea ce i-a schimbat orientarea altarului cu 30 de grade.

Page 10: Analiza Zonei Piata Rosetti

Astfel în partea centrală, trama stradală se caracterizează prin străzi strâmte şi strâmbe, tăiate de altele drepte şi largi, mai recente; de o neregularitate a trotuarului, de prezenţa „caselor mari cu multe caturi, cu multe ferestre, cu ornamentaţie specială, importată din Apus, stiluri diferite” (ex: Strada Colţei – Mihailescu V. „Evoluţia geografică a unui oraş.Bucureşti”).

În mahalalele de mijloc casele au, în general, înălţime potrivită – fără a fi rare – clădirile au mai multe etaje cu o înfăţişare când monotonă, când originală. Ca şi în centru trama stradală este reprezentată de străzi deseori strâmbe şi strâmte, aici având ca exemplu Mahalaua Armenească. Clădirile vechi se găsesc rătăcite în mijlocul celor noi – case boiereşti case negustoreşti. Întâlnim şi case mici de tot, colibe acoperite cu olane şi împărţite simplu pe Calea Moşilor la intersecţia cu Bulevardul Carol I.

Totodată dezvoltarea zonei Piaţa Rosetti a avut la bază relaţiile dintre două părţi primordiale ale Bucureştiului, şi anume: „Târgul Dinăuntru” şi „Târgul de Afară”. Aici întâlnim „drumul” ca factor geografic, iar prezenţa locului de desfacere a mărfurilor a determinat îngrămădirea pe Calea Moşilor a tuturor mahalalelor cu locuitori pe jumătate ţărani. Putem afirma că partea centrală, estică şi nord – estică este produsul vieţii economice. Astfel străzi precum : Colţei, Calea Moşilor, bulevardul Carol I erau locul mahalalelor de mijloc întâlnindu-se activităţi precum: sticlărie, tinichigerie ( Calea Moşilor ), blănărie ( Colţei ).

Zona târgului central, identificat în prezent sub denumirea de „Centrul istoric”, dezvoltat destul de mult de-a lungul Căii Moşilor, a fost dintotdeauna un spaţiu predilect comercial, dar şi rezidenţial în structura clădirilor , putând fi identificată cu uşurinţă prăvălia de la parter şi locuinţa proprietarului situat deasupra, pe unul sau mai multe nivele.

Densitatea stradală maximă se întâlneşte în Târg şi în mahalaua Armenească. Se observă prezenţa micii burghezii precum şi un alt aspect important: funcţiunea spaţiilor libere nu mai era agricolă, ci specifică de târg – îngrămădire şi desfacerea mărfurilor.

În prima jumătate a secolului XX, zonele comerciale se multiplică şi se diversifică, zonele rezidenţiale se îndesesc, spaţiile libere şi unele grădini mari vor fi parcelate, vândute sau destinate construirii de locuinţe de tipuri şi mărimi diferite. Rămâne însă zona rezidenţială cea mai căutată, fără însă a mai fi un spaţiu rezidenţial al elitelor politice sau financiar economice. Devine un spaţiu rezidenţial aglomerat şi amestecat. Încă se mai găsesc locuinţe şi locuitori „relicve”. Zonele de comerţ vor fi juxtapuse sau integrate zonei rezidenţiale. În ceea ce priveşte Bucureştiul secolului XX ( înainte de anul 1920 ), în zona intermediară – „mahalalele de odihnă” întâlnim casele „speculă” – înşirare de apartamente, pe două rânduri într-o curte prelungă – „case vagon”; maidanele finnd încă numeroase în Mahalaua Armenească.

În perioada interbelică mahalaua rezidenţială este înlocuită puţin câte puţin cu rezidenţe specifice oraşului modern. În lungul Bulevardului Carol I se construiesc imobile cu rezidenţe colective iar funcţiile centrului se redistribuie.

Page 11: Analiza Zonei Piata Rosetti

Calea Moşilor

( sursa: http://orasulluibucur.blogspot.com/2009/02/strazi-bulevarde-piete.html

Calea Moşilor a pierdut din însemnătatea ei ca drum, din cauză că în prezent, sunt şi alte artere care duc la Moşi şi Obor. Îşi păstrează însă caracterul comercial la cele două extremităţi ale sale. Ea era înconjurată de mahalale de muncitori, meseriaşi, funcţionari şi cuprindea mai ales prăvălii de stamburi, tinichigerie, hamuri, pielărie, tot ce privea droşcăria.

Ca lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţăse remarcă realizarea canalizării la mijlocul secolului XIX pe Calea Moşilor. Deşi contestată de unii, lărgirea Căii Moşilor era absolut necesară în vederea fluidizării circulaţiei auto. S-a creat o arteră modernă, blocurile având un grad ridicat de confort (din spusele locatarilor).

Sub Carol I, se dezvoltă oraşul modern unde a apărut şi ideea de trasare a marilor axe de circulaţie ce cuprindea Bulevardele Elisabeta – Carol I. Acesta din urmă a venit să înlocuiască şi să dubleze Calea Moşilor.

Page 12: Analiza Zonei Piata Rosetti

Piaţa Rosetti

Sursa: http://outdoors.webshots.com/photo/1155435056033396064FjInZy

Este o piaţă alungită la vârf de mare intersecţie. Deschiderea bulevardului şi trasarea conturului pieţei are în centru statuia lui C.A. Rosetti (realizată de Wladislaw Hegel în anul 1903). A precedat conturarea fronturilor arhitecturale. Piaţa s-a închegat ulterior între anii 1915-1935 şi reflectă stabilizarea construcţiilor în materie de urbanism ce au încurajat modelarea diminuată a punctelor importante din oraş. În pofida diversităţii arhitecturilor perimetrale rezultatul este o piaţă relativ coerentă şi expresivă. Prezintă imobile de apartamente multietajate cu o arhitectură cubistă ce au la parter spaţii comerciale. Arbori mari predomină traseul spre est al bulevardului.

O altă caracteristică importantă a zonei noastre de studiu este prezenţa clădirilor cu stiluri arhitecturale deosebite mai mult sau mai puţin conservate. Acestea se întâlnesc atât în perimetrul de studiu cât şi în vecinătatea acestuia:

Casa Grădisteanu , strada Tudor Argehzi nr.48 cu stilul barocul vienez influenţat de Rubens. Datorita stării proaste de conservare şi nevoilor de sistematizare, clădirea a trebuit demolată, cea mai mare parte a decoraţiei interioare fiind recuperate.

Page 13: Analiza Zonei Piata Rosetti

Casa Gerota(1901) aflată la intersecţia străzilor Tudor Arghezi cu Jean Louis Calderon a fost locuinţa chirurgului şi omului politic Gerota.

Locuinţa fostului om politic Nicolae Filipescu (1862-1916) aflată în strada Batistei la intersecţia cu strada Tudor Arghezi prezintă două mari platforme, unul în fosta bibliotecă, realizat din lemn de nuc masiv, altul în fostul birou de lucru, pictat cu o scena alegorică. Clădirea se află în prezent în folosinţa Ambasadei USA.

Strada Batistei prezintă case în stil Ludovic al XV-lea, Art Nouveau (24A)

Strada Spătarului nr.19 (1886) realizată pe baza motivelor inspirate din fresce romane Pompei şi Herculanum.

Calea Moşilor nr.99, din primii ani ai sec. XX păstreaza o curte mare şi grajduri fiind locuinţa juristului C-tin Hamangi, pictura este parţial prost conservată.

Strada Sfiinţilor nr.12 datează din 1900 şi un aspect interesant este decoraţia murală din salon

Page 14: Analiza Zonei Piata Rosetti

Sursa: http://bucurestiivechisinoi.ro Casa Melik

CARACTERISTICILE SOCIO-DEMOGRAFICE

Puţine construcţii care reflectă arhitectura de origine otomană au supravieţuit distrugerilor, incendiilor, cutremurelor, războaielor şi perioadei comuniste (pentru a nu vorbi de perioada post-comunistă). Între ele se află şi cea mai veche casă de locuit din Bucureşti, Casa Melik (circa 1760, situată pe strada Spătarului nr. 22, în apropierea Bisericii Armeneşti).

Page 15: Analiza Zonei Piata Rosetti

Harta caracteristicilor socio-demografice s-a realizat folosind metoda punctelor pentru a evidenţia punctele de socializare ( intersecţiile în cazul de faţă ) şi marginalii economici (cerşetorii) şi metoda liniilor pentru a evidenţia perimetrul studiat precum şi trama stradală.

În trecut, în partea de Nord şi Nord-Est a zonei centrale, regiune ce include zona studiată, se găseau rezidenţele familiilor de boieri, familii vechi sau recent îmbogăţite, bancheri, marii latifundiari sau arendaşi.

Page 16: Analiza Zonei Piata Rosetti

Printre casele acestora se găseau case mai mici ale funcţionarilor sau meşteşugarilor înstăriţi. Pe la începutul secolului XX, Bucureştiul rezidenţial putea fi separat în două : “ oraşul domnilor “şi “ târgurile , mahalaua “

Mahalaua, locuită de o populaţie săracă, ce munceşte pentru curţile boiereşti sau care desfăşura diverse activităţi artizanale sau de mic comerţ, agricultura- în special produse cerute pe piaţa urbană , are densităţi şi mari extinderi spre Est, în prelungirea Căii Moşilor.

Intersecţia Bulevardul Republicii/Carol I cu Calea Moşilor

Sursa: sursa: http://www.flickr.com/photos

Un rol important în dezvoltarea activităţii comerciale şi meşteşugăreşti l-au avut evreii. Astfel între 1890-1910 aceştia au prezentat cea mai armonică creştere demografică , au închiriat pe sume mari şi apoi au devenit proprietari în zona Bulevardul Carol I. În prima jumătate a secolului XX, ca fenomen socio-demografic, cartierele vor înregista o concentrare etnică : armenii în zona Calea Moşilor, str. Armenească, str. Latină.

Pe baza chestionarului aplicat pe un eşantion de 45 de persoane, s-au constatat următoarele :

- caracterul de zonă rezidenţială se reflectă din întrebarea numarul 2 : ‘’ De cât timp locuiţi în zonă ? ‘’, unde 33,3% dintre subiecţi au ales varianta de mai mult de 30 de ani.

- cel mai mic procentaj s-a înregistrat pe intervalul de timp 11-20 de ani ( 15,5% ). Astfel se evidenţiază faptul că în ultimii 10 ani populaţia rezidenţială a perimetrului studiat a înregistrat o uşoară creştere, procentul fiind de 24,4%.

Page 17: Analiza Zonei Piata Rosetti

«De cât timp locuiţi în zonă ? « - rezultate

Motivele pentru care zona Piaţa Rosetii are un grad mare de atractivitate sunt, în ordinea procentelor înregistrate :

- poziţia – 37,7%- apropierea faţă de locul de muncă – 22,2%- preţul de achiziţie – 8,8%- relaţiile de vecinătate – 4,4%

Pe de altă parte , calitatea zonei reiese şi din faptul că 86,6% din subiecţi nu doresc să se mute şi numai 8,8% doresc acest lucru. Cei mai mulţi aduc ca argument în favoarea schimbării rezidenţei 8,8% traficul aglomerat, 6,6% alte motive, precum starea clădirilor şi 4,4% lipsa spaţiilor verzi. În ceea ce priveşte structura pe grupe de vârstă a populaţiei chestionate, cea mai mare parte e cuprinsă în intervalul 41-60 de ani ( 44,4% ), urmând intervalul de peste 60 de ani cu un procent de 57,7%.

BIBLIOGRAFIE

Page 18: Analiza Zonei Piata Rosetti

Celac, M., 2005, “Bucuresti, arhitectura si modernitate”, Ed. Simetria, Bucuresti

Giurescu, C., 2009, “Istoria Bucurestilor”, Ed. Vremea, Bucuresti

Harhoiu, D., 2001, “Bucuresti, un oras intre Orient si Occident”, Ed. Simetria, Bucuresti

Leahu, G., 1988, “Bucuresti, arhitectura si culoare”, Ed. Sport- Turism, Bucuresti

Mihailescu, V. , 2003, “Evolutia geografi ca a unui oras. Bucuresti”, Ed. Padeira, Bucuresti

Suditu, B., 2006, “Mobilitatea rezidentiala populatiei municipiului Bucuresti”, Universitatea Bucuresti

Oprea P., 1986, „Itinerar inedit prin case vechi din Bucureşti”, Edit.Sport-Turism;

www.bucuresti.infarom.ro

www.bucurestiivechisinoi.ro

www.muzeuldefotografie.ro

www.google.ro

www.wikipedia.ro

www.norc.ro

www.googleearthonline.blogspot.com