Radu Jude Despre Filmul Aferim - Interviu Gandul Feb 2015

11
Dezvăluirea lui Radu Jude despre „Aferim!”, filmul cu care se duce la Berlinală: „Am văzut foarte mulţi liceeni la casting şi cred că mai mult de o treime erau analfabeţi. Este înspăimântător!” de Adriana Stanca Publicat la: 07.02.2015 17:56 Ultima actualizare: 07.02.2015 17:57 http://www.gandul.info/cultura/dezvaluirea-lui-radu-jude-despre-aferim-filmul-cu-care-se-duce- la-berlinala-am-vazut-foarte-multi-liceeni-la-casting-si-cred-ca-mai-mult-de-o-treime-erau- analfabeti-este-inspaimantator-13808337 „Aferim!”, cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Jude, va avea premiera mondială pe 11 februarie, la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, unde, de asemenea, se află în cursa pentru Ursul de Aur. Deşi bucuros că munca sa şi a echipei sale de producţie a fost recunoscută prin includerea filmului în competiţia oficială a Berlinalei, Radu Jude afirmă totuşi că nu are tocmai "o obsesie pentru competiţiile acestea şi pentru secţiunile principale ale festivalurilor": "Mi se pare că accentul cade greşit pe chestia aceasta (...). Lucrul care pe mine mă interesează cel mai mult şi pe care mi-aş dori să-l văd şi la ceilalţi e interesul pentru film şi pentru artă cu adevărat. Pentru lucrurile acestea, nu pentru ce tinichea a luat un film sau altul", a explicat el într-un interviu acordat ziarului Gândul. Cum şi când a luat naştere subiectul producţiei "Aferim!" şi care au fost provocările cărora regizorul Radu Jude şi producătorii au trebuit să le facă faţă pentru a realiza această producţie, aflaţi în interviul de mai jos. Ţara Românească, început de secol XIX. Zapciul Costandin este angajat de boierul din zona lui -l găsească pe Carfin, un sclav rom fugit din gospodăria sa. Acesta este punctul de plecare al filmului „Aferim!”. Nu este însă decât un „pretext”, un nucleu în jurul căruia apar ramificaţiile unei realităţi încheiate. „Filmul pe care l-am făcut este despre mentalităţi şi despre felul în care mentalităţile trec de la o persoană la alta - aşa, ca o ciumă, ca o molimă”, a explicat regizorul Radu Jude într -un interviu acordat gândul. „Pe lângă asta, filmul atinge o serie de alte subiecte, precum sclavia romilor, condiţia femeii, relaţia dintre părinţi şi copii, educaţia, antisemitismul şi, pe lângă toate acestea, e legat şi de ceea ce numim convenţional reprezentarea istoriei prin imagine şi anume limitele pe care, de fapt, le are o reprezentare de tipul acesta”, a adăugat el. Selectat în competiţia oficială a Berlinalei din acest an, „Aferim!” îl readuce pe Radu Jude la Festivalul Internaţional de Film din Germania, după ce în 2009 şi în 2012, regizorul îşi prezenta tot acolo, însă în secţiunea Forum, lungmetrajele „Cea mai fericită fată din lume” şi „Toată lumea din familia noastră”. Cea mai recentă prezenţă a unui film românesc în competiţia oficială a renumitului eveniment a fost înregistrată în urmă cu doi ani, când „Poziţia copilului”, produs de Ada Solomon şi regizat de Călin Peter Netzer, a câştigat trofeul Ursul de Aur. Totodată, Teodor Corban, actorul principal din „Aferim!”, a intrat în cursa pentru Ursul de Argint - premiul de interpretare masculină - al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin 2015, alături de actorii Christian Bale, James Franco şi Wen Jiang.

description

Culture

Transcript of Radu Jude Despre Filmul Aferim - Interviu Gandul Feb 2015

  • Dezvluirea lui Radu Jude despre Aferim!, filmul cu care se duce la Berlinal: Am vzut foarte muli liceeni la casting i cred c mai mult de o treime erau

    analfabei. Este nspimnttor!

    de Adriana Stanca Publicat la: 07.02.2015 17:56 Ultima actualizare: 07.02.2015 17:57

    http://www.gandul.info/cultura/dezvaluirea-lui-radu-jude-despre-aferim-filmul-cu-care-se-duce-

    la-berlinala-am-vazut-foarte-multi-liceeni-la-casting-si-cred-ca-mai-mult-de-o-treime-erau-

    analfabeti-este-inspaimantator-13808337

    Aferim!, cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Jude, va avea premiera mondial pe 11 februarie, la Festivalul Internaional de Film de la Berlin, unde, de asemenea, se afl n cursa pentru Ursul de Aur. Dei bucuros c munca sa i a echipei sale de producie a fost recunoscut prin includerea filmului n competiia oficial a Berlinalei, Radu Jude afirm totui c nu are tocmai "o obsesie pentru competiiile acestea i pentru seciunile principale ale festivalurilor": "Mi se pare c accentul cade greit pe chestia aceasta (...). Lucrul care pe mine m intereseaz cel mai mult i pe care mi-a dori s-l vd i la ceilali e interesul pentru film i pentru art cu adevrat. Pentru lucrurile acestea, nu pentru ce tinichea a luat un film sau altul", a explicat el ntr-un interviu acordat ziarului Gndul. Cum i cnd a luat natere subiectul produciei "Aferim!" i care au fost provocrile crora regizorul Radu Jude i productorii au trebuit s le fac fa pentru a realiza aceast producie, aflai n interviul de mai jos.

    ara Romneasc, nceput de secol XIX. Zapciul Costandin este angajat de boierul din zona lui s-l gseasc pe Carfin, un sclav rom fugit din gospodria sa. Acesta este punctul de plecare al filmului Aferim!. Nu este ns dect un pretext, un nucleu n jurul cruia apar ramificaiile unei realiti ncheiate.

    Filmul pe care l-am fcut este despre mentaliti i despre felul n care mentalitile trec de la o persoan la alta - aa, ca o cium, ca o molim, a explicat regizorul Radu Jude ntr-un interviu acordat gndul. Pe lng asta, filmul atinge o serie de alte subiecte, precum sclavia romilor, condiia femeii, relaia dintre prini i copii, educaia, antisemitismul i, pe lng toate acestea, e legat i de ceea ce numim convenional reprezentarea istoriei prin imagine i anume limitele pe care, de fapt, le are o reprezentare de tipul acesta, a adugat el.

    Selectat n competiia oficial a Berlinalei din acest an, Aferim! l readuce pe Radu Jude la Festivalul Internaional de Film din Germania, dup ce n 2009 i n 2012, regizorul i prezenta tot acolo, ns n seciunea Forum, lungmetrajele Cea mai fericit fat din lume i Toat lumea din familia noastr.

    Cea mai recent prezen a unui film romnesc n competiia oficial a renumitului eveniment a fost nregistrat n urm cu doi ani, cnd Poziia copilului, produs de Ada Solomon i regizat de Clin Peter Netzer, a ctigat trofeul Ursul de Aur.

    Totodat, Teodor Corban, actorul principal din Aferim!, a intrat n cursa pentru Ursul de Argint - premiul de interpretare masculin - al Festivalului Internaional de Film de la Berlin 2015, alturi de actorii Christian Bale, James Franco i Wen Jiang.

  • Cea de-a 65-a ediie a Festivalului Internaional de Film de la Berlin se desfoar n perioada 5-15 februarie.

    Cum a luat natere subiectul peliculei Aferim!, care este semnificaia titlului acestei producii cinematografice i care au fost provocrile crora regizorul Radu Jude i productorii au trebuit s le fac fa pentru a duce la bun sfrit acest film, aflai n interviul de mai jos.

    PRINCIPALELE DECLARAII:

    Filmul pe care l-am fcut este despre mentaliti i despre felul n care mentalitile trec de la o persoan la alta - aa, ca o cium, ca o molim (...). Altfel, desigur c pe lng asta, filmul atinge o serie de alte subiecte precum sclavia romilor, condiia femeii, relaia dintre prini i copii, educaia, antisemitismul."

    Iniial am vrut s fac un film despre altceva. M-am documentat despre Revoluia de la Piteti, cea pe care o ridiculizeaz Caragiale n cteva dintre schiele lui, dar nu am reuit s gsesc un unghi de atac care s m satisfac."

    Eu nu am aa o obsesie pentru competiiile acestea i pentru seciunile principale ale festivalurilor. (...) Mi se pare c accentul cade greit pe chestia aceasta vai, la ce festival e? ce premii a luat?, or lucrul care pe mine m intereseaz cel mai mult i pe care mi-a dori s-l vd i la ceilali e interesul pentru film i pentru art cu adevrat. Pentru lucrurile acestea, nu pentru ce tinichea a luat un film sau altul.

    Exist o serie de voci care spun c cineatii romni se gndesc doar la premii i la festivaluri i la strintate i ei suntem neglijai. Este o idioenie chestia asta!

    Asta pentru mine ar fi cel mai important: ca spectatorii, pornind de la filmul acesta, s dezvolte un apetit pentru istorie, pentru cercetarea istoriei, pentru citirea crilor de istorie i pentru gndire asupra felului n care trecutul nc ne influeneaz i, mai ales, pentru a ne asuma un trecut care poate de multe ori e dureros i pe care muli dintre noi l refuz.

    M-am speriat la castingul pentru Aferim! (...). Unul dintre personajele principale din film e un puti de 17 ani i atunci am vzut foarte muli liceeni pentru rolul acesta (...) i cred c mai mult de o treime erau analfabei sau aproape analfabei. Este nspimnttor!

    INTERVIUL PE LARG:

    Despre ce vorbete filmul Aferim!?

    Cred c un film este ntotdeauna cel puin n intenia celui care l face - despre foarte multe lucruri, nu este despre un singur element, chiar dac, pentru simplificare, uneori i cineatii i jurnalitii sau cei care scriu despre film l reduc la o tem principal.

    Aa stnd lucrurile, cred c filmul pe care l-am fcut este despre mentaliti i despre felul n care mentalitile trec de la o persoan la alta - aa, ca o cium, ca o molim, totul pe fundalul Romniei secolului al XIX-lea, al Valahiei, al rii Romneti din secolul al XIX-lea. Dar asta ar fi tema principal... Altfel, desigur c pe lng asta, filmul atinge o serie de alte subiecte precum sclavia romilor, condiia femeii, relaia dintre prini i copii, educaia, antisemitismul i, pe lng toate acestea, filmul e legat i de ceea ce numim convenional reprezentarea istoriei prin imagine i anume limitele pe care, de fapt, le are o reprezentare de tipul acesta. n inteniile mele cel puin...

  • Cnd i cum s-a nscut subiectul acesta? Cum ai ajuns la el?

    Am ajuns din aproape n aproape... Mi-am dorit s fac un film despre legturile care exist ntre prezent i trecut sau ntre trecut i prezent, depinde cum vrem s privim lucrurile, despre felul n care trecutul se transform i ajunge n prezent i despre felul n care problemele sau anumite situaii din trecut ajung transformate, fiindc niciodat nu ajung identic n prezent. n sensul acesta, iniial am vrut s fac un film despre altceva. M-am documentat despre Revoluia de la Piteti, cea pe care o ridiculizeaz Caragiale n cteva dintre schiele lui, dar nu am reuit s gsesc un unghi de atac care s m satisfac i tot citind, tot cercetnd, am ajuns la subiectele pe care le-am spus mai devreme.

    Asta se ntmpla n urm cu circa trei ani. Apoi am citit mai mult, l-am contactat pe prietenul meu Florin Lzrescu, scriitor, care a devenit co-scenarist al filmului i ulterior i pe Constana Vintil-Ghiulescu, care a fost consultant istoric principal. ncet ncet, citind, stnd de vorb, cutnd informaii, am ajuns la povestea aceasta i apoi la filmul actual.

    Aadar, documentarea s-a ntins pe parcursul mai multor ani?

    Documentarea a nceput chiar atunci, n urm cu peste trei ani, i s-a ncheiat n momentul n care am ncheiat montajul filmului. Ne-am documentat continuu pentru c nu poi s acoperi tot, este foarte mult informaie care trebuie triat, trebuie adunat n aa fel nct s funcioneze ntr-o direcie anume. Am citit foarte multe lucruri n plus care nu mi-au folosit, s spunem, la nimic concret, n sensul c nu apar efectele lor directe n film, ns care mi-au oferit mie o nelegere mai larg a problematicilor din film, a ceea ce numim n mod uzual istorie. Toate acestea m-au ajutat s structurez ntr-un fel filmul acesta.

    FOTO: "Aferim!" (Silviu Ghetie)

    De ai ales s lucrai din nou cu scriitorul Florin Lzrescu, cu care ai colaborat i nainte pentru dou dintre scurtmetrajele dumneavoastr?

  • Pentru c aveam nevoie de un sprijin, de o minte care s susin demersul pe care l fceam, iar felul n care gndete Florin povetile, naraiunile, tiam c mi va fi de ajutor. Noi mai lucraserm mpreun, am fcut dou filme scurte mpreun - Lampa cu cciul i O umbr de nor - i avem o relaie foarte bun. Suntem i prieteni pe lng faptul c am colaborat. Eu nu sunt un scriitor i atunci am nevoie de cineva care s m susin.

    Cnd ai nceput filmrile i unde s-au desfurat ele n principal?

    Am filmat n vara lui 2014, timp de o lun de zile... Din pcate destul de puin pentru c nu am avut un buget mai mare. Am filmat o parte prin Dobrogea, o parte n pdurile din jurul Bucuretiului, o parte la Comana, la Mnstirea Hale, de lng Buzu, i nc o serie de secvene sunt filmate lng Rmnicu Vlcea... Lng Horezu, de fapt.

    Vorbeai mai devreme despre buget. A fost dificil s obinei suma necesar realizrii

    acestui film?

    A fost dificil n primul rnd pentru Ada Solomon i reuita principal pentru asta e, evident, a ei. E complicat, pentru c banii pe care i poi obine din Romnia nu sunt suficieni i atunci trebuie s reueti s ctigi finanare din alte ri, iar pentru fiecare dintre aceste posibile surse de finanare exist concursuri. i atunci trebuie s ctigi cte un concurs de finanare... Noi am reuit - eu fiind totui sceptic la CNC, apoi la Fondul de Film din Bulgaria, la Fondul de Film din Cehia, la EurImages, fondul de film al Uniunii Europene, i din alte dou, trei locuri.

    n momentul n care ai o coproducie internaional, banii, chiar dac sunt mai muli, se mpart, pentru c i n rile respective sunt mai muli oameni care lucreaz pentru film i care trebuie pltii din bugetul acesta i, paradoxal, dei ai mai muli bani n buget, ei sunt mult mai puini n realitate.

    Dac pentru Ada Solomon a fost o provocare s obin fondurile pentru realizarea

    filmului, pentru dumneavoastr provocarea a fost s reconstruii atmosfera anului n care se petrece aciune din Aferim!?

    Da, evident! Acum, totui, sunt dou lucruri de discutat. Unul care ine de natura reconstituirii i care este profund artificial, n sensul c orice reconstituire de felul acesta este... a spune o pcleal, dac nu ar fi un cuvnt att de dur - ...este, de fapt, o imagine subiectiv, artificial, abstract, a unei realiti la care noi nu avem acces cu adevrat. i atunci, orice reconstituire de tipul acesta, cinematografic n cazul nostru, este, de fapt, mai mult ca la teatru... Un fel de imagine, o hart pe care tu o aplici pe un teritoriu, iar harta aceea poate s aib o serie de aberaii, o serie de greeli. Iar aceast idee cred c este exprimat prin felul n care este fcut filmul, n sensul c spectatorul atent care va vedea filmul nu va lua ceea ce are n faa ochilor ca fiind o realitate existent, ci ca un construct pe care noi, ca autori ai filmului, l oferim spre cercetare, spre judecat. in s precizez aspectul acesta, pentru c este important.

    n rest, sigur, ne-am documentat i aici. Scenograful Augustina Stanciu a fcut propria documentare i mpreun cu ntreaga echip, care a fost foarte foarte mare, am ncercat s reconstituim parial lumea de la nceput de secol XIX, ct s-a putut...

  • FOTO: "Aferim!" (Silviu Ghetie)

    Acesta este i motivul pentru care ai ales s facei un film alb-negru?

    Da. Motivul principal a fost acesta c am vrut ca spectatorul s tie din start c ceea ce vede este o reconstituire pur subiectiv i limitat i chestionabil a realului, a unei realiti care nici nu mai exist. i atunci imaginea alb-negru creeaz, sper, aceast dinstan care s-l poat face s neleag natura demersului nostru.

    Pe de alt parte, cum filmul are nite elemente de western, s spunem, mi-a plcut i mie, i directorului de imagine, Marius Panduru, s ne jucm cu anumite cliee narative i vizuale din western-uri i din snoavele romneti, totodat, i s le citm ca atare. Raportndu-ne la western-urile acestea vechi, de John Ford sau Hawks (Howard Hawks, n. red), ca i la filme romneti, cum ar fi Moara cu noroc sau Moromeii, pe care le omagiem explicit n film, am ales imaginea alb-negru.

    Este Aferim! un film istoric?

    El este un film istoric, dar depinde ce nelegei prin film istoric...

    Este o istorie uor romanat sau e o preluare exact?

    Nu tiu dac se poate rspunde la ntrebarea aceasta... Este o carte a lui Lucian Boia, Jocul cu trecutul, i mai exist o alt carte foarte important a lui Hans Vaisinger, Filozofia lui ca i cum. Amndoi aceti autori vorbesc despre faptul c pn la urm orice istorie, orice oper istoric este o naraiune, de fapt. Astfel nct se poate spune c orice carte de istorie este ntr-o oarecare msur romanat, ca s folosesc cuvntul pe care l-ai folosit i dumneavoastr mai devreme.

  • Dar dincolo de aceste limite obligatorii n orice demers istoric, cu att mai mult ntr-unul n care

    e artistic, narativ... dincolo de limitele acestea, noi am ncercat s fim ct se poate de exaci n reprezentarea istoriei. Dar, repet, exist aceste limite ale reprezentrii istoriei: i prin cuvntul scris, cum fac istoricii, i prin imaginile n micare, cum e n cazul unui film istoric.

    Cum ai ajuns la titlul acesta, de ce ai ales ca filmul s se numeasc Aferim!?

    Nu mai in minte exact... Dar cnd lucram la scenariu, am citit, pe lng colecii de documente i cri de istorie, i literatur romn din secolul XIX i cred c la Iordache Golescu i la Nicolae Filimon apare destul de des cuvntul acesta aferim! cu sensul de bravo!. i atunci l-am luat, l-am introdus i eu n scenariu n cteva locuri, i de la un punct ncolo mi s-a prut c poate s exprime... C e un titlu potrivit din dou motive: unul pentru c e un cuvnt vechi, iar asta trimite automat la istorie, la trecut, i doi, pentru c atunci cnd felicii pe cineva, cnd i spui bravo! sau aferim! n cazul acesta, cumva tu i confirmi c ceea ce face el, cee ce gndete el, ceea ce spune este just, este corect n raport cu normele la care v raportai amndoi. i cum asta e una din temele filmului, simbolistica acestui cuvnt mi s-a prut potrivit.

    FOTO: "Aferim!" (Silviu Ghetie)

    Apropo de perioada n care lucrai la scenariu: v -ai gndit nc de pe atunci la actorii pe care v-ar plcea s-i avei n film?

    Nu.

    Aadar, a existat un casting ulterior?

    Da, am fcut un casting clasic, invitnd actori la probe. Sigur, pentru rolurile principale. Pentru rolurile secundare au fost invitai n proiect oameni pe care i tiam din alte piese de teatru sau filme sau cu care mai lucrasem, i atunci nu mai era nevoie s trec prin chinul acesta al probelor ca s fim cu toii convini c putem colabora bine.

  • Teodor Corban, actorul principal din Aferim!, se afl acum n cursa pentru Ursul de

    Argint - premiul de interpretare masculin. Mai lucraseri mpreun nainte?

    Nu, a fost prima dat. l vzusem n filmul lui Corneliu Porumboiu, n A fost sau n-a fost i mi-a plcut foarte mult, dar l-am rugat s vin la prob... A acceptat, a dat o prob i mi s-a prut foarte bun i potrivit cu ceea ce intenionam de la personajul acesta, i atunci am hotrt s lucrm mpreun.

    Dumneavoastr ai mai fost la Berlin, cu lungmetrajul Cea mai fericit fat din lume, distins cu premiul CICAE, dar i cu filmul Toat lumea din familia noastr, proiectat n

    seciunea Forum. Cum v simii acum, cnd revenii la festival n competiia oficial?

    tii, eu nu am aa o obsesie pentru competiiile acestea i pentru seciunile principale ale festivalurilor. Sunt, evident, i eu contient c soarta unui film de tipul acesta sau a unui film romnesc depinde ntr-o msur destul de mare de ct atenie primete, iar atenia aceasta nu poate s apar din felul n care este gndit distribuiia, din film, din cinematografie dect printr-un festival important... Sunt contient de lucrul acesta i m bucur i pentru mine i pentru toat echipa c suntem n seciunea principal de la Berlin! Pe de alt parte, filmele mele anterioare au fost n seciunea Forum, care mi se pare o seciune extraordinar, cu nite filme foarte curajoase, atipice, cu filme originale, complet necomerciale. M-am simit foarte bine n seciunea aceea, nu am avut senzaia c sunt ntr-o seciune mai puin important pentru c, repet, eu nu pun etichetele acestea simpliste deloc! Faptul c acum suntem n competiia principal... e foarte bine, m bucur, dar nu nseamn nimic mai mult dect faptul c, sperm, filmul va fi mai bine distribuit.

    i a mai zice ceva aici: cred c e o greeal! Mi se pare c accentul cade greit pe chestia aceasta vai, la ce festival e? ce premii a luat? - or, lucrul care pe mine m intereseaz cel mai mult i pe care mi-a dori s-l vd i la ceilali e interesul pentru film i pentru art cu adevrat. Pentru lucrurile acestea, nu pentru ce tinichea a luat un film sau altul.

    Din pcate, se pare c suntem ntr-un fel de cerc vicios: ne promovm filmele cu ajutorul acestor festivaluri i atunci e normal ca oamenii s se raporteze la asta, iar apoi, din raportarea lor devine tot mai important s fii la un festival pentru ca filmul s fie vzut i eventual apreciat... Cred c n ultim instan lucrul acesta este profund nociv. Aa cum e n literatur cu Premiul Nobel: ia un scriitor Premiul Nobel, apoi brusc n toate librriile vezi crile lui, cu banderola roie pe care scrie Premiul Nobel, i lumea cumpr nite volume pe care nu le-ar fi cumprat deloc dac nu ar fi fost acest premiu... Adic, a luat Patrick Modiano Nobelul anul acesta. l citise cineva? Acum, n orice librrie intri, i nu doar n Romnia, l gseti pe el. Sau Orham Pamuk... Cine l citea pe Orhan Pamuk (nainte de a obine Premiul Nobel pentru Literatur, n anul 2006, n. red)?

    Iar asta e limitativ... Exist foarte multe filme romneti bune, extraordinare, care n-au avut parte de o atenie de tipul acesta. i atunci ele nu sunt vzute. Dau un exemplu: documentarul Dup Revoluie, al lui Laureniu Calciu. Este un film superb, un film extraordinar de important, care a documentat nceputul Pieei Universitii, a micrilor de strad din ianuarie 90, filmat atunci, material de arhiv extraordinar de puternic.Nu e att de promovat pe ct ar merita! Ei, ia s fi fost la Cannes sau la Berlin sau la alt festival sau s fi luat un Oscar pentru documentar! Brusc, toat lumea ar fi vorbit de lucrul acesta...

  • FOTO: "Aferim!" (Silviu Ghetie)

    Aadar credei c i publicul se raporteaz la criteriile acestea: merge mai degrab s vad un film care a intrat ntr-o competiie internaional, dect la un alt film care nu a fcut-o?

    Da, dar la public e cumva de neles... Publicul nseamn, de fapt, foarte multe publicuri de feluri diferite. E normal cumva, fiindc oamenii nu au timp s vad toate filmele, s le caute, s le gseasc pe acelea bune, i atunci, cnd e un film nominalizat la Oscar spun ok, mergem la aceala pentru c a luat Oscarul i poate nu e chiar att de prost, nu mergem la nimereal. Deci este o reacie normal, eu nu judec pe nimeni aici i fiecare poate s-i aleag ce produse culturale consum i n ce fel dorete.

    Ce spun este c media cel puin, presa cultural, mi-ar plcea s fie mai atent nu la lucrurile acestea care oricum ies n eviden, ci la lucrurile care sunt cu adevrat importante la un film sau la o carte... Spre exemplu, exist o serie de poei foarte buni n Romnia, tineri sau mai puini tineri, dar nimeni nu vorbete despre ei pentru c poezia circul greu i atunci... Dar ei exist i poezia lor exist.

    Alturi de Aferim!, n competiia oficial de la Berlin mai sunt alte 17 filme. Ai urmrit

    munca celorlali regizori cu care concurai?

    Am vzut lista. Sunt unii pe care nu i tiu, sunt unii pe care i dispreuiesc profund i sunt civa care ntr-adevr sunt cineati pe care i iubesc foarte tare. Doi dintre ei, de care mi amintesc acum, sunt Patricio Guzmn i regizorul iranian Jafar Panahi. Admir foarte tare tot ce au fcut nainte i abia atept s le vd filmele dei nu o s am timp acum -, dar sper s ia premiile cele mai importante, poftim! Chiar sunt extraordinari amndoi.

    Este o reacie anume sau o atitudine pe care ai vrea ca oamenii s o aib dup ce vd

    Aferim!?

  • S vedem dac se vor duce la cinema, n primul rnd... Apoi, sigur c nu am fcut filmul cu dorina de a-l ine pentru mine i e un film gndit pentru public i n special pentru publicul romnesc. E un film foarte orientat ctre Romnia, dei exist o serie de voci care spun c cineatii romni se gndesc doar la premii i la festivaluri i la strintate i ei suntem neglijai. Este o idioenie chestia asta! Iar n cazul acestui film chiar e evident c e aa, pentru c am fost extrem de atent la reconstituirea limbajului de secolul al XIX-lea, care e complet irelevant n

    traducere. Strinii care vor vedea filmul cu subtitrare n limba englez nu vor avea acces la ceea ce eu mi-am dorit foarte tare, i anume s existe savoarea aceasta a limbii romne de secol XIX, care este foarte frumoas.

    i apoi sigur c filmul atinge o serie de subiecte i de teme care ne sunt specifice, sunt specifice istoriei noatre i, prin extensie, i societii noastre.

    Mi-a dori ca celor care vd filmul s le plac, dar mi-a dori i ca filmul acesta s fie un fel de trambulin spre propriile lor cercetri, spre propria lor documentare, spre propria lor gndire asupra temelor propuse. Asta pentru mine ar fi cel mai important: ca spectatorii, pornind de la

    filmul acesta, s dezvolte un apetit pentru istorie, pentru cercetarea istoriei, pentru citirea crilor de istorie i pentru gndire asupra felului n care trecutul nc ne influeneaz i, mai ales, pentru a ne asuma un trecut care poate de multe ori e dureros i pe care muli dintre noi l refuz. De aici cred c i aceast obsesie cu dacii, despre ct de extraordinari erau dacii... Tot de aici cred c apare i negarea anumitor teme sau nediscutarea lor din istoria noastr: adic, Holocaustul romnesc, spre exemplu, e extrem de puin discutat public, ca dovad c Dan ova a negat public, la un moment dat, existena Holocaustului romnesc. Ori nu cred c o societate poate fi sntoas negndu-i problemele din trecut. Eu cred c ele trebuie cercetate, discutate pe toate prile i asumate onest i curajos. i sper ca i filmul meu s fie o mic, mic contribuie n direcia aceasta.

    Cnd va avea loc premiera mondial a filmului Aferim! la Berlin i cnd va intra el n

    cinematografele din Romnia?

    La festival vor fi o serie de proiecii, ns cea de gal este pe 11 februarie. n Romnia, filmul intr n cinematografe la nceputul lui martie: pe 5 cred c va fi premiera, iar pe 6 va fi n cinematografe.

  • FOTO: "Aferim!" (Silviu Ghetie)

    Dincolo de Aferim! i participarea la Berlinal, ai acceptat recent s facei parte din comisia de selecie a concursului de proiecte organizat de Centrul Naional al

    Cinematografiei (CNC). De ce ai acceptat s facei asta?

    Am fost rugat de o serie de colegi s accept... Nu tiu dac tii mecanismul: o asociaie de cineati face propuneri la Ministerul Culturii i la CNC, iar din cei propui se aleg cinci persoane care s fac parte din comisia aceasta. Eu nu am vrut iniial s m duc, mai ales c sunt prins cu un alt proiect Inimi cicatrizate, o adaptare dup romanul lui Max Blecher i aveam foarte mult treab, dar fiind att de rugat, am spus s accept. i am fcut asta din dou motive: unul pentru c eu cred c sunt capabil s citesc bine un scenariu, un proiect de film i s-l punctez corect evident c exist i o doz de subiectivitate pe care ncerc s o dau la o parte i doi, pentru c am aplicat i eu de attea ori, uneori am ctigat, alteori am pierdut... I-am njurat pe cei care au fost n comisii naintea mea, de unii am fost convins i sunt n continuare convins c au fost pgari i c au dat notele n funcie de nite interese de tipul acesta... i am vrut s vd cum se ntmpl lucrurile i s-mi asum i eu o dat n via o poziie de a fi ntr-o comisie i de a vedea ce se ntmpl acolo.

    Ai nceput deja munca acolo, alturi de ceilali membri ai comisiei?

    Da. Am citit toate proiectele de debut n lungmetraj i scurtmetraje... Deocamdat att, dar mai am cteva zeci de scenarii de citit. Ce e uimitor e c... Sigur c n fiecare seciune am gsit i dou sau trei proiecte care mi se par bune i bine articulate i care au potenial s devin nite filme foarte bune, iar pe acestea evident c le voi nota n consecin, dar am fost foarte speriat chiar cnd din numrul enorm de mare nu de proiecte proaste c asta se poate ntmpla s scrii un scenariu mai prost -, dar am citit scenarii scrise aproape de semianalfabei. Fr nicio idee, confuze, nclcite, stupide de-a binelea, iar chestia asta e uor nfricotoare pentru c totui sunt nite oameni care au fcut o coal de film, o facultate... E incredibil!

  • Aa cum m-am speriat la castingul de la Aferim! i chiar exist i un studiu socilogic care confirm observaia mea. Unul dintre personajele principale din film e un puti de 17 ani i atunci am vzut foarte muli liceeni pentru rolul acesta, i din Bucureti i din alte sate i orae din jur, i cred c mai mult de o treime erau analfabei sau aproape analfabei. Este nspimnttor!

    Totodat, dumneavoastr v numrai printre susintorii i donatorii festivalului

    Making Waves, de la New York. Este un eveniment important pentru filmul romnesc?

    Sunt printre donatori n sensul c am dat n fiecare an cte o sum mic de bani acestui festival... Da, este important din dou motive: pentru c promovarea pe care o face filmelor romneti n America este important i e fcut ntr-un mod foarte profesionist i eficient. Oamenii care lucreaz pentru festivalul acesta, Mihai Chirilov, Corina uteu i Oana Radu, sunt extrem de competeni i de eficieni n direcia aceasta i atunci mi s-a prut important i mie i altor colegi s ne implicm.

    Iar al doilea motiv este c este un festival independent, dar care a reuit s ajung independent printr-o conjunctur, de fapt, neplcut. Este vorba despre alungarea lui Horia-Roman Patapievici de la Institutul Cultural Romn (ICR), dup care a venit Marga (Andrei Marga, n. red) cu acea politic cultural de a-i impune produse culturale tradiionale gen expoziii de ii i ce mai fceau ei la ICR New York. i cu att mai mult mi s-a prut c e important de susinut iniiativa lor, a lui Chirilov i a Corinei uteu, pentru c mergea n contra direciei acesteia nocive pe care ICR-ul lui Marga cel puin a avut-o fa de cultura romn.

    Au contribuit:

    Operator imagine: Cristian Tomoial

    Montaj: Andrei Boruzescu, Miruna Ionescu