Curs 1RadiologieStiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicaleDescoperirea radiatiei X1871 radiatiile electromagnetice cu frecventa mare au fost prezise de von Helmholtz in experimente cu tuburi catodice1880 William Crookes constata ca placile fotografice care stau langa tubul catodic in functiune se aburesc1893 Phillipp Lenard constata fluorescenta unor cristale plasate in afara tubului catodic1894 Rontgen analizeaza rezultatele lui Lenard si concluzioneaza ca acest efect este cauzat de valurile de frecventa ultrainalta prezise de HelmholtzCumpara tuburi catodice si chiar ii cere sfaturi lui LenardVineri 8 noiembrie 1895Experiment efectuat de Rontgen (profesor de fizica la Universitatea din Wurzberg Germania), folosind un tub Hittorf-Crookes pentru studiul razelor catodice (electroni)Constata ca un ecran fluorescent asezat la un metru de tub, straluceste (se lumineaza)Urmeaza 6 saptamani de experimente unde constat ca razele care provin din tubul catodic sunt extrem de penetrante si nu au nicio legatura cu razele cunoscute pana atunci, numindu-le raze X.Stabileste frecventa lor, lungimea de unda, penetrabilitatea.Tot in acest timp sunt efectuate radiografii cu diverse corpuri din laborator, cu mainile personalului din laborator si chiar cu mana lui.22 decembrie 1895 prima radiografie, mana sotiei (Anna Bertha )28 decembrie 1895 Rontgen publica in revista Comunicarile societatii de fizica medicala din Wurzburg, articolul intitulat Despre un nou fel de raze. 5 ianuarie 1896 descoperirea lui apare pe prima pagina a ziarului vienez Die Presse apoi este preluat in toata lumea (radiografia cu mana sotiei).Mai 1896 Edison fabrica primele echipamente cu raze X.Anul 189650 carti si peste 1000 comunicai stiintifice privind experimente cu raze X inclusiv Prof. S. D. Hurmuzescu (fizician) si Prof. Gh. Marinescu (medic) - la Paris si la scoala de Drumuri si Poduri din Bucuresti (actual Institut politehnic).Primele aplicatii diagnostice (mijlocul lui ianuarie) Viena radiografia unui glonte la mana stanga a unui barbat.In Romania iunie 1896 primele radiografii Clinica de Chirurgie a Prof. C. D. Severeanu, de la Spitalul Coltea.Prof. Dr. Dimitrie Gerota pionier al radiologiei romanesti :1899 primul curs de Radiologie medicalaTratat romanesc de radiologieEpiteliom + amputatia unui deget datorita iradierii (1907)10 decembrie 1901Wilhelm Conrad Rontgen primeste premiul Nobel pentru FizicaRadiologia medical-veterinara bucuresteana1928 1935 POENARU D. ION Organizeaza spatii pentru radiologieFondator al disciplinelor Semiologie medicala si Radiologie medicala (notiuni)1928 1938 UDRISCHI GHEORGHEProcura si aduce in Romania primul aparat rontgenFondator al disciplinei Semiologie chirurgicala1939 Dr. Cliza face radiografii la spitalul central militar-veterinar1943 primele cursuri de radiologie la FMVB1951 1957 ADAMESTEANU ION Este adus un aparat Kostix 1974 1998 POPA VASILE VIOREL1977 Rx portabil : CGR Clinix si Piremobil-CGR1998 Eltex 400 (Romania)2001 Acoma PX-15-F portabil (Japonia)2009 aparat Rx digital Bukcy Diagnostic (Olanda)Radiologia disciplina complexaRadiodiagnosticul (Rontgendiagnosticul) investigarea morfologica si functionala a diferitelor organe si sisteme pe calea utilizarii radiatiilor X.Radioterapia utilizarea radiatiilor ionizante in scopul tratarii unui numar de afectiuni de natura variata (in principal tumori maligne).Radiobiologia studiul efectelor radiatiilor ionizante asupra materiei viiRadiatiile ionizante alterari ale structurilor biomoleculare (la randul lor) modificarea in grade diferite a proprietatilor vitale efecte radiobiologice (de factura si gravitate diferite mergand de la manifestari reversibile pana la moartea celulelor si organsimelor)Medicina nucleara utilizarea izotopilor radioactivi in scop diagnostic si terapeuticIzotopii se fixeaza selectiv in anumite tesuturi si organe:Emisia lor este detectata - diagnosticIradierea tesuturilor in care au ajuns terapieFizica radiatiilorRadiatia emisia si propagarea in spatiu a unor campuri sub forma de unde sau a unor fluxuri de particule cu origine naturala (solara, telurica, cosmica) sau artificiala.Indiferent de origine alor, radiatiile sunt energii emise de anumite componente atomice sau nucleare si care dupa formele de energie pe care le incorporeaza se constituie ca:Radiatii electromagnetice reprezinta propagarea sub fora de unde transversale a variatiilor campului electromagnetic care se deplaseaza cu viteza luminii; difera ca lungime de unda, frecventa si energie fotonica (X, gamma, infrarosii, luminoase)Radiatii corpusculare sunt formate din particule subatomice, care se deplaseaza sub forma de fascicule de mare energie/viteza (alfa, beta, protonice, neutronice, electronice)Dupa efectul lor:Ionizante radiatii de mare energie, capabile sa excite etomii substratului asupra caruia actioneaza - corpusculare, X, gammaNeionizante radiatii de energie mai mica, insuficienta pentru a produce ionizarea acustice, calorice, luminoase, UVClasificarea undelor electromagnetice:dupa fenomenul ce sta la baza producerii lor, undele se impart in:unde hertziene datorate oscilaiilor electronilor in circuitele oscilante sau in circuite electronice specialeradiatia termica rezultata mdin transformarea energiei interne in energie electromagneticaradiatia de franare apare la franarea electronilor accelerati in campul nucleuluidupa frecventa si lungimea de unda:unde radiosunt unde lungi, medii sau scurtemicroundelesunt generate de instalatii electronicein telecomunicatii , radar, cercetare stiintifica, la studiul atomilor/moleculelorsunt decimetrice, centrimetrice, milimetriceradiatiile infrarosii produse de corpurile incalzite; exista instalatii electronice care emit unde IRradiatiile vizibile radiatiile UVradiatiile X produse in tuburi speciale un fascicol de electroni accelerati cu ajutorul unei tensiuni mari bombardeaza un anod, care va emite radiatiile Xradiatiile gamma emise de nucleele atomilorRadiatiile (undele) electromagnetice combinatie de campuri electrice si magneticeapar in urma dezexcitarii atomilor (pierdere de energie)franarii electronilor de catre campul nucleului atomic (radiatia X)aspect de unda sinusoidalaViteza radiatiilor electromagnetice - constanta = viteza luminiiFotonul = cuanta (particula energetica) asociata undei electromagneticeeste particula fundamentala a luminii si a altor radiatii electromagnetice (X, gamma)nu are sarcina electricanu are masa de repausare masa de miscarese deplaseaza cu viteza luminiiposeda energie si impulsnu are antiparticuladualism unda-corpuscul atat proprietati de corpuscul cat si de undaenergia e liberata de la nivelul atomului:de la nucleu = radiatii gamma, alfa, betade la electroni = radiatii X, etcIn MV radiatia X:diagnostic radiodiagnosticterapeutic radioterapiesursele de radiatii X.Inchise materialul radioactiv natural sau artificial este inglobat intr-un material nedispensabilDeschise Materialul radioactiv se poate raspandi provocand contaminareaProduse radiofarmaceutice solutii injectabile, pulberi liofilizateProduse radiochimice trasorii radioactiviGeneratori de radiatiiInstalatiile rontgenReactorul nuclearAcceleratorii de praticuleInstalatia RontgenGeneratorul de curentTransformatoareRedresoareTemporizatoareLinia de alimentarePupitrul de coandaTubul radiogenAccesoriile tubului radiogenGeneratorul de curent asigura tubului curentul de alimentareTransformatoarele transforma curentul de aductie in energie utilizabila:Adaptarea curentului la sistemul de iluminare al instalatieiAsigurarea unui curent de incalzire filamentului de oasa tensiune (cca 10V)Asigurarea unui curent de inalta tensiune (mii de V) pentru fascicolul catodicRedresoarele adaptarea curentului electric alternativ la nevoile tubului radiogen curent continuu sens unic (de la catod la anod)Ventile sau kenotroane = intrerupatoare automate se intrerupe una din cele doua faze, asezand-o la nivelul alternantei utile redresarea curentuluiPrin redresarea si accelerarea frecventei alternantei curent electric redresat (continuu) bombardarea continua a anoduluiTemporizatoarele Decalnseaza si intreru curentul tubuluiIn doi timpi De pregatireIncalzirea filamentuluiConcectarea circuitului de masurare a tensiunii si intensitatii la nivelul bornelorArmarea echipamentului auxiliarDe poza Pornirea miscarilor echipametelor auxiliareEmisia de curent de inalta tensiune (anodul)TimpiIn circuit de joasa tensiuneIn circuit de inalta tensiuneExpometre intrerup in functie de cantitatea de raze ajunse pe placa radiofrafica (monitorizare camere de ionizare)Linia de alimentareCabluri sau trolee izolate asigura conditiile radiogenezei prinTransportul curentului de incalzire a filamentului catoduluiTransportul curentului de inalta tensiune pentru incarcarea anoduluiIluminarea zonei expusePupitrul de comandaDiverse dimensiuniButon pornire/oprireSelectorul de lucru (pentru aparate cu mai multe posturi pe un singur generator)Selectorul de focarAparate de masura si controlPentru intensitate (mA)Pentru tensiune (KV)Pentru timp (s)Parametrii de lucru reglare manuala sau automata sisteme de regimuri de lucru preimplementate conform unui sistem de afisaj anatomic pe regiuni corporaleTubul radiogen emitatorul de raze RontgenRecipient (continator) vidat sticla, ceramica, metal (rezistenta mecanica superioara)Catodul filamentul si piesa de concentrareAnodul fix sau rotativ materiale greu fuzibileComponente de protectie (pentru radiatia de iprastiere)Structura catoduluiAici ia nastere fascicolul catodicCatodul include:Un (sau doua) filament(e) si circuitul de curent asociat:Tungsten preferat datorita punctului ridicat de topire (3370 grade C)Se incalzeste la 2300 grade CEvaporarea slaba a filamentuluiNu se arcuieste sub actiunea curentuluiIn stand-by temperatura este mentinuta la +- 1500 grade C asa incat temperatura de emisie de 2300 grade este realizata intr-o secundaPiesa de concentrarePiesa cilindrica metalicaDirijeaza electronii emisi prin filament fascicolul catodic - anodStructura anoduluiComponenta metalica ce suporta bpombardamentul electronilor din fascicolul catodicMetale greu fuzibile tungsten, renium, molibdenForma de discSuprafata dreapta (pentru cele fixe) sau inclinata fata de axul lung 15-20 grade (pentru cele rotative)Cele cu doua focare doua piste circulare, corespunzatoare fiecarui focarViteza de 3000 9000 rot/minIn urma ciocnirii cu putere de catre fascicolul catodic ia nastere fascicolul anodic orientat catre exteriorul tubuluiCaracteristicile tubului de raze XMecanice:FocarulPanta anodeiDiametrul discului anodeiViteza de rotatie a anodeiMetalul din care este fabricata anodaDisiparea claduriiFizice:Tensiuni maximalePuterea instantanee si conventionalaCapacitatea termica a anodeiSarcina permanenta medieAceste caracteristici au importanta puternica asupra contrastului si claritatii imaginii. Determina randamentul energic al tubului = energia utila/energia absorbitaFocarul Partea din suprafata anodei care este bombardata cu electroni acceleratiFocarul optic zona ce se proiecteaza la suprafata anodei pe directia razei incidente centraleSuprafata focaruluiMica (imagine precisa si neta)Condensarea fascicoluluiRandament redus al tubuluiTimp de expunere mareMare (imagine cu penumbra evidenta)Debit mare de radiatiiPutere utila mareTimp de expunere mai scurtPanta anodei unghiul de inclinare a anodei fata de axul lung al tubului; dirijeaza fascicolul emis in afara tubului.Efectele inclinarii anodeiAre loc o absortbie de catre anod a fotonilor X cu unghi de emisie mic incarcarea tubuluiCu cat unghiu este mai mic cu atat focalizarea este mai buna rezolutia imaginii cu rezultate buneDiametrul anodeiDetermina puterea tubuluiCapacitatea anodei de a se raciCapacitatea de racire este dependenta de:Diametrul pisteiPista mare capacitatea de disipare marePista mica racire anevoioasaViteza de rotatie Mica fiecare punct al anodei este bombardat ai des creste incalzirea anodeiMare nbombardarea se face mai rar si cu durata scurta incalzire mai redusa! de preferat un diametru mai mare, insa determina cresterea in greutate a anodei si supradimensionarea celorlalte componente pericliteaza integritatea imbinarii sticla/metal.Viteza de rotatie3000-9000 rot/minPuterea este mai mare cu cat viteza de rotatie este mai mare (datorita efectului de gradient termic intre suprafata anodei si miezul metalului component)Tuburile cu anodei ultrarapide (9000 rot/min) puterea creste cu 73%InconvenienteZgomot mareCreste timpul intre pornire si momentul atingerii vitezei maximeEfect giroscopic = vibratie laterala spargerea sticlei tubuluiPrezenta unui dispozitiv de franareFranarea caldura suplimentara ce trebuie disipataFara o anoda ultrarapida = stop in 30 minNatura metaluluiGreu fuzibilUn Z ctat mai mareO foarte buna conductibilitate termicaIn prezent Suprafata placa subtire metalica tungsten, rheniu, molibdenMiezul o pastila groasa de grafit/ceramicaDisiparea calduriiInfluenteaza durata de viata a tubuluiDepinde deConductibilitatea termica a metalului componentGradientul de temperatura intre pisa activa si miezul anodei (mai mare = mai bun)Tensiunea maximalaCantitatea maxima de kV = pentru obntinerea de radiatii eficiente pentru diagnosticTipul de explorareGrafie 50-150 kVScopie 40-110 kVTipul de radiografie/zona de examinareAdaptariDistanta catod/anod mai mare accelerarea mare a electronilor forta de impact mareVid perfect in tubElectrozi din metal degazat (incalzit in timpul fabricarii pentru eliminarea gazului din compozitie pana la nivel de moleculeSticla cu grosime mare si rezistenta dielectricaUlei fara impuritati si cu rezistenta dielectricaPuterea instantanee (P) si puterea conventionala (PC)Caracteristici fizice ajuta la protectia si prelungirea vietii tubuluuPutere electrica indica transferul de energie electrica intr-un circuitCapacitatea termica a anodeiMetalul anodei nu trebuie sa atinga o anumita temperatura limita capacitatea termica maximala Temperatura maxima permisaMasa metalica a anodeiCaldura specifica a metaluluiDimensiunile focaruluiSarcina permanentaCantitatea de energie (W) care determina o incalzire su limita interzicerii utilizarii tubuluiEchilibrul asigurat de racirea concomitentaOrice aport suplimentar incalzire exagerataSarcina permanenta etermina acumularea de energie calorica Utilizarea practica a tuburilorPentru efectuarea unei radiografiiTensiunea kV, intensitatea mA, timpul s2 variaza, al treilea de la sineLimitarea intensitatii exagerate cu cat timpul scade, intensitatea cresteExista o limita de care nu se trece efect de grilaTimp de repaus pentru disiparea caldurii din anodaReducerea sarcinii permanente in scopie prin utilizarea aplificatorului cu lant TV sau intreruperea frecventa a imaginii (obositor)Pentru obtinerea de secvente seriate cu cadenta rapida:Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie)Tehnologii adaptative Metoda secventei blocate automat Metoda capacitatii reduse (cunoasterea de imagini, minim de energie, cand se atinge s.p. se opreste)Curs 2Utilizarea practica a tuburilorReguli tehnice utile si obligatoriiO radiografie presupune utilizarea constantelor energetice maxime ale aparatului Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul sLimitarea intensitatii exagerate cu cat T scade, intensitatea creste existand o limita de care nu se trece efect de grilaRepetarea radiografiilor timp de repaus pentru disiparea caldurii din anodaReducerea sarcinii permanente in scopie - utilizarea amplificatorului cu alnt TV; intreruperea frecventa a imaginiiObtinerea de secvente seriate, cu cadenta rapida:Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie)Tehnologuu adaptative Metoda secventei blocate automatMetoda capacitatii reduseImbatranirea si moartea tuburilorProcese consecutive modificari fizice ireversibile si inevitabileSuprafata anodei rugozitate fisuri cratere alterarea orientarii emisiei fotonilorO parte din fotonii fascicolului util se pierdCompensarea l- cresterea constantelor energetice suprasolicita anoda avanseaza craterizareaPeretii de sticla depunerea interna de atomi de metal metaliare ruperea echilibrului electrostatic din tubCompromiterea vidului imbatranirea sticlei (pori)Degazarea unui element metalic din tubFuziunea filamentuluiAccidente anodul, catodul, sticlaCatodul Ruperea mfilamentuluiSupraincalzireInversarea curentului din circuitul de inalta frecevntaAnodulAtingerea punctului de fuziune prin rotatie lentaSupraincalzirea pistei efect de cupa, fisura radiala, rupereRuptura cozii dezechilibrarii si vibratiilorBlocarea anodei la nivelul lagarelor/rulmentilorSticlaSpargerea (blocarii anodei, descentrarii anodei, supraincalzirii)Permeabilizarea peretilor (pori pentru ulei sau aer din sistemul de racire)Accesoriile tubului radiogenSunt echipamente situate in afara tubului propriu-zisDestinate optimizarii omogenitatii si transmisiei fascicolului anodicCupeleRecipient metalic tubul radiogen3 mm PbOrificii etansePentru cablurile de inalta tensiuneFereastra operculata fascicolul XMaterial radiotransparentRezistenta mecanica mareProtectia tubuluiOpreste orice radiatie in afara de cele ce compun fascicolul propriu-zisLimiteaza dimensiunea fascicolului operationalContine materialul de racire (ulei/aer)DiafragmulLamele metalice, in dublu/triplu stratModelarea dimensiunilor si formei fascicoluluiAbsorb radiatiile divergenteManual (vechi) sau automat (program digital)CentrorulDispozitiv luminos laserCentreaza fascicolul, obiectivizand limitele acestuiaFiltrulMembrana metalica 2 mm Al pentru 60-120 kV, 0,2 mm Cu, 1mm Al peste 120 kVElimina fotonii de energie joasa, care nu contribuie la formarea imaginiiRadiatia XIn generatorul de radiatii prin declansarea unei diferente de tensiune electrica intre catod si anod, electronii sunt smulsi din filamentul incalzit al catodului si loviti cu mare viteza de anoda rotativa, de unde rezulta energie termica (caldura) si radiatie X.Mecanismul de producere al razelor XCand electronii de mare viteza lovesc un metal radiatie XTuburile radiogene permit accelerarea electronilor si interactiunea lor ulterioara cu metalul anodeiCurentul electric trece prin filamentul tubului il incalzeste caldura permite electronilor de pe suprafata filamentului sa fiarba intr-un nor.Numarul electronilor din nor e echivalentu cu cantitatea de curent care trece prin filament (mA)Crestera mA curentului lumina becului creste creste puterea (numarul lectronilor)Electronii sunt negativi, trebuie sa existe un pol pozitiv care sa-i atragaIntre catod si anod se produce o diferenta de potential ce determina smulgerea electronilor din norul din jurul filamentului si lovirea tintei (anodul) energie (calorica si radianta)Energia radiatiei X este dependenta de energia electronilor ce lovesc tinta (anodul)Cu cat diferenta de potential intre cei doi ppoli este mai mare cu atat energia radianta va fi mai puternicaDiferenta de potential este ajustata prin kV, iar cantitatea de electroni prin mACresterea kV electronii sunt accelerati la viteze mari radiatii cu energie mare raze mai puternice (penetrante)Ca urmare a multiplelor combinatii intre mA si kV un spectru larg de raze X xu energii diferiteCand electronii lovesc au loc interactiuni (coliziune si franare) radiatie XInteractiuni prin coliziuneColiziunea are loc intre un electron accelerat emis din filament si un atom de la nivelul anoduluiProcesul incepe cu scoaterea prin ionizare a unui electron, in principal de pe nivelul k (este posibil si de pe L, M)Electronii dupa nivele L sau M coboara pe locul vacant creat pe nivelul KDiferenta de energie este emisa ca fotoni (energie caracteristica atomului) ce participa la formarea imaginiiPoate avea loc cu succesiune de tranzitii de electroni intre nivelel energeticeElectronul incident ca si electronul scos de pe nivelul energetic respectiv, pot produce aditional noi ciocniri, insa fotonii rezultati au energii scazute, care nu mai participa la formarea imaginiiInteractiunea de franareElectroni cu energia mare adtom tintaNu atinge nucleulIsi incetineste viteza si ia o noua traiectoriRezulta radiatii eectromagnetice r de franare cu spectru foarte larg, depinzand de cantitatea de energie cedata de electronul incident car va fi deviat in unghiuri diferiteUnghi mai mare de 90grade energia cedata este mai mareElectronul incident poate sufer multiple interactiuni de franare, pana cand energia lui se disipeazaReactia de franare participa la formarea imaginiiAr fi de preferat ca electronul sa cedeze energie cinetica in urma unei singure interactiuni radiatii cu energie maxima si sa traverseze obiectulCaracteristicile razelor XSe raspandesc sferic din sursa care le emana, sub forma de fascicol divergentSunt invizibileSe propaga in spatiu in linie dreapta, cu viteza de 300000 km/sec, directia poate fi modificata, insa tot in linie dreaptaAu o penetrabilitate invers proportionala cu lungimea de undaRaze X moi cu lungime de unda mare, cu energie si putere de penetratie reduseRaze X dure cu lungime de unda mici, cu energie si pitere de penetare mareSunt absorbite de corpurile prin care trec, absorbtia fiin influentata de Z, densitatea si grosimea obstacoluluiIntensitatea razelor X scade cu patratul distanteiDeterina fenomenul de iluminiscenta asupra unor saruri cu proprietati fluorescente (platino-cianura de bariu) = lumineaza radioscopieDetermina efecte fotochimice impresioneaza filmul prin influentarea directa a emulsiei de saruri de argint de pe suprafata filmului radiografic radiografiereAu capacitatea de a excita sau ioniza atomi si moleculele substantelor inclusiv gazele prin care trecExcitatia un electron este mutat de pe un nivel energetic pe altul, in cadrul atomuluiIonizarea un electron exterior este complet eliminat din atom ion pozitivProduc efecte biologice asupra tesuturilor vii, antrenand tulburari celulare sau chiar moartea acestora necesare masuri de radioprotectie. Interactiunea radiatiei X cu materiaImplica dua categorii de procese fiziceDirect ionizanteIndirect ionizanteRadiatia direct ionizanta energia este depusa de particula in mod direct materieiRadiatia indirect ionizanta particula primara transfera energia particulei secundare, care la randul sau va determina ionizarea5 mecaniskme de interactiune a unui foton cu materia:Efectul Thomson imprastierea coerentaEfectul fotoelectricEfectul ComptomEfectul de materializare sau producerea in perecheFotodezintegrareaUltimele doua fara relevanta, nu actioneaza in iradierea din rx-diagnosticTrasaturi comune ale mecanismelor de interactiuneParticulele rezultate nu mai pastreaza traiectoria initiala a particulelor incidenteProduc energie secundaraEfectul Thomson imprastierea coerentaRadiatia care apare dupa cel putin o interactiune a unui foton cu un corpSchimbare de directieFara absortia luiFara sunetul energiei materiei traversateRezulta iradiatie imprastiataPoate lovi filmul nu este utila obtinerii imaginii reduce contactul, estompeaza imagineaPersonalul din jur creste doza absorbitaEfectu fotoelectricProces de interactiune intre un foton si electronul din stratul profund al tinteiFotonul este absorbitElectronul eliberat fotoelectron ce produce multiple ionizari pana este absorbitElectronul din stratulle exterioare ajung in locul liber, cu cedare de energie = radiatie caracteristica, nivel energetic (absorbita)Energie caracteristica din tesuturi rezulta similar energiei caracteristice din tubul radiogenSi este in functie de Z al elementului din care provineEfectul fotoelectric este dependent de Z (creste cand Z este mai mare ca urmare a existentei unui numar mare de straturi)Avantaj absorbtia diferita a tesuturilor (realizarea contrastului)Os/muschi, testul muscular/tesut adiposDezvanataj - creste doza absorbita de pacientEfectul fotoelectric scade cand este utilizat un fascicul de fotoni cu energie mare, insa scade si contrastul intre tesuturi, fotonii trecand prin mediu fara sa interactioneze.Curs 3Fenomenul ComptonProcesul de cedare a energiei de catre fotonul incident, unui electron din straturile exterioare ale atomului mediului respectivElectronul eliberat este electronul Compton este deviat producand ionizari aditionale si apoi este absorbitFotonul, imprastiat in alta directie cu energie mai mica decat initial, poate ioniza sau pate ajunge la filmProbabilitatea producerii interactiunii depinde de numarul de electroni din tesut, care la randul sau este dependent de densitatea fizica adica de electroni/gCu cat energia fotonului este mai mare, efectul Compton scade, deoarece fotonul are energie suficienta pentru a traversa tinta fara sa se lase influentat:Absorbtia la tesuturi este slaba contrastul este slabFotonii imprastiati rezultati prezinta dezavantaj pentru personalul ajutator creste doza absorbita.Pot ajunge la film estompeaza/voaleaza/innegresteInteractiunea fotonii razelor X si materieSeparat sau comncomitentMolecularAtomicElectronicNuclearRaman in regiunea examinata aprecierea coeficientilor de reactieTraverseaza informatiaFilm/ecranMecanismele de interactiune ale radiatiilor X cu materia se definesc prin aprecierea coeficientilor de reactieCoeficientul de absorbtie nr de fotoni care si-au transferat integral energia si dispar, fiind absorbiti de mediul tintaCoeficientul de atenuare nr de fotoni care au transmis o parte din energia lor mediului si apar in fluxul secundar, cu o energie scazuta acest coeficient fiind influentat de lamba si masa traversataCoeficientul de difuziune nr de fotoni care ies din obiectul iradiat, insa dupa o alta traiectorie decat cea incidenta; ei pot proveni din fascicolul initial sau pot fi particule noi, din mediul traversatCoeficientul de distanta n care intensitatea razei incidente scade proportional cu patratul distantei parcurseDesfasurarea reactiilor depinde de relatia dintre razele X si mediu (Z):La Z scazut absorbtie micaLa Z crescut predomina efectul fotoelectric absorbtie mare, contrast mare (osul, iodul contrast bun) (Pb radioprotectie)Notiunni de dozimetri marimi si unitati in radiologieDozimetria procedee de masurare a dozelor de radiatiiEvaluarea fenomenelor biologice produse de radiatiiRaze X efecte biologice cu grade/tipuri diferite = energia cedata se impune cunoasterea cantitatii de radiatii absorbita de tesuturiPentru a cunoaste bilantul intre risc (provocat de iradiere) si beneficiuDe a optimiza abordarile procedurale (diagnostice si terapeutice)Pentru a atinge scopul urmaritPentru a cruta tesuturile sanatoase din jurScopul medical cunoasterea dozei/cantitatea de energie absorbita de tesuturiCalitatea fotonilor radiatiei X incidentiCantitatea fotonilor radiatiei X incidentiCalitatea fotonilor este caracterizata de energia lor. Fascicoll X este alcatuit din fotoni cu energii diferiteScazute raze moiCrescute raze dureAprecierea calitatii unui fascicol de fotoni XIndicarea valorii tensiunii maxime utilizateSectometrie (foarte exacta)Cu ajutorul strat semivalent adica grosimea (mm) a unui anumit material care poate sa injumatateasca intensitatea unui fascicol de fotoni X.Dozimetria cantitativa are trei marimi:Doze de emisie (expunerea)Doza absorbitaDoza echivalentaExpunerea (E) doza de emisieReprezinta numarul de sarcini electrice produse de radiatie in aerInainte de a interactiona cu pacientul (fascicol direct) sau cu personalul radiologic (radiatia imprastiata) radiatia X interactioneaza cu aerulMarimea expunere da o indicatie asupra capacitatii radiatiei X de a produce un anumit efect in aerEfectul ulterior in tesut va fi in general proportional cu acest efect in aerUnitatea de masura pentru Expunere in Si este Columb/kgDoza absorbita (D) cantitatea de energie disipata de rdiatie pe unitatea de masa de tesut biologic si absorbita de acel tesut.Unitatea pentru Doza absorbita este Gray (Gy) ap calorimetruAbsorbtia razelor X in diferite materiale variaza considerabilDoza echivalenta (H) reprezinta aprecierea efectelor biologice consecutive unor iradieri, in raport cu energia fotonilor incidenti si tipul de iradiere (X, gamma, alfa, beta etc)Este doza absorbita multiplicata printr-un factor de ponderare pentru radiatie, care exprima eficacitatea biologica a tipului de radiatiePentru cea mai mare parte a radiatiilor folosite in medicina................Metodele de masuratori cantitative se bazeaza pe diferite fenomene fizice si chimice:Ionizarea gazelor contoare Geiger-Muller (permite numararea ionilor prezenti in aer si prin urmare intensitatea radiatiilor care i-au produs)Ionizarea si excitarea unor corpuri solide (contoare de oscilatii 0 au in alcatuire substante precum sulfura de zinc, care devin fluorescente sub actiunea radiatiilor)Modificarea conductibilitatii electrice a unor substante (dozimetria cu semiconductori)Innegrirea peliculelor fotografice (dozimetria fotografica) dozimetrele contin...............SI:Rontgen (R) doza deradiatii X necesara pentru eliberarea unei sarcini electrice de 2,58....................Modul elementar de actiune al radiatiilor XUn foton interactioneaza cu un electron de pe straturile interne 2 ioniUn ion negativ electronul ejectatUn ion ozitiv restul atomului ionizatAmbii ioni sunt foarte reactiviElectronii interactioneaza c u alti ................Mecanismul de actiune:Direct ruperea arhitecturii mmoleculare (gene, cromozomi, enzime)Indirect prin substantele rezultate din reactiile precedente, care vor actiona dupa aceleasi mecanisme ca in cazul actiunii directe, efectele suprapunandu-seTesuturile contin...............La nivel soatic legea Bergonier si Tribondeau cu cat un tesut este mai tanar cu atat el va fi ma sensibil si vulnerabilIonizarea la nivelul ADN determina cresterea Ratei mutatiilorRatei anomaliilor fetale sau avortului (iradiere in perioada de sarcina)Sensibilitati la............Ce se intampla dupa expunere? efecte biologiceDozele mici si unice autorestaurareaDozele mari deficit celular alterari functionaleMutatiiMoarte celularaFenomene deterministice (reactii tisulare)Se constata imediat (minute-zile)Au prag de aparitieProbabilitatea de aparitie si severitatea efectului cresc dozaExemplu -Sindroul acut de iradiereEritemulFenomene stochastice (cronice maligne)Nu au prag pot aparea si la doze foarte miciProbabilitatea de aparitie creste cu dozaApare dupa mai multi ani, consecutiv unui incident sau cumulativSeveritatea este determinata de transformarea malignaSiguranta radiatiei ia in considerare:PacientulOperatorul Pentru ambele principiul ALARA (as low as reasonable achievable) atat de coborat cat poate fi rezonabil realizat beneficiu care sa justifice procedeul.Radiosensibilitatea (RS)Probabilitatea ca o celula, un tesut sau un organ sa sufere un efect per unitatea de dozaLegea Bergonie si Tribondeau (1906) RS va fi mai mare in celulele tinereCu mitoze multipleCare sunt nediferentiateIn cazul iradierii diagnostice, manifestarile clinice apar numai exceptionalBoala profesionalaPiele in forme cronice sub forma de distrofiiLeziuni oculare 0 cnjunctivita vindecabila fara sechele, cataracta Tesut hematopoietic.................TABELCurs 4Lantul informativSursa de radiatie X vectorul pacient modulatorul fascicolului de radiatie X fascicolul modulat receptor procesare imagine vizibila decodorFotonii cu energie mica sunt cei care nu contin informatie sis unt absorbiti in momentul plecarii din tub de componentele tubului de catre filtru, carcasa si diafragm, rezultand un fascicul care are raza centrala perpendiculara pe fasciculul incident. Se produc numeroase actiuni in urma carora fasciculul de radiatie poate lua 3 directii:Radiatia absorbitaRadiatia secundara imprastiataRadiatia rezidualaAtenuarea fasciculului primar siimaginea latenta receptorul.Pentru a vizualiza informatia latenta trebuie transformata intr-un .... care va furniza informatia vizuala. Filmul radiografic receptorul capteaza informatia latentaStrat protector previne zgarieturile si dispersarea materialului fotosensibilEmulsia - cristale de halogenura de argint in gelatina (material radiosensibil stratul in care se formeaza imaginea)Strat adezivBaza realizeaza structura relativ rigida a filmului; intotdeauna transparentaStrat anti-ondulare si anti-rigiditateFilmul casete metalice port film, dimensiuni similare. In functie de lungimea de unda a razelor X cristalele de halogenura de argin din emulsie vor suferi o impresionare, o reactie diferita in functie de cantitatea de radiatie ajunsa pe film pe imagine apare o paleta variata de nuante de la alb la negru.Gradul de innegrire al filmului este direct proportional cu cantitatea de radiatii ce ajung pe film.Cantitatea de radiatii este influentataDe cantitatea de energie (mAs si kV)De distanta tub-film (ca urmare a densitatii razelor X din fascicul)Compozitia structurilorDensitatea fizicaNumarul atomicGrosimea5 grade perceptibile de radioopacitateAer - negruGrasime gri inchisApa/muschi alb spre gri deschisOsul alb spre gri inchisMetalul alb completO imagine abdominalaAer gaz in stomac, intestineGrasimea abdominalaTesutul moale ficat, vezica urinaraOase vertebreleMetal piele, cavitatea abdominalaGrosimea influenteaza radioopacitatea creste grosimea creste radioopacitateaProiectia fasciculului X fiind conica imaginea radiologica se a subordona legilor geometrice ale opticii.Radiografia este o imagine bidimensionala a unor structuri tridimensionale imaginea structurilor respective va fi in functie de pozitia lor in fasciculul prima de radiatii.ConsecintaMarireDeformareEstomparea contururilorSumatia imaginii structurilorLegea proiectiei conice imaginea radiologica la baza conului sa fie marita deformataDimensiunea creste cu cat este mai aproape de tub.In cazul structurilor suprapuse mai mare ce este mai departe de film. Deformarea imaginii:Daca fasciculul este perpendicular pe obiect imagine marita, dar nedeformataDaca fasciculul este oblica pe obiect imaginea marita si deformataPentru diminuarea efectului:Fascicolul trebuie sa fie orientat cu raza centrala perpendiculara pe film, trecand prin centrul structurii anatomice care prezinta interesul cel mai mareStructura examinata sa fie cat mai aproape de filmDeformarea este influentata de pzitia structurii in raport cu fasciculul:Schimbarea raportului aspecte diferite ale structuriiCand fasciculul este perpendicular pe axul lung proiectia lingitudinalaCand fasciculul este perpendicular pe acul scurt proiectie axialaCand fasciculul este obliMai scurtMai lungFenomenul de translatie a planurilorFormeiDimensiuniPozitia structurilor suprapuseLegea sumatiei planurilorSumatia semnelor regiuni care sunt in planuri diferite dar se suprapunImaginea reprezinta o insumare a gradelor diferite de absorbtie a razelor X ale tutror segmentelor strabatute de fascicul. Rezolvarea translatarea planurilor doua incidente perpendiculareFenomenul de stergere a planurilor doua structuri care au aceeasi densitate si sunt suprapuse si vin in contact direct una cu cealalta nu se pot distinge una de cealalta. Fenomenul semnul siluetei (conturului) = substractia reducerea intensitatii unei radioopacitati. Fenomenul de paralaxaDeplasarea fasciculului deplasarea in sens invers a structurilor suprapuseDeplasare mai mare pentru structura cea mai apropiata de sursaMarire si deformare crescutaAvantajePozitia unei structuri fata de alta (disocierea structurilor)Adancimea fata de planul de proiectie (film)Legea incidentei tangentialeImaginea unei structuri depinde de gradul de atenuare (contrastul) diferit intre structurile invecinateDiferente de contrast crescute limite/contur net(e)Trasarea conturului numai cand raza incidenta este tangentialaDaca raza este perpendiculara pe suprafata conturul aareO zona ascutita (creasta) contur sters = nuante degradate progresivCalitatea imaginii depinde de:ContrastDefinitie claritatea/finetea (vizibilitatea precisa a demarcatiei detaliul)Factorii care afecteaza detaliul:Factori perturbatoriTehnici decurg din modul de folosirii a aparatuluiFizici mai greu de anihilat pentru ca deriva din proprietatile fizice ale radiatilor XFactori tehnici:Sursa fascicului sau marimea petei focale Pozitia structurii in fasciculul de radiatii (distanta focar obiect)Distanta mica perturbari ale conturuluiDistanta mare necesita cresterea intensitatii radiatieiAjuta la stabilirea adancimii (locului) la care se afla structuraMiscarea pacientuluiFactorul cel mai importantProduce stergerea contururilorImobilizare absoluta tranchilizare (cand este posibil)Timpi de expunere corespunzatori, miciFoarte mici mAs mare insa cresterea intensitatii este limitata prea mare produce efectul de grila electronii raman in jurul filamentului ca un nor)Remediere ecranele intensificatoareEcranele intensificatoareFoliiConvertesc radiatia X in lumina vizibilaCristale fosforescente ce emit luminaNu sunt identice cu cele din emulsia de pe filmElemente chimice Z = 57 71 pamanturi rareDimensiuni variabileCristale mici detaliu mai bun, timp mai mareCristale mari detaliu mai slab, timp mai micLuminozitate remanenta scurteaza timpul de expunere Actioneaza si ca mijloc de radioprotectieComponenteBazaStrat reflectorizantStrat fluorescentStrat protectorGrila antidifuziune/antiimprastiereFotoni efectul Thompson sau Compton energie redusa, directia diferita de fotonii incidenti, fara informatie reduc contrastul, reduc detaliu ceata = neclaritateGrila Benzi absorbante opresc fotonii haoticiInte pacient si film (in masa)Detaliu apare netFactorii care influenteaza contrastulContrast diferente graduale de innegrire a filmului ca urmare a atenuarii diferite a fasciculului de raze X care traverseaza o regiune corporalaNatualArtificial Substante radioopaceSubstante radiotransparenteMixtEvidentiaza detaliileContrastul depinde de:Subiect (compozitieDensitatea fizicaGrosimea structurilorNumarul atomicEnergia fasciculului incidentTensiunea prea mare penetabilitate crescuta radiatie reziduala omogena constrast scazut = imagine supraexpusaTensiune prea mica putine raze penetreaza pacientul contrast scazut = imagine subexpusaSensibilitatea filmuluiFilemle cu emulsie dubla sunt mai sensibile contrast mai bunEcranele intaritoareOfera mai multa laritate detaliuluiRadiatia imprastiataEstompeaza imagine grila antiimprastiereDevelopareaTipul de revelator, timpul de developare, temperatura de developareCurs 5Curs 6Examinarea craniuluiCraniulNeurocraniul encefalulSplachnocraniul (viscerofacial) Loc de insertieDintiLimbaLaringeMuschiStructura simetrica comparare stanga/dreaptaRx indicata in evaluareaCavitati cranieneCavitatii nazaleSinusurilorMaxilarului MandibueiDintilorCreieruluiTesuturilor moi externeDificil de evaluatMulte structuri suprapuse (segmente osoase pereche)Compartimente multipleDiferente intre rase (caine)Variatia conformationala a craniului la caineTipul dolicocefaic cavitatea nazala ingusta, mai lunga decat craniul, cap alungit (Borzoi, Collie, Irish Setter etc)Tip mzocefalic cavitatea nazala si craniul au aceeasi lungime (Ciobanesc german, Labrador etc)Tip brahicefalic cavitatea nazala mut redusa comparativ cu craniul (Pekinez, Bulldog, Boxer)Incidente standardLaterala (stg/dr) suprapunerea structurilor perecheObiectiveCavitatea craniana (1) + bolta cranianaCavitatea nazala SinusurileEtmoidul si volutele etmoidalePalatul durMandibulaTesuturile moiCavitatea nazala DV cu filmul in guraVD cu gura deschisa si raza in unghi de 45 gradeAfectiunile cutiei cranieneHidrocefaliaAcumularea patologica de lichid in ventriculii cerebraliBoala congenitalaTraumatisme cranieneBoli virale/bacterieneMigratii parazitareProcese neoplazice cerebraleYorkshire, Bulldog englez, Chihuahua, Pekinez, PoodleSiameza gena recesivaSe observaDeformarea craniuluiNeinchdierea fontanelelorDeficit de vaz si auzSunete vocaleIncoordonari in deplasareDisplazia occipitalaMalformatie a occipitalului largirea dorsala a marii gauri occipitaleRasele mici si foarte miciAsimptomatic daca nu apar complicatiiHidrocefalieMeningoencefalocelOsteopatia cranio-mandibularaProliferarea osoasa, nonneoplazicaAfecteaza exclusiv oasele craniului si mandibulaEtiologie necunoascutaLa tineretul raselor terrier West Highland Whte, Scottish, cairn, Boston 3-8 luniOcazional Labrador, Pinscher, BullmastiffClinicDeformara zoneiDisfagie de prehensiuneDurere la deschiderea guriiRx Radiopacitate crescuta mandibula, bula timpanica, temporal, articulatia temporo-mandibularaProliferari oasoase neregulate, simetrice/unilateraleDiagnosticul semnele clinice, rasa si rxFracturaConsectiv traumatismelorAntreneaza semne nervoase pasagere sau permanentePoate aparea la toate segmentele osoaseClinicTumefierea tesuturilor moiEmfizem subcutanat (implica nazalul, sinusurile)RxLinie radiotransparenta, frecvent aspect neregulatSimpla sau cominutivaCu/fara fragmente, cu/fara deplasarea acestoraEvaluare incidente standard si suplimentareArticulatia temporomandibularaAccidente de masinaCaderi de la inaltime (pisica)Frcatura foarte rara, frecvent luxatiaFrecvent unilaterala, rar bilateralaDeplasare rostrala (procesul retroarticular temporal) dar se pate rupe caudalaInsotita de fractura procesului retroarticular la pisicaLargirii fosei mandibulare a temporalului Fractura procesului zigomatic al temporalului Fractura procesului condiloid al mandibuleiClinicNeinchiderea guriiNesuprapunerea laterala a mandibuleiScurgerea salivei din guraRxLargirea/ingustarea spatiului articulatiei Fracturarea procesului retroarticular al osului temporalEvaluareVD/DVLaterala oblica stg/drOsteoartritaBoala degenerativa a articulatiei temporomandibulareApare ocazionalImbatranireSecundarLuxatiei/fracturilorInfectiilor regionale (otite)Fremisment la palparea zonneiRxAspect neregulat al fosei mandibulare sau procesului condiloidRadioopacitate crescuta neregulata perarticular osteofiteReducerea spatiului articularProcesele infectioaseOsteomielita boltii craniene rarPosttraumaticPostchirurgicalConsecutiv rinitelor infectioase si Micotice lama ciuruita a etmoiduluiPosttraumaticTumefierea tesuturilor moi de acoperireZone de liza osoasa si/sau proliferareConsecutiv rinitelor extinderea radioopacitatii la sinusuri si etmoidOtitele frecventInfectii bacteriene externe (ureche externe, medie, interna)Infectii orale/nasofaringiene ureche medie ureche internaPolipi nasofaringieni si auriculari (pisica)TraumatismeProcese neoplazice osoase/tesuturilor moi OsteosarcomulCarcinomul glandelor ceruminoaseFibrosarcomulUrechea externe otita externaNormal zona de radiotransparentaObliterataPartialTotalProliferari ale tesuturilor moi Exsudat (care se poate calcifica)Procesul infectios urechea externa Urechea medieUrechea internaUrechea medie si interna= expansiunea otitei externeAcumularea de exsudatUnilateral/bilaterallRxCresterea radioopacitatii bulei timpaniceIngrosarea peretelui buleiDilatarea bulei timpaniceCronicScleroza (rx crescuta) stancii temporalului Proliferarea osoasaOtolite rar mineralizarea exsudatuluiProcese tumoraleAnimalele adulte si cele batraneSemnele clinice asociate localizariiBolta craninaOasele feteiMandibulaDeformare regionalaConvulsii, ataxii(tumori intracraniene)Scurgeri nazale + cornajRxDeterminarea tipului tumoral este imposibil rxUndele sut litice, altele productive, altele combina cele doua formeBiopsia confirmareOsteosarcomulCea mai frecventa tumora malignaOsteoblastic cu reactie periostala agresivaAfecteaza bolta, oasele fetei, mandibulaOsteomulCea mai frecventa tumora benignaAspect neted, bine delimitatAfecteaza mandibula, bolta, sinusurileAlte formeNu sunt semne rx patognomoniceDiferentierea numai histologicCarcinomul scvamos oral gingie (maxilarul, mandibula)Zone de liza in grade diferiteFibrosarcomulPredilectie pentru bolta palatina dar poate aparea si la mandibulaAdesea la rasele mari de cainiLiza osoasa prezentaMelanomul malingLa rasele miciTesuturi moi produce liza osoasa si metastaze in limfonodurile regionale si pulmonEpulis (tumora ligamentului priodontal) rar la pisicaMai multe tipuriUnele se rezuma la tesutul moaleAltele invadeaza si osulDiferentiere histologicAfectiunile cavitatilr nazale si sinusurilorFracturaLa nivelul oaselor fetei si fruntiiSimpla sau cu fragmenteFragmentele cu/fara deplasareLa nivelul sinusurilor infundareHemoraga poate acompania fractura tumefierea zoneiRx Radiotransparenta pe linia de fractura asociata radiodensitatii tesuturilor moiRadiotransparenta subcutanata emfizem In cazul suprapunerilor fragmentare radiodensitate crescutaHemoragia radiodensitate omogenaProcesele infectioaseBacteriene sau micotice (in funcie de evolutie)Fara (acute)MinimeEvidenteUnilateral/bilateralCavitatea nazalaSinusurile paranazaleOstructira cailor acumulareDistrugerea cornetilor radiotransparentaCorpuri straineRadiopacRadiotransparent (arista) modificarea zonei adiacente Curs 7Examenul radiologic al scheletului axial aspecte semiologice radiologice ale coloanei vertebraleExaminarea pe segmenteIndividualAnsambluObiectiveCorpul vertebralCanalul vertebralProcesele (spinos, transverse, articulare)Spatiul intervertebralGaura intervertebralaEvaluarea radiografica a vertebrelorNumarPozitieFormaDimensiuneDensitateModificarile coloanei vertebrale determina sau nu determina semne clinice.Semnele clinice prezente cu sau fara (contrast artificial mielografierea) modificari radiologice.Modificarile vertebraleCongenitaleDe dezvoltareDegenerativeMetaboliceTraumaticeAnomalii congenitaleFrecvent intalnite la rasele brahicefalice (Bulldog) si rar la celelalte rase. Multe nu au semnificatie clinica.Unele pot deforma canalul vertebral compresiuniPe maduvaRadacinile nervilorApar ca urmare a alterarilor in dezvoltarea embrionaraVariatii aleNumarului (la nivelul tuturor segmentelor coloanei)Crestere ReducereFormeiVertebrele tranzitionale = au caracteristicile vertebrale din doua regiuni adiacenteRegiunea toraco-lombaraRegiunea lombo-sacralaAgenezia sau formarea incompleta a perechii 13 de coaste T13 tranzitionala.Lombarizarea sacrumului prima vertebra S nu fuzioneaza cu sacrumulUnilateral/bilateralPrima vertebra caudala sa apara unita cu utima sacrala sacrumul tot 3 vertebre.Sacralizarea ultimei vertebre lombare L7 se uneste unilateral sau bilateral cu iliumul.Vertebre tranzitionale lombosacraleCiobanesc germanLabradorDobermanDog germanReducerea numarului de vertebre caudaleTaierea coziiFracturilorCongenitalPisicile Manx nu au vertebre coccigiene. Blocul vertebral reducerea numarului de vertebre. = unirea partiala sau totala a doua sau mai multor vertebre alaturate. Unirea intereseaza Corpul ArculProcesul spinosFara manifestari cliniceUneori insa datorita fortelor ce actioneaza asupra zonelor alaturate, apar degenerari la nivelul spatiilor adiacete si ulterior hernieri discale. Hemivertebra = anomalie de dezvoltare a unei portiuni din corpul vertebral. Afectiune unilateralaDorsalaVentralaContur neted, densitate normala, forma alterata are aspect de pana deformarea coloanei vertebraleSpatiu intervertebral este normal reprezentat, uneori poate fi mai largRasele cu coada rasucita Bulldog, Boston terrierObisnuit fara semne clinice Poate determina angulatia coloanei cifoza, scolioza, lordozaUneori compresiuni medulareVertebra flutureNeunirea in punctul median al corpului vertebrei formarea a doua hemivertebre, stanga si dreapta = aspect de flutureSpatiile intervertebrale apar mariteSpina bifidaDefect de unire a arcului vertebral cu/fara hernierea maduvei sau meningeluiRx absenta arcului vertebral sau neunirea proceselor spinoase (stanga/dreapta)Obisnuit ultimele vertebre lombare sau sacraleBulldog, pisicile ManxClinic manifestari neurologice parezia membrelor posterioare, incontinenta urinara si/sau defecare involuntaraAnomalii vertebrale modificari de pozitie si forma a coloaneiCifozaHemivertebreDeformarea suprafetelor articulareLordozaHemivertebreSpondiloza anchilozantaScoliozaHemivertebreAnomalii de dezvoltareInstabilitata atlanto-axiala = subluxatia atlantoaxialaCongenitalaDobanditaCongenital (tineretul raselor mici)Agenezia/hipoplazia/neunirea procesului odontoidAbsenta ligamentului transvers al atlasuluiAbsenta ligamentului apical odontoidDobanditTraumatismeleDesirarea/ruptura ligamentului apical odontoidFractura procesului odontoidIncidenta laterala, cu flexia capului, oblica (fr odontoida sau neunirea)Rx cresterea spatiului dintre arcul dorsal C1 si procesul spinos C2.Manipulare cu grija a animalelor traumatizarea maduveiAnestezie obligatorieSpondilomielopatia cervicala (sindromul Wobbler)Rasele grele de talie mareDobermanDog germanSemnele clinice (ataxia si/sau pareza) pot fi determinate de o varietate mare de anomalii anatomice:Malformatia vertebrelor cervicaleDeformarea suprafetelor articulare ale proceselor articulareSubluxatia cervicalaDeplasarea discului intervertebreal spre canalul vertebralHipertrofia ligamentelor vertebrale (ligamentului longitudinal dorsal si ligamentul intervertebral)Stenoza canalului vertebral cervicalFrecvent C4-C5, C5-C6, C6-C7RxOsificarea discala prematura (tineret)Degenerarea proceselor articulareSpondiloza deformantaAplatizarea fetelor corpului vertebralModificarea alinierii vertebraleIngustarea canalului vertebralAnomalii degenrativeSpondiloza deformantaFormarea de puncte osoase sau punti osteofiticePartea ventrala (uneori si laterala) intre doua (sau mai multe) vertebre adiacenteRegiunea toracala caudala lombara si lombosacrala unde mobilitatea este mai mareFara manifestari cliniceInsa, cand osteofitele avanseaza pe marginea laterodorsala poate compresa pe radacinile nervilor durere/instabilitateSpondiloza deformanta anchilozanta = hiperostoza idiopatica spinala difuzaIntalnita la cainii tineri si pisiciCaracterizata prin extinderea productiei osoase, ventral si lateral, la mai mut de 4 vertebre alaturateMentinerea relativa a dimensiunii spatiului intervertebralOsteofite periarticulare la nivelul proceselor articularePseudoartroza la baza proceselor spinoaseOsteofite periarticulare si calcificari in tesutul moale atasat coloanei si membrelorSpondilita = inflamatia corpului vertebralSpondilita infectioasa implica prezenta unui agent patogen specific osteomielita vertebralaReactie periostala cu plecare din portiunea mijlocie capetele corpului vertebralLiza osoasa este redusaBacterii, fungi, protozoare, paraziti, corpuri straineSpirocerca lupi spondilita la nivel T8-T11Aristele la L3-L4Dicospondilita = infectia discului intervertebral si a suprafetelor corpurilor vertebraleMigrare de corp strain (ariste)Pe cale hematogena consecutiv infectiilor urinare, dentare, endocardiceScaderea densitatii (distrugerea) suprafetelor corpului vertebral liza lor si a zonei adiacente, urmata de scleroza sau osteofitoza in jurul spatiului discalSpatiul intervertebralLargitRedusPoate ajunge la anchiloza vertebrelorObisnuit afecteaza mai multe vertebreBoala degenerativa articulara artritaLa nivelul suprafetelor proceselor articulareSuprafata lor degenereazaScleroza subcondrala si osteofitoza periarticulara cu reducerea spatiului articularDaca se extinde catre gaura intervertebrala compresiune pe radacini sau chiar pe maduva durereOsteocondroza sacralaBoala degenerativa necroza a cartilajuluiIntalnita la nivelul sacrumului predominant la Ciobanesc germanZona radiotransparenta neregulata la nivelul fetei craniale a corpului primei vertebre sacraleScleroza adiacenta necrozei condralePoate fi asociata cu formarea unui fragment ce avanseaza in canalul medular compresiuneStenoza degenerativa lombosacrala= modificarea de volum a canalului vertebral lombosacral stenoza canalului vertebral lombar sau sacral (congenital sau dobandit)Numeroase cauze care duc la compresiune pe radacinile nervilor care formeaza coada de cal radiculopatie dobandita = sindromul cozii de cal:Vertebrele tranzitionaleOsteocondroza primei vertebre sacraleSubluxatia lombosacralaSpondiloza lombosacralaDeplasarea discurilor intervertebrale lombareProliferarile osoase la nivelul gaurilor intervertebrale!!! obligatoriu examen cu contrast artificialSpondiloza deformanta lombosacrala/liniile radiotransparente reprezinta osificarea incompleta a gulerului osos. Procesele neoplazice vertebraleMalignePrimare (obisnuit o vertebra; frecventa crescuta in regiunea toracala)OsteosarcomulFibrosarcomulCondrosarcomulMielomulHemangiosarcomulSecundare (metastaze) (una sau mai multe vertebre; frecventa crescuta in regiunea lombara)Carcinomul (mamar, de prostata, al glandelor perianale)Sarcomul (osteo-, hemangio-, fibro-)Rasele de talie mare frecventa crescutaMedia varstei 7 aniRxModificarea formei vertebreiLiza osoasaProductie osoasaSau ambeleReactii de scleroza (radioopacitate) a corpului vertebrei liza osoasa fractura pe os patologic strivirea corpului vertebral distrugerea fetelorDiminuarea spatiului intervertebral, reactii proliferative osoasePot aparea modificari ale tesuturilor moi paraspinaleTumorile secundare metastazeleAfecteaza mai multe vertebrePoate aparea in oricare portiune vertebraleTumorile prostatice, vezicale, perianale, mamareReactii periostale neregulate/zone de liza osoasaBenigne exostoza cartilaginoasa multipla (osteocondromatoza)Tumori cartilaginoase solitare sau multiple, ce afecteaza vertebrele si oasele lungiCaineLa tineretul sub 1 anIn timpul osificarii encodraleLa pisicaFoarte rara, la adultii tineriDupa incheierea osificariiOarecum asociata cu virusul leucemiei felineRxExpansiunea proceselor spinoase si a arcului vertebral canalul spinale = semne neurologiceTraumatismeleFractura poate afecta toate componentele unei vertebre (arc, cor, epifize, procese)Simpla/cominutivaCu/fara deplasarea fragmentelorIn functie de tipul fortei ce actioneazaCompresiune scurtarea corpului vertebral; creste densitatea radiologicaSmulgere determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea lor prin suprapunereForfecare determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea lor prin suprapunereSpargere numeroase fragmente cu dimensiuni variabile impuscare sau lovireCu/fara modificarea pozitiei coloaneiCurs 8 Cavitatea nazala si sinusurileProcesele tumorale1-2% din tumori Animalele batrane2/3 carcinoameAdenocarcinom ScvamocelularNediferentiat1/3 sarcoameFibrosarcomChondrosarcomOsteosarcomNediferentiatInvazive localPotential metastatic redusSe diagnostica tarziu prognostic nefavorabilaScurgeri uni- bilaterale, cu/fara epistaxisIncidenteLateralaDV cu filmul in guraOblic VDFrontala (sinusuri)RxIn stadiu incipient zona de radiopacitate crescuta, localizata sau difuza in cavitatea nazala si/sau sinusuriIn stadiu avansat opacitate neregulataRadiotransparenta corneti nazaliDevierea/liza septumului nazal lama ciuruitaDeformare caitatii nazale si a sinusurilor fetei Pierderea dintilorTumorile mai putin agresive si stadiile incipiente sunt greu de diferentiat de rinite. Conformatia unui dinte CoroanaColRadacinaStructura unui dinteFormatiuni dure (radioopace)SmaltCementDentinaFormatiuni moi(radiotransparente):Cavitatea pulparaPeriostul alveolarGingiaAfectiuni dentareAbcesul dentar periapicalInfectie a varfului dintelui Obisnuit la animalele batraneSecundar bolilor parodontale, fracturilor dentare, neoplasmelor orale si dentareFrecvent la caine al 4-lea premolar superior se extinde la maxilar fistula Rx largirea spatiului peridental apicalLiza sau scleroza osului adiacent varfului radaciniiEroziunea progresiva a radaciniiInfectia osoasaFractura dentaraMestecarea obiectelor dureTraumatismelorResorbtiei odontoclastice la nivul colului subtierea fracturaFracturi CoronareLa nivelul colului RadiculareExpunerea cavitatii pulpare infectieNecroza pulparaAbces dentar apical Chist dentar apicalRx:Pentru localizarile coronoradiculare si radiculareLinie radiotransparentaResorbtia radacinilorApare la pisicile batranePartiala sau totalaConsecutiv inflamatiiilor cronice, traumatismelor, prehensiunii fortateApar la nivelul cementului (sub ligamentul gingival)Erodeaza colul radacinaRx pete radiotransparente de diferite dimensiuni sub colul dentar. Boala parodontala (gingivita + parodontita)Afecteaza structurile de sustinereCementulLigamentul alveolodentarOsul alveolarGingiaPrimara dezvoltarea placii dentare care se mineralizeaza tartru gingivita parodontitaSecundara fragmente consecutiv fracturilor sau extractiilor incompleteMai frecventa la cainii batrani din rasele mici si la pisiciGingivita progreseaza inflamatia ligamentului alveolodentar eroziunea peretelui alveolar si a crestei alveolare (parodontita) retractia gingiei cu descoperirea radacinii si pierderea dintelui( mobilitate excesiva a dintelui in alveola dentara);Poate fiLocalizatGeneralizatRxNu ofera date directe despre gingie (radiotransparenta)Structura osoasa peridentala5 stadii evolutiveI si II tumefierea gingiei, fara semne rxIII creasta alveolara devine neregulataIV pierdere osoasa si largirea alveolei dentare (pungi parodontale)V liza osoasa severa, mobilitate accentuata pierderea dinteluiExamenul radiologic al coloanei vertebrale repere anatomiceColoana vertebrala 5 regiuniO vertebraProces spinosProcese transverseMargine cranialaMargine caudalaProcese articulare cranialeProcese articulare caudaleCanal vertebralCorp vertebralSpatiu itervertebralGaura intervertebralaCurs 9Examenul radiologic al scheletului apendicularOsteopatii nutritional-metaboliceSunt consecinta unor tulburari in fiziologia osului care determina ruperea echilibrului dintre procesul osteoformator si procesul osteodistructivCauzeCarenta sau exces de substante necesare osificariiActiunea unor produsi intermediari de degradare metabolica care perturba echilibrul mineral si hormonalModificarile rx osoase reflecta tulburarile metabolice medii si severe o pierdere a Ca din oase peste 30%Osteopatiile nutritional-metabolice afecteaza mai multe oaseImaginea radiologica densitatea osoasaScazuta hiperparatiroidism secundar nutritional si renal, rahitism, hipervitaminoza A etcCrescuta osteopetrozaHiperparatiroidismul secundar nutritional = osteodistrofia juvenila, osteodistrofia nutritionala, osteodistrofia fibroasa.La tineretul carnivor (caini, pisici, tigru) dupa intarcare, hranit exclusiv cu carne, cu continut scazut de Ca si crescut de P all meat disease/boala de macelarieAportul scazut de Ca si aportul excesiv de P antreneaza scaderea nivelului de Ca- hipocalcemie cresterea secretiei hormonului parotidian mobilizarea Ca din oase demineralizare = osteopenie.Clinic Schiopaturi (un membru) severe (toate membrele imposibilitatea de a se ridica)Sensibilitatea la palpare, deformari osoase (consecutiv fracturilor spontane)Parezie sau paralizia consecutiv compresiunilor medulareAdministrarea de ratii echilibrate determina remineralizarea osoasaSemne radiograficeDemineralizarea osoasa generalizataIn cazuri severe, opacitatea tesutului os este similara tesuturilor moi inlocuirea tesutului osos cu tesut fribros osteodistrofia fibroasaSubtierea corticalei diafizare aspect de foaie de hartieObisnuit fracturi spontane incomplete in lemn verdePot aparea si fracturi completeUnele oase lungi au forma anormala cosecutiv calusarii vicioase a fracturilor vechiLa pisica lordoza coloanei in regiunea lombosacrala si fracturi de compresiune a corpurilor vertebraleIncurbarea iliumului si ischiumului si ingustarea bazinuluiHiperparatiroidismului secundar renal = osteodistrofie renalaLa adulte cu insuficienta renala dobanditaRar la tineretul cu nefropatii congenitaleFiltrare glomerulara redusa - retentie de P = fosfatemie progresiva scaderea Ca din sange care provoaca hipersecretie paratiroidianaHiperparatiroidismul provoaca resorbtie osoasa cu eliberare de Ca din oaseSunt afectate oasele membranoase (fetei) manndibula si maxilaDemineralizarea celorlalte segmente este lentaClinicSemnele bolii renale (polidipsie, poliurie, voma, azotemie)Mandibula devine moale (rubber jaw), apar tulburari de masticatie, hipersalivatie, mobilitate dentaraIn situatii mai avansate pot aparea si schiopaturi acute consecutive demineralizarilor oaselor lungi si fracturilor patologiceRadiologicDemineralizarea generalizata a oaselor craniului, cu pierderea structurii trabeculareReducere marcanta a laminei dura opacitate crescuta a dintilor fata de osul mandibular si maxilar = dintii plutesc in alveoleIn unele cazuri pot aparea mineralizari ale tesuturilor moi rinichi, vase sanguineIn cazuri avansate, pot fi identificate demineralizari si resorbtii osoase subperiostale care imprima un aspect dantelat (areolat) zonei respectiveRahitismulChimiodistrofie osoasa a tineretului raselor mari de caini cuvarsta sub 2 ani, consecutiv dezechilibrului metabolismului fosfo-calcic si al vitaminei DClinicApatie, tulburari digestive (constipatie alternand cu diaree), in faza prerahiticaDeformari sistemice juxtaarticulare ale oaselor lungi, incurbarea diafizelor, schiopatura intermitenta si progresiva, mers plantigrad laba de ursRadiologicSubtierea corticale diafizare si largirea canalului medular ale oaselor lungiRadiotransparenta crescuta si omogena oase de sticlaIngrosarea cartilajului de crestere, largirea metafizei care aspect neregular si concav de ciuperca/dop de sampanieOsteopetroza boala oaselor de marmura = boala oaselor de cretaOsteopatie produsa de activitatea defectuoasa a osteoclastelor de la nivelul cavitatii medulare care nu participa la remodelarea osoasa persistenta spongioasei primare la nivel medularSe produce o crestere difuza a opacitatii oaselor (osteoscleroza) cu ingrosarea corticalei diafizare si reducerea progresiva a cavitatii medulareScaderea celulelor hematopoetice anemieDesi au aspect opac, oasele sunt fragile fracturi patologiceCauzeCongenitala gena recesiva, obisnuit letala, insa unele animale pot supravietui pana la varsta adultaDobanditaHipervitaminoza D cronicaMielofibrozaVirusul leucemiei felineClinicOboseala, apatie, slabire, stare generala de rau, paliditatea mucoaselor consecutiv instalarii anemieiSchiopaturi, durere osoasa consecutiv fracturilor patologiceRadiologicIngrosarea corticalei diafizare, ingustarea cavitatii medulateCresterea densitatiiOsteopatii posttraumaticeFractura ruperea sau spargerea partiala sau totala a unui os (normal sau bolnav) consecutiv unei actiuni bruste si violenteExemplu rx ofera informatii privindConfirmarea diagnosticului clinicLocul si tipul fracturiiPozitia fragmentelor osoaseEventualele complicatii asociateMiscarea Imagine neclara marcheaza fisurile sau fracturile miciReducerea durerii prin anestezie, tranchilizare, imobilizare - in functie de statusul animaluluiTehnicaObligatoriu incidente ortogonale care sa cuprinda articulatiile adiacente proximala si distalaDaca examenul clinic releva semne severe, dar rx clasica nu confirma prezenta fracturii sunt efectuate incidente suplimentare oblice (mai ales pentru oasele mici)In caz de incertitudine se recomanda examinarea membrului congenerIn fracturi incomplete mici, incerte se recomanda reevaluarea dupa 4-8 zile (pentru a deveni vizibila linia de fractura resorbtie osoasa)RadiologicDiscontinuitatea conturului razei osoaseLinie radiotransparenta fragmentele sunt la distanta unele de alteleLinia radiopaca fragmentele sunt comprimate sau suprapuseScurtarea osului fragmentele comprimate, modificarea cu zona congeneraFragmente libere de dimensiuni variabile os sau corpuri straineTumefierea tesutului moale densitatea radiologica crescutaModificarea axului lung angulatieClasificarea fracturilorRaporti cu tesuturile moiDirectia liniei de fracturaIntinderea liniei de fracturaNumarul fragmentelor osoaseRegiunea anatomica a osuluiPozitia framentelorDupa raportul cu tesuturile moiFractura deschisa lezionarea pielii la locul fracturii si prezenta de resturi straine radioopace (nisip, pietricele) sau emfizemul tesuturilor moi profunde = indici radiologice pentru fractura deschisaFractura inchisa fara lezionarea pielii la locul fracturiiDupa directia linie de fracturaTransversale perpendiculara pe axul ung al osuluiFrecvent are deplasarea fragmentului distal fata de fragmentul proximal,ca urmare a contractiei musculaturiiOblica- in alt unghi (diferit de 90 grade) fata de axul lung al osuluiSpiralata linia de fractura serpuieste in jurul axului lung al osului sub forma de spiralaFragmentul distal este torsionat fata de fragmentul proximalDupa intinderea liniilor de fracturaCompleta (totala) linia de fractura se intinde prin tot osul rezultand doua sau mai multe fragmenteIncompleta linia de fractura afecteaza o portiune din os, fara deplasarea fragmentelor osoaseFisura linie radiotransparentaFractura in lemn verde linia de fractura apare pe partea convexa a unui os indoit, iar cea concava este intacta (la animalele tinere sau cele cu osteopenie)Fractura de stress crapaturi longitudinale sau oblice in corticala osului Dupa numarul fragmentelor osoaseFractura simpla o singura linie de fractura care separa osul in doua fragmenteFractura cominutiva exista mai multe linii de fractura care se unesc intr-un punct comun, rezultand mai mult de doua fragmente osoaseFractura fluture cu trei fragmente mari, dintre care unul are aspect tringhiularFractura multipla sau segmentara mai multe linii de fractura dar care nu se unesc intr-un punct comun;Dupa locul fracturii- regiuna din os afectataFractura diafizara care poate fii in treimea ProximalaDistalaMijlocieFractura epifizara implica de regula articulatia adiacenta osuluiFractura metafizaraProximalaDistalaFractura segmentara de trocanter, de maleola, de tubercul, de creasta La animalele tinere, cu fiza inclinata, se pot intalni numeroase combinatii de fracturi metafizo-fizo-epifizare clasificarea Salter-Harris (1963) 5 tipuriSH I separarea epifizei de metafiza la nivelul fizei SH II separarea epifizei cu un fragment din metafizaSH III linie de fractura trece prin fiza si epifiza, fiind de regula fractura intraarticularaSH IV linia trece prin metafiza si epifiza, traversand fiza 0 fractura intraarticularaSH V- fiza este compresata (strivita) intre epifiza si metafiza fara deplasarea razelor osoase linia radioopaca neregulata la nivelul jonctiunii epifizi-metafizareUneori compresarea excentrica a placii metafizare este mentionata ca tipul VIDupa statusul osului fracturatFractura unui os normalFractura unui os patologic = fractura patologicaOsteopenie (rahitism, osteoporoza,hiperparatiroidism, tumori osoase)Osteoporoza (oase de creta)Diagnosticul radiologic al fracturilor evidentiazaTipul fracturii completa, incompleta, cominutiva, multipla,transversala, oblica, spiralataLocalizarea = care raza osoasa este afectata si care zona a razei respective (diafiza, epifiza, metafiza)Directia de deplasare = cu suprapunere, cu angulatie, cu rotatie, distal sau proximalLeziunile asociate = statusul articulatiilor si tesuturilor moi adiacenteEvaluarea radiologica a fracturilor postoperatorGradul de reunire a fragmentelor osoaseAlinierea osului din incidente ortogonalePozitia materialului utilizat la reducerea si imonilizarea fracturiiAspectul articulatiilor si tesuturilor moi adiacenteEvolutia procesului de vindecareEvaluarea radiologica a procesului de vindecare a fracturilorStadiul I (2-3 zile) aspect ascutit al marginilor fragmentelor rezultate, tumefierea tesuturilor moi adiacente, consecutiv hemoragiei localeStadiull II (5-10 zile) marginile fragmentelor devin neclare (hiperemia locala si resorbtie osoasa) linia de fractura se largeste, se reduce tumefierea tesuturilor moi, usoara reactie periostala (la tineret)Stadiul III (10-20 zile) formarea de calus nestructurat endostal si periostal, reducerea distantei dintre fragmente prin crearea unei punti intre capetele fracturateStadiul IV (dupa 30 zile) disparitia liniei de fractura prin cresterea si mineralizarea calusuluiStadiul V (1-3 luni) remodelarea osoasa cu formarea trabeculelor si reducerea calusului si formarea cortexului. Cavitatea medulara continua sa se refaca.Intervalul de reevaluare Varsta pacientuluiComplexitatea fracturiiTipul de remediereStarea clinica a pacientului Obisnuit 2-3 saptamani la tineret si 4-6 saptamani la adulte. Utilizarea acelorasi incidente pentru comparatieVindecarea fracturilor se poate realiza in doua moduriVindecarea primara- pentru remedierile rigide nu se formeaza calus ososVindecarea secundara pentru remedierile elastice toate stadiile cu formarea calusului ce trece prin faza cartilaginoasa si apoi se osifica si se remodeleaza pana la restaurarea conturului normal si functiilor osului implicat.Complicatiile fracturilorCalusarea vicioasa vindecarea in pozitie incorectaPoate antrena tulburari functionale tulburari degenerativeIntarzierea consolidarii cand fractura nu se consolideaza in timpul asteptat (raza osoasa si tipul fracturii)Persistenta liniei de fractura miscareaPseudoartroza articulatie falsa extremitatile fragmentelor sunt scelrozate, ingrosate (picior de elefant) cu linie de radiotransparenta evidenta, captele osoase sunt conectate printr-o strctura fibroasa mimand capsula articularaOsteomielitaContaminarea fracturilor deschise sau in timpul interventiilor chirurgicaleSemnele clinice preced semnele radiograficeRxInitial tumefierea tesuturilor moiReactie neregulata periostala extinsaZone de scleroza si zone de lizaSechestrul osul mort care impiedica vindecarea fragment opac separat de osul-mama, printr-o zona transparenta ce contine puroi (nu apare in tumori)Ii este asociat unui traiect de drenajTransformarea neoplazicaCauza si mecanismul inca incerteUnele teoriiInitierea carcinogenezei de catre ionii metalici ai fixatorilor siprocesu inflamator cronicApare dupa o perioada indelungata (3-5 ani)RxLeziuni agresive osoase in zona unde anterior a fost o fractura reactie periostala, liza osoasa si mineralizari in tesuturile moiPunctia biopsica confirma diagnosticul rxCand se suspecteaza....Examinarea radiologica a articulatiilorArticulatiileFibroase sinartroze (craniul) fara imagine rxCartilaginoase - amfiartroze (intervertebrale, pubis) spatiu/linie radiotransparentaSinoviale diartrozeArticulatia sinovialaDoua suprafete articulare opuse acoperite de cartilaj articularRadiotransparenteCavitatea articulara si lichidul sinovialCapsula articulara si ligamenteFormatiuni complementare intraarticulare (meniscuri, etc)Tehnica de examinareStandard craniocaudal/caudocranialLateralSuplimentareObliceFlexie/extensieArtrografiereaRx se apreciazaConturul suprafetelor articulare si aspectul osului subcondralDimensiunea interliniei articulareForma epifizelorExamenul radiologic al artropatiilor primareOsteocondroza (OC)Necroza subcondrala consecutiv unei perturbari a osificarii encondrale locale separarea focala a cartilajului articularSe traduce prin schiopatura (4-10 luni)Tineretul raselor mari de caine, cu crestere rapidaEvolueaza frecvent bilateral, desi animalele afectate preznta schiopatura la un singur membruAre o predispozitie anatomica articulatiile ce suporta greutatea mai mare umar, cot, genunchi, jaretOC a capului humeralRxDefect al osului subcondral sub forma unei zoe radiotransparente, aplatizate sau chiar concave, inconjurata de scleroza osului sbcondral adiacent (radioopaca)Fragmentul se poate desprinde si migreaza in spatiul articular fragmente radioopace dupa mineralizarea lorPot aparea colectii articulare sau ingrosarea capsulei = opacitata tesuturilor moi tumefiateSecundar afectiuni degenerative articulareOC condilului medial humeralFocar radiotransparent pe marginea condilului medial al hunerusului cu delimitare pritr-o zona descelrozaRar fragmentul se mineralizeaza in situFrecvent atasat de membrana sinoviala se poate calcifica devenind vizibilDetermina procese degenerative secundare la nivelul cotului osteofite, displazie de cotOC a genunchiuluiAfecteaza atat condilul lateral cat si cel...OC jaretuluiLeziunile pot aparea oricunde pe arcul crestei .....Necroza aseptica a capului femural = maladia Legg-Perthes-CalveAfecteaza tineretul raselor mici de caini (Yorkie, Poodle, WHWT, etc)Varsta 3-12 luni (7 luni)Etiologie neclara mai mute ipotezePlurifactoriala factori predispozanti (rasa talie varsta) sau factori determinanti (traumatisme)ClinicSemnele apar mult in urma modificarilor osteo-articulareSchiopaturaRxVariaza in functie de evolutia boliiIn faza incipienta linie radiotransparent in profunzimea osului subcondral....Capul femural se apltizeazaNecongruenta intre capul femural si cavitatea acetabulara cresteScurtarea colului femuralLargirea cavitatii acetabulareRemodelarea capului si colului femural si a cavitatii acetabulareSubluxatie coxofemuralaProcese degenerative articulareSe recomanda.....O forma de osteonecroza aspetica la pisicaManifesata uni- sau bilateralCu necroza la nivelul colului femural radiottransparenta crescutaSe poate remodela si apare neomogen si ingrosatSe poate fracturaIn ambele situatii apar procese degenerative secundareCurs 10Examenul radiologic al artropatiilor primareDisplazia de cotDezvoltare anormala a articulatiei cotului de trei entitati patologiceFragmentarea procesului coronoid medial al ulneiNeunirea procesului anconat al olecranuluiOsteocondroza condilului medial al humerusuluiDetermina procese degenerative secundare osteofite si incongruenta articularaFragmentarea procesuui coronoid medial al ulneiLa unii indivizi are centru secundar de osificare 5 luniAfecteaza rasele mari si medii, mai ales masculiiConsecutiv presiunii se fragmenteaza Ramane in loc/se deplaseazaRamane cartilaginos/se osificaSemnele clinice mai devreme de 6 luniDiagnosticul dificil pe prezenta fragmentului mai ales daca ramane cartilaginos sau nu este desprins in totalitateCand este osificat fragment radioopac pe marginea mediala a procesului coronoidMai frecvent pe semnele indirecte modificari degenerative secundareNeunirea procesului anconat al ulneiCentru de osificare secundar la rasele mari ciobanesc german cea mai afectata rasaCresterea radiusului scaderea ulnei trochleea H forta pe procesul anconat perturba unireaDiagnostic prezena unei linii trasparente ce separa procesul anconat de olecran dupa varsta de 5 luniAceasta linie poate fi definita sau cu diferite neregularitati si ingrosariApar procese degenerative secundare osteofite pe procesul ancoat si epicondilii humeraliPoate evolua concomitent cu fragmentarea procesului coronoid medial ulnar procese degenerative secundare graveDisplazia de soldDezvoltare anormala a articulatiei coxo-femuraleAfecteaza toate rasele de caini, dar cu o prevalenta crescuta la cele de talie mare (ciobanesc german 46-61%), apare si la pisicaEtiologie incerta purifactoialaSe transmite ereditar, evoluand obisnuit bilateral, dar poate fi intalnita si unilateralFactorii negenetici alimentatia = greutatea, varstaNu se observa la nastere, insa evolueaza cu varsta, prezentand aspecte variate de la laxitate articulara pana la instalarea osteoartrozei coxofemuraleClinicFara semne la unii indivizi in fazele incipienteSe constata mers defectuos, durere, schiopatura si atrofia musculara care se agraveaza odata cu evolutia modificarilor degenerative secundareSeveritatea semnelor clinice nu este intotdeauna corelata cu gradul modificarilor raiograficePentru stabilirea diagnosticului oblgatoriu examen radiologicRxMetoda recomandata de OA incidenta VD cu membrele in extensie foarta si articulatia genunchiului rotita catre interior masurarea unghiului Norberg mai mare sau egal cu 105 grade. Precizie redusa la tineret, precizia creste odata cu inaintarea in varsta diagnosticul cert dupa 2 aniNu verifica laxitatea articulara, ci doar raaportul dintre capul femural si cavitatea acetabulara, precum si prezenta modificarilor degenerative secundareMetoda PennHIP (Pennsylvania Hip Improvement Program)Utilizarea a trei radiografiiDe compresie pentru verificarea congruentei capului femural cu cavitatea acetabularaDe abatare pentru verificarea laxitatii pasive a articulatie un dispozitiv de cauciuc ce tractioneaza bilateral femurul (aflat la 90 grade fata de pelvis)Clasica pentru dentificarea proceselor degenerativeRxEroziunea si subtierea cartilajului articular aspect neregulat, opacitate crescuta a osului subcondralRemodelarea capului si gatului femural aplatizarea capului, scurtarea si ingrosarea gatuluiRemodelarea cavitatii acetabulare mai putin adanca si largitaFormarea de osteofite periarticular, cu aspect de gulerLa pisica incidenta mai redusa la metisi 6,6% si mai mare la rasele pure 12,3%RxSubluxatia coxofemurala consecutiva remodelarii cavitatii acetabulareFormarea osteofitelor pe marginea cavitatii acetabulareMai rar remodelarea capului si gatului femuralExamenul radiologic al artropatiilor secundareOsteoartrozeleProcese degenerative progresive care afecteaza articulatiile sinoviale Apar ca urmare a imbatranirii sau dobandite (boli primare OC, FPCMU, NPAO, DS sau secundare traumatisme, infectii)Cele mai afectate articulatii genunchiului, soldului, cotuluiCaracteristicile radiografice variaza in concordanta cu stadiul boliiColectii articulare si degradarea cartilajului articularInitial largirea, apoi reducerea spatiului articularProducerea de os nou osteofite pericondraleScleroza osului subcondral si remodelarea luiHipervitaminoza AIn urma consumului excesiv de ficat de bovineAfecteaza mai ales pisicile, care devin reticente la sarituri si hipersensibile la palpatia cervicalaRxMineralizarea tesuturilor moi (ligamente, capsula) adiacente articulatiilor punti artroza anchilozantaLeziuni cot, umar si coloana vertebrala cervicala si portiunea craniala a cv toracalaDiagnosticul anamneza (hrana), leziunile anchilozante de la nivelul cv concomitent cu cele de la articulatiile proximaleTraumatismele articulareSunt afectiuni dobandite consecutiv actiunii unor factori mecanici CaracteristiciTumefierea articulatiei Acumulari de lichidModificarea pozitiei capetelor articulareEntorsele leziuni ale ligamentelor si tendoanelor, cu ruperea partiala sau totala, fara deplasare osoasaCaracteristicile radiograficeNu se vad radiografic doar aparitia proceselor degenerative secundare osteofiteTumefierea tesuturilor moi adiacenteLuxatiile deplasarea capetelor articulareCu lezionarea ligamentelor, tendoanelor si capsulei, eventual avulsia de fragmente de la locul de insertie ligamentara/tendinoasaPoate aparea la nivelul tutror articulatiilorFracturile intraarticulara orice fractura care comunica cu spatiul articular cele eifizareArtritele infectioasaPoliarticulare Produse de un focar de infectie din care disemineaza pe cale sanguina (endocardite, discospondilite etc)Produse de boli sistematice (Mycoplasma, Leishmania)MonoarticulareUn focar de osteomielita la articulatia adiacentaInseminare in urma unei fracturi intraarticulareIntepaturi cu corpuri straineIn urma interventiilor chirurgicale intraarticulareAspecte radiologiceLargirea articulatiei = colectie articulara si tumefierea tesuturilor moi adiacente Distrugerea cartilajului articular si instalarea osteomielitei subcondraleReducerea interliniei articulareDistrugerea osului subcondral si pericondral aspect neregulat = extinderea infectiei la osDistrugerea continua a osului subcondral spatii chistice de liza (radiotransparenta)Scleroza osoasa adiacenta zonelor de lizaDiagnosticul artritelor septice examen citologic si lichidul sinovialArtropatiile neoplaziceOsteocondromul sinovialAfectiune benigna cu etiologie necunoscuta cu punct de plecare membrana sinovialaSe intalneste la caini si pisici (Birmanezele fiind predispuse)Deformare articulara, durere si schiopaturaIndepartarea chirurgicala amelioreaza semnele cliniceRxFocare bine conturate, neomogene, intraarticulare sau extraarticulareDevin vizibile cand sunt mineralizateExamenul histopatologic stabileste tipul lezionalSarcomul sinovialTumora primara articularaAfecteaza cainii de talie mijlocie si mare, de varsta mijlocieCu predilectie la genunchi si cotRxInitial o masa de tesut moale omogen la nivel articularApoi zone mineralizate unctiforme sau liniareUlterior invadeaza osul adiacent articulatieiApar spiculi periostaliEroziuni neregulate osoaseUneori initial neagresiv (mimeaza un chist) ca apoi sa devina distrugator, invadand ambele capete osoase ale articulatieiTumora este invaziva local, cu un pronuntat caracter imprevizibil de metastazareCand metastazeaza pulmonul principalul loc = rx torace.Prezenta leziunilor tumorale intraarticulare cu potential distructiv asupra oaselor adiacente articulatiei nu pot fi atribuite obligatoriu sarcomului sinovial (fibrosacomul, rhabdosarcomul, fibromiosarcomul, liposarcomu, hemangiosarcomul etc)Evaluarea histologica = diagnostic cert