Aplicatii ale radiatiilor X

Aplicatii ale radiatiilor XRadiatiile X, descoperite de Wilhelm Conrad Rntgen, pot fotografia interiorul unui corp opac. Astfel, ele au o aplicaie spectaculoas n medicin: medicii reuesc s vad interiorul corpului uman fr s apeleze la interventia chirurgical. Rezultatul acestui proces de fotografiere a interiorului unui corp opac poart numele de radiografie.

Prima radiografie medical i aparine lui Rntgen, n imagine fiind mna soiei lui, Anna Berthe Rntgen.

Vizualizarea organelor interne este posibila deoarece radiatiile X sunt absorbite diferit de muschi si oase si impresioneaza placile fotografice.

Radiatiile sunt folosite astfel in scop diagnostic, dar prezinta si utilizare terapeutica, ajutand la combaterea dezvoltarii tesuturilor celulare bolnave (tratarea cancerului).

Un adevrat triumf al analizei radiologice a structurii cristaline a fost stabilirea structurii moleculelor ADN-ului (acidului dezoxiribonucleic), care intr n compoziia cromozomilor nucleelor celulare ale tuturor organismelor vii. Aceste molecule sunt purttorii codului genetic, adic a informaiei despre structura organismului viu, transmis prin ereditate. Toate aceste realizri s-au dovedit a fi posibile datorit faptului, c lungimea razelor Rontgen este att de mic, nct cu ajutorul lor se pot vedea n principiu structurile moleculare.Traversand o portiune a corpului omenesc, radiatiile X sunt absorbite in mod diferit. Aceasta proprietate este folosita in radioscopie si radiografie.

Radioscopia si radiografia

Obiectul care se studiaza se asaza:

intre sursa de radiatii X si un ecran fluorescent, in cazul radioscopiei;

intre sursa de radiatii X si o placa fotografica, in cazul radiografiei.

Radiatiile X, dupa ce strabat obiectul au intensitati diferite. Ele impresioneaza mai mult sau mai putin ecranul fluorescent sau placa fotografica. In acest mod, pe placa fotografica sau pe ecran se pot localiza fracturile, alte leziuni sau se poate sesiza prezenta unor corpuri straine.Utilizari ale radioactivitatii Trasori radioactivi

Datorita radioactivitaii, un izotop radioactiv poate fi localizat si se poate urmari drumul sau intr-o planta sau intr-un organism uman.

Astfel, se poate urmari circulatia fosforului in frunzele unei plante punand in ingrasamantul utilizat o anumita cantitate de fosfor radioactiv.

De altfel, isotopul C a permis elucidarea etapelor asimilarii clorofilei (asimilarii de CO2 de catre plante). In medicina, anumite elemente radioactive se fixeaza selectiv pe un organ si permit astfel studierea lui.

Functionarea glandei tiroide poate fi controlata cu I. Injectarea sodiului si a potasiului radioactiv in sange dau indicatii precise asupra drumului si absorbtiei lor de catre organe.

Se poate utiliza hemoglobina marcata cu fier radioactiv pentru a verifica progresia unei transfuzii de sange. Se pot obtine adevarate imagini ale organelor prin scintigrafie.

Izotopul radioactiv injectat (care emite radiatii si )este fixat de organ si detectarea sa (cu ajutorul unor detectoare speciale) permite vizualizarea formei organului dar si etapelor de functionare.

Radioterapia Traversand substantele, radiatiile ionizeaza moleculele sau atomii pe care ii intalnesc. Ele sunt deci periculoase pentru materia vie. Bine utilizate, ele prezinta un mare interes in medicina, in special in tratamentul cancerului. Iradiind o tumoare cu cobalt radioactiv se distrug celulele canceroase. De asemenea, se pot implanta in tumori surse radioactive de iridiu-192 sau aur-198 sau poate fi absorbit un izotop radioactiv care se fixeaza pe organul bolnav realizand un tratament local (tratamentul cancerului de tiroida cu iod 131).

Astfel de tratamente poarta numele de radioterapie. Ele trebuiefacute cu mare precautie deoarece iradierea distruge in egala masura si tesuturile sanatoase.

Determinarea varstei obiectelor vechi cu ajutorul 14C Izotopul carbon-14 oxideaza in CO2 si este absorbit de plante si animale. In organismele vii exista un echilibru intre carbonul-14 absorbit si cel eliminat. Cand viata inceteaza si radioactivitatea carbonului-14 (emitator de radiatii ) descreste , timpul de injumatatire fiind de 5 560 ani. Se poate determina varsta unui obiect din lemn masurand radioactivitatea carbonului-14 pentru doua mase egale de carbon, una provenita de la un lemn actual si alta din lemnul obiectului a carui varsta se doreste sa se afle. Procedee asemanatoare, folosind dezintegrarea uraniului, thoriului sau potasiului sunt utilizate de geologi pentru e determina varsta unei roci.

Damagrafia

Nu difera cu nimic in principiu, de radiografia cu raze X: imaginea obtinuta pe o placa fotografica a unei piese metalice iradiata cu radiatii evidentiaza defectele.

Toate sudurile cuvelor reatoarelor nucleare sunt controlate prin gamagrafie.

Radiografia standard (RX)

Radiografia permite studierea ntregului sistem osos, a articulaiilor,

plamnilor, a abdomenului, a snilor s.a.

Radiografia clasic utilizeaz raze X. Principiul de funcionare al aparatului RX se

bazeaz pe impresionarea unui film radiologic, asemntor filmelor aparatelor

de fotografiat. Astfel, prin observarea densitilor organelor, filmul va nregistra

imagini care pot conduce la un diagnostic.

Aparatul RX este compus dintr-un bra articulat care poart un tub ce

emite raze X i placa ce conine filmul radiologic. Pupitrul de comand al

aparatului se afl ntr-o camer alturat, protejat mpotriva radiaiilor.

Razele X pot fi periculoase doar la expuneri indelungate i cnd dozele

utilizate nu sunt respectate.

Examenul RX este total nedureros. Nu necesit injecii cu substane de

contrast, dect n cazuri privind radiografiile gastro-intestinale cnd se poate

recomanda s se bea o substan specific, fr riscuri asupra organismului.

Mamografia

Mamografia studiaz glandele mamare i permite depistarea n stadiu

precoce a cancerului de sn. Mamografia permite descoperirea oricarei leziuni la

nivelul snului.

Aceast examinare de finee este indicat tuturor femeilor dup 40 de ani i

trebuie realizat cel puin o dat la doi ani.

Mamografia utilizeaz raze X. Principiul de funcionare al mamografului consta in radiografierea snului, din fa i din profil pentru a vizualiza integral glanda mamar.

Mamograful este asemntor aparatului RX, fiind format dintr-un tub cu

raze X i un sistem de compresie a snului.

Pupitrul de comand al mamografului este separat i prevazut cu un geam cu

plumb de protecie mpotriva radiaiilor.

Razele X pot fi periculoase dac nu sunt respectate dozele i numrul

expunerilor la acestea.

Osteodensitometria

Densitometria osoas studiaz masa de calciu coninut n sistemul nostru

osos pentru a determina soliditatea acestuia. Examenul osteodenitometric este foarte util pentru realizarea bilanului privind osteoporoza i privind factorii de risc care privesc sntatea sistemului nostru osos.

Aparatul de osteodensitometrie (DEXA) poate fi compus dintr-un pat

deasupra cruia se deplaseaz un bra articulat prevzut cu un tub ce emite raze X. i aici, pupitrul de comand al aparatului se afl ntr-o ncpere separat, protejat mpotriva radiaiilor.

Examenul densitometriei osoase este total nedureros i nu necesit injectarea substanelor de contrast. Utilizarea razelor X presupune i aici precauiile obinuite oricrui examen radiologic i respectarea dozelor de radiaii folosite.

Masuri de protectie a populatiei in zonele de risc nuclear

informarea polulatie despre natura activitatii nucleare in zona;

amenajarea locurilor de adapostire in caz de accident nuclear;

procurarea de mijloace de protectie individuala (masti, costume de panza cauciucata, pelerine din material plastic, cizme, manusi, etc.)

asigurarea unor rezerve de alimente si apa; asigurarea unei truse de prim-ajutor;

procurarea de surse de iluminat independente.

Reguli de coportare a populatiei: A. In timpul accidentului nuclear:

La semnalul de alarma se executa urmatoarele: - se sting becurile, se inchid gazele si apa, se scot din priza aparatele electrice care pot produce incendii;

- se pune in functiune aparatul de radio, televizorul, pentru a asculta comunicatele organelor de interventie;

- se pregatesc mijloacele de protectie individuala si cele necesare in vederea unei eventuale evacuari;

- se ocupa locul de adapostire stabilit.

In timpul adapostirii populatia trebuie: - sa ramana in adapost, sa nu deschida usile sau ferestrele;

- sa asculte comunicatele oficiale si sa nu consume alte alimente, apa, bauturi in afara celor protejate;

In zonele agricole se iau masuri pentru:

- acoperirea furajelor;

- adapostirea animalelor;

- acoperirea surselor de apa potabila.

B. Dupa poducerea accidentului nuclear:

La iesirea din adapost (imbracat cu haine de protectie): - se evita contactul cu obiectele din jur;

- nu se sta jos, nu se bea, nu se mananca, nu se fumeaza;

- nu se intra in incaperi sau spatii de lucru cu imbracamintea contaminata;

- se efectueaza control dezimetric in vederea aplicarii tratamentului de decontaminare;

- se executa decontaminarea imbracamintei, a locuintelor.