RDCINA RADIX!
Rdcina este primul organ vegetativ al plantei, care apare în procesul de germina ie
din radicula embrionului. Ea crete de regul în sol i are rol de absorbtie a apei i srurilor minerale i de fixare a plantei în sol. Este un organ drept, crete în jos, având un geotropism pozitiv, are form cilindric i prezint simetrie radiar.
up origine i functiile lor, rdcinile se împart în! "m#rionare, care se dezvolt din radicula embrionului i care îndeplinesc functiile amintite. "ceste rdcini au o durat de viat diferit! câteva zile la cuscut, #0$%0 zile la graminee, câteva luni la plantele erbacee anuale, iar la plantele lemnoase multi ani& Ad$enti$e, care se formeaz pe tulpini, frunze. 'a monocotiledonate, rdcina embrionar are o durat de viat scurt, dup care moare, fiind înlocuit de rdcini adventive& Metamorfo%ate, care îi modific forma, structura, îndeplinind alte functii decât cele specifice.
Morfolo&ia rdcinii
(n cazul unei plantule, de la vârful rdcinii pân la colet )zona de trecere între rdcin i tulpin*, se disting + zone! caliptra, zona neted, zona periorilor absorbanti i zona aspr
Cali'tra 'ilori%a (au (cufia!  este un esut parencimatic, în form de degetar, care
 protejeaz vârful rdcinii. -ârful rdcinii are %$ mm lungime i este compus din celule ini iale, care formeaz meristemul primordial. /aliptra se distruge la exterior prin frecare cu
solul, dar se reface la interior din caliptrogen. caracteristic a acesteia o constituie prezen a i distributia gruncioarelor de amidon pe pere ii transversali ai celulelor din vârf, numite
statoli i, care au rol în micrile geotropice.
)ona neted este zona de cretere în lungime a rdcinii. (n aceast zon celulele nu se mai divid, ele îi mresc volumul prin alungire, încep s se specializeze. Ea are o lungime de 1$#0 mm.
)ona 'ilifer sau a periorilor absorban i, în care celulele încep s se specializeze,
formându$se esuturi definitive primare. "ceast zon ajunge pân la # cm lungime.
2eriorii absorban i sunt unicelulari i rezult din alungirea celulelor rizodermei spre
exterior. Ei se formeaz permanent în partea inferioar i mor treptat în partea superioar, astfel c aceast zon are tot timpul cam aceeai lungime. 3umrul perilor absorban i difer de la o specie la alta, fiind cuprins între %00$+004mm% i au o durat de via scurt,
#0$%0 zile. Ei au rolul de a absorbi apa cu srurile minerale din sol.
)ona a('r se afl deasupra zonei pilifere prin distrugerea periorilor absorban i,
#
 
*i'uri morfolo&ice de rdcini
5orma rdcinilor este caracteristic pentru anumite specii de plante. "stfel, dup gradul de dezvoltare a ramifica iilor laterale )radicele*, fa de rdcina principal se
disting urmtoarele tipuri de rdcini! pivotante, rmuroase i fasciculate.
Rdcini 'i$otante au rdcina principal foarte bine dezvoltat, în compara ie cu
radicelele, exemplu la morcov 6 aucus carota, mazre 6 2isum sativum
%
 
Rdcini fa(ciculate au origine adventiv, se formeaz de la nodurile bazale ale tulpinii, au aspect de fascicul, fiind în numr mare, cu lungimi i grosimi aproximativ egale. 7e întâlnesc la plantele monocotiledonate )grâu, ceap*
Rdcini metamorfo%ate Rdcinile unor plante îndeplinesc alte functii principale, pe lâng cele specifice rdcinii, ca atare acestea îi scimb forma i structura, cum ar fi! rdcini tuberizate, rdcini drajonante, rdcini fixatoare, rdcini respiratorii, rdcini simbionte i austorii.
Rdcini tu#eri%ate au ca func ie principal înmagazinarea substan elor de rezerv. Ele îi
 pierd de timpuriu creterea în lungime i încep s se îngroae, proces cunoscut sub numele de tuberizare. "stfel, la sfecla de zar $ 8eta vulgaris, se tuberizeaz rdcina principal, la ridice$ Rapanus sativus, rdcina principal i ipocotilul, la dalie $ alia variabilis, se tuberizeaz radicelele.
Rdcini dra+onante se întâlnesc la unele plante, care formeaz muguri pe rdcini, din care apar lstari numi i drajoni, cu rol în înmul irea vegetativ a plantei, cum ar fi la plmid 6 
/irsium arvense, salcâm 6 Robinia pseudoacacia

 
Rdcini fixatoare sunt caracteristice multor liane, exemplu la ieder 6 9edera elix. "ceste plante pe lâng rdcinile obinuite, pe care le au în sol, prezint pe tulpina lor rdcini adventive, care au rolul de a fixa tulpinile pe trunciul copacilor sau pe suport.
Rdcini re('iratorii )cu pneumatofori* sunt întâlnite la unele plante de mlatin, cum ar fi la ciparosul de balt 6 :axodium disticum. Rdcinile acestor plante emit nite ramifica ii
numite pneumatofori, cu aerencimuri, care cresc în sus pân la suprafa a apei, asigurând
respira ia. Rdcini simbionte sunt rdcini care triesc în simbioz cu bacteriile sau
ciupercile. 8acterioriza $ sunt rdcini care triesc în simbioz cu bacteriile fixatoare de azot, fiind întâlnit la plantele din fam. 'eguminosae )soia, mazre, trifoi*. 2e rdcinile acestora sunt  prezente nite umflturi, numite nodozit i, în care se gsesc bacteriile fixatoare de azot.
"stfel, planta gazd folosete compuii minerali cu azot, iar bacteria glucidele pe care le sintetizeaz planta gazd. "ceste bacterii fac parte din genurile! Rizobium, 8rad;rizobium i "zorizobium.  
<icoriza $ sunt rdcini care triesc în simbioz cu ciupercile, care sporesc capacitatea de absorb ie a rdcinii, înlocuind în activitatea lor perii absorban i dispru i )stejar, alun, pin
etc.*. /iuperca se poate fixa la exteriorul rdcinii formând un manon pâslos de ife )ar ar,
+
 
vi a$de$vie* i se numete micoriz endotrof& poate tri atât la exteriorul rdcinii, cât i la
interior i se numete micoriz ecto$endotrof sau mixt. "cest tip este cel mai frecvent întâlnit în natur.
,au(torii sunt specifici plantelor parazite i semiparazite. "cetia sunt rdcini reduse, numite i sugtori, adaptate s preia de la planta gazd seva elaborat, în cazul  plantelor parazite i seva brut, în cazul plantelor semiparazite.
Ramificarea rdcinii
Rdcina plantelor se ramific dând natere la ramifica ii laterale, numite radicele. "ceasta se
 poate ramifica în dou moduri! diotomic i monopodial. Ramificarea diotomic se întâlnete rar, la unele ferigi i const în bifurcarea vârfului rdcinii principale în dou radicele, procesul repetându$se. Ramificarea monopodial este cel mai frecvent întâlnit. (n aceast situa ie, rdcina
 principal crete continuu i d natere la ramifica ii laterale )radicele* de ordinul =. 2e acestea
se formeaz radicele de ordinul ==, care la rândul lor vor forma radicele de ordin === etc
1