Înmulțirea vegetativă la plante - scifeleaarad · 2020. 5. 10. · Altoirea: - presupune...

2
Disciplina: BIOLOGIE, clasa a VII-a B UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Funcția de reproducere (I) Înmulțirea vegetativă la plante Angiospermele se pot înmulți și vegetativ, utilizându-se diferite fragmente de organe vegetative. Exemple: - despărțirea plantelor care formează tufe (bujori, violete); - plantarea unor tulpini subterane: bulbi (lalea, ghiocei, ceapă), tuberculi (cartof), rizomi (stânjenei); - utilizarea unor fragmente din tulpini cărora li se aplică lucrări speciale: butășirea (mușcate), altoirea (pomi fructiferi), marcotajul (vița de vie). Butășirea: - capacitatea unui fragment dintr-o ramură sau frunză de a produce rădăcini; - se taie un fragment de ramură cu 3 4 noduri (butaș), apoi se pune în apă (primele două noduri de jos); - se completează periodic apa, până apar primele rădăcini iar când acestea apar se face plantarea în pământ; - butășirea se poate realiza și direct în pământ (ex. vița de vie), în acest caz fiind necesară udarea zilnică a butașilor. Altoirea: - presupune îmbinarea a două fragmmente de plantă; - partea cu rădăcina se numește portaltoi, iar cealaltă atașată de prima se numește altoi; - se aplică în special la pomii fructiferi; Marcotajul: - presupune înrădăcinarea unor fragmente de ramuri (marcote), fără a fi detașate de planta mamă; - ramurile mai lungi se aleg și se îngroapă cu vârful afară, partea de ramură aflată sub pământ formând rădăcini; - când acestea devin suficient de mari, ramura se poate separa de planta mamă; - se utilizează la vița de vie, coacăz, mur. Școala Gimnazială „Ilarion Felea” Arad Data: 11.05.2020

Transcript of Înmulțirea vegetativă la plante - scifeleaarad · 2020. 5. 10. · Altoirea: - presupune...

  • Disciplina: BIOLOGIE, clasa a VII-a B UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Funcția de reproducere (I)

    Înmulțirea vegetativă la plante Angiospermele se pot înmulți și vegetativ, utilizându-se diferite fragmente de organe vegetative.

    Exemple:

    - despărțirea plantelor care formează tufe (bujori, violete);

    - plantarea unor tulpini subterane: bulbi (lalea, ghiocei, ceapă), tuberculi (cartof), rizomi (stânjenei);

    - utilizarea unor fragmente din tulpini cărora li se aplică lucrări speciale: butășirea (mușcate), altoirea

    (pomi fructiferi), marcotajul (vița de vie).

    Butășirea:

    - capacitatea unui fragment dintr-o ramură sau frunză de a produce rădăcini;

    - se taie un fragment de ramură cu 3 – 4 noduri (butaș), apoi se pune în apă (primele două noduri de

    jos);

    - se completează periodic apa, până apar primele rădăcini iar când acestea apar se face plantarea în

    pământ;

    - butășirea se poate realiza și direct în pământ (ex. vița de vie), în acest caz fiind necesară udarea

    zilnică a butașilor.

    Altoirea:

    - presupune îmbinarea a două fragmmente de plantă;

    - partea cu rădăcina se numește portaltoi, iar cealaltă atașată de prima se numește altoi;

    - se aplică în special la pomii fructiferi;

    Marcotajul:

    - presupune înrădăcinarea unor fragmente de ramuri (marcote), fără a fi detașate de planta mamă;

    - ramurile mai lungi se aleg și se îngroapă cu vârful afară, partea de ramură aflată sub pământ formând

    rădăcini;

    - când acestea devin suficient de mari, ramura se poate separa de planta mamă;

    - se utilizează la vița de vie, coacăz, mur.

    Școala Gimnazială „Ilarion Felea” Arad

    Data: 11.05.2020

  • Alte tipuri de înmulțire

    Diviziunea:

    -este întâlnită la organismele unicelulare; - la bacterii, în condiții favorabile, o celulă se împarte în alte două celule la fiecare 20 de minute; - cele două celule se aseamănă foarte mult între ele, dar și cu celula din care au provenit; - în 24 de ore dintr-o singură bacterie se dezvoltă 272 bacterii! - protistele se înmulțesc și ele prin diviziune care poate fi longitudinală sau transversală;

    Înmugurirea:

    - la unele cipuerci, cum ar fi drojdia de bere, diviziunea produce celule inegale, prinse de celula mamă, având aspect de muguri;

    - astfel, deși este unicelulară, drojdia formează colonii;

    Înmulțirea prin spori:

    -se întâlnește la unele ciuperci, la mușchi și la ferigi; - sporii sunt prevăzuți cu învelișuri rezistente care au nevoie de apă pentru a germina; - la ferigi, sporii sunt grupați pe dosul frunzelor în formațiuni numite sori; - când germinează, din spori se formează o structură în formă de inimă (protal) pe care se dezvoltă celulele reproducătoare; - acestea se unesc prin fecundație, generând o nouă plantă; - astfel, sporii sunt un element de reproducere asexuată în timp ce semințele sunt un element al reproducerii sexuate.