N. IORGA

HOTARE si SPATIINATIONALE

CONFERINIELA

VALENII-DE-MUNTE1938

es'io

Lucrate de D-ra M. OPREA, la Scoala de Misionare

1938

'

a

.1"-., 4 -..

,

7rs

. -

4.

C "1

rr r

t S

:J. 0 ,.. ,,,, ._ ....,e, . ._,

.

.

: ..

4,

-

-

1,

_

- !' I"

4

C.a

. ,T

"

- : a, .;.4. s

r

44 .,. , t

. .

I." a

7- I

I I., IA.

Tts

44. ..

i I. r, r,

' ." .1.

af 4

. , -I ,

V.! ', . "

,841 ,

,.

,74

I'

,

7,

" I

N. IORGA

HOTARE sx SPATIINATIONALE

CONFERINTELA

VA-LENII-DE-IvIUNTE1938

Lucrate de D ra M. OPREA, la $coala de Mistonare

1938

4.0.1

I.

PosibilitAtile de expansiune nafionalät

Am anuntat pentru anul accsta discutarea uneiprobieme foarte interesante care apasd asupra tu-turora. Inteo anume vreme sunt lucruri a c5rorapasare o simte fiecare ; atcodatd aceasta poate fimateriald, iar alte ori moralâ. E apasarea unei ideipe care am zice c'd o simti pe umeri. Tot viitorulil prevezi amebintat de idei pe care le poate credeintreaga societate sau numai unii ; idei.care suntadeseori destul de puternice spre a nu te rasa nicisa r5suf1i de pe urma bor. Ele par logice, dar ni-mic nu e mai periculos in viata decAt falsa logicace te prinde. Formula flind us-oard, de multe ori tepoti insela, crezand cd si ideia ce o cuprinde de-desupt e bun5.

Shnt deci idei care stau in calea linistii omeniriisi care pot provoca cele mai mari nenorociri, celemai groaznice cataclisme. In momentul de fata, iatàcare este ideia pe care am intentia s'o deslusescsi s'o combat pe basA istorid. CAci ideile se potcombate, opunându-li alte idei, nu totdeauna cufolos. Dar, &And arati cum s'a format o ideie,child te ocupi de lucrurile de la care a plecat ea sio urmdresti pas cu pas, atunci ii prinzi gresala, pecand dacd te uiti numai la resultat, el nu ti spunetaina greselii pe care o poti prinde numai dacaurmAresti ideia in mod istoric.

E ca si in casul doctorilor cari, dacd s'ar inte-resa de tot trecutul bolnavilor, dacd ar cunoaste

I Resumat de Maria Ciorea.

2

toate bolile de care au sulerit ei mai inainte, dacdar exista un carnet sanitar cu in§irarea acestora,atunci nu s'ar mai recomanda atatea medicamente§i regimuri inutile.

A§a e i cu grqelile ce se fac in lumea ideilor,care trebuiesc luate de la inceputul lor. Cercetandlucrurile istoric, mai vezi. ea pot fi §i alte solutiidecat cele date. Sant probleme care au fost solu-tionate in anume fel la rEloo, la i800 §i, daca acestesolutii au fost bune atunci, ele se pot potrivi §i acum.

Care este ideia gre§ita ce trebuie combätut5 nnnu numai ca tulburatoare a pacii, ci §i ca o ideiece ameninta civilisatia §i face antipatice natiuni cepot fi qrivite i pretuite altfel? E ideia necesitatiide spatiu pentru o natiune, ideia de Raum ", cumspun Germanii. Un popor are nevoie de spatiu §itoti ceialalti sunt datori s'à se dea in ldturi. Cu catar intinde el mai mult coatele, cu atata vecinultrebuie sd se strang5, ba i-ar face un serviciu §imai mare dacd ar disparea cu totul, i epti gata sä-1aj4i. Poporul insu5i care este alaturi nu intereseaz5,Tie iti trebuie pamant §i e necesar sa-1 ai.

Afar5 de limitele patriei sunt revendicarile teri-toriale ce le ridica o natiune pe drept sau pe ne-drept, Odinioarä, se mergea mai departe: un poporavea dreptul sa ceara un teritoriu pe basa unor tra-litii istorice. Eu ins5 nu cred in acest drept: chiardaca al avut aceste teritorii §i chiar daca aveaiposibilitea sa le intretii atunci, scdzandu-ti se peurrn5 energia, cum poti veni sa reclami acest dreptnumai pentru ca odinioara teai putut intinde panaacolo?

La un congres am discutat cu un tanAr profesorgerman asupra sensului Imperiulni zis german, carein esenta lut adevgrata nu era decat Imperiul Roman,In Evul Mediu nu existau imperil pe natiuni. .Nuse putea alcatui un Imperiu German in Apus, iarin Rasdrit nu putea fi un Imperiu al Grecilor, al

3

SArbilor sau al Bulgarilor. El e tot Imperiul Romanservit de o natiune sat de alta. Profesorul german.spunea insd cd si el crede in universalitatea Impe-riului, dar adangia cd Imperiul universal e in le-.gdturd cu natiunea germand.

Iatd cum se poate presinta o revendicare pe ne-drept a unui popor asupra unor teritorii. Alt case urmAtorul: cartea mea de Istoria RomAnilor"se chiamd Istoria RomAnilor si a romanitatiiorientale", ceia ce se potriveste mai ales pentruvolumele de la inceput. Inteadevär noi represintdmaici singuri, ca latinitate, ceia ce represintd in Apustoate popoarele romanice.

Noi ocupam odinioard o hartd mutt mai largd.In Sudul Dundrii numai tdrmul mdrii era grecesc

prin unele vai se mai gdsiau elemente traco-ilireneromanisate ; incolo toatd lumea vorbia o limbdromand. Noi am fost inainte mult mai numerosi.Shrbii au de multe ori tip romanic, capete de ofrumuseta clasicd romand. Pe o veche hartd a re-giunilor sArbesti se intillnesc adese ori nume romane,Nici pe departe noi nu putem reclama, afard deunele teritorii, atAta romanitate can gdsim la SArbi.Limba sArbeascd se deosebeste de fondul slay .prinanume indulciri romane. Belgradului ii spun Biograd,relativul e kao", intr'unul din cele trei dialecteindatd ce vedeti intr'o limbA neromanicd acest osau un a, trebuie sà vd intrebati dacd nu avem a facecu o populatie romanicA. In Tirol Le vorbeste olimbd germand 1oca1isat i armonisatd care facesd se simtd populatia romanicd din fund, pestecare s'au asternut elementele germane.

In Peninsula Balcanied noi eram odinioard pAndjos de tot. PAnd la Adriaticd, se vindea brânza ro-mAneascd, in piata din Ragusa. Cutare invatat croatKukulievici nu e altceva in nume decAt Cucul, iarin documentele slave sAnt atAtia Radul, etc. Asa-

Morlaci nu sânt altceva decht Vlahii de lazi§ii

4

mare si ei se urcau pana sus in Croatia. Pana azispre. Varna sunt ciobani cari pana la zece, douazeanumara romaneste. Acestia sant ciobani romani caris'au pierdut in populatia bulgareasca. Ciobanii ro-mani mergeau odinioard pand la Muntele Athos siexista din Evul Mediu un ordin prin care Ii se in-terzicea sa vina cu branza la manastiri, deoarece151 aduceau nevestele i fetele, care erau oprite sàpatrunda acolo. Toata Tesalia era romaneascd. Tri-cala are si nume romanesc : 'arca, Salonicul, tot asa:Samna, iar Larissa e i Larsa romanessca.Vlahernele, o suburbie din Constantinopole, este inlegatura cu Vlahii. La inceput Vlah insemna Roman

pe urma se ajunge sä insemne cioban sau pastor.De la o vreme numele unor popoare ajung sa in-semne numele unei ocupatii ( mesterul neamt",nemtoaica" la copii). Vlahernele e acelasi lucruca, la Iasi, Pacurarii, care era locul unde veniaupacurarii ciobani, cari n'au nirtic a face cu pacura,cum s'ar crede.

Cat de larg ne- am intins se vede din faptul cain Moravia si azi se pästreaza cuvinte romanestiin graiul ciobanilor. Spre Räsarit noi am ajunsnu numai pana la Nibru, ci pand la Bug. Sant siacum ciobani romani in Crimeia, iar Rusii i-au co-lonisat pand la apa Amur.

Un ambitios Roman de-al nostru ar putea spuneca trebuie sa ne intindem pana acolo unde au exis-tat elemente romanice in Orient.

Alt cas de revendicare a drepturilor unei natiunieste cel de mai jos. Pentru Maghiarii cari au ramasin Ungaria este o intreaga tragedie. Vechiul Statal Sf. 5tefan, Statul apostolic cif misiunea de laPapa de a crestina pe toti paganii, Statul acestase putea intinde si in Asia i foarte multi azi nupot sa se impace cu idela Ungariei 'nationale, pecare o socotesc mutilata". Iatã dar o cerere despatiu care se sprijind pe faptul Ca un popor in

pi

5

calitate de stApanitor a fost undeva, dar se uita cAlucrurile s'au schimbat, cã locurile acelea nu se maipot cuceri. Ba se poate intampla ca o populatiesh fie silità sä p5r5seascA regiuni pe care nu le maiunaple cu populatia. Aceasta s'ar putea petrece, dinnenorocire, in Banat, uncle populatia romaneascdse imputifteazà, i nu in folosul Maghiarilor sau alGermanilor, ci al Tiganilcr. Franta tle asemeneaeste plitfa de o populatie straind, care poate d5unadrepturile teritoriale ale Statului Prin Sud se 'stre-coarh, Mrd du§nahnie, o populatie italianä, iar laParis §i aiurea in ora5e s'au a5ezat rand pe rand.Poloni, Marocani, Spanioli, RoMani, etc. In ora§ 5iin jurul lui se gasesc astfel vre-o 25.oLo Romani,intrebuintati la munca cea mai grea, Statulroman nu se intereseazä de ei, pe cand pentru PoloniStatul lor se ingrije§te continuu.

Iat5 un fel de a5i manif( sta un popor darintade st5panire a unui teritoriu pe basa unei traditilistorice Dar este o amenintare ce vine de la unelepopoare färà acea bash istoric5. Se presintà ches-tiunea a5a : noi nu incapem acas5 ; prin urmare voitrebuie s5 ni faceti loc la voi". Ar fi ca in RusiaSovieticd unde se da atata loc cati membri are fa-milia ; cand o familie este mai numeroasà, ea prime5te de la Stat un spatiu mai intins.

Sant trei popoare care reclamd intinderea spatiala :doud fati§, al treilea pe ascuns, i ar fi al patruleacare mane ar cere acelasi lucru. Germanii vorRaum" in R5sdritul Europei. Ungaria va trcbuisà cedeze ; cu toate c azi i se m5gulesc anumitesläbiciuni, ea va trebui sä sfar§eascA f5cand locexpansiunii germane, cu atat mai tnult, cu catexista multe eletnente germane mai ales spreBurgenland 5i chiar la Buda, al5turi de populatiasarbeasca. Cand Buda a fost luath de Turci,,elementul maghiar a dispdrut intr'o mAsurä oarecare- 5i aurt.fost aduse elemente slave, iar recuceririle

6

austriacd a cAutat sA inlature revenirea ungureasaDupA Ungaria urmdm noi, la cari dacA sant elementegermane: Sa5i, $vabi, Basarabenii germani, Ger-mani in ora5e, nu inseamnd cA trebuie sA se intindARelchul pand aid. Va veni apoi randul Sarbilor,cari prin d. Stoiadinovici, deocamdatà, sant infoarte bune legAturi cu Gerrnanii. Pe and d.Goering se presintà ca un bun cunoscAtor" al Iu-goslaviei, pentru o visità, ministrul iugoslav afirmAcã oameni de-ai lui au fácut parte din armata luiFrederic al II lea. Doar cand, pe vremea lui Frederic-Wilhelm regele sergent, se adunau oameni lungi depretututindeni pentru armata prusiana.

Vor veni apoi Bulgarii, Turcii, §i mai ales Rutenii,cari sant pe prima' linie a celor ce trebuie sä deaspatiu pentru iutinderea Germanilor.

Planurile acestea nu se ascund, §i programul ger-man rAmane sä fie infdptuit candva. Iaponesii Iipun insä in aplicare planul chiar acum. Ei au toateelementele necesare pentru a o putea face. Un po-por harnic, inzestrat cu tot felul de calitati pentrua putea birui. Francesul, de exemplu, are nevoie,de, hranA buna, el lucreazd numai anumite oare §inu trece peste limita fixatà pentru muncA ; cuno5teticasul pacientului bolnav care a murit din causA CA,in momentul &and i se facea operatia, personalula constatat cd a trecut oara de muncd. Pe candIaponesii sant oameni foarte fabdAtori, stand lamunca atata cat vrei sA-i tii, iar, dacd este vorbade mancare, se multAmesc cu o nimica toatA. Eiizbutesc sA biruie pe toti prin viata lor u5oard §iprin iretenia lor peste mAsurd de mare.

Popor inteligent, harnic, viteaz, avand toate re-sursele, nu mai incap acasA §i iau deci Manciuria,creiazA Statul Manciuko, iar in ultimul timp au sr- ritpe capul Chinesilor, cari se apArd spargand digurile§i inecand mu de oameni. DacA insA Chinesii vorbirui, atunci primejdia va fi din partea lor, cdci

7

nici ei nu incap acasa, si deci noi, Europenii, vomfi nevoiti sa dam Chinesilor din teritoriul nostru.Ei locuiesc une ori in barci pe rauri, si conditiile lorde viata sant tot asa de simple ca si la Iaponesi.Mananca foarte putin si foarte prost, se hr5nesc cuorez fiert fOra sate, avand numai niste ierburi ma-rine bogate in iod, inghit tot felul de paste r5upregatite, tot felul de comprimate. Chinesii traiescdeci in imprejurdri foarte recluse. Petrecerile lor santde o simplicitate neinchipuit5.

Cand vor porni acestia impreund cu sutele de mi-lioane din India, cand lumea de acolo isi va re-clama drepturile asupra regiunilor europene, ce vafi atunci? Cate masacre nu se vor ipf5ptui, pe basaacestei teorii a spatiului ce trebuie ocupat de ceimulti? Toti vor trebui sa se dea in laturi and vorveni marele masse fdra niciun drept istoric.

Aceasta poate fi o primejdie pentru civilisatiauman5 in cloud feluri: rasele inferioare se vor re-vársa asupra Europei, iar, daca popoare vor trebuisa plara, civilisatia va pierde prin exterminarea unornatiuni cu care s'ar distruge si posibilitatile lor decreatie. Caci civilisatia rimand este cu atat mai bo-gata, cu cat .ant mai multe natiuni ce se manifesta.Posibilitatile de cultura ale popoarelor impiedecatede a se manifesta deplin pot fi incalculabile. Darse pune intrebarea dac5 un popor numeros care areun Stat organisat, are o cultura, mijloace tehnicenecesare, simte neaparata nevoie sä pätrunda, cuce-rind, in pamantul altora sau isi poate g5si si altacale de intindere a vitalitatii.

II 1

Tnalt Prea Sfintite 5i dornnule Ministru,iubiti ascultätori,

Visita pe care o primim astazi ma indatore5te saar5t putinul pe care I-am putut face la Valenii-de-Munte Parintelui Co tan, cu care am 5i legaturisuflete5ti mai vechi, cdci Preasfintia Sa esteelevul fostulni mien cumnat, mort in razboiu,Alexandru Bogdan, a5a incdt aceasta creiazd rapor-turi dintre acelea care nu se pot nici defini 5inici uita.

Deocamdatd, va arnintesc in cAteva cuvinte ceiace s'a spus in lectia precedenta, care nu trebuieconfundata cu lectia de deschidere, in care s'autratat alte lucruri.

Este o m ire primejdie in motnentul d fata pentrupopoarele care au ajuns sä-5i aibi, pe sfânta, drep-tate, hotarele lor, stropite in ultimul razboiu cuatAta sange.

Sant in adevar natiuni care invoaca drepturi is.torice, ele se pot insa discuta, sunt natiuni carenu mai au atata _putere de viata, dar nu vor sâuite unde au fost odata 5i cer, prin urmare, sa re-vin5 acolo, ceia ce acela care in puterea dreptuluisdu de viata, de vechiu locuitor al pAtnântului, aretot dreptul sã t5gaduiasca eu m muncit aiciai miei au muncit inainte de mine ; de când se po-

1 Dupa note stenografice.

5i

9

meneste, noi sântem aici, iar d ta, in puterea uneicuceriri, ai fost candva aid, dar nu ai pus in loculmuncii noastre munca d-tale ; prin urmare, toatehartiile, toate hartoagele, toate pergamentele i toatepecetile ce sant la d-ta, pot sa fie un sprijin pentruo pretentie, dar nu vor fi niciodata o bash pentruo realitate i mai ales pentru o realitate pe -carenoi s'o recunoastem ".

Asa este &and se vorbe5te de dreptul istoric. Deexemplu, acesta e casul cu Gertnanii, in putereaVechiului Imperiu Roman de natiune germanica,de si titlul de Imperiu Roman de natiune germa,nica s'a dovedit cä nu este chiar a3a de vechiu, cimai tnult din epoca moderna ; insa sensul este acesta :Imperiul era roman dar avea sprijinuri geimanice.GIrmanii pot sa vina pentru a spune acum: ainostri au facut atatea drumuri in Italia, regii nostris'au incoronat cu coroana regilor lombarzi laMonza si -cu coroana Cesarilor romani la Roma ;prin urmare, noi am avea oarecare drepturi inItalia.

Acum, evident, lucru:ile acestea nu se mai spunfatis. Aceasta din causa legaturii de "alianta, atatde putin naturald dupa mine, din asa-numita axa"intre Roma si Berlin Dar acestea se cam spuneaucand aparea Wilhelm al II-lea la Venetia pe corabialui alba si se infatisa ca un fel de mostenitor allui Frederic Barba-Rosie, precum, cand a fost laIerusalim, se arata ca mostenitorul lui Godefroi deBouillon i, (ilea ar fi fost in India, s'ar fi pro-clamat mostenitorul lui Alexandru-cel-Mare, de 5i,acOlo, nu ar fi avut niciun fel de drept ; dar nu estemai putin adevarat ca se simtia in Italia avalansaaceasta care statea sa se pravale din tinuturile ger-mane asupra ei. Acuma, evident ca lucrurileacestea se ascund si in visita pe care a facut o laRoma d Hitler, care de sigur a cetit si multa filo-

1

I0

sofie i s'a deprins a scrie, dar /Ana la discernä-marital subtil dintre lucrurile ce trebuie spuse, careiese numai dintr'o cultur5 sistematic5, dint'ro obis-nuintä disciplinatä cu cartile, mai este drum, aamestecat la un moment, in discursul säu italian,recent, si amintirea Sfantului Imperiu Roman denatiune germanicä cam in felul urmdtor : ai miei auvenit aici in calitate de cuceritori ; dar eu nu ravnescla hotarele d-voastrA, granitile care s'au tras santgranite definitive: o declar eu aici. Poate sà de-clare granitile definitive, pentru c'd asa crede el, darel este un om trec5 tor si poate veni altul, care sd aibàalte p5reri si care nu se poate angaja la ceia ce aspus inaintasul, dar Inca' stdpanitorul prin re-volntie si fAr'd mostenitor din trupul sAu i potri-vit unei legi, asa cum este Hitlet. Pe Italieni i-aucam sup5rat lucrurile acestea. Ei judea asa : foarteamabil d, Hitler, cand ni-a spas Ca granitile acesteanu se schimbä, pe garantia sa. Dar aceasta estecam asa: ca si cum ai merge intr'o padureaparà de odatä un om grozav care spune : eu,dacd vreau, te desbrac pand la piele i, daca simtnevoie, iti mai frang i gatul, insd sant un omfoarte bun, foarte cum se cade i, cum arati, apoi,a fi un om foarte simpatic, prin urmare sa :

atata vreme cat conduc eu intreprinderea, poti sàmergi si in mijlocul noptii prin p5dure. Dar cela-lalt poate s4 raspunda : multämesc foarte mult deaceastd asigurare, dar nu vad de ce poate sä seintample ca eu sã fiu atacat in padure, sau ded-ta sau de aka].

Astdzi sant Inca multe drepturi de acestea isto-rice". De exempla, la Berlin exista persoane careisi aduc aminte de vremea &and Cavalerii Teutonistgpaniau anumite tinuturi care apartin in mo-menta]. acesta Poloniei. Cavalerii Teutoni nu auinsa nimic a face cu Imperiul Roman de natiegermanica. Ei erau un Ordin calugaresc de caracter

Ii st

tii

I I

universal in teorie. De fapt in acest Ordin se puteas6 intre i un Prances. Caci Ordinele cavaleresti santin esenta lor internationale ; dupa cum puteaintre 5i un German in Ordinul Ospitalierilor 5i alTemplierilor, tot a5a putea sa intre 5i un Francesin organisatia teutonic5. Natiunea, aceastA era a5a lainceput, dar nu e i o stringenta logica pentru a rama-nea a5a totdeauna pand la capat. $i se mai adauga : aufost i alti cavaleri, Cavalerii ensiferi,Schwerttrager",

purtatori de spada", cari stapaniau undesant acum Statele baltice care yin intre Finlanda

Polonia, Estonia, Letonia, Livonia, carora Ii dorimtot viitorul, cad ele se sprijind pe basa nationala.Aceste State au limbi, pe care nirneni nu le poate in-vata u5or (am primit de curand 5i eu o carte despreEstonia, cu costume populare ca la noi ), limbi foar-te vocalice, insa rar om trebuie sd fie acela care sa in-teleaga 5i sä scrie in limba estoniand. Dar Dumnezeu5tie care este viitorul !or. Deocamdata, Germaniai5i aminteste insä cà au fost pe acolo si Cavaleriensiferi. $i i5i poate aduce aminte, tot pe basaaceasta istorica, ea, inainte de a se forma deplinRusia de la Chiev i mult inainte de a se crea Rusiacealalti, de la Moscova, care aceasta este de carac-ter mongolic, lucru care se simte si acum, ca 5i incaciula de la incoronarea Tarilor, in numele mone.dei inse5i, in apled,ri care se observa 5i la Soviete,caci de fapt cetateanul Stalin nu este altceva decalcel mai puternic mostenitor al lui Ginghiz-Han,cu deosebirea ca nu are niciun fel de religie 5i nueste national, fiindca natiunea" aceasta a Sovietelornu are un caracter national, ci unul focal intam-plator, i5i poate aduce aminte, zic, ca intemeietoriide la Chiev aveau un nume rusesc, dar in acela5i timpsi unul scandinav 5i pentru a numite planuri pan-germaniste de viitor Scandinavia este deci in raza deactiune a unei intinderi a Germaniei, care se credechemata sa indeplineascd cele mai inalte rosturi in

Eg

asa-zisii

si

12

istorie. Si, atunci, iata, se poate merge la Chievfoarte bine si pe basa dreptului istoric, in numelestramosilor cari erau Scandinavi i cari au dat odisciplina militara organisatiilor, slave, care erau im-pr4tiate i razlete, Deci in numele creatorilor venim

ne instalatn la Sfanta Sofia din Chiev. Orasul afost supt influenta bizantina, dar, daca nu este ni-meni care sd reclame ceva acolo, pe basa Bizantului,Germanii o pot face pe basa originii lor: ca inte-meietori ai Statului chievian, cer stapanirea Rusieia pusene.

In lectia precedentd spuneam ca nu este aici pri--mejdia cea mare. Erorile in acest domeniu le potcombate istoricii: ei indreapta. De obiceiu se in-dreaptä intre dan5ii, i, anutne, acela care stie maiputin indreapta pe acela care 5tie mai mult: fiindmai tanar, I poate pc] mite sa aiba acea atitudine,pe care nu a avut-o cel bateau in tot cursul vietii.Dar istoricii, in putinele puncte in care se inteleg,pot invata i pe ceilalti 5i ei au dreptul de a .scu-tura de manecd pe cine-si face ilusii. De sigur insaea d. Goering 5i d. Goebel3 nu pot merge 'Anaacolo incat sa se atingil de parerea insasi a con-ducatorului Statului cu aspiratii universale, spu-nand : la cartea de istorie std. altfel. S'au mai in-tamplat totu5i rectificari de acestea la Suverani i.fiinded santem aici oarecum in familie, atnestec 5iunele amintiri personale cu caracter de anecdota.

Iata una in legdtura cu raporturile, de caresant foarte mandru, pe care le-am avut candva curegele Carol I-iu, care a fost fdra indoiald un marerege, dar care avea anumite pareri ala sale, lacare tinea foarte mult i nu-i placea sa fie contra-zis. Acum, eu sant un om dintre aceia cari, cândam dreptate sau cancl cred cd am dreptate, imipermit, intr'o forma cuvincioasa, orice contrazicerefata de oricine. Nu voiu uita cloud discutii de a-cestea cu raposatul nostru Suveran. Una privia

cloud :

pi

13

o carte a lui Pierre de la Gorce cu privirela Domnia lui Napoleon al III-lea. Carol I-iu erafoarte bucuros ca, Memoriile redactate pe basa in-semnarilor sale sânt citate in aceasta Istorie alui Napoleon al III-lea. Vorbind de cattea aceastai-am spus: titi, e cartea lui Pierre de la Gorce".Regele Carol a obiectat : Nu e asa". Ce puteam ras-punde ! Iertati-ma, Maiestate, dar exista numai oalta carte, tot despre Napoleon al III-lea, care nuse ceteste, o carte de polemica gazetareasca, a luiTaxile Delord." Regele Carol a trecut in odaiade aldturi, a adus cartea insasi 5. lui Pierre dela Gorce si mi-a aratat-o. Maiestate, e Pierre dela Gorce.

A doua amintire, care este si ea in legaturd di-recta cu mine. Se descoperise o scrisoare a lui Voda-5tirbei, Domn, al Munteniei, 'in care era vorbatocmai de Carol I-iu : se pare chiar ca era adresatacdtre dansul, -dupa ce Stirbei nu mai era Domn.Pentru tiparire trebuia sa intreb si pe rege, cumnu se putea altfel, si atunci i-am cerut voia. Mi-adat-o, iar dupd aceia a adaus: A fost un Domnfoarte bun, nu samana cu Voda Bibescu, care afost foarte rau" ; si Carol I-iu a explicat : A fostfoarte raiz, fiindcd a vrut sa ma rastoarne pe mine'.Ceia ce era putintel adevarat, dar mai ales pentrufiul lui Bibescu, cdci fostul Domn, din partea sa,a avut o atitudine foarte inteleapta. Apoi a ob-servat : tirbei era bun, dar era multd umilintaatunci".

Eu, in materie de istorie româneasca, nu recu-nosc epoci de umilinta si ma suparam totdeaunacând odinioara raposatul Dimitrie Sturza spunea :S'a facut România asa de frumoasa din doua ta-risoare". Cuvântul acesta de tarisoare" imi sunaran la ureche. 5i atunci i-am spus regelui: De sigur,Maiestatea Voastrd a facut lucruri foarte mad, ajutatsi de clasa conducatoare din România, o clasa admi-rabilã de boieri, dar pe vremea aceia era foarte greu,

,,

14

fiind o dublä ocupatie, i ruseasca i austriack tri-pia, am putea spune, daca adaug i pe cea turceascd.

Da, dar era o epoca de umilinta. Nu stiu cata continuat aceasta.

Alt cas, dar in legatura indirecta cu mine, este a-cesta : Regele nostru, ale carui asa de frumoase cuvintele-ati ascultat la cantina, in telegrama pe care ni-aadresat-o, e socotit cà ar fi fost elevul mien. Nua fost elevul mieu, fiindca en n'am crescut niciodatape nimeni in particular, ca profesor al natiunii,da afard de cineva care pentru un moment estebine sa nu vorbim de dansul, cineva caruia ii pas-trez multa afectiune si care venia la mine de tnulteori ; zburdalnic fiind, mama sa imi recomanda sa-1indrumez. Imi facea foarte mare placere ca-i dadeamlectii. Nu-i dadeam sa invete pe de rost, ci-i ce-ream sa mi arate dela cine a auzit. Daca e de laUrecbe, sä pund in parentesa : Ureche. dacd e de lamine, sä puna : Iorga, iar, daca e de la dansul,atunci sa punä numele i titlul lui.

Odata, i-am votbit de Evrei i 1-am pus sa-miarate ce crede despre dânIi. In tesa scrisa spunea :

Minded am facut rdzboiul si nu ni- a mers bine,cum ni se vor cere despagubiri de razboiu, propun

acorddm drept despagubiri pe toti Evreii dinomania" .

Dar este vorba nu de persoana pe care n'amnumit-o, ci este vorba de Regele nostru, care sepoate intampla sa fie chiar rudd de aproape cu a-aceasta persoand.

Inteun rand, ca Print Mostenitor a fost trimesla Berlin, contra parerii mele. Asistase la lectiilemele de la Universitate, stand pe catedra langdmine din causa situatiei Sale inalte; dar, Inca odatd,profesor particular n'am fost, fiindca n'am fost alnimanui si nu exista niciun motiv sa fiu, prin ur-mare, in acest cas.

Wilhelm al II-lea §tia totul i s'ar putea zice

at Ii

15

eeia ce sia spus de un mare invatat frances, Evreu.de origine, dar care ni-a pastrat totdeauna senti-mente foarte bune, Salomon Reinach : II sait tout,ii sait tout a la perfection, mais ii ne sait que cela".( Stie totul, 5tie la perfectie, dar nu 5tie decat atat").Prin urmare, a5a este 5i cu Wilhelm al lea. Ainceput sa vorbeasca despre Albanesi.

Imparatul spunea ca Albanesii se scoboara dinPelasgi. Printul Carol atunci a obiectat : Nu setrag din Pelasgi", 1-a contrazis deci pe Wilhelm alII-] ea, lucru foarte rar , ci se trag din Iliri" . Atuncimarele interlocutor il fulgera cu privirea spuse :

De unde ? " t i u de la profesorul mieu,care, &and vorbe5te de o chestiune, o cunoa5te".Cineva care era pe acolo mi-a pov.estit lucrurileacestea ; prin urmare, am convingerea i o pot a-firma, ca e autentic.

Läsand la o parte astfel de casuri când un is-toric poate corecta pe un atot puternic al lumii, inlecOa trecuta am aratat primejdia pe care o re-presinta Wile care cer spatiu" 5i am enumerattrei, care urmdresc acelea5i scopuri. Dupa aceastateorie, fiindca a ajuns sa fie una, se spune cäorke popor are o patrie, dar el vrea sa aiba, cumcere i omul, o fereastd i prin aceasta fereast5scoata capul ca sa rasufle in afara. Dar aici estegre5ala. Ce ar fi, daca vecinul, care are o fereastä5i, din moment ce o are, o poate inchide sau des-chide pe local mieu 5i are voie sa scoata i capul,ba se poate intampla chiar sa fie un avantagiu cândvecinul sau vecina, multAmitä unor anumite insu5irifisice, ar scoate capul pe fereasta, lucru placut de pri-vit, ce ar fi clack fiindcd a scos capul pe fereasta,ar zice : vreau sa' scot 5i picioarele. Iar, daca, scoate

picioarele, vine 5i se a5eaza in gradind i spune :acesta este locul mieu fisic de expansiune. Candnu-mi este cald, stau acasa la mine ; cand imi estecald, ma duc sa stau la d-ta in gradina, sa-ti um-

sA

II.

pi-i

pi

i6

blu la ghetarie on O. pun servitoarea si-mi aducaun pahar cu apa 5i sa comand ce-mi mai trebuiemie. Lucrurile acestea nu merg in domeniul parti-cular. Dar in domeniul national sant persoane carecred ca merge, ea a5a i trebuie, 5i spun : poporulgerman are nevoie de Raum", de ,loc" i loculcauta oriunde. Daca e5ti in calea lui, e rau, pen-tru cà dispari, sau chiar el insu5i, vecinul, te a juta sadispari. Ori te strangi intr'un colti5or i devii Kul-turdiinger", adeca un gunoiu cultural, pe care seridica o civilisatie superioara. A5a. spun Germaniino5tri.

Va sà zicd, iata un popor care cere acest lucru,dar alaturi de acest popor mai sant unii cari ceraceasta, Iaponesii, cari nu numai cer, dar santchiar la fata locului, in gradina vecinului

Vecinul a dat drumul apelor 5i a inecat o partedin familia lui numai sa se clued musafirul. DarChinesul, and va invata istoria, va lua lectii dela Iaponesi i va spune: Da, Iaponesii sant foartenumero3i, dar noi santern Inca mai inghesuiti acasala noi ; locuim doar i in thud, iar, dac5 se va a-junge la o siguranta mai mare in ceia ce prive5teplutirea in aier, atunci Chinesii vor ajunge sa aibalocuinti cu mai multe randuri acolo in aier, a5a in-cat, cand se va uita cineva de jos, in loc sa vadacerul, nu va privi decat mai multe randuri de Chi-nesi i peste ace5tia mereu altii, pana vor ajungein stratosfera, fiindca a5a cere inmultirea populatiei.

In Italia este de sigur prea multd lume, i o lumeextretn de simpatica se inmulte5te extraordinar.Acesta este 5i ordinul d.lui Mussolini, care este urmatde toata lumea, Sant oameni care taiesc foartegreu, nu mai 5tiu unde sa-si gaseasca panea, darcu toate acestea,. odata ce inmultirea face partedintr'un program al d-lui Mussolini, care a facut ata-tea lucruri mari, Ii spun: noi trebuie sà o facem

Am fost de curand la Venetia ; ce copilaret este

ii

17

acolo nu-0 poate nimeni inchipui. Li dadeam bom-boane pe fereasta, 5i apoi se adunau foarte multi,5i, de cancl se sculau, strigau afara: Padrone, cio-colatta !" pana la ultimul copil. Eu mai ostenisern;dar a venit until din fiii miei de la Roma 0 ainoit comedia. Oamenii ace5tia evident nu incap ; santcartiere extrem de aglomerate. Deci, loc pentruspornici iata principiul, pe care nu Ttalienii 1-aupus intdiu in circulatie, ci Germanii. Atunci, mi-ampus o intrebare, 5i am aruncat o formula, pe careo mentin i o voiu explica intr'o serie de leclii,care va putea fi 5i mai lunga : in tendinta fireascade expansiune trebuie neaparat cuverirea i lupta ?

Am dovedit cd nu in prima lectie, chiar pe caleaistorica, mult mai buna decat calea logica i decatcea romantica, poetica pentru a resolvi orice ches-tiune. Vezi de uncle au plecat lucrurile 5i atunci leintelegi mai bine.

Nu este vorba de cat ai i cat vrei sa ai, 5i astfel,pentru locul in care simti nevoia a te muta calci pes-te once drept, peste once särupul de umanitatepentru a te instala. Un popor, de sigur nu are drep-tul sa arunce o astfel de teorie. Vecinul poate saspuna 5i el: dar dacd imi vine mie in minte, intr'unmoment cand d-tale ti-e greu, sa-ti aplic eu teo-ria Raura"-ului ? Ce cauti d-ta la mine, sa cant 0eu la d-ta. Sant popoare care se inmultesc 5i maimult, lucru la care nu se gandese Germanii, i sta-tisticile arata o oarecare scadere a inmultirii po-pulatiei germane, dar nu aratä o scadere a inmul-tirii populatiei polone.

Iar Polonii, cari ii amintesc 5i de ceia ce inseam-nä in trecutul lor Gnezno 5i Poznan, ar puteasa aplice Germanilor aceia0 teorie.

De altfel, 0 in interiorul tarilor teoria Raum"-uluican' a se aplica. Atunci nu mai este vorba de unalt Stat, ci de o anumità categorie din populatie,care continua sa ridice anume pretentii. Iata una

2

18

care se ridica de multa vreme in Po Ionia, 5i acumin urtna, ceia ce m'a facut sl-mi aduc amintecà am fost antisemit a inceput a se face 51 lanoi. Atn fost 5i eu, nu oclatd, la Var5ovia g esterecotnanclabil sa mearga cineva acolo, ca sä vadamonurnente foarte interesante ale unui popor caree azi in plina expansiune, dar nu strica sä mearga5i in cartierul evreiesc. Este acolo ceva care nu sepoate inchipui. De dimideata pand seara toate stra-zile 0 toate fere5ti1e sant pline de o populatiecare nu face altceva cleat sa a5tepte un ca5tigcare de obiceiu nu vine 0 care, daca ar veni, searunca o suta asupra lui, a5a incat clientul se su-para 0 fuge de toti.

La fiecare fereastd iese &Ate trei, patru capete, 5istrada este ocupata de bärbati 5i femei, imbracatiin costumele vechi, care la noi nu se mai poarta,se mai intalnesc doar in Basarabia 5i in Bucovina,5i trebuie sa* respecti costumul, caci daca te, uiticurios, otnul te prive5te sficlator ca pe unul care nu a-preciezi valoarea estetica a acestui costum. Sant 5ifernei care-0 apnea* vechiul sistem, dupd care, &and semärita, se rad pe cap 0-0 inlocuiesc parul cu operucd.

Ei au ajuns a spune : noi avem dreptul sd ne intin-dem 5i aiurea ; nu mai vrem numai acest ghetto.Ghetto-ul ni este patria, iar restul este Raum"-ulpentru noi.

A5a au facut 5i la Venetia. Acolo ei au o vechesinagoga, pe care am visitat-o 0 en. Eram cu maimulti prieteni 5i doamne brune cu nasul suptire,care aveau o vaga asamanare cu rasa evreiasca, iareu cu, o barba ca de rabin, a5a cá intr'un momentau crezut ea santem de ai lor 5i s'au bucurat.Foarte amabili, ne-au incunjurat 0 ne- au poftitacolo. in sinagoga. In cartier este ceva ce nu se poateinohipui, 0 murcHrie fall plreche: toate rama5itilese adund in mormane §i nu se rgscolesc cu furca,

19

ei cu degetele. Too copiii stau pe scari 5i in strada.De altfel foarte patrioti : nu e scris nicairi maimult cheat acolo: Viva Mussolini" 5i toate formu-lele fasciste. La sfar5it bask &And s'au convins canu santetn Evrei 0 au cerut in zadar o plata pen-tru o conducere pe care noi nu o dorisem, am ple-cat intovara5iti de inprecatiuni. Dar, imi spuneaun scriitor venetian: in ghetto au ramas numaiEvreii cei pro5ti, cei de5tepti au trecut in Venetiainsd5i 5i au mancat pe patricieni.

Va aduceti aminte, mai anul trecut, cum cinevadin conducatorii Evreilor de la noi a spus: Ce vaplangeti voi, Romanii ? Santem cloud rase deosebite5i este lupta intre ele ; noi santem mai spornici,mai harnici, mai economi 5i noi avem nevoie despatiu; peste ce avem, o sa mai luam". Acum am auzitcd s'a mutat in Franta de pe urma declaratiilorfäcute, la care eu am raspuns cu o serie de arti-cole, publicate supt titlul: Iudaica".

Vedeti, teoria se poate aplica de la Stat la Stat,de la un popor care are un Stat fata de celalalt,dar se poate aplica 5i in interior. Dar nu se poatecere nimanui s'o admita, Se poate sa raspuncla 5icel amenintat, cu aceia5i teorie, dar in folosul sau,nu in folosul celuilalt. Dar mie mi se pare ea' unpopor are inteadevar dreptul sa afirme tin lucru,vitalitatea sa 5i sd-i traga consecintile, ramanândca intelepciunea acelui popor sa gaseasca 5i cailepe care se poate duce la indeplinire idealul careresulta din constatarea acestei insu5iri.

Fiecare om intr'o societate, fiecare grupare na-tionala intr'un Stat sau intr'un complex intreg deState represinta un grad oarecare de vitalitate. Maajungem la miezul insu5i al lucrurilor, 5i iata teoriacare se opune teoriei Raum"-ului: teoria vitalitatii,ratnanand sa vedem in lectiile urmatoare in ce felpana acum s'a manifestat vitalitatea.

Oamenii au putut trai astfel fárárazboiu, numai prin

20

manifestarea vitalitdtii, care nu tinde la ucidereanimdnui. Observ insd cà aici, in Romania, ni facemo socoteald foarte gre5ita in ce prive5te rolul ele-mentului national.

Sã zicem cd in tard sant atatea milioane de lo-cuitori cari, in curand, intr'un numdr oarecare deani, vor ajunge sa fie doudzeci de milioane de su-flete. Aceasta inseamnd o jumatate din populatiaFranciei, inseanind poate mai putin de jumdtatedin populatia Italiei. Dar noi nu ne Imuljim a5acum se imultesc Evreii, '1Iganii i Iaponesii. Cucat credeti cd se imultesc Iaponesii in fiecare an ?Va voiu pregAti o surprisd: cu noud sute de mii.Anul i milionul.

Dar sa zicetn ca avem o populatie de doudzecide milioane. Sant insd vre-o treizeci la sun locuitoriai Romaniei mai noi, cari trebuie sd-5i aducd amintetotdeauna cd sant mai noi, de cand au binevoitsa ne onoreze cu visita lor. Noi nu i-am poftitsã stea, dar ei au binevoit sd rdmana. Insd oricemusafir care s'a instalat in casa cuiva trebuiesd i dea sama ca u5a pe care a venit ar ajungesa fie 5i ua pe care poate fi adus sa iasä.

Dar, fdcanci deosebirea dintre cei vechi i ceinoi, incapabili de. a juca un rol istoric, obi5nuim aspune: santem asigurati, fiindcd avem majoritateaabsolutd a populatiei.

Dar nu se face socoteald pe rumdrul oamenilor,ci pe vitalitatea fiecdruia, pe ceia ce posedd fie-care, in legdtura cu insd5i desvoltarea acestei vi-talitati. Un biet Roman de-al nostru care ii ca-pdta hrana intenn colt de stradd cer5ind, de 5isufragiul universal ii dã acelea5i drepturi de aconduce tara ca i Regelui sau pre5edintelui Aca-demiei Romane, un biet muncitor din fabrica, gataa primi cat Ii dai, represinta oare, in ce prive5tevitalitatea i consecintile acestei vitalitati, atatacat represinta un mare bancher de la Iai sau de

2/

la Cernauti? Cat trage in cumpana unul i cattrIge in cumpana celalalt? Câi dintre ai nostri, asacutn i-am descris, trebuie pusi in balanta ca saajunga la ce represinta ca vitalitate in manifestareaactualä, sau in rosturile pe care le pot crea, a-jungand la acelasi nivel, ceilalti?.

Ce represinta fata de un Evreu sau un minoritarcult un biet om de la noi, care, sä zicem, Ii puneo semnatura pe un act, neavand habar de legile ta-rii ? S'a intamplat sa stiu de un om condamnat laaoroape un an de Inchisoare, fiindca un vecin deal lui a venit de 1-a rugat sa iscaleasca in loculaltuia i dupà lege aceasta inseamna un numar oare-care de luni de inchisoare, i ce consecinte in urma !Cunosc bine casul. Nevasta lui, care avea vre-o cincicopii, dintre cari until pe brate, s'a dus sa se plangaRegelui i ia-m capatat un ajutor, care a fost mancatdestul de rapede, apoi o bucata de pamant, dareliberarea barbatului de la inchisoare era imposibi15 ,

potrivit cu legea, fiind o sentini.5 definitiva, si amaflat ce s'a intamplat in urma: barbatul s'a intors,dar bolnav de piept, asa incht nevasta ingrijesteacum de copiii ei si de un agonisant, care la in-ehisoare a intrat sanatos i s'a intors asa. TJn bietRoman care nu §tie carte se asamang deci cu ceiace inseamna un cunoscator de drept, oricarear fi originea lui? Daca am face socoteala catrepresinta in tara noastra: capital, initiativa, curaj derise, altii, am ajunge la reaultate catastrofale. Dar,evident, noi avem datoria sa crestem vitalitatea a-lor nostti: acesta trebuie sti fie scopul nostru celmare.

Nu VA puteti inchipui, barbati i femei cari sari-teti. aici, ce colosal izvor de energie ascundeti ind-voastra.

Nu-1 stiti de ajuns: duceti une ori o viatade si acele energii zac in fund. Se intampla, la unmoment dat, catre sfarsitul vietii, sa aveti de-odata

usoarA,

2 2

visiunea a ceia ce ati fi putut sá faceti, dar atuncieste prea tarziu. Multi imi fac unele complimente,in parte sincere, in parte mai putin sincere, pentruce fac; eu insä sant convins cä numai prin aceiacä am exploatat si ultimul izvor de vitalitate dinmine am ajuns sd indeplinesc ceva in lume supt toateraporturile, si chiar supt raportul sändtatii, caci, candaveam varsta d-voastrd, a celor tineri, nimeni nu cre-dea cd pot sa tfaiesc macar cativa ani, asa eramde slab, si, cu toate reumatismele, am ajuns a5acum ma vedeti.

Vitalitatea noasträ s'o cre5tem ; vitalitatea altoran'o putem micsora: trebuie s'o canalisdm insä, Vi-talitatea noastrà are un caracter national pldcutsau neplacut cuiva. Dar vitalitatea nceas,ta poporulroman o poate manifesta fara a inlocui pe nimeni.

Au fost popoare care au dominat lumea intreagdMIA sä fi facut un pas dincolo de hotarele lor, farasã fi zis un singur cuvant agresiv impotriva altuia.Lumea o poti cuceri, ajutand pe cei cari au fostcuceriti sI se ridice si ei printr'o anumitã desvoltarede vitalitate, care aceasta este asa de sus fatä deRaum", cat este cugetarea lui Hegel fata de cu-getarea d-lui Goering. Intre ele este o deosebire,dar Hegel n'a bagat-o de samd, fiindca a murk, iard. Goering n'o baga de samd din alte motive.

Prin urmare ce au insemnat manifestdrile vitali-talii popoarelor in cursul timpului, va forma obiec-tul celor cateva lectii cu care ma simt dator inacest an.

Notiunea de ocuparea necesarä a Raum"ului tre-buie sa fie inlocuitä deci cu altd notiune, care este 5ifoarte naturall 51 invederatä istoric, cu una care nusupgr5 pe nitneni 5i permite oricarui popor care esteinteadevar inzestrat, 5i deci n'are nevoie de o in-vasie cAlcând peste mine g peste cadavre, sa-5iafirme drepturile in viata omenirii.

Deci in lectia a treia o sa vä vorbesc despre ces'a facut de vitalitatea pa5nicg, de vitalitatea u-maul 5i nobila 5i inalta a natiunilor vrednice deacest nume, a natiunilor care nu s'int o aglomera-tiune omeneasca, ci au in ele un suftet, ce s'a fa-cut pentru a trece nu dincolo de stalpii de hotar,5i aici o sa va data ateva l'amuriri, ca s'a vedetia notiunea insg5i a hotarului n'a fost totdeauna a-ceia care este acum. Hotarul a avut un sens deo-sebit de la o vreme la alta, 5i odinioara sensul ho-tarului era mult mai natural, mult mai legat degeografie, mult mai in concordanta cu nevoile oa-menilor decht hotarul acesta, artificial 5i crud, pen-tru care 5i in jurul caruia se poartl atatea lupte.

Prin urmare o sä caut s'a va arAt cum, peste al-te hotare decAt hotarele artificiale de astdzi popoa-rele care au avut inteadevar instniri mafi, care aucuprins in ele mai mult din umanitate, au influen-tat, chiar daca nu au vrut, alte ponoare, au cuce-rit pe altä cale decAt pe calea atAt de salbateedpe care se dau astazi, cu o lipsä de pudoa re faräpäreche, luptele dintre natiuni, egoism condatnna-

24

bil 5i, ca sa intrebuintez un termen strain druianu-i putem pune altul in loc, abominabil.

Deci, inainte de a VA* vorbi despre cuceririle a-cestea care folosesc omenirii insa5i 5i care nu lasdpe urma lor nici balti de sange, nici catedrale rui-nate, nici populatii nenorocite, nici amenintaricare dureaza din an in an 5i otrdvesc viata insa5ia otnenirii, inainte de aceasta, voiu spune catevacuvinte despre notiunea hotarului.

lath, hotar" in timpurile noastre este ceva fixatcu cea mai mare ingrijire, geodesic ; hotarul acestan'are 5anturi 5i ziduri ca acelea din China, carevedeti ca folosesc a5a de putin in apararea Chine-silor, dar el, care n'are 5anturi 5i nu este aparatprin ziduri de piatra, este perfect reperat, pullet cupunct ; eine se intampla de trece ilegal dincolo dehotarul acesta, evident i5i pune viata in primejdie.Necontenit vedeti prin ziare ca se produc conflictede pe urma cuiva care, cu vointa sau pen-tru contrabanda, ori fara niciun fel de vointa,prin accident, necunoscand unde este hotarul acesta,poate sa fie expus a pritni un glonte.

A5a este hotarul in timpurile noastre ; hotarintre Statele care nu mai au hotare in interiorsau, cum este in America-de-Nord, hotarul intreStatele mai mici, care prin confederatia lor for-meaza Statul cel mare. Ian, acolo in America, ace-sta este un lucru care Ira poate interesa, niinchipuim, daca nu cunoa5tem bine geografia, caStatele Unite acestea formeaza un Stat a5a cumeste Franta sau Italia. De loc. Nici nu dorescoamenii de acolo sa dispara acele State, care santinsemnate pe steagul comun prin stele, atateastele ate sant 5i Statele confederate. Fiecare tinefoarte mult la Statul sail. Statele acestea au o le-gislatie deosebita. Legea din cutare Stat nu estelegea din Statul vecin. Si hotarele nu sant trasedrept ; ele nu sunt insemnate prin nimic. Le

25

5titi numai anumiti oameni. Prin tirmare va putetiinchipui ce se poate petrece in casul unei urmdririjudecdtore5ti, atunci cand cineva, a5teptându-sesä primeasa sanctiunea cuvenitd in Statul in carea fäcut gre5eala, se rätdce5te 5i ajunge in Statulvecin. Sant State care au pedeap3a cu moarteaState care nu o au, 5i s'ant as isini de profesie,gangsteri, cari 5tiu perfect hotarul acesta, fiindcd5tiu i aceia ci, daci fac un pas mai departe,ajung p.! scaunul electric, pe clnd altfel ar fi fostconlarnttati numai la tin numir oarecare de ani deinchisoa re.

Dar odinloari hotaral nu era a5a. Nu erau func-tionari financiari, nu erau jandarmi, nu erau pu5tiintinie impotriva incilcitorului de hotar. Hotarulavea un seas mult mai larg. Cuprindea o regiuneintreagi. La un congres de istorie, in care se atin-ge, natural, 5i geografia, geografii nu cautdintotdeauna si cunoasca istoria ; noi ni dim toatäosteneala sä intelegem din geografie, din filologie,din 5tiinti1e ajutdtoare, ceia ce trebuie pentru casi fim bine informati s'a discutat asuprachestiunii hotarelor. S'a arltat ce insemna un ho-tar roman. Hotartrl roman se intindea, cum seface socoteala acum pe chilometri, pe multichilometri pätrati i hotarul acesta avea o insem-n5tate pe care noi nu ni-o putem inchipui acum,cand cloud lumi deosebite i cloud lurni vrajma5ei5i stau una in fata celeilalte. Era, cum am zice,un hotar fecund, un hotar creator de viat.5, produ-cltor de sintesä. Se alcatuia in pirtile acestea olume care fArd acest hotar nu s'ar fi putut alcdtui,sau nu s'ar fi alcatuit in acest chip.

Dar, cum va" spun, hotarul, od, in sensul vechiu,ori in sensul nou, sd-1 1ds6m la o parte, dupà ceam ardtat tot rAtil care pleacä dintr' insul, i sdvenim la acea concurentA dintre vitalitatile natio-nale care permite, cum spuneam, influente eat

pi

--

26

de adanci 5i cuceriri cat mai satisfacatoare pentrumandria celui care le face. $i anume vom impartimateria in doul. Va voiu arata cuceririle acesteade vitalitate gra calcarea hotarelor materialeintetese in felul cum vi 1-am aratat 5i, chiar dacase calca acest hotar, nu se pleaca dela tendintade a calca hotarul, ci calcarea vine de la sine: ho-tarul se ofera, nu-1 cauP d ta cu de-a sila, cu arma inmana. In vremea veche vom vedea cum a fostacest spor de vitalitate 5i cum s'a intins viataprisoselnica, revarsatä asupra natiunilor vecine,asupra civilisatiilor megie5e, 5i, dupa aceia voiuarata cum, in epoca moderna, de fapt popoarecare aveau toata aparenta ca sant libere, Statecare se credeau ca sunt independente nu sant. Inde-pendenta in timpurile noastre a ajuns ceva cu totulrelativ ; tot ceia ce incheiem cu vecinii no5tri atingeindependenta inteleasa in sens absolut 5i noi aveminteresul de a trece dincolo de conceptia indepen-dentei stricte, pentru ca numai a5a putemservi adevaratul nostru interes. Popoare carese credeau independente, care credeau, ca inteodogma, ca intr'o religie, in independenta lor,de fapt n'au fost independente, pentru ca, atuncicand interesul altuia te influenteaza, e5ti robiteconomic fard sdti dai sama. Poti fi robit eco-nomic 5i altfel: daca un altul face o marfa maibuna decal cum o faci insuti, cauti marfa acolo,dar, din moment ce ai cautat marfa aiurea, inde-pendenta economica a fost atinsä. Se fac azi sfortaridesperate pentru a5a-numita autarchie, care este unadin cele mai raufacatoare prostii din timpurilenoastre nu autarhie", ci autarchie", dela cu-vantul grec arkein", care este cu totul altceva decat,,arche". Arkein" inseamna a-5i ajunge", a se in.destula", pe cand,archie inseamna guvernare,stapa-nire. Se cheltuiesc silintile cele mai mari, se provoacaadevarate catastrofe economice, se ruineaza o tara

27

intr'un domeniu, tocmai fiindcA se urmArescca5tiguri imposibile in alte dotnenii, imposibileacolo, la fata locului, nutnai pentru conceptiaaceasta de autarchie.

IatA, pentru ca sä nu intind prea malt explica-tine in acest domeniu, vA dau ceva din experientamea.

Am fost in Italia, de la inceputul rAzboiului a-bisinian pani acum, de mai multe ori. Poate cativadintre d-voastrd 5tin cd, in momentul and multdlame de la noi credea cà trebuie sl apere pe Abi-sinieni, en am luat cu toatd hotdrirea al:di-area in-tereselor civilisatiei europene, civilisatiei latine aItaliei, care represinta acest interes european 5i a-ceastä civilisatie latinà. Intru cat mi s'a arätat omultAmire pentru aceasta, e altA chestiune. Uniimai multä, altii mai patina'. Dar eu am fost deseoni in Italia 5i am cAutat sA provoc manifestatiirom'ane5ti care sl arAte ca inima poporului romannu este de partea nenorocitilor de sAlbateci de a-colo, ci de partea unei tari 5i mai ales a unui neamde cari santem legati cu toate legAturile. Am vAzut

experienta autarchiei in Italia. Italia a fost silitäla autarchie intr'un moment, fiindcA nu avea cuce sA cumpere in sträinAtate sau nu i se dadea dinsträinAtate, pentru cA era blocatd, pedepsità pentrurázboial ce-1 fãcea, 5i de la noi, de exempla, nutrebuia sà-i vie petrol ei II au putin, undeva spremunti 51 atunci Italienii au trebuit, pentru unelematerii, sä sa iscodeascd un Ersatz", un simulacraal materiei pe care de fapt ei nu o aveau. De e-xempla in domeniul stofelor s'a facut foarte malt,ca 5i in alte domenii care niciodatA nu fAcuserA par-te din programul economic al poporului italian,Italienii au cumpärat, din devotament, o marfl maiprost, mai nepriceput Meath', fArA aceleasi mijloaceca in strAinAtate. Acum in urmA, and s'a mantuitrAzboiul abisinian, and scopul pe care-1 urtnäria

si

,pi

2 8

Italia a fost atins, m'am informat asupra produseloracestora inventate in momente de nevoie. Evident,sentimentul de exclusivism al poporului italian, careosandeste marfa strainA si nu vrea s'o cumpere, existd, dar cumpar5toru1 cautd ceia ce-1 sa-tisface mai mult. $i anumite productii care s'aufdcut ca pe vreme de razboiu nu se mai fac as-täzi in aceiasi másurd, fiindc5, azi, concurenta in-tre natiuni s'a restabilit.

Prin urmare, in vremurile noastre de autarchiese incearc5 a se rape legAturi care au existat tot-deauna intre membrii familiei umane. SAnt asa

- de firesti: orice tard vinde unele materii prime sau, a -\land unele traditii in ce priveste fabricarea, care sedeosebesc de ceia ce oferä altd tar, cu ceia ce sântin state a face oamenii din tara aceia, isi vindefabricatul, §i nu poate impiedeca nimeni nicicdatápe un popor care face un lucru mai bun de a OM,in donaeniul acesta al schimburilor internationale,oameni cari, fdr5 sà vrea, ii servesc lui.

Un imprumut se face de la o tar5 la alta. Noipe vremuri imprumutam foarte mult, in credintacd robinetul acesta va functiona in perpetuitate ;acum salt persoane care isi inchipuie c5, fiindcdAaglia se intereseaz5, contra pätrunderii germane.,de situatia economic5 in Europa aceasta centrald

sud-estica, imprumuturile o s vie cdtre noi.Englesii au dat ceva in Iugoslavia, in industria ei,pentru interesele lor, dar pand acum nu ni s'a fdcutnouà niciun fel de oferth, i cred c dirr- parteanoastrà am avut mandria de a nu mai cersi si laLondra, cum cersiam odinioard la Berlin si cumam cersit pAnd mai ieri la Paris, unde era loculimprumuturilor care se socotiau vesnic deschisepentru lipca noasträ de ordine in finante si lipsanoastrd de economie a fiecdruia, de unde i lipsade economie si de prevedere a Statului intreg

si

Am vorbit de productie 0 de fine*. Ian, insa,cartea pe care o cete§ti dumneata, cartea literaraa unui scriitor vestit, caitea aceasta trece inoriginal, daca este vorba de o limba cunoscuta demai multi lume, sau trece in traducere, dintr'unloc in altul. A scos acum o noua carte un scriitöritalian pentru care n'am o deosebitä consideratie,Papini, care, fara indoialä, represinta una din for-mele teatrale ale productiei literare din timpurilenoastre, cautator de lucruri care nu s'au spus,de atitudini pe care nu le-a avut Oa atunci ni-meni. Ei bine, numele acesta este popular in anumitecercuri dela noi §i noua carte va fi cunoscuta, initaliand sau in traducere. De sigur, idei de ale luiPapint vor ramanea in mintea acelora cari 1-aucetit. Oamenii sant foarte impresionabili pentruorice ideie ; mai impresionabili cand ideia aceastase gase5te in litera de tipar. Litera de tipar capataun fel de prestigiu deosebit.i.- este ceva sacru Ind-untru. Acela§i lucru pe care, daca 1-ai fi auzit, nu-Icrezi, daca--1 vezi in manuscript, il crezi ceva maimult, iar, deed se §i tipare§te, atunci imediat faceparte din ce este pai respectabil in productiilemintii omene§ti.

Dar noi am cetit atatea carti, sant atatea ideicare merg dela om la om, care idei nu s'au emisinthia oard aici, in Romania, §i Romanii, de sigur, nupot sa OA pretentia de a crea necontenit in toate do-meniile. Nu santem destul de multi, n'am fost destulde fericiti in istorie pentru ca s'o facem §i amintrebuintat rau insuOri pe care, daca le-am fiintrebuintat mai bine, ne-ar fi putut ajuta §i amfi creat mai mult.

Dar sant State foarte mari care tfaiesc cu cuge-tarea altora. Inutil sa se mai spuna care. Se scriucarti intregi, in mai multe volume, despre ce datore§teer tard altei tari. Cate o literatura domind lumea, §io sa ajungem la clânsele. Se cete§te acea literatura

29

30

pretutindeni. Ideile cuprinse in ea strabat toatemintile, incalzesc toate inimile: idei care due la oinaltare a culturii sau la desvoltarea moralitatii,sau, din potriva, idei care aduc scaderea moralitatii§i intunecarea minlii. Este o cucerire sau ba, candtraie§ti cu ideile altuia ? Ba bine ca DU ! De sigurca da. Autarchia intelectuala n'o poate !edemanimeni. Din toate partile santem patrun§i de idei.S'ar putea zice chiar ca, in acest domeniu, al im-prumuturilor neobservate, care Oman in incon§tient,se petrece acela§i lucru ca §i in tragedia corptiluinostru, care este supus la o multime de influente,venind din toate planetele §i pe care de sigurmedicii niciodata nu le vor putea explica ; anumiteboli care apar §i se inraiesc intr'un anume moment§i pe care nimeni de pe pamant nu le poate explica.A fost cineva, la Paris, care a avut idcia bizarade a cauta sa dovedeasca acest lucru la vegetale,incunjurand anumite plante cu ni§te inele inchise§i astfel ele s'au desvoltat mai bine. Sant oameniserio§i cari poarta la gat anumite bratari perfectinchise §i in felul acesta cred ea se apard de influ-entele astrale. Dar toate acestea nu folosesc la ni-mic, de §i lanturile §1. begarile nu sant peste masurade scumpe. Dar, cum nu ne putem apara de influ-entele care yin de pretutindeni, din adancul pama-ntului sant animale care patrund cutremureled'inainte: noi le sitntim mai putin, caci noi gandim preamult pentru ca instinctele noastre sa aiba mijloacelepe care le au animalele, cum nu ne putemapara nici de ceia ce este sus §i nici de ceia ce estejos, §i Shakespeare, cu geniul lui, fait' sa cunoa-sca fisica, spunea candva ea sant lucruri dede, asupra §i de dedesupt pe care niciodata nu levom cunoa§te", tot a§a nu ne putem aparade ideile straine.

Dar ganditi-va ca noi ne folosim de inventii care

31

au pornit din alte parti. Inventiile aceste sant totu5i5i ele o luare in stapanire. lei tehnica unui altpopor 5i prin aceasta e5ti, macar suflete5te,daca nu material, vasalul acelui popor, 5i po-porul care inoveaza mai mult in tehnica exercitafail indoiald o mare influenta asupra altora. Potisä cucere5ti mii de chilometri 5i, acolo unde ai ajunscu arma, ajutat 5i de noroc 5i de o buna conducere,care poate fi un om, ce este astazi 5i nu va fimane, este intr'o dispositie in cutare zi, supt anu-mite influente fisice, 5i nu mai are acela5i capmane, poli sa cucere5ti mii de chilometri 5i cutoate acestea sa fii, acolo, supusul celor pe carii-ai cucerit. Veti vedea indata, in antichitate, cu-ceriri de acestea ale cuceritorilor de catre cuceriti.5i sant popoare care, nu in intregimea lor, darprin unii oameni din ele, ajung sa domine 5inu trebuie numai decat ca oamenii sä traiasca intam aceia: ei pot sa se clued aiurea, insa, dacapoarta numele pe care il aveau inainte, dacd toatalumea 5tie de unde au pornit 5i natiunea careiaii apartin, natiunea aceasta nu numai ca folose5tede pe urma inventiunii lui, pentru a el o tine,natural, daca este inteadevar om cum trebuie,mai mult la dispositia celor din mijlocul caroras'a ridicat, dar prin singur faptul Ca se 5tie ca o in-ventie de care se folose5te toata lumea se datore5tecutarui om din cutare popor, chiar daca nu esteacasa la dansul, toatä faima poporului acestuia,toata pretuirea poporului acestuia s'a schimbat.5i, and vine dupd o infrangere un tratat de pace,se va zice: SA* nu pedepsim prea greu gre5ealapolitilca sau neizbanda militard a poporului cutaruia,pentru ca el a dat omenirii pe cutare om 5i prinel cutare ajutor al vietii.

Iata, a aparut acutn una din cele mai frumoaseenciclopedii nationale pe care le cunosc. Vad ca,acum, la noi, se face o enciclopedie sociologica

32

dupa un exemplu frances i cunosc exemplul, dareste o carte de cetit, nu de consultat, pe and nitrebuie o carte in care sa fie cuprinse, alfabetic,notiunile de care e nevoie. Sarbii au facut la Bel-grad o astfel de enciclopedie, rninunat ilustrata,la nivelul tuturor publicatilor din strainatate.Bietele noastre enciclopedii mai vechi nu represin-ta decat ni5te inceputuri sarace i stangace, E,pe and aceasta este un adevarat instrumentde lupta pentru Sarbi 5i de educatie pentru totimembrii familiei acestea iugoslave. E vorba dedan5ii in randul intaiu, pand la cei mai mid, 5i,natural, de Croati, de Sloveni, dupd aceia yin Ru5ii,Bulgarii i Cehii, familia slava, apoi Francesii, carisant aliatii cei mari, i, pentru moment, cum se-latiile cu Germania sant bune, yin Gertnanii. Lanoi, s'a uitat 5i Regele Carol al II-lea. In ce prive5tepe Bratieni, ei sant in trei randuri toti. Alecsandrinu este, de 5i Alexandiescu, Eminescu, da.

Cartea este interesantä, nu numai pentru ceiace cuprinde, dar, in acela5i timp, i pentru scopulcaruia-i serve5te. Insa iata ce vroiam sä spun.Tnauntru este o biografie foarte intinsä a cuivacare se chiama Nicolae Tesla. S'a spus in foilenoastre ca este din Banat, ca am fi putut sa-1retinem. Nu este din Banat, ci e nascut aiurea,in Serbia propriu-zisd. Om foarte batran, cad es-te nascut la 1859. S'a mutat la 1885 in America.A revolutionat tehnica americana. Este fail in-doialà din cei man inventatori pe cariii poseda lumea. Credeti a este indiferent ori-cui, and se gande5te la Tesla, i, daca vor,ii reclami ai lui de acasa credeti cd este indi-ferent ca din mijlocul acestui popor, dintr'o familiefoarte modesta, s'a ridicat cineva cdruia 5tiinta 5iprin urtnare omenirea intreaga, care se serve5te

inventiile lui 5tiintific; ii datoresc a5a de mult ?

unul

de

33

Noi to5 cucerim fara sà vrem §i noi toti santemcuceriti Vara sa ne dam sama : aceasta se petrecenecontenit.

Cu cererea de Raum", organisatiile militate per-fecte, techinica inspdimantatcare, pe care n'amvazut-o in timpul din urma in Franta §i in Ger-mania, dar am vazut-o si in Italia in cursul §ederiimete acum in urtna acolo, sant inteadevar lucruride uimit. De ajuns un senin pentru ca toate tu-nurile sa bubuie, pentru ca toate mijloacele §tiin-tifice sa se indrepte impotriva adversarului. A.§asant lncrurile in momentul de fata, §i credem elaici este lucrul cel mare, pe cand lucrul cel mare,cum spuneam cu putina vreme inainte, este aiurea.

Si acum, pentru ca v'am spus cà vom urtrari pescurt, in antichitate, aceste cuceriri a cuceritorilorde catre cuceriti i impunerea unei vitalitati ade-varate, dincolo de toate piedecile chiar, farä sä vrea,.asupra celorlalte, à incepem. Natural, pornimde la civilisatiile cele mari care au fost candva inOrient. Cred Ca ar trebui din &and in cand sa ni re-visuim cu totii, §i nu la termine prea indepartate,cuno§tintile in aceasta privinta, fiindca este ovreme revolutionarä aceasta, §i ceia ce era adevarieri, peste o trecere de cativa ani nu mai este. Sefac descoperiri uimitoare, descoperiri care due laschirubarea ideilor. Pe vremea rhea, o vremeindepartata, dar si mai tarziu , in inva15mantulsecundar §i chiar in Universitate nu se vorbia desprecivilisatia cretand. Astazi civilisatia cretana estesocotita ca una din cele mai mari ale lumil. Inmaterie de arta sant acolo lucruri uimitoare. Pacatca nu putetn sa intelegem i acele ganduri dincare a ie0t o astfel de arta. Caractere le avemsupt ochi, dar nu cunoa5tem limba. De §i se facoarecare ipotese, dar ele n'au dus departe. Acum inurma am vazut chiar, inteo publicatie recenta, cainvatatii au inceput sa nu mai urn:Lai-eased tainele

3

34

care n'au cheie, i cineva spunea sa lásam problethaetrusca, sa Main proble ma regiunilor ilirice,fiindca deacestea ne ocupam in zadar ; nu avem i poate nuvom avea niciodata mijloacele necesar pentru a leintelege.

Dar prin civilisatia cretana se intelege un lucru : cäGrecii au adoptat, adaptat i armonisat lucruri carevin de aiurea. Lucrurile acestea vin de la marile mo-narhii asiatice. In Asia nu sant barbarii superstitiosi

bizari pe cari i-a descoperit Herodot, care a intelesfoarte putin din niste civilisatii foarte mad, sau poateintentionat a spus mai putin decat credea el insusicu privire la aceste izvoare adevtrate ale culturiiumane. S'a realisat ca putere, ca varietate, ca sensal simboiului, pe malurile Tigrului i Eufratului,lucruri care uimesc omenirea. Ceia ce s'a gasit inEgipt este foarte putin pe langd ce se mai poategäsi acolo. Un invatat belgian care a vorbit si laBucuresti si care lucreazd de multa vreme in Egiptcu ajutorul banilor pusi la dispositie de catreRegina mama a Belgiei, care se intereseaza foartemult de aceste descoperiri, d Capart, spunea in ce pri-veste viitorul descoperitilor dinEgipt, lucruri inteade-var pline de sperante. Ce s'a gasit pana acum esteo mica parte din ce cuprinde Inca pamantul ; santdeci revelatii care pot veni dint'un moment in al-tul, rasturnand o multime de idei de ale noastre.

Acum, se iutampla ca acolo unde au fost odi-nioara Babilonienii, acea adtnirabila civilisatiesumeriana, care era arica, nu semita, erau Sumeri

Acazi, si in ce priveste cbiar sensul acestorcuvinte, sant multe discutii, dar civilisatia sumeri-arta este foarte la moda acum i ceia ce s'a gdsitacolo se impune admiratiei oricui pe locurileunde s'a desvoltat aceasta civilisatie este astazi osaracie care incearcA greu a se organisa dupa raz-boiu in formele pe care le-au dat tratatele de pace.Mai ieri nu erau cleat ruine, cetati ingropate,

5i

35

campii acoperite de ape. Sus in munte, unde afost Asiria lui Asurbanipal 5i a lui Asur-edil-Ilani, cu.ceritori de popoare, regii infatipti cu coamd de leu 5iaripi de vultur, figuri barboase acoperite cu tiara",care nu este altceva decal caciula" civilisatieinoastre populare, acolo nu mai vedeai decat ni5tetriburi rdtacitoare care, din insu5iri1e viteze deodinioara, pastrau numai aplecarea catre hotie,catie jaf. Numele Asiriei insa a supravietuit mile-niilor. Sant i astazi a5a-numi1i Asirieni cari numai cred in religia Asiriei de odinioard, dar se re-comandä deosebitelor popoare ce hotarasc viatalumii, cerand, in numele lui Asurbanipal, sa H sedea 5i lor un statut prin care aceste cateva miide oameni sa poata desvolta o viata politicamai but& decat cea de acum,

Dar, daca acolo ar fi popoarele de odinioara,cat de mult ar folosi ele le pe urma descoperirilor5tintifice care arata rolul cel mare jucat in istorialumii, prin creaVunile lor de poporul babilonian saude cel asirian !

Acum, in Egipt exista un Stat, cu un simpaticCanar rege, care s'a insurat mai ieri cu o a5a defrumoasa tandra regina; existä un nationalism, careinsa este nationalism arab 5i turcesc, nu nationa-lismul felahilor, al vechilor locuitori ai tarii, ceiace este cu totul altceva. E tot a5a ca 5i cum lanoi rasa romaneasca ar fi scazut 5i n'ar mai fi ajunsnici odata la conducerea tarii, i Fanariotii de pevremuri nu s'ar fi romanisat, ci ar fi ramas ce eraula inceput, iar nationalismul romanesc ar fi repre-sintat exlusiv de urma5ii, ramni credincio5i origi-nii lor, ai Fanariotilor de pe vremuri. A5a estecu Egiptul.

Dar ganditi-va ca acolo ar fi un Stat cu desd-var5ire independent, nu supus necontenit influen-telor englese i avand nevoie de sprijin din toatepartile lumii, cd acolo ar fi un popor foarte mandru

36

de sine, in legaturl cu tot trecutul sail: descoperirileacestea care se fac, ce sus ar a5eza §i in altedotnenii poporul egiptean, presupunand cd existäin toata puritatea lui de rasa !

Grecii shut scAzuti mult din rosturile lor de odi-nioard. Dar nimeni nu va putea räpi poporuluigrecesc meritul de a fi contopit lucruri venite depretutindeni §i din lucrurile acestea, contopiteintr'o minunata sintesa, plina de geniul rasei, intrucat se poate vorbi de o rasa greceasca, a creatformele de cugetare *i de exprimare 1iterar5, §tiin-tifica §i artistica' ale lutnii. Noi gandim grece§te§i nu ne putem apara de aceasta. Noi interpretamnatura prin arta in legatura cu idealurile grece§ti.Chiar o dovada cat de puternic santem stdpanitide spiritul grecesc de atunci, se gaseste in fap-tul ca reactiunea impotriva logicei si armonieigrece§ti se presintä azi in forme a§a de violente §ide caricaturale. Toata arta aceasta de negri, toatdmusica §i dantul pe care le am imprumutat de lapopoare inferioare, toate statuile facute din cutiide conserve §i din betiga§e care inlocuiau statuilede marmora §i bronz la anumite expositii, §icred ca se mai intalne§te din cand in cand ate unmodernist de felul acesta, toata literature ingall de realitate §i contra realitatii, toata poesiaaceasta total särità, cu care a fost zapacita lumea obucata de vretne i in care se pretindea ca se imbracaun talent supra-natural, supra-natural ca inten-sitate, supra-natural §i in privinta mijloacelor pecare le intrebuinteaza in contra naturii , furiaaceasta de a combate spiritul elenic dovede§tetocmai cat de puternic este asupra tuturor acestspirit. Ura aceasta cumplita contra oamenilor §icontra ideilor nu face altceva decat sä marturiseascaputerea acelor oameni i acelor idei.

Au venit Romanii §i au cucerit Grecia. A douazi chiar Romanii au inceput sä fie altfel. Grecia

37

impArtità In republici, intiranii, in ligi, etoliand, aha-iand, care aveau o micd armatd ce putea insemnaaceastd 'armatá fatä de armata macedoneand a luiFilip si a lui Alexandru, fatd de armata romand !,Grecia pe care o cdlcau in picioare Romanii §i caremultdmia smeritä and i se fdcea o concesie indomeniul unei libertati care de fapt era pierdutdpentru totdeauna, Grecia aceasta a fost std./Analumii: o bucdtica de pdmant sdrac, locuit de oame-ni cari nu se it4elegeau intre sine, cari n'au ajunsniciodatd la o unitate. Este inteadevdr uimitorcat represintau acesti oameni cari nu-si pastraserdmacar, ideia morald de odinoard, caci erau atunciun popor demoralisat, stdpanitor insd al uneicomori cdreia nimeni, din nici o parte a lumii, nuputea opund ceva asdmandtor.

Au cucerit-o Romanii. Grecia cuceritA a cuceritinsd pe asprul ei invingAtor", Graecia captaferum victorem cepit" S'a apgrat Roma ; a in-terzis filosofilor sd vie in ce ajungea a fi Capitalalumii, a autat sä impiedece pdtrunderea unor idei,unor sentimente, unor conceptii strdine de vechiulspirit patriarhal al a Totul färd niciun fel de fo-los. Toatd cultura romand se imparte in cloud. Estevechea culturd populard, care tine pand la atinge-rea cu Grecii, fdra a trece chiar in Grecia, fi-indcd Crecii erau in Italia de Sud, in Sicilia ,dupd aceia incepe altd literaturd, altd artd, altd no-tiune a legii si a Statului decat aceia care era in-ainte.

Prin urmare un popor mic, asezat in imprejurdrineprielnice, amenintat, din Nord, de barbarii Penin-sulei balcanice, din Rdsdrit de stäpanirea persand

cdruia trebuia sd-i vind pe cap, de la Apus, Ro-manii, poporul acesta a izbutit sd fie si mai de-parte stdpan prin spirit al lumii.

Cred cd este mai nobil lucrul acesta cleat sacamp ceartd vecinului cehoslovac sd-1 ameninti

5i

sa-i

51

38

cu o cucerire care n'ar fi in stare nici macar sadea un hotar. Ce hotar ar fi du/A ce s'ar trecemuntii cari formezd Cadrilaterul Boemiei? Un ho-tar tot asa de nenorocit cum avem noi hotarulnostru apusean, care nu merge pand la linia Tiseisi care se gaseste necontenit sucit i invartit, dupàcompetinta unor geografi cari stiu tot, dar cari nustiu ce este un Stat si care sant nevoile unui Stat.

Prin urmare, in conditiile acestea asa de defavo-rabile pentru Greci, dispunand de a5a de putineforte omenesti i intr'o stare de adanca decadentamorala, lumea a trait totusi supt regim grecesc".Sufleteste Grecia era star:Jana lumii. Sufleteste Ro-manii n'au cautat sa cucereasca. Este Inca una dinideile gresite care se raspandesc prin manuale: Ro-manii, stapaniti de o mare ambitie, ar fi cautatsa cucereasca. Nu, ambitia este ,un fenomen con-timporan. Pe atunci nu insemna decat o cerere defunctiuni. Ambire honores" insemna ca erai can-

te imbracai cu o toga alba si te infatisaiacolo, ca sa se stie cä vrei sa ocupi un post, o func-ti Acaasta era ,,ambitia", care nu avea un sensnational 5i moral. La inceput Romanii erau unpopor de mo5neni, strans legati de religia lor ve-che, de zeii brazdei, traiud in imprejurari de fa-

care inchideau orizontul. Se consolida viata,dar se inchidea orizontul. Ajunge ca sa intelegetide ce au cucerit Romanii fard sa trimeata notediplomatice nitnanui i fard sa pretinda un statutpentru Romanii cari ar fi aiurea, färä sa creezetot felul de Henleini de acestia cari sa oscileze,ca azi, intre Praga, Berlin si Londra i sä incurceo lume intreaga creind o teorie groaznica. Caci undeam merge noi daca fiecare Stat ar avea dreptul sdse -amestece in rosturile altui Stat numai fiindcain Statul acesta exista un numar, mai mare saumai mic, de oameni de aceiasi limba cu dansul ?Ganditi-va: cu sistemul acesta, daca s'ar aseza la

tnilie,

didat,

39

Bucure5ti o suta de Iaponesi, 5i la un momentdat ne-am trezi cu interventia ministrului Iaponieicare ar spune: din moment ce sant ai miei, amdatoria de a interveni 5i de a impune Statuluiroman sa aiba cutare atitudine fata de Iaponesiipe cari nu i-a chemat nimeni, ci au venit de lasine 5i trebuie sa se deprinda cu obiceiurile täriiin care au venit.

Prin urmare Romanii s'au gasit, -- i aceasta sepoate spune intr'o formula de explicatie foartescurta inaintea necesitatii de a lua pe umeriilor imperiul unviersal. Imperiul universal il avuseEgiptul, Ii avuse Haldeia, apoi Asiria, Macedonia,care nu Ikea decat sa imite monarhiile orientale.Urma5ii lui Alexandru-cel-Mare fiecare ar fi vrutsi aibl stapanirea luta. Nu s'au inteles, s'aubatut intre dan5ii, popoarele erau amenintate deo continua anarhie, i atunci au ridicat manilecatre Roma. Roma a indeplinit o functie care i-afost impnsa. Nici o teorie romana nu se gase5tela basa existentei Statului roman, intins atata catnu calcase un Roman. Cali Romani erau in Daciain momentul cand Domitian, care trebuie scosdin oprobriul nemeritat cu care la inconjuratistoria, 5i dupa dansul Traian s'au gandit ca nece-sitati militare cer sa fie cucerite aceste locuriRomanii au venit pe urma in calitate de coloni.Cei d'intaiu coloni nu corespundeau unui prea marenumar de Romani acasa. S'au trimes coloni intai Cao rasplata, am zice: pentru servicii electorale.Gracchii aveau clientela lor, oameni fara pamant.Pe oamenii fãrä pamant ii a5ezau aiurea Dar nufiindca erau3oamenide-ai sai aiurea a inceputStatul Roman sia faca o anumitä politica', Dealminteri, nimeni nu se impotrive5te unei patrun-deri de elemente straine profitabile, disciplinate 5irespectuoase fata de vechii stapani ai tarii, intoate domeniile, Ce, un mare inventator german

!

40

1-am räspinge noi, sau un capital german cares'ar adiogi, pe langd alte capitaluri, ca sä se ex-ploateze anumite mine care pAnd acum shut curios-cute, dar neexploatate, sau in domeniul gazuluimetan, rdspandind pretutindeni o caldura pe carenoi o scoatem din disponibilitdtile Orli, din miilede chilograme de lemne pe care orke gospodAriele Intrebuinteazä pentru a se incAlzi.

Iar colonii de mai tArziu, cari au venit in Dacia,ace5tia n'au fost trime5i, cum se credea, din Ita-lia, de Traian, ci s'au deschis posibilitdti de ca5tig5i atunci oamenii au venit la minele de aur 5i laalte rosturi de acestea 5i de sigur Statul roman aautat sA potriveascd oarecum desimea de popula-latie dintr'un loc i din altul, dar niciodatd Ro-manii n'au spus: voim sä cucerim lnmea intreaga,5i s'o romanissam pe urmä. Dar aceasta n'a impie-deCat ca toatd lumea sä fie supusd legilor romane,spiritului roman, ca din ace.te legi 5i din acest spiritjuridic al Romei sa ias'a obiceiuri populare care con-serva ce era cuprins odinioird in formele legale,inteo limbd care nu se mai 5tie acum, in conditiicare shnt cu totul deosebite decat acestea de acum.

Roma n'a stäpAnit prin legiuni in rândulinthiu, ci Roma, care a recurs de alminteri 5i lavitejia supu5i1or pentru al:Ara granitile, a5acum v'am caracterisat granita, Roma a guvernatinainte de toate printr'o aka infäti5are sufleteas-cd fatä de nevoile practice ale lumii 5i de con-ditiile in care societatile omene5ti puteau trAi.

$i la sar5iful antichitatii lumea s'a trezit inainteaunei minuni mai man i deal minunea greceascd.Iatã un popor nenorocit, impdrtit in cloud, stapâniteconomic de Fenicienii de pe malul Mrii, amestecatin toate colturile Räsdritului, poporul evreiesc, carese intorsese din captivitate cu sufletul transformatdupa ideile Mesopotamiel, unde 5ia petrecut robia.In Vechiul Testament este o parte evreiased, dar

pi

a-pi

4'partea aceasta evreiasca este addugita, fasonata",am zice, dupa idei de la cuceritorii in tara carorafusesera stramutate massele populatiei evreiesti.Dupl aceia a venit civilisatia greceascl, elenismul,cu Alexandru-cel-Mare i. din elenismul acesta aiesit o transformare totala a spkitului evreiesc. Saul,Sfantul Pavel de mai tarziu, dupl convertirea sa,era un Grec in ce priveste sutletul. Alexandria a-junsese una din marile capitale ale Evreilor, supusiunei civilisatii elenistice si tot o data influentatide toata mostenirea vechiului Egipt, i trebuie samai adaogim pe MAIO acestea influentele care ve-niau cii caravanele din India, care devenise budistä,en respectul saraciei, cu ura pentru bunurile lumii,cii o conceptie de ffatie umana. Si din mijlocul po-porului acestuia evreiesc calcat in picioare, despre-tuft, cu capitala arsa, supunandu seacum la oricesemi al proconsulului care intretinea de forma pecate un Irod, care nu avea niciun fel de actiuneasupra vietii Statului, de aici a esit o ideie, o ideiepopulara. un folklor ebraic, din lumea rurald pe caren'o atinsese niciuna din marile influente de civili-satie, i ideia aceasta, care este ideia crestina, aadus rasturnarea tuturor notiunilor de ierarhie, prinasezarea oamenilor pe aceiast treapta de fratie u-mana, supt un Dumaezeu care trebuie sa se intru-peze in o i sa' sufere ca om pentru a se apropiade umanitate, un Dumnezeu conceput ca pärinteletuturor, cu Flill sau asezat intre noi i pus pe crucepentru mantuirea celorlalti oameni. Aceasta estecucerirea unui mic grup, de oameni, cotropiti supttoate racorturile, incapabili de a exista ca Statde a se afirma ca natiune.

Trei mari cuceriri a cunoscut lumea /And in evulmediu, i cea de a treia cucerire a stapfinit tot a-cest ev mediu, pang in timpurile rnoderne, pentrucã o mie si mai bine de ani de la asezarea cresti-nilor inseamnd civilisatia nu a natiunilor, ci a ideii

5i

42

crotine, invarstatä cat se putea cu ideia romanapastrand ascuns undeva tesaurul elenic. Sant trei

culturi care merg pand in pragul timpurilor noastre.Trei culturi dominante, am zice : un despotism al uneivitalitati superioare, ie5ita dintr'un numar de oamenicari nu se socot dupa cati sant, ei se socot ca in-tensitate a activitalii lor suflete5ti. Cultura greceasca,cultura romand apoi, primind toata mo5tenirea 1.7e-chilor Eleni, i cultura cre5tina care, intr'o nouasintesd, prime5te toate elementele acestea 5i care,tocmai fiindca prime5te influentele venite de pre-tutindeni, ajunge sA stapaneasca i pe toji acei cariexercitaserd o influenta asupra ei.

Ian* cat de u5or ajunge cineva stapan al lumii5i cat de bucuroasa poate fi lumea cd a primit oastfel de stapanire. Pe cand unei alte stapaniri, totce este mandru 5i demn in fiinta umana se prop-te5te pentru a-i resista 'And la capat.

IV.

Deci o vitalitate muncitoare i onestO, simpatic§,a unui popor ajunge de la sine, prin cu1tur5, dar5i prin productiuni industriale, prin activitate decomert, a se impune. 5i, in materie de comert,pentru antichitate s'ar fi putut aduce inainte casulFenicienilor. Cati erau Fenicienii? Pe un mal demare cateva ora5e, Tir, Sidon, Arad, 5i a5a maideparte. Foarte putine centre de acestea 5i a5ezatein a5a fel incat in interior nu se puteau intinde,fiinded erau la spate muntii. 5i Fenicienii ace5tiaau impanzit lumea intreagO. Ii intalne5te cinevafacand negot in toate pArtile: in vechile monu-mente egiptene, se v5d intre altele vasali infä-5urati in stofe scumpe feniciene ; nu era loc incare sä nu fie cunoscuti. Au luat Marea MediteranAcatre Apus, o parte din Sicilia a fost fenician5,s'au intins pe coasta Africei de Nord 5i de acoloau rAsbAtut 'And la coloanele lui Hercule. Audescoperit sticla i vOpseatia ro5ie a purpurei. Vasä zicA, pentru o foarte puternicd activitate de co-mer i pentru c5 facuserd unele descoperiri in do-meniul creatiunii industriale, r5sunA istoria anti-chitätii de activitatea Fenicienilor. Erau o multimede barbari la spatele coastelor, in Asia, in Europa.Barbarii ace5tia nu aveau niciun fel de patrie",5i nu s'ar fi gandit nimeni sl r5sarà de odatA cine5tie cine, care sA spun5: da, este foarte adevArat,Fenicienii sant ni5te oameni foarte isteti, foarteiuti, foarte inventivi in materie de comert, au g5-

44

sit ata.tea lucruri 5i mai pot gAsi i altele, dar, iatA,la dan5ii este loc de intins ; ni trebuie i noud Marea,vrem sd vedem i noi intinderile acestea largi alevalurilor. 5i pe temeiul acesta sä inceap5 o intreagAactivitate care sa striveascA un popor care pe locullui avea dreptul la traiu, fancied Ii indreptAtia exis-tenta prin 3erviciile p?. care le aduce civilisatiei.

Inca un exempla care se poate addugi la celelalte.Prin urmare, ceia ce astAzi indreptAte5te" o pu-

tere brutald, care presintà statistica numdrului ca-petelor i al chilometrilor, cati sant, 5i face socotealacã pe atatia chilumetri sant atatia oameni i prinurmare trebuie sã treacA aiurea 5i aceasta pare ca-1indreptAte5te sA o faca peste vecinul ei, ar fi pa-rut in antichitate o adeväratä nebunie. Antichitateaeste dominatä de idei 5i de instinctul valorii uma-ne 5i al valorii popoarelor. Am pomenit pe Feni-cieni, dar a5a, se putea pomeni i poporul evreiesc,in el insu5i, supt alt raport decat acela de creatoral cr5tinismului. Ce insernnau toate aceste formati-uni, Fenicieni, Evrei, Filisteni, fata de mi5careamarilor imperii asiatice ? Cu toate acestea oameniiputeau trdi, puteau sa des volte o activitate, puteausä facA descoperiri, sd emitd idei, fArd ca necontenitsä simtd ceia ce simtim noi in momentul de fata,sä ailDA icoana supliciului celui mai grozav ia a5-teptarea mortii : cineva inchis intre patru pAreti,cari incep a se mi5ca i acel care -se gase5te in mij-loc vede cd se apropie momentul dud paretii ace5-tia se vor impreuna asupra trupului sdu strivit. Cácinoi toti a5a traim fatä de pretentiile acestea de ase intinde ale oamenilor multi la numar, train& peputini chilometri i cari, pe langA aceasta, au o or-ganisatie militard capabilA sa ducà pand la sco-purile lor.

Acum, noi sante mceva mai departe, dar vecinii no5-tri de la Apus, Ungurii, cred cA incep sä vadd cum semi5ca paretii. Dinteodatä Gertnanii au fácut sal-

45

tul cel mare peste Austria 5i au dus pe represin-tatii teoriei Raum"alui in apropierea Capita lei in-sä5i a Statului national unguresc.

V'am aratat prin urmare cum au fost epoci incare era alta valoarea umand, valoarea omului insine, valoarea unui popor fatä de alte popoare 5iin care orice putere ce se desvolta intr'un organismnational se putea valorifica pe o altä scarä decalpe scara aceasta a amenintdrilor continue sau astapânirilor brutale.

V'am citat, ca ultimä dovadä de vrednicie a unuipopor mic, din care a ie5it ceva capabil de a tran-sforma lumea insd5i, crearea cre5tinismului, rapedeaintindere a noii credinti, fOrd rOzboaie, färä revo-lutii, strecurandu-se in adâncurile umile 5i nenoro-.cite ale societdtiolr pentru a duce acolo o altii con-5tiin Id de viatä 5i o altä interpretare a legdturilordintre oatneni 5i a acelora dintre omenirea intreagO5i divinitate.

Evul mediu, care a ajuns a ,fi mai bine cunoscutacum cleat inainte, toatä partea aceia, cam de laanul 500 pOnd la 1500, mia aceasta de ani, careconstituie evul mediu, mult mai bine cunoscut acumin amdnunte, este pretuit sau, mai bine, fiindcäschimbärile acestea de judecatd se fac pe incetul ,ajunge" a fi mai bine pretuit acum decAt odinioard,5i fiindcA e o epocd in care forta brutald se mani-festà mult mai putin 5i elementele rnateriale nus'ant acelea care cântdresc mai greu in cumpOnaputerilor, nu hotärdsc asupra vietii tuturor neamu-rilor impreund.

Este adevdrat cd el apare altfel atunci când pri-ve5te cineva intinderea aceasta mare a evului mediu.$i nu in ROsArit, unde era Imperiul bizantin, adecOImperiul roman care devenise cre5tin, care i5i in-su5ise cultura elenick dar care in fond rämäsesetot Imperiul roman de odinioard, 5i Imperiu roman

46

aceasta insemna : conceptie juridica, lege, ierarhie,autoritate, insemna lucrul acesta scump, cel maiscump lucru pe care il poate da omul: supunerearationatd, contrail supunerii de sclav, dar contrara,in acela5i timp, i libertatii care nu recunonteniciun stapan, chiar acolo unde elementele umane5i juridice ale stapanirii se impun mai mult. AcestRäsarit rdmane roman 5i popular, i aici esteun lucru foarte frumos: 5i autoritatea romand5i, in ace1a5i timp, viata Itbera a multimilor. Noi,Romanii, a5a ne-am tinut in evul mediu. Ne gân-diam la Imperiul care fusese, pe care il doriam,care nu se putea intoarce, pe care totu5i ii a5tep-tam. lar, pe de alta parte, multimile tarane5titraiau intr'o democratie mult superioara democra-tiei de teorie 5i de constitutie, democratiei de a-gitatie necontenitä 5i de improvisatie a unor oamenifa/A valoare, din timpurile noaEtre. Pe Imparatvedeam in fundul trecutului, II zariam venind in-tr'un viitor care nu s'a intamplat ; a venit Impa-ratul supt alta forma, supt forma turceasca, fiindcaSultanul nu este altceva cleat continuatorul, cualtd religie i cu alta rasa, a ideii romane, pesteImperiul bizantin. Dar, incolo, taranii no5tri erauoameni liberi, cautau de rosturile lor. Cevamai frumos decal democratia contemporand ; amspus-o 5i in America, unde n'a prea placut : du-mneavoastra represintati democratia teoretica a luiJean Jacques Rousseau, noi am a vut o alta demo-cratie, fara scriitori celebri, Mid carti mult cetite,fara metode". Acum evident ca. nu i-am putut con-vinge intr'o conferinta, dar in aceasta comparatieeu aveam dreptate.

Dar, lasand aceasta la o parte, daca se intoarcecineva in Apus, acolo vede de la un capat la al-tul nutnai o aparente de confusiune. Sant foartemulte fapte märunte care nu se des1u5esc dacd sepleaca nutnai de la fapte. titi, sant confusiuni a-

ii

47

parente care cu ideia care a produs faptele se des-lu§esc, precum sant lucruri care par foarte limpezi,dar, daca se coboara cineva la principiul de undeyin, 10 da sama ca aceasta lini§te aparenta estemai rea cleat confusia cea mai evidenta la primacautatura.

Vedem, in evul mediu apusean, pe seniorul cu-tare in lupta cu alt senior ; o viata de caste] faradistractii; functionarii lipsiau: toata aceasta epocase deosebe§te inainte de toate prin lipsa functio-narului. L,a inceput erau numai delegati. Carol-cel-Mare nu avea functionari. El trimetea pentru unanume scop un anume delegat, un anume trimesal Domnului", al stäpanului, missus dominicue,$i ispravnicii no§tri de odinioard erau tot a§a. Noinu aveam dregatori permanenti, dar, &and era ne-voie de un anume lucru, Domnul trimetea o cartedomneasca cuiva §i-i spunea: vei face un pod, veiridica o biserica, vei aduna provisii, i dupa aceiatrimesul primia o multamita din partea Domnului0 se intorcea acasa la dansul. A fi functionar dinvreme in vreme pentru ca te-a ales din anumemotive stäpanul tarii este mult mai bine decal afi functionar pe totdeauna pentru a inegri bar-tie fara niciun folos pentru societate. Nu existauin acel ev mediu occidental functionari, nu existaunici cancelarii; hartia era foarte scumpa din fericire,oamenii cari §tiau sa scrie, foarte putini, iara0din fericire ; idolatria noua a petecului de hartienu se pr3dusese Inca. $i, atunci, seniorul fled o-cupatie pornia la rdzboiu. i, daca nu tine samacineva de ce insemna razboiul atunci fata de ceinseamna razboiul astazi, plange pe socoteala oa-menilor evului mediu. Bietii oameni, iata, ei nufaceau altceva decal se framantau !

Se framantau cativa oameni, de-asupra. Dede-supt traia cineva in lin*e. Taranul nu mergea la

48

razboiu, doar in casuri exceptionale. Oriunde eraBiserica, ea impunea pacea. Era, pentru a o men-tiona, afurisenia. Sfânt lucru afurisenia aceasta deodinioard ; când cineva iesia din toate rosturile sfin-te i legale ale societatii, cutare represintant alBisericii avea dreptul sa stinga lumânarile, blasta-mänd numele celui afurisit, i toata lumea se feriade dânsul ca de un ciumat. Gasiti astazi mijlccul,atunci and cineva nu-si afla astampar, când, pen-tru pästra o situatie pe care a luat-o cine stiecum, printeo miscare revolutionara, are nevoiecreeze necontenit zgomot in jurul lui si care prinurmare nu lasa lumea sa lucreza si nu permite sase vada In viitor, gasiti mijlocul de a-1 face sd fiepar'dsit de toata lumea, fiinolca o autoritate maimare deck toate autoritatile celelalte 1-a scos inafara de comunitatea oamenilor de treaba. Nuexista ! Din potriva, e1 priveste de sus pe oamenii deisprava si continua, in paguba altora, pe cari Iiintalnesti in cale, sistemul de violente cdruia Iidatoreste phna i stapanirea sa in tara unde segäseste.

Dar peste lucrurile acestea o sa vedeti in acestev mediu,,ideia" stapanind sub diferite forme. Vetivedea ca in lumea aceasta care este dominata dedouà idei, dintre care una vine chiar din cealalta,deci unitatea ideii care capata cloud forme si estemai bine deck sa fi gasit douà idei care se cioc-nesc necontenit yeti vedea cum in aceasta lumedistractiile de lupte ale celor de sus inseamnanesfArsit mai putin deck actiunea continua a ace-stor idei.

Cea d'intAiu ideie: Hristos stapâneste lumea. Toriformeaza Biserica Domnului. Ceia ce pleaca delaDomnul prin apostolul Petru, prin puterea pe careo are de la dänsul Papa, stapa.neste toate neinte-legerile i poate sa impace toate dusmaniile. im-paratul insusi are delegatie dela Papa. Deci Papii

saa,ti

49

can sc schimbA, au delegatie continua dela IsusHristos.

Astfel o tmitere sacra cuprinde lumea intreag5,puterea aceasta derivä de la o ideie pe care

toii o primesc. 5i astdzi sant ideologii. Ideologiae una, ideia e alta. Ideologia e foarte adesea oripedantà i nesincerd, pe cand ideia este o putereonestA i activA, care poate sä ajunga* a stapanipermanent pe oameni. Astdzi este ideologia fascistä.Ce inseamnA ideologia fascistd pentru un alt popordecat poporul italian ? Ideologia autoritAtii. Autori-tatea se poate forma §i impune insd pe multe cdi.Se poate foarte bine prin convingere, se poateprin mijloace culturale §i este mult mai durabilà.Ce inseamnä ideologia democraticd? Une on, a id--sturna o \societate. a arde bisericile, a omora lumeacu grAmada, pentru ce ? Pentru ca la urmA sAaiba cineva dreptul de a vota in alegeri fárà sd§tic de ce este vorba §i fdrd sA cunoascA oameniipe can i-a votat, pentru ca, §i mai la capAt, dinvotul acesta al continuei nepriceperi BA iasä des-ordinea permanentà a societatii. Este nevoie sä Vamai amintesc ceia ce a fost panA ieri i ceia ce nutrebuie sl mai revinä niciodatA ? OdatA la patruani, odatd la trei ani, la doi, la un an, la catevaluni de zile, la cateva zile, se chiamA oameni carinu §tiu carte, n'au §tint niciodatà sau au §tiut,

au uitat, li se pun inainte problemele cele maigrele §i bieii stau a§a intrebandu-se unde s pundpecetea. Iar de aici, din pecetea push' de maniletremurdtoare ale unor oameni foarte cum se cade,dar total simpli i nechemati pentru aceastA misi-une, sä resulte toata puterea in Stat, a§a ziceteoria, timp de patru ani, ddcA nu iutervine odisolvare ! Dar in patru ani cate lucruri nu se potintampla ? Dar, iatd, se insoarA cineva §i seconvingedupl o bucat5 de vreme cA nu poate trdi a§a.gxistd oare in toate legislaiile privitoare la cAsA-

4

§i

pi

50

torie impunerea de a sta impreuna doua persoanetitup de patru ani ? Ei bine, supt regimul politicse paate. Se poate ca alesli sa dovedeasca de adoua zi totala lor incapacitate, si ti toate acesteapot ramanea patri ant dacd nu are Suveranul cu-rajul de a-i trimete la plimbare.

Oare ideia lascismulut inteleasa de imitated informele cele mai brutale, pentru care nu este res-ponsabil Mussolini, care si a scapat tara prin sin-gura doctorie care se plitea pentru o astfel deboard i pentru halul in care ajunsese ea, sau ideica a democratiei rosilor dela Valencia si Barcelona-se pot pune alaturi- cu ideia itri Hristos stapannevazut al lumif intregi, care este represintat prinPapa in virtutea trausraisiunii autotitatii divine decatre apostoli i poi prin binecuvantarea Impara-tului de catre Papa ?

tp imprejurdri de acestea, cu spuma de-asupra,care se misca la orice bataie de vant, sodeta-tea feudald de sus , i cu stratele adanci

carora liii li se cere v6tul, care nu sant invi-tate fa revolutia si _care pot crea orice fel de forme,cum li convine, fara s5, se intrEbe daca articolulcutare de constitutie da voi; sau fard sd li seceará un ordin pecetluit cu numar din partea uneiautoritati, societatea acesta medievala traieste, mun-ceste si se impune partea aceia care are inteinsa maimultd viata, i atunci vectesineva lucruri foarte curi-oase, pe care not nu le putem intelege. Vede pe regeleFranciei, care era un rege s&rac cu putin pamantla indemana, si care avea in fata sa pe vasalulsau, ducele de Normandia, care cucerise ngliaera rege in Anglia, si totusi dreptul celui d'Intaiurat:nal:tea. Regele Franciei nu putea impune in Anglia

fandea vasalul Ova Anglia in virtutea drep-tului sau de cucerire. Dar cum se putea impuneautoritatea suzeranului slab fata de vasalul tare ?WA, peutru ca ducele Gulielm de Normandia sä

linisti-te,

.

nimic,

pi

SI

stapaneasca .Anglia, a trebmt caute anumitedrepturi: ca tm rege anglo saxon 1-a voit pe dan-sul ca mo5tenitor, dreptul de mo5tenireca s'a dus un proces inaintea Papei 5i Papa a hotaratca el, Gulielm.de Normandia, trebuie s alba Anglia.Prin urmare acesta venia in puterea dreptului carepornia din hotätarea supremei autoritati. De aceiaa i rdmas AngUa, upt dinastia ateasta normanda,legata de Sfantul Scaun. Sfantul Scaun daruiseregatul, Sfantul Scaun era acela care pastra oare-care drepturi asupra lui.

Puternic i bogat, regele Angfiei, din dinastia nor-manda, represinta rasa cea....mai vioaie care existape remea aceia, Normanzii tau in Norvegia, in/Suedia, in Danemarca, in Anglia, In Franta-de-Nord,in Aalia-de &id, in- Sicilia, in Peninsula Balcanica,in serviciul Impäratqlui bizantin, pana prin vaile Asiei,Un grup de oameni supt dedsebite forme, nu numaidecat cuceritori, In Bizant ei intrau in serviciulImparatului. Legitimitatea Imparatului putereade vial& a Normanzilor faceau o alianta. Acest soiude oameni se Atalnia in toate. pãri1e,. erau ele-mentul de iniatiativa in toate locurile, Dar, cumspuneam, cand este vorba de ducatul de Normandia,care a fost dat inaintaplui lul Qulielm de regele Fran-ciei, regele Angliei asculta de regele ftances. Cand nuasculta; suieranur intrebuinta anumite forme cre

drept, IL da judecata 5i ii putea lua Normandia.ioan fara Tara, rege al Angliei pe la 1204, a pier-dut Normandia fjindcd a facut anumite pacatelap de uepotul sau, care disparuse, i se credeael 1-a omorit el, pi mai erau 5i alte gre5eli fatade dreptul feudal,_ fata de dreptul uman, care selintrupa in dreptul feudal. Dat fiind in judecatá,s'a luat Normandia Prin proces. Ia ganditi-vadnmneavoostra sa dea cineva in judecata pe acelacare are Puterea stiprema in Gertnania un procesal unui mic 1-$tat Impotriva domnului Ilitlef Ce

s5-51,

i

1

i

52

ar mai rade lumea de la Berlin, toti acei cari inmomentul acesta pastreazd puterea acolo !

Stiti ca, la un moment dat, a fost vorba de ju-decarea altcuiva, a lui Wilhelm al 11-lea. Cu drep-tate sau fara dreptate, se eredea ca Wilhelm al11-lea, 5i nu cei cari 1-au impins, a provocat ma-rele razboiu. 5i atunci opinia publica a celor carifusesera nävaliti i izbutisera sa biruie paha la sfar-5it, cerea sa i se faca proces. Dar eine sa-i faca proces ?El sta acum foarte bine in Olandap unde taie lemne.Acum se zice à e vorba sa se mute in Elvetia,unde materialul acesta cu care se distreaza fostulImparat este mult mai bogat decat acolo: paduriintregi care il a5teaptd.

Iatä ce putea face regele Franciei. Pentru ce ?Pentru cd, la inceput, el crease situatia de drept.Eu iti dau dumitale un lucru. In momentul acelaeu sant puternic, dar se poate ca urma5ii miei sanu mai alba' putere i ai dumitale sa fie atot pu-ternici. Fiindcd insd lucrul pe care il ai venitde la inainta5u1 mieu, dumneata trebuie sa ascultide mine, legatura de drept de la inceput fiindin favoarea mea.

Este sau ba acesta,un element de adevarata ideiejuridica, de 5i nu in sens roman ? Este unul dinelementele morale, ideologice, in bunul inteles al6uvantului, prin care se tine o societate? Fara in-doiala ca da. Ai recursul, ai un mijloc de a te in-drepta la cineva a carui autoritate nu se poatetagadui de nimeni. Care este nenorocirea cea marein timpurile noastre? Este cà n'ai la eine sa teindrepti, orice s'ar ineampla. Intr'un moment deentusiasm mai mult sau mai putin zapdeit, Austriaa chemat dominatia germana, pe care o simte as-tazi cat este de grea. Dar sa zicem ca Austrian'ar fi vrut de loc Anschluss-ul. La eine se puteauadresa Austriecii? La SocietateaNatiunilor? So-cietatea Natiunilor este un circ pentru oratori, cari,

11-a

55

oratorii ace§tia, dacd sant vechii avocati de mariajung si atragd acolo privirile tuturor. Sau

la Tribunalul de la Haga? Toate natiunile au de,legati la Tribunalul de la Haga. Cate procese aufost hotdrite de Tribunalul de la Haga ? $i, odatäce s'a rostit sentinta, eine este acolo care sd fac5sd fie executatd?

Pe cand in evul mediu, pe langi sanctiunile feudale,pornia imediat sentinta Bisericii ; era apelul. supremla dansa. Te-a nedreptdtit cinva, cutare Imparat,care primise in linia a doua autoritatea ce purcedeade la Hristos? Te adresai Bisericii.

In conditiile acestea s'a desvoltat o civilisatieoriginald, civilisaiie care nu se sprijinia, cum secrede, pe robia muncitorilor, serbi ai p5mantului,càci erau foarte multi oameni liberi in evul mediu,mult mai multi de cum credem noi. Erau societdtiintregi, la noi, in Elvetia, in multe párti de laMarea Baffled, care se bucurau de o libertate umanddes5varOtd, mult mai mare decat libertatea con-stitutionall §i legald din timpurile noastre.

Dar in orase, care erau o creatiune organicd, incetAtile care se rdscumpAraserd §i se liberaserd sin-gure, in cetatile acestea s'a alcdtuit una din celemai frumoase din civilisatiile lumii. ;la timpurilenoastre, cutare ganditor de un mare elan a pututs5 pane aldturi Parthenonul din Atena cu catedraladin Reims, care acum, dupd sAlbdtacia din titnpulräzboiului, a revenit la intregitnea §i la splendoareaei de odinioard.

A5a s'a mers pand in a§a-numita epoed modern5,Aici s'a intamplat un lucru care a schimbat felulde a judeca ai oamenilor. Dar, in schimbarea aces-tui fel de a judeca aducand urmAti care nu sepot caracterisa decat ca rele, ei au g5sit imediatun corectiv, care a venit tot din posibilitatea dea-§i valorifica oricine puterea sufleteascd, vita-

insusiri,

54

litatea spiritualà, WitnDa de a Orea g de a raspan-di creatiunea sa,

In tot evul media Roma a fost cilmoscuta i. ad-4).rmirata: se gaga mijloqul de a impaca realitatea con-timporana, respectul realitatii contemporane, careera crestina, cu xespectul fata de Roma, care erapagana. Cu foarte multa dibacie i naivitate, v.-. nal-vitatea i dibacia sant de cele mai multe ori;\ for-mele acoluias Nem°, ajung la aceasta impacare.

Prin urmare Roma a trait in suflettil oamenilortotdeauna. Insa do odata, pe la 1300-1400, oameniiau cretut ca au, descopexit-o Intreag i adevarata;aceasta se chiama Renasterea. cum nimic flueste mai usor decat sa intelegi forma si sa ti-o in-susesti, i nimic mai greu decât, peste forma aceasta,peste ilusiile acesteiforme, s gasesti fondul, atuncisi-au zis oamenii de la sfarsitul evului mediu: Noiam trait flu patfa acum., fiincica Romanii traiau ast -fel. Nona ni trebuie deci o republica asa tuna, a.fost republica romana sau republicile grecesti.

Deci in forma acestei republici, care de, fapt sesprijinia in antichitate pe tot felul de nedreptatisclavie, mase populare firà nici o actiune, oligarhierestransa dominand in toate, pe basa acestei cre-dinte S'a incercat si se transforme lumea. S'abit in feluj acesta peincipiul de viata al evuluimediu, adevarata demoqratie medievala,-Si atunciSuveranii .au profitat de ,I.ceasta slabire a princi-piultii dominant /Ana atunci i s'au creat asa- nu-mitele monarhii moderne. Cetatea nu mai esteautonomd, drepturile d.e odittioara nu se mai xes-pecta, incepe sa apara functionarul, functionarulpermanent care,..este delegat al monarhului. Viatase restrange 14 Cutte. Cativa oameni cari se strangacolo hotarasct toate lucrurile. Acela este -mai pu-.ternic dintre Suverañi care 'ore la indemana toatemijloacele tiationale si care nu mai recurge la ni-meni pentru aceasta. Englesii au pastrat Parla-

s'a

i,

!

sII

55

mentul, dar ei tralau mai la o parte. $i, deed seuit5 cineva mai de aproape chiar la viata parlaptuentard a Englestlor, se convi ge 'ea nu are a faceintru nimic cu ilusia parlatnentard din -timpurilenoastre. Canal s'a stabilit regitnul parlamentar insensul modern in Anglia cele dong particle, conser-vatori i liberali, whigs si tori s flu faceau altcevddecAt imbdtau pe alegatori in chiptil cel Mai fa:Vssi mai grosolan pentru ca pe urm5 ca au mai tinasanfa de dânsii Cateva nil de oameni conduceautot. In secoul al XIX-lea Anglia este tara pe careo doming cei zece sus'', asa inc5t sd nuni facetu ilusii in privinta aceasta,

Va sl zicä, Suveranii s'au, trezit avand in mânalor toat5/ puterea.

Pe de, altä part; li s'a pirut oatnentIor de atunciprincipiul care trebuie si doininy pe un Suveran,

care trebuie s5-1 indemne la actmne, este gloria.A ap5rut S iveranul ambitios, tipul lui Ludovic alXIV-lea, care WA indoiaI5, stim aceasta dinmemoriile lui, care s'au pastrat i publicat estemult superior pärerii pe care o avem noi, obisnuit,despre el. A5a Inca avea i alte Motive Ii ceia cepriveste actiunea lui, avea: sentimentul interesuluiFranciei, avea instinctul datoriei pe care orice,std-panitor de oameni o are fatl. de Dumnezeu, ele-mente hobile in figura lui Ludovic al XIV-Iea,Dar, in sfarsit, nu poate t5g5clui nimeni, nkci ceimai cáldurosi apAratori i 1u, faptttl cd el a facutr5zboaie, rdzboaie, de glom, cà i pl5Fut sä fieadmirat si a urmar t heg mon'a as ipra Europeiintregi. A fácut o serieintreag4 de räzboa`e. Vorbae: la cap5t a fost. ce? Nu ceta ce n h.pute oa-menii ràzboiului pent a interese m ter ale s r'se pesteag i p5strate c miji c d ind e t tire Franta,la sfarsitul domniei lut Ludo c 1 XIV lea a fostmult mai slabd de cum fa la Inc put:. R5zboa-iele acestea an istovit de am i i de land.

tnii /de

ca

as

C

ci

5 6

S'au aruncat pietre asupra sicriului marelui rege.Prin urmare, iatA un faliment petrecut atunci sicare se poate prevedea si acum pentru actiuni defelul acesta. DacA porne5ti pe aceastA cale, dacaafisezi aceste principii, dec5 turburi lumea pe aceas-t5 bas5, isprávesti cu osAnda propriului tau po-por. Nu o sà trAim noi poate 'Ana in momentulcAnd se va vedea deed aceia ce se cere in momentulde fatä de la poporul german, aceia ce se cerede la atat de iubitul noug poporul italian, dacAaceste cereri sant sau ba pentru desvoltarea &Ana-toasA a natiunii insesi. Nu tine coarda unui po-por pAnA la nesfarsit. IatA in evul mediu au fostpopoare viteze, energice, pornite la rAzboaie, cumerau Sarbii i Bulgarii. De la anul 1400 inainte numai era nici Stat sArbesc, nici Stet bulg5resc:clzuserA supt Turci Pentru ce? Pentru cA SArbii

Bulgarii, 5efii lor din evul mediu, urmAriau ideiade a domina In Constantinopol, de a fi Imparatiromani. Era prea mult pentru puterea acestorpopoare. i, dupà o fr5mAntare de cateva secole,an cazut supt stApAnirea turceascA.

Sau ganditi-vA ce a cerut un om de geniu, fArAun om de geniu in ce priveste actiunea,

de la poporul grecesc, putin la numar, dar foartevioiu, entusiast, gata de sacrificiu atunci cAnd estevorba de ideia national5. Din nenorocire noi santemacei can dam mai putine sacrificii in ce privesteideia nationala, noi, cei de sus, pe cAnd cei dejos dart din instinct. In ce priveste pe cei desus, este o lunga i trist5 experientd ; societateapentru dAnsii, nu ei pentru societate pAnA la capA-tul puterilor lor.

Dar s'a cerut Grecilor ce nu puteau da. La unmoment dat, Asia-MicA era greceascA. Resultatul : avenit revolutia turceasca, infrAngerea din Asia.Micd,aruncarea Grecilor de acolo ; nu numai aruncareainapoi a armatei grecesti, dar, prin intelegerea

pi

indoiala,

57

facuta cu Turcif, au trebuit Grecii sd-si ia pe ailor, cari trliau, din departata antichitate, acolo, inorasele din Asia-Hica, sa-i aseze prin Macedoniaca sa caltive acolo bumbac, tabac si sa faca, in-toctnai ca in patria veche, covoare. Dir, natural,erau mai de.prinsi sa faca lucrul acesta unde neamde neamul lor trdise decat acolo unde, cu ajutorulEuropei, au fost colonisati. Este o minune cã s'auputut mentine. lar astazi nu este in Asia-Mica osingura biserica in care sA se faca slujba : sant trans-formate toate in grajduri, in casärmi.

lath' ce se intampla cand se cere prea mult dela un popor. Nu se poate tinea un popor in sta-re d?. friguri furioase tuna de lund si an de an.Este malt mai bine, cleat sa-1 indemni la actiunicare-i intrec puterile, sa Iasi ca puterile lui celemari sa stea acasa si pe caile traditionale sä des-volte o civilisatie, care civilisatia aceasta, dovadade vitalitate nationala, ajunge ea insasi si capetepermanent lucruri pe care o cucerire nu le poatecapata decat trecator, platindu-le pe urma cu sari-gele si cu vlaga sa proprie.

In secolul al XVIII-lea insa, Franta, regatul luiLudovic al XIV-lea cel invins, domina lumea. LaStockholm, la Petersburg, la Bucuresti, la Iasi, casa nu vorbim de centrele cele mari din Europamijlocie si apuseand, la Constantinopol chiar, in a-numite cartiere, pretutindeni este cartea francesa,pretutindeni se joaca piesa de teatru francesd, pre-tutindeni se impune moda francesä. Un portret deintaie tineretà al lui Dimitrie Cantemir, DomnulMoldovei, il infatiseaza intr'un costum foarte curios,pe care probabil multi dintre d-voastra l-au vazut fi-indca a trecut si in cartile de scoald. Poarta turbandupd modi rasariteana, e imbracat intr'o haina debrocard rasariteana, Insä haina aceasta e taiatastrans pe trup ; are o cravata cum se obisnuia laCurtea lui Ludovic al XIV-lea; tândrul poarta 11111$-

58

ticioara introdusi odinioark inainte de epoca luiLudovic al XIV-lea, in societatea Apusului Se vedeci, in ciuda elementelor orientale care se gisesc incostumul lui, el e un om care suflete5te se simteoccidental. Se vedea, de alminteri aceasta, cu toateelementele de forma orientali, din scrisul lui Dimi-trie Cantemir. Iar, pe urmi, prib agul moldoveanin Rusia s'a dat dupà noua modi francesä de acolo,dupl. ce Petru-cel-Hare li a ti'at boierilor ru5i br-bile 5i li-a inliturat rochile, si du-i sa invete a-ritmeticd 5i geometrie, findcd a5a era ordin de laCurte. Pretutindeni deci forma fr ncesd se inta1ne5te,

Dar pe toti oamenii ace5tia de carte francesi, petoti ace5ti scritori ca i pe ace5ti arti5ti nu i-acreat Ludovic al XIV lea. Ei au "mpodobit d mnialui. Avem a face iara5i cu vitalitatea unui popor.Francesii nu sant totu5i poporul cel mai numerosdin Europa De multä vreme ei socot ca posteri-tatea lor si fie atata 5i nu mai multi, fiindcd estevorba de o anumità impirtire a averilor. Nu edeci un popor numeros, care si caute intindereaaiurea. Din potrivd, cu multi greutate de-a lungulsecolilor Francesii apr, find p tini la numiramenintati si se itnputineze, ter tofu] acezta venindde la inainta3i. Totu-A, de 5i Francesul nu avea incap pe atunci ideia francesi, fiecare se imbraci inform! care sant forrnele franeese riecare petrecea ;a cam se petrece la Versa lies 5i la Paris. F'ecarepirise5te datinele sale pE.-ntru a adopta datinelefraneese. Boierii no5tri aduc preceptori din Franta.Orice Frances pribeag gis-5te pane la noi. in fa-rniliile aristocratice eAe ciut t ca iarba de leacFrati2es al, cu ideile cii manier le Li francese. Siastizi la tard gisege cineva adrn rabile bibliotecifrancese care nu se pot a 'mina cu b lanotecile pecare le adarni a5a7namitii oftme i culti din tim-purile noastre, cari iau cartea ce f ce mai multzgomot 5i n'o ingrijesc, pe end aceia legau frumos

pi

59

cArti1e lor alese. Biblioteca de la Stanca a lui Co-nachi $i a Roznovdnestilor, biblioteca. rAmas5 inmare parte la Bucuresti si acum, a lui Vodd Stirbei,toate arati eat de mult erau stApaniti oameniiaceia de civilisatia francesi Se publica astAzi,va apArea in trei volume si va fi o carte foarteinteresantà i pentru lecturd, eorespondenta fa-miliei Golescu, Golestii dela 1820, Iordaehi Go-lescu, Dinicu Golescu $i pe urniA copiii lor, pela 1848. A gdsit-o undeva Gheorghe Fotino i o ti-pAreste. Toti acestia seriu o francesA purA pe la1830. Oameni de la Bucuresti, intaia generatie carese imbrAca nemteste, care pArdsise haina orienta15,si ramane eineva uimit cand eeteste scrisorilebAtranei Zinca Golescu, in acea francesA impeea-bilA. Ea se ocup*A de lucruri de politica malta, dis-cutd probleme care se Dun inaintea bArbatilor cultidin Europa. Am intrebat pe d. Fotino, care mi-aadus corectura volumului intaiu, a eui fatA era ZincaGolescu, mi se pare cA auzisem candva, dar ui-tasem. A lui Farfara. Cine $tie ce Fanariot venitla noi i rAmas aici ; deei nu-i vorba de o maretraditie de eulturg. Dar, iata, fata lui Farfara, mA-ritatä eu Golescu, gandeste si scrie intocmai ca onobilA doamna francesd de la Versailles.

and Francesii au incereat deci prin monarhiafazboinicA a lui Ludovie al XIV.lea, ei au dat fa-liment si s'au usat. De aiei slAbiciunea lor politicain secolul al XVIII-lea si de aici si Revolutia frau-ces5. Mai puternic fAcAtor de revolutie francesIrAsturnAtor de regalitate este Ludovic al XIV-leadecat RobespiQrre si Danton, Acestia sant oameniiDe cad i-au ridicat valurile. dar Neptunul care abiciuit valurile d'inAuntru si a fAcut sa se ridice peele tot felul de scanduri putrede sAti lemne pe jumAtate tAiate, ea acesti revolutionari, este Ludovical XIV-lea, luptAtorul cu imposibilul.

Franta aceasta invinsd pAstra insA vitalitatea ei

ci.

si

60

anterioara, i vitalitatea aceasta a stapânit toataEuropa.

Dar sa treaca cineva putin mai departe, la aceas-ta Revolutie. Revolutia francesá a cucerit foartemult. Pe urma a venit Napokon, care 'a facutcuceriri in stil Inca mai mare, cu o brutala since-ritate geniald. Dar, vedeti, nici revolutionarii, niciNapoleon n'au pus niciodata astfel de planuri inprogram. N'au spin: avem dreptul sa facem aceas-ta pentru cutare motiv." Din potriva, Revolutiafrancesä a declarat: Noi ducem vestea desrobiriila popoarele care shut supuse unor guverne abso-lutiste ; noi, cari santem cetateni" prin revolutie,ducem putinta de a fi cetateni" i altora, fara caei sa pe supuna primejdieiunor miscari -proprii. Noisantem desrobitorii.

Pe urmi .,instinctele" au biruit, dar declaratiade la inceput a fost aceasta.

Napoleon nu era un om care sa ia lumea in piept,sa se duck asa cum a facut Alexandru-cel-Mare,parka in India, de si vorbia si el de India, darpentru a lovi pe Englesi in aceasta colonie a lor.El spunea : Am un sistem, sistemul roman. Vreau

aduc vechea Roma si Roma aceasta trebuie safie o Roma de pace. Supremul gând al lui Napo-leon a fost deci, nu rdzboiul continuu pentru raz-bolu, ci intrebuintarea razboiului, momentan, pen-tru a instaura o era ca era romana de odinioara.Si in pacea aceasta popoarele sä se cultive, sàmunceasca.

Napoleon a fost, astfel, deschizator de drumuri.Activitatea lui, i in Franta, si in provinciile cu-cerite, a izbutit sa taie cai de acestea, in industrie,in comert, pentru viitorul generatiilor de negustoricari vor veni sa exploateze produsele unei industriicare se razima pe descoperirile cele mari in materiede tesatorie, de intrebuintare a metalelor din An-glia. El este mai mult deal omul de la Auster-

sI

6/

litz", omul Codurilor Napoleon". 5i Austerlitz, cuvictoria lui, a rdmas acolo, efectul acestei victoriia limit numai o bucatd de vreme, dar legile luiNapoleon, bunes, rele, §i pand ast5zi tin. Prin ur-mare este in noi gandul lui Napoleon.

Noi santem supu5i lui Napoleon cel mort Incade mai bine de o sutd de ani, fiindcd traim informele de drept pe care le-a impus el tuturor §ine resimtim in orice fibrd a noastra de acestea.

Prin urmare sd nu se pund acel care doar-me astazi in mormantul sau de porfir suptDomul Invalizilor din Paris aldturi cu toti Görin-gii i Goebelsii din timpurile noastre, cari necon-tënit inealzesc dorinta unui mistic de a mama nati-unea sa pe drumuri care, pentru ins4i aceastdnatiune, nu sant cele mai bune, fancied fac odi-oasd lumii intregi o natiune plind de atatea insu-§iri. Dacd s'ar euceri, dupd Austria, §i Ungaria, §itara noastrd, i Peninsula Balcanied, i regiunilerutene din Rtisia, daed ar merge pand in fundulstepei energia german5, pentru ca sa se fdramilezeacolo in lupta cu imposibilul, dacd s'ar intamplalucrul acesta, nu va avea pe departe poporulgerman puterea de creatiune a lui a§a cum oavea pe vremea child era .impar.tit intr'o sumedeniede State, unele foarte mdrunte, Napoleon a desfiinta t pe foarte multe din ele, dar au ramas des-tule pand la 18.4o, i dupd 1870, dupd intemeiereaImperiului, Ina au famas Statele deosebite; numaiHitler este acela care le-a desfiintat. Dar a zi nu sesta multd vrenie pe 'ganduri. Tot ce a fost Austrias'a mdturat foarte rdpede cu ma§ina dela Berlin.Viena nu mai este o adevarata capitala, nu mai enirnic care sd deosebeascd, dupd cateva luni, dupdcateva s'aptdmani, Austria de celelalte tad germane.Land osterreich", cum Bavaria este Land Bayern",cum Wurttemberg este Land Wiirttemberg, cum§i noi am ajunge Land Moldau", Land Walachei",

62

ca §i tot ce ar intra in aceasta teribild combinatieideologica a hitlerismului.

Dar, cum Ira spun, poporul german era faramitat§i servia foarte adese ori stapanilor straini. Soldatiigermani erau vanduti de §efii lor pentru a purtain America razboaiele Angliei. i, cu toate acestea,in vremea cand German i nu aveau macar o indus-trie, cand comertul german nu insemna nimic, candbogdtia germand era un lucru foarte relativ, andse traia o via-0 patriarhald, pe vremea aceia s'aformat o cugetare germana, care pana astazi, pestehitlerism I supt hitlerism, hranqte natia. A apa-rut acea admirabild filosofie rnetafisica, aceia care,incepand de la Kant, trecând prin cea d'intaiugeneratie de ganditori dupa dansul, a niers panala Hegel. Hegel a insufletit gandirea tuturor po-poareloI. i astazi in conceptiile de Stat ale tutu-ror natiunilor este ceva din filosofia hegeliana.Santem astfel supu5ii lui Hegel, chiar acei cari n'auauzit de dansul. Daca examinam fondul con§tiintiinoastre, trebute sa spunem: este o ideie venitii dela Germani. Germanii ace5tia deci, Wind in centrepatriarhale, fard unitate, far-a forta militara, faraposibilitatea de a se apara intr'o tara camp delupta pentru toate ambitiile din Europa, au sta.-panit lumea. Dupd aceia a venit vremea Francesi-lor, totul a fost.ca§tigat de civilisatia francesa, darce ca5tigase cugetarea germana a ramas, Daca ur-mare5te cineva apoi istoria mai noua, a timpurilornoastre, ramane uimit cat de mult se supun po-poarele cuiva care rasare de odata cu un fel de agandi ce nu fusese inainte, sau face anumite des-coperiri capabile de a crea un nou comert saufixeaza un nou program in domeniul activitatii u-mane, cat de mult i se supun toti cu bucurie,aclamandu-1 i inchinandu-se lui.

Eu am apucat, in lunga mea viata, astfel de in-fluente treand de la popoare care ori nu erau

63

numeroase, on nu represintau in totalitatea lorgradul cel mai ina t de cultura. Pe vremea cândgeneratia mea avea dou-zeci de ani, roi eramtrun5i toti de idei ru e5t in deosebite forme. Uniierau sta-paniti de ideol gia revolutionorilor ru5i.RaspAndiam la acea vâ sta bro5uri revolutionare cucopertà rosie, de-ale lui Cropotchin, in care era cu-getarea dversanlor tar'smuItii, de la 1850-60pdna la ac st sf8. t 1 seer lului al XIX-lea. i eule-am impart't, i eu am ji ut conferinte despreCapitalul" lui M rx. In acelasi timp eram supusulsufletesc al 1u K rl Marx, care nu era altcevadecat un ucen-c al lui Hegel prin forma de culturdfrancesä care se strecoard i tre Hegel 51 dânsul,deologia lui Marx este hegeliand, dar categoriile eco-nornice ale lui v n de la cugetarea economi5tilorfrancesi din timpul Imperiului al doilea , 5i tot o-data rdspandiam brosurile acEstea ro,ii in care seexprima un alt revolutionarism, care nu a vea, evident,acelasi caracter ca ideologia germand.

Dar nu numai atat. Pe langa cartile care se ce-tiau mai mult atunci impreund cu cartile englese :Dickens, George Elliot, pa.nd la Gaskell i atAtiaaltii, o intreagd productie a povestitorilor englesidespre viata englesk in spirit engles, care a influ-entat 5i ea lumea intreg5, no' eram si ucenicii lui Tur-gheniev, lui Dostoievschi, lui Tolstoi. Nu 5tiam uncuvânt rusesc, niciun Cazac nu trecuse Prutul, nuse incercase nicio influentd, ca pe vremea Regu-lamentului Or, n c, de c'tre Rusiasupra lucrurilorde la noi, i noi, in traduceri francese i prin mijlocirea Franrsi or t aducAtori, intram in felul dea fi al alt 1 popor. U1 am 5i teronclnul, deporta-rile in Siberia scandalurile din familiile rnaiilorduci i risipa care se fäcea cu averea unei societatiintregi, starea de nculturä a unel .masse imense,uitam toate acestea i respiram larg atmosfera cu-rata' care venia diu scrisul uman al marilor Ru§i

ph-

64

dintre anii 1350 §i 1880. $i, putind vreme dupdaceasta, se mai cetia romanul engles realist, se maicetiau romanele ruse§ti pätrunse de ideologia acestaaproape misticd, dar iatd un Bjoensterne Bjoern-son, care este un Scandinav, §i un alt Norvegian,Ibsen, au ajuns s aibd stdpanirea §i ce insem-nau Scandinavii, unde erau, ce gesturi cuceritoarear fi fdcut ei in restul Europei asupra tuturor? ;aceasta era prin anul 1900. Dramele lui Ibsenerau represintate pretutindeni i anumite pro-cese de . cot*iintä care se puneau acolo, ca inCasa de Pdpu§i" sau Nora", ajungeau sd fie pro-cese de con§tiintd pentru toatd lumea. Nu maiascultati acum la teatru Nora", dar acolo se pa-ne o teribild problemd: dacd doi oameni cari segdsesc impreund, legati prin toate legaturile soci-ale, au sau ba dreptul, odatd ce se pu'ne un pro-ces de con§tiinp, de a se.. elibera, chiar cu pretulnenorocirii amândurora, fiindcd aceia ce este ce-rinta morald trebuie sd se indeplineascd, i cu orkepret. Aceasta insemna insd o zguduire revolutionarda intregii alcdtuiri sociale §i morale de atunci.

era aproape sä aibd o influentä asdmandtoaremai tdrziu, un cugetator rdsdrit din Olanda, Malta-tuli, cel mai mare negator al tuturor conventiilor,biciuitorul tuturor ipocrisiilor, cAlcând in picioaretot orgoliul societalii sale, care nu se gdnde§te laperirolul pe care il deschide, pentru a proclama ocredintd de sinceritate.

Dupa aceia, este foarte adevdrat cd de pe la Iyooinainte fiecare a rdmas inchis in nationalismul sdu:nici intr'o tail nu s'au ivit gAnditori mari sau scrii-tori de un foarte mare merit.

acum, Germania a realisat unitatea, avandpe BiSmarck i ce opusä e, in problema austri-ad, gandirea lui Bismarck de a ceia ce va fi politicahitleriand ! pe marele creator de Stat Bismarck,pe omul care spusese eà nu se conduce lumea cu idei,

Iatd,

Si

65

ci cu sd.nge 5i fier, und Eisen", atitudine deciocoiu de pe Elba, care nu trebuie luatd, literarfiind la dânsul fdrd indoiald 5i un anumit instinctpoetic, care crea formule, cum o fácea, la noi, cu-tare care a dispirut abia, cand e ilusiona de propriasa elocventd. Bismarck era socotit ca stapAnul lumii,care putea aduce pe oricine inaintea tribunaluluide la Berlin. Rusia invingdtoare la 1787 a trebuitsà vind 5i ea acolo, inaintea lui Bismarck, pentruca sã cedeze o parte din cuceririle ei impotrivaTurcilor. Toatd lumea avea o sfântd fricd de dânsul.Vilhelm al II-lea a incercat 5i el sä se bismarciseze.Nu se vedea posibilitatea altui sistem. Aceasta erasituatia politicd a Germaniei in lume.

Dar in ce prive5te literatura, eine cetia carteagermand de la 1890-y ro 5i a5a mai departepdnd la marele rdzboiu ? Carte de consumatie internd,eine o traducea ? Ici colo cdte un roman de PaulHeyse, de Hackländer, cu scene din viata militarddin Prusia. Cine a tradus un poet german in vre-mea aceia ? In ce domeniu de arta au biruit Germanii,afard de Wagner, care a fost o infdti5are cu totulindividuald, personald, fortuitä, care nu are nimica face cu viata normald a unui popor?

Va sà zicd Germania de la inceputul secolului,impartitd intr'o multime de State, fail armatd, färdcon5tiintd nationald, fdrd tendintä cdtre unitate,domind prin cugetarea ei lumea. Si vine vremea cândGermania are toate mijloacele materiale de a seimpune, 5i in viata omenirii, supt raportul moral,nu este amestecatd mai de loc.

Se intAmpld insd cd la acest popor, admirabil caputere de muncd i disciplind, care supune usineipe inginerii cari se formeazd teoretic in universitäti5i din aceastä unite fericitd resultà lucruri pe carealte popoare nu le pot face, la poporul acesta säse strämute, dupd exemplul a merican 5i dupd exemplul,luat tot dupd America, al Franciei lui Napoleon al

5

Slut5i

66

III-lea, o conceptie de civilisatie materiala extra-ordinara. Ajunge Germania sa fabrice pentru toatälumea §i once, dupd dorinta clientilor, spre maredeosebire de Franta, care intelege ca ea sa impunacumparatorilor ceia ce este obi§nuità a face. Nuvorbesc de Germania aceasta de acum, care facece i se spune, dar pe vremea cand era un Imparat,§i nu facea cineva ce spunea Imparatul, intre al-tele fiindca el nu se amesteca in anumite domenii,child doria cineva s aibà un fabricat din Franta,raspunsul era: nu-1 facem, fiindca nu se fabrica lanoi. Daca se adresa in Germania cu cererea ceamai absurda, i se spunea : ne vom ocupa i In catevasaptamani yeti avea raspunsul. Treceau alte sapt--mani §i Germania primia comanda, fie §i dupa gus-tul eel mai curios. cum nu se mai pomenisep.ana atunci. 5i, cum era o ordine perfecta in fabri-care, se facea foarte rapede.

Francesii pastrau vechile cai de comunicatie.Gertnanii faceau linii duble §i triple. Pentru ce?Pot fi folositoare de acum in cinzeci sau o sutade ani. De ce, cand facem odata, sa nu facem lu-crul pentru mai mina vreme? 0 conceptie pe care,o avea candva §i un Roman, Dinicu Golescu, careintrebat, and cMdia casa care este acum PalatulRegal, natural transformat cu totul, dar pastran-du-se linia de la inceput, intrebat: de ce

la varsta d-tale, o astfel de casä ?, a fa's-puns: Eu cladesc pentru viitor. Nu avea in vederenici unirea Moldovei en Muntenia, nici Statulnational roman, nici dinastia din Apus, dar el cla-dia pentru viitor. i toti ar trebui sa ne invatamsa facem a§a : ua superfluu ie§it din munca noas-trd, care pentru moment n'are niciun fel de valoare,dar are pentru viitor, ca acela, din fabula, care,la optzeci de ani, sadind copaci, spunea cà o faceca sa OA umbra nepotii !

Prin urmare Germania s'a transformat cu totul.

cla-de*ti

67

Produsul german a mers pretutindeni. Iti trebuiao marfä relativ bunk nu peste ma-surd de buni,dar cum vrei dumneata 5i in mornentul cand vrei 5ican o vrei, te adresai Germaniei. In felul acesta aajuns lumea sä fie tributard Germaniei. S'a produslucrul curios a bursa banilor, acolo unde te duceaisa imprumuti, fusese odinioard la Paris, in taraciorapului de land 5i a economiilor necontenite, d a r eraacum la Berlin. I R omania, cand avea nevoie sa'se imprumute, se ducea la Berlin, la Bleichröder,bancherul evreu de acolo. Ceia ce Francesii nu pu-teau sá intrebuinteze pentru a fructifica baniiacasá la ei, ajungea la Berlin, la acela.

i, in avantul acesta extraordinar, Germanii auajuns sd domine toate pietele. In materie de indus-trie, de esemplu, nu cuceriau anumite regiunifrancese, unde erau materii prime folositoare in-dustriei lor, dar Mceau astiel de socoteli, princonventiile lor, incat Franta trimetea materia primala fabricatie in Germania, cum trimeteam 5i noilana 5i graul, cum fiecare popor trimetea la aceastämare usind de fabricatie pentru toatä lumea careajunsese a fi Germania 5i care in felul acesta do-mina lumea. Englesii, in domeniile cele mai englese,intrebuintau marM din Germania ; de 5i liau im-pus Gerrnanilor sd scrie pe obiect : fäcut in Ger-mania", pentru ca s'a' facd un apel in felul acestala patriotismul Englesilor, nu cumpärati, pentrua este made in Germany" ; dar multe erauMcute in Germania 5i nu mai era pusä in§tiintarea,, chiar cand aceasta era, marfa fiind bund 5i ief-tenA, o cumparau Englesii, in ciuda unui sentimentde egoism national atat de pronuntat la ei.

Inainte de Marele Rdzboiu, fostul mien profesorde la Universitatea din Lipsca, unul dintre cei maimari ganditori, al cdrui spirit traie5te 5i astäzi indoctrina lui Goering, fiinda Statul tentacular",care se intinde in toate partile, brutal, se lunge5te

66

in toate directiile, este O ideie a Lamprecht imispunea, la 1913, la':congresul istoric din Londra:in curand comertul.german va fi la inältimea comer-tului engles". Am spus-o regelui Carol I-in, care erafoarte German, si nu-si mai putea reveni de bucurie.ma tot intreba :; a :spus Lamprecht ? Comertulgerman este in curand la inaltimea comertuluiengles ?". Era una din cele mai marl satisfactii pecare le-am Vazut vre-o data pe figura lui.

Dar Germania nu facea razboiu, nu anunta castriveste toate natiunile. Nu era vorba de nicioconceptie, nici de rassism, nici de totalitarism.Muncia acasa la &Ansa, se gandia acasa la dansa.Prin gandirea ei nu mai a jungea sä stapazeascaasa cum stapanise odiniora, fiindca nu mai eraumarii cugetatori. Dar prin productia el stäpanialumea. coala germand i astazi este cercetata pen-tru tehnica. Merge cineva la Charlottenburg, ca

Zfirich si In Italia, si foarte rare ori inFranta, ca sa faca inginerie. Dar pe vremea meao educatie complecta fard stagiu in Germania nuera de inchipuit. Eu aveam, in conditiile in careani fost trimes cu bursa, datoria sa iau anumitetitluri de la Paris, dar sa nu ma intorc fära a fidoctor in filosofie din Germania. 5i sant doctor dela Lipsca. Trebuia sa fiu de la Berlin, unde iarasiam lucrat, dar acolo erau conditii pe care un strainnu le putea primi, mai ales una, care nu va in-tereseaza, anume aceia de a face j'ar6mant ca nitreninu a ajutat in ce priveste red actarea tesei i toatalumea trecea peste aceasta, &and nu era German,dar eu am socotit ca ar fi contra constiintiimele. i pe atunci nu era o Universitate germandinchisa, ci pentru toata lumea. La Universitateagermand, tnergeau i Francesi. Se socotia oare-cum cd omul cult nu este deplin pana nu face

Universitatea germand.Acum poate sa cucereascd d. Hitler lumea in-

lui

§i la

69

treagd, dar n'o sä se clued nimeni sa invete o 5tiintacare este dominata de anumite scopuri politice, decucerire, care este aservitä, deci injosith, dincausa acestor scopuri de cucerire. Eu nu ma ducca sd invat a fi rob la acei cari-mi dau o 5tiintafalsificatd. Aceasta omoard prin urmare prestigiulinsu5i al unei inalte civilisatii.

Mai este nevoie sd trag o conclusie ? Dar ea ieselimpede ca lumina zilei din ce v'am spus:

Oricine, oriedt de slab ca aparenth, printrio viathtrditd cum trebuie, printr'o viath inchinath uneireligii a muncii, ofice popor inteligent 5i muncitorpoate, Ufa sd scoata un singur soldat, influentacon5tiinta lumii. i poate sd adune cineva mill-oanele, sd le tiraniseze, sd le porneascd hothrite adistruge ofice fel de piedecd, el va putea sa-5iinstaleze soldatii, functionarii 5i exploatatorii ori-unde, dar cugetarea lumii nu-i va apartinea,

V.

Am socotit, mai ales dupd rásunetul pe careeu nu 1-am cautat, dar care s'a produs, al confe-rintilor dela inceput, despre mijloacele pe care leare un popor inteligent, harnic, intelept de a-si cd-pdta o faimd in lume si un loc, dacd nu pe pdmânt,cel putin in mintea oatnenilor, am socotit c ar fibine, pentru cà subiectul se vede a a interesat

alte cercuri cleat cercul, atat de simpatic, careascultd aici, sd ardt in propria noastrd istorie, inistoria Românilor, cum s'a putut ajunge fdrd niciunfel de intentie i realisare de cucerire, care, datfiind i el noi nu am fost niciodatà un popor preanumeros, n'ar fi putut sä ajungd la capdt, la anu-mite realisdri de intindere a vitalitätii, cum deciceia ce era, n'as zice : un prisos in noi, dar cevacare putea fi cheltuit dincolo de hotarele noastre,a putut sd rdsbatd de multe ori 'And' in regiunifoarte depärtate.

Prin urinate, in alte patru conferinte voiu cduta säardt aceastd intindere fdrd a cuceri, ceia ce nu eranici in mijloacele noastre, dar mai inainte de toatenu era in dispositia noastrd sufleteascd. Mindedfiecare popor are o dispositie pe care n'o poateschimba. Un popor necuceritor, ori cat 1-ar indemnacineva, nu va face cucerire, i un popor predispusprin taiuele fiintii sale intime cdtre cuceriri va trebuiinfrdnat prin tot felul de hotdrAri de tratate, depacte, de desarmäri, cum s'a fdcut cu Germania, fdrdniciun fel de folos, caci, indatà dupa alt rdzboiu, vatrebui iardsi impiedecat de a rdspunde acestei nevci

71

de cucerire care se gase§te in adancul fiintii sale,Prin urmare, in ceia ce ne prive§te pe noi, voiu

arata daca am avut vre o data intentia de a cu-ceri, daca se intalne§te in trecutul nostru ceva caresa semene cu dorinta aceastä de a intinde hotarelenoastre §i in locuri unde nu era poporul nostru.Ba adaug ca noi nu am cdutat sa ne intindemnici in locuri unde ne chema existenta poporuluinostru §i chiar in acelea unde viata poporului nos-tru, supus la un regim neprielnic de prigonire, eraamenintata. Si, dupd ce se va lamuri daca noiam voit vre-odata o cucerire, catand a ne intindepeste hotarele noastre, dupa ce voiu dovedi eanoi, straini de ideia de cucerire, n'am luat nimicde la nimeni, nesprijinind niciodata exsitenta §idesvoltarea Statului nostru pe astfel de tendinte,va voiu lamuri cum, fara a lua arma in mama, faráa face sd fluture steagurile in \rant, fdrä sd neimpunem unor oameni cari nu ne voiau pe Oman-tul lor, am fost in stare sä intindem vitalitateanoastra ca sa influentam viata popoarelor vecinecu noi. Se va dovedi fail multa greutate cu totulaltceva cleat cela ce se spune en privire la noi,cd adeca viata noastra nu este altceva decat re-sultatul unor actiuni venite de la alte popoare, eaam fost un fel de massä incapabild de a avea unsuflet al ei, de a-li crea o cult-tied, de a da cul-turii acesteia un avant, a§a ca tot ce avem vinedin gratia unora san a altora.

Teoria aceasta mi se pare ca trebuie sa o inlä-turam nu numai fiindca este necontenit presintatadin strdinatate itnpotriva noastra, dar fiindca foarteadesea s'au gasit i oameni de la noi cari, neavandincredere in propriul lor popor §i neputand vedealucrurile cum sant, au admis faptul ca am fostmateria supusa unor influente care ne-au transfor-mat cum au vrut. Astfel, inainte de a incepe ceiace vreau sa presint in apegstd conferinp, desebiq

72

a parentesä, pentru a va ardt cum une ori istorianoastrd a fost tratat5 asa. VA asigur cd aceia cespun nu este altceva deal 1-eproducerea ins5sia lucrurilor cum-au) fost. Veti fi cetit i d-voastrdcdrti de istoria Românilor, proaste, care au ajuns,din prostia publicului, si la a treia editie, in carecutare scriitor, aruncandu-se in sintesd la un momentcand nu stia nici materia din care trebuia scoasdsintesa, vorbeste de pornirea vechii generatii de afalsifica istoria in folosul poporului nostru. Iar apoisã fi venit generatia aceasta noud, din ce in ce maiputin noud, fiindcd -sânt acum altii, thai noi, caripot sä facd, data aceasta cu succes, ceia ce, fdrasucces, a incercat generatia care merge cdtre patru-zeci de ani fata de noi.

Dar noi nictodatd nu am fost romantici, nu amfost sentimentali. Mie nu mi se poate aduce aceastäinvinuire, intre altele fiindcd eu 8ânt profesor deistoria universall i studiile mele sânt de istoriauniversala. Am scris istoria Românilor din iubirefata de poporul mieu, fatd de poporul c5ruia-i a-partin dupd. tatd. de cel putin patru generatii.Acum in urmd am aflat o prostie, mdrturisitdde el, a bunicului mieu, Costachi Iorga, care, ca

capete dreptatea la consulatul engle§, a decla-rat c5, de si ndscut si trait la Botosani, este deorigine Cefalonit din Insulele Ionice, i pe vremeaaceia Cefalonitii ajunsesera a fi supusi englesi, prinurmare, dacd te faceai Cefalonit, aveai sprijin laEnglesi. Dar tatAl lui Costachi Iorga, caruia i sezicea Galeongiul, .galeongiu" insemna soldat demarina, soldat in armata Sultanului, era pe laBotosani la anul 1730, i s'a fdcut acolo, din ma-rinar impärdtesc, bdcan. Raialele nu puteau fi sol-dati, ci numai comunitatile nationale autonome,cum erau Românit i Albanesii ; cine servia pe ga-lerele Sultanului ar fi tmtut fi, de altfel, repartisatsi la Cefalonia, lard a fi originar de acolo. Cefalo.

salt

73

nitii, marinari numai, §i de aici interpretarea --nu se fac niciodata bAcani ; Romanii din Macedoniase fac, §i tot Balcanul e plin de astfel de Romanidin Sud. Deci din iubirea aceasta a unui omcare-§i are patru generatii in pamantul romanesc§i. nesfar§it de multe dupA mama, am fAcut IstoriaRomanilor, care nu este insä specialitatea §i cate-dra mea. DacA e sä trateze cineva istoria Roma-nilor obiectiv, ,in -legatura cu istoria tuturor nea-murilor, apoi acela e profesorul de istorie universa16.$i, apoi, sä se vorbeasca de subiectivitate po-eticA, romantica, la Dimitrie Onciul, care faceaparte aproape din generatia mea, de §i mai invarstà decat mine, aceasta inseamna sä nu-1 cu-noascA pe Onciul, omul cel mai precis, cel maipazit, cel mai lent, cel mai strain de orice formapoeticA literara. Iar Joan Bogdan, cel de al treileadin tovara§ia noastra, era un filolog care introduceatoate scrupulele filologiei §i in materie de istorie.

Ce vA spun eu aici, nu face paite deci din tra-ditiile unei detestabile §coli de sentimentali, de su-biectivi§ti §i nationali§ti, nedrepti fatA de altepopoare, ci este, ca de cate on am vorbit de is-toria Romanilor, adevärul insu§i.

Si atunci, voiu &data sa invederez, pe basa uneiobiectivitAti absolute, daca noi am fost vre-odatAcuceritori sau nu. Si, pentru aceasta, sä ne gandimla inse§i conditiile de intemeiere ale Statelor noastre.

SA considerAm cel mai vechiu din aceste Stateromane§ti, acela care se chema Domnia a toatATara-RornaneascA", titlu pe care il cred origival§i cuprinzand un instinct national, popular, patri-arhal, taranesc. Mi s'a obiectat a a§a se zicea §ila Sarbi, Statul sarbesc: a toata Tara Sarbeascd".Faptul cà se intalne§te §i acolo un astfel de numenu inlatura de loc pärerea ca noi, la noi, am pututfi originali in acest titlu §i, supt acelea§i impreju-rad, altcineva, diucolo de Dunäre, au putut fi

74

originali ltAnd pentru poporul lor un titlu asama-nator. Cel mai vechiu din aceste State esteDomnia a toata Tara-RomAneasca", careia, apoi,Moldovenii i-au zis Muntenia", dar, in ce privesteDomnia Insãi, Domnul n'a purtat niciodata titlulacesta de muntean", care vine, n'ar fi nevoiesa va spun de ce, de la cele d'intaiu Scaunecare sant in regiunea muntelui, de unde s'a facutcoborirea catre ses, iar Moldovenii, pe vremea a-ceia, mergeau catre Nistru i erau deci inteo re-giune de vai deschise care stet* asa incat ceilaltili se puteau [Area munteni". Dacd ia cineva Statulcel mai vechiu, care este al Tarii-Romanesti, acestStat nu s'a facut in junil unei idei politice i unuiprogram nou. Tara noastra este iesita, in formaaceasta d'intaiu a ei, dinteo necesitate a rasei,dintr'o necesitate a timpului, dintr'o necesitate avecinatatii, a complexului de imprejurari in carese gäsia poporul nostru la inceputul secoluluial XV-lea. Dar Statele cuceritoare sant acelea careyin dintr'o ideie si care au pornit cu un program.

Iatã cateva casuri:Statul lui Carol-cel-Mare a purtat o multime de

razboaie: Impotriva Germanilor pagani, impotrivaAvarilor, impotriva unor anumite triburi slave su-puse autoritAtii avare. Pentru ce ? Pentru ca Statulacesta era o creatiune a SfAntului Scaun roman,fiindcd Sfantul Scaun roman, pe basa traditiei Tm-paratilor Romei de odinioard si pe a unei traditiicrestine, a vrut sa intemeieze o forma politica, decaracter militar in randul intAiu, care sä aducA penecredinciosi la dreapta credinta cu sabia. i deaceia Sfaniul Imperiu Roman de natiune germa-nicV, numit a5a mai tarziu, a trebuit ca necon-tenit sä faca razboaie, ori de a vrut, on de nu avrut. 5i ideia aceasta, ca este SfAntul ImperiuRoman, care intrebuinteazd rasa germand pentrua raspândi, othnioara, civilisatia cre5tina, iar, in Um-

purile noastre,civilisatia de rasa, a§a cum se inte-lege la Berlin acuma, ideia aceasta a trecut de-alungul veacurilor phna la o forma care nu mai estecre§tina, caci, in momentul de fata, este paghnStatul d-lui Hitler, fiind tocmai in razboiu aprig cuPapa, i Papa are dreptate de ate ori intervinepentru a arata ce este nationalismul adevarat §i adenunta cã nationalistnut de la Berlin este unmijloc de a shinana ura intre popoare, de a aduceruina civilisatiei, a5a cd nu corespunde chtu§i deputin cn traditiile cele mai Oecbi i cele mai nobileale umanitatii.

Impdratii acc*ia sant infatipti cu globul pa-mhntului intr'o mâna, cu sabia in cealalta. Impa-rata cei vechi romani n'au fost presintati niciodataa§a. Dar semnele acestea ce inseamna ? Globul in-seamnd dreptul pe care §i-1 atribuie ace§ti Imparatide a lua in staphnire toata lumea. Iar sabia in-seamna mijlocul prin care credeau ca pot sa ajungdla acest resultat.

Prin urmare, iata un Stat intemeiat pe o ideie§i care capäta o misiune. Misiunea aceasta creiazaapoi un program, 5i. programul acesta se prefacebite() serie de actiuni, care, actiunile acestea, al-catuiesc o traditie. i traditia este un lucru teribil,de care nu poate scapa nimeni In privinta aceastanu trebuie sà ne irwlam ; nu este unul din noicare sa nu fie in mare parte servul unei traditiifoarte vechi, de care sama. Ne credemliberi, dar, cu toate acestea, shntem supu§i la ath-tea influente, §i una dintre cele mai puternice estea traditiei.

Prin urtnare, iata un Stat care-si are rostul sàucuceritor, un Stat care nu se poate concepe altfeldecht cuceritor, fiindca aceasta este ideia lui gene-ratoare, 'tinzand la cucerirea altor State.

De la o bucata de vreme s'a vazut insd cd 1m-pdratii ace§tia germani nu sant in stare sä con-

nu-5i cid

,5

76

verteasca toate neamurile. Dinastia s'a ve5tejit ;oameni slabi, nevrednici, au inlocuit pe Carol-cel-Mare. Cu toate acestea la Roma papala conti-nua con5tiinta ca lumea trebuie facutd cre5tina5i cu de-a sila 5i ea lucrul acesta trebuie inde-plinit printr'un Stat in fruntea caruia sa steie odinastie binecuvântatä 5i, cu sabia aceasta bla-goslovita, dinastia aceasta sa mearga pana undepoate ajunge.

Si atunci s'a creat regatul apostolic al Ungariei,care nu este nici teritorial, nici national. Dar, childs'a dat coroana regala aceluia care, inainte de ase chema Stefan 5i de a deveni Sfânt al Bisericiicatolice, nu numai al poporului sail, se chemaVoevodul Vajk, nume pe care 1-am luat 5inoi de la Slavi, fiind stramutat dupa :regulelelimbii, caci vine de la vAlc" care inseamndlup", a5a inat viitorul Stefan a fost la inceputVoevodul Lupu", intr'o forma slava , când,din Voevoclul acesta cu titlu slay 5i cu nume slayde Vajk, s'a facut un rege apostolic, Sfântul Sca-un a avut aceia5i icleie ca 5i in momentul cand afacut Imparat pe regele Francilor Carol-cel-Mare,anume ideia ca tori oamenii trebuie sa traiasca incre5tinatate, ca aceastä cre5tinatate nu poate fi Ceadin Rasarit 5i aceia a Papei, Ca orice mijloc tre-buie intrebuintat pentru a se salva in felul acesta,cu sabia, sufletele oamenilor cari 'Ana atunci autrait in paganatate.

si, atunci, rcgii Ungariei, sau din vechea dinar.,tiearpadiana, sau din noua dinastie, angevina, deAnjou, regii ace5tia au trebuit neaparat sa cucere-reasca. Nu aveau voie sd se opreasca in loc. UnStat pacific condus de dân5ii, margenindu-se inanumite hotare, aceasta era o imposibilitate, fiindcanu era in ideia generatoare, nu era in programuldela inceput, nu era in misiunea care li fusese in-credintata.

77

Din causa aceasta poporul unguresc a trebuitsã cheltuiasca foarte mult din sangele vinelor salepentru urmarirea unor scopuri care erau imposibile.Au vrut s5 domine pand la Dundre, sa ia in std-*lire ceia ce a fost pe urma Tara-Romaneasc5 §iMoldova ; s'a a5ezat stapanirea regilor unguri inGalitia, Statul Rusesc al Haliciului §i al Vladimi-rului, de unde Galitia §i Lodomeria de mai tArziuale Austriecilor. si v4 puteti inchipui ea nu veniaregele Ungurilor in Galitia pentru ca sa ramândacolo, ci era inceputul de aducere la ere§tinismulcatolic a Ru§ilor ortodoc§i, dupa cum stapânirearegilor unguri pand la Dunare era inceputul supu-nerii, panä in margenile acestea dun5rene. a cre5-tinilor ortodoc§i, de un ortodoxism patriarhal, caiierau stramo§ii no§tri,

Dar, supt regele Andrei al II-lea, care a luatcrucea §i a mers §i in Egipt, regalitatea ungard avrut sa ia pentru °lama cruciata, care urma säfie condusa, prin urmare, nu de Imparat, ci deaceia cari, fiind regi apostolici, aveau acela§i. dreptde a conduce toata cre§tindtatea.

Pe de altà parte, pe vremea când catolicii, suptforma seniorilor apuseni, mai mult francesi, §i suptforma Venetienilor, au cucerit Constantinopolulau fäcut Imperiul Latin de Constantinopol, care adurat o jum5tate de secol, regele Ungariei, acela§iAndrei al II-lea, a trebuit fire§te s5 se gAndeasca :de ce sa' vie din Apus, tocmai de la Marea Nordului,Baldovin de Flandra, ca sa fie imparat la Constan-tinopol ? Nimeni nu i-a dat aceast5 misiune. Chiarcucerirea Constantinopolului se f5suse contra voin-tii Papei, care a trebuit sa fie "imb15.nzit, imbunatpe urma, f5gaduindu-i- se venituri din It5sarit casa uite de calcarea indrumarii date de dânsul. Dece sd nu ajunga regele Ungariei la Constantinopol,de ce sa eu fie el Imparat latin al Rasáritului ?

Nu se poate un piogram mai frumos. Dar nu

78

se poate sä se ceard färà ispd5iri grele unui poporat'atea sacrificii, &And este vorba de atingerea unuiscop foarte inalt, dar care stä dincolo de margenileputerilor acectui popor. Ca 5i Românii i mult maimult decht RomAnii, Maghiarii au fost o natiemica. 0 natie mica nu poate servi scopuri de aces-tea itnperiale, care sd treacd dincolo de Constan-tinopol 5i sA ajungd 'Ana la Ierusalim i pAna inEgipt.

Dar misiunea aceasta se pAstreazA, misiuneade cucerire care vine din conditiile inse5i in cares'a intemeiat Statul.

Ceva din aceasta trAie5te deci i pand astAzi.and s'a cerut, dupA rAzboiu, dupd sfArfimareavechii Ungarii, refacerea acestui Stat, s'au adusinainte, intre tot felul de motive de politica gene-ralA, cA poporul unguresc are o anumitA misiune,ca i pe vretnea SfAntului Stefan, ca misiuneaaceasta nu o poate indeplini decAt el, cA misiuneaaceastA internationala nu poate fi inceputA 5i con-dusA decAt cu o conditie: aceia de a avea ca basAteritoriald tot Statul care a fost tot odinioarA.

AstAzi, dacd ia cineva lucrarea cea mai noua deistorie ungard, de exemplu cea, foarte intinsA,cu multA filosofie inAuntru, pe care a dat-o d.

fost ministru al Instructiei in Ungaria,tovarA5u1 sAti, d. Szekfii, intA1ne5te iarA5i ideiaaceasta a unei misiuni.

La noi a5a ceva n'a existat niciodatd. Statelenoastre n'au plecat de la o ideie i n'au avut unprogram. VA voiu arAta, indatA, i in DomniaTarii-Romane5ti, 5i in Moldova, cA a5a a fost.Poporul romAnesc nu 5i. a atribuit o misiune. DecAte ori a venit cineva cu o misiune de istorieuniversalk de atatea ori bunul simt al acestuipopor a rdspins- o 5i a rAs, a glumit.

latA un poet a cdrui situatie in istoria literaturii

Ilóman,

79

romane§ti nici 'Dana acum nu este cu desavar§irelämuritä, fiindca omul a avut §i foarte multe

supt raportul literar fiind i foarte inegal,dar a avut i o vi4a personala curioasä este vor-lad de Macedonski. Macedonski era fiu de general,nepot de fiu al lui Macedonski din vremea luiTudor Vladitnirescu, acela care, impreund cu Hagi-Prodan, 1-a tradat pe Tudor. Prin urmare, eraceva militar in el. El a spus intr'un moment: Eusant fiu de militar., i m'am nascut intre stindarde".Foarte frumos ! Dar, avand con§tiinta aceasta militara

vazand militare§te lucrurile, a scris §i aceste cloudversuri, pe care le-am citat de mai multe ori casa le ironisez :

Caci Roma ta e in Orient,Constantinopol capitala".

Prin urmare sa reclarnam Constantinopolul, sane a§ezam acolo ca domnitori ai tuturor popoarelordin aceastä regiune.

Dar aceasta nu corespunde cu fiinta noastrkNoi santem o natie discreta §i modesta, careface mai rnult decat spune. In general cei carispun, aceia nu fac nimic, noi nu spunem, ci facem.Noi santem a§a, de putem spune in fiecare moment :o facuram i pe asta", §i, pe urma, nu mai vorbimde clansa.

Domnia Tarii-Romane§ti s'a facut din alipireaintamplatoare a unei vieti de vai, care, valle ace-stea, aveau individualitatea lor, cum se vede §i incostume. Cine cunoa§te bine tara, §tie ca toate cos-tumele sant pe val. De exemplu, Dambovita estevecina cu Muscelul §1 Muscelul este vecin cu Ar-ge§ul, dar este un costum arge§ean §i un costummuscelean, de 0 aid nu este o noua vale, cinumai locul intre cloud vai, care formeaza acest,,muscel" sau muncel" un costum dambov4ean.

De multd vreme, intr'o forma populard, existauaceste formatiuni tarane§ti. Formatiunile acestea

slabiciuni,

80

thrane§ti s'au desvoltat. Cand s'au gäsit rama§itileDomnului dela Arge§, care cred ca este insu§iBasdraba cel d'intaiu, cei mai multi dintre d-voasträn'ati vazut aceasta aparitie nea§teptatä a unuitrecut atat de Indepartat, care este insu§i corpul,Inca inve§mantat in parte, al Domnului de pe la1330-50, §1 Va recomand chiar sa cautati a vedeape mortul din Arge§, fiindca noi inchidem, prinSeptembre, sicriul pentru totdeauna cand s'a des .chis sicriul acesta, am thmas putin mirati, vazandce stralueite sant podoabele cu care a fost Inznormantat : bratarile, inelele, cingdtoarea.

Prin urmare viata aceasta tar-Ai:leased evoluase,dar ramasese totu§i in fond tot viata taraneasckMaimulte organisatii de acestea patriarhale, foartevechi, de caracter rural, s'au alipit. S'a facutalipirea cea mare intre ceia ce era de o parte aOltului i ce era de cealalta parte. Legenda pas-treaza Inca amintirea a doi Domni cari-§i stateaufath in fata,numele sant, fire§te,inventate,§i cari, laun moment dat, s'au unit. Dar nimeni, nici un om, nua spus la un anumit moment, supt o anumità in-fluenth, de la noi sau de aiurea : va fi un Stat §iStatul acesta va face cutare lucru. Nu !

Dar, odata ce acestea sant conditiile in care s'aintemeiat Romania a toata Tara-Romaneascau ,färä ideie, lath program, fail misiune, noi n'amavut caracterul cuceri tor. Di ncolo de Dunare, inmomentul acela, se deschideau cele mai largi per-spective: Impardtia bizantina sthtea sa cada, fiindvasala Turcilor. Tmparatul sthpania numai Con-stantinopolul i cateva puncte in imprejurimi §iin peninsula Uoreia, Statul bulgaresc era pe sfar-site, Sarbii dadusera Imparatia lui 5tefan Du§an,dar, in urma unei ap, de mad sforthri, ajunseserasa desfaca regatul de odinioara in mai multe for-matiuni, care i ele erau sa cada la cea d'intaiulovitura a navalitorilor, §i ace§tia, Tura, n'au ve-

81

nit cu caracter imperialst, ci erau ni5te mercenaricari stAteau in serviciul ImpAratilor bizantini ; deobiceiu se duceau acasA, dar, de la o vreme, Im-pAratii bizantini i-au tinut in lagAr 5i de acolo auinceput sd prade, luAnd drumurile i cAutând penegustori, pentru a-i supune la desbrAcare, ceia cese nume5te o dromo-cratie ; ajunseseserA pAnd inAlbania, 5i de fapt nu stApAniau nici macar un te-ritoriu destul de mArgenit fatA de punctul de undeplecaserA. A5a fiind de jur imprejur, un poporcare-5i are chemarea cucetitoare se aruncA imediat,cAci nu se pot intAlni conditii mai potrivite deckacestea pentru cucerire: regiuni bogate, de marefaimA istoricA, care stint deschise oricArii pAtrunderi.

Dar Domnii no5tri ce au fAcut ? Au cAutat, inadevär, sA ia Vidinul, au ocupat la un anumitmoment Nicopolul ; au ajuns sã stApaneasc5 gurileDunArii i Dobrogea, impreung cu Silistra, dar a.ceasta nu insemna cucerire, ci insemna asigurare".Cine are malul stAng al DunAril cautA sä aibAmalul drept, i cine are malul drept vrea sA aibácapete de pod pe malul celAlalt.

Era gardul tras in jurul gospodAriei i, pentru caacest gard sa fie bine tras, trebuia stApAnirea ce-tdtilor acestora de pe malul drept a Dungrii.

Moldova s'a intemeiat prin faptul cA peste oviatA populard au venit cAtiva nobili din MaramurA5,cdrora Ii s'a zis boieri 5i fiilor coconi". DupA ces'au a5ezat in Moldova, unde regele Ungariei cAu-tase crea un fel de marcA", un marchisat inpArtile acestea contra Tatarilor, casul lui Drago5,apoi a venit Bogdan, care de la sine, cad nu-1trimesese regele Ungariei, a inlAturat semintia luiDrago5 5i a fäcut jara-Romaneasca a Moldovei"pe sama ilui.

Totul ii era deschis 5i lui inainte, fiindcA stApA-nirea tatareasca, intinzandu-se din fundul Asiei pAnala Carpati, era in lichidare ; prin urmare putea

6

a-§i

82

merge Domnul Moldovei unde ar fi vrut. De aceias'a i intins Moldova atat de rapede: in vre-otreizeci, patruzeci ani a patruns de la *Baia panala Nistru 5i la Dunarea-de-Jos, ajungand astfelDomnul roman al Moldovei vecin cu DomnulTarii-Romane5ti. Era stdpan pana la Nistru i puteamerge 5i dincolo de Nistru cat ar fi vrut.

Ce au fAcut Domnii Moldovei? N'au cerut nimic, ci,ca orke razes, ca orice mo5nean, ca orice proprietarroman, au vrut sa-5i asigure numai margenile gos-podariei. Prin urmare au luat cetatea de la Hotin,cetatea de la Tighinea, au luat Cetatea-Alba de lavdrsarea Nistrului in Liman. Exact ace1ea5i lucruripe care le-au lacut Domnii munteni pe linia Du-närii, cu deosebirea cà el n'au trecut nici macardincolo de Nistru, &and era foarte u5or sa o faca.

Veti intreba : ce era acolo ? Era sfaramarea vechlistapaniri podolene, din Podolia, din regiunile ruse5tivecine, de supt regele polon, care era Mare Duce alLituaniei, care se cre5tinase 5i, din Iagello, Wandin casätorie pe Hedviga, fiica de rege ungur, de-venise Vladislav. Dar centrul Lituaniel este departe,

Vladislav avea atatea de facut, de nu putea paziNistrul. Se nuteau intinde ai rio5tri dincolo, cums'au 5i intins la IC8 1, dar nu prin voia noastra,ci a Turcilor, caci yeti vedea cá nci am avut oparte din Ucraina ; Ucraina vesticd a fost a luiDuca-Voda, dar n'am luat-o prin cucerire, 5i noisantem cei d'intaiu creatori acolo ai unei vieti econo-mice mai inaintate, prin locuri unde mai inainte eranumai Cazacul 5i buruiana, incepandu-se cre5tereavitelor i agricultura prin Moldovenii de la 16Sr.

Prin urmare, iata ce au facut Domnii Moldovei:nu s'au amestecat In rosturile polone, in rosturilelituano ruse5ti.

Veti zice : dar Pocutia, dar Sepenicul, cu Cernautii,adeca Tetina, fiindca Tetina este Cernautii,tatana uii, ca i cu alte doua cetati, Hotinul

83

Hmilovul ? S'a luat $ipintul, de unde noi am fAcuterpenita, nume de mopie in Dorohoiu, apoi a

venit Pocutia, tara din colt", unde armatelenoastre au fost la sfarpitul Marelui Razboiu,sant pi timbre militare romanepti din Pocutia.Aceasta nu inseamna intindere? Nu. Aceasta inseam-nA un negot. Regii poloni aveau nevoie de bani,iar Domnii noptri aveau drumul cel mare care duceain Crimeia pi aveau deci i bani genovesi, galbenitAtArepti', i astfel au imprumutat pe regele Polo-niei, care li-a dat in schimb tinuturile acesteacum noi, Moldovenii, santem gospodari, pi de obiceiufoarte zgarciti, pia la $tefan-cel-Mare, Oa laPetra Rarep, panA la Iancu Sasul, pe la 1580,necontenit regii poloni au fost trapi de hainA : cee CU imprumutul acela de pe la 1380, pe care nu LatiplAtit ?

Prin urmare, vedeti, aceasta nu inseamnA cuce-rire, ci afaceri. Afacerile le fac azi, in Moldova,Evreii, dar a fost o vreme cand le fAceam noi,mult mai bine.

Apa i cu pamantul strain pus amanet.Dar vine tefan-cel-Mare. Nimic mai caracteristic

in aceasta privintA decal tefan cel-Mare.El a luat Chilia de la Vlad Tepe§. Pentru ce a

luat-o? FiindcA Vlad Tepe§ o stapania in numeleUngurilor pi era pe punctul s'o piarda in manileTurcilor. Apa ceva nu se putea ingadui. De exem-plu am un vecin cu care mA impac. Dar el apeazaacolo in casa lui nipte banditi. Ce pot eu sa. fac?SA ma iau la rAzboiu cu vecinul i sa-1 dau afarA

pe vecin i pe banditi, pentru cA acest vecineste capahil, a doua zi, sA aducd alti banditi, carisa mA jafuiascd.

Aceasta este explicatia politicii lui $tefan-cel MarefatA de Vlad Tepep.

Dar de atatea ori tefan-cel-Mare a cuceritTara-Romaneasca, Muntenia. A anexat-o? Nu 1 El

fAcea socoseala lui de rAze§: stApinesc mo§teni-.

*i

5i,

115i

8

84

rea plrintiIor, strAmosilor miel ; el, Domnul mun-tean stApaneste mostenirea strAmosilor sAis Cum sAintru eu in mosia altuia, unde n'am niciun titlude drept? De aceia el, care putea face unitatearomAneasc5 a neamului, nu a facut-o nici pe plmfin-tul românesc.

Astfel un Domn asa de puternic nu a incercats5-si aseze st5pAnirea in Muntenia.

Niciodatä $tefan-cel-Mare nu a provocat, apoi, peTurci; totdeauna s'a ap5rat numai fat-a de d'insii.Niciodatà, du/A ce a c5stigat o biruintä, nu a in-cercat sA treacá dincolo.

Moare Mohammed al II-lea, marele lui dusman,invingAtorul de la RAzboieni -, Valea Alba.Pentru tron se luptau cei doi fii: Baiezid si Gem.Era foarte usor sA se amestece Stefan-eel-Mare in-tre acestia si sd capete ceva dincolo de Dun Are. N'afAcut-o.

A bAtut pe loan Albert, regele Poloniei, carevoia si facl din Moldova un Palatinat pentru unfrate al lui, indemnat fiind de ideile Renasterii,care a creat iardsi State cuceritoare. tot pe basaItnperiului universal al lumii de odinioarA; I-a ba-tut, si 1-a batut r5u. rndatd insi ce regele Unga-riei a incercat impAcarea, a intins mâna pentruaceastd impAcare. Nu a cerut nici Pocutia. TaraSepenicului o avea de multA vreme, dar nu acerut Pocutia.

Stefan-eel-Mare avea legAturi multe in Ori-ent, 5i shnt unele pe care le-am ggsit acum. Ast-fel, D oamna Evdochia de la Chiev, una din neves-tele lui, avea un frate acolo, la Chiev, 5i acestas'a ridicat contra regelui polon. 5tefan cel-Mare erainteles cu dansul, care era inteles si cu stApAnitoruldin Moscova, mold a hil 5tefan. Dar vici prin capnu i-a trecut cAndva acestuia s5 se intindd prinaceste pdrti,

A avut legaturi en Crimeia: a doua sotie alui, Maria din Mangop, venia de acolo, 5i.

85

Crimeia a fost aparata de soldati romani,§i din Moldova, §i din Muntenia : aceasta estecea d'intaiu tnanifestare de vitalitate militara anoastra, fara scopuri de cucerire, dincolo de grani-tile noastre. Dar $tefan-cel-Mare nu a vrut sa seintinda mai departe in aceste regiuni ; s'a opritla Cetatea Alba.

Intr'un rand ni5te oameni de acolo, din CetateaAlba, s'au dus pana la Nipru, Niprul se chemaLerici la Italienii genovesi din Crimeia, undesthpaniau ace§tia. Indata ce a venit plangerea lorinaintea lui Stefan, el §i-a consultat harta din minte§i s'a intrebat : face parte aceasta din raze5ia mea ?Nu. Atunci, cei cari s'au dus acolo, sä iasa §i sareintre in mo§ia lor.

Nu se poate conceptie mai frumoasa decat con-ceptia aceasta de drept, pe care se sprijina la noiintreaga societate §i tot Statul. Noi santem un po-por care am mo5tenit de la Roma, poate §i de lainainta5ii traci, nu de la Slavi, aceasta conceptie dedrept : am dreptul, ma amestec ; nu, orice mi s'aroferi, nu primesc. Stiti vechiul dicton: ai carte, aiparte. Dar ce inseamnä carte"? Carte' inseamnadocumentul care stabile§te dreptul. N'ai carte", n'aititlu de drept, nu te amesteci, nu reclami nimicnicairi. Dar, daca ai drept, nu-1 la5i pana la moarte.

Anume procese din Moldova sant adevarate epo-pei in mult mai multe canturi decat Iliada sauOdiseia. Saracesc generatii intregi, dar omul nu selasä pentru o §uvita de pamant. In fiecare din noieste acest sentiment.

De Cate ori vaca vecinului intra la noi sa ma-nance o frunza, noi dam de moarte ; dar, In acela§itimp, nu trimetem vaca noastra in vecini. In pri-vinta aceasta poporul nostru este un model de con-§tiinta juridica §i aceasta inlatura ideia de cucer ire : nuo avem, nu o putem avea ; orice ni s'ar oferi ras-pingem, dar orice ar incerca sä se iea din mo§ianoastra, o aparam pang la sfar5it.

VI.

V'am aratat in prima conferinta din ciclul eelnou ca Românii nu au fost niciodata tin poporcuceritor. V'ain invederat de ce nu au fost unpopor cuceritor, exemplificand aceasta §i prin felulcum s'a intetneiat Statul romanesc, fiindca nu aplecat dela vointa unui om, care, omul acesta,manat de ambitii sau de capricii, sa fi avut o ideie,sa fi vazut un teritoriu, pe care ar dori sä-1sa fi adunat fortele necesare pentru a cuceri acestteritoriu, sa fi avut mijloacele de a stapani teri-toriul pe care 1-a cucerit, until care sä fi facut un pro-gram i acest program, cu mijloacele pe care le a vea laindemana, sa-1 dud la indeplinire. Nimic din toateaceastea nu s'a intimplat.

Noi nu am fost poporul care sa caute ocasiilede a incerca o cucerire, chiar atunci cand ni se presinta ocasia, ci ocasii ni s'au presintat i ocasiileacestea le-am ráspins.

Ati vazut ca pentru Muntenia, pentru Domnia atoata Tara-Romaneasca, era perspectiva balcanica,drumul la Constantinopol, in a douà jumatate asecolului al XIV-lea §i in secolul al XVI-lea. Puteammerge intr'acolo §i n'am facut-o. Nu ne-a atras aceaispita a Constantinopolului, care a facut sa se piardaatitea silinte, sa se verse atita singe. Am §tiut säresistam. S'a deschis pentru Moldoveni, cari sântcatre Rasarit, putinta de a trece Nistrul, de amerge liana departe in step& N'au mers, nu li-acerut inima trecerea pe pamant strain.

Vechea conceptie raze§easa a omului care este

alba,

87

a5ezat pe un pamant 5i nu-1 da, dar dincolo dedinsul nu cere nimic, aceasta conceptie ne- a stapa-nit ; totdeauna am trait in dansa.

Prin urmare, refusul acesta de a porni o operade cucerire vine din insa5i intimitatea, din insa5iesenta sufletului nostru. Nu santem apucatori, cumiar65i nu santem lasatori, iar, in ce prive5te even-turile, acestea ne sperie, ceia ce nu inseamna a lanoi lipsesc din cand in cand aventurierii, cari in-cearca aventuri, dar, observati bine, li merge numai'Ana la o bucata de vreme: ei cred ca I5i vor ajungetinta, dar de- odata se petrece ceva, de se prabu5esc,nu pentru ca nu ar avea anumite insu5iri, pentru canu a fi indrazneti bundoara sau nu ar avea spiritde sacrificiu, dar, cu toate acestea, fiindca nu estein firea noastra sá incercam aventurile, ne daminstinctiv inapoi, indata ce simtim ceva aventuros.

Observati-vd fiecare din d-voastra 5i o s vedetifoarteline cum ati resistat, inteun anume moment, laseductiune in directia aceasta. Mergeti pand ceaveti visiunea aventurii: cum o aveti, va retragetiinapoi.

Ideia insA5i de a face un lucru zgomotos, unlucru extraordinar, care nu s'a mai fdcut, un lucrupretentios i obraznic, ideia aceasta este cu totulstrainA de noi ; ni acoperim feta 5i ni spalammanile: de asa ceva nu avem nevoie.

Am cAutat sa va invederez in cea d'intaiu conferintaca este uu fel de datorie, pe care si-o simt unele po-poare, aceia de a se pregáti pentru o actiune impe-rialistä. Fiecare vrea sa capete cat se poate maimult din scoarta pamantului 5i din adamcul lui.Pana 5i in aier se va duce lupta pentru partea fie-cAruia 5i, dupa ce-5i vor fi impärtit pdmantul, vormerge 5i in stratosferA, sa vada daca nu ar mai ficeva de anexat ; pleat numai ca nu se poate implan-ta steagul in aier, in eter.

Dar, in afard de aceasta, de lucruri pe care nu

88

le avem i pe care nu ni le putem oferi, pentrucä sânt strAine de firea noastrA, i aceasta ne faces5 fim mai putin politico0 fatä de natiuni ap demarl, cum este natiunea germanä, sau de natiuniasa de iubite, cum este natiunea italiank indatA cenatiunile acestea schiteaza tin program de cuceririimperialiste §i de dominatie universall, cred cA sepoate aplica i la noi ceia ce spusesem in primaserie de conferinte, adecl: färA ca tin soldat sAtreacA granita, farà a impu§ca peste hotar, fArA aface ceia ce fac in momentul de fata sovieticiiIaponesii, cu flotilele aeriene care ploua in capuldu§manului un numAr oarecare de bombe,fArA toate lucrurile acestea, care sânt urite, cAciviata otneneascd este a§a de scurtá incat e pAcatsA-§i cheltuiascA cineva silintile ca sA scurteze vi-ata aproapelui, vitalitatea fireascA a unui popor,lucru care se face de la sine §i care nu se poateimpiedeca, aceasta, i in ce prive§te poporul romi-nesc, s'a exercitat oare sau nu s'a exercitat ? Iar,fiindcA noi am refusat incAlcArile, fiindcA noi amdespretuit aventurile, fiinded Domuii no#ri nu aufost cuceritori, am rAmas oare inchi§i in tarcul nostrucel vechiu, a§a cum stA o oaie blândA, care se teme,dacA iese cumva de acolo, cA o incolte§te lupul ?SAnt multi cari, in timpul din urmA, au pArut aspune Ca avem obiceiul acesta ran de a ne margeni,de a ni pune un hutar, de a ne feri sl facem unlucru mare dup5 o conceptie energeticA, pe care §i oanume filosofie de la noi a predicat-o.

Uu conferentiar universitar, care in momentul defata are o locuinta pe care nu §i-a ales-o singur,nu ficea inaintea studentilor sdi de la Universita-tea din, Bucure§ti altceva decfit indemne: por-niti oriunde o fi, ca sä faceti i voi ceva, fiindcAo natie nu se tine decAt numai prin dovada aceas-ta de energie necontenit indrAzneata.

Dar oare am fost noi osanditi, fiindca am refu-

sa-i

89

sat cuceriri si nu ne-au incantat aventurile, amfost noi mArgeniti la viata aceasta inchisA ca unfel de temnitd, in care cineva se anchiloseazA siputrezeste sau, totusi, prin insAsi vitalitatea noas-tit am fAcut ceva dincolo de hotarele tarii?

La aceasta trebuie rIspuns: da, am fAcut multelucruri dincolo de hotarele mosiei noastre.. Acestelucruri s'au fAcut prin mersul normal al vitalitAtii,pe cAile acelea de afirmare a energiei, cu respectula tot ceia ce este uman, care se potrivesc cu po-poarele in adevAr nobile, popoare care sant nobilenu numai in gandire, dar si in ce priveste psiho-logia popularA. Fiinda in oHce popor se pot ivioameni foarte inzestrati, firi foarte nobile, dar fi-rile acestea nobile sant pentru ele. Natiunea in-sAsi nu e pe aceiasi treaptA, nu se ridicA la acelasinivel, nu ajunge la aceia0 inAltime ca oameniiacestia dAruiti de Dumnezeu cu mijloace exceptio-nale. Evident a oamenii foarte nobili santvrednici de toate laudele, de toatA inchinarea, darnatiunea insasi foioseste mai putin, si este maibine ca pand la un anume nivel sA se ridice o na-tiune intreagA, chiar dacA nu se aflA o personali-tate care sA intreacd foarte mult acest nivel, decksA fie personalitatea care intrece nivelul, iar biatanatie sd stea foarte jos Ltd de damsa.

u cred cd vA pot dovedi in aceastA conferintA,si Inca in douA care vor mai veni, cA noi am rea-lisat opera aceasta de trecere, prin vitalitateanoastrA, dincolo de hotarele restranse. 5i anume:in conferinta aceasta va fi vorba de ce am fAcut noiin domeniul popular. 0 altA conferintA va arAtaceia ce am fácut noi in domeniul cultural dincolode granità, iar la sfarsit va fi una in care voiuinvedera ceia ce am fäcut prin prisosul nostru devitalitate in domeniul politic.

In felul acesta patru conferinte et* privire la noivor sta In fata celor patru conferinte de priviri

90

generale, cu care am deschis cursurile din anul a-cesta. Mi se pare mai necesar decat oricand saafirm lucrurile acestea, 5i ar fi posibil ca macarpartea aceasta din urma, prelucrata, sa ,fie tiparita5i inteo limbd straina mai rdspandita, pentru a secunoa5te lucruri, care de obiceiu sant ignorate, fi-indca, iatA, prin deosebire de reali5tii i cumintiiMaghiari din tara noastra, se incearca la Budapesta,intr'un anume cerc, o noua campanie zadarnicaimpotriva oriclrui rost al poporului romanesc,intr'o forma care sa nu jigneasca pe nimeni, 5inoi tinem sa nu jignim pe nimeni, avem datoria,astazi mai mult decat oricand, sä invederam ceiace am Mut : ceia ce am fost noi i ceia ce am a-ajuns in stare sa indeplinim.

Astfel, prin ziarul Romania" de ieri, am aflat Cad, Domanovzky, profesor universitar la Budapesta,pe care-1 cunosc foarte bine, caci santem in Aso-ciatia Universald de Istorie 5i pe care-1 vad lafiecare congres, a gasit cu cale sa tipäreasca ocarte in limba francesa, de trei sute 5i ceva de pa-gini, in care imi face o onoare, pentru care ii santrecunoscator, carte care se chiama Metoda istoricaa d-lui Nicolae Iorga". Aceasta inseamna ca vreasa dovedeasca faptul cd aceasta metoda consista ina falsifica, 5i en, prin urmare, sant un mare falsi-ficator. Falsific texte, explicatii, 5i toate acestea casa dovedesc lucrul, care pentru d. Domanovzkyeste absolut inadmiLibil i anume cä Romanii auexistat pe malul stang al Dun5rii. Adee5, dupa a sametoda, nu a existat niciun singur Roman pe ma-lul stang al Dunarii, iar, claca totu5i ar fi existat,1-ar admite cel mult pana la Carpati, fiindca, dacaar merge dincolo de Carpati, ar fi monstruositate5i trebuie un falsificator ca mine, cu umetoda mea",ca sa iscodeascd lucruri de acestea, care nu au e-xistat niciodata.

Cartea are, am zis, trei sute 5i ceva de pagini.

u

91

Mu ltA osteneall pentru. Domanovszky 5i maiputinA politetA, pentru cä trebuia sA-mi trimeatAcartea i mie, ca sA vAd i eu cum am falsificat.Cartea putea si-mi foloseascA la ceva. Am tele-grafiat sA mi se trimeatA ca sA rdspund i eu, carenu am con5tiinta cA sant uu falsificator.

Adaug cA, dupd a mea credintA, putem trAiin cele mai bune raporturi intre Romani 5i Ma-ghiari, chiar dacA Romanii ar fi existat pe malulstang al DunArii. Nu este eine 5tie ce crimA fatAde interesele natiunii maghiare, dacA au existatRomani 5i in Ardeal. lath', din partea mea Ii dauvoie d-lui Domanovszky sA spunA a au existat Ma-ghiari in Peninsula BalcanicA sau in Grecia, inAsia-MicA, fie 5i in America. Ce pAgubesc eu, dacAii dau voie sä spunA a5a ? De ce o atat de grozaväsupArare, cuprinsd intr'o carte de trei sute de pa-gini, in care sA-mi facA o a5a de mare reclamA, inloc sA zicA : problem existentei Romanilor pe ma-lul stang al Dunarii, Med legAturA cu metodaistoricA a d-lui Iorga",,

CAci niciodatA nu mi s'a fAcut o reclamA maimare. S'ar fi cuvenit sA-mi pund i portretul.Voiu cere neapArat ca la o doua editie sA figurez,supt aspectul care sä arAte 5i mai clar cA eu santnascut pentru a fi falsificator.

Dar, in putinul timp pe care mi 1-am fixatastAzi, voiu cAuta sa vA arAt, chiar in legaturA cuunele argumente pe care le pregAtesc d- lui Doma-nowszky, fiindcA sant a5a de grAbit, incat, de 5icartea 'nu am vAzut-o, dar en imi inchipuiu cenoate sA spunA d-sa induntru, 5i am inceput pole-mica, tot in frautuze5te , in ce prive5te pAtrundereanoastra popularA aiurea, cA ea s'a sAvar5it in douAfeluri : primul fel, care este margenit la un teritoriufoarte restrans i numai la un numAr oarecarede ani, a5a incat de dansul o sA vA vorbesc in le-glturA i cu intinderea noastrA politica, fiinda este

92

o consecintd a acesteia. Am fAcut agricultura,intr'un moment, si dincolo de hotarele noastre, 5ianume la cloud epoci deosebite, asa incAt, cum existfi oagriculturd romAneascd dincolo de hotarele roma-nesti, cea d'intAiu pdtrundere a plugarilor nostridincolo de unul din hotarele pAmAntului romdnesco cunoastem si din conferinta precedentd, in carev'am spus cd, dupd I68o, noi am avut o partedin Ucraina, regiunea de dincolo de Nistru. Afost o Ucraind Moldoveneascd, cu o cArmuire aMoldovenilor, in care au stat dregAtorii lui Duca-Von, in care au pAzit soldati romAni si dincolo deNistru s'au scris acte in romAneste, dintre careunul s'a si pástrat. Astfel marea agriculturd ucra-iniand, care s'a alcátuit supt influenta unui Ger-man in ultimele decenii, veti fi auzit de numeleunui Faltfain, care a venit cu idei foarte indrAz-nete si acolo, in stepd, a introdus nu numai agri-cultura, ca Moldovenii, ci si o crestere a vitelor,asa de inteligent condusd si urmdritd cu toatAstrAdainta, ?neat a creat, prin incruciski, tipuride vite care nu existau inainte ; iar, pe urmA, a venitrevolutia ruseascd si a stricat si aceste gospodArii,ca si altele si familia a fugit de acolo, sArdcitäcu desAvArsire, rdtdcind pe Marea Neagra langdgranita noastrA, si nu stiu ce s'a ales de clAnsii.

Acelasi lucruri le-au Meat si plugarii romAni, nunumai decAt din ordinul lui Duca-Von. Caci oa-menii nostri au o foarte mare curiositate: totdea-una vor sd van ce este dincolo". Ei au tendinta,de nebiruit, de a scociori si de a descoperi ceva.

Mai tArzin, in secolul al XVIII-lea, iltusii si-auinchipuit cA pot pdstra Moldova. 0 ocupaserd siar fi dorit sd treacd si in Tara-RomAneasca. Eiau socotit deci cd nu vor iesi din Moldova 5i,atunci eland au váznt totusi cA tratatul de paceii invitA sa se intoarca inapoi acasà, au amenintatcd, daca Turcii vor neapArat sA aibA Moldova, o

93

vor avea, dar farg locuitori: luam locuitorii deacolo §i-i ducem pe toti aiurea. Era greu sa ducäpe toti locuitorii, dar au indemnat pe foarte multitdrani de-ai no§tri s treaca dincolo, cum i-au in-demnat §i pe Sarbi. Este o intreaga regiune dinRusia apuseang pling cu ace§ti Sarbi, Serbia Noua.Din ace§ti Sarbi s'au ridicat §i oameni foarte in-semnati, cum este generalul Miloradovici, careprobabil venia din regiunea aceasta a Serbiei Noi,

Astfel s'a creat j o Moldova Nona. Moldovaaceasta Noua de la 1740-90 traie§te §i 'And astazi.Sant sute de mii de Romani dincolo de Nistru, lacari noi ne gandim foarte putin, cari merg la Bug§i unele elemente chiar pana in Crimeia §i in Asia.Acolo unde sant, §tim, din märturisirile ace-lora dintre Romani cari §i in timpul razboiului: Ro-mani din Bucovina, din Ardeal, au locuit in partileacestea,. §i a§a au fost siliti sa locuiasca acolo,intre Ru§i, preotii C. Motariu §i I, Agarbiceanusant cei mai buni gospodari, pang la kolkhozurilesovietiste, care li- au distrus avutul, Nu era pang atuncicamp mai bine ingrijit, nici vite de rasa mai fru-moase, nici ordine mai deplind in gospodariedecat la Romani, §i chiar Romanii represintau unfel de clasa superioara Ltd de taranii ru§i. Untaran rus, daca ajungea sa se insoare cu o Mol-doveanca, o socotia ca o inältare in rang, cadMoldovencele de obiceiu nu se coborau /Ana la ocasatorie cu tarani ru§i.

Prin urmare, iata o a doua mi§care cu caracterpopular, pe care nu a poruncit o Statul moldovean,prin care o parte din populatia noastra, ca agri-cultori, §i-a mutat dincolo de granita vechea a§e-zare §i ac Ao a facut o opera de civilisatie, carednreaza pana in mornentul de fata in Ucraina.Mai sant Romani prin partile acelea, foarte multiRomani, pe cari nimeni .nu-i va desnationalisa, §ipe basa existentei acestor Romani s'a creat repu-

oi

94

blica aceia caraghioasa, care este Moldova Sovietica,de care se ocupA de atita vreme unul dintreTransnistrieni, apezat la Iapi, ca functionar,: d.Smochina, care pi-a facut din cercetarea acestorlocuri, de unde a plecat el, obiectul studiilorsale. Apare acum pi o revistA Transnistria".

Acolo se intrebuinteaza limba romaneascd.colile romanepti sant cu litere cirilice. Am avut

pi eu in manA cArti pentru pcoalA tiparite acolo.Sant in ele versuri, de obiceiu destul de proaste. Darpi o literaturA popularA care nu este peste masurd derea. $i e Inca interesant sa se vada cum aceas-tA republica moldoveneasca, in care se scrie roma-nepte cu litere chirilice pi in pcoala se cultivAlimba rotnaneasca, de pi nu i se zice romaneasca,este incredintatA unor autentici represintanti aispetei semitice, adeca Evrei. Evreii sant stapani,supupii sant Moldoveni.

Acepti Transnistrieni sant foarte numeropi, darnu ne gandim sA-i anexam ; nici prin cap nu nipoate trece sa schimbAm granita apa de buna pecare o avem la Nistru, ran foarte larg pi frumos.Doar dacA unii oameni politici uunbla cu astfel derataciri. Tntr'un rand : inainte de razboiul balcanic,Ion Brätianu ma intreba, dincolo de Dunare, pangunde merg Romanii. Visa poate, ca pi tatAlsau la 1877-8, o intindere peste fluviul degranita, ceia ce ar fi o prinaejdie pentru noi. Noiptim foarte bine cA exista aceasta republica moldo-veneasca pi oamenii de acolo pot sl ramana, dacdvor, iar, daca nu vor sA ramana, pot sa se intoarcain Basarabia, pi putem chiar sa facem un schimbfoarte folositor. Iata, de exemplu, pentru gospodariiaceptia minunati noi sä dam o parte, dacA vreacineva chiar intreaga populatie evreiasca din Mol-dova : o conventie foarte favorabila cu Rusia Sovi-etica : pentru un Roman de acolo o suta deEvrei de la noi, Ca populatie, pierdem, dar

95

avem 5i. alt punct de vedere decat acela al numa-rarii capetelor, fie cu perciuni, fie fard perciuni, carein fond sant tot capete omene5ti.

Deocamdata a vein deci o inaintare a agriculturiinoastre, care a trecut dincolo de granità.

VA' mai dau Inca un cas :Malul celalalalt al Dundrii este plin de Romani.

Cand ma intreba Ion Brätianu: dincolo de Dunärepang unde mergRomanii, i-am spus: trage olinie de la un capat al Dunarii-de-jos pana lacelalalt 5i, granita fiind compusa din inaintari alemalului drept asupra malului stang, toata patron-derea aceasta a Balcanilor cdtre noi este umplutdde la sine de elementul romanesc. Elementul acestase intalne5tepana foarte departe. Eu 1-am intalnit pandaproape de Macedonia, in satele acelea care nici nusant insemnate ca avand o poulatie romaneascape hartile noastre, 5i nici nu a fost vorba, cred, dedansele niciodatd.

La un congres de bizantinoIogie m'am dus 5i eusa vdd una din cele mai frumoase clAdiri biserice5tiale Sarbilor din evul rnediu, cladiri pe care ei le aumai molt cleat noi, 5i noi am invalat foarte multde la dan5ii. Nu este peste masura de placut sa orecunoa5tem, dar e o datorie de onestitate sa spu-nem cand a5a este. Nu 5i-au facut o mare reclamdSarbii, 'Ana in timpul din urma, dar au inceput5i ei sa scoata inainte biserici mult mai vechi 5i.chiar, in genere, mai frumoase decat ale noastre.

5i acolo am gasit Romani. and i-am intrebat :dar d-voastra de &and santeti aici?", mi.- au raspuns :santem aici de totdeauna ; n'am venit de nicairi".

and am fost in campania din Bulgaria, regiuniintregi prin care treceam noi erau numai de RomaniSe pot vedea, nu dupa costum, Hilda unii au pa-rAsit vechiul costum oltenesc. Cad sant foartemulti Olteni: dacd Bulgarii au intrat in Munteniala noi, noi am trimes pe Oltenii no5tri dincolo,

96

douA milari paralele, numai cat noi pe Bulgarii-am desnationalisat, iar Bulgarii, cu toate mijloacelelor politiene5ti, n'au putut sA desnationaliseze peOlteni. Dar, nude nu era portal, ii recuno5tea ci-neva foarte u5or prin mila de oameni. Veniau sol-datii obositi, hAmesiti. DacA treceau printr'un satbulgAresc, u5i1e 5i. ferestrele erau inchise, daci treceauprintr'un sat romanesc, pe margenea drumului eraa5ezatA apà pentru drumetul care trecea. Era unsemn care nu putea sl inele niciodatA. Gospodariicei mai buni din partile acestea sant Romanii. NuvA vorbesc de Macedoneni, cari represintA o altàramurA, ci de Romanii din Oltenia noastrA, intrutotul asemenea cu cei ce ant pe malul stang alDun Aril. In aceastä privintA, chiar astAzi i-am pre-gAtit un argument d-lui Domanovszky. DacA Ro-manii de aid au venit din Peninsula BalcanicA,de ce vorbesc un alt dialect romanesc decalRomanii din Macedonia ? Ar fi trebuit ca noisi vorbim ca 5i ei, de vreme ce ne-am dus de acolope la 1300 ; dar 5titi a dialectul macedoneaneste a5a de deosebit de limba noastrA, incat nune putem totdeauna intelege.

Dar d. Domanovszky vorbe5te de un popor pecare nu-1 cunoa5te, de o o tarn pe care nu o cu-noa5te, de o viatA pe care nu o cunoa5te. Numaicu cateva documente in manA nu se pot dis-cuta lucrurile acestea. Para cand nu cunopti tara,natia, limba 5i o multime de alte lucruri, nu poti sAvorbe5ti cu temeiu.

IatA deci o migratie romaneascA de Olteni. De ces'au dus ei acolo ? FiindcA erau mai u5oare con-ditiile de viatA acolo decat in Oltenia lor. In par-tile noastre trebuiau sA dea tribut Turcilor, trebuiausA dea provisii Turcilor, trebuiau sä rabde multede la Turci. Dar erau 5i boierii, 5i era 5i Domnul.Cand e vorba sti sugA sangele un parasit,nu e plAcut, dar e mai suportabil decit sA vinA

§7

parasitii unul peste altul si Turcul, si boierul, siDomnul. Pe de altd parte, Turcului ii era mild deai lui, dar nu-i era mild de ai Domnului ; prin ur-mare, de la cei cari erau in curte la ddnsul el luamai putin decdt de la cei cari stdteau supt obld-duirea Domnului crestin.

Pe urmä, la noi era o administratie in sens euro-pean, cu lucruri szrise: cu functionarii te intelegeaimai greu. La Turci lucrurile nu se faceau cu scripte,te intelegeai cu functionarul si inselai pe Sultan.Era mai usor sd inseli pe Sultan dincolo deDanire decdt sa inseli pe Domnul de dincoace deDundre, care te cduta la catastif si vedea catrebuie sa plAtesti

Dar aici avem a face cu o trecere de elementromânesc, model in ce priveste gospodaria, dincolode Dundre. Ei au fost niste invdtdtori in materiede agriculturd. De ce? Fiindcd SArbul este rdzboinic,este haiduc, si este si pazitor de porci, Bulgaruleste chrciumar, bdcan, cdmdtar. E si Oran, dar nuOran in ramdul intdiu. Adevaratul tdran e findomul nostru. A. fost, astfel, ca si in Ucraina, si din-colo de Dundre o pätrundere de element românescromânesc din punct de vedere al gospodariel agri-cole. Dar cei cafi au jucat rolul cel mai mare Ince priveste expansiunea noastrd dincolo de grani-te au fost ciobanii, pdstorii.

D. D3manovszky spune: Românii au fost cio-bani si isi inchipuie cd cioban" inseamnd ultimaexpresie a inferioritatii onaenesti Dar nu e asa Cio-banal este de obiceiu deprins sa lupte cu prialejdia,pdzincl turma; el e mai vitnz 5i mai drept deckplugarul. Plugarii, ce i drept, se cred mai presusde ciobani. Din causa aceasta, de exempla, 5i pevalea Teleajenului au Lost totdeauna ciocniri intreelemental mocdnesc 5i elemental celdlalt, asa-numitiiCojani. Cojanii yin cu carele lor, de aduc porumbde jos, 5i Aocanal stie când vine Cojanul cu p0-

7

98

rumb fiindca aude scartaind carul cu legaturi defier care pentru Mocan nu are importanta: la elimportant e calul ; sant deci oamenii carului 5i. oameniicalului. Doua spete deosebite, 5i rade 5i Mo-canul de Cojan, 5i Cojanul de Mocan. Astfel, peaici in sus, este un sat care se chiama Rancezi.Name le vine de acolo ca Mocanul are cama5a seal-data in zer, ceia ce itnpiedeca ingramadirea para-sitilor. Cama5a nu este frumoasa, dar e foartecomoda, permitand sa fie multa vreme purtata. Dar,natural, miroase a educed. Rancezii nu inseamnadeci altceva decat un numar de Mocani, cari s'aua5ezat acolo, Astfel Mocanul este suflete5te un omsuperior plugarului in ce prive5te imaginatia 5isentimentul. De ce? Fiindca el traie5te in miiloculnaturii. Natura il inspira. In fiecare moment eleste cu stelele de-asupra capului ; el este cu toatetainele firii de jur imprejurul lui ; toate superstitiile,toate icoanele fantastice represinta tovard5ii 5ivecinii lui. E deci in stare de inspiratie continua.Pe de alta parte el nu strange bani, nu face soco-teli. Numará oile, ingrije§te de canii 5i magarulsau, pe &and acel care sta pe pamantul sau e in-tr'una prins de socotelile acestea, care-i taie ori-zontul.

Poesia populara vine, in cea mai mare parte, 5iin partea cea mai grea, balada, de la Mocani. Mo-canii ace5tia nu numai ca an creat poesia aceasta,dar au raspandit-o, fiind marii agenti ai canteculuipopular, din care causa cantecele arde1ene5ti secanta dincolo de Nistru 5i cantece mo1dovene5ti sepot intalni 5i'n cutare regiune din Peninsula Bal-canica, fiindca ei treceau prin Dobrogea 5i se du-ceau pand la Varna cu turmele lor. Acesta e unraspuns pe care pot sa-1 dau d-lui Domanovszky.Dar pot sa-i mai observ un lucru.

D-sa crede ca pastorul este un om de cutare loc.Dar, el fund 1112 OM de orizont, 11 afli pretutin-

99

deni. El n'ar avea cask dar nu este adevarat ae un vagabond. D. Domanovszky crede a ciobanuleste un sdrantoc §i un prost. Pe and, nefiind prost,el e une ori bogat ; ca teritoriu de actiune, el i§i stieperfect drumul. Asa a fost si in Peninsula Iberica,unde sistemul acesta se chiama mesta", a§a afost si in Italia veche. Scriitorii latini povestescde ciobanii cari veniau din Nord si treceau prinmuntii Abruzzi, fund supusi la un regim special. Ainostri mergeau de la o fantana, de la un put, laaltä fantana, la alt put. Crucile pe care le vedemin Meagan nu inseamnA ca a murit cineva prinaccident acolo, ci ele servesc pentru orientareaciobanilor. Mild yin zapezile cele marl, crucileacestea Inca /tsar, pentru ca sa arale drumul.Asa este si in Asia. Acolo ciobanul turanian, carevine In Iran, merge pe o anume linie. Pe ea nusant puturi, ci cisterne, nude se adund apa deploaie, si, daca nu le stie Turanianul acesta trans-humant, om cu cloud locuinte, una de varil si altade iarnk si se rataceste putin, ii mor oile de sete.Aceste cisterne sant intr'un anume loc si nu sepoate gasi altceva care sa inlocuiasca apa, multäori putind, build ori rea, care se gäseste in ele.

Ciobanii ace§tia, pe cari iam descris a§a de pescurt, creatori de musica si de cantece, care mergimpreunk una din ratacirile cele mari ale moder-nistilot nostri este ca sant dusmanii musicei inpoesie, si de aceia fac versurile acelea labartate,evitand tot ce este armonios, Fara a-si da samaea poesia este une ori pe trei sferturi musied sipe un sfert euvantul care se intrebuinteaza. Eisant un fel de cavaleri, de nobili. Due lupta cufiarele. Este o du§mAnie luptatoare chiar si intreciobani, ca in Miorita", unde cei trei ciobani,veniti din trei regiuni, se bat intre dansii, ori cau-ta Ali fure oile. Din acestia se pot face apoifoarte buni osta§i. Cand yin ei cu bita lor, ea poate

100

s5 faca mai mult5 isprava decAt o arma perfec-tionata, daca acel care poarta pe accasta nustie s'o intrebuinteze. A lovi in numele Tataluidrept Intre ochi e un lucru pe care II tie oncecioban.

Acesti ciobani ai nostri au cutreierat toate tan-le, In toate directiile Au trecut peste munti, pestevadurile apelor, au amestecat toate stapanirile. Eireprseinta un element, care in esenta sa Insäieste trecator de hotare. Ignoreaza hotarul, carenu are nicio valoare pentru dAnsii. Au existattotdeauna regimuri de Stat care permiteau c'oba-nilor sa circule. 0 singuta data s'a incercat sa seimpiedece aceasta, pe vremea Cud Monarhia austro-ungara ni arata coltii si cAnd un anume regim dinArdeal cauta sd desnationalizeze pe Românii deacolo Pentru aceasta trebuia ca acesti ciobani dela Nordul Carpatilor sa nu aiba legatura cu noi.Eram deputat in momentul cand s'a presintat oconventie care cuprindea, in ce priveste pe Mar-ginenit nostri de la Saliste, despre cari mai am saspun un cuvant, o clausa care trebuia sa-i distru-gd, sa-i saraceasca. Se (Muse ordin majoritatii caea sa nu proteste impotriva acestei clause. Eumi-am facut datoria si am protestat, dar taportorul,care era un om foarte de treaba, Emanuel Porum-barn, avea insarcinarea de a trece peste greutateacare se fäcea pastorilor romani de dincolo de munti.$ i este aclevarat ca de pe urma acestei conventiiau saracit foarte multi dintre Margineni.

Dar este o mare greseala, pe care o face oricineIi inchipuie ca pastorul este condamnat sa ramanatotdeauna pastor,

Nu este adev5rat. Plugarul nu poate sa devinapastor ; bacanu/ nu poate sa pasca oile. Dar posi-bilitatile umane ale ciobanului sant nesfarsite.Dovada 0 aduc toate asezarile acestea de plugaride astazi, ai cdror bunici au fost ciobani.

10 1

Dobrogea cuprinde astfel dottä elemente roma-nesti. Un element pe care I-a adus Statul roman,care nu-1 stie ingriji : colonisatii acestia chiar dinanul urmätor ai imprumutat adesea de la Bulgari,cari erau vechi gospodari ; unii dintre (latish auintrat si slugi la acei Bulgavi si s'au bulgarisat incurand. Dar, pe cand Statul, ca totdeauna, s'adovedit de o lipsa de prevedere, de o stangacie,mai ales de un defect de observatie asupra lucru-rilor pe care le-a facut , pentru cd nu este deajuns sa plantezi un pom, trebuie sa te si ingrije-sti o bucata de vreme, Oita ce el poate trai numaiprin vlaga lui , care sant extraordinare, pe dealta parte este plin malul celdlalt al Dunarii decoboratod directi ai Mocanilor. Acestia sant ele-mentul cel mai serios, cel mai trainic, cel tnaivrednic de stima dintrn toti Romanii cad se gasescpe acolo, de la Nicolitel pana la Ostrov.

Dar nu numai atat, Nu numai cd acesti ciobanicad treceau granita se duceau une ori si patrundeau,cum v'am spus, in Bulgaria pana la Varna, nunumai cd din pastor se poate face un plugar, dardin acelasi pastor poate ie5i un nEgustor. Fiindcaomul se duce sa-si caute un curnparator pentruprodusele sale. El vine cu casul lui, cu lana oilorlui pentru a gasi clienti. La Ragusa. pe malulAdriaticei, pe la 1300 5i ceva, caseus valachicus",branza noastra, se vindea pe piata, si locuitoriislavi, de origine rotnanica, aveau contact cu cioba-nii no5td. Aceiasi pastori se duceau 5i spre Chalcidica,pand ce calugarii de la Athos s'au temut, nu cumvasa se turbure visurile lor prin cunostinta neveste-lor 5i fetelor ciobanilor, fiindca ace5tia veniau cufamilia lor intreaga, 5i s'a luat masura care-i inla-tura. La Dunare, la gura Ialomitei, uncle o Petrasiu un Petrea avea o piud (de unde Piva Petrei",tin Pietrei"), Mocanii vindeau, in targ", floci" dela oile lor (de unde: Targul de Floci)

/02

Prin urmare, ciobanii ajung a fi negustori chiarfara voie, si toata lumea care cunoa§te Oltenia §iin special judetul Valcea, §tie un lucru: Margineniide la Sa liste au trecut dincoace. Ramnicul esteplin de familii de acestea, precum familia Simian :unii au ramas dincoace, s'au a§ezat in ora§ §ii-au dat aspectul oranduit ardelenesc pe carefoarte multe din ora§ele uncle nu au patruns astfelde eletnente mi-1 au. Este acolo credinta ca, dacavrei sa nu te inse1e negustorul, sä te feresti de Grec,sa te fere§ti de Evreu, dar pe toti ii bate Mar-gineanul, mult mai priceput in materie de comert.

Om din toate pärtile, om din toate domeniile,cuprinzand in sufletul sau toate elementele care sepot desvolta, acesta este admirabilul cioban alnostru, pe care nu trebuie sa-1 judece cineva dupdcamasa lui neagra, nici dupa viata lui in aparentaasa de saraca, ci dupg toata comoara ce se cupri-nde in dansul.

El domne§te din Maramurds pang in fundulBalcanilor si acolo isi da main en elementul pas-toresc transhumant din Macedonia, care mergepang 1a capul Tenar, in fundul Peloponesului,chiar daca acum nu mai stie romaneste.

Prin urmare elementul romanesc prin ciobani aajuns pang la ultima limita a continentului euro-pean. Si in regiunile acestea grece§ti oriunde seintalne§te cineva cu dansul. $1, in Penisula Balca-nica, indata ce are cineva nevoie de o calauzit,trebuie sa se adreseze la acela care este chervana-giul, omul ce conduce caravana. Pe la goo §f cevase pomeneste de null drumari, hoditi" in greceste,despre cari se credea ca sant ni§te talhari, dar eisant ace§ti chervanagii, cari pot fi §i calauzelecele mai credincioase, dar, in acelasi timp, andnu se inteleg cu cineva, pot deveni §i aceia cariasteapta la stramtoare pentru a omora.

Dar eine conduce caravana intelege cat de folo-

103

sitor poate s5 fie a se a§eza ld un popas, devenindacolo hangiu. Hangii §i bacani in toatá PeninsulaBalcanied sant Romanii Macedoneni, a§a incatOltenii, cari s'au coborit in Serbia, intalnesc, inanutnite regiuni, un om de la margenea drumului,vanzand bäuturä §i (land locuinta calátorului, careeste, de §i vorbe§te altà limbä romAneasc5, tot ci-neva din neamul lui.

Peste atatea popoare str5ine, deci, prin rátácirileciobanilor, ca §i prin patrunderea agricultorilor,prin inaintarea chervanagiilor i preset* hangiilordin Macedonia se intalnesc cele douä pArti alepoporului romfinesc.

Iar, pentru a a ajunge la acest resultat, nu amvársat o picatura de sane a altui om, pe caresA-] socotim ca duman, ci viata din noi a fost instare sä Ned' lucruri pe care cuceririle le indepli-nesc poate mai larg, dar care nu au niciun viitor,cand se sprijind pe ur5 §i pe violenta.

VII.

Am spus in cea de a doua din aceste conferinteca o sd va arat cum poporul romanesc, iesind dinhotarele sale stricte, a putut sd exercite o influen-ta si altfel decal prin partea din ciobanii nostri,din agricultorii nostri care s'a indreptat dincolo delinia Dunarii si dincolo de linia Nistrului.

si, in ceia ce priveste aceasta intindere culturalade care este vorba acum, este bine sa o punemin legltura cu trei notiuni, care acestea dominatoata opera pe care am pututo indeplini dincolode granite.

Intaiu, a fost o opera de luare in stapanire aaltui orizont, fiindca de acesta este vorba ,prin puterea misterioasä, prin taina de simpatiep& care o cuprinde Inteinsa limba romaneasca.Limba aceasta romaneasca a fost prin urmare pen-tru noi mai bunä decat sabia si decat celelalteanne agresive ale altor popoare. Noi am cuceritprintr'insa.

In momentul de fata este un nationalismfoarte pronuntat, foarte ascutit, foarte violent,foarte putin pazit si ca echilibru mintal si ca tnij-loace de expresiune, care face ca aceasta intinderesa fie taiata. Lumea se apara acum impotrivalitubii romanesti, dupd ce unii dintre ai nostri,clasa domnitoare de la noi, a alunecat spre grece-ste, spre frantuzeste, si, dupd razboiu, cum Francesiisant foarte simpatici, se aluneca din nou catrefrantuzeste, asa cd s'a facut o sparturä in ceia cepriveste domeniul limbii romanesti chiar in clasaconducatoare, ceia ce este un foarte mare pacat,

105

pentru care pe vremuri am fault i o bucaticá derevolutie", dar nu-mi va parea ran nici Ova lasfarsitul zilelor mele, impotriva celor cari gonesclitnba romaneasea din rosturile romanesti.

Dar, supt influenta supernationalismului, se cautaacum impiedecarea acestei patrunderi a unui sufletromanesc dincolo de hotarele Romaniei. Iata, acummi-a sosit cartea d-lui Domanovszky, i i-am culestoate injuriile, ba chiar mi-a facut o deosebitaplacere sä le culeg pe toate. Totusi, cancl vor-beste frantuze§te, d-sa este mai pazit, canda vorbit insa inteun ziar din Budapesta, datdrunoul. D. Dcnnanovszky este Polon de origine,prin urmare se crede mai obligat de cum ar fi unMaghiar de pur sange sa apere ceia ce pentru d-saeste o convingere, dar pentru mine o ilnsie. Amputut sa vad pana unde duce pasiunea unui omde varsta si de situatia d- sale, cu nationalismul acestaintransigent, trecand peste orice limite. Eu mergde la falsificator" permanent pana la dibaciujongleur". Acum, va puteti inchipui ce mai poatesa fie pe dedesupt. Dar imi fac o deosebitaplacere din aceasta : numi aduce nimeni un maimare serviciu &cat cand ma injura. Injuria luiintra in capitalul mieu. atunci &And eu nu am niciunfel de vinovatie.

Dar, vedeti, este un nation Ilism in timpurilenoastre care nu admite interpenetratii, strabateride la o tara la alta, care erau ingaduite odinioara.Pana unde se merge in momentul de fata cu acestultranationalism, ati putut vedea in ce priveste raz-boiul contra cravatei. A inceput in Italia. S'a zis:sa umblam cu gatul gol, fiindca influenta francesäse ascunde in cravata. Din fericire, alte piese deimbracaminte nu sant numite cu cuvinte francese,pentru ca alt fel ar ajunge cineva la nudismul ab-solut. iIndat a cativa ziaristi de la Budapesta au sistrigat: lepädim i aoi cravatele, odatà ce le a

si-a

io6

lepadat Roea", fiinda, de sigur, Traian n'a purtatcravata, si laid Arpad. Lisa s'au cam pacalit, §iiata de ce: cravata" stiti d-voastra ce inseamna ?Inseamna legaturA degat croata". Cravata este decicroata, si prin urmare cei cari cred ca poartarazboiu cu Francesii, poartA razboiu cu Croatii.Dar Frances este una si Croat alta.

Am spus ca avem ca mijloc de penetratiunedincolo de granitile noastre limba.

VA voiu arata de ce limba noastra a putut sAfie instrument international, fiindcA eicista uninternationalism al limbii romanesti, pe care nu-Istim 'in de ajuns, nu bagasem sama la dansul sinu ni scoteam niciun fel de merit din aceasta,acordandu-i recunoasterea la care are dreptul.

Pe urma vineinsa o anumita conceptie religioasa anoastra in felul cum am inteles noi ortodoxia. Acestaiarasi a fost un element de patrundere pentru noidincolo de granite.

In sfarsit, noi am fost asezati unde ne gasim,ca un popor In tam caruia se poate strabate usor,si din Apus, dincolo de Tisa, de-a lungul Oltenieisi pe urma al stepei muntene, si pe la Nord, pevechi drumuri de negot. Se poate cobori cinevafoarte bine si din Nord-Vest si din Nordul curat,in Moldova. agar drumurile noastre de apa, raurilenoastre, Ingaduie aceasta patrundere. Aid batvanturi din multe parti, pi mai prielnice si maiputin prielnice, si atmosfera noastra fisica vinedin aceste vanturi care vin din diferite directii.Cu atmosfera noastra morala e tot asa: vanturileculturale bat din deosebite directii. Vantul Apusuluibate la noi mai des si cu mai mare intetisitate decum poate bate in Peninsula BalcanicA. Noi nufacem parte din Balcani, fiindca santen2 Carpaticisi, dull santem Carpatici, nu putem fi Balcanici,iar, dacA am fi Balcanici, ar trebui sa evacuam

107

Carpatii. Numai in Italia se intrebuinteaza expresiaaceasta de Balcania", care merge de la CapulTenar pana in varful Carpatilor, dar este cu totulnepotrivita.

Deci popoarele balcanice au luat anumiteinfluente apusene prin noi. Nu de la noi :este o deosebire intre una §i alta. Noi nu avempretentia de a fi creat o cultura proprie a noastra.Si, de ate ori vedem pe cineva care pretinde cdeste creator de culturgi fard niciun imprumut deaiurea, nu ne putem impiedeca de a zimbi, chiardacd acela pe sama caruia am zimbi, cum este casuld-lui Domanovszky, se supara §i ne injurd putin.

Caci d-sa are o ideie care mi se pare imposibila.Zice ca, inainte de a veni Ungurii in Panonia, Incadin Lebedia, din stepa ruseasca, ei aveau o con-5tiinta politica i nationala deplina, ceia ce esteabsurd. La niciun popor nu se poate spune pevremea aceia, inainte de 800, ca are un simt deunitate nationala. SA-1 aiba la 800, cand acesteasant lucuri de la i800.... Si pe langa aceasta ar fiavut 5i sentimentul inonarhic, care n'a existatatunci, fiindca, de fapt, child au venit semintiilemaghiare cu Arpad, a trebuit o multime de vremepana ce regalitatea, cu ajutorul Sfantului Scaun,sa capate influenta asupra separatismului 5efi1orde triburi. E de toata evidenta.

Dar idei de acestea, de extrema definire a unorconceptii care au venit mai tarziu, .ni sant noua cudesavar5ire straine.

Prin urmare, noi nu vom pretinde niciodata nicia am avut con5tiinta nationala la 800, nici un sen-timent de unitate nationala tot la anul, 800, nicisentimentul monarhic asa cum este astazi, la 800,nici ca am creat o cultura la 800. Dar prin noi aupatruns anumite cultilri. A fi creator de culturaeste fail indoiala mult mai mult decat a fi mijlo-citor de cultura, dar §i a fi mijlocitor de culturA

ro8

poate fi un lucru foarte onorabil pentru sine sifoarte folositor pentru altii.

Deci, resum: Noi am putut sA exercitdm o influ-ent5 culturalä, asteptand conferinta din urmd, incare va fi vorba de influentele politice, pe treic5i: prin limba noastrk prin conceptia noastradespre religie i, al treilea, prin sarcina de mijlo-citori ai culturii apusene, Bung sau rea, cdci eu nuzic c5 a fost bund totdeauna i câ resultatele aufost fericite, dar, in sfarsit, cultura aceasta apuseanda patruns in aceste locuri de veche cniturd patri-arhald si de culturd orientalk prin noi, si in aceastacalitate am exercitat a treia influenta cu1tura15.

SA le 1u5m pe rand.Intaiu, limba. Noi nu ni dam sama in de ajuns

ce mare comoara este limba noastrk Nada, dacAni-am da sama, atunci Idea' indoiald n'am strica-ointr'un sens sau In altul. Limba romaneasca sepoate strica prin prea multe neologisme, si mai alesneologisme nemistuite, fdr5 folos. Dar limba româ-neascá se poate strica i printr'un exclusivism ar-haisant care sä ne trimeat5 la anumite cuvinte vechicare sant vestede, moarte. Bune pentru a impo-dobi literatura, ele pot fi potrivite pentru o expu-nere istoricd, dar aceasta nu inseamnd ca trebuies5, izgonim neologisme de origin,: latink ca sA in-troducem toate turcisrnele, toate maghiarismele,toate sla isniele, care in mornentul de fata ntrsemai intrebuinteaza. S5 zici neapIrat a fagaduiatotdeauna, atunci caud poti zice, une ori, si a pro-mite", si asa mai departe.

Ii scapl din vedere unui om foarte inteligent,care duce o campanie folositoare prin Universul",un lucru: el noi avem interesul ca limba noastrd sáaib5 cat mai mult contact cu alte lirnbi, fiindalaceasta deschide drumul c5tre not Neologismelesant deci fericite, fiindcd vine cineva, un Latin,

IOu

Trances, Spanioi, sau un alt Apusean care cunoa5teuna din aceste limbi, mult mai raspandite 5i maicapabile de a produce literatura, pana acum, de-cat limba noastra, vine catre noi: el recunoa5teunele cuvinte i cuvintele acestea 11 ajuta sa cu-noasca altele. Limba joaca multe roluri i joacadeci i rolul ace,sca de a ca5tiga prietenli, de ade5tepta simpatil, de a deschide drumuri catre noi.

Limba e bine sa o lasam in sama ei. Toatenormele pe care le da unul i altul, sprijinin-du-se pe 'Wei generale sau invocand argumentede bun simt, pot sa aiba un rost, dar limba esteun lucru viu, care merge, inlatura cuvinte, prime5-te cuvinte, scade importanta cutarui cuvant, cre5teimportanta altui cuvant, creiazd din materialul pecare-I are o multime de nuante, care nu existauinainte. Se zbate tot sufletul unei natiuni in limba.

Ce poate sa 5tie un gramatic, un filolog, tin, criticliterar despre toate lucrurile acestea? Cel care facedictionaie aduna vocabulariul, indiferent daca mergsau nu merg cuvintele, daca merg mai mult saumai putin. Dar, in sfar5it, poporul, in intregimealui, in chip ob5tesc i pe cai misterioase, este ne-contenit elaborator de limba. Nu exista o limbaromaneasca permanenta ca aceia din acest momentin care vorbesc eu. lath, sa zicem, gasesc eu o expre-sie fericita. Aceasta expresie poate trece in litera-tura. Astfel s'a schimbat un lucru. Tot a5a, ideilepe care le exprim aici pot sd fie impartasite decineva, influenteze in ce prive5te judecareaacestei chestiuni a neologismelor.

Limba, prin unnare, este un rau care merge,care-5i sapd mai adanc albia, care se muta dintr'unloc in altul. Ceia ce era oat al undelor ajunge a fide la o bucata de vreme numai o gramada depietri5 sau o insuld de mai.

'Aruba noastra este pretioasa supt foarte multeraporturi. Este pretioasä, mai intaiu de toate, fi-

sA-1

110

indcA poti face dintr'insa ce vrei. Poarte putinesAnt limbile potrivite pentru a5a. ceva. Se poateintAmpla chiar ca o limbd O. fie prea mult cultivatä,5i prin aceasta intepenita in anumite forme, carete urmAresc ca ni5te stafii sau ca ni5te semne debät pedagogice de pe o catedra, care te impiedecA,fiindcA necontenit vezi pedagogul in fund care-tiface semn cu bAtul.

Zicea candva un om foarte inteligent, care aavut un sfAr5it foarte trist, dupa multe gre5e1i, 5iale lui, zicea candva Alexandru Davi lla, care a scrisVlaicu-VodA", 5i Balada,StrAmo5ilor", zicea, vor-.bind de felul mieu de a scrie, pe care multà lumenu 1-a primit atAta vreme 5i erau persoane carecredeau ca-mi fac un compliment spunând : Ce u-5or te poate urmAri cineva pe d-ta cAnd vorbe5ti5i ce greu este cAnd trebuie sA te ceteascA", zicea a5aImi place la d-ta lucrul acesta, cd, de undeincepe frasa, tot iese la capät !"

Nu este un merit al mieu, ci al limbii romAne5ti,care se preteaza la a5a ceva. Poate imbraca oriceidei, poate da expresie oricAror sentimente, in ease pot oglindi orice instincte. Toate elemente mu-sicalitatii pot intra in mijloacele pe care ea le arela indemAnA.

Nu cunosc o altä limbl care sl aibd aceste in-su5iri. In alte limbi sant cuvinte, sAnt intorsAturicare existA in dialecte, dar nu le poti introducein limbA ilterard, fiindca acela care te cete5te nucunoa5te dialectul. La noi avantagiul cel mare esteca, in afara de dialectul macedonean, care este lao parte, de dialectul istrian, care in momentul deMO nu inseamnä decAt felul de a vorbi al unuimic grup, pe cale, din nefericire, de disparitie, dariu afarA de acestea nu existà dialecte. Orice potilua, din orice regiune, i poti introduce in limbavorbitA de toatA lumea.

Dar limba aceasta mai are un avantagiu, pe

:

langA cA este potrivitA pentru once, si pentruglumele cele mai groase, cum le face une on Creanga,care nu e un scriitor de salon ,acum in urmA d.Calinescu, criticul care a ajuns profesor la Univer-sitatea din Iasi, s'a apucat sA scrie o carte deimpietate fata de Creanga, povestind toate nenoro-cirile din viata lui, cu aplecarea d-sale cAtre istoriaromantatA, si, in acelasitimp, denegan lu-i lui Creangaorice altA calitate decat a autenticitAtii (prin el auzipe taranul roman din cutare regiune, insA n'aravea nici o valoare artisticA) si ea poateingadui oricarui cugetator, oricat de originalsi de indraznet, a vorbi despre once subiect, defilosofia cea mai inaltA, afard poate numai de spatiulmioritic" al d-lui Blaga. Dar orice cugetare clara

sdnatoasa poate fi inteleasa de un Roman caren'a facut nici patru clase primare. Eminescu sepoate intelege pe trei sferturi de once Romanstie inteadevar romaneste si are mintea deschisapentru idei i sentimente noi. Este limba cea maidemocraticA si cea mai aristocra ticA tot de odatA,limba cea mai savantd i limba care n'are nevoiede niciun fel de sa vantlac pentru a o intelege.Pentru a sti un strain bine frantuzeste trebuie sa-si facA o anumitä minte, De unde, din o sutd depersoane care vorbesc frantuzeste, la noi, si in aparentadestul de convenabil, poate fi una singura careintelege inteadevAr ce inseamnA a vorbi aceastAlimbA. i, dacA e vorba, apoi, de limba greceas-cd vorbita candva la noi, ce nu cere limba gre-ceased in ce priveste inaltarea cugetarii, pentruca sa te gasesti bine in formele ei ! Candva, laSorbona, d. Mario Rogues, care atata vreme a fosttalmácitorul fata de Francesi la Paris al limbiiromane, explica, la o lectie la care asistam i eu,cA nimic nu-i mai usor decal sa te orientezi, ince priveste formele verbale, in romaneste. In frantu-zeste formele verbale neregulate sant asa de numeroa-

HI

,

112

se, incat Ii trebuie multi ani cuiva ea s'A se poatadescurca intr'insele, pe and in romAneste lucruleste transformat asa, traco-iliric i tArdneste, incatn'are nevoie s5 se zbat5 cineva in atatea forme sirosturi morfologice. i aici este inteadevdrsun mareavantagiu. tii de ce se vorbe§te asa de mult intoata lumea englezeste, limba care nu este usoardsi mai ales sintaxa englesa nu o poti invata usor,pe langa faptul cd nu este peste masurd de sonord,

precisà, ci toate vocalele se amesteca i anumiteconsoane dispar, si cu toate acestea limba englesas'a rdspandit enorm. Pentru c5 nu are gramatic5.Nu trebuie sa te trudesti cu gramatica. Limbamerge de la sine pe o cale curioasa, unick Prinurmare orice Negru, care n'ar putea invdta frantu-zeste mai de loc i ar cdpAta congestie celebraldclaca ar incerca sA invete nemIeste, deprinde intimp relativ scurt englesa, care domind toatdlumea. Fereasca Dumnezeu, poate sd ajunga o vre-me cand toate limbile celelalte ar fi biruite petoate celelalte patru continente de limba englesa.Aceasta fiinda este o limba care se strecoard dela sine printre toate natiile.

Asa este 5i cu limba romdneasc5. Dar limbaromaneasca mai --ire nil dar. Omul, orice s'ar zice,are un simt al frumosului. Ii au 5i anifnalele:albinele, cand Ii fac fagurii, castorii, cand isi cld-desc casa, i a5a mai departe. 0 limba frumoasaare same de a pdtrunde Limba noastrd este inteade-vat- frumoasa, printr'o armonisare a vocolisdrii,instinctivd, care se aplia la toate cuvintele.

V'am mai spus ca, in ce priveste neologismele,nu trebuie sA le considerAm potrivit cn originealor, ci cu prefacerea la care le-am supus noi. Alt-ceva este un colt, de piatra rupt dintr'o stancaaltceva acelasi colt de piatra care a utnblat prinundele raului i s'a transformat in acel chip rotundal unui grAunte de prund. Toate acestea au fost

si

"3o trantura de lespede i acum pare a sant o juarieanume facutd pentru copii. A§a facem noi cuimprumuturile in undele limbii noastre: tocim toticoltii franturilor de stancA intrati in mersul grain-lui nostru.

si limba aceasta, prin insu§irile pe care vi le-amarAtat, a trecut toate granitile.

A trecut toate granitile nu numai odatA cugotnanii, dar i fArA Romani, de la sine. La 1540,beiul de la Tighinea, care pe atunci se chema,turce§te, Bender, purta corespondenta cu Poloniiin limba romaneasca. Pe vremea lui loan Zamoyski,adversarul i invingatorul lui Mihai Viteazul, maiu§or se putea intelege un Turc de la Nistru cuun Polon, chiar in corespondenta oficialA, romanes-te, decat latine§te, limbA pe care nu o §tiaTurcul decat polone§te, limbA foarte grea,care nu facea parte din acelea pe care Turcul leputea cunoa§te. La Nistru s'a purtat deci continuucorespondentd intre Poloni i intre Turd in limbAromaneascA.

Nu numai atata. In Ardeal, Sa§ii nu vorbesctoti la fel. Sasul de la Bistrita vorbind cu Sasulde la Brasov i cu Sasul de la Media§, dacd n'ar§ti litnba germanA din carti, ar avea anumite mo-mente de nedumerire. Pe de altA parte, acolo santmai multe natiuni ; sant §1 Maghiarii. Natiunileacestea nu se pot intelege intre dansele, imprumu-Valid Maghiarul o limba a§a de grea cum estelimba germanA, nici Germanul imprumutand o limbdcare nu are niciun fel de legaturA cu a sa, cumeste cea maghiarA. Dar Romanul este pretutindeni,El este ca apa: cand e de-asupra pamantului, canddispare furi§andu-se ca sA rAsarA din nou in paraie.In toate pArtile, sant &lite de acestea române§tipe teritoriul celorlalte natiuni. In piata ora§elor dinArdeat, limba care se aude mai des, nu numai fiindayin täranii no§tri de valid i cumpArA, este limba

,

8

II4

romaneasca. E o limba de intercirculatie in Arcieal.Dar avem fapte istorice care arata cat era de

raspandita limba romaneasca in circulatia dintrediferite natiuni.

A venit intr'un rand in Ardeal, pe la 1.61o,impotriva lui Gabriel Bâthory, print al Ardealului,un Pa 56, All Maghiaroglu, un fiu de Maghiar°,un Ungur trecut la Islam. All-Pa5a, venind contraprintului Ardealului, cata sa intre in legatura cusupu5ii lui. Si avem proclamatiile lui, -care santscrise in romane5te.

Dar, dincole de Dunare, multa vreme inaintede ce Bulgarii au inceput sa gaseasca , eucred: färd dreptate , ca noi santem un poporstricat 5i fricos, ca ofiterii no5tri i5i pun corset 5ise pudreaza 5i ca poporul este un neam de mama-ligari, prejudecata pe care vecinii no5trii de dincolode Dunare o au 5i nu-i putem face nimic casi-i convingem , dar, inainte de aceasta, avorbi romaue5te pe toata linia Dui:lath, dincolo,era un semn de nobleta. La Silistra, uncle, dealtminteri, erau foarte multi Romani, 5i Mocani,la Rusciuc, unde Romanii au fost mai putini ,nu mai vorbim de Turtucaia, unde o ma, e partedin pescarii de acolo sant Romani 5i tot lungulDunarii pana la Vidin, care este Diul" nostru,pana la Cladova, se vorbia romane5te. Si astazicu limba romaneasca ajungi pana in fundul Bal-canilor. M'am incredintat eu singur. Si oamenii, cutoath politica oficiala bulgareasca, care este contranoastra, cu toate acestea ni pastreaza foarte multasimpatie. M'am dus la Nagoriceani, in margineaMacedoniei ; veniau oamenii de vorbiau române5tecu mine, Bulgari, nu Romani. T5i aduceau amintede tot felul de lucruri: Cutare ca5tigase lucrandla calea feratä din Romania; altul avea o ruda.la Buzau, care se chema cu un escu" incoadd, fiind .complect romanisat. Lumea se inte-

115

resa: tot a5a de u5or se poate ca5tiga in binecu-vantata Romanie ca pe vrenaea cand ei mai puneauceva la chimir pentru acasa ?

Limba noastra merge pana la Rodope, prin anu-mite strecurari, merge pand se intalne5te cu Ma-cedonenii, cari, ace5tia, vorbesc dialectul lor, darni pastreaza noua, chiar and sant amestecati cupopoarele celelalte, o deosebita simpatie. Inteocutare localitate, Liplian, m'a intampinat un ombogat care mi-a spus: capitalul mieu il pun tot-deauna la bancile din Bucure5ti". Sau, in marelebazar de la Skoplje, Uskiib, se vindeau curentpungute lucrate cu margele in care erau colorileromane5ti, tricolorul nostru. Sant trei sute de ne-gustori, macedoneni, Romani, pe plata din Skoplje.Natural, ei merg la 5coala sarbeasca, dar, and in-trebam: dar copiii nu nita romane5te?" ,,Ce sauite, ca, daca se intorc inapoi acasä, vorbesc totlimba maicii lor".

Mad este vorba de farmaci5ti, ca 5i de altfelde ocupatiuni, imediat intalne5ti pe Romanul dinMacedonia.

Cand a venit congresul de bizantinologie la Sko-plje, primarul, d. Sapungi, ceia ce inseamna fa-bricant de sapun", dupa ce a tinut un dh.curs-fran-tuzesc, pentru ceilalti, ni-a mai tras 5i noua unmic discurs romanesc, a5a ca pentru un grup mairestrans.

In Grecia iara5i, cum Grecii yin in Galati, la Bra-ila, etc. cu comertul lor, auzi peste tot romane5te.Dare limba Dunarii-de-jos este limba romaneasca, deld:un capat pand la celalalt. Cei cari au mers peDunare pot sä navige 5i pe alte ape, dar tot i5iaduc aminte de limba pe care au cunoscut-o andau mers pe fluviul nostru,

Am gasit, acum multa vreme, corespondenta bei-lor turci de la Cladova, dincolo de Dunare, in par-

ii6

tile Severinului. Toed aceastd corespondenta sepurta in române§te.

Limba româneascd a mers prin negustorii mace-doneni, prin boierii no§tri, prin Compania Greceascd,

trei mijloace de pdtrundere, panä in Ungaria,pAnd la Miskolcz, la Eperjes,, la Tokay, la Buda-pesta, unde era o colonie macedoneand foarte nu-meroasd i unde a fost una din acele mi§cdri inte-lectuale române§ti, i pând la Viena, cu cele cloudbiserici române§ti, cu §coald româneascd, cu das-cdli de romfine§te.

Dar, cu Companiile" acestea grece§ti, care eraude fapt rnacedonene, §i cu Slavi, §i cu Greci, dar§i cu Poinâni, cari au biruit, i noi li-am mo§te-nit, la Brapv, la Sibiiu, la Beitn, .la Oradea,toate bisericile acelea mari pe care le-au fdcut Gre-cii §i unde acum se cântà române§te, noi am pa-truns peste tot unde au mers legaturile acestea,cuprinzând pe cei mai mari negustori pentru lucruriorientale din secolul al XVIII-lea. Pând la Posnan,in Polonia de astdzi, in provinciile polone ale Pr--siei de odinioard, era un preot §i dasal macedo-nian, Ucuta, care a scris acolo, eu am gasit toatdpovestea lui §i a grupului din care facea parte,o carte pentru folosirea limbii române5ti, a§a cumse vorbe5te in regiunile sale, carte plina de spi-ritul national românesc din epoca lui 5incai §i alui Petru Major. Nu credeti cd est mai bine sd aipretutindeni spiritul d-tale, prin limba dumitale,limbd primitd cu placere §i vorbità cu bucurie, cumândrie de altd lume, cleat sd nu poti impuneacasd limba dumitale, cum era in vechea Ungariemilenara, §i sä te gande§ti la posibilitatea de ex-pansiune paste altii ?

Acesta este un mijloc de pdtrundere, §i de sigurcel mai important. Iatd celelalte cloud, care cermai putine ldmuriri:

Noi tot vorbim de ortodoxie. Aceasta se

117

intelege in multe feluri. Este 5i o ortodoxieintransigentd. Iatd, sant 5i uniti aici. Am aflatun lucru defavorabil 5i pentru ortodoc5i 5ipentru uniti, in viata Romanilor din Ardeal. Cine-va din Secuime imi spunea aseard, fund vorba deinláturarea unui numdr de clase dintr'o 5coald se-cundara : e foarte rdu ea* se suprimd, fiindcd santmai multi pdrinti cari nu mai 5tiu unde sà-5i tri-meatd copiii. Sd-i trimeatà la Bra5ov, nu se poate.Bra5ovu1 nu este prea departe dar nu pot s'o facdfiindcd de la Parintele Mitropolit Man a venitordinul ca la Bra5ov, unde este oarecum 5i liceuconfesional, sd nu se primeascd deal ortodoc5i,Unitii doar prin exceptie. Dar se poate intamplaea elevii sd nu fie ortodoc5i, Unde sdi trimetem?Sd-i trimetem la Blaj ? Dar 5i la Blaj se cautd säse complecteze numdrul elevilor dintr'o singurdconfesiune, cu uniti".

Sant fdra indoiald lucruri foarte urate 5i a in-telege ortodoxia, fiinda de dansa vorbim, infelul acesta prigonitor, sfdramand unitatea neamu-lui, e un foarte mare pleat. Ortodoxia este de alt-fel foarte amabild, amabild de multe ori pand lavulgaritate 5i pang la folclor, pand la popa cu cd1-ddru5a 5i gacirea din psaltire a cui a furat vaca.Ea se poate ridica foarte sus in anumite domenii,dar nu neglijeazd nici domeniile cele mai umile.Ea se preface 5i in conceptia unor doamne caresant grozav de ortodoxe In ce prive5te religia, darin saloane vorbesc mai bucuros frantuze5te.

0 anumitd ortodoxie greceascd, sprijinità pe cu-no5tinta tuturor canoanelor 5i argumentand cu toateargumentele teologice, este insd cu totul strdindde sufletul nostru, ca 5i o ortodoxie ruseascd, incare se amestecd tot ce voiti: un anume misticism.o anume importatie teologicd, o anume influentade Stat, un anume functionarism religios, 5i se a--mestecd 5i. anume imprumuturi din Apus, de care,cum este plind 5i musica bisericeased pe care o

ii8

chntd, cu tot felul de evolutil de glas, tenorii sibasii in toate bisericile rusesti.

Nici ortodoxie greceasca, nici ortodoxie ruseasca !Ortodoxia noastra este zimbitoare, amabila, popu-lark strâns legata cu viata cea mai adânca a po-porului nostru Eu am enuntat cândva o formulape care o mentin: noi tineam la ortodoxie nupentru ce ni-a dat ortodoxia nouä, ci pentru ceam dat noi ortodoxiei. Ortodoxia noastra este ocreatiune a maselor populare ale acestui neam, side aceia catolicismul este foarte greu de implantatla noi. Din causa aceasta, 0 &and a patruns el,i-am spus: bine, dar opreste-te intaiu in prag siimbraca-te ca noi. canta ca noi si atunci te pri-mim. Dar din catolicismul desbrdcat de formelesale si imbracat in formele românesti, ce mairamânea?

Religia aceasta poate intinde mânile tuturornatiunilor si tuturor formelor confesionale. Ba eucred ca Românii musulmani de pe Vardar, cariacum au disparut, fiindca i-au luat Turcii in Ana-tolia, ca unii ce erau Musulmani, precum Grecii au luatdin Asia Mica pe toti Grecii, si pe cei cari nuerau Greci, dar erau cre3tini, eu cred ca Româniiacestia de pe Vardar, cari mergeau la moscheie,inselau putintel pe profetul Mahomet, botezandu-1pe româneste. Ca, de alminterea, atâtia crestinicari, in Balcani, fatariau islamismul, dar acasareveniau la religia stramosilor bor.

Ortodoxia aceasta a n astra a fost un mijloc deintindere: Uncle nu trimAeam noi Vladicii nostri,oameni cari, cum ajungeau intr'un loc, isi dadeausama de se cere acolo si se prefáceau intocmaiasa cum cerea nevola locului ! Vladici de acestiaau mers si in Ardeal. D. Domanovszky spune canoi nu am avut cleat episcopi vagabonzi. Ca saindrepte apoi ca n'a inteles asa ; eu am aratat ca efals ca. erau episcopi cari nu aveau nicio resedinta.

ng

Trimeteam deci episcopi din Muntenia in anumiteparti din Ardeal, episcopi din Moldova in alte parti,pe So riles, la Vad : veniau acolo calugarasii nostricu desagii plini de carpi traduse in romaneste.Minded noi ortodoxia am primito pe slavoneste,dar mi chiar asa de mult. Ce stiau preotii nostricei vechi din slavoneste ? cateva rugaciuni. Ba multinu stiau ceti i scrie. Dar am cunoscut acum in urmao carte a unui cercetdtor german foarte serios,care a studiat istoria Bisericii latine, catolice inImperiul latin din Constantinopol de la 1204 la126 r si a gäsit documente in care diaconi i preotide la Sfanta Sofia declarà ca au rugat pe altii sa-iiscaleasca, fiindca ei nu stiu sa ceteasca I sl scrie.$i cu aceasta ocasie autorul spune ca, in secolulal XIII-lea tarziu, erau o multime de astfel declerici, pand la un episcop, ba i un patriarh,de Aquileia ori de Grado, care nici el nu stiaceti si scrie.

Ortodoxia slavona era deci invatarea pe de rost a a-torva rugaciuni. Poporul nu intelegea nimic. Dar popo-rul nostru, and nu intelege ceva, rade de cel pe carenu-I intelege. Se stie ce parodie a facut din Tata]nostril" slavon.

Noi am vrut sä ni se vorbeasca si de sus totromaneste. Am tradus pe romaneste Sfanta Scrip-tufa, supt influenta Husitilor, pe acolo, intre Ma-ramuras, Ardeal, Bucovina si Moldova, catre 1400.Sant manuscrise care arata c, fail a intreba peepiscop sau pe mitropolit, fiindca nicio traducerede aceasta pang la Varlaam si la Dosofteiu nueste Wad din ordinul Bisericii, noi am tradus-oin romaneste. Calugarii nostri din manastiri voiau

stie ce este Cuvantul lui Du mnezeu, voiau i eisa stea de vorba cu Dumnezeu Prin urmare sanu i se spuna lui tot felul de otci nasca tasca",ci toate in graiul in care el, Romanul, vorbeste i cuDoinnul, ca 5i cu ai lui de acasä,

sa

120

$t, atunci, veniau, am zis,calugarii acestia cu dasaghplini de carti, cum facea i Badea Cartan ; umblau/Ana pe la Oradea si impartiau carti pretutindeni.Dar aceastea nu erau granitile Statului roman ;

cu toate acestea mergea acolo cartea ortodoxaromaneasca, adusa de calugarii din mandstiri, cum,de alminteri, veniau copii din Ardeal la manästireaNeamtului, ca ucenici, si fãceau scoalä de manastirela aceste mari case calugaresti ale Moldovei.

Dar nu numai atat. Rutenii au fost, o bucatade vreme, persecutati pentru credinta lor rashri-teana de Biserica polona. Erau, cum vom vedea,Iesuitii, cari s'au asezat in a doua jumatate asecolului al XVI-lea la Lemberg chiar. Ei bine,and era nevoie de un Vladica pentru Ruteniiacestia, se trimetea preotul romanese. Cu preotulacesta al nostru s'a mers pretutindeni unde erade aparat ortodoxia. Am gasit acum in urma, opresint recent in revista Biserica Ortodoxã" , infoile care se intrebuinteazd 'n legatura cartilorpe care pe urma trebuie sa le desfaci muind legaturain apa fierbinte, am gasit in fragmente o predicafoarte interesantä

Cand Duca-Vodä a avut Ucraina, la 1681, noiimediat ni- am trimes acolo, nunumai plugariinostri i soldatii i drega torii i guvernatorii nostri,ci am trimes in acelasi timp i popii nostri. Si aceastaeste o predica facutá pentru regiunile acelea, unain care se vorbeste de credinta, adeca, zice, vearoiu"pe rnseste, i sant i seal:Atari de limba, care aratatocmai patrunderea peste hotare in fasa stangaceIn care o limba face concesii pentru ca sa fie in-teleasa de cei cari vorbesc alta limbä.

Si episcopul de Braila, pentru raiaua turceasca,partite de pe malul stang al Dunarii pe care lestapaniau Turcii la noi : Giurgiul, Braila, parte ade jos a Galatilor cu Bádàlanul, Renii, Chilia, Is-mailul, Benderul, acest episcop, in predica aceasta

§i

i

:

121

foarte interesanta, Ii zice : episcop al Bräilei, alDunarii si al Nistrului.

Dar nu numai atat. In Balcani, Vladicii eraucum dadea Dumnezeu supt stapanirea turceasca.Cei in adevar culti, acestia grecisau, cu toate

eu am tiparit o circulará a unui episcopde Filipopol, pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea,redactata in bulgareste, asa incat degeaba se prangBulgarii ca i- au napadit Fanariotii i toata Bise-rica lor era grecisata, Dar altii, cari nu erau Greci,invatau unde ? Multi dintre dansii nu aveau intea-devar cultura ; vestitul parinte Paisie, otet Paisie",e un exemplu si ce a scris el in materie de istorie n'area face cu istoria ca in Apus ; i atunci viitorii episcopiveniau la Bucuresti, de era plind Mitropolia de ea-lugari de acestia balcanici, cari invatau aici si gra-matica slavonei lor i cantarile. Erau numiti dePatriarhul din Constantinopole episcopi si in.anumitelocuri unde nu mai era nici Biserica, nici credin-ciosi. Aici, la noi, a fost un seminariu general pen-tru toata Peninsula Balcanied, in Mitropolia bucu-resteand.

Dar nu numai atat. Tipografiile noastre au statla indemana tuturor crestinilor din tot RasaritulEuropei, dar si din Asia, din Georgia, din Siria,din Arabia, ca sa li se trimeata carti. Cutare MihaiIstvanovici, Roman din Ardeal, care, de alminteri,a mers pana in Olanda ca sa invete mestesugul sau,a fost chemat de regele Georgiei, pe vreinea luiBrancoveanu, ca sa tipareasca acolo carti in limbageorgiana. I s'a urat omului intre straini i deci a pusla sfarsitul unei carti cu litere georgiene o formulacu care ai nostri obisnuiau sa-si incheie cartile :Cum corbul este insetat de izvoare", etc. Si Geor-gienii se dadeau peste cap si nu intelegeau ce stascris in aceste randuri, pana a venit cineva care stiaromaneste 5i a explicat ca bietul Mihai Istvano-

cu dorul lui de acasa, spunea ceva 5i pe ro-mâneste.

ca

vici,

122

Patriarhiiveniau aici, 5i and erau maziliti 5.i, andse aflau in functiune 5i autau sa adune pomeni.Erau la noi destui pe vremea lui Brancoveanu, alui Nicolae Havroc)rdat. Noi cucerisem toata Bi-serica Rdsaritului ; prin faptul ca o oplo5iam, o in-zestram, o mangaiam, o aparam, noi o dominam.Vasile Lupu facea Patriarhi la Constantinopol: lidadea bani, deci trebuiau sa asculte de dansul. PePatriarhul care _nu-1 asculta il rasturna 5i puneape cine voia el. La Alexandria, Vasile-Vodd strigala Patriarh : nu ma las, daca nu ma ascultati, 5iplates,: pe Pa5a,ca pe tine, Patriarhe, sa te rastorn".

Ei bine, aceasta este o cucerire, and se porun-ce5te in toata Peninsula Balcanied, la Constantino-pole, dar 5i la Alexandria, iar Patriarhul de Anti-ohia era adesea un cer5itor care traia din paneade la noi. Iatä o mare cucerire culturald .

Vin la cea de-a treia.Niciodata noi na ne-am aparat fata de Apus.

Am avut totdeauna o poarta deschisa intr'acolo.Balcanii Iasi s'au inchis Supt stapanirea turceascd,abia daca mergea cineva pe acolo, din Serbia.Sarbii aveau 5i matul Adriaticei, pe unde patrun-dean din Italia influente apusene, din care causala Ragusa, la Dubrovnic, s'a desvoltat o strálucitáliteraturg, cum n'am avut noi, supt influenta di-recta a It oliei, noroc de care noi am fost lipsiti,Dar, daed nu Sarbii, 5i in legatura 5i cu Monarhiaaustriacd, ori Grecii, fiincica ei faceau negot pretutin-deni 5i Venetia era plina de Greci, legaturile lorcu Italia fiind de fiecare moment, 5i erau rosturiitaliene 5i in Arhipelag, multi dintre Balcanici nua veau nicio fereasta deschisa catre Apus. Incremeniauintr'un vechiu bizantinism muced, intr'o ve5tedaortoioxie fara orizont Alte idei cleat ideile tra-ditionale nu patrundeau. La Bulgari circulah dinand in and doar calugarii franciscani, cari li-aufdcut foarte mult bine 5i ei nu pot sa fie in de ajuns cl.

123

recunoscAtori pentru rolul pe care l-au jucat Fran-ciscanii in mijlocul lor.

Dar noi, fdr5 s5 fim pe linia cea mare a legAtu-rii intre Apus si Itäsdrit, care mergea pe la Ni§,nu pe la noi, cu toate acestea prin Ardeal primiananecontenit influente occidentale. Sasii erau, maiales in Tara-RomaneascA, athta vreme, ca acasdla dânsii. Toata stralucirea culturalã si economic5a Brasovului in special, pe care o aratd si covoarele orientale, asa de frumoase, cumpArate cu banidin acest negot, venia din legdturile cu Odlenoastre. Brasovul am putea zice cd, de si asezatclincolo de munte, era mai mult la noi decAt inlocul In iocul unde era rostul lui geografic.

Pe de alt5 parte, din spre Polonia au venit necon-tenit aceste influente occidentale, influente chiarlatine, limba latinä fiind usualà in toate domeniiledin Polonia. Mai tArziu Polonii au trecut si la cul-tura francesd. Sotia lui Sobieski, vestit5 Marysienka,era o Francesd, care a fAcut §i foarte multe pozne,si ea si tatäl ei, dar regele a fost amoresat de&Ansa pâta5 a murit. De la Sobieski inainte, secolulal XVIII-lea represinta p5trunderea tot mai adâncaa influentei francese in Polonia.

Noi aveatn o singurà granit5 cdtre Orient si treicAtre Occident: granitã ardeleank granita polona deNord si cea polona de la R5sarit. N'are a face cu Bal-canicii cei mai favorisati, cum erau SArbii, cari aveau,afará de Banat, numai o legaturd care nu mergeapand in interior, fiindcd de la Marea Adriatic5 segäseste indath muntele si de la Pind incolo incepeo zltd viata, care nu mai sufere influenta italian5.

Iatä, prin urmare, ce bine eram asezati pentrulegdtura cu Apusul.

Dar mai era ceva. Noi cu Apusul ne intelegeam.Vorbia cineva, gâciam ceva. Matei Basarab, careera batrAn si simplu de spirit in lucrurile culturale,si o fi fost si nitel surd, cand se vorbia latinesteintreba : Ce zice?", asa spune izvorul con-

124

tetnporan, dar, in ce priveste pe Vgsile Lupu, eltrebuie sä fi prins ceva latineste si italieneste.Toti Italienii cari au fost la noi spun ea au ajunsfoarte rApede sa se inteleaga. Nu e Italian care sanu spuna ca se sit:lite ca acasa la dansul in mij-locul nostril.

Va sd zica : trei granite catre Apus ; asAmanareintre limba noastra si cea latina sau limba italiang,mai putin limba francesd.

Dar n'a fost numai atat. Noi am fost ocupatide atatea armate occidentale, Secolul al XVIII-leaeste plin de ocupatii austriece, rusesti, pe vremeaand multi dintre ofiterii rusi nu erau altceva cleatFrancesi, printul de Ligne, Roger de Damas siatatia altii cari veniau la noi, participand 5i lacucerirea cetatilor basarabene. Nu trebuie spus,cum o f5cea Xenopol, ca. Rusii ni-au adus influentafrancesa: ni-a aduso cetirea cartilor francese, secre-tarii domnesti 5i preceptorii francesi cari veniauaici inainte de Revolutie, si pe urmd emigratiiRevolutiei. Dar, cu toate acestea, comanda superi-oara a armatelor rusesti era in parte francesä, siEcaterina a II-a nu era decat o Nemtoaic5 franci-sata, care cduta sa impund cat se poate mai multcultura francesa filosofica, de care se simtia legata,

Si, atunci, noi cari nutrisem in ortodoxie, in re-ligia orientala, pe vecinii nostri, pantli in Asia,intr'o alta fasa i-am indreptat, peste ortodoxie,pentru ideia revolutionard, pentru ideia liberala,catre Apus, Astfel vestitul Rigas, care a scris imnulrevolutiei grece5ti, in care ne cuprindea 5i pe noi,ca sf pe Slavi, pe Albanesi, Rigas, care a fostucis la Belgrad de Pasa de acolo, devenind mar-tirul libertätii cre5tine in Balcani, fusese scriitorla Grigore Brancoveanu in Bucuresti, 5i el a tiparitharta Moldovei, a Tarii-Romanesti, cu portreteleDomnilor, cunoscand perfect rosturile de la noi.Ba Inca, ffind el tanar Grec, Grecii nu admit

125

cA era de origine romAneascd din Balcani, iar noinu o pretindem numai decAt, dar cred cA era sAngeromânesc intr'insul, fiind de la Velestin , Hindel tandr si chipes, cum se vede din portretele lui,s'a indrAgostit de o mahalagitä din Bucuresti, pecare a parAsit-o, si ea 1-a dat in judecatà la Mi-tropolie, asa cd am gAsit actele insesi ale procesului :a fost condamnat sd plAteascd nu stiu ce despAgu-bire. AtAtia altii au fácut stagiul aici, la noi.

Asa incAt, fArA o singurd amenintare, fArA osingurd pdtrundere pe un alt teritoriu decAt ter--toriul nostru, prin limba noasträ, prin legea noa-strà si prin legaturile noastre cu Apusul, noi amcucerit, generatie de generatie, mii si mii de oameni,cari au fost ai nostri prin spiritul nostru care aintrat in ei.

VIII.

Este de adaus ceva la conferinta precedentä, asaincat, inainte de a trece la ce am putut danoi intr'o anumità forma', cu totul particulara, careramane sa o fixam in aceasta ulti ma conferinta, altorpopoare si supt raport al politic, dar tot asa, inafard de mice ideie de cucerire si afara de oriceideie de sild, chiar de imbulzire, cu atata mai pu-tin de apdsare, va cer sa va aduceti aminte,din cunostintile pe care le are, oricum, toata lumea,de unele influente culturale,.pe care Romanii le-auputut exercita, si in domenii foarte importante, bainteo masura hotaratoare, asupra unor popoaremult mai mari, care erau in vecinatatea noastra.Si anume, pentru a nu vorbi si de popoarele, carenu sant mai mari de cat noi, de dincolo de Du-tare, e vorba de Rusia, de Rusia lui Petru-cel-Maresi putintel chiar si inainte de epoca lui. Rusiaaceasta este un Stat national numai in aparenta,pand la Soviete, and, de altfel, este amestecata toataEvreimea, asa incat nu se poate vorbi de o Rusie natio-nala nici acum ,, dar Rusia cea veche era a tuturor : erasi a Polonilor, era - si a Gertnanilor din Pro vinciileBaltice, si a strainilor veniti din toata lumea, fi-indca pana la aceste Soviete, care au trecut Rusia instapanirea unei oligarhii evreiesti, invrastata cutot felul de elemente caucasiene si altele, pana a-tunci Rusia a fost la dispositia oaspetilor ei, cariau trecut-o de la fasa normanda la fasa bizantina,de la fasa bizantina, la fasa tatara, de la fasa ta-taxi la prima fasa germana, de la prima fasa

I2

germana la fasa francesà, de la fasa francesd aEcaterinei a II-a la o noug fasä germana, dinsecolul al XIX-lea. Asa incat, Rusii nefiind vre-odata stapani acasa la dansii, nu este de mirarecd au putut primi influentele Moldovei, influ-ente atat de importante cum sant acelea pe carele vom vedea acum.

La sfarsitul secolului al XVI- lea patrunsesecatolicismul in tinuturile ruesti de la Apus, care fu-,sesera reunite odinioara cu Statul lituanian, Li-tuanienii au acum o tard deosebitA, si sant elemen-te comune si cu noi : doina, costumele populare, etc.,dar strdmosii nostri nu aveau o deosebita simpatiepentru astfel de rue- indepartate. fiindca acesteaet:au pagani si de aici vine litfa spurcata". Pat runsesein tinuturile acestea rusesti, dupd ce ele au cazutsupt stapanirea Poloniei, o influenta care dauta sdaduca ortodoxia lor la crestinismul catolic. Pe vremeaaceasta, la sfarsitul secolului al XVI-lea, acesti Ruside Apus, Ruteni sau Rusneci, sau, cum li ziceamnoi odinioard si Rufeni, de unde la Iasi bise-ricuta Rufenilor , au fost influentati de o foarteputernica propaganda catolica, servita de Iesuiti.Dupa ce Biserica romana a pierdut foarte multdin teritoriul ei prin reforma luterana, prin reformacalvind, ea s'a rastors asupra unor teritorii careapartineau Bisericii ortodoxe: prin urmare ceia celuaserd luteranii si calvinii trebuiau sa pund laloc ortodocsii. i atunci au venit Iesuitii, cu oa-meni foarte remarcabili, ca Possevino, Italian carevorbeste si de noi, ca unul ce a fost si prin Ardeal,pe vremea cand in Moldova era Domn PetruSchiopul, si ca un nunadr oarecare de Poloni,Solikowski, Warszewiecki, cari au facut o casa a lor laLiov, la Lemberg, si de acolo au cautat sa cakitige lacatolicism si Moldova, ba, daca se putea, si Tara-Ro-maneasca, dar inainte de toate pe Rutenii acestia,cari erau supt oblAduirea. regelui Poloniei. S'a

128

lucrat pentru unirea cu Biserica Roma, cad atun-ci a aparut pentru prima data sistemul acesta dealipire la Papa, care, mai tarziu, la sfar§itul seco-lului al XVII-lea 0 inceputul secolului al XVIII-lea, a patruns §i in Ardeal, unde o mare partedin Romani sant legati de Biserica Apusului,de catolicism, pastrand insa ritul lor obi§nuit, faitcare Romanii n'ar fi primit niciodata cele pa-tru puncte de deosebire. Lucrurile acestea au con-tinuat i de la i600 inainte. Dar ortodoxia Ruteni-lor era in legatura 0 cu un fel de con5tiinta nati-onala, de con§tintä politica a lor : cadea ortodoxia,cadea 0 viata acesta deosebita a Rutenilor. Prinurmare a fost o opunere din partea elementelorrutene con5tiente dupa sinodul de Unire care s'atinut atunci la Brzesk. S'au opus Rutenii ace§tia, carimai tarziu au contribuit esential la intemeiereaStatului cazacesc al lui Bogdan Hmilnitchi al luiTimu5, al lui Iurie, fiii lui, al lui Doro§enco, Statdin care Ucrainienii", in timpurile nostre, fac unlucru grozav. De fapt, n'a fost un Stat ca Statelecelelalte, ci la inceput un brigandaj, o rascoalasocialti, apoi o luptä confusa, iar, in ce prive§temoravurile, era copiat dupa Moldova : BogdanHmilnitchi se imbrdca a§a cum se imbracau Dom-nii no5tri, numai cat era u§or sd te imbraci caDomnii no§tri, nu tot atat de u§or altceva : saajungi la treapta de cultura a unui Vasile Lupu,a§a incat, cand s'a maritat, cu sila, fata lui Vasile,frumoasa Ruxandra, cu Timu§, fiul HatmanuluiCazacilor, a fost la Ia0 un imens scandal: Timu5era un baiat zdravan, dar foarte urat, toata fatalui fiind patrunsä de urmele varsatului, §i, astfel,in traducerea nemteasca a unui text polon cares'a tipärit §i el, i se spune : ein pokennarbigerKerl" Mogenitorului, sa zicem, al tronului" Cazaci-lor, iar tronul,' un biet scaun inaintea oalei de lut de,uncle bea Maria Sa, tatal lui. Timu§, viind la Ia5i

129

nu stia sa spuni un singur cuvant ; s'a bagat deciintr'un colt and cantau ldutarii la nunta, si acolostatea, spune acela5i povestitor, ca un lup inmaracini", in traducere nemteasca: wie ein Wolfim Gestrauch", negasind un cuvant pentru fru-moasa mireasa ; trebuind sa aibd si el o distractie,ea a constat in aceia ca isi musca unghiile. Intimpul &and se petreceau lucrurile acestea laCurte, dru5ti1e, un numar de femei care-I incun-jurau, cand au dat de vinui bun al lui Vasile-VoddLupu, s'au imbatat, asa incfit a trebuit sa lesuie in caruta si sa le clued moarte-bete acasa,iar Cazacii ceilalti si-au gasit de lucru prin aceiacd goniau pe Jidani pe strazile Iasului, asa inclitsistemul antisemitilor din timpurile noastre estemult mai vechiu : ei sant niste plagiatori ai Cazaci-lor lui Timus de la 164o si ceva. Acesta era omul,si acesta era Statul cazacesc. Statul acesta a wiltsa fie independent , atat cat i se poate zice Stat",dar dupa aceia a oscilat intre Rusia Taiului,care era in multe privinti tot atat de salbatecd,mai ales in adanc, precum era si Statul" cazacesc,si intre Turcia, de unde Ucraina aceia moldovenea-sca a lui Duca-Voda, care la 1,8r a primit unsteag de la Poarta pentru Ucraina, si a trimes, cumam spus, un represintant al salt, un Grec, JaneDraghinici, soldati si plugari, pastori si cirezi devite moldovenesti, incepand acea gospoddrie cumnu o mai apucase Ucraina. S'au facut curti la Ti-canova, la Nimirov : pana la Cehrin se intindeastapanirea luiDuca-Voda, care a tinut nutnai o vreme,dar nu fiindca i-a luat cineva Ucraina, ci fiindcaDuca-Voda a cazut el insu5i la 1683 5i astfel un acci-dent in cariera lui Duca-Vodd a impiedecat peMoldoveni sa ramana Inca multä vreme in Ucraina.Am publicat un document redactat in romaneste,scris intocmai cum se faceau cele Moldova, dincare se vede cum sotnicii cazaci stateau la dispo-

9

130

sitia omului, pe care-I trimesese hatmanul ncrai-nei, care era VodS.

Dar acest Stat" cAzAcesc, fie in forma de lainceput, forma liberä, fie in forma aceasta moldo-veneascA de mai tArziu, nu putea sä represinteideia ortodoxA ; nu putea s'o represinte mai tArziu§i pentru faptul cà ideia ortodoxA ajunsese sA sea§eze acum la Moscova, §i Moscova insemna acumcu totul altceva cleat aceastd Ucraing. Prin urmare,pentru a salva ortodoxia, pentru a intemeia intAiaoard in calitate de ctitor o culturA ruseascA InpArtile acestea de la Apus, trebuia altcineva.acesta a fost Petru Movilk cdruia i se zisese PAtra-§cu-Vodd, fiind menit sA ajungd Domn in Moldovasau in Muntenia : in Moldova, unde domniserAIeremia §i Simion, unchiul §i tatal lui, sau in Mun-tenia, unde domnise Simion. CAnd s'a vAzut cAacest frate al lui Gavrila§ Movil5, al lui Ion §iMihAila§ MovilA nu poate sA ODA un Scaun roma-nesc, atunci, din causa legAturilor foarte strAnsepe care familia Movile§tilor le avea in Polonia,unde s'au mdritat fetele lui Ieremia, §i aceasta sepoate adAuga la capitolul influentei politice la careo sA vin indatA, §i, o bucatd de vreme, oligarhiapolonA a fost servitA inainte de toate de oamenide la noi, intre cari fetele lui Ieremia MoviI, i una,Ana, a fAcut cele mai neinchipuite isprAvi, avândtrei-patru bArbati, a§a CA Polonia s'a speriat de ener-gia extraordinark ca a§a cA de lipsa complectd de ori-ce scrupul a aceleia care fusese acasä domnita Anaa Moldovei, prin urmare, din causa legAturilor pecare Movile§tii le aveau in Polonia, Para§cu Mo-vild s'a dus §i s'a facut cAlugAr la Lavra dinPe§tera de la Chiev, iar acolo a avut cu totulalte tendinti decht cea mai mare parte dintre &A-lugArii din vremea aceia, cari e drept cd mai tar-ziu au dovedit oarecare incleletniciri §i aplecAri in ceiace prive§te arta, creAndu-se o frumoasA §coalA de

131

picturd la ei prin 1630-40, pentru care la bisericaTrei lerarhi din Iasi au lucrat si zugravi rusi. Daruna este a se pricepe la zugrAvit si altceva sA serepresinte o culturd complectd, care ar putea sA fiepusd aldturi de attura occidentald. Dar Petru Mo-vild avea si o culturA latind,- si atunci el a ajunssä fie conducAtorul religios si sufletesc al Rusilorde la Apus. Ba el a reusit, fiind in legIturile celemai stranse cu regele Poloniei, deci foarte bineprivit si primit la Curte, sä se impunA unei socie-täti care altfel n'ar fi tinut in samA ortodoxia. S'aimpus deci si a avut dibAcia de a intrebuinta fa-voarea Curtii polone, WA a face niciun fel de con-cesie catolicismului, fiind contra unirii cu Roma.

Iatà, dacd este sä cautAm in istoria poporuluinostru pe cineva care sä semene mai bine cu PetruMovilA, putem sä ne oprirn la Andrei ,5aguna, careera fiu de negustor macedonean, dintr'o familiefoarte bogatà, primise o culturà care era si sax.-beascA si in acelasi timp occidentald, era foarteconsiderat la Curtea Imparatului, unde se tineasamd totdeauna de cuvantul lui, asa cA a pututinAlta Scaunul Bisericii ortodoxe din Ardeal foartesus, dar din ortodoxia sa nu a sacrificat riimic pen-tru a pAstra si a inalta aceastA favoare.

Petru MovilA, prin urmare, este creatorul Biseri-cii ortodoxe si al culturii si constiintii nationalerusesti in pArtile acestea din spre Apus Nimeni nuo poate tAgAdui, si ceia ce este interesant si duiospentru noi este cd omul care s'a mutat in alt me-diu si a adus servicii unei alte culturi si natiuni,in intimitatea lui a rdmas Roman pand la sfarsit.

Avem o carte, scrisA pe la ibEo, de GhenadieEnAceanu, episcopul de Arges, cu privire la PetruMovilA. Dar pArintele Ghenadie nu era cine stie ceerudit, format dupd toate normele apusene, si, ast-fel, Petru Movild isi asteaptä si acum un studiudin punct de vedere romanesc, iar insemnArile pe

132

care le f5cea române5te pând la sfes5it, atunci cfindrdmânea numai el cu sufletul sdu, ar trebui nu numaitipirite toate, dar redate 5i in facsimile.

Iatd o foarte importanta influenta romAreascA inregiunile acestea ruse5ti.

Dar, mai t'arziu, dinastia Romanovilor s'a ridicatla Moscova, 5i dinastia aceasta a pornit in impre-jurdri foarte 5ubrede 5i foarte grele, familia domi-natoare fiind cotnpus5 din mai multi membricari nu aveau niciun fel de bund intelegere 5i niciun sentiment al bunei cuviiute. Dup5 moartea luiAlexe, fiul lui Mihail, au ramas trei fii, intre cari5i Petru-cel-Mare, dar 5i teribila lui sor5, Sofia,care a trebuit sd fie inchis5. Un tablou al luiIlie Riepin, cel mai mare pictor rus din a douajumdtate a secolului al XIX-lea, care a murit defoame supt regimul bol5evici1or, infAti5eaz5 peSofia turbatd ca o flail, care ar parea c'd seprinde cu dintii de zAbrelele odAii in care era z5vorit.Petru-cel-Mare insu5i era o brutä, care a niatcu toporul capul strelitilor revoltati impotriva lui,tin'and sä fie vazut in acest chip de calAu, 5i eraun betiv fdrd p5reche, a5a incht, cand i s'a deschis,mormântul, pe figura lui erau semnele deliriuluitremens", cu care mor alcoolicii. Viata lui e a u-nui cumplit barbar : asatoria d'intAiu cu o femeienenorocit5, uciderea, dupd ordinul s5u, a fiului,pentru c5 5i-a permis sd caldtoreascd 5i sä ail:4legaturi cu societatea nemteasca, a doua cAsAtorie,cu täranca din Livonia, care era Ecaterina, pe carea adus-o 51 la Curtea lui Dimitrie Cantemir, carecuno5tea toatä cultura Apusului 5i Orientului 5iDoamna lui era o Bizantind, foarte mândrd de o-riginea ei imperialá, iar pe Dimitrie Cantemir 1- aluat pe sus 5i 1-a purtat in aier, ca 5i, când s'a dusin Franta, pe Ludovic al XV-lea. Ba a vrut savadä pe Doamna de Maintenon, care fusese sotiade mina sting5 a lui Ludovic al XIV-lea 5i care,

r33

bolnavg, zAcea inteun pat cu polog, iar el s'a dusacolo, a dat intr'o parte perdelele si a spus inain-tea Curtii intregi : Ce maimutA uratà V. La masA nuzicea nimic si numai bea ; iar la baluri spuneacA nu poate sA ieie la dant pe niciuna din doa-mnele acestea, care sant a5a de suptiri, incat, dacaar pune mana pe dansele, le- ar rupe in douA.

Acesta a fost Petru. I s'a zis cel Mare pentruo europenisare stangace si brutalA : tdia bArbileRusilor sAi si-i silia sd invete pe de rost un manu-al de aritmetica sau de geometrie, iar boierii lui,desperati, se rugau sa li se trimeatá bArbile acasA,pentru a le pune in sicriu, cad inaintea lui DU-mnezeu TatAl nu se pot infatisa jupuiti.

In aceastA Rusie a Romanovilor au venit Ro-mani cari au indeplinit o functiune de educatori.

Unul dintre dansii a fost Spätarul Nicolae Milescu,care a fost in China si a dat o vestita descriere aimprejurArilor de acolo, iar, pe de alta parte, li adat Rusilor tot ce voiau : li trebuia superstitie, li-adat carti de superstitie ; li trebuia stiintA, asa cumse intelegea stiinta pe atunci, li-a fAcut carti de stiint5.

Dtipà Nicolae Milescu a venit Dimitrie Cantemir,care crezuse cä cA se poate crea o MoldovA dina-stied independ.entA, ruptd de la ImpArdtia turceascA,pe care o prevedea menitA supt formä otomanAdecAderii. S'a refugiat in Rusia, si, de unde era,in Moldova, un Voevod frumos cu o barbA tinArAsi cu parul lung revarsat pe umeri, s'a prefacutintr'un senior ca la Curtea lui Ludovic al XIV- lea,cu perucd, ras, pudrat, iar, dupà ce i-a muritsotia, Casandra Cantacuzino. a luat pe o Rusoaicasi anume nu pe o oarecare, pentru avere saunume, ci pe una care facuse studii in Suedia. Injuru i trebuiau sã se gaseasca tot oameni de o culturgcorespunzAtoare cu a lui, iar fiica lui Dimitrie Can-temir, Maria, iubità de Petru-cel-Mare, care s'ar figandit a o apza langi dansul, Maria, a aril corespon-

134

denta trebuie gasita §i tiparita in intregime, §tiafrantuze§te, italiene5te i grecqte, fiind femeia,fdra indoiall, cea mai culta din toatä Rusia. Fiullui Dinaitrie, Antioh, care a ajuns pe urma ambasa-dor al Tarului la Paris, a influentat pe Montesquieu ;ideia màrimii i decäderii Imperiului roman la acestanu este cleat ideia, la care ajunsese Dimitrie Cante-mir, a martrii §i decaderii Imperiului otoman. i acumin urma am gasit legaturi de-ale lui cu un prelatitalian, din care se vede cum era considerat elde lumea, in mijlocul careia se invartia. El esteacela care a introdus la Ru§i spiritul din Satirele"lui Boileau, gen de literatura cum nu mai pome-niserd Ru§ii, precum in teatrul rusesc a intrat primainfluenta apuseand prin bdierul muntean Herescu,devenit, in ruse5te, Herascov.

Iatà doua genurt de literatura ruseasca datoriteunor Romani. Adaugati §tiinta lui Dimitrie Cante-mir insu§i, care a vorbit despre obiceiurile orientale,despre rosturile turce§ti, despre musica turceasca,5i a introdus idei care domina astazi in geografie,dar pentru prima oara au fost exprimate in notelelui, atunci cand a intovära§it pe Tar inteo expe-ditie dincolo de muntii Caucasului, spre Persia.Descoperitor de drumuri, Dimitrie Cantemir a murittandr, in mare mare parte §i desgustat de mediulinferior in care traia acolo, in Rusia. i Ioan Ne-culcea, cronicarul, care nu era un om deosebit deinvätat, spunea ca nu e de trait in Rusia, fiindcaacolo nu este Curte, nu este o societate culta, nueste o literatura §i nu este nicio rasplatire dupamerit.

Iatã ce am vrut sd adaug la ce spuneam inconferinta precedenta despre influenta culturalape care am exercitat-o not. Va recunoa§te oricinea la Ru§i, §i in Rusia chieviand §i in Rusia mos-covita, ea a fost insemnata.

noi -nu trebuie sa ne comparam cu Apusenii

135

cei mai inaintati, de i, dacd se uita cineva maide aproape la dansii, vede de multe ori scaderi carenu se intalniau la noi.

Mid rade cineva care nu stie istoria universaldde faptul ca la Iai erau strazi podite cu grinzi,cä erau acolo, i numai tarziu, lumanari de sau, nutrebuie sa faca nicio comparatie cu asfaltul i culumina electrica de acum, ci sa se intrebe cumera atunci in Apus. Parisul, in vremea aceia, insecolul al XVIII-lea, era, in ce priveste siguranta,asa, cä, daca nu mergeai cu un felinar intr'o mama

n'aveai spada la coapsà, iti ramaneau oasele inniste strazi inguste, care au fost transformate numaipe vremea lui Napoleon al III-lea, si Inca Parisulpastreaza exemplare de acestea pe care este vorbasa le transforme abia acuma in sens modern. Iar,in ce priveste obiceiurile, la Vasile Lupu era eti-cheta bizantina, la Dimitrie Cantemir o conceptiefoarte inalta a bunei cuviinti, la Brancoveanu totce se putea alege mai distins in traditiile cele mainobile ale Orientului, iar, in ce priveste Parisul dela sfarsitul dotnniei lui Ludovic al XIV-lea, và voiucita numai trei fapte. Ce era supt peruca lui Lu-dovic al XIV-lea ca murddrie nu-si poate inchipuicineva. Aceasta este unul, Al doilea, pentru ceera ca distractie la Curtea lui Ludovic, cetiti a-mintirile Princesei Palatine, Liselotte, princesa ger-mana maritatä cu un print din dinastia Franciei:ea vä va spune de o anumitä musica de intestineumane, intovarasita de oarecare desavantagii inceia ce priveste curatenia atmosferei, si se intre-ceau printii care de care mai mult si mai tare. Altreilea, daca vroia sa circule cineva la Versailles,trebuia sa alba o umbrelä, caci oalele de noaptese varsau pe acoperis. Iar, in ce priveste moravu-rile, Fanariotii nostri stateau mult mai sus decatunii Apuseni, fiindca, in Germania, sora lui Frede-ric al II-lea, al carui tata a vrut zugrume pe

,sI-1

136

daunt 5i pe sora lui, i, and a voit sä fuga Fre-deric impreuna cu un prieten, prietenul a fost con-damnat la moarte i executat chiar supt fereastala care era tinut cu de-a sila printul, aceasta sorãa lui Frederic al II-lea, maritata cu margraful deAnspach, a murit 5i de foame, fiinda socrul nu-idadea de ajuns de mancare, iar obiceiurile la Curteaaceasta erau a5a, incat socrul Ii lua la bataie fi-ul 5i trebuia sä intervina nora ca sa scape viatasotului; iar, &and s'a intors margrafina la tatMla mama ei, nu a gasit un regim mai dulce decatacesta. Puneti alaturi pe Nicolae Mavrocordat, carescria carti inspirate de filosofia apuseana, pe Con-stantin Mavrocordat, reformatorul social, pe Ale-xandru Ipsilanti, pe Alexandru Moruzi, personali-tati care pot sa stea in fruntea culturii morale atimpului lor, lucru care ar trebui spus in cartilede 5coa1d, in locul in5irarilor de nume 5i de ani,care se uita atat de u5or. Cum am spus aseara laradio, noi trebuie sä facem in tail propaganda va-lorif noastre, pentru ca sa nu ni spurcam gura infiecare moment, socotindu-ne cea din urtna dintrenatiuni, ceia ce nu am fost niciodata.

Acum, dupa ce v'am aratat 5i lucrurile acestea,sa vedem oare, dintre influentele propriu-zisnu s'au exercitat asupra altor popoare din parteanoastra, i anume din timpuri foarte vechi.

Intaiu, in trecutul nostru cel mai indepartat,avem un foarte mare merit: pe and in A pus erao viata de 5erbie, cea mai mare parte dintre locu-itorii Orli, dintre membrii rasei, Thud 5erbi, taranineliberi, noi am trait in libertate taraneasca. Varog sa nu credeti intr'o teorie, raspandita odinioarade Constantin Giurescu, tatal ap-zisului profesor deIstoria Romanilor de la Universitatea din Bucure5ti,care pretinle ca tarile noastre s'au intemeiat cu5erbi, cu boieri stapani pe tarani neliberi. Nu se

politice,

I37

intemeiazA o tarà cu oameni neliberi, si, &and oa-menii sant neliberi intr'o tard, tara aceasta nu sepoate mentinea. Vorbesc intr'un moment cand, depe urma pkatelor clasei politice, este o eclipsa delibertate, dar alduroasa mea dorintà este sA neintoarcem cat mai rApede la o libertate constientdqi disciplinatA.

Noi am trAit in ideia de libertate: santem oa-tneni pari facem lucrurile cele mai mari, DU pen-tru a ni se porunceste de cineva, ci din voia noas-trä, si lucrurile cele mai frunaoase au iesit totdea-una din voia ob-tii, care este mai mult cleat su-f ragiul universal si libertátile constitutionale.

In toata Europa sant numai trei grupe de tAranide fetal acesta: santem noi, sant Elvetienii germani,cari au dus la figura aceia frumoasA representativä,a lui Wilhelm Tell, si sant Scotienii, cari au rAmasta rani liberi 'Datil in ajunul reformelor constitutio-nale ale Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandeidin timpul nostru. Dar, de oare ce erau tarani casi ai nostri in Peninsula Balcanicä, nu poate fi vor-ba de o influentd politicA a acestei vieti tArdnestiasupra acelora, fiindei regimul social era, de o partesi de alta, identic.

Dar, pornind de la libertatea tArAneascA, amcreat anume forme, pe care, formele acestea alenoastre, le-am transmis altora.

Inainte de a vA ardta care sant aceste forme,vreau sA vl fac sl observati un lucru, care nu a fosttinut in satni panA acum: poti si exerciti ofluentA asupra altora, cand treci la dansii acasAsi poti sä exerciti o influent5, cand ei vin la tinein tarA, sau &and ii chemi intre hotarele tdrii tale.E indiferent unde exerciti o influenta asupra alteirase: daci o exerciti peste hotare sau la vatradumitale. Ei bine, aceste institutii create de noiau trecut asupra acelora cari au venit si s'auasezat la noi. Prin urma re este o patrundere po-

in-

138

Utica a vitalitätii, a puterii creatoare, a initiativeipoporului romanesc asupra acelor cari s'au a5ezatin mijlocul nostru.

Care sant aceste forme ? Mi se pare ca se oferaocasia sa vorbesc de dansele acum, cand esteproaspata cartea d- lui Domanovszky §i std saapara 0 cartea in care-i raspund, de §i nu inaceia0 proportie, caci se pare ca d. Domanovszkyare mai putine ocupatii §i spune deci in trei sutepagini ceia ce cred cd pot cuprinde ca raspunsin patruzeci.

Incep de la institutia cea mai generala, nu ceamai de jos, dar cea mai populard, §i apoi de la(Masa vom trece la formele superioare pe carele-a creat poporul romanesc.

In Ardeal existä ,.i la Sa0 0 la Secui Scaune.Secuii se impart intr'un numdr oarecare de Scaune,de unde vine i numele de szek, de Szekely,cari sant scauna0", fiindca Scaun inseamna Seau-nul de judecata ; Scaun §i judet este tot una.Scaunul e doar acela pe care stà cel ce hotara§teintr'un proces. Nicairi aiurea nu se intalne§te, intot cuprinsul regatul ungar de odinioard 0 in totrestul Ardealului, o institutie de Scaun de judecatala basa. Si, natural, in fruntea acestor Scaunestau juzii ; ele sant judetele. Jude, judet santlucruri care merg impreuna.

De ce Secuii le . numesc a§a ? De ce ei au Scaunede judecata? De ce au judete §i juzi ? Fiindca augasit, atunci and s'au a§ezat aici , 0 cei din-taiu can s'au a5ezat au fost Pecenegii, de rasaturaniand, §i ei insd deosebiti de partea turanianadin formatiunea poporului maghiar, organisatiide felul acesta, care, de altfel, se intalnesc in toa-tä lumea romana, organisatii:pe juzC0 pe judete.Sardinia era impartitä intr'un numar oarecare dejudicaturi, in fruntea carora stateau juzi.

Dna, pe vremea cand rastramo0i Romanilor

139

erau in legituri cu Visigotii, la acestia se gisesteca set un jude, Atanaric, si niciodati Germaniinu au fost condusi de juzi , in secolul al IV-lea,aceasta inseamnd di Gotii erau in legitura cu po-porul de la care au luat pe jude"

Dar Sasii ardeleni sant impirtiti si ei pe Scaune,Stale, si au un Richter in fruntea lor. Scaun,judet, jude.

E multi vreme de and am aruncat aceastiideie, si, in timpul din urtni, a primit-o si cerce-tatorul inteligent si stiintific al vietii rornanestidin Ardeal care este pArintele Ion Lupas. Mi sepAruse, intr'un moment, ci d-sa nu recunoasteoriginea acestei idei, dar, cu multi loialitate, s'agrabit a spnne unde a intalnit-o.

D. Domanovszky, supdrat cum e de reguld, spuneinsi: nu se poate: i Ungurii aveau o judecati. Da.insi nu forma politica.

In Ardeal chiar se intalnesc judete românesti, pe laHateg si Dobra, la punctul pe unde trece Murisul,sträbitand muntii, acele districtus olahicales", deunde a iesit si loan Hunyadi, cu privire la carevoiu spune un cuvant.

D. Domanovszky recunoaste cd Hunyadi se co-boria din Romani, dar obiecteazi &A tatil lui a fostmiles regius", ostas la curte, prin urmare nu maiera Roman. Dar cum sd nu fie Roman, daci-1chetna Voicu? Miles" sau ba, el tot Roman rimane.$i, de altfel, in partile Huniedoarei am vizutintr'o biserici alti cavaleri de acestia romani, de pevremea ImpAratului 0 regelui Sigismund, pe la Iloo:femeile sant imbricate romaneste, si barbatii totasa, dar avand la gat atarnati sabia. Acesti militesregii", ca si Voicu, au rimas prin urmare tarani.Da, adauge invatatul ' ungur, Hunyadi poate fiRoman, dar, iatd, unii sant de altà pirere. SA fiesinitosi, dar aceasta nu schimbi lucrurile.

i, ispriveste d-sa, chestiunea nu este bine ho-

140

tarita. Ce are-a face I $i, pe %ma, mama lui Hu-nyadi ? Mama lui Hunyadi era o tarancd din cerculin care a trait Voicu. Si, tot intorcandu se in jurullui Hunyadi, d. Dornanovszky spune: de ce, apoi,sa cercetam noi cari sant stramosii oamenilor cariau jucat un rol important in istoria Ungariei?

Observ in raspunsul mieu ca, tot asa, d. Doma-novszky insusi este de o evidenta origine straina,polona. Nu e vole sa cercetam originea d-lui Doma-no vszky ? D. 1115man care a scris Istoria Ungariei,un om de o inteligenta superioara, este vre-unHochmann, si, cu voia oricui, de origine germana,

Va sa zica avem institutia aceasta a juzilora judetelor. i dincoace de MU* am fost organi-sati tot pe juzi i pe judete. Avem i astazi formajudetelor de odinioara in Muntenia, fiindca Moldo-va este o tara de cucerire, in care Domnul a po'-runcit sa se faca un patrat in jurul cetatii sale.Dar in Muntenia au ramas judetele de odinioard,de unde forma lor deosebita: Argesul un gat suptiresi apoi se lärgeste; Muscelul, ingramadit intr'un colt,dar Dambovita are iardsi forma unei palnii ; Vlasca

Ialomita insesi se intind in proportiile pe care le-auavut vechile judete. Tara-Romaneasca este facutadoar din unirea juzilor i confundarea judetelor.

D. Domanovszky nu si da sama de importantajudetelor la noi. Omul liber de la noi se chemajudec" ; judecii sant razesii de la Munteni. In Mol-dova, unde, din causa cuceririi maramurasene, si-aupierdut juzii insemnatatea si au ajuns juzi de sate,se spune totusi: satul cutare in care a fost un judesau doi juzi ; cestia sant batranii", mosii ; decimosia mm1)1:á pe unul sau doi batrani".

Vedeti ce institutie fundamentala este la noiaceasta a juzilor, dar d. Domanovszky nu stienimic din aceste lucruri i atunci zice : au venitRomanii pe acolo, niste ciobani, i, vazand ceeste o judecatd, sj- au spus: hai sa ne organisam

si

141

3i noi cu juzi ! CAnd te gAnde3ti ce notiuni funda-mentale sant la noi lege", judecatA", drept", drep-tate", institutii juridice care nu se gasesc la ciobani, cinu tnai la agricultori, 3i la iubirea fanatica pentru pa-mAnt care formeazA trAsAtura cea mai nobila apoporului romanesc, intelegi ca a3a ceva nu se im.paca de loc cu regimul de ciobani fail niciun felde organisare.

Pentru d Domanovszky eu sant un 3ar1atan, unpoet, un imaginativ, care in3ea1a lumea, pe cAndd-sa are un fel cu total special de a lucra. De e-xemplu, 1-am vazut cum spune ca* Vladicii no3tri ar-deleni erau ni3te vagabonzi 3i ni3te inculti, ni3te popipro3ti, la care raspund cA, in ce prive3te cultura, Ata-nase Anghel, cel d'intAiu dupa Unire, a invatat la3colile ungtre3ti, Patachi, al doilea, a urmat la 3coalaromand, fiind doctor in teologie, al treilea, InochentieClain-Micu, la 3co1i1e ungure3ti, iar toti ceilalti VIA-did au umblat sau la Viena sau la Roma, dar,cand ii spusesem ca-i face vagabonzi, a obiectat:nu este adevarat ; eu spun numai cd n'aveau niciore3edintd. Dar, cAnd tin episcop n'are nicio re3e-dinta, este un vagabond sau ba ?

Sau, child s'a intemeiat Moldova, d-sa a firma : Mol-dova a fost o feuda ungara. Dar Bogdan-Voda acreat o tail independenta ; el s'a luptat de maimulte ori cu Ludovic cel Mare al Ungariei 3i 3i apastrat independenta. Dar adversarul mieu zice:d-ta insuti spui cl intaia forma a Moldovei, suptDrago3, a fost o feuda a Ungariei 3i 0 Bogdana fost: intAiu, in MaramurA3, supus regelui ungar.Da, a3a am spus, 3i a3a spun 3i acum. Dar dupAaceia, in loc sA continue d- sa mai departe, acolo nudespun ca. Bogdan a luat Moldova, a gonit pe vasalulregelui ungar 3i a ajuns stapAn pe tail, punepuncte. Apreciati onestitatea procedarii. Aceastaeste metoda sa in cartea in care criticA metoda mea.

Dar tree mai departe. De-asupra juzilor no3tri

142

se gäsesc banii i chenezii. Ace 5ti cnezi, chenezi,nu sant altceva cleat tot juzi ridicati tine ori putinmai sus. 5i, atunci, in ceia ce prive5te pe ace5ti chenezi,cari se intalnesc 5i la noi, chenezul nu este altcevadecat trecerea in slavone5te a cuvantului germanKonung, prin urmare, o origine foarte ridicatA. D.Domanovszky zice : ce erau ace5tia ?.Doar ni5te oamenicari aduceau un numAr oarecare de Romanipuneau in serviciul unui nobil oarecare, care aveanevoie de muncitori pe- mo5ie. Doar nu vA uitatice erau chenezii aceia la I5ao 5i ceva, evident,and institutia se afla in decAdere. Cum juzii inMoldova au ajuns sä nu fie in legAtur5 decfit cusatele, tot a5a i chenezii din Ardeal, and s'aimpus autoritatea regalA, au ajuns sA nu fiealtceva decat numai represintantii rurali, inteuncerc restrins, ai unei institutii foarte scAzute. Ad-versarul mieu mai citeazA pe colegul, amicul i ru-da mea, loan Bogdan, care ar zice tot a5a . Darloan Bogdan zicea numai aceasta c, dacd dincoacede munti se intalnesc chenezii, ei nu sant impru-mutati de la cei de dincolo de munti, ci, 5i de oparte 5i de alta a muntilor, chenezatul este o insti-tutie care s'a desvoltat din institutiile judecAtore5tiale poporului nostru.

Voevodul, care este de-asupra, e altceva. El econducAtor de rdzboiu, iar Domnul, 5i mai sus, econducAtor de tarà. Acestea sant institutiile noastre,5i, dacl intalnim in Ardeal notiunea de terra" insensul politic, ea vine tot din notiunea de tail"a noastrA, care este atat de fundamentalA, 5i de locciobAneascd. Dacd e vorba de pdmant, de tarA", cio-banul din Ardeal, &and se duce in V1a5ca, spune :,,md duc in tail". Pentru dansul tara" este toatàregiunea de supt munte 5i de supt deal, de la noi,

Vin la Voevod. Cuvantul de Voevod" e slay 5icorespunde germanului Herzog", conducAtor de ar-math'. InsA Bogdan spunea cu dreptate cA, la noi,

143

a trebuit .sa existe candva i terminul de duce".Cronicarii nostri vor zice apoi duca". Duce a dis-parut. De ce ? Noi nu admitem doua feluri de cu-vinte in romaneste: intaiu, cuvintele care sant urite,si, in al doilea rand, cuvintele care au mai multeintelesuri. Nu primim aceastd omonimie atat de re-presintata in alte limbi. De exetnplu, in frantuzeste,trebuie une on sä apesi asupra caracterului scurtsau lung al vocalei, ca s5 intelegi de ce e vorba ; inchinezeste acelasi cuvant cantat pe nu stiu catearii are intelesuri deosebite, de unde la tipografiachinesa, cand cere zetarul sd i se dea o literk el&Ann i, daca nu canta cum trebuie, i se cid o ii-terã cu totul deosebita.

Duce" este insa persoana a treia de la indica-tivul present al verbului ,,a duce". Noi nu admi-tern aceasta. Am preferat Voevod". In Ardealnumai, este Voevodul", cgruia i se zicea i prin-ceps", intr'o epocd foarte indepartata. Unii cerce-tatori maghiari II contesta. Nu pun maim in focca este, dar nu pun maim in foc nici cà nu e,si nu este niciun motiv de a-I inlätura. De ceexistd ins5 Voevod numai in Ardeal ? Pentru caa existat Voevodul romanesc, si a venit st5panirearegald ungureasck si l.a pastrat. In atatea locuri,cand Statele au cucerit cutare regiune, se intalnesteun demnitar care nu se aflä aiurea, fiindca dem-nitarul acesta apartine populatiei din tinuturilecare au fost cucerite. Este simplu i clar ca luminazilei.

In Ardeal sant i e multime de bani, pe carii-am trecut si Ungurilor. D. Dotnanovszky observaca au fost o multime de bani unguri i deci cumse dovedeste ca este Roman cutare? Chiar andii aduci inainte numele, d-sa obiecteaza ca. este unnume presupus" romanesc. Cu sistemul acesta,acum putem zice cd este o presupusd" zi i apoiva veni presupusa" noapte i noi o sä dormimun presupus" somn si este de presupus" ca ne

144

vom trezi, ceia ce dorim la toata lumea. Nu mer-ge insa cu risipa aceasta de cuvinte. Dar de cebanul acesta, care vine de la Avari, se pastreazanumai in Ardeal, de ce este plin Ardealul de haniinteun moment ; de ce cuvantul acesta de ban",primit de noi a fost lipit de institutiile fundamentaledin partile noastre ?

Prin urmare, de ce formatiunile acestea ale noastre,trecand de la täranii liberi, cari au in frunte unjude, un chenez, ridicandu-se la ban, inaltandu-se §imai sus, la Voevod i atingand cea mai inaltaculme, care este Domnul peste tare, de ce noti-unile acestea s'au raspandit pretutindeni? Fiindcain do meniul politic noi santem acei cari am pututtransmite altor popoare, care au trait in mijloculnostru, institutii care sant fundamentale.

Dar mai tarziu, am citat acuma chiar imita-rea Domnilor nostri de catre §efii Cazacilor : ace-ia§i imbracaminte, incercarea de a introduce ace-lea§i datini de Curte, dorinta de a avea legaturide familie cu ai no§tri. Evident ca mai tar-ziu, cand formele politice din Apus au trecut lanoi, pe vremea ranariotilor, and noi parasiseminstitutiile noastre populare, din care causa TudorVladimirescu a trebuit sa imite pe Caragheorghe,-cáci rascoala lui Tudor Vladoimirescu vine deaid ; Adunarea poporului", §eful poporului", santlucruri care vin din viata balcanica, -formele acesteaoccidentale, pe care noi le-am avut intaiu, le-amtransmis in jos. In ce prive§te pe Sarbi, pand foartetarziu, Statul lor, care era puternic supt rapor-tul militar, nu era desavar§it ca forme : aveau doartin cneaz, un Senat, o Adunare a poporului, unnumar oarecare de voevozi §i atat ; aa erau orga-nisati Sarbii.

In ce privege pe Bulgari, ei n'aveau niciun felde organisatie, lipsindu-li Statul, pe and la poiStatul a fost, §i inainte de .Regulamentul Organic,

145

un Stat complect, cu functionari in toate rosturilecum il facusera si Fanariotii. Dar toti Balcauiciiau trait o bucatä de vreme la noi. Aici era adapos-tul lor, aici era sprijinul lor, de aici veniau in-demnurile lor, de aici curgeau banii. Cea maimare parte din oamenii politici din Balcani aufacut scoala la noi.

La Sarbi este un lucru extrem de important : ocarte foarte folositoare, iesita in a doua editie, aprofesorului Popovici, trateazd despre Romanii dinBalcani, Romanii din Macedonia. D. Popovici afir-

lucrul acesta : noi, Sarbii, santem tarani, santemmici negustori de porci, santem haiduci, santemostasi, dar nu negustori. Tot ce este burghesie inSerbia vine de la Romanii macedoneni, cad, bur-ghesia aceasta, au strabatut i vechea Monarhiehabsburgica. Tot Ardealul e plin de negustorimacedoneni de acestia. A5a era in Ardeal, in Cri-sana, in Banat. Companiile acestea grecesti repre-sintau tot negotul cu Orientul, 'Ana la Budapesta,pana la Viena, pana laTrieste. Trieste a fost facutin mare parte de negustorii greci, jumdtate din eide origine romaneasca.P omanii balcanici vor fi mers

pana la Philadelphia, in America. Prin urmare,fratii nostri din Balcani au creat o burghesie sarba,iar, cand Sarbii au vrut sa se organiseze, sa aibáun Domn, Constantin Ipsilanti, pe care Rusii iifacusera Domn in Moldova si in Muntenia, dupa18c6, visa sa fie si in Serbia, sä aiba deci treicoroane de Domnie crestina. Este aceasta o influen-ta din partea lui Constantin Ipsilanti, care trime-tea bani i sustinea pe cale diplomaticd räscoalasarbeasca ? Fara indoiald ca da.

Bulgarii au invatat scoala politica la noi. AuInvatat la Bolgrad, n Basarabia-de-jos au invdtatsi la Braila si la Giurgiu i la Bucuresti. 0 recunoseei singuri. Cineva care este acum la inchisoarepentru vechi pacate, nu pentru acestea mai noi

si

ma,

si

;

Ii

146

cu totul de alt gen, pentru ca este vorba de co-munism, d. Constantinescu-Ia5i, care 5tie bulga-re5te 5i a scris despre legaturile noastre cu Bul-garii o lucrare foarte build, a aratat cum s'au for-mat tori ace5tia la noi. Stambulov, care a jucatun rol atat de mare, a trait pe la Braila ; Cara-velov, Ghe5ov chiar, din timpul rdzboiului balcanic,toti ace5tia, intelectuali, mo5ieri, bancheri, s'au pur-tat pe la noi. Unii au 5i ramas, pastrand numelebulgare5ti, sau luand alt mime. Si in lucrurilebune 5i in lucrurile rele noi am dominat foartemulta vreme viata Statului bulgar. Pana 5i bald-u5ii de la alegerile noastre au trecut in Bulgaria,unde se chemau sopagii". Ei au jucat un rol im-portant pe la 18go, cand erau o institutie oficialdorganisata, cetdtenii indignati" de la noi.

Mai adaugiti Inca un lucru, cu care incheiu: cands'a intemeiat Statul grecesc, el a pornit de la unmare plan, care nu s'a putut executa : trebuia in-taiu sa se rascoale Moldova i Muntenia. De aceiaa trecut Prutul Alexandru Ipsilanti, fiu de Domnroman, despre mama lui credeam odiiiioard ca erao Vacareasca, dar aceasta e cea de-a doua sotiea lui Constantin Ipsilanti, iar cea d'intaiu, mama luiAlexandru, era fiica lui Alexandru Callimachi, de laCalma5. De aceia a trecut Alexandru Ipsilanti inMoldova cu cneazul rusesc Gheorghe Cantacuzino,care era 5i el fiul unei domnite Cailirnachi, a5a in-cat erau rude dupa mama: mi se pare cä mamelelor erau surori. Au crezut Grecii ca rascoala Moldova5i Muntenia, dar n'au reu5it. Au crezut apoi ca ras-coala Bizantul, Constantinopolul. Turcii au aflat insa.5i au omorat pe ativa dintre 5efii Fanariotilor ; eiau spanzurat pe Patriarhul Grigorie. Acum in ur-ma am pregatit un studiu despre moartea Patri-arhului: se vede cá Turcii 1-au spanzurat nu inve5minte arhiere5ti, ca Patriarh, ci, cu toate cd inziva de Pa5ti, dar numai dupa ce a fost depus de ar-

147

hiereii greci, cari s'au fost intrunit §i numiserd altPatrialrh, a5a cä, pând nu a sunat clopotul pentruPatriarhul cel nou, pand atunci nu a fost executatGrigorie. Constantinopolul nu s'a rdsculat.

Atunci cine s'a rdsculat? Numai Moreia i partilevecine. Acolo erau Albanesi i Romani, erauSu liotii.

Dar rdscoala este una ; cine face (Statul, cineformeazd guvernul? La inceput s'a crezut cã Gu-vernul ii vor forma acei cari aveau un bran latcu multe hangere §i cu multe pistoale induntru,cu mustäti lungi, cu opinci, taruhia", cleftii, ar-matolii. Aceptia la inceput au jucat un rol foartemare. Cutare dintre ei era ca insu§i simbolul re-volutiei. Când Ii spunea cineva a la Curtea regeluiOthon are multi du5mani, el rdspundea:,da, insdcei mai mari du§mani a; miei sânt numele mieu §ifaptele mele".

Da, splendizi osta§i ; dar aceasta este una i aguverna alta. De aceia, §i Grecii au avut, inteunmoment, nevoie de altfel de conduatori deataceia cari, and era o Adunare nationala, se Incie-ratt dInii i se imprd5tiau cu totii dupd celeateva momente de §edintd. Atunci s'a recurs laFanarioti. Dar Fanariotii, Ipsilantii i ceilalti cariau alergat pe utmd §i s'au a§ezat acolo, veniserdla noi din Constantinopol, nu din Grecia, §i ei nurepresintau spiritul grecesc, ci spiritul bizantin §ispiritul occidental, trecut in Constantinopol. Erain ei o sintesd de culturd occidentald §i orientald.Si Fanariotii, ceia ce nu se vede de obiceiu, s'auformat inteadevar europene§te, nu la Constantinopol,ci la Bucure§ti §i la Ia§i, unde erau in legdturinecontenite cu lumea occidentald, asa inat, andam trimes inapoi pe Fanarioti, la 1821, Fanariotiiace5tia de modd francesd erau un produs al atmos-ferei din tara noastrd. Deci noi am dat Greci-lor, peste luptãtorii de la 1821, clasa lor condu-

intre

148

catoare. Un Grec spiritual imi spunea odata,§i este bine sa o §titi §i d-voastra : Apoi d-vdastra,Românii, santeti o natie foarte dibace ; dintre Fa-narioti ati pastrat pe cei mai buni i ati trimesla noi numai pe cei pro§ti".

Da, adevarat, pe cei mai buni decAt purtatoriide fustanele i hangere, cari la inceput voiau sàintemeieze un fel de Grecie populard, care nu s'arfi putut mentinea._

tste deci adevarat sau ba, din ceia ce v'amgpus, ca, incepand de la cei vechi, din fundul evuluimediu, §i mergAnd 'Ana Ia Bulgarii de la 189o, nus'a petrecut nimic in lumea care se intinde de laCarpatii nordici /Ana in fundul yeninsulei Balca-nice, fara ca in aceasta sa nu fie o ideie politicavenita de la noi? Da.

Ni-a trebuit o cucerire pentru aceasta? Nu.Istoria ni spune ca toate acestea s'au putut face

fara cea mai mica incercare de cucerire §i. farajignirea nimanui.

Aezimintul tipograficDatina Romineasc5"Vilenii-de-Munte

r

.. . "." .5.

;1

..

4

, h

' a

'

'

,.

4

A1*

, .4 I

;

.`

^

.1, ,....

..4

t. ;

t

--1

-

(Prahova) .-

r ",0

- ..1 - .

S.

r 3:,. ' ,'.

. At

' . .1. '. 1

,' .._w. ,,

" .1. t

V.. ,

t

" t

:

' : -"

. a ' t. .1

.1 . ,St

50 lei. ' rI

1. k

4: 4 1/'

..0-1

',1

. /

,Z

as '