r r r r ir t as - CORE · 2017-03-14 · î)e a i, dupăce se întrunesc cu unele trupe deja sosite...
Transcript of r r r r ir t as - CORE · 2017-03-14 · î)e a i, dupăce se întrunesc cu unele trupe deja sosite...
-PREŢUI* A B O N A M E N T U L U I :
4 cor. 40 bani,Pe un an . .........................
-Pe o jumăiate de an • . • 2 cor- °aaI-
România, America «i alt« ţări străina 11 cor. anual.
Abonamente«frl» „Tipografia Poporului“ S.bnu
Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.
Editura şi tiparul „Tipografia Poporului*
Redactor resp.: Nicolae Bratu.
IN S E R A T E :
ae piimeao Ia B IR O U L A D M IN IS TRAŢIBS
(St rad* Măcelarilor Nr. 12).
Un ţir patit prlma-datS 14 bani, a doaa-ô«aï
12 bani, a treia-oarX 10 banL
S i t u a ţ i a r ă s b o i u l u i e u r o p e a n .
Suntem în a treia lună (lela începerea poaznicuhu riisboiu. Cu toate acestea nu putem ? prevedeă
r *+ 1 Pe toate câmpurile de lupţi, ai matele s'au măsurat de mai multe-ori, dar mcairi nu s au mvi s
f r! ^ n n f n ta 3 1 ea să nu mai poată lupta mai departe, ci să fie silita a cere pace.
; . 0 r r r r i r t a s
" , F b ' ‘n . ; T i rt: ■ ££*;
V ia 'cX - ira r »«. •<*unii, şi ceialalţi. . f „ maj ţinca, poate câteva
Intre (Ier,nani şi Francezi iu,,.a ce., .nare nu «a sfn .t, ‘V’\ "V , ,n“ i multo locuri. O lupta m u
în Kran(a> şi . . A,„v,,rpe» (fi**-
renl* "!,t!!a;'nmnni Şi Huţi nn «v«t loc lupte î„ ^respinsa înaintarea Huşilor. . Lupte mai miei h au t at ţi '» •' L ‘ vorliia mult, cil Turcia va dc-
In ţările balcanice iucA clocoteşte nchn.şţca. In ,,ele, ,*. ţ ..... - ' ~ M ^ ( ^ ^
clara răsboiu Rusiei, lia Turcia a .ncl.ls ş. str.mtoaiea .ui i i . Ij„|.r«ria «'» inel.eiat o alianţa,
o astfel (le declarare. - De ase..icneasa; syomt ca mţM. 'lestul ,le lămurit pftnft acum.
pentru cazul când Homania ai mtia m ac ui u . aceste două ţări sunt bineItalia si România stau mai departe in „ctral.tatc. fee pa c, c.. acu c I
înţelese asupra politicei lor. _ l.espre Roma,.,a se s„s,mea. ... t mp m una ca
tralitate. Asta, deocamdată nu se întâmpla, dupa-emn spunem ş. la alt loc .d _ ... _
Ştiri şi telegramesosite Vineri şi.Sâmbătă în 2 iji 3 Oct.
Luptele cu Sârbii.
Budapesta, 2 Octomvrie. Biroul
d c presă al prim-ministrului comunica
următoarele: D e doua zii« trupele noas
tre din Serbia au luat ofensiva contra
trupelor sârbeşti. Pretutindenea ofensiva
noastră întiintezâ îccet însă cu succea
împotriva inimicului, care este apărat de
şanţuri şi de poziţii tare împrejmuite cu
sârm ă. Trupele noastre au început, să
alunge cu energie armatele sârbe şi mun-
tenegrine precum şi bandele lor iregn-
lare, cari neliniştiau unele părţi ale
Bosniei. C u această ocazie a m împre
surat de toate părţile un întreg batalion
sâibeac, l’am desarmat şi 1 am făcut
prisonier. Este neadevărată ştirea, că a
40-a divizie de honvezi sr fi fost nimi
cită.. Această divizie este în cea mai
b u n ă stare, acum e în linia de bătaie,
luând parte săptămâna trecută şi la glo
rioasele lupte dela Visegrad.
Holera în {ară.
B u d a p e s t a , 2 0 tomvnV. In le
gătură cu lăţiri a lioltrei in ţar.S, bîr .'iil
de pr<?să al prim ministrului publică ur
mătoarele: Toate svon urile lăţite despre
holeră sunt exagerate. C u siaceriţa e
aducem ia cunoştinţa generală, că h o :era
s a ivit num ai între scei soldaţi ai no
ştri, cari sjnt in luptă cu armata rusă
atinsă in întregime de holeră, * are fla-
<r( 1 a fost adus de răn ţii şi prizonierii
ru:i şi. la noi in ară în diferite regiuni.
D in loc competent sé as gură însă. că
boala aceasta nu are urmări catastrofale.
Boala se poate numi u,oară şi starea
sanitară generală a trupelor noastre n u
ne. poate îngrijora.
In toată ţara s a constatat câte un
singur caz de înboloăvire num ai in ur-r
mătoarele regiuni ale iărei. în comită
tele: Pest, Nograd, Heve , Zem plen,
Szabolcs, Békéi, Trencíéa şi Sibiiu pre
cum şi In oraşele: Budapesta, Oradea-
m*re.,’ K o m á ro m şi Neopianta. In B u d a
pesta până acum s’au ivit num ai 1 5
cazuri de holeră, dia ceeace sa poate
vedea, că boala nu este generală,
neluând nică^ri întinderi îngrijorătoare,
deoarece s’au luat de cei competenţi cţU
mai întinse măsuri.
Luptele în Carpaţi.
Budapesta, 3 Octomvrie. Biroul
de corespondenţă a primit în seara a-
cestei zile următorul comunicat din Ioc
competent: Singura trupă rusească, caro
se ma! află pe teritoriul ţării noastre,
e cea care a pătruns pe la Kőrösmező.
Contra acesteia nu s?a putut interpune
până azi, decât num ai trupa nosstră
însărcinată cu apărarea acelei graniţe.
Până la sosirea trupelor noastre, can
sunt de drum , a fost silită trupa eela
graniţă să se retragă la Hosszum ező.
î)e a i, dupăce se întrunesc cu unele
trupe deja sosite şi cu altele ce sunt po
drum , trupele noastre vor porni contra
inimicului, spre a sfârşi şi cu acest e-
pisod. In urm a retragerii trupelor noa
stre la Hosszúm ző, a trebuit să ss eva
cueze (părăsească) Sigketul-Marmaţiei,
iar tonducerea comitatului M aram uriş
Pag. 2 f o a ia p o p o r u l u i
■1
. I
.1
o
•li
<i f
«• I
-i •
î! ■
HI
îl
111
' f
I ' ’i
V \ i
V *
s ' h mutat la Huszt, de unde, după re-
s; ngerea Ruşilor, se va m uta iarăş Ia
Hi hetul-Marmaţiei. -— In celelalte pa-
yi îi ale Carp*ţilor trupele noastre îna-
irează cu succes
Duminecă şi Luni.
Budapesta, 4 Octomvrie Biroul
;■ corespondenţă a primit ăin loc com-
i"<*nt următorul com unicat: Trupele
■ •'jti aflătoare în M aram ureş n ’âu în-
at pe ziiia'de ari să înainteze. Intă-
!•;, pe cari le-ain trimis în ajutorul
,-elor noastre,' dintre-cari o parte au
t încă eri pe drum , au soiit azi în
m ă r complet la locul destinaţiunei lor.
ii urmare astăzi se poate spera cu
nranţă, că trupele ruseşti, cari se mai
î'! în Sighetul Marmaţiei — căci afară
■aceştia nu se m ai află nici un soldat
- pe teritoriul ungar — vor fi în
■ > ■> foarte s?urt scoşi din ţară. — (Bi-
i de presă al prim-ministrului).
Luptele cu Sârbii.
Budapesta, 4 Octomvrie. Biroul
presă al prim-ministrului a publicat
■\ constă zi, In 6 ore seara, următorul
i unicat oficios: Trupele sârbeşti şi
•i tenrgrine, cari nu pM runs In par/tn
• riteană a Bosniei, nu filcut do lipsă,
- i trimitem trtipn pentru aceste teri-
. ce zac la o part»* de teritoriul
ipal hotftrîtor. Pi inia noastră acţiune
: ro cţia aceasta s’a terminat cu succes
v două sile*de lupte neîntrerupte
n ente. am bătut complect şi am
is spre localitatea F o c a două bande
. : hi egrine şi anum o banda Spuzka
ib conducerea generalului Vukovic
s u la Zctska de sub com anda gene*
ui Rajpevici. Acosta se refugiază
ns'j do panică dincoîo de graniţa
lâîArd înapoi cantităţi mnri de
••ini şi prada lor însemnată în ma-
’ de răfjboiu, făcută în Bosnia C u
prilej am gAsit pr ntre soldaţii
ii căzuţi, cari apvrţineau patrule-
•instre trimis« Înainte, pe mai mulţi,
cari pe un aspirant de ofiţer, in
bestial mutilaţi (tăinţi). In urm a
l(‘- noastre întreprinsă în partea de j
ni * acestui câmp de lu tâ un ju- !
e batalion de-al nostru a prins un |
batalion sârb. Generalul Potiorck. j
mtat peste N y e m e n , — au fost bătute
după lupte îndârjite de două zile la Au-
gustow. A m făcut prisonieri şi am cu-
piins mai multe tunuri şi mitraileze.
Luptele din Maramurăş.
Asupra acestor lupte ziarul „Az Est“
(Seara) din Budapesta, a publicat-în numă
rul dela 6 Octomvrie n. următoarele tele
grame, trimise din , oraşul Hust cir data
de 5 Octomvrie: , - ... ...
De bună seamă ştiri oficiale au anun
ţat, că ‘desfăşurarea trupelor noastre pe
teritoriul comitatului Maramurăş- — având
ca sprijin--teritoriul comitatului' Bereg —
s’a sfirşit şi s’a început alungarea Ruşi-
or. Lupta e în curgere, a fs’e da o icoană
lămurită despre această luptă deocamdată
este cu neputinţă. Va linişti însă publicul
Ştirea, ca spre nord-vest dela Sighetul-Alar-
maţici la localitatea Torackoz, o armată
rusească ieri înainte de ameazi a fost res
pinsă cu mari pierderi. Trupele noastre
?i aliaţii noştri, cari au sosit pe câmpul
acestor lupte, iau lupta în cele mai favo
rabile poziţii,„i. l :n perete de neînvins
••para p.-.rţile primejduite a comitatelor Be
reg şi Maramurăş şi R „ ş i i s ’ . , u r d r a s ( J j n
Bereg cu pierderi mari in hipfa ce a avut
loc intre localităţile Polena şi Aklo*:.
C u m a {ost predat oraşul
Sifjhetul Alarmaţiei.
Hust, 5 Octomvrie n. Conform urnii
raport ..fuial, Sâmbăta trecută, dimineaţa,
Ruşii nu Intrat i,i oraşul Sigheful Mnrma-
t>c. In numele consiliului orăşenesc, con
form instrucţiunilor primite, vico-priniarul
<> )•!> I.inos s a prezentat comandantului
trupelor ruse. Primarul S/oIusv este om
prea bătrân şi aşa el a fost absolvat de
această îndatorire. Ştirea. că rabinul îm-
bracat 111 tora (haina bisericească la Jidovi)
ar fi primit pe Ruşi este neadevărată. -
Desfăşurarea t rupelor noastre s’a terminat
ui ce.e mai bune condiţii şj (oatc f0lllrilc
ofic.alc competente au cele mai bune nădejdi.
Au s-isit ştiri, că armatele ruse.se re
trag din Bucovina spre nord dincolo de
, re<’ carc operaţie de buna seamă stă in
legătura cu ofensiv,-, din Galiţia a trupe
lor noastre aliate. - |„ jurul oraşului Si-"
glictul Mannaţici nu au fost decât nişte
hărţuieli neînsemnate.
.uptele Germanilor cu Francezii,
Belgienii şl Ruşii.
Budapesta, 4 Octomvrie. Biroul
al prim- ministrului publică ur
ni comunicat d-n c-îrtierul general
• ri cu data de Octomvrir: P e
îl de răiboiu dm jE'ranţa nu s au
'tizi schimbări mai însemnate. In
*:J1 catului în contra oraşului
rpen au câzut şi forturile cari se
• Lierrc. M aelhem, Konighvokt
■ •s !icest9 localităţ-. In poziţiile du-
• nj 1 itoare în aceste localităţi am
îs oO tunuri.-
părtura făcută în boia esternă a
• lor duşmane ne permite acum a-
in contra liniei forturilor interne
oralului.
o laptele cu Ruşii, pă>ţi din cor-
•i S-îea siberian şi din corpul de
-•ă ^ 2 , — cari corpuri au format
- stfer'gă a armatei ruseşti: 'ce a 1na-
Luptele din comitatul Bereg.
Atunkâcs, -J Octomvrie n. In Bereg
mire localităţile Kocsitelep şi Szaszoka lup
ta a fost in curgere azi înainte de amiazi.
e dealurile cu vii din jurul oraşului Mun-
Kacs se auzia binişor bubuitul tunurilor.
Starea in oraş este liniştită, intre marginile
cum e cu putinţă. Liniştea locuitorilor s’a
aratat prin faptul, că artileria ce fusese
a Beregszentmiklos s’a reînapoiat Ia Mun-
kacs după ce îşi îndeplinise cu glorie che
marea avută.
Ţinuta României.Deocamdată nu se întâmplă
nici o schimbare.
In timpul din urmă s a vorbit mult
că se va coDche*a un nou consiliu de
coroana. In care să se discute asupra
ţinutei R o m âni«. A c u m se-anunţă, că
consiliul nu se ra mai ţinea deocam
dată. Asupra ţinutei ţării a u arut insă
loc consfâtum între prim .m ;ni ~ ;
tianu şeful partidului conservator A I
Marghiloman şi şeful partidului conser--
vator-democrat Taohe Ionesca. D u D ă
aceste consfătuiri s’a liotărît să se dp*
următorul comunicat:
„Primul-ministru a avut un schimb-
d e ^ e d e n cu domnii A?. Marghiloman
şi Tache Ionescu, al căror resultat a
iost, că convocarea unui consiliu de co
roană nu este delipsă, fiindcă de prezent
nu este loc la o schimbare a politicei
de azi a României. Primul-ministru va,
supune această părere la aprobarea (în
cuviinţarea) Maiestăţii Sale Regelui“ ■
, Miezul acestui comunicat este că
România va urm â şi în viitor politica
de aşteptare şi apărare armată, p â n ă
atunci, până când nu se vor întâmpla
lucruri, cari s’o silească să ia o altă
hotărîre. D e altcum Rom ânia poartă încă.
consfătuiri diplomatice, ceeace ge poate-
vedea din următoarele rîndurij ce a u
apărut, în legătură cu hotărîre» d e
mai sus, in foaia din Bucureşti ^ L a
Politiquo-, care e organ oficios al par
tidului conservator. Ziarul numit scrie r
„Această formulă (fel de hotărîre)
va produce o uşurare, suntem siguri.
Această uşurare va face cu putinţă o
cercetare eu sânge, rece, a stărilor,
d m partea oamenilor cu rispundere
şi autorizaţi (adică miniştrii). Iar d a
că guvernul are încă consfătuiri di
plomatice, ele vor putea fi ffleute la
adăpostul strigătelor, cari pornind din-
trun sentiment naţional foarte viu n u
sunt totuşi de asn, ca ele se poată sin
gure da îndrumiri celor cari au răs
punderea pentru ţinuta ţârii!
Marţi şi Mercuri.
Luptelec contra Rusiei.
Budapesta, (> Octomvrie. O p e r a
ţiunile In Polonia rusească şi în Galiţia
înaintează cu succes. Trupele g erm an e
«?> austro-ungare au respins pe d u ş m a n
Iu Opatovv şi Klim ontow spre Vistula.
In Carpnţi R uj i au fost bătuţi la pasul
UszoJc.
Nr. 41
Luptele Germ anilor cu Francezii
şi Belgienii.
Budapesta, 0 Octomvrie n. Biroul un
gar de corespondenţă primeşte din Berlin
cu data de 5 Octomvrie următorul comuni
cat din cartierul general german: In faţa
cetăţii Antwerpen am redus Ia tăccre for
turile Keesel şi Broecliem. Am luat oraşul
Lierre precum şi fortul căii ferate Atechein-
Antwerpcn. — Pe aripa dreaptă în Franţa
continuă luptele cu succes. :
Tem eri de răsboiu între
: Turcia şi Rusia.
In decursul zilei de 6 Octomvrie au so
sit mai multe ştiri, cari arată, că stările
între Turcia şi Rusia sunt foarte încordate.
In fiecare zi se poate întâmplă isbucnirea
răsboiului între aceste două ţări. Asupra
acestor stări, biroul telegrafic ungar a fă
cut cunoscut următoarele telegrame, pe
cari Ie-a primit din diferite oraşe. Şi
anume:
R o m a, 5 Octomvrie. Din Constantino-
pol se comunică ziarului „Corriera d’ltalia“
următoarele: Flota rusească din Marea.
Nr. 41FOAIA POPORULUI
Pag. B
-neagră însoţită de mai multe crucişătoare
engleze şi franceze se apropie de Harda-
nele Scopul acestei demonstraţm.n e sa
înfrice Turcia şi s’o silească pentru o po
litică externă mai f a v o r a b il ă faţă de Tripla-
Inţelegcre.
Sofia, 5 Octomvrie. Din Consîantino-
pol se comunică ziarului „Dnevnik“ : In
-Caucaz au avut loc ciocniri sângeroase în
tre trupe ruseşti şi turceşti.
Constantinopol, 5 Octomvrie. Poarta
(guvernul turcesc) a confirmat oficial şti
rea, că emirul djn Afganistan a început
răsboiul în contra Rusiei.
Luptele în Polonia rusească
şi în GaJiţia.
Budapesta, 7 Octomvrie. Biroul
do, presă al prim-ministrului a dat urmă
toarele comunicate oficiale: <
înaintarea trupelor germ ane şi au
stro-ungare în Polonia rusească pare a
fi surprins cu totul p» Ruşi. Ce-i drept,
Rujii au îndreptat din Gnliţia spre nord
trupe puternica, dar când aceste au În
cercat trecerea Viítulei în direcţia Opo-
tov, ele au fast respinse de trupele a-
liatc Trupele noastre au luat în stăpâ
nite lângă Sand .rmirz capul podului
rusesc.
In Galiţia înaintăm conform pla
nului nostru de răsboiu. L a Tnrnobrzeg
a m respins o întreagă divizie duşmană
d o infanterie. Generalul Ilofcr.
Luptele în Alaramurăş şi comitatul
Bistriţa-Nâsăud.
Budapesta, 7 Octomvrie Trupele
noasîYe au putut lua ofensiva şi Ia Si-
ij ho tul-Murmwţici. E do sperat, cA în
t im p a:urt vom putei curăţl Ungaria
<îo trupele ruseşti.
Deasem enex şi detaşamente!*1 sin
guratice m »i mici ale coloanelor ruseşti,
cari s a u furişat pe potecile inunţ'lor în
comitat îl RÎHtriţa-Nis^ud,,'Vor trebui să
se retragă repede sau vor fi nimicite,
înaintare* acestora a fost deocamdată
oprHă de cei câţiva gendarmi din apro
piere Sunt insă in drum trupe de-alo
noastre în num ăr indestulitor, cari vor
respinge pe Ruşi pAnă dincolo de graniţă.
L a toato celelalte trecători ale Cat-
paţ. ilor, înaintăm victorioşi pAnă dincolo
fie hotarele ţării.
Nyíregyháza, 7 Octomvrie. CYn-
fo rni unei ştiri oficiale sosită din loca
litatea IliH-t. se dă începând de eri o
luptă maro intre trupele noastre şi cele
ruseşti. Bravii nostrii ostaşi reocupă pas
cu pas poziţiile Ruşilor. — L a situl
U r a c s a avut deasemenea loc o ciocnire,
•in *îare Ruşii au fost bătuţi.
Luptele dintre Germ ani, Francezi
şi Ruşi.
Budapesta, 7 Octomvrie, Biroul
u n g a r de corespondenţă publică urmă
torul comunicat al cartierului general
germ an , cu data de 6 Octomvrie seara:
încercările neîntrerupte de încun-
j urare ale Francezilor în contra aripei
noastre;. drepte au întins frontul de luptă
până la nord de Arras. Spre vest de
Lille şi de Lens avantgardele noastre
şţi! a ju m in atingere cu cavalerie duş-
-inană.
In contra-atacurile noastre indrep-
t <îe spre. iiaiii A?r.3S-Aib-it-R >yo în'io
n 'a urmat lţip'a decisivă (i otârit
P o frontul de lupt: intre Oiie si
M j -.is la Verdun . în Alsiţlii-L>ivnu,
precum şi în faţa cetâţ'i Antw rpen Bei- «na) situări i <\«te neschimbat;;.c -
. P e câmpul .de luptă d n ost sprj
Rusia. înaintarea Ruşilor în Prusia os-
tică în contra guvernamentului Suvalki
s’a oprit. L a Suwalki inimicul începând
de eri este atacat cu shccej.
Ţarul pe câmpul de luptă.
Berlin, 7 Ocom vrie. D in Copen
haga să telegrafiazâ. că Ţarul a plecat
pe câmpul de luptă, cu suită numai de
eâţiva membrii. Plecarea a avut loc in
cea mai mare linişte Ţarul nu să a-
mestecă în operaţiunile şi planurile de
luptă.-ci a mers pe câmpul de răsboi,
ca prin prezenţa sa sl îmbărbăteze miliţia.
Milano, 7 OctomvrieJ D u p ă ştiri
primite aici. Ţarul a sosi: d e a îu Lublin.
Berlin, 7 Octomvrie. Pesto Rottor-
daui se telegrafiază din Pet-ograd (Pe-
tersburg): Când a plecat Ţarul pe câmpul
de luptă, mulţimea a strigat: „înainte
la Berlin!? „înainte Ie V iena !” U n
adjutant al Ţurului a râs un s : „N u ,,
i xisîtâ putere omenească, care ne-ar pu
tea reţinea (opri !,“
Ştiri sosite Joi.
Luptele în Carpaţi şî în Galiţia.
Budapesta, 8 Octomvrie. Biroul de
presă al prim-ministrului comunică:- Pe
ba/a rapoartelor oficiale, trupele noastre
au bătut coloanele ruse, cari năvăliseră iu
Siglietul-Alarmatiei urinărindu-le până la
localitatea Nagy-Bociko. An tori ta ţi le aci -
ministrative din Siglietul-Marinaţiei încă as
tăzi îşi vor reîncepe activitatea. La parul
Uszok s’a început înmormântarea soldaţi
lor iuşi căzuţi in luptele din zilele tre
cute, -— p ână acum s’au îngropat SilUO
de cadavre.
Budapesta, S Octomvrie. Ofenziva
noartra in hărţuielile neînsemnate, ce au
avut loc in diferite locuri, pretutindenea
şi-a ajuns scopul. Conform raportului dat
de un ofiţer al marelui stnt major, care,
din Przemvîl (fortăreaţa PşemişI) sburând
pe un aeroplan, făcuse o îndrăzneaţă rccu-
noaşterc, armata de apărare a cetăţii pă
trunsă de spiritul unei răsboinice însufle
ţiri apără cetatea cu mari sforţări şi cu
multă prevedere.
Cu prilejul mai multor atacuri din ce
tate, am respins pe duşman îndepărtând
astfel linia de luptă a duşmanului şi fă-
cây.î tot deodată mai mulţi prisonieri.
Toate atacurile ruşilor împotriva for
turilor cetăţii au fost respinse de artileria
noastră cu pierderi groaznice.
In Carpaţi, spre vest .dela trecătoarea
Viszok, .nu mai sunt inamici. La Sighet
am bătut pe inamicul ce năvălise în comi
tatul Maramurăş şi în noaptea trecută ora
şul amintit a ajuns din nou în mânile
noastre. — Hofer, subşeful marelui stat
major..
Ruşii s!au retras până la
îîagybocskd.
Corespond ntul ziarului „Az Est* telegra-
fiază din Sighetul-Marmaţiei, ca data de 7 Ojton-
rrie, următoarei#: Ieri »’au început laptele îa
jurul oraşului Si.-li-tul M .t r .n ^ i ,?i o krvat! -
in Tinerii ,n -a«tre erte că Ru^jiyau retrag v -
17 i hilonn-tri apr- nord de .Sighet.pAţjŞ la 1
litatei ^Nag)' Bi.fsko Aet-nstă armaiă ruse-.
j:-a asgurat flam-u! .stâng.cu trupe şi pat?
mai mici, r-.u scopul d« a mi'jutea fi aia
prin S'!-prii:dere de trupele noastre dinspre
deal. Astfel au ajum trupe ruseşti şi în co
tul Bistr'ţa-Nssăud precum şi în comitatul în
cinat, unde insă indat« s’au trimis trupa de
noastre, astfel că ori-oe înaintare a Raşilor
devenit cu neputinţă. Nu este deci un motir
îngrijorare şi nu are nici o îmemnitate şi ii
o seriozitate refugiarea populaţiei. SigKtetul
rimas nepericlitat.
*
» »
.. J
A treia prolungire a moratoriul iii.
. Dupi cum am mai scrii la timpul sau, iu
1 August a’a dat mi inoiatoriu (am&nare a un > ■
plăţi) pe timp de 14 zile. La- 15 AuguU s i
prolungît moratoriul a (Idu«-oarii, până la o()
iSeptemvrie. Acum eo prolungeşte pentru a train
ouri, pâ'& la.30 Noemvrie.dar cu unele i h m-
hări faţX de trecut, in urma căro’a- o seamă d i
plăţi trebueac făcute, fie in pa-te »au-In int*>-
giine. Pentru mai buna orientaro a publicalti-
cetitor, In colo următoere dăm, după „Rovisu
Kjonomică“ , tru(hioer a su-mumitoi onWnaţiun'
ministeriale, caro cupi’nde următoarolo dispoaiţii
I. Datorii in bani, cari cad sub moratoriu
(se pot tSs^ neplătite).
§ l. Moratoriul dat cu oriinaţiunca Nr.
G 0 1 5 9 U dela 12 A u r u H 101-4 pontrn inde-
pliniroa obligamentolor de drept privat ho prolon-
p-ţt» pAni la .'Î0 Noemvrio ». r., patitru du»
acoli' datorii in luni, ps cari onlinsţiunca pre
zenţi nu In «ooalo dn fub moratoriu.
Pentru j)lata dntiriilor In bani, acaienl«
(do nlnt.i) după 7.tua do 3 0 Pcptnmvrio 1!*14
până la 3 0 .Noimvrio 1 9 M . întemeiate pocîmbii,
nnignn(ii comerciale, wurnnt-uri, cecuri ««ii atto
titluri do ifr.'pt privat, date ţi i.ă?cutc înnialo da
l August 1914, «o Incuviinţeazu un moratoriu de
doua luni, socotite dola xcadmiţa (ziua tn cam ar
fi tndmii să «o facă plata).
Pontru datoriiVî in bani, d up X oari, con
form legii aau a unor ntipulr.ţii ipeciaio, aunt a
«o plăti interese, ho p >t »OîOti intcroaclo ţi p»
timpul moratoriuîui: ditpa obligamento f5r8 inte
rese, «e pot «ocoli intcre»clo legali.
Ş 2. Prezentarea spre plată şi pro tu tul
ridicat din lip?» de plată, în cursul moratoriului,
privitor la cambii, asignaţii comerciale, w irnnt-uri
şi cec-uti, cari cad sub dispoziţiile §-ului l (a-
decă s>ub moratoriu) sunt- nule (n’au valoare).
La cambii â vistn (la vedero) sau cari suat
sci lente la un timp anumit după vedere, pra-
zentarea făcută cu se p de a fixa scadenţa es.4
v«lidă
Persoana chsmată a ridica protestul nu
poate refuză *idicarea protestului sub cuvânt, ci
ace?ta în sensul. ordinaţiunii pr< zente nu ejta
valid.
Posesorul cambial este îndreptăţit a. u.iv-
pleâ cambia bîanao primită înainte de 1 August
1914 numai îh aşa m&d, ca aceea să cada aib
moratoriu. O umplere contrari acestei dispoziţii
ae consideră ca contrară stipulaţ’ei.
Faţă de cambiile, emise înainte de 1 Aug.
1914, tn cursul moratoriului, nu se poate exer-ţd
dreptul de regres pentru asigurare, prevăzut In
§§ 25— 29 al art. de lege X X V I 1876.
Cambiile,'asisnaţiile cjmerciale şi waraafc-
urile, cari nu cad sub moratoriu ş» »unt sa»-
denta Înainta de 1 Dacemvrie 1914-, tiabuisj-»*
seatate spre plaţi şi protestate în oai de na-
Pag. 4 FOAIA POPORULUI Nr. 41
plata, cel mai târziu la- termmul, Ia care ar fi
trebuit îndeplinite actele acestea, dacă cambiile
-asîgnaţiile comerciale sau warant-urile din che-
«tiune, ar cădea, în sensul ordinaţiunii prezente,
sub moratoriu.
§ 3. Moratoriul acordat prin § 1 se ex
tinde şi asupra taxelor anuale ale breveteler de
ÎDTejiţijni.
II. Datorii în bani, ce nu cad sub moratoriu
(trebuesc plătite).
§ 4. Nu cad sub moratoriul acordat in § 1
1. Interesele împrumutur.lor de stat şi a
celor garantate de stat; ratele de amortizare a
acestor împrumuturi şi rentele.
2. Cupoanele de interese şi .itlii Brrtaţiai
scrisurilor fondare şi a altor cbligaţ'uni pu,'ilaie
sau admise drept cauţiuni.
3. Interesele şi ratele de amortizaţie a îm
prumuturilor hipotecare încuviinţate în scrisuri
fonciare şi a altor Împrumuturi pe baza cărora
se pot em te obligaţiunile amintite în punctul 2.
4. Taicele ce sunt a se plăti pentru folo
sirea instalaţiilor publice (taxe pentru apaduct,
lumini «lectrică etc.).
5. Obligam»ntele, po cnri la nre debitorul,
mijlocit »au nemijlocit, faţă tic socieUitwi „Crucea
Roţi«“ »au un fond, menit ptntru ajutorarea fa
miliilor celor mobilizaţi, mu pentru alte ajutoare
de <l»t din prilejul războiului. 0
(5, I’rctcnfiunik' de susţinere (alimentare)
şi renfctlo vug-te.
7. Ohjgmurnule urmai arc irit» niiinJc pe
contracte de asigurate:
<i) In ii-lguift.i |H'ntru «ervicra militar sau
!t au’guniri pentru raz de moarte in ril“boiu, plata
inU'gralil n oiiniri de asigurare;
fi) la nlu- a»<ipuriri a*pra vieţii, cu nu eu.d
cub «tapez; ţido puisciului ti, plntn sumei de r.si-
purare pAnn la ci-r. 5(JU ;
c) 0_lipi nu'titul asigurătorului-<k' a ris.um-
para poliţa du asigutiup eau a da împrumut p«
m» — pânu la suina de cor. 200;
ti) In argurfiri de foc şi de prind’»», pre
cum ş; la asigurări de vite, plata integralii n
«nmei dr asigurare; la toţi ceilalţi nuni de asi
gurare in contra pagutxlor plata sumei de de*-
daanarc până la c.r. -l'iO;
f) la usgunirito asupra vieţii de sub punct
fi),t precum ţi la n-igiiri.rili> contra daunelor de
foc ţi de primim, ţi la amputările du vite
primiik «le as guri.rc tr* bun plătite în întregime ;
la toate celelalte cu.uri do amputare şi la asigu
rările in contra accidentelor plata premiiltr .ie
ttifşjrare este obligatoare ir. proporţ e cu sutnn
maximala a dchlatxiHrii, ce are a pUti awgura-
torul in confurmiwtti cu punctul d) resp. l>). Ciim-
biile date pentru aceptrirea actoriei de premii
de asigurare şi debitele de cont curent, provetiito
eiin premii dr* asigurare — aiemenea nu cad sub
d tpo/.tţiile înoretoriului;
^ J) cbligainemele reasiguratorului derivate
<l:n asigurări, in proporţia sumelor, pe care asi
gurătorul are să le »lâteascâ in sensul punctelor
a) — <i)\ niai departe in tumi integrală pre
miile de reasigurare dela figurările asupia vieţii,
in contra tocului j; a grindine;, precum şi d-la
es:gur*rile de vite, de sub punct a). La celelalte
soiuri de as’gurare premiile de reasigurare trebuie
plătite in proporţia in care t.-te obligat a plăti
premiile asiguratul.
8. Chiriile, cu excepţia cazului, când cel
obligat este chemat sub drapel, sau cade sub
aceiaşi consideraţie, ca persoanele, cari îndepli
nesc serviciu militar — întrucât nu beneficiază
de retribuţiile sale regulate, eau cel puţin de
banii de crartir sau <ie un ajuţi r publi î in scop
de a pliti china. In ultiitel; două cazuri chiria
trebuie plătită numai până la suma banilor de
cvaitir sau a ajatcrului prinvt.
9. Arânzile trebuesc plătite.
10. Faţă de debitorul hipotecar ratele de
amortizare din capital fl împrumuturilor asigurate
prin îatabulare, pe imobilii date în arândă eau
in chirie şi cari nu cad sub punct 3, excepţlo-
nând cazul, când cel obligat documentează că
arânda sau chiria efect'v incursă, după detrage-
rea datoriilor publice, oe împovărează imobilul,
a intereselor şi a ratelor de capital, plătibile,
conform punctului 3, in fine a celorlalte d.bânzi,
plătibile în sensul punctului 5 nu acoper «elelalto
datorii cu amortizare amintite în punctul prezent,
întrucât suma calculată în modul acesta acopere
numai în parte datoriile cu amortizare amintite
mai pe urmă, plata este a se facs numai până
la concurenţa acestei sume parţiale; iar p-ntru
orlinea obliganientelor de plaţi» este normativă
ordinea în ccre pretens:unile suDt intabulate la
oertea fondui ră.
11. Datoriile întemeiate pe contracte de
serviciu, inel. pretensiunile muncitorilor agricoli
şi industriali şi cele ale impiegaţilor comeroiali.
12. Pretensiunile de spesc şi taxe, cuvenite
pentru lucrări şi prestaţiuni personale sau indo-
plinite din încredinţare, inel. taxele medicilor,
advocnţ’lor, inginerilor; literare şi artistice, de
sensar.e (samsarie), de niijo:itori şi de agenţi,
îndeplinite înainte de August 1914 — până la
2■ >*/* ale sumei scadente*.
13. Datoriile în fiinţă sub titlul de preţ
de cumpăniie n unor obiectc furnicate înainte de
1 August 1ÎK 1 sau ca contravaloarea unor lu
crări industriale pistate înainte! de ziua aceasta,
— lunar — până I a o A telO ® /, a datoriei, caro
pr.'i-ent trebuu calvulni totdeauna d d a suina ori
ginal» a datoriţi scadenţi». D a r ă ncelnş deb tor
are imţA de nrelaj creditor mid multe datorii
d e ’ j r.'iti1, cele I O 1/, sunt n s« m ir u l » deln fie
care dator'i' neparut ; rata primă «rebue plătită,
in ti.nie cazurile amintite in urm i ÎJ, in ziua
(•"ivlu.ţei, inr dncă arfH M a a fo- t înainte de 1 5
O .'ton ivno H U 4 — la 1 5 Octom vrie 1 9 1 4 .
14 f)bligam<n(<’lc ir.treprinsiitorului fnţăde
mbintreju-inuiit rul sftu, proporţia in caro Iii-
trcpriniifttonil n primit In mAnă contravaloarea
lucrărilor Îndeplinite — râniunAnd in vigoare şi
ratele plstibile conform punctului 13.
l i. Liberarea veniturilor inel. comis unea
d* văi zure, iiicafMde fio în cursul monitoriului,
fie înainte de monitorii!, pe lângă susţinerea
drepturilor adinin^tnitonilu’ ; mai departe obliga-
mcntcle agenţilor s ■cietâţilor de nsigurare faţă ele
SvC'tcţile lor, înţelegând ar! ţi obligrmentelo
lor de coiit-ourent.
36. . urnele de dtspâgcbire, stipulate în
contincte încheiate înainte tic 1 August 1014,
pentru caz de resdiarCj de neimpfeiiro sau de
împlinire parp’ală a contra tului.
17. Datoriile in bani provenite din fapte
criminale.
Şub împrumut cu amortizare se Înţelege
in sen ul acestei «rdinaţiuni, un împrumut care
oiţe a se rophti în ce! puţin 15 ani, după un
plan de flniorv'zare dinainte fixat.
§ 5. Interesele neaaiintite in punctele 1— 3
ale S-ului 4, întrjcât au decăzut ori decad după
31 Iulie 1014, sau în lipsă de o scadenţă ho-
tirkg, eu decurg dela un termin mai depărtat
decât 1 August 1914, asemenea sunt scoase de
sub moratoriul acordat prin § ].
Pentru validitatea preiensiunilor de interese
dela csmbii trebue aplicate în mod corespunză
tor normele in vigoare pentru valid it a rea sume
lor cambiale; dispoziţia cuprinsă în alinea ultimă
a S-ului 2 are valoare şi aci.
Interesele scadente la o zi hotărîtă trebuie
plătite Ja scadenţ», şi daca scadenţi aceeita cade
ic am te de 15 Octomvrie ]S14 — ]a 15 Octom-
Trie 1914.
\
In lipsa-unei scadenţe hotărife interesele
trebue plătite _ fără alterarea ev. stipulaţii-con
trare — din două în două luni decurşiv. Dacă
interesele decurg dela o dată mai reche decât
1 August 1914, cele două luni trebue socotite
dela ziua de 1 August 1914. Dacă conforma,
cestor norme interesele ar fi plătibile înainte ds-
15 Octomvrie 1914, atunci plata trebue fâcmî
în ziua de 15 Octomvrie 1914,
6. Asuijira banilor plasaţi înainte de 1
August 1914, pe lângă libele de depunere ÎS6
Sn cont-curent Ja institute de bsni, sau alte firc
cari te ocupă cu primirea de depozite spre fructi
ficare, înţel gându-se aci şi interesele deciacţ«
înainte de 1 August 1914 — deponentul posti
dispune în cursul moratoriuluî, acordat prin or-
dinaţiunea prezentă — -f ră alterarea terminelo;
de abzicere stipulate — numai pe lângă restric
ţiile următoare:
Dacă la 1 August 1914 depuneiea, pîj-
sată pe lângă libel de depunere s«u în ccrt-
curent, n'a fost mai mare de K 2000 — depo
nentul poate pretinde să i se replătească pe t;t
timpul dela 1 August 1914 încoace, in totil
numai h. 200; dacă însă a fost mai marş •:»
K 2000 poate pretinde să i se replitească lussr
K 200; îar in cazul din urmă suma maxirjli
co se poate pretinde, sub toată durata mcr2;>
riului, cete 10*/o n bonului in fiinţă Ia 1 Au
gust 10M .
Proprietarul unui cont-curent poate pret.’n:*
replătiren integrală a bobului său, fără pr:.r:f
la «urni, dacă dovedeşte în meni vrednic de cre
dinţă, că bsnii ce-i reclamează-li trebue ne?::-
diţiOnnt jitntru a plăti salarele şi .şimbride !n-
piegnţilor sui, chiria localului său ele afaceri ;iu
a ailor localităţi a întreprinderii sale: prr.m
plntn datoriilor amintito în § 4, punct 3, h:
pentru plata premiilor elo asigurare plfitibile k
sensul punctului t al §-ului 4; pentre «latcr* !?
plătibile, ccwiform punctului 12 şi 13 nl Ş-a'::
•I sau pentm achitnrwi intereselor plătibile e;:-
form ţj-tdui ,r> sau în fino pentru s rti~rir>
producte (material) sau mărfuri p«ntru
ria sa agricolă sau întreprinderea »a induftni’l
cri conurcială — şi asignează In acest scop n-
mele n«‘cesaro celor îndreptăţiţi la aercasî«.
Din depunerile plasata pe lângă lihek ?*2
în cont-curent, amintite In alinea 1. cîcpssfr.:;!
jioate asignâ prntru achitarea dărilor m u a al;:r
sarcini publice n salo sau in contul Imprun;-::-
rilor statului ori şi ce sume la oasgieriiîe *u;,-1;î
îndreptăţite la încassarea acelorn.
Institutele de bani şi alte firme, c*ri *
ocupă cu primirea de depuneri spre {nicvi^rt
precum şi societăţile de asigurare pot disrz:?
asupra capitalurilor plasate tn c;nt-cure=s —
făra privire la suma — daoă dovedetc in =:•:
demn de credinţi, ca de banii reclamaţi sa
cesitate, pentru achitarea obligamenteîor lor, ccr-
form punctelor 2, 6 şi 7 al §-nlui 4 fi a
prezent sau 8.
Deponentul se poate folosi de dreptul sii
fixat in alineatele 3. A şi 5 ale §-ului prticr:
numa , dacă anunţâ suma de care are necesita,
în scris, oel puţin cu 8 zile înainte *— intruri:
nu este stipulat un termin de anunţ mai lurr.
La însoţiri de credit, suma, ce o poi;f
pretinde deponentul în temeiul acestui § la cki
un caz nu poate trece peste jumătatea sess
depuse.
Sumele plătite in ziua de 1 August 1914
e&u mai târziu din depunerile în ftinţâ Ja 1 Au
gust 1914, se pot calcula în sumele pretinse îa
temeiul alineatului 2.
§ 7. Institutul de bani sau firma, care s»
ocupă cu primirea de depuneri spre fructificare
nu poate refozâ — cu provocare Ia moratoriul
acordat prin criiniţiunea prezentă — exeecurs*.
unui ordin al deponentului, de a trece o anumită
sun* din bonul eSu Intr'un alt cont-curtnt dela
aceUţ institut sau aceiaşi fînnă sau intr un libe-1
de depozit, provszut cu clauzula referitoare Ia
transcriere.
Persoanele, în favorul cărora -*’au fâcut
»MW de transcrieri, încă pot dispune de bonu
rile lor, între limitele stipulute îutre ele şi de
ponent şi comunicate institutului «nu firmei
numai în mîsura în oare ar fi putut dispune
de acei bani însuşi deponentul, dacă transcne.ea
n’ar fi avut loc; în cazul ace?ta depunerea ră-
nissă deponentului rămâne — până Ia ton u-
renţa sumei transcrie — nefctacabila. Dejjonen-
tul a «-menea poate pretinde rcplsiri din sumele
transcrise în cont-cureniul sau propnu -a-j în
depunerea sa, numii, in mă-ura, în car* h fi
putut fsce aceasta daca trtinfcrierea n ar ii a-
vut loc.
Deponentul p:>ate cere, ca o depunere a
sa, plasată pe lângî libel de depunere ţi a că
reia gumă nu e-te mai micit de K 10,000, fă
se transcrie în cont-curentul sau deja existent,
?«u ce w va dcschide, la acelaşi institut ?au
aceiaşi firmă, şi ponto dispune asupra aceştui
b n nl sau, ca şi cum ar fi fost placat dela în
ceput în cont-curciit.
§ 8 Depunerile fondurilor public«*, placate
tn cont-cur<vit sau pe lângă libele de depuneri,
trebue replâtite nmftsurat trebuinţi', a căreia sub-
vtreare o stabilesc autoritiiţ’li* de control ale
»talului — fără nici o restrirţi*>, fn nunii! inte
grală. Trfbue insa ob'crvate termine]« de anunţ
»tipulate, resp. să sc anunţ« ritlicnrca in »crin
cel puţin cu S ziL» inninte. Miirimea trcbuinpi
O stabileşte privitor In fondurile oraşelor cu înn-
gistrit, a comunelor mari ţi mici, la itime, re
tre;«- pwf« K 5000 ministrul do interne, la muiu
mb K 5000 vic«vcomiteli\
Depoziţia nceamn nre valoare şi fnţă. iîe
drpumrile, ca»sclor de aaigurnru inuncitnrcţti ţi
h ca«ieb.r i]b ajutorare a societăţilor miniere.
Pentru nc«p*,rircn trebuinţelor lor curente, <
cr*ţ -]«« şi coimineli1, precum şi cacelc trfannlr, ;
pot di«:mne —■ pe lAngă nbvHi*rvnrrn terminelor !
de anunţ stipulate, ilar pe lAutr» un anunţ pren- j
labil tic r»l puţin M iile — de capitalurile lor I
pla-nti* in ront-furent *su jh* liliele -le de
puneri -— fără priv.re Ia li/niIt'le ! sate in §§ ii
G ţi 7. Mărimea treb:iinţ< lor curcnto n «tabîleşte
In caj ii:dn puntru sume, a* trec pc«'e K 20 000
tniniMn:l do interne; pentru sume ce nu trcc
peste K 20,000 consiliul comunal; fn oraşele cu
drept niuni:ipal şi cu niBg-'strat ministrul de in
time; în comune muri fi urci, privitor la-ume,
cî? nu ire.e peste K 5000 vice-corniţele comită-
tens. Privitor la cassele oifanale stabilirea tre-
buirţelor curente cade în competenţa Scaunelcr
crfanale. m
> Capi'alurile administrate la cwaa orfanală
ţi ajuns« la scadenţă prin încetarea tutoratului
»•au a curat „râtului, trebue replătite nomai ex
cepţional, şi numai în măsură stabilită din cai
in caz de ministrul de interne.
Dintre §§-ii 9— 32 ai ordinnţiunii sunt do
elevat § 17, conform căruia neimplinirea obli-
gair.entului de sradenţâ nu are nici un fel de
consecvenţă de drept pentru debitorul, care a
a uzat de morat'riu. Mai departe § 18, în sensol
ci rai a, în caz de neîndeplinire a obligamentelor,
icoes» de sub moratoriu, creditorul până la alte
dispoziţii ale ministerului, nu poate validitâ e>n-
«ecvejiţele de drept provizute pentru caz de n*-
implinire, excepţ'onând validitarea intereselor şi
a ratelor de capital decăzute, preeum şi a aece-
roriilor lor, inel. penaul, care dispoziţie ere putere
retroactivă şi faţă de datoriile, ee au fost de
plată dela 1 August 1914 încoace. In fine §
20, conform căruia, asiguratul nu poate denegâ,
. Nr. 41 __________ _
după expirarea moratoriului şi cu provocare la
ncesta, plata premiilor de asigurare, cu motiva*
rea, că nepl;.tindu-ee premia, asigurarea s,a sistatj
excepţionând cazul, când asiguratul comunică
ntiguratorului in scrisyin timp de 15t zile după
expirarea terminului de plată a premiei sau a
respirului Itgal sau a celui acordat de asigurator
— că doreşts să sisteze asigurarea «au predă la
j>ost& fn timpul asista o scrisoare recomandată
de ace=t «ns, adresată asigurătorului
Orlinaţiunea Nr. 7205'914 M. E., privi
toare la al treilea moratoriu, a îmrst în vigoare
la 1 0;tomvrie 1914.
Băncile si răsboiuî *
D e i
U n director de bancă.
In timpurile nceste grele suntem da
tori a face băgători de seamă pe ţăranii
noştri, ca, pe lângă supărarea şi durerea
ce o suferim cu loţii pe urma răsboiului,
ei să nu lase să ne înăbuşe altă pacoste şi
mai mare, să nu dea prilej ca să vină
asupra noastră un rău şi mai mare, de
care astăzi ne putem feri, dar care, mai
târziu, nu se va putea delăturâ.
înţelegem răul, ce sc poate întâmplă,
daca nu vom îngriji de băncile noastre,
ca de ochii din cap.
Moratorii/, adecă ordonanţa guvernului,
referitoare la regula rea şi plătirea dato
riilor, priveşte cu deosebire pe neguţători
şi afacerile de negoţ. Este dovedit, că în
timp de răsboiu negoţul sufere foarte mult.
O parte din ţăranii noştri, insă, dau
cu totul altă tălmăcire moratorului.
Ei zic, că acum n'au să reguleze nici
o datorie. Unii trâesc chiar în credinţa de
şartă că, mânc-poimânc, nu vor fi obligaţi
să plătească, necum carnete, dar nici capul
banilor, şi că acuş va veni lumea lui Pap
Ianoş!
Ccice gândesc astfel, sunt in mare ră
tăcire şi mi-şi dau seamă de urmările pă
gubitoare, ce pot veni asupra capetelor
noastre.
Pentrucă, orice s’ar întâmplă, datoriile
nimărui nu le plăteşte popa, şi, dacă moare
cutare, datoriile rămân în grumazii copii-
lor şi a moştenito’ ilor.
De aceea ţăranii noştri să-şi facă crucc
dela gândul, că din pricina răsboiului, vor
« apă de datorii, şi acum, în toamnă, când
mai fac puţine parale pe bucate, pe lemne
şi altele, să-şi reguleze negreşit datoriile.
Banul este rotund, dacă îl ai în mână, sei
rostogoleşte şi nu-I mai vezi, iar mai târ
ziu, — moratorii! nu ţine cât lumea, —
când vei fi silit să regulezi, nu vei avea
cu ce.
Un astfel de plătitor rău se îngroapă
nu numai pe sine, dar, cu nesocotinţa lui,
nimiceşte şi Banca, care l-a ajutat şi 1-3
ocrotit în nevoie.
Cum aşa?
Iată cum:
Băncile noastre şi ele lucră cu bani
străini, şi ele iau bani dela bănci străine
pe poliţele din portofoliul lor (pe vechse-
lele primite dela oamenii noştri). Dato
riile acestea sunt cam 50 milioane.
Băncile noastre încă s*ar putea folosi
de dreptul moratorului, ar putea amână
regularea poliţelor, până după morator, a-
tunci însă vor trebui să regu’eze deodată
întreagă suma de sus. Dar de unde? da
că debitorii (datoraşii) lor nu-şi regulează
şi ei datoriile ier?
FOAIA PORORULUf
Cel mai firesc şi cel mai folositor lucru
este deci, ca clienţii băncilor noastre să-şi
reguleze datoriile, fără nici o privire la
morator şi Ia răsboiu, pentrucă, dacă băn
cile noastre n-u-şi vor putea regula şi ele
datoriile, Uşor, ba chiar sigur,^ vor putea
veni în starea, ca să fie date în judecată.
Odată date băncile în judecată, vor fi si
lite şi ele, să-şi împrocesueze clienţii. Ur
marea, şi-o poate închipui ori-cine.
Din norocire pentru bănci, noua hotă-'
rîre pentru prolongirea moratorului, ordo
nează, că carnetele restante înainte de 1
August „trebue să se plătească necondiţio
nat“ , prin urmare acestea şi pot fi îm-
procesuate.
Cine are urechi de auzit, să auză, —
cine are ochi de văzut, să vază.
__________________________ Pa g. 5 ’
Ne ţin naivisau vreau să ne batjocorească -
în faţă?
Foaia guvernului, „Pester Lloyd“ dela
•1 Octomvrie n. c., publică un articol, pe
cate l-ar fi primit dela un Român (asta o
crede poate perciunatul dela acel ziar, dar
noi n u ! Ralacţia). Articolul e scris în
legătură cu ţinuta României faţă de Monar
hie. „Românul“ nostru (desigur cu per
ciuni ! Red.), începe a ' înşiră, că ceva
schimbare în legea şcolară, apoi puţină îm
bunătăţire a legii electorale — şi poporul
românesc va fi mulţumit cu soartca sa
după răsboiu.
Ah ! da ! „Românul“ nostru mai amin
teşte încă ceva: Ar mai fi în curgere şi
câteva procese, pc cari guvernul se va în
dură a le iertai
•
Articolul acesta atâta ne-a indignai,
încât nici nu aflăm de vrednic a ne
ocupă mai dcaproape ru V’l. L'am re
levat nthnai ca un semn al vremii, cu
observarea, că sub astfel de împrejurări
redactorul nostru responsabil nu aşteaptă
nici o iertare a -procesului din anul tre
cut, Doar iertarea a 2 până în procesc
politii c nu pot forinA titiul tic „drepturi“
pe seama unui popor?* — Pentru Dune-
zou. oare de ce nu ne cruţă prvsa guver
namentală cu astfel do provocări, chiar în
aceste timpuri?!
Holera în Sibiiu.In sfârşit acest oaspe fioros a pă
truns şi în oraşul nostru. Din un trans
port de soldaţi bolnavi, sosiţi din Ungaria
de nord, nu tmirit în 3 Ocfomvh'e n. 4,
în 4 şi 5 Octomvrie numai câte unu. Atât
constatările microscopice cât şi cele bac
teriologice, cari ne-au fost comunicate din
Cluj telegrafice, au constatat holera asia
tică. Ceialalţi S soldaţi, cari au fost la
început aşezaţi într’o odaie cu cei morţi,
în 3 luna curentă au fost transportaţi în
spitalul orăşenesc. Dintre aceştia nu s’a
bolnăvit nici unul. Restul transportului,
din spitalul de rezervă dela şcoală de că
deţi, a fost de asemenea izolat. Comanda
militară a luat măsuri întinse, atât cu pri
vire Ia izolarea soldaţilor bolnavi sub simp-
toame bănuitoare, precum şi referitor Ia
ţinerea curăţeniei în cazarme. Iar urmă
rirea strictă a celor rînduite, va fi supra-
veghiată de comanda militară a pieţei şi
de un medic militar. ■
FOIA P-OP-ORULUI, Nr, 41
La cererea Vnagistratului, s’a făcut re-
cercare la guvern, — din partea vice-co-
mitelui comitatului; Sibiiu,— ca: toţi bol
navi, cari vin de pe. câmpul de luptă, să
fie supuşi unei carantine de 5 zile în apro
pierea câmpului de luptă, ca prin astfel
de transporturi să nu se lăţească holera
în toată ţara. Trecerea morbului dela sol
daţi aduşi aici Ia altă persoană din îm
prejurime nu s’a putut constată. Şi de
oarece durata; încuibării holerei e de vreme
scurtă, putem speră, că aici nu s’a întâm
plat nici o infectare (bolnăvire).
Cu toate acestea, publicul e rugat din
nou şi de urgenţă, a ţinea cea. mai mare
curăţenie şi orice caz al vre-unei îmbol
năviri bănuitoare să se înştiinţeze îndată.
Hotelele, cârcimele, restaurantele şi cafe
nelele sunt îndatorate a desinfeda close
tele zilnic şi a le ţinea in cea mai bună
curăţenie. In contra neglijenţilor se va
purcede cu toată strideţa şi în caz de
lipsă va fi ordonată închiderea localelor.
Desinfedarea se poate face cel mai uşor
cu apă de var. Aceasta se pregăteşte aşa,
că punem într’un vas un chilogram var
stâns şi peste el un litru de apă, iar după
ce varul s’a topit mai turnam trei litre
de apă. Cu acest fel de apă de var e a
sc stropi toate forurile nc.urate din curte,
closete ctc. Ţinerea curăţeniei in localele
publice va fi supraveghhtă de un medic
orăşenesc şi «Ic organele poliţieneşti.
Iu părţile de nord ale Ungariei şi prin
Austria s’au constatat cu mult mai multe
cazuri de holera, decât in părţile noastre.
Ştirile Săptămînii.Sibiiu, 0 Octomvrie n.
Ce zic alţii despre foile din Rom â
nia } Colini in „(>a;ceta Trnn.«ilvnniei“ «lela S
O'toaivr:»* i rmsitonreln: Mni mult-* pociioKn« no
comuni rit mi jniniesa r.iurtde din Ţari. deşi
lf-iiu uiumul ţi au plilit Rbonnmonttil j*. tnni
mult timp înainte. — Kispund.-m: Ziarele din
| Arh mi flo prinicjc IncepAnd doi« ordonarea mo
bilizării Kenernlo. Nici noi nu 1* prinrni. — Sin-
fcurul zinr, cnre *r ihmnnueazfi «; „Zm n “ , organul
legaţiunii austro ungare din Bucureşti. A-
rtsln »• impute ;! rAniţilor m>*trii din •pitalo“ .
Acum «untfm rnvn mai Umuriţi: Vine gi
din K mJnia f ««.iii înfiinţaţii Ia Bucureşti, tot
de Monnrbie, acum oAtcvn «gptiiniftnl. Si-npni,
v» mai plAt^cţi, fr«|i noIcUţi rflm>\ cft nu nveţi
foi. Doar vă vine foiim .ronidnratciV, numită
„Ziun“, chiar deln Bucureşti!...
Spre orientare, in săptămâna acea
sta n’am scos nici o ediţie specială şi nici
nu ştim, tlacă vom mai scoate. Cauza este,
că cenzura in Sibiiu merge tare greu. Acolo
sunt domni mari, cărora nu Ic placc să-i
tot conturbi, măcar că noi n’am scos mai
mult de 2— 3 ediţii pe săptămână, ba au
fost şi săptămâni când îi’am scos de loc,
pe când celelalte ziare străine din loc scot
zilnic. Dar ce era să facem, dacă lumea
romanească vine şi ne c::re să scoatem şi
noi telegramele, pe cari le-au scos Saşii
şi Maghiarii? Am chibznit deci: cum să
mulţumim publicul nostru? Ei, o sa adu
năm telegramele de pe 2— 3 zile şi le publi
căm pe toate la olaltă.
Bine înţeles, nea vând noi în Sibiiu un
i ziar zilnic, am întocmit de aşa, că scoteam
j telegramele tot cam în citsurile de după
i ameazi spre seară, cam deodată cu cele
două ziare săseşti din loc. Dar până când
se traduc şi culeg telegramele — mai cu
seamă acum, când parte din personal e
j mobilizat — timpul trece, şi astfel s’a în-
| tâmplat, că au trecut 5 ore şi n’am fost
trimis corectura Ia cenzură. La început
domnii procurori, sunt doi, erau foarte pre
venitori, cetiau şi după cinci ore, intr’o zi
unul, în^ eealaltă altul. La comanda de
corp încă. ’
Dar în 'timpul din urmă s’au schim
bat Iucruiile. Nu ştim momentan pe baza
cărui paragraf 1— dar credem, că desigur
vr’un paragraf 'pentru timpuri de pace, —
domnii procurori 'şi-au schimbat orele de
oficiu dela 8 dimineaţa până la 2 ore după
ameazi. Marţia trecută la 3 ore .ni s’ a
respins cenzurarea unei ediţii speciale,
pe care, natural, că nu am putut-o scoate,
spre a nu ne espune unei pedepse numai
ca aceea.
Din cauza aceasta, până una-alta sis
tăm scoaterea ediţiilor, pe cari nu le-am
tipărit doară cu considerare la partea m a
terială, ci având în vedere o datorinţă m o
rală faţă de publicul nostru românesc. Ne
vom adresa însă mai sus, cerând lămuriri:
Astăzi, când atâţia cetăţeni îşi varsă sân
gele pentru apărarea patriei, iar cei râ
maşi acasă îndură atâtea mizerii etc. etc.,
nu e oare cu cale ca şi unele autori
tăţi —: în cazul de faţă procuratura —
să jertfească ceva pentru binele obştesc,
stând de bună voie în birou ceva mai mult
ca de obiceiu? Că zău, nu sunt prea multe
orele dela 8— 2 după ameazi. Şi-apoi fiind
în Sibiiu doi procurori, s’ar putea şi schim
bă : unul înainte, celalalt după ameazi.
Noi, cestia de jos, de ce lucrăm zi şi
noapte? .Ca să putem face faţă atâtor do
rinţe! Spre pildă, de prezent ne vin ce
reri pentru foi gratuite pe scama răniţilor
din întreagă monarhia. Şi nici un popor
iui se află poate în situaţia noastră : a v o
vr'o 7— S foi, la cari apelează acum atâte.*
zeci de mii de răniţi. Doar pe câmpul de
luptă avem mai multe sute de mii Români.
Iar noi n’avem subvenţii, şi nici nu ne
trebuie; afară de aceea, spre exemplu
„Foaia Poporului", se dă pe un preţ a-
proape de nimic. Lucrăm insă zi şi noapte,
ca să facem faţă la toate. Când colo îc
bruschează şi-ţi mai îngreunează pozitu
chiar aceia, pentru care in locul prim
luptă fraţii noştri.
Sfinţirea noului seminar din Sibiia »'*
fiicut Dumineca irecuiii, in 4 O.'tomvrif n. D«i
astfel do nerbrtri «unt foarte rnri, toluji
noului cnmin «1« culturii românonscă «’a fâcut ;n
cerc rcitriii*. Asta cu conaidtuim: la timparH»
pre.lo, prin rnri trecatn de prezent. 0 frunvml
ţi pătrunzătoare vorbiro n ţinut, clin rcc*t pr«H,
Excelenţa .Sa Mitropolitul Meţianu. — D-»
Dumnezeu, oo un spirit t )t aja de măreţ *a âo~-
ncBRcfi şi in interiorul Seminarului, dupacum *s
prezintă acest wlifiu în exterior, defi a fort r.=-
mai renornt, iar nu aidit din nou! — Dar
pperăm, cil vom ajunge şi acolo vremuri!
„Foaia Poporului“ de acum , .va es-
pedat numai Sâmbătă, din cauza următoa
re: O ilustraţie comandată telegrafice din
Budapesta încă Luni, nu ne-a sosit nici
Joi, de cum Miercuri, ca de obiceiu. Am
aşteptat până Vineri, când încă n ’a sosii»
fiindcă posta nu mai umblă aşa regulat,
ca mai nainte. Vineri, până când am pu?
altă culegere în loc, s’a făcut 2 ore după
ameazi. După acest timp n’am mai putui
trimite foaia spre cenzurare, până Sâmbăta
Ia 8 ore dimineaţa. — Rugăm deci pe ce
titori,, să ne ierte întârzierea, pentru care
noi nu suntem de vină, ci împrejurările #
grele prin cari trecem, dar de cari inci
o să ne scăpăm odată.
Lista soldaţilor români căzuţi pe
câmpul de războiu şi răniţi. Această bro
şură este întocmită pe baza rapoartelor
ministrului de războiu, şi cuprinde numeai
Nr. 41f íD A lA RORORULUJ Rag. 7
-rjror soldaţilor rom âni căzuţi pe Câmpul
e luptă ori răniţi. Broşura cuprinde ra-
- ari ele -ministrului de războm dela n u
trii 1__18 adecă toate rapoartele cari au
r i n , t până în ziua de 1 Octom vrie n.
r-etul 1 cor. Num erii viitori vor scoa-
im e d ia t după apariţia raportului de pier-
a ministrului de războiii $1- va costa
ic e a r e num ăr 10 bani. Toţi aceia, cari
să se aboneze Ia lista pierderilor,
trim ită costul abonam entului 2 tor., j.eii-
itli c a r e sum ă* vor primi numerii 1 1 î>.
î î n c ă 10 minieri, cari vor apar.- după
~ u t a . Abonam entele şi com andele ia.se
- - r e te ze la Redacţia şi Adm inistria , ,Foaia
■ - p o r u l u i R o m â n “ , Budapest, V II ., Ilka-
-■~a 35.
Ştiri locale.In cele următoare publicăm unele ştiri
~~;îte dela magistralul orăşenesc, dcla po-
f s a u dela comanda de corp din^loc.
— In urma ordinaţiunci dcla comanda
' c a r p din loc se face cunoscut, că pcr-
-incîc civile pot si» cercetezc pe soldaţii
‘ i sau bolnavi in spitalele militare şi
Tcserva numai dacă au certificatc dcla
c-cţuniea spitalelor respective. Certifi
cat* se pot da aşa ctnu vreau direcţiile
‘-•«k-Ior: pentru a merge oricând sau nu-
singura dala. Prisonierii bolnavi
A niţi pot sil fie vizitaţi numai cu certi-
deosebile, cari se dau pe un timp
* : . Astfel de certificate se primesc dela
- a .u le ie militare.
— Pentru solda|ii de pe câmpul de
- î, sunt de lipsa urgent mânuşi de
â . D e aceca, magistratul orăşenesc sc
- c .i /ă cu rugarea catra întreagă poptl-
care şi până acum a adus atâtea
•i c . -- ea sa daiuiasc.i orice fel de pici,
-*.5 !c tiebik'Sv, viin cari să se facă mâ-
CiA ce s >iu de piei sunt, puţin are
: v t*: lucrul de căpetenie este, ca sa
îr.i mult şi grabnic, spre a putea ajuta
r le £iim de lipsă. Binevoitoarele
■ : :bxiiri rwnt a se prc-flâ de grabă la
.u i „Crucci Roşi c“ in Sibiiu, sîrada
;^o iita l Nr. IO, intre orele *>— I 1 ina-
J e anieazi.
- Asentarea glotaşilor din cercul Si-
raş se va ţinea in / / şi i2 Ocloni-
ti. c., în sala cea marc de şedinţe a
casei comitatului din Sibiiu, stradă Şagnna
Nr. 10. Asentarea se începe totdeauna la
3 ore înainte de ameazi. Cei deobligaţi
la gloate se vor prezenta după clasa de
etate, în mod alfabetic, şi anume: în 11
Octomvrie a. c., la T şi jumătate ore îna
inte de ameazi, cei născuţi in anul 1894,
al căror nume se începe cu A până inclu-
sive L ; în 12 Octomvrie. la 7 şi jumă
tate ore înainte de ameazi, cei născuţi în
1S04, al căror nume sj începe cu litera M
până la Z ; apoi la 9 ore înainte de ameazi,
cei născuţi în 1SQ3 şi Ia 10 ore înainte de
anieazi, cei nă’s-uţi îit anul 1892.
— Din partea comandei de corp se
aduce la cunoştinţă, că pentru scutirea de
frig a soldaţilor de pe câmpul de luptă,
sunt delipsă o mulţime de aşa numite piep
tare, de cari poartă ţăranii noştri la sate.
Dar fiindcă comercianţii şi producenjii nu
pot singuri să lifereze atât cat să cere,
sunt provocaţi toţi acei proprietari, cari au
astfel de haine nr/o/osite. să le pună la
dispoziţia conducerii armatei. Se va plaţi,
după calitate, pro bucată până la 12 cor.
Valoarea singuraticelor bucăţi este a sc
induce, din partea primarului comunei, în-
trun conspect cc se va adauge transportu
lui. Taxarea va trebui să se fa:ă însă cu
rigoare, conform adevăratei -valori. Pro
cedura c următoarea: Primarul va aduna,
grabnic toate pieptarele disponibile iu co
mună şi Io va trimite pe spesele condu
cerii armatei la cel mai apropiat loc, unde
se află magazin militar de haine (Militâr-
bcttcmnaga/.in), în Sibiiu, Cluj, Braşov sau
Alba-lulia. Confirmările despre primirea
pieptarelor la miliţie, trcbuc sa cuprindă
numărul şi valoarea lor. Plătirea se va
face, — după trimiterea unui duplicat al
confirmării de primire la Monturdepot Nr.
2 in Budapesta, — prin cassa poştală (cum
s’au plătit si vitele etc.) şi după comune.
Din aceşti bani, adresaţi omului prin co
mună, nu se va putea face nici un fel de
detragcrc, ci trebue să i-sc platească su
ma întreagă (nu va putea «letrag-*1 deci
nici dare sau altceva). Adunarea acestor
pieptare ar fi de dorit ca să se stirşcasca
până în 20 Octomvrie n„ din care cauză
sunt rugate toate organele comunale ca să
urgenteze accastă acţiune.
— Dl vicccomite aduce la cunoştinţă,
că Minisfcriu! de rasboiu a ordonat tri
miterea de haine pentru scutirea de frig
a soldaţilor din Galiţia. Populaţia civilă,
care cinsteşte astfel de haine, să le pache-
teze bine şi trimită’ la cea mai apropiată
comandă militară. Transportarea se va face
deodată, pentru trupele din Galiţia prin
comanda batalionului 51 din C lu j ; iar pen
tru trupele din Serbia, Bosnia şi Herţego-
vina mai târziu prin comanda batalionului
50 din Alba-lulia. Tot aci credem, că ar
trebui să se adreseze şi hainele de iarnă,
pe cari le trimit oamenii noştri — ca pa
chete — membrilor familiei, cari sunt pe
câmpul de luptă. Prin comanda militară
a acestor două batalioane, credem, că pa
chetele, bine adresate pe numele feciori
lor, ajung poate mai sigur, decât prin Feld-
post. _________
Cântece cătăneşti.Frunză verde trandafir,
Mult mă ’ntreb şi mult mă mir:
Câtă vreme va dură -
Răfsboiul cu Serbia?
Sau cât vom sta în cetate
Până ce va pune pace?
Că văd, că astăzi ori mâne,
Vom plecă de-aici toţi bine,
Cătră Sârbii, tiran mare,
Să-l zdrobim fără cruţare.
Că pentru el stăm aici,
Noi, oameni cu copii mici.
Frunză verde cucuruz,
Trei zile Neamţul m ’a dus,
Pe apa Drinci în sus,
Pe graniţa Sârbului,
lu punerea capului.
Sârbu-i şerpe ncadurmit,
St.i in tufă invalit.
Dacă nu-ţi iei sama bine,
Iţi pune capul sub tine.
Şi daca nu te tereşti.
Nici un cias nu mai trăieşti.
Frunză verde buruiana
Culese de o cătanâ.
Frunză verde trandafir,
Culese de-im canonir.
Frunză verde de dudau,
Din comuna Budurlău.
Simian Strat.
Aviz. Fiind Nr. 40 confişcat din partea
procuraturci, am trebuit sa întocmim un alt
număr, cel de faţă, care poartă numărul 41.
«un A,Vir - *■*»-*-
Cu adâncă intri-tare »durem la cunoştinţă dureroasa ştire
j j <*-«pre moartea prea iubitului nostru soţ, respective tată şi tocru.
M u i
Ernst Bergle iterces. şi reg. capitan în res.
d e c o r a t cu m edalia de răsboiu, m edalia jubilară pentru arm ată
şi crucea jubilară etc.
s ’a întâmplat in 2 Octomvrie n. e„ la 5 ore dimineaţa d u p ă
şi grele t,af#rinţe, in »1 6 8 Iea an *1 etăţii ţi d u p ă o vitaţ£
închinfiiă pentru binele familie».
Rămăşiţele pământeşti eIh spunspului »dormit în Dom nul
m~oxi aşezat epre vecinica edihnă Duminecă in 4- Octomvrie n. c ,
3 ore după ame*zi, după ritul bisericei erfingelice, in cimmrul
c bU *1 oraşului. -
S i b i i u . în 2 Septemrrie 1914.
Odihneşte în pace!
Eergleitern Habemacuea «oţit.
Frieda Bergleiter c B a o m s c nscţi* ci* ces. şi rc£. locotenent
Carne de oale«o dă soldaţilor din Sibiiu în iitcare
săptămână odată.
Cantitatea necesară săptămânal c».
25— 30 miji metrice.Interesaţii să-şi înainteze ofertele
până Dumineci în 11 Oetouvrie
C,- la Comanda pieţei pentru trupele
de exerciţiu în palatul cttnandei de
corp, etajul 2, uşa 124 (Truppen-iibuntrspUtzkomandoI Korpskomando
gebăude, IL St, Tűr 124).Cauţiunea se va depuae după în
cheierea contractului
£szi k Vânzare.aJniiniilraţia „Foii Poporului“
«e află vânzare mni inultft lăzi,
in diferite mărimi, potrivite pentru
păstrarea grâului ?nu alta producte.
N r. 1 1 5 7 /1 9 1 4 1942
Alfons B egleiter*: reg. locotenent de caiiierie
E I s a P iso născ. Bergleiter, “ e de ces. ţi reg. capiten asditor
ca copii. . . .
ta cora.
Simion Pisocef. îi ftt- ctfitsn iccJitor
c» gir ere.
IaitHct út tencrmistiie coscttionEt cticic K. Ptly ţi fisl Actca.
flrâniiarE de p3;unat.Comuna Alczina (Alţ:na) exarâc-
dează pe calea licitaţiei publice, ce se va ţinea in 14 Octomvrie a. c , dopa fimefizi Ib 2 ore. păşnnatul de
iarnă ^ pâşunatul de pădure f>e uinpul dela 1 2vo«mvrie ]914 pâjoă ia 20 Februarie IP'5.
CoEciţîuniJe mai de aprosp.» Ee pot vedea in ctnatlaria eomauali din loc.
. Aldina, în 28 Septemvrie 1914.
D ii^e l I. Haltneoprimar. sotei
1951 practicant-ln prăvălia mea de manufacturi,
bă'ănie şi fereiie, se primeşte un
pra-'t'catit pe lângS următoBrele con
diţii: Să aioă cel puţin 2— 3 clase
gimnaziale, reale ,?aa,civile ; .să vor
bească pe Ungă liuiba rotrânâ, cea
germană f=RU maghiara şi trebue să fi»
din familie hună. NicOlae Rachlţan,
Săpoiori (Sză«cs6r, Szebenmegve).
Vânzare.Mapa Europei . . . . K 1.20
. .r Rusiei ou Galica . 8 .220
r Franţei eu Belgia . , 1 1 . 0
Se află, de vânzare la
Administraţia „FiiiPectm porto reeosaaBsat m u a te
Rag. 8 FOAIA POPORULUI Nr; 41
Cel m ai vechiu şi m ai m a r « insitfai
financiar ro m â n esc din Ausiro- Ungarta
„A L B IN A “ •jij in stitut de credit şi de economii în Sibiiu
P , ' î• n 1 o- B r a ş o v , B o z o v iciu , E H s a b c t o p o îo , t i iic l ic . L u g o ş , M e d i a ş şl M u r e ş o ş o r h e t a
A rri^nti 1 rî* O r ş o v a , S â n m ă r i i n , S â n m l-
Itfil clăuşul- tnare şl Ş e ic a - m a r e
ft
tis
Vnnlt«» M R 'Ir t n r ........................................... K <,OOA.OdO*-Fnuiiurl Uc re ic rv i ţl pcnziunl . . . „ 2,3ăO.<HK>*—
Porioíel <le c h iiiIj ü .............................. .... M 17,700.00®*—Iinprnntuiurl h l p o t e c n r e ............................ „ 12 ,400 .40**—
n .';m ncr1 «j>re fructificare...................... ...... 24 ,5«« .OO*-—f i m c l H r e în c i r c u l n | l n n e . . . „ 1 0 ,0 0 0 . 0 0 * * —
Prirnc-şie depuneri II OJ
.spre fructificare cu < 3 |2 |0după teraiinu! tir dbxictre, p l iú a d U s o ţ i d n r e a d c I n f t i r w
W T
I
«kcc.»;* a^emnâri de bani la Americaşi Inoriieşi*" In^a.yi'ri dc cecu ri şi a slg n a ţlu n i
asupra oricât«i pie|i, mijioceşie K?l felul de a fa c er i
d a b a n c ă . — .Orie« lnlorma|iuni *« dau graiis fi
prompl aiâl de Centrala din Sibiiu, cât şi <k HlialeU
^xxniurik tnsiiiuiuiui. Dlrecjlunea.
tei fe StRinhmmh »im»e c<\» mai biiuA ţi cea mai nutritoare beuturâ.
Sc i.'p.'u.’t p**sto t>.it locul. Atenţie la vigiictâl
Depozit principal la
M. Samuel RubinsteinS IB IIU .
B a n c a g e n e r a lă d c a s i g u r a r e m u t u a lă
„ T r a n s s y l v a n i a “M o d « ţ l c c u n i i n i u ţ k ' l î m l t n t A î n f « | h H u | N H | i T * z c b c n )
recomandă încheierea de wi
a d m i r ă r i 5S ,n cele mai culante condiţiid o i y i i r . . 1 J J * w v i c i ţ d de poliţe (pentru Învăţători
confesionali ţi preoţi români avantagil deosebite).
Ca ipeciale combinaţii deosebit de favorabile fum de notat :
m m mAalffurârl mixte cu rebon-ficare
garantată de Interese de 3 " , = m m m 1Ailgnrărl «iraple şl mixte cu
participare de 40*/r la cAjtig.
Asigurări mixte cu golrlrea o*- !■-.
condiţionat de două ori a caplt. £%
. . . .
Dela fondarea „Transsylvaniei“, sau plătit prin acest Institui:
Pagube de incendiu..................................... K 5.755,858-27Capitale asigurate pe v iaţi.............................. 5.635.325’lăIn totai i fost la Transsvl- f aaig. pe riaţi . 12.067,702"—
ranla la 31 D e c 1913 \ aslg. de foc . , 1*4.436365 —' Capital de fondare şl rezerve . 2.696,458*—
InlcirTaţlani îl proiptcte li i i i In ftrlce aomeit rritult............ U Dlfecţiane »1 U *a*te «ftnturtle. - ■ .
P i n o u t arlccpiU U ifictri de tdfvrirt (ichliltorl) tirl an lejltarl b a n U ort«« *i 1t şrtrriadc, «1 prlmtic ta «erviclu lotdnunt t* cilc tctl tiToriblle ceidlţl««!.
Material P t n edificatTraTersse — P ap i de acoperit — Plate de
Izolat — Cement — Ofp» — Împletituri da
drot — Drot d* îngrădit ca ght&pl — împle-
tltvrf de trestie pentrn stucatură — Scocarl
dia fier coTăcit fi rirsate — CihăH etc. «te
M F. lichen, Sibiiu şi SIba-Iulia. ■ j g a a g i B a i a a a a a j a E B a g B
I
Răsboiulşi criza comercială împreunată cu el, mă îndeamnă a imbiâ
onoraţi'or mei muşterii o bună ocazie de a-şi putea procură
avantagioj cele trebuincioase.
îndeosebi, atra" ateoţia asupra la
Resturi din tot felul de stofecari le rând cu *et* cele mai ieftine preţuri,
_ ............pe lânţra plătirea îndată. —
Casa de modă
FRIDERIGH BINDER, mai nalnte Rudolf Treatiaa
Sibiiu, strada Cisnădiei Nr. 2 5 .
M O B I L Elucrate a « M
M « f t í 8 a | Í 4 M •
EMIL PETRUŢIU“--- Fabrică de mobile
S IB IIU - N A G Y S Z E B E N , str. Sării 3 7
((CBL'yM
Syad I M ta ■ •M U ét M IcM|Mmtrm tlaMi m ci* a&tertţi, nefeUárt ét äetehtrt, rH«,
M i , cafeml« yi rMUaraţiati
— T « M a a N 0. €î » n ta m b. h«t|
Q B S H Q BAtelier propriu (]e ta p is e r ie
Se lucrearfl du pi planuri arlisticc
Urmaşul Iul W ILH ELM G O TTS C H LIN GIOAN S C H IE B
turnfilorle de dopolc, dc nminlurl şi reculzlle pentru pompieri
S i toi i u , Poschcngassc Nr. II — Telefon Nr. 306
Bl oul:
Sir. Cisnădiei Nr. 30.= Telefon Nr. 29S =
Execută tot felul dc ci-
delniţe bisericeşti, feşni- ce, policari i/e, clopote ptintrii riserici şi şcoli,
clopoţclc de cioae pentru vi:c, toate recviiitcle
pentru pompieri, sse.ne- Hen şi tonte lucrările şl reparaturile ce se ţin de »ce-iiM branşe garanţie. M A In
la plit!rea
e se ţin de .*
:• Pe.ian 3Invoiesc ->■ --— «*- ■‘Jin rate. - t-iUJTt.vf
BET* Clopote recht le primese In tchlmli
isOaUHraEBBEE£Sat23BRaaaBPÎ-î2BEBOi:«HCaSEB
B B e r e a a l b ă ş i n e a g r ă d i n ®
Bereria delaTrei-Stejariîn S I B I I U
w este loârte bună şi gustoasă!e s a s « ■
A m t t t bffl
# e&iUtf $t K N i n ^ l *
C I b « m ■ a s e a  i f
fMft*ti a* pc*at»<îM »I tf* icclo.caoo» plfiterH a* oolsiaBlţeet
sisrea
.npoarmHa Po?«TiM*>ţS<Ma.