Cluj, 2 Mai 1937 Număr de Paşti ANUL XV. JJt&A*i&~...

4
ANUL XV. JJt&A*i&~ ^ C e n z u r a t Cluj, 2 Mai 1937 Redacţia şi Administraţia . MARIA 43 N 124 SE PRI- AR1F LA ANCA Număr de Paşti Abonament : Pe un an Lei 160 Pe un jum de an 80 Pe un sfert de an „ 40 Pentru Străinătate Pe un an Lei .370 Pe un jum. de an „ 160 Pe un sfert de an „ 80 Pentru America pe un an 2 dolari Manuscrisele nu s e înapoiază g!ar: Alexandru Anca ORGAN POLITIC INDEPENDENT Un exemplar 2 Lei. 1MV1EREA Dupăce Isus a fost prins de ludei, la îndemnul Fariseilor şi Cărturarilor, penti u Mântuitorul a început şirul batjocorilor. Mai întâiu, a fost dus la jude- cată înaintea lui Pilat din Pont, care, însă, nu i-a găsit nici o vină. Şi Pilat a vroit elibereze pe Isus. Insă, iudeii au cerut mai bine eliberarea banditului Baraba şi prin aclamaţie au osândit pe Isus la moarte. Dupa osândirea poporană, L-au luat în mijlocul lor şi L au bat- jocorit în tot chipul. Cunună de spini i-au pus pe cap şi cu crucea _grea pe umeri L-au purtat către locul osândirii. Totuşi, Isus toate le-a îndurat cu resemnare, pen- trucă Tatăl nu vroise, treacă paharul amărăciunii delà El şi a- veau apoi să se împlinească şi profeţiile. Intre doi tâlhari a fost cruci- ficat Mântuitorul lumii, care trei ani a colindat pe jos pământul Palestinei, propovăduind iubirea, adevărul şi dreptate. S'a adresat tuturor. Dar mai cu seamă umililor ca stare socială şi mari la suflet. Isus şi-a dat duhul pe cruce şi a fost înmormântat de toţi cei ce L iubeau: Iosif, Maria şi Mă- ria Magdalena. Peste puţin timp, cei trei cari-L iubeau a venit la mormântul lui Isus, ca să aducă după datină smirnă şi tămâie. Insă au găsit piatra cea mare de de-asupra ros- togolită la pământ şi în mormân- tul unde-L pecetluiseră, numai ^giulgiul cu care-L înfăşurase. Isus se înălţase la ceruri „a treia zi după scripturi". El rupse lanţurile morţii tru- peşti, arătând întregei lumi marea minune a învierii dintre morţi. După înviere, Isus s'a arătat la doi ucenici, ce călătoreau pe wn drum de ţară lângă Jeru- salem. Iar mai târziu s'a arătat celor 11 apostoli, cărora le-a zis cu glas mângăetor : „pace vouă". Şi i-a insuflat cu spirit sfânt. Apoi dupăce a mai stat câtva timp între oameni, s'a înălţat la ceriSri „să judece vii şi morţi", * * * învierea, ca atare, ce-o prâz- nuim astăzi, înseamnă pentru lu- mea creştina nu numai faptul ma- terial al învingerii morţii. Ea în- seamnă zdrobirea t u t u r o r lan- ţurilor, ce leagă pe om de acea viaţă pământească. Acum când sărbătorim marea minune a învierii lui Isus din morţi, trebue şi noi oamenii reînviem sufleteşte. Toţi avem datoria aduceai cu noi în viaţă un plus de bine, de adevăr şi de dreptate. Bad-Hall, staţiune balneară de iod cu renume mondial în servi- ciul celor mai grave boli Condusă de Dl Director chimist Dr. Iohann Taub însemnătatea staţiunei balneare Bad Hall a fost remarcată din ve- chime, dar se ridică an de an tot mai mult, dat fiind, rezultatele de vindecare miraculoasă cuce- reşte tot mai mult teren până şi în ţări îndepărtate, de unde tot felul de bolnavi şi convalescenţi se grăbesc la unica localitate din nordul Austriei, lângă oraşul Linz, la distanţă de 4 ore cu acceleratul delà Viena. O staţiune cu adevărat inva- dată în tot cursul anului, dar în special în timpul verii, se aglome- rează vizitatorii din toate părţile lumii, fiind cea mai indicată bae de iod din Europa centrală, în cele mai grave cazuri de Arterio- scleroză, Scrofuloză, Lues, Strumă, boli de nervi, boli de femei, boli de oase, etc. cu efect uimitor şi rapid. Sanatoare şi pensiuni din cele mai moderne şi confortabile stau la dispoziţia celor mai preten- ţioşi pacienţi atât în timpul sezo- nului de băi, cât şi în sezonul de iarnă. înţeleptul şi destoinicul di- rector al acestor băi, Dl Dr. Johann Taub, posedă vastă ex- perienţă şi depune multă abilitate şi pricepere în conducerea ire- proşabilă a staţiunei atât de reuşit îngrijită. Cu multă satisfacţie am luat la cunoştinţă comunicarea D-Iui Di- rector, cura de jod este şi preventivă contra neoformaţiuni- lor maligne (cancer) ; s'a consta- tat că la cancer se arată şi o subfuncţiunie a glandei tiroide care secretă şi un lichid, con- ţinând jod şi astfel s'a fă- cut experienţă există o legă- tură între conţinutul jodat al glan- dei tiroide şi al corpului pe deoparte, iar al tumorilor maligne pe de alta. Cercetători francezi au făcut următoarea experienţă : o parte din animalele de experienţă au fost tratate cu extracte de jod din tiroida animalică, iar altă par- te nu ; îndată ce animalului i-sa împlântat tumori canceroase, s'a observat într 'adevăr acele ani- male de experienţă cari au fost tratate cu jod în prealabil, nu au aşa o predispoziţie pentu can- cer, decât acele cari n'au fost tratate cu jod. Deasemenea s 'a mai constatat, între populaţia din Hal! care are în corp o cantitate suficientă de jod mortalitatea de cancer este însemnat redusă faţă de o distanţă de 40 km. în oraşul Linz. Regiunea frumoasă şi clima avant-alpină a acestei staţiuni complectează considerabil efec- tul binefăcător al apei abundentă în special în jod, apoi brom, ar- sen, salvarsan, ferolezitin, etc. Toate acestea isvoresc natu- ral, sub formă de apă minerală şi au o putere vindecătoare, mult eficace decât toate medicamen- tele similare" preparate în mod artificial. Astăzi se ştie indi- caţia therapeutică a jodului este de o importanţă covârşitoare în tratamentul diferitelor boli de nervi, lues, scrofuloză, arterioşclc- roză, struma, boli de piele, boli de femei etc. Şi izvoarele localităţii Bad-Hall în număr de 12, sunt unele din cele mai tari izvoare de jod în Europa Centrală. Ele isvorăsc d ntr'o adâncime de câteva sute \ de metri şi sunt întrebuinţate atât ' pentru băi externe, cât şi pentru cură internă. Aceasta din urmă exercită asupra circulaţiei sânge- lui şi asimilării o importantă in- fluenţă, apoi se mai indică în contra otrăvirilor de metal, guşe, boli de oase şi încheeturi. Minunatele împrejurimi ale Bad- Hallului oferă vizitatorilor distracţii şi excursiuni frumoase. Cele mai apropiate localităţi pentru acest scop sunt : Steyerul, Krems- minster, Salzkammergut, Salz- burg, Ischl, Linz, etc. O mujică excelentă condusă şi dirijată de renumitului maestru Alois Dostal distrează publicul în parc şi la teatru. Guvernul austriac are tot me- ritul în ridicarea prestigiului aces- tor băi, întrucât a investigat sume fabuloase pentru al înălţa la ní- vóul care se află astăzi. Spre orientarea amatorilor, ne ţinem de datorinţă publicăm şi temperatura ţinutului care pen- tru unii bolnavi este de mare importanţă. După constaiările Cli- matologiei austriace, temperatura medie variază în modul următor: luna Aprilie Mai 12.7° 19°, Iunie 16.5°—21.2°, Iulie 18.2°, 23.3°, August 17 6°—22.5°, Sep- temvrie 13.9°—19° C. — Obser- văm deci staţiunea Bad-Hall are $i o climă admirabilă pentru viligiatură. Nu ne îndoim că şi anul acesta, numărul vizitatorilor din toate ţă- rile şi chiar continentele va fi la limita celor din ani trecuţi, căci cei ve;.hi revin, aducând cu sine şi alţi bolnavi noui. ALEXANDRU ANCA diractorul ziarului „Clujul'' Abuz de sărbători Sub acest titlu ziarul „Buna Vestire", cu sub- scrierea d-lui Al. Grigorceanu, publică un interesant artieol pe care găsându-l intere- sant, II redăm în întregime. Suntem, desigur, ţara cu cele mai multe sărbători pe an. Nu este deajuns prin însăşi structura ţării noastre populaţia agricolă nu lucrează o bună parte a anului. Nu este deajuns că o legislaţie muncitorească, maimuţărită pro- steşte şi fără nici o legătură cu realităţile româneşti, pune nesfâr- şite piedeci activităţei industriale" Nu este deajuns că în unele centre sărbătorile religioase ale minoritarilor vin să se adaoge sărbătorilor româneşti. Autorităţile de stat şi băncile au ajuns B $erbeze" cei mai,, neînsemnaţi sfinţi din calendar netrecuţi nici între sărbătorile le- gale nici în statutul funcţionarilor. Orice eveniment, fericit sau trist, însemnat sau secudar duce la o suspendare a lucrului în ministere, în bănci sau cel puţin a cursurilor şcolare. Dacă moare un prinţ în Europa sau dacă ne vizitează un oaspete străin, suspendăm în grabă orice activitate. La Paşti şi la Crăciun ne agg- tam de tot felul de pretexte pèn- truca vacanţa în loc să fie de două sau trei zile, ajungă mai lungă de o săptămână. Şi cum toate acestea nu par deajuns am mai inventat şi puntea. Cum începe varaoiice zi de lucru aşezată între două sărbători reale sau inventate devine şi ea auto- mat zi de sărbătoare, Este în această anarhie a săr- bătorilor un semn mai mult al lipsei de iubire pentru muncă ce caracterizează regimul actual. Ori- ce zi serbată fără rost este un furt al bunului public, este o de- zertare delà datorie. Dar va veni ziua când dezer- tările, vor fi sancţionate, iar nu patronate de stat. Telefonul automat O surpriză neplăcută : Urcarea taxelor. Câtă bucurie am simţit noi clujenii la svonul că vom avea telefon automat. Fiecare din noi avusem în trecut parte de invazia neplăcerilor, complicaţiilor şi ener- j vărilor cu „domnişoarele centrale". Cine din noi n'a avut aproape zlnic ocazia să i-se prezinte cen- trala" cu întârziere, sau, chiar dacă s'a prezentat, nu-ţi spună numărul dorit e „ocupat" sau ţi-a dat în sfârşit un număr, dar cu surprindere aflai că era un număr greşit, şi în loc să vor- beşti cu persoana dorită, se pre-

Transcript of Cluj, 2 Mai 1937 Număr de Paşti ANUL XV. JJt&A*i&~...

Page 1: Cluj, 2 Mai 1937 Număr de Paşti ANUL XV. JJt&A*i&~ Cenzuratdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1937/BCUCLUJ_FP... · Dupăce Isu as fos print dse ... ficat Mântuitoru

ANUL XV. JJt&A*i&~ ^ C e n z u r a t Cluj, 2 Mai 1937

Redacţia şi Administraţia

. MARIA 43 N 124

SE PRI-AR1F LA ANCA

Număr de Paşti

Abonament : Pe un an Lei 160 Pe un jum de an „ 80 Pe un sfert de an „ 40

Pentru Străinătate Pe un an Lei .370 Pe un jum. de an „ 160 Pe un sfert de an „ 80

Pentru America pe un an 2 dolari

Manuscrisele nu se înapoiază

g!ar: Alexandru Anca ORGAN POLITIC INDEPENDENT • Un exemplar 2 Lei.

1 M V 1 E R E A Dupăce Isus a fost prins de

ludei, la îndemnul Fariseilor şi Cărturarilor, penti u Mântuitorul a început şirul batjocorilor.

Mai întâiu, a fost dus la jude­cată înaintea lui Pilat din Pont, care , însă, nu i-a găsit nici o vină.

Şi Pilat a vroit să elibereze pe Isus.

Insă, iudeii au cerut mai bine eliberarea banditului Baraba şi prin aclamaţie au osândit pe Isus la moarte.

Dupa osândirea poporană, L-au luat în mijlocul lor şi L au bat­jocorit în tot chipul. Cunună de spini i-au pus pe cap şi cu crucea

_grea pe umeri L-au purtat către locul osândirii. Totuşi, Isus toate le-a îndurat cu resemnare, pen-trucă Tatăl nu vroise, să treacă paharul amărăciunii delà El şi a-veau apoi să se împlinească şi profeţiile.

Intre doi tâlhari a fost cruci­ficat Mântuitorul lumii, care trei ani a colindat pe jos pământul Palestinei, propovăduind iubirea, adevărul şi dreptate.

S'a adresat tuturor. Dar mai cu seamă umililor ca stare socială şi mari la suflet.

Isus şi-a dat duhul pe cruce şi a fost înmormântat de toţi cei

c e L iubeau: Iosif, Maria şi Mă­ria Magdalena.

Peste puţin timp, cei trei cari-L iubeau a venit la mormântul lui Isus, ca să aducă după datină smirnă şi tămâie. Insă au găsit piatra cea mare de de-asupra ros­togolită la pământ şi în mormân­tul unde-L pecetluiseră, numai

^giulgiul cu care-L înfăşurase. Isus se înălţase la ceruri „a

treia zi după scripturi". El rupse lanţurile morţii tru­

peşti, arătând întregei lumi marea minune a învierii dintre morţi.

După înviere, Isus s'a arătat la doi ucenici, ce călătoreau pe wn drum de ţară lângă Jeru­salem. Iar mai târziu s'a arătat celor 11 apostoli, cărora le-a zis cu glas mângăetor : „pace vouă". Ş i i-a insuflat cu spirit sfânt.

Apoi dupăce a mai stat câtva timp între oameni, s'a înălţat la ceriSri „să judece vii şi morţi",

* * * învierea, ca atare, ce-o prâz-

nuim astăzi, înseamnă pentru lu­mea creştina nu numai faptul ma­terial al învingerii morţii. Ea în­seamnă zdrobirea t u t u r o r lan­ţurilor, ce leagă pe om de acea viaţă pământească.

Acum când sărbătorim marea minune a învierii lui Isus din morţi, trebue şi noi oamenii să reînviem sufleteşte.

Toţ i avem datoria să aduceai cu noi în viaţă un plus de bine, de adevăr şi de dreptate.

Bad-Hall, staţiune balneară de iod cu renume mondial în servi­

ciul celor mai grave boli Condusă de Dl Director chimist Dr. Iohann Taub

însemnătatea staţiunei balneare Bad Hall a fost remarcată din ve­chime, dar se ridică an de an tot mai mult, dat fiind, că rezultatele de vindecare miraculoasă cuce­reşte tot mai mult teren până şi în ţări îndepărtate, de unde tot felul de bolnavi şi convalescenţi se grăbesc la unica localitate din nordul Austriei, lângă oraşul Linz, la distanţă de 4 ore cu acceleratul delà Viena.

O staţiune cu adevărat inva­dată în tot cursul anului, dar în special în timpul verii, se aglome­rează vizitatorii din toate părţile lumii, fiind cea mai indicată bae de iod din Europa centrală, în cele mai grave cazuri de Arterio-scleroză, Scrofuloză, Lues, Strumă, boli de nervi, boli de femei, boli de oase, etc. cu efect uimitor şi rapid.

Sanatoare şi pensiuni din cele mai moderne şi confortabile stau la dispoziţia celor mai preten­ţioşi pacienţi atât în timpul sezo­nului de băi, cât şi în sezonul de iarnă. înţeleptul şi destoinicul di­rector al acestor băi, D l Dr. Johann Taub, posedă vastă ex­perienţă şi depune multă abilitate şi pricepere în conducerea ire­proşabilă a staţiunei atât de reuşit îngrijită.

Cu multă satisfacţie am luat la cunoştinţă comunicarea D-Iui Di­rector, că cura de jod este şi preventivă contra neoformaţiuni-lor maligne (cancer) ; s'a consta­tat că la cancer se arată şi o subfuncţiunie a glandei tiroide care secretă şi un lichid, con­ţinând jod şi astfel s'a fă­cut experienţă că există o legă­tură între conţinutul jodat al glan­dei tiroide şi al corpului pe deoparte, iar al tumorilor maligne pe de alta.

Cercetători francezi au făcut următoarea experienţă : o parte din animalele de experienţă au fost tratate cu extracte de jod din tiroida animalică, iar altă par­te nu ; îndată ce animalului i-sa împlântat tumori canceroase, s'a observat că într'adevăr acele ani­male de experienţă cari au fost tratate cu jod în prealabil, nu au aşa o predispoziţie pentu can­cer, decât acele cari n'au fost tratate cu jod.

Deasemenea s'a mai constatat, că între populaţia din Hal! — care are în corp o cantitate suficientă de jod — mortalitatea de cancer este însemnat redusă faţă de o distanţă de 4 0 km. în oraşul Linz.

Regiunea frumoasă şi clima

avant-alpină a acestei staţiuni complectează considerabil efec­tul binefăcător al apei abundentă în special în jod, apoi brom, ar-sen, salvarsan, ferolezitin, etc.

Toate acestea isvoresc natu­ral, sub formă de apă minerală şi au o putere vindecătoare, mult eficace decât toate medicamen­tele similare" preparate în mod artificial. Astăzi se ştie că indi­caţia therapeutică a jodului este de o importanţă covârşitoare în tratamentul diferitelor boli de nervi, lues, scrofuloză, arterioşclc-roză, struma, boli de piele, boli de femei etc.

Şi izvoarele localităţii Bad-Hall în număr de 12, sunt unele din cele mai tari izvoare de jod în Europa Centrală. Ele isvorăsc d ntr'o adâncime de câteva sute

\ de metri şi sunt întrebuinţate atât ' pentru băi externe, cât şi pentru

cură internă. Aceasta din urmă exercită asupra circulaţiei sânge­lui şi asimilării o importantă in­fluenţă, apoi se mai indică în contra otrăvirilor de metal, guşe, boli de oase şi încheeturi.

Minunatele împrejurimi ale Bad-Hallului oferă vizitatorilor distracţii şi excursiuni frumoase. Cele mai apropiate localităţi pentru acest scop sunt : Steyerul, Krems-minster, Salzkammergut, Salz­burg, Ischl, Linz, etc.

O mujică excelentă condusă şi dirijată de renumitului maestru Alois Dostal distrează publicul în parc şi la teatru.

Guvernul austriac are tot me­ritul în ridicarea prestigiului aces­tor băi, întrucât a investigat sume fabuloase pentru a l înălţa la ní­vóul care se află astăzi.

Spre orientarea amatorilor, ne ţinem de datorinţă să publicăm şi temperatura ţinutului care pen­tru unii bolnavi este de mare importanţă. După constaiările Cli-matologiei austriace, temperatura medie variază în modul următor: luna Aprilie — Mai 12.7° — 19°, Iunie 16 .5°—21.2° , Iulie 18.2°, 23 .3° , August 17 6 ° — 2 2 . 5 ° , Sep­temvrie 13 .9°—19° C. — Obser­văm deci că staţiunea Bad-Hall are $i o climă admirabilă pentru viligiatură.

Nu ne îndoim că şi anul acesta, numărul vizitatorilor din toate ţă­rile şi chiar continentele va fi la limita celor din ani trecuţi, căci cei ve;.hi revin, aducând cu sine şi alţi bolnavi noui.

A L E X A N D R U A N C A diractorul ziarului „Clujul ' '

Abuz de sărbători Sub acest titlu ziarul „Buna Vestire", cu sub­scrierea d-lui Al. Grigorceanu, publică un interesant artieol pe care găsându-l intere­

sant, II redăm în întregime.

Suntem, desigur, ţara cu cele mai multe sărbători pe an.

Nu este deajuns că prin însăşi structura ţării noastre populaţia agricolă nu lucrează o bună parte a anului.

Nu este deajuns că o legislaţie muncitorească, maimuţărită pro­steşte şi fără nici o legătură cu realităţile româneşti, pune nesfâr­şite piedeci activităţei industriale"

Nu este deajuns că în unele centre sărbătorile religioase ale minoritarilor vin să se adaoge sărbătorilor româneşti.

Autorităţile de stat şi băncile au ajuns sä B $erbeze" cei mai,, neînsemnaţi sfinţi din calendar netrecuţi nici între sărbătorile le­gale nici în statutul funcţionarilor.

Orice eveniment, fericit sau trist, însemnat sau secudar duce la o suspendare a lucrului în ministere, în bănci sau cel puţin a cursurilor şcolare.

Dacă moare un prinţ în Europa sau dacă ne vizitează un oaspete străin, suspendăm în grabă orice activitate.

La Paşti şi la Crăciun ne agg­tam de tot felul de pretexte pèn-truca vacanţa în loc să fie de două sau trei zile, să ajungă mai lungă de o săptămână.

Şi cum toate acestea nu par deajuns am mai inventat şi puntea. Cum începe varaoi ice zi de lucru aşezată între două sărbători reale sau inventate devine şi ea auto­mat zi de sărbătoare,

Este în această anarhie a săr­bătorilor un semn mai mult al lipsei de iubire pentru muncă c e caracterizează regimul actual. Ori­ce zi serbată fără rost este un furt al bunului public, este o de­zertare delà datorie.

Dar va veni ziua când dezer­tările, vor fi sancţionate, iar nu patronate de stat.

Telefonul automat O surpriză neplăcută :

Urcarea taxelor. Câtă bucurie am simţit noi

clujenii la svonul că vom avea telefon automat. Fiecare din noi avusem în trecut parte de invazia neplăcerilor, complicaţiilor şi ener-

j vărilor cu „domnişoarele centrale". Cine din noi n'a avut aproape zlnic ocazia să i-se prezinte „ cen­trala" cu întârziere, sau, chiar dacă s'a prezentat, să nu-ţi spună că numărul dorit e „ocupat" sau ţi-a dat în sfârşit un număr, dar cu surprindere aflai că era un număr greşit, şi în loc să vor­beşti cu persoana dorită, se pre-

Page 2: Cluj, 2 Mai 1937 Număr de Paşti ANUL XV. JJt&A*i&~ Cenzuratdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1937/BCUCLUJ_FP... · Dupăce Isu as fos print dse ... ficat Mântuitoru

v.

PAGINA 2 C L U J U L ANUL X V

zentau cele mai neimaginate sur­prize la aparat, natural şi aceştia revoltaţi că au fost deranjaţi fără motiv, lată pentru ce (şi încă pen­tru multe altele) ne bucuram de telefonul automat.

Eram satisfăcuţi de a ne vedea odată scăpaţi de atâtea încurcă­turi. Dar bucuria ne-a fost grăbită. Căci scăpând în realitate de un bucluc, nu întârzie să te ajungă celalalt. Aşa şi cu automatul. Societatea de telefoane a găsit cu cale să ne facă o surpriză mult mai neplăcută decât cele de cari scăpăm. Ne avizează de o taxă urcată şi încă în proporţii con­siderabile. Natural, s'au isbit de proteste, fiecare abonat amenin­ţând cu declanşarea. Iată deci imediat şi contrabalansarea ace­lora, cari eventual îşi păstrează aparatul cel nou cu taxă urcată.

Cu toate că o politică mai de recomandat ar fi fost ca să se menţină taxele cunoscute, spre a ne putea obicinui cu avantajiile noului aparat şi astfel zi de zi ar fi sporit şi numărul abonaţilor.

Cerem în numele tuturor abo­naţilor prezenţi şi viitori, menţi­nerea taxelor vechi, căci în îm­prejurările grele de azi, bugetul nostru nu suportă sub nici un motiv un nou adaus, mai cu seamă fiind vorba de telefon, care în definitiv poate să şi lipsească din multe case, unde trecea până acum aproape ca obiect de lux nu in­dispensabil. A. A.

E Maiu Ë luna Maiu, luna timpului fru­

mos şi a excursiunilor în liber, dar încă nu putem zice că am avut o singură zi, în care să ne fi bucurat de darurile binefăcă­toare ale naturii. In anul acesta mai mult ca oricând, vremea se încăpăţinează să ne trateze prea maşter şi să ne trimită cu întâr­ziere zilele calde şi plăcute de pri­măvară. In toată ţara bântue ploi şi vijelii. Avem vânturi reci şi "soare mohorât. Nu ne putem plânge de a fi avut o iarnă prea grea şi insuportabilă, cum se arevestise, dar în schimb avem primăvara capria'oasă şi neîngă-juitoare.

Omul însă este delà natură optinist. Să sperăm deci că a-oeastă stare nu poate să dureze isiiéi, ci în curând ne vom bu­cura de un soare cald şi blând si ne vom putea începe vieaţa veselă împrospătată de mâna nângăetoare a primăverii.

INFORM AŢIUNI

— RUGAM PE TOŢI CETITORII NOŞTRII DiN AMERiCA, ca să ne trimită la Librăria Alexandru Anca Cluj, câte 10—20 adrese ale cunoscuţi­lor lor : funcţionari români, preoţi, în­văţători, comercianţi, meseriaşi, şi societăţi cărora să le trimitem catalogul nostru ilustrat de teatre poporale, Monoloage, Dialoage, cărţi juridice, cărţi preoţeşti, şcolare şi medicale, precum şi pentru ornate şl rechizite bisericeşti, etc.

— IMPUNEREA SOCIETĂŢILOR ANONIME. Ministerul finanţelor a făcut cuncscut adminis'reţiilor finan­ciare că impunerea pentru anul 1937— 1938, a societăţilor anonime pe acţiuni ai căror capital împreună cu rezervele nu depăşesc suma de 5,000 000 lei, să fie rezervată şi repartizată comisiu-nel speciale de impuneri în ultima săptămână de activitate, con ferm cu itinerarul fixat.

Această dispoziţie este dată pentru motivul ca situaţlunea acestor societăţi şi anume a acelora care vor trebui sa fie impuse la minimal, supotrtă anul acesta o impozitare mai agravantă da­torită modificărilor aduse art. 39 din legea contribuţiunilor directe.

— PORTOCALE ARUNCATE IN MARE LA CONSTANŢA Se ştie că portocalele nu rezistă decât la o anu­mită temperatură, ier când aceasta este depăşită, tn plus sau minus, ele încep să sa a tereze. Din această cauză lăzile cu portocale sunt controlate din timp în timp, pentru a fi scoase portocalele găsite stricate.

Astăzi, organele vatmle împreună cu proprietarii mărfurilor, procedând la o astfel de triere, au găsit o canti­tate de 1500 lăii cu portocale într'o stare care nu le mai face bune de consumat. Lăzile au fost îmbarcate pe un şlep tras de un remorcher şi arun­cate tn largul mării, totuşi negustorii continuă să aducă această marfă care în majorité te, este de provenienţă palestiniană.

— POPULAŢIA ROMÂNEI PE NEAMURI :

Români 73,1 !a sută Maghiari — 5,3 , Secui — — 2,5 „ Evrei — — 4,3 Germani — 4,0 „ Ucrainieni — 2 6 „ Bulgari— — 2 2 „ Turci şi Tătari 1,3 „ Alte neamuri 2,5 „

Populaţia Transilvaniei :

Români — — 57 8 la sută Maghiari — 15,9 „ Secui — — 8 5 Germani — 9 8 Evrei - - 3,2 Alte neamuTi 3 8

— CĂLUGĂRI GERMANI CON­DAMNAŢI Opt călugări deia trâră-stirile Alexieniior, din Neuss şi Bonn, 8û fost daţi în judecată pentru atentate la bunele moravuri.

Agenfia „D, N. B." anunţă că şase din inculpaţi au fost condamnaţi la închisoare delà 7 la 18 luni. — Doi călugări au fost achitaţi.

11

Banca Ardeleană S. A. R. Centrala: CLUJ Sedinul : BUCUREŞTI, str. Bursei 2.

Capital propriu Lei 1 4 5 milioane. Sucursale: Arad, Braşov, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Târgu-

Mureş, Timişoara.

Cassa de Păstrare şi Banca j de Credit din Cluj S. A.

C L U J Piaţa Unirii 7

— CONVOCARE. Consiliul General al Asociaţiei Generale a Librarilor Delailişti din România este convocat pentru ziua de 16 Mai 1937, ora 10 dimineaţa.

Şedin(a se va (ine la sediul asociaţ'ei din Bucureşti, str. Academiei 8, etaj II.

Rugăm pe toţi D-nil membri din consiliu să nu lipsească.

Comitetul de direcţie. — CONGRESUL CĂRŢII. Din ini­

ţiativa şi sub auspiciile Editorilor Ro­mâni se va ţine in Bucureşti, în aula Fundaţiei Regele Ce rol I, în cursul Iunei Mal „Congresul Cărţilor".

O iniţiativă ce răspunde unei reale necesităţi, căci astăzi criza cărţii ro­mâneşti a ajuns la un punct ce reclamă o grabnică soluţie.

Dacă este de netăgăduit existenţa unei culturi româneşti, apoi tot atât de adevărat este fap ul că tnassele mari ale populaţiei rămân indiferente procesului de asimilare a acestei cul­turi. Trebue deci să găsim mijlocul de a scoate din indiferenţă păturile largi

Cartea fiind unul din mijloacele de răspândire a culturii, criza cărţii ro­mâneşti înseamnă şi criza răspândirii culturii pe acetsiă cale. Rezolvarea crlzii cărţii va duce In mod automat şi la rezolvarea problemei culturale

Găsirea mij'oacelor pentru vindeca­rea acestei crize, este chestiunea ce şi propin să o rezolve Iniţ atorii con­gresului cărţii.

O cauză aşa de nobi'ă merită un succes desăvârşit.

— AMIC ŢI \ AUSTRO UNGARA. Cel mai mare eveniment international al zilelor de Paşti îl constitue, desigur, manifestaţia de amiciţia austro-un­gară, prilejuită de sosirea la Buda­pesta a preşedintelui republicei au­striaca d. Miklas, a Cancelarului Schuschnigg, a d-lui Schmidt minis'rul de externe şi a altor fruntaşi ai con­ducerii statului austriac.

însăşi regentul Horthy şi toţi mem­brii guvernului ungar au primit oas­peţii la gară, conducându-i în uratele mulţime! la palatul regal unde sunt găzduiţi.

Presa din Budapesta vo beşte de­spre tradiţie, despre necesitatea unei înfrăţiri, despre puterea de mâine a Europei centrale.

»Gazeta del Popolo", oficiosul gu­vernului italian, în editorialul său transmis la toate posturile de radio, spune textual :

— Axa Roma-Berl in şi-a Hxat po­litica în ce prlveştfi Europa Centrală astfel încât, în Bazinul Dunărean, nimic nu se mai poate întâmpla fără voia Germaniei şi Italiei.

— CASATOR!A DUCELUI DE WINDSOR C U DNA SIMPSON. Sentinţa da divorţ a d-nei Simpson fiind definitivată de tribunalul divor­ţurilor din Londra, ducele de Windsor a fost înştiinţat telefonic.

Imediat, fosui suveran a avut o convorbire telefonică cu d-ns Simpson, după care a plecat d!n Viena cu tre­nul Arlsberg. Ducele de Windsor merge în capitala Frartei , unde se va întâlni cu d-na Simpson.

Ceremonia căsătoriei se va desfă­şura la casieiul din Conde al fostului rege Eduard.

Reglementarea muncii naţionale O declaraţie a d-lui ministru

Vaier Pop Asigurarea primatului muncii romă*

neşti este o condiţiune de viată pen­tru români şi premiza iitdispensabiiá a linişte! şi armonioaseiVpnvieţuiri cu naţionalităţile minoritare%4nlocui-toare. ** *

Nu se poate aplica românfor In propria lor ţară „Numerus Nullus" în unele domenii ale economiei naţionale.

Cine se opune unei soluţluni mo­derate şi cuminte, a organizării pri­matului muncii naţionale, lucrează în mod indirect pentru triumful unor soluţii radicale, şi chiar extremiste.

Guvernul va realiza primatul muncii naţionale prin soluţiuni legale mode­rate, însă hotărîte şi eficace.

Presa românească consacră nume* roase coloane problemei protecţiei muncii r aţionale, care e o temă bine­venită şi de actualitate şl dori oi reali­zarea cât mai grabnică a acesteia.

Reuniunea Comercianţilor şi a Me­seriaşilor din Cluj, a ţinut o mare adunare în legătură cu cele de mai sus. A vorbit cu mult tâlc d. preş. A. Fărcaş, apoi d-nii dr. Giurgiu, dr. Hetco, V. Moidovan, d. Tafian. Flecare relevând importanţa şi necesitatea apl'cării ecestei legi.

Delà Opera Română In timpul din urmă, Opera R o ­

mână din Cluj a pus în reperto­riu opere şi operete cu câte un oaspe strein, sau necunoscut încă de publicul clujan.

Este o metodă sigură de a atrage amatorii la reprezentaţiuni. Oricât ai cunoaşte de bine o o-peră oarecare, totuşi ţi-se pare o operă înoită atunci când un element nou cântă pe scenă. Tot aşa şi cu soliştii noştrii de aici. S e duc să cânte la Bucureşti, sau chiar la alte opere streine, şi sunt bine primiţi, bine văzuţi şi publicul entuziasmat îi rechiamă mereu. Regretăm că bucuria noastră actuală nu va mai dura mult timp, căci în curând Opera Română din Cluj, va pleca într'-un turneu de o lună prin oraşele principale din ţară, ca apoi să şi înceapă vacanţa, satisfăcuţi de succesul cules timp de un an de muncă, iar la toamnă să poată începe cu puteri noui munca grea şi obositoare de to i te zilele.

Am mai avea o observaţie de făcut, şl anume: în îtagiunea viitoare am dori să vedem şi operele cari în tim­pul din urmă nu s'au mai juca* şi anume: „Ebreea", „Cavaleria Rusti­cană, .Frumoasa Elena", „Samson şi Dalila". „Mignon*

BANCA DE AGRICULTURA ŞI CASSA DE PASTRARE SOCIETATE ANONIMA

CLUJ Telegrama : „COLONIALE. — Telefon : 10 62, 10 63.

S U C U R S A L E :

Beclean—Dej—Cehul-Silvaniei- -Jibou—Zalău

Banca de Scont şi Schimb din Ardeal S. A.

C L U J Piaţa Unirii No. 2 9

Page 3: Cluj, 2 Mai 1937 Număr de Paşti ANUL XV. JJt&A*i&~ Cenzuratdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1937/BCUCLUJ_FP... · Dupăce Isu as fos print dse ... ficat Mântuitoru

ista şi Preţ curent pentru recvisite bisericeşti mai mare firma "românsasca din Ardea!

Alexandra Ance, Cluj f ibricS de clopote. Mare depozit de Ornate, Icoane si cărţi bisericeşti»

Ondat 1808. Mare Librărie şl Tipografie. Fondat 190&

* _ m km CEA MAI MARE FIRMA

românească în ţară delà care să pot comanda recvisite bisericeşti, cruci, potire, prapori, clopote de I.-a calitate delà 2 5 — 2 5 0 Kg. şi Toace de

oţel etc. Cereţi oferte!

Odăjdii (Vesminte preoţeşti) constatatoare din :

1 Félon, 1 Epltrafir, 2 Aere, 2 Mânecate, Brûa, l Acoperitor de sf. potir, în diferite

Ïnottve şi colori din damast de mătase tn ca-ăţi deosebite cu preţul delà 6000—2oooo Lei

Prapori : diferite culori 90 cm. lat 120 cm. lung cu

Jouă chipuri sfinte pe două părţi văpsite pe jânză (chipul după dorinţă) are 3—4 tăie. Iuri cu posomant auriu sau argintiu pre;ul inui prapor delà 12oo—3ooo Lei fără rudă. Mus/re de siofe pentru •dăjdii sau praaori se trimit numai contra 200'— Lei anticipativ, la restituirea mustrelor se predau hanii. laacă de o(e! cu 2 ciocame 2200—2750 Lei. iruce de tinichea cu răstignirea pictată

delà 5 0 0 - 1 0 0 0 Lei

Piferite Mătănii Rozare (Rózsafüzér) delà — - — — - 2 0 - 2 0 0 Lei

Colère, berete, brfluri, plastroane: Crucite pentru Colpac 150 — Kolpak (Beretă) glot pt. gr.-cat. şi ort. 55o — Beretă (camilafcâ, potcap) Rom. cat

din glott negru — — — — Şepcuţă Tonsur şi Camanzov glott Colar de pânză „Leo" — — — Coluf J e cauciuc — — — — — Brâu (unguium) rips

negru pt. gr.-cat. 12 cm. per mtr. Brâu (cingulum) violet deschis moirée

fin pt. protopop gr. cat., ort. 13 cm. lă{. mătasă, per metru 750, 15 cm. — 850'—

Brâu (cingulum) albastru, moirée fin pentru preoţi ort.

15 cm. lăţime mătasă, per metru Brâu (cingulum) negru de lână 12 cm,

lăţime, per mtr. — — Plastron (chemisette) Nr. 3. 21 cm.

klott neted — Plastron (chemisette) Nr. 2. 15 cm.

kiott neted — — — — —

Recvisite bisericeşti : i Cădelniţă de bronz sau argintată 1600-2400 —

550-— 2 5 0 ' -

8 o « -5 o - -

6 5 o ' -

850'—

300--

— — 2oo'—

150-—

45o — Una ţiitoare de tămâie cu linguriţă

din bronz — — 1 Chivot din bronz argintat cu trei

turnuri foarte frumoasă delà 45oo—6ooo*— 1 Cruce de masă din bronz argintată

cu Hnstos în email 28 cm. 165o* — tot aceasta nichelată 25 cm. cu Hristos gravat 650'—

Candele diferite mărimi din lemn, bronz, ar­gintat, nichelat bucata Lei 65, 85, 120, 160, 250, 320, 350, 450, 850, 1300, 1600, 1800, 3500.

Cruci diferite mărimi de masă din lemn, bronz, argintat, nichelat cu Hristos in relief bucata Lei lemn 35, 75, 120, 200, 350, 550, 1000, metal 120, 280, 30U, 350, 480, 500, 550, 600, 7£0, 850, 950. 1200, 1350.

Picsidă (chetă) pentru bani 450 — Cruce de părete din lemn diferite mărimi:

Lei 30, 45, 50,65, 70, 120, 450, 500, din bronz argintat şi nichelat 400, 450, 650, 800

Cruce pentru Prapor 14 x 35 cm. din bronz masiv 600'—

Globuri ptr. prapori metal masiv buc. 5 0 — Căldăruşe cu aspergil (stropitor)

bronz argintat — — — — I800 •—

1 Cănită cu tavă pentru a pălarea ma­nilor (bronz argintat) — — — 85o"—

2 Vase de sticlă (ia proscomidie) 6 0 - 8 5 — / Pottr (bronz aurit) delà 1800 - 3 5 0 0 -1 Potir de sticlă (aurit) — — — 450— Diac (bronz aurit) delà — — 600 — 1 2 6 5 -Steluţă pt. disc (bronz aurit) delà 3 5 0 - 600— 1 Linguriţă (bronz aurit) delà 250 — 350— 1 Cuţitas copie (bronz aurit) delà 450—550— l Cutie cu trei vase pentru oleu şi

mir la botez (bronz argintat 700 — / Cutie de bronz aurit cu capac pen­

tru sf. cuminecătură la bolnavi 00-1600 — 1 Cutie (bronz aurit) pt. transp. Sf. cum. 250'— Ciborium (bronz aurit) delà 2500—5500-Monstranţă (bronz aurit) rom. kath. 6000 — Clopotele pentru altar— — — 250-400 — Clopoţel cu 3 brate bronz fin — 1800 — Clopoţel cu 4 braţe — — — — 2000 — Diferite figuri sfinte de teracotă delà 85-5000 Icoane aurite, argintate, bronzate

şi de metal delà 1 2 0 - 1 0 0 0 Lei Sfeşnece înaintea altarului 130 m. 2500-6500'— Sfeşnice de masă delà — 250—1500 Lei Icoane pictate In oleu, delà 600—2000 Lei Epitaf pictat pe pânză delà — 2—5000 » Epitaf brodat în aur şi mătase 12—25000 „

S t e 3 03 fi» o ŰL n> o o S » m CO n n> CD O

CD O» N ax •o 3

T o a t e Articolele

Comandaţi î !

Icoane frumoase kvem tot felul în diferite mărimi

La comandă să se dea numărul şi lărgimea colarului plaatronului şi a beretei. — Din colare se trimit cel puţin 2 bucăţi şi rechizitele biser'cfş'i din străinătate d n acest catalog să adaugă Ia reţu f i le prezente o suire (majorare) de 1 5 — 2 5 %

Prapori (Steaguri)

in mărime de 19|26 in mărime de 33|43 In mărime de 52j4o In mărime de 47|63 In mărime de 74)55 In mărime de 721 loo

. . Lei 25'— . . Lei 7o-— . . , 100 — . , Lei 160'—

223-Lei' 5 0 0 - 1 0 0 0 —

C ă r ţ i b i s e r i c e ş t i : Mneu tom. I. — - — 850 — Wirea tom. II. — — — 1200 — Mod _ _ _ _ _ _ 650 — )rologiu — — - — — — 300-— apostol — — — — — — — 4 5 0 — •uhologiu _ _ _ _ _ _ 300-— »saltire — — — — — _ _ 1 3 0 -ktoic mic — — - — — 150'— kcatistier — — — — — 80 — 'entecostar _ _ _ _ _ 140-— ifânta şi Dumnczeeasca Evanghelie 650'— Joui Testament de Dr. Ion Bălan 60 — Straşnic legat — - — — — 320'— .iturghier le^at 4(HV— îvangelie legat 1|2 piele 650 —

»REOÄT1M ICONOSTASE cu Icoane după idicaţia şi mărimea cerută delà 30—150.C00 Lei

Cereţi oferte detailate.

Răstignirea pe Tnichea M DI Christos pictat frumos 75 cm. aţimea şi 110 cm. lungimea delà

5 5 0 — 7 5 0 Lei bucata.

Ornate biserieşti pentru Confeaia rom. kath. din diferite stofe matasă etc. bina

executate delà 5000 Lei In sus. Felinar pt. Proces une şi entru Morminte

fără rudă cu sticlă Cristal roşie delà 2500—5000— Candele din Metal

foarte frumoasă cu diferite modele şi sfinţi delà 85—500— Sti le roşi entru Candele

în diferite mărimi delà 25—85— Fitile entru Cande e

1 cutie cu 25 buc, de fitile delà Lei 8—16 Lanţul Sft. Petru

pentru preoţi şi teologi de religia rom. kath. şi grec. catolică în fier 75 şi argint 100 Lei

Sfeşnice cu 3 braţe 40—60 cm. din Metal lustruit foarte fine delà 750—1500—

DRUMUL CRUCII (Calvaria) cele 14 patimi ale Dlui nostru lsus Christos pictate pe pânză cu ramă de stejir în diferite mărimi după dorinţa, execuţie ire­

proşabilă delà 10—30 mii Lei. Pe tinichea 80ÜO-20.0CO mii. Pe hârtie delà 5—10 mii. -

CRUCE de Mână şi de părete din MUal cu Hristos în relif (corpus) delà 250—2000—

Figuri Sfinte de Teracota execuţie foarte frumoasă în mărimii delà 10 cm. până la 1 mtr. şi jumătate cu preţuri delà 85 până la 5000 Lei

Icoane Sfinte p« hârtie Öhldruck delà maiimé 10x26 până la 72x100 preţul delà 2 5 - 6 0 0 —

bucata Poscmant

aur sau argint pentru pregătirea Ornatelor bisîricesti în diferite lăţimi delà 35—100 Lei per metru

pentru societăţi cu litere din fir de aur şi cu Icoane văpsite pe pânză, execuţie frumoasă, mărime după dorinţă.

Preţul de!a 1000 Lei In sus, Tămâie

prima calitatea per Kg. Lei 80. Rosare , Rózsafüzér, Rosenkranze

diferite de os perlmuter, mahagóni foarte frumoasă albe, negre, roşi, vinete etc. cu lanţ argintat delà 12—250 Lei bucata.

Diferite Tuburi Cutii bronz argintat oxidat pentru ţiierea Sft. Anton Sft. Teresia,

simplu şi dublu delà 10—45 Lei bucata. etc.

DIFERITE CUTII foarte frumoasă din Bronz argintat oxidat cu diferiţi sfinţi pentru ţinerea Rosarelor delà 2 5 - 6 0 Lei bucata.

Diferiţi Broşa frumoase aurite bronzate oxidate pentru fete cu diferiţi sf nţi

Sft. Teresa, Sft. dnton, Maica Precesta, Dl Christos ttc. d. e. delà 1 5 - 4 5 Lei bucata.

DIFERITE CRUCIULIŢE frumoase pentru piept aurită oxidate argintate delà 10—120 Lei bucata.

Diferite Iconiţe cu stativă cu diferiţi sfinţi după cerinţă în bronz aurit oxidat argintat cu chip

în Email delà 45 - 350 Lei b^c

DIFERITE VASE foarte frumoasă pentiu apă sfinţită pe părete de porţelan, de bronz argintate, oxidate şi cu diferiţi sfinţi după

cerere delà 45—450 Lei bucata. MEDALII PENTRU REUNIUNILE MARIANE

din aluminium execuţie foare frumoasă cu inscripţie latină bucata Lei 12 Medali pentru Mărţişoare dala 5 Lei în

DIPLOME MARIANE bucata Lei 15. sus.

Tipărituri bisericeşti : - — per coala 10 — Raţiuni — -

Inventar — -Buget — — - „ 6 — Conspect — — buc. 2-—

„ bani — „ , 2 — realităţi „ „ 2 ' ~

Estras de botez „ „ 2'— » de morţi „ „ 2-— „ de cununii „ „ 2 —

Contr, de căsătorie , „ 2'— Acte de vestiri „ , 1 — Tablou de dare „ 1'50 Chitanţier pentru plăti (coala) 5'— Chitanja buc. 1-— Contra-Chitanta „ T50 Dosar preoţesc „ 1'50 Date statistice » 2-—

Clopote pentru şcoală prima calitate delà 6—12 Kg. să pot procura cu priori foarte avantajoasă. - Cereţi oferta.

Clopote de b'serică în toate mărimile delà 15—500 Kg. prima cali­tate se pot procura în preţuri foarte avanta­

joasă — Cereţi oferta.

Luster policandre: PENTRU BISERICA FRUMOASE DIN

STICLĂ FINĂ DE CRISTAL D I f E R T E MODELE

— — - 8500--

9500-

— — 1 0 5 0 0 -

Poliandru de mărime 90x55 cu 6 lumini

Policandru de mărime 95x60 cu 8 lumini — — —

Policandru de mărime 100x65 cu 10 lumini

Policandru de mărime 110x70 cu 12 lumini — — — 12500

Policandru de mărime 115x72 cu 15 lumini — — —

Policandru de mărime 120x75 cu 16 lumini —

Policandru de mărime 125x80 cu 18 lumini —

Policandru de. mărime 120x85 cu 20 lumini — — -

— Să află până la 100 mii

13600-—

- 1 5 5 0 0 -

— — 16800--

1 8 2 0 0 ' -lei. —

PolicardrtJ cu 6 lumini din bronz Í2.000'-

Cea mai nouă şl cea mai bună carte de rugăciuni

CĂRAREA FERICIRII de prot. George Mânzat cu aprobarea Ven. Ordinariat sub Nr. 5 8 1 — 1 9 2 3 Aceasta carte de un conţinut boga cuprinde slujba şi tot felul de rugăciun pentru orice ocaziune cu 24 capitole

mari în 366 pagini Legată în hârtie tare 75 Lei în carton pentru elevii tuturor şcoalelor bucata Lei 85. — Legată în pânză fină cu cruce aurită bu­cata Lei 125. Legată In Piele lux tipărită pe hârtie velină aurită pentru dame Lei 300—400

p'us 25 Lei. porto.

Carte de rugăciuni specială pentru elevi:

„Domnului să ne închinăm" Se află separat pentru religiunea ortodoxă si pentru greco-catolică. — Conţine toate rugă­ciunile trebuincioase de dim., seară, ale zilelor, ocazionale, către sft. Anton, mărtuisire, cumi­necătură, legătura tare L, 25 plus 15 Lei porto.

o

v> O CA O

<r> ST CO

c 3 p> D> 3 O

•5"

c co CO -o n> co 2L

_ CD

Q> 3 09 •o o

Cel mu i n » , bopt si e l i i de modele senini cusături. de Dna prof. Alexandra Chodora, prevăzut MKfj cu 1«

două scrisori din partea M. S. Regina

Page 4: Cluj, 2 Mai 1937 Număr de Paşti ANUL XV. JJt&A*i&~ Cenzuratdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1937/BCUCLUJ_FP... · Dupăce Isu as fos print dse ... ficat Mântuitoru

o o

"53 53 _ J - l

IS ő

e

u

C/5

O

ATENŢIUNE! ATENŢiUNE !

Numai acele comenzi se expediază, pentru cari soseşte suma anticipativ prin mandat postal plus 1 5 — 2 5 Lei porto.

La comenzile mai mari cu ramburs, jumătate suma se anticipează prin mandat postai şi restul ramburs plus 1 5 — 2 5 Lei porto.

Până la o comandă de 100 Lei plus porto se poate trimite banii prin mandat postai sau în timbre postale în plic închis.

3 CU « *o

i_ _

2 £ 3 fcJD O o

"53- «2 I O

S '"'

Cu £ ő

.o <U -4-1

s s 2 g) aj o.

-o S *=. -° ea : =

• ° Î S * MS U XI = O. m . H

C a s a d e E d i t u r ă ş i L i b r ă r i e A L E X A N D R U A N C A , C L U J Tipografia Str. Regina Maria No. 4 3 . Fondat 1908. — Telefon 124, Librăria Str. Regina Maria No. 43

Cetiţi cu atenţie lista cărţilor noastre şi o păstraţi căci cu orice ocaziune aveţi lipsă de ea ! Lista cărţilor apărute în editura proprie:

co­ li «J 'cö-E

«S: >ccs - E

o* ^ " ,S

«= Î3 u

Nr,

<*- . a

3 C

Bl

S D l £ Bl

« 1 3

© y e u î s

V 'S X) T3 e OJ

£ -o

q g

s ' Q>

ÜT 'îfl» 5 Bl E ra

JS B •- « 3 S l/l O

U Bl > "C o £ c Û u

>C3 O.

©

Cărţi juridice : Lei Drept Cambial, cu dif. modele de Dr. Anca I. Leontin 20(r— Oompendiu de Drept civil „ „ „ 150'— Cartea Funduară » » » 80'— Codul de Faliment » , » 100 — Ooncordatul Preventiv şi Proc. conc. forjat 50 — Legea despre Proc. de execuţie, adnotată şi prov. cu

jurisprudenţă, de Dr.Bartha şi Dr. Hancu Cu modif. 220.— Procedura Civilă, de Dr. T. Moisil. Cu modificarea 340'— jurnal de termene advocatiale, legat tare 150-— Legea Corpului de advocaţi şi Regulamentul 25— Legea Portăreilor 45-Cr.za Valutară, de Dr. Şerban 35— Legea spirtoaselor, „Szesztörvény" de Z»ch 20 — Tabloul onorariilor minimale pentru advocat' 40— Terminologia Juridică rom. magh. 15— Vademecum Juridic rom. magh. 80— Dicţionar juridic maghiar-român broşat (cu 12 mii cuvinte) 200—

„ ti u » ii Legat „ 250— Legea accelerării la Procedura civilă 40—

, Concordatului preventiv, cu modificarea 50— . Pensiilor 1 5 — , Cultelor 10 —

Noua modificare la legea de execuţie 10— Decretul de graţiere şi reduceri de pedepse 5—

Teatre poporale , 1 Lada năzdrăvană (piesă teatrală Intr'un act) pentru copii

Traducere de Ion Qiorge-Arini 10 persoane 15 — 2 Dada, (comedie ţigănească 1 act) de P, Chişu 6 pers. 15!— 3 A fost odată, (poporală 3 acte) 19 pers. de Nie. l'intariu 25* — 4 Doamna mea, (poporală 1 act) 7 pers. , , 15' — 5 Domnul primar, (poporală 3 acte) 18 pers. . „ 25 — 6 Duşmanii, (poporală 3 acte) 11 pers. , „ 20*— 7 Gura lumii, (poporală 3 acte) 10 pers. „ „ 20'— 8 Maestrul Capronii, (comedie întrun act) 6 pers.,, „ 15'— 9 Nevasta mea fie Îngerii cu ea, (popor. 3 acte) 10 pers „ 2 0 —

10 S'a dus, poporală 1 act) 6 pers. „ 2 0 ' - ~ 11 Gardul fermecat, poporală 1 act) 5 pers. „ „ 15'— 12 Zece fete de măritat, comedie 1 act) 13 pers.,, „ 15— 13 Copiii noştri, (piesă teatrală tn 3 tablouri) 11 pers.,, 15— 14 Schilavii, dramă din popor 3 acte) 13 pers. „ „ 20*— 15 Petitorii, comedie 1 act) 8 pers, „ „ 15.— 16 Pentru patrie, (poporală 4 acte) „ „ 2 0 — 17 Puiu codrului, (piesă haiducească 3 acte) 15 pers „ 25 — 18 Sfârşitul Duşmăniei, (dramă pop. 3 acte) 6 pers. A. Ţinţariu 15' — 19 In calea duşmanului din 1843 1 act de S. Rusu 7 pers. 10'— 20 Pedeapsa păcatului, (piesă teat. 2 acte „ ,, 13 pers. 15— 21 Vrăjitoarea, comedie tn versuri 1 act „ „ 6 pers. 15.— 22 Fiecare cu a Iui, (comedie 3 acte) de Şerbănescu-Buzău 7 per.30* -23 Oglinda fermecată, (lirică 4 act)de I. Jasinsky pt. licee 29 per 15'— 24 înfumuratele, corn. 3 acte)pt fete de Dum.-Delavarona 11 per 20 — 25 Primärita, comedie tn două acte de Rusu 7 pers. 30'— 26 Şezătoarea cu noroc, teatrală 1 act) de A. Borşianu 13 pers. 20'— 27 Furtuna, dramă 1 act) de Gh. I. Chitibura 4 pers. 15.

Ion Sgârcitul, piesă teatrală intr'un act de E. Ceontea 4 pers. 10. 29 Ion şi Elena, piesă teatr. pop. 1 act de I. V. Mesaroş 7 pers. 15' 30 Vechiul Refren, dramă 3 acte de Chitibura şi Jaleş 9 pers. 25' 31 Vis realizat, comedie Intr'un act de Ioan V. M. Răscuci 8 pers. 15' 32 Din Răsboi, piesă teatrală într'un act de Ioan V. M. Răscuci 8 p. 15' 33 Vânătorii fantazie dramat. 1 act de Şerbănescu-Buzău 8 pers. 20* 34 Dragostea lui Ionel, piesă comică tn 2 acte şi 2 tablouri

de Eugen iontea 20 .— 35 „Veru" (tragedie 1 act- de onstantin Jaleş 10 pers. 20 — 36 „Răposatul viu" comedie 3 acte de ŞerbănescuBuzău 22 p8rs. 40' -37 „Dumnezeu veghează" pop. 3 acte de Segherean 6 pers. 20.— 38 »La noi numai sunt jidani" (2 acte) de P.A. Chişiu 10 pers. 15 — 39 „Ajunul căsătoriei" com. 1 act) de Eugen T. M. 8 pers. 15 — 40 „andidatul de deputat"com. 1 act de Serion Titus 8 pers. 15'— 41 „Ţiganul în Aeroplan" (com. 1 act de Serafim Cioară 5 pers 1 5 — 42 „La ajun" (1 act şi 1 tablou) de Nie. Ţinţariu 6 pers, 20 -43 „Văduva cu farmece" piesă 3 tab. de Nie. Ţântariu9 pers.20 -44 Soacra Domnului Profesor, com. 1 act de A. Ţin{ariu 5 pers. 20.— 45 S'a stricat lumea" piesă pop. act de N. Ţinţariu 5 pers, 20*— 46 Coada Veacului" (comedie 1 act) de Ion Gruiu 4 pers. 20.— 47 Nevestele noastre" (piesă poporală 1 act) M. Tomşa 7 pers. 20— 48 Cine vrea îl va moşteni, comedie într'un act de

A. Şerbănescu - Buzău 5 pers. 25-— 49 Dracul, piesă Intr'un act. de M. ostin 4 pers. 15'— 50 Ţiganul notarăş, piesă teatrală în 2 acte S. Cioară 9 pers. 20 — 51 Éva, piesă teatrală într'un act de N. Ţinţariu 8 pers. 20 — 52 Voia sorţii, piesă pop. în 3 acte de St. Delasomeş 11 pers. 25'— 53 La 16 ani, piesă în 2 acte de Ha. 1, Duc 8 pers. 15'— 54 Visul Pocăitului, piesă într'un act de 1. Bota 9 pers. 15.— 55 Dragostea de Ţară. piesă teatrală într'un act

de G. P. Capagia Rosetti 9 pers. 15'— 56 Badea Codreanul, dramă în 2 acte de Tiberlu Lupu 13 pers. 25- -57 Femeea care s'a vândut, dramă în 3 acte pentru adulţi

de Const. Cehan Racoviţă 9 pe s. 25.— 58 Trei Nopţi de râs (Com. 3 acte) de Voicu-Grozcten 6 pers.25 — 59 „Omul şi Beţia", dramă în 4 tab R. V. Grozdan 12 pers. 25 — 60 Jurământul, piesă teatr. poporală 3 acte N. Ţinţariu 10 per.2o- _ 61 Sub poala codrului, piesă pop. în 2 acte 12p3rs. de Dănilă 20 — 62 In loc de noroc : foc, dramă populară în 2 acte şi un

tablou de G. B . Delaschela 11 pers. 20 — 63 Lupta pentru Pâine, (2 acte şi un tablou) deO.Marga 10 pers. 20 — 64 Vama păcatului, dramă în 3 acte de O. Marga 7 pers. 25-— 65 Charlestonul la sate, satiră într'un act de Plagis 9 pers. 2Ü-—

- • '• ' - - 25'—

No. 84 „Corigentla franceză", dramă în 3a., deMidea, 7p. 25 ,. 85 „Păcatul mamelor*, piesă 1 act, de Teianu. 6 pers.15' „ 86 Gospodinele noastre'n sărbători, piesă 1 act ptru

fete, de Teianu 3 pers. 15 — „ 87 Glasul lnimei, dramă în 2 acte de Delabăseşti 25.— „ 88 Unde duce beţia (piesă cu 111 tablou i) de lordache20-„ 89 Ginere în casă Piese în 2 acte de Cimpoeru 20*— „ 90 „Ref. Proverb." rev. humor., 1 act, 8 pers, de Zeno 20 — „ 91 „Pili mosafir la naşul". Farsă comică ţigănească

într'un act (4 persoane) de Zeno „ 93 „Pomul de răciun'. Piesă in 2 acte pt. grădini

de copii, 12 pers. de 1. U. Nicolescu-Domneşti „ 93. „Puterea înţelepciunii" piesă teatrală pentru tineret

de I, Bradu (8 pers. şi popor)

15 —

15 —

15 —

No. 1 „ 2 „ 3 „ 4

rrtonolaage, Dialoage, Umoristice

15'-1 5 -2 0 -20-15-

66 Când găina cântă, comedie R. Voicu-Grozdan 7 pers, , 67 Irod şi Craii piesă cu cântece de stea şi colinde

de A. Crişan 9 pers. 68 Fermecătoarea, comedie într'un act, de A. Cimpoeru 6 pers. 69 Puterea credinţei, piesă popor. în 2 acte, de Miclea 14 p rs.

, 70 Inima de mamă" piesă pop, în două acte de Vinţan 7 pers. 71 Eu am meserie" conedie într'un act de Holişiu 4 pers. 72 .Jandarmul Salvator' teatru sătesc în 2 acte de Marin 11 pers. 15 -\ 71 ţiganul I • )ărat' comedia intr'un act de N. D. Marin 6 pers. 15—

, 74 ,Atdäi!iüSul" comedie în 3 acte de Sabin G. Truţa 4 pers. 15— 75 .Nepoata" comedie într'un act de Alex. Ţântariu 9 pers. 20— 76 »Haz de necaz' revistă şcolară în versuri într'un act numai pt.

fete de E. P. 15— , 77 Infrvîftgerea dramă într'un act de Ţânţaru 4 pers, 20—

78 „Focul" Piesă poporală cu cântece în 2 acte de Alex, Ţinfaru 12 pers, 20—

, 79 „Sângele apă nu se face- Piesă teatrală în 2 acte în ve.suri pt. popor de i onsi. Mărinceanu 6 pers, 15—

80 „Oam ni norocoşi (Hergelie'n ţâgănie) comedie în versuri în 2 acte de 1, Vukănescu înv,, 5 pers, 20—

81 „Să nu torci Marţi seara comedie într'unaet de Gh. Oorea. 9 psisoane 10 —

82 „Ci o?ră de odihnă comedie într'un act cu 24 scene do Gh. I. Chitţîc, 10 persoane 25—

, 83 Vrenu să-mi fac fetiţa doamnă* Piesă de tea'.ru într'un "act, pentru feta. Ds V. D. Teianu. 15-

.Catastrofa lui Nae" monolog de Patriciu Chişu .Vrea mama să mă'nsoare..." monolog de Siminic „Drotarul* monolog de S, Rusu .Siefan şi Victoria" dialog „ „ „Teofil" monolog „ . Umoristice* cu 112 diferite glume pipărate de Costi .Zmeul l'a Însurat" monolog de Simeon Rusu .In pridvor mon pentru copii de I Grindei-Dedan .Bătălie 'n ţigănie" dialog com. de I. Grindei-Dedan .Petecul lângă spărtură" monolog de Simeon Rusu 10 —

Popic Însurat" monolog comic de Ioan Niţă Secoşanu 10 — " " 1 0 -

1 0 . -1 0 -10 — 1 0 ' -1 0 ' -2 0 -10 1 0 -1 5 . -

„ 5 „ 6 „ 7 » 8 „ 9 „ 10 » 1 1 - „ „ 12 „Ca flăcău" monolog comic „ 13 „Bucuroare servitor" dialog comic \ ~m ' 10.— „ 14 .O poznă" (monolog comic) de Ion Giorge-Arini 10 — „ 15 „Strul" (monolog) comic de I G. Arini 10 — „ 16 „Hindăr Haidăr (mon; comic de I. G Dedan 1 0 ' -„ 17 „Fluierul fermecat" (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10 — , 18 „Ţiganul Deputat" (mon. com.) de Ion G.-Arini 10 -„ 19 .Cămătarul* dialog de Serafim Cioară 1 0 . -„ 21 „Devlă mare'n tigănie" (dialog) Serafim Cioară 10.— I, 21 .Baba Cloanţa" monolog de Serafim Cioara 10 — „ 22 „Pocăitul" monolog de Serafim ioarâ 10.—

23 .Prietenul Dracilor" monolog de Serafim ioară 10.— » 24 .Ţiganul Cioban" (mon. com.) de 1. S. Urdea 10 — » 25 „Ursitoare, (mon. com. în vers.) de Delamuscel 10 — i> 26 „Visul meu" (mon. com.în vers) Dobrescu Delamuscel 10.— » 27 „Ţăranul la târg" (m. In versuri) de 1. Ser. Sighereanu 10 — >, 28 „Lume 'ntoarsa'« (Scenetă comică) de Sebastian Melin 15 — .. 29 „Gluma lui Lae Bumbu, (trilog com) de l.N. Secoşan li/— « 30 ,Culă Buloi la strajă (scenetă com.) de I. N.SeconşanlO — » 31 „Stan Răpoi la Don-Primar (scenetă com.) de Secoşan 10'— », 32 „Cum a scăpat sasul din armata lui Franz Josif" mon. 10 '— „ 33 „Cum a umblat Adam cu ungurul în petite" monolog 10 '— „ 34 „Finul Popii" (snoavă) de O Delarosetti 10 — „ 35 Toderică befivul (monolog) de S. Russu l"" -' „ 36 Solomonarul (dialog) „ „ 10'— ,, 37 Sloim din Maramureş (dialog) 10'— , 38 „Mă bate nevasta" monolog comic de R. V. Grozdan 10' -„ 39 Jäai rar pe la cârciumă, dialog de Delaschela 10'—

40 Spovedania ţiganului, dialog hazliu de Delaschela 10'— 41 Nn mai svârliji banii pe nimicuri...! dialog 42 Cosaşul, monolog de Aurel G. Miclea

10' 1 0 -

43 Cucoana din tren, mon. com de Voicu Grozdan 10"— 44 Ion Păţitul, monolog de Nicolae D. Marin 1 0 ' —

45 Avansarea lui Danciu, diolog de N, Marin 10.— 46 Fiul ţiganului, dialog hazliu, de N. D. Marin 10.— 47 Ai carte, ai parte, dialog instructiv, de N. D. Marin 10 —

, 48 Prost cu carul, monolog comic, de A. imnoeru 10 — , 49 Vânătorul pierde vreme, mon com. de A. Cimpoeru 10'— , 50 Leneşul, dialog, de A. Cimpoeru 10 "— , 51 Trăilă ordonanţă, mono'og hazliu, de A Cimpoeru 15'— , 52 Pomana, dialog între un Neamţ şi un Român, de Olariu 10' -, 53 „Cuvâitde deschidere" conferinţă umoristică de ZenolO'— , 54 „Cnvânt de încheere" conferinţă umoristică „ de Zeno 10'— , 55 „Cum se face curte" sfaturi din experienţă de Zeno 10 — , 56 „Ţiganul fruntaş* dialog comic de Zeno 10'—

57 ,Ţiganul Vânător" monolog comic de^Payel Vucan 10—

1 0 -1 0 -

Cărţi de rugăciuni şf preoţeştii Cărarea Fericirii" de protop. G. Mânzat în carton pt. şcolari

* m « î n pânză 1 » » . ta piele . , In piele şi celuloid lux pt. dame 36")—

.Cărticica de rugăciuni' Sft. Terezia broşată „ „ „ legată tare

„Novena" rugăciunile celor nouă zile cătră Sft. Terezia , Cinstitul Paraclis" broşat, pentru creştini de religie

Greco-catolică şi de religia Ortodoxă (separat) Rugăciunea sfântului Rozariu cu instrucţiuni şi meditaţii asupra Misterelor űe P. Emil Bran Lei „Domnului sa ne Închinăm" cartea de rugăciuni spe­

cială pentru elevi. (pt. rel. gr. cai. şi ort. separat. „Pus-ai pe capetele lor cunună" cuvântări la cununii de

George Mânsat protopop on. „învăţături Creştineşti", predici pentru toate duminicile

de peste an şi sărbători de P. Domşa ! ..Predici la morţi" de prot 1. Marga „Predici pentru postul mare" (ciclu duplu) de I. Marga-„Femeea Creştină" de Ruschek „Cartea Mângăerii" de Mânzat „Visul preacuratei Născ. de Dumnezeu"

Epistolia Domnului nostru Isus Hristos" Diferite Versuri la morţi" de Nicolae Pop „Cărticica Sf. Antonie de Padua, broşată

» „ .• „ „ legată Cărticica, Drumul Cruci cu 14 Icoane .Ca/vana"

Cărţi şcolare şi altele : „Iuliu Caesar de bello gallico L. I. V/." Tr. Popa ed;ll*a „ABC" de Dr. Szentpéteriné, Haller Zsuzsa .Természettudományi ismeretek (ábr.) Ştiinţe Naturale „Lecţii de limba română" (pentru învăţarea limbii)

de Mureşan Sabin BAritmetica" pt. şcoalele de ucenici de Epure 2 Conversaţie şi dicţionar Maghiar-Român J Hărţi şcolare România şi toate continentele bucata Lei ; 1 Cojocna Földrajza" de Dr. Szentpéteryné t

„Alba de jos" Földrajza de Dr. Szentpéteryné 11

Medicale : Asistenta facerei şi noului născut de prof. Dr. Grigorin cv

216 figuri in texted.ll. complectată cu un tratat dec-pre Noataăscut de Dr. lancu

Asistenta facerii de prof. Dr. Grigorlu Cristea. Ediţia U - » din mCartea moaşelor", refăcută şi complectată de autor, cu 152 clişee, (fotografii feminine) fn text.

Problema întineririi cu 39 figuri In text de Dr. Traita Popoviciu sef de lucrări Ia facultatea de Medicina din Cluj

.Cartea Moaşelor" de prof. dr. Grigoriu cu 120 fotografii feminine în text

.Copilul de curând născut" de Dr. Axente îancu docent univ., cu 56 clişee in text

Actualităţi în Puericultura şi Pediatrie VolJ cu 50 câişee în text de Docent Univ. Dr. Axe te lancu cu prefaţă de

Prof. Dr. Titu Gane „Dicţionarul Sănătăţii" de Dr. Vasile Bianu şi I>r. lom

Glavan. Ediţia I l -a , cu 411 fotografii în. test „Registrul facerilor" (naşterilor) aCarnet de Consultaţii medicale* Cunoştinţe folositoare şi practice" de Dr. Od. Apostol. "Sifilisul* de Dr. Apostol .Carnet de control medical" Recoltajul plantelor medicale"

. 58 „La colindat" dialog comic de Aurel G. Miclea , 59 Petrică ordonai ţă" monol. g de Sabin G. Truţia , 60 Ţăranul la Bucureşti monjlog de Serion Titus , 61 Dăndănel cată nevastă monolog comic ţigănesc în

versuri de ostantin Mărinceanu , 62 Ocazie raTă, d-lel farză 1 tablou de Petruţiu

63 Eri şi Azi, monolog de Teianu 64 Vitejia ţiganului, dialog de Teianu 65 Citind ziarul, dialog de Ţigara 66 şi 66 bis Boerul şi Ţiganul dialog comic de 67 Gura Femeii de Zeno 68 Să stăm aş i de vorbă, monolog de Zeno 69 C ap-devleac sau secătură, monolog pt. ambele sexe

1 0 . -10 — 10'— 1 0 -10'—

BraJu 15 — 10 10 — 10

G V

4}

0) V) o. CO

3

S "E. <u °- cu •S e "o

. 1 2

„ 70 Cunoaşteţi pe nevastă mea? Monolog comic, deZeno 10.— „ 71 Vreau să mă însor, monolog comic de Zeno 10. .. „ 72 Aşa îmi vreau nevasta (mon, satiric) de Zeno 10 — „ 73 Afară de program (monolog comic) de Zeno 1 0 -„ 74 „Jurământul Ţiganului". Scenetă hazlie într'un act

(trialog) de Zeno 15'— „ 75 „Zic zou! - e o minciună" dialog evreesc (după

Şalom A'.echem) de Zeno 15 — , 76 „Nevasta lui, neve sta mea" monolog umoristic în

versuri de Zeno 10- — „ 77 „O minciună adevărată" monolog humoristic de

vânătoare (în versuri) de Zeno 10 —

Diferite, c â n t e c e , doine, chiuituri ,La Alba-tulia" de C. Rusu. 10 ani delà unire 15 — ,Pe băncile şcolii" (poesii şi epigrame) de Baddea Mierlea 20 — „Doine şi chiuituri" de Siminic 15'— „Inima mea" (cântece poporale) 20 — „Imnuri româneşti" (cântece naţionale) 10 — „Iubirea" (notă muzicală) pentru Pian şi voce 15 — „Imnul Studenţesc Creştin" pentru Pian şi voce 20 '— „ftarte de visuri de noapte" 20'— „Scrisori de iubire" după mai mulţi autori 10"— ,Vezi ce face beutura dracului* 8 ' — „Colinde" adunate de S. Rusu 10'— „Ecouri" (versuri) de Dumbrava 10' -Nenorociţii" roman de Şerbănescu-Buzău 10'— „Bate ia uşă" roman de armen Sylva 20'— „Album de modele" româneşti pentru cusături - 100— „Trepetnicul" pentru tălmăcirea semnelor omului 5"— „Istorie şi Fantazie" de I. Pavelea învăţător 10"— .Aventurile lui W. Gotthard" roman 10'— „Pentru Macedonia" de M. Dragnea 10"— „Visări" sau dragoste şi resemnare de E. Georrtea 10"—

CJ NO CM

os O ca B 7 E 3 3

* o 3» ••—•CU *> <u 1 • 8

•a OT • S o.

^ c • 2 £

i S " - i

a ea S £> O C3

8! 9 5 1/ % 11

Editură s t r e i n a

N

U CU W 3

X9 •*-»

m

es CA ca cu o ca la

ce

u cu CU

1 <u CO O N

o. c cu E o o

JU cu o ca C3 E 3

Compendiu de Drept Comercial de Dr. Anca I. Leontin legai Lei 401

Cars elementar de Drept Roman ed. III. de L C Căiuneanu Lei 31

Buletin decis Cu rţii de ass. şi Just, Vol. I. şi IL de Gh. St. Bădescu Lei Sl

Drept Penal de Dr. Traian Pop ~ Vol. I. Lei 390. VoL 11. Lei 300. Vol. III. Le! Iurispxudemţa română de G. Barozzi

Volumul I—IV. Lei \1 Părţi Alsse din dreptul privat Ungar de

Ut. G. Plopu fost preş. la curtea deCasatie « ElemeEte de Ştiinţă Financiară

de Dr. Leon, vol. I. Lei Elemente de Ştiinţă F inanc ia ră

de Dr. Leon, vol. . 4( Istoria Dreptului Român de Prof.

Onişor Lei Regulamentul pt. administrarea pădurilor

comunale legea XXXIII din 1*96 despre Pro­

cedura Penală de Dr. A. Pop f 1 Dr. Ştefan Laday Lei

Codul de procedură Civilă din Tran­silvania, întocmită de: Dr. I. Papp şi Balaşiu vol. I. II. III. IV. V. VI. Lei

Procedura de moştenire din Ardeal de Dr. Papp—Blaşiu — L e i

Codul Penal „Regele Carol al U-lea" din 1936 Lei 40, 150, 2

Codul Civil Austriac adnotat de Dr. Láday vol. I. Lei 5(

Codul Civil Austriac de Láday vol. II. fasc . I. II. III. şi vol. III. Lei 5d

Formularul Advocatului de Zairnan Lei 2(

Drept şi procedura Penală din 1936 Legea Administrativă din 1936 Cod de onoare de Draghici Lei 11 Cod. civ. Austriaci(Ob!igaţiuni)

de Câmpean — — — Lei 2' Că'ăuz-i Gospodăriei Ce murilor

(oairimoniui, finanţele şi contabtitt dh l D. Sabău — — — Lei li

Se aLă toate legile în vigoare cât şi tot de im-prmate A'