•reţul unul număr 3 Lai.

lAnul XX.

C e n z u r a t

Bla j . la 3 Aprilie 1938 Nr. 14

R POPORULUI B O N A M E N T U L :

| i n 150 Lei lătate . . . . 75 Lei

răinătate . . . 300 Lei

Adresa: «UNIREA POPORULUI*, B l a j , jud. Târnava-Mică

întemeietori: f AL. LUPEANU MELIN ş i IULIU MAIOR

Director IULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME M primesc la Administraţia sl plătesc nn şir mărunt odată 3 Lai

a doua şl a treia oră 4 Lei.

âborul cel mare dela Florenţa împlinesc acuma 500 de ani, de când Mitropolitul Damîan din Moldova scâlit, la Florenţa, unirea cu biserica Romei celei vechi — Dar Grecii

l-au scos din scaun, iar Românii au rămas neuniţi Pentru zilele de 27 April —1 Mai din

\l acesta, Sf. Părinte al Romei si al creş-Ităţii, a orânduit să se facă serbări mari, ţiturghii si rugăciuni multe, după ritul ian* si %bizantin", la Florenţa în Italia,

amintirea „săborului celui mare", ţi-acolo acum cinci sute de ani, adecă la

S'au mai ţinut ele săboare mari sau menice*, încă 15 înainte de aceasta, dar rul din Florenţa are o însemnătate cu

l deosebită, fiindcă la el au luat parte umal episcopii din Apus, ci şi eei din

ărit, şi fiindcă în acest sfânt săbor, cele biserici creştine — adecă apuseană şi

riteană —, s'au unit iarăşi sub oblădu-urmaşului sfântului apostol Petru,

că a Papii dela Roma. Rdsăritenii dela Bizanţ au mai fost

rcat o unire cu biserica Romei, încă cu ani înainte, adecă la săborul din Lio Franţei, la 1274; dar nu s'a ajuns la nici pravă, căci bizantinii n' aveau gânduri ate, ci voiau să se unească numai pen-a primi ajutor împotriva Turcilor cari

eninţau împărăţia bizantină iot mai de oape. Acum la Florenţa, tot cam aceleaşi duri ascunse îi duse, prefdcându-se că

au să se unească din toată inima cu bi-ica Romei, pe care o recunosc de singură narată, şi că învăţăturile lui Fotie şi rularie au şi fost înşelătoare, pornite ai din ură şi din mânie fără frâu. Lucrul s'a întâmplat in felul următor: La anul 1430 Turcii cuprinseră lessa-

ica (lesalonicul de azi) şi se îndreptară s Constantinopol. împăratul loa Paleo-1 ştia sigur că nu va putea sta împo-

va şuvoiului turcesc. Pentruca să-şi apere i împărăţia, se arată inclinât să se unea-cu biserica Romei, primind cele patru

nete in cari se deosebeau de ea: 1. Papa • cu adevărat urmaşul pe lege al sf. ostol Petru; şi precum acela a fost că-enia apostolilor ţi al tuturor creştinilor

veacul său, aşa Papa este căpetenia in­iei creştinătăţi. 2. Spiritul Sfânt purcede ^ Tatăl şi dela Fiul ca dintr'un singur or, dup acum mărturisesc sf. Părinţi: Vanie, Efrtm, Ciril, Didim, Proclu, ş. a. Afară de rai şi iad mai e*te un Ioc unde duc sufletele acelea cart n'au avut vreme

să-şi ispăşească păcatele în această viaţă, deşi au murit împăcaţi cu Dumnezeu; de pildă un pdeătos mare care se spovedeşte numai în ceasul morţii, aşa că nu mai are vreme să-şi împlinească canonul cuvenit. 4. Sfantă Liturgic este bine primită de Dum­nezeu, fie că se face cu pâne dospită, fie cu pane nedospită.

Săborul se întruni mai întâi la Ferrara in Italia, unde împăratul „loan Paleologul" merse însuşi, însoţit de patriarhul losif din Constantinopol, apoi patriarhul din Antio-hia şi cel din Alexandria, şi vre-o 150 de episcopi orientali. Intre aceştia era şi „Dâ-mlan mitropolitul Moldove!', care înlocuia şi pe cel din Ţara Românească, care se vede era bolnav, sau poate scaunul acela era va­cant tocmai în 'acel timp.

Papa Eugen IV mută săborul la Fio-, renta, care era oraş mai mare, şl mai uşor

putea găzdui sutele de episcopi adunaţi din toată lumea creştină. Cheltuielile drumului şi traiului în Italia pentru tot timpul s&bo-rului le plăti Papa.

Se finură 25 de şedinţe şi se desbătură eele patru puncte de deschidere. In vorbiri şi în dovezi din sfinţii Părinţi s'au arătat mai tari, dintre apuseni: cardinalii Cesarini şi loan Dominici, iar dintre orientali s Vi-sarion' sau Besarfon arhiepiscopul din Ni-ceia. Toţi s'au învoit să se unească cu bi­serica Romei, mai mult de frica împăratu­lui, care ameninţa pe episcopii de sub stă­pânirea sa, că pe cei ce nu vor primi uni­rea ti va despoia de averi şi îi va scoate din împărăţie.

La 6 Iulie 1439 actul unirii fu subscris de toţi episcopii orientali, afară de unul, care era HMarcu" episcopul din Efes. Acesta nu se temea de împăratul, căci dieceza lui era de multă vreme sub stăpânirea turcească. Dămian din Moldova a subscris în felul următor: — Ea Dămian, Mitropolit al Moldo-Vlahlei fi loc-ţlltor al celui din Stbastla, mul-ţumit am subscris, — şl urmează iscălitura.

Joţi părinţii din acel săbor cântară de bucurie împreună: 9Să salte cetele înge­reşti ale ceriurilor...*

Unirea acesta insă n'a dăinuit deeât până când Grecii s'au întors acasă, cănd fără nici o ruşine îşi dară de minciună is­căliturile, tntorcându-se iarăşi la tncăpăfi-

narea cea veche. Numai Visarion dela Ni-ceia a rămas credincios şi Dămian din Moldova.

Visarion a fost făcut cardinal şi a ră­mas în Roma, pe cănd Dămian, intorcăndu-se acasă, fu alungat din seaun de cătrâ voevozii Iliaş şi Ştefan, urmaşii lui Alexan­dru cel Bun, cari în locul lui aşezară pe un grec cu numele leoctist, care fusese dia­con al lui Mar cu din Efes. Acesta — după. cum ne spune principele Dimitrie Lante-myr, — a îndemnat pe cei doi voevozi fără multă carte, să scoată din ţară toate slo­vele latineşti, tar celor ce se mai ţin de u" nirea dela Florenţa să le ia averile şi să-i alunge din ţară. Aşa s'a zădărnicit uni­rea cu Roma în Moldova — oftează numi­tul principe, — şi aşa Moldovenii cari pâ­nă aci citeau şi scriau cu Utere latine, au fost despoiaţi de ele, şi li-s'au dat buchile cirilice.

N'a dăinuit unirea, căci Grecii nu s'au ţinut de făgăduinţă. După 13 ani insă, adecă la 1453, Constantinopolul a căzut în manile Turcilor, cari dădeau ei scaunele episco-peşti acelui care plăteau mai mult, şi pe episcopi ii alungau din scaune, sau chiar îi ucidea după bunul plac al sultanilor, al marilor Viziri sau ai Pasatelor. — Poate să fi fost şi acesta un semn dela Dumnezeu^ ca aceia cari călcăndu-şi vorba şi iscălitura n'au voit să asculte de npapa*, să fie siliţi a asculta de „paşa11.

N. Lupu

Serbarea şcolară a elevilor dela Şcoala normală de băieţi

Vineri, 25 Martie, după masă la orele 5 s'a deifâşurat in sala Palatului Caltnral ser­barea şcolară a societăţii de lectoră a O h . Şlncai" dela şcoala normală de băieţi. A fost o ierbare cât se poate de frumoasă şi reuşită.

Elevii şi profesorii cari a'au străduit ca pragitlrea ei merită toată landa, căci le este •pre cinste şl lor şl şcolii.

Publicai numeros, în frnnte ca I. P. S mitropolit Alexandra, a răsplătit prin aplauze dese şl călduroase programul bogat şl ales.

Ceeace a placat malt a fost fanfara şcolii, care a acompaniat corul. Un lacra noa şl vrednic de toată lauda. Ea este rodai manei! dlal prof. Cherebeţla care s'a ostenit ca In­troducerea ei şl instruirea tinerilor elevi.

A fost frumoasă şl foarte bine jucată piesa .Taina cea mare", t r a d u s ! din italie­neşte de păr. prof. L. Chineza.

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

IRnUHTB SUFLETEŞTI

Cum se naşte păcatul Un preot, care Îngrijeşte robii dintr'o

mare temniţă, mi-a povestit următoarea întâmplare sgudnitoare: Am Intrai In ce­lula unui rob tânăr, a unui ucigaş. Şedeam pe scaun, iară in faţa mea, pe dunga pa­tului, nenorocitul de ucigaş, cate abia îm­plinise 38 de ani. Iată ce-mi povesti el:

«Părinte, credeţi-mă sunt dintr'o fa­milie cinstită şi părinţii m'au crescut foarte bine şi creştineşte. Nu le pot băga nici o vină. Insă, dupăce am ajuns la oraş şi am dat de prieteni răi, am apucat pe po­vârniş, înainte de toate am început a nu mă mai ruga, şi a nu mai merge la bise­rică, apoi mi-am cheltuit banii, In mod uşuratec prin cardume, cafenele şi in to­vărăşia fetelor nşuratece. Mai târziu m'am îndrăgostit de doamna casei la care slu­jeam şi ea m a încurajat în acest păcat şi pe urmă am ucis-o, tiindcă votam să fie numai a mea. Mai înainte nu eram în stare să omor un pui, o muscă sau un gândac. O, dac'aşi putea-o desgropa, cu manile acestea, şi dacă i-aşi putea lega din nou firul vieţii l<

E o grozăvie, nu-i aşa? Grozăvia a-ceasta Insă ne învaţă, cum se naşte pă­catul.

Dar ca să înţelegem şi mai bine a-cest lucru, veniţi să privim cum se pră­buşeşte o casă.

Cine dintre cetitori nu cunoaşte po­vestea ţiglei de pe coperiş?

A crepat o ţiglă. Proprietarul casei

n'a înlocuit-o. Picurii de ploaie au început să umezească căpriorii coperişului, apoi grinzile şi scândurile. Rând pe rând ume­zeala s'a strecurat la pereţi, a umezit ten­cuiala, apoi cărămizile. Urmarea a fost că s'a dărăpănat întreagă casa, iar astăzi zace in ruine.

Aşa face şi păcatul. Asemenea este el unui hoţ isteţ, care nu face sgomot, ci se furişează pe neobservate şi-ţi tură tot ce ai mai de preţ. Iar când ai observat, mai urmăreşte-1 dacă ai pe cine.

Aţi văzut ce a păţit nenorocitul de rob tânăr! Şi el însuşi mărturiseşte câ a fost foarte bine crescut şi în frica lui Dumnezeu.

Cum a ajuns să devină ucigaş? Mai întâi i-a trecut prin minte un

gând rău. Ei bine, dar cui nu-i trec prin minte astfel de gânduri rele? Aceasta încă nu e păcat. Dacă însă ne ocupăm de el şi ne desfătăm de el, atunci am pă­cătuit cu gândul.

Robul nostru n'a luptat împotriva a-cestui gând rău, dimpotrivă a simţit o anumită plăcere când îi trecea prin minte. Aceasta e deja păcat, păcat cu gândul nu e vorba, însă poate deveni şi păcat de moarte. Atârnă că acel gând cărei porunci a lui Dumnezeu i-se împotriveşte. Desfă­tarea în gândurile necurate de pildă este totdeauna păcatu gre. Asemenea sunt gândurile rele ouălor cari, dacă ajung la căldură, se clocesc şi ies din ele pui, puii păcatelor. Precum se arde celce ia în mănă cărbunii, aşa ne păcălesc şi ne ard cu focul cel de veci şi gândurile rele, dacă le ţinem mult în mâna sufletului nostru.

Dacă nu numai că n'am isgonit din inimă gândul cel rău, ci ne-a plăcut şi ne-am desfătat de el, nu peste mult iată că ne cuprinde un dor sau o poftă de a şi făptui ceeace până acuma numai prin gând ne trecea. Şi, dacă nu alungăm acest gand, păcătuim, pentrucă »tot celce

Poft e j |

inirnj se uită la muiere, ca să o ea, iată a curvit cu ea întru spune Mântuitorul la sf. evangheîj' 5, 28. Poftele acestea asemenea iăreţului care a scăpat căpăstrul di a căzut de pe şea, rămânându-i } în scara şeauei, şi astfel este târlt buestru prin toate bălţile şi noroaj

Urmează apoi propusul sau rîrea de a păcătui. Ar,est p r 0 D ' păcat, ori izbuteşti să 1 făptueşti I Fraţii lui Iosif s'au hotărît să 1 0ffi iosif. Au şi încercat să-I omoare au isbutit, fiindcă Iuda le-a prrL vândă negustorilor ce treceau ceeace au şi făcut Da fapt ei lor 1 au omorît pe Iosif, prin urma vinovaţi de păcatul uciderii.

Păcatele descrise până aici a, numai lăuntrice. Urmează acuma ^ săvârşit cu fapta, care este o mai mare, cu cât are urmări mai Iară urmările păcatului săvârşit gn ele măresc răutatea voinţei, nimicesci de ruşine, în cele mai multe cazuri cu sine şi sminteala, îl aruncă pe % mizerie şi aduc cu sine pedepse tot mari din partea lui Dumnezeu.

După fiecare păcat săvârşit în sutletul nostru şi o urmă oarec decâ o stare păcătoasă. Precq dacă a îngheţat nu se mai desghei nu o atinge din nou căldura, şi partea aceea a pământului, caree dinspre soare, rămâne întunecată p se întoarce iară spre soare — \ menea rămâne şi sufletul nostru până nu se încălzeşte de drago Dumnezeu ori până nu se întoarce spre Domnul şi Stăpânul său.

Celce săvârşeşte acelaş păcat multe ori dup'olaltă face vifiu, nueşte adecă cu păcatul şi devine în privinţa aceea. Priviţi un beţiv, încurcat, ori un curvar, şi veţi înţe este viţiul.

Foiţa „UNIRII POPORULUI ii •iiiitatiiuiiiiiiitiiniiiaiitiiiiiiiiitiiiiiiiiitiiiiMiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiTik

S u b m ă r u l î n f l o r i t

Spre cer se 'naltă tară In voe ciocârlia, Ţăranul bucuros îşi ară'n tihnă glia..

Pe vale pui de gâscă Aleargă'ncetişor Şt 'şi caută de mâncare, Păziţi de mama lor...

Prin pomii albi de floare S'aude cânt într'una, De cum se face ziuă Şi pan' răsare luna...

Pe deal aleargă'n grupuri Frumoşii mieluşei, Copiii strâng în grabă Curafll ghiocel...

Feciorii tale sălcii; Cu flori le'mpodobesc, Iar babele cu ele Spre cimitir pornesc...

E Sâmbătă cea sfântă A „Sfintelor FlorW, Când morţii văd — din ceruri — De îl Iubesc cel vii...

...lsuse-'n cimitir Sub mărul înflorit îşi doarme somnul lin Bunicul meu iubit...

Isuse, azi la Tine Şi la mormântul său, Co ramură de salce lat'am venit şi eu...

La el venit am, Doamne, Să pun un ram ş'o floare Iar ţie să mă rog Săi dai pe veci iertare!...

N i c o l a e M . I S A C .

Păcătosul pocăit Un om ajunse la virsta de şaptezeci de ani

şi toată viaţa sa o trăi nnmai în păcate. Intr'o zi se îmbolnăvi acest om şi nu se pocăi nici atnnci.

Iar când veni ceasu morţii, plânse el şi zise: „Doamne, iartă-mă, precum ai iertat pe tâl­

harul de pe cruce! 8

Şl atât pntu să zică, când sufletul li părăsi trupul. Şi sufletul omului păcătos fu cuprins de iubire către Dumnezeu, fi crezu în indurarea lai, şi veni Ia poarta raiului.

începu să bată Ia poarta raiului omul cel păcătos şi se rugă să fie primit tn împărăţia cerului.

Şi se auzi un glas întrebând de după poartă: — „Ce fel de om bate la poarta raiului? Şi

ce fel de fapte a făptuit acest em In viaţa lui?"

Răspunse glasul de afară, şi numi faptele păcătoase din viaţă şi nu perne faptă bună.

Şi răspunse atunci glasul dinăuntru — „Cei păcătoşi nu pot intra tn

cerului. Indepărtează-te de aici!". Şi zise emul: „Doamne, glasul tă

dar faţa ta n'o văd şi nomele tău nu-Şi-i răspunse glasul: „Ea sunt Pet

toiul". Şi zise atunci păcătosul: „Fie-ţi

mine, părinte Petre, adu-ţi aminte de slăbi omeneşti şi de mila lui Dumnezeu. An DI fost ucenicul iubit al lui Hristos? Au » auzit Învăţăturile Lui din însăşi gura L» nu tu ai văzut pilda vieţii Lui? Şi-ţi ^ minte, când El era întristat şi scârbit co s şi de trei ori te rugase pe tine să nu d"1

să faci rugăcinni, şi tu ai dormit, pentru tăi erau somnoroşi, şi de trei ori El te-i dormind? Tot aşa e şi cu mine".

„Dar mai ada-ţi aminte încă, cum i'" duit Lui însuşi, că până la moarte nn te păda de El, şi cum de trei ori te-ai lepă* tunci, când L'au dus pe EI la Kaiafa. Tot şi cu mine".

„Şi adu-ţi aminte încă, cam a cânta' şui şi tu ieşişi afară şi plânseşi amar. ^ e şi cu mine. Tn nu poţi să mă opreşti''

Şi tăcu glasul de după poarta rainlrf-Şi dapă ce stătu puţin, bătu di» *

poartă omnl eel păcătos şi din nou se " fie primit tn împărăţia cerului.

Şi se auzi dinlăuntru alt glas care *>'

r. 14 U N I R E A P O P O R U L U I

Păcatele însă nu vin singure, cî se jvărăşesc tot mai multe şi unul naşte celalat. Un om leneş de pildă şi tn-t a trăi bine, văzând că nu mai are

.nânca se va deda Ia hoţii, numai ca tubă din ce trăi. Iar, dacă i-s'ar nimeri aşa, nu s'ar da înapoi nici dela omor. urmă minţeşte, joară strâmb, asupreşte alţii, numai lui să-i meargă bine. Iată i lenea a născut o mulţime de păcate! Stăpânit odată sufletul de droaia pă-

llor, asemenea este pietrii ajunsă pe [ârniş, care nu se mai poate opri până lunge In vale. Astfel se întâmplă că Lre omoară, altul asupreşte pe cei nea-Iraţi, iarăşi altul trage pe nedreptul la servitorilor, şi aşa mai departe. A-le păcate însă atâta sunt de mari, It strigă la cer după răzbunare. Irs cu totul de către căldura dragostei nnezeeşti, inima acestor păcătoşi se ple, rând pe rând, de ură faţă de nnezeu şi apoi ajung de fac păcate Potriva Spiritului Sfânt, despre

zice Însuşi Mântuitorul, că aşa sunt [mari, Încât nu se vor ierta nici odată.

Iată aşadară naşterea, desvoltarea, şterea şi deplinirea păcatului, de care

ferească Dumnezeu pe toţi cetitorii |stor şire.

P ă r i n t e l e l u l i u

DE PRIN SOTE

M u n c i t o r i i r i d i c ă o a t a t u l e u n u l |ult. Părintele Felix Volpette a fost călugăr lit in Franţs, în oraşul Salnt-Etlenne. El a

foarte mult muncitorii. Pentru el şl-a Iflt cea mal mare parte a vieţii. Pe seama l a întemalat aşa numitele „grădini ale mun­cilor", unde muncitorii obosiţi de greul

se odihneau seara şi se răcoreau. In-după moartea lui, muncitorii din Saint-

bnne au hotărlt că-l vor ridica o statuie, şl |me tocmai întt 'nna din grădinile înteme-

de ele.

Dela Agrul din Lonea Duminecă 13 Martie, Agrul parohial din

Lonea a ţinut în Casa Culturală a parohiei a-dunarea generală anuală a membrilor săi.

înainte de-a desvolta raportul despre ac­tivitatea desfăşurată de asociaţie In cursul anulai trecut, di preşedinte Tomata a ţinut o scurtă cuvântare despre credinţă şi religie. A arătat valoarea ei pentru suflet, greşala a-celora cari cred că religia se poate impune cuiva cu forţa şi că sufletele se pot câştiga ca banul. Aceia cari se lată astfel convertiţi na aduc niciun folos bisericii la care trec, ei fiind numai nişte crengi uscate şl putrede. A devărata propagandă şl adevăratul apostolat nu se poate face decât prin propovăduire, pilde şi fapte româneşti şi creştineşti. Pe a-cest drum, frumos şi creştinesc, a căutat şi D.-Sa să conducă Agrul.

In sânul asociaţiei s'a muncit mult încă dela început pentru adâncirea vieţii morale religioase a membrilor ei.

Din venitele puţine, pe cari le-a avat, a ajutat pe elevii săraci ai comunei cu bani, cărţi, încălţăminte şi alte lucruri şi a dat bursa la 2 şcolari săraci dela şcoliie din Lapeni. De sfintele sărbători ale Naşterii Domnului a făcut un pom de Crăciun pentru copii şi a împărţit celor lipsiţi haine, încălţă­minte şi alimente.

A înfiinţat o orhestră şi o trapă de teatru, ca care a aranjat serbări în comunele vecine

Dl preşedinte propune apoi adunării mo­dificarea programului şi înfiinţarea alor 5 secţii noui în cadrele Agralui, pentru ca munca aceasta atât de rodnică şi binecuvântată, p lă .

cută lai Dumnezeu şl folositoare bisericii şl neamului, să o poată continua şl pe viitor cât se poate mai bine.

Adunarea aprobă cu însufleţire cele ce­rute de dl preşedinte şl alege din sânul ei membrii cari să conducă secţiile nou înfiinţate. Se hotâreşte apoi ca Agrul împreună cu preotul să ceară celor mal mari ca să trimită la şcoala primară din loc şl învăţători români uniţi, cari să conducă copilaşii in dumineci şi sărbători la biserică.

C o r e s p o n d e n t

„Ca fel de om este acesta? Şi cum a trăit »e pământ?"

Şi răspunse iar glasul de afară şi iarăşi aără toate faptele cele rele din viaţă şi nu leni aici o faptă bună.

Şi-i răspunse glasul dinlăuntru: „Pleacă ticil Păcătoşii asemenea ţie na pot trăi in rai jreuaâ ca noi!"

Şi zise ornai cel păcătos: „Doamne! Glasul îl and, dar faţa ta n'o văd şi nomele tău

[1 cunosc". Şi-i răspunse lai glasul: „Eu sunt împăratul

şrorocul David". Şi desnădăjdait, omul cel păcătos nu se

?ărtă dela poarta raiului, ei Începu să vorbească. — „Indură-te do mine, împărate David, şi

•ţi aminte de slăbiciunile omeneşti şi de mila Dumnezeu. £1 te a iubit pe tine şi te-a înăl-tnaintea oamenilor. De toate aveai to : şi Impă-

ie şi slavă, şi bogăţii, şi neveste, şi copii, dar td văzuşi, do pe ceardacul căsoi tale pe femeia

lai om sărman, păcatul a intrat în sufletul tău lai luat pe femeia lai Urie şi po dânsul l-ai o-talt ca sabia. Ta, bogat, ai răpit dela cel sărac lesa din armă oaie şi l-ai prăpădit şi pe dan­ii. Asemenea am făcut şi ea".

Şi adu-ţi amiate apoi, cam te-ai căit şi ai >: aCoaoss vina mea şi mărturisesc păcatul mea" psderea şi ea. Na poţi ta să mi opreşti".

Şi tăcu glasul dinăuntru. Şi după ce stata puţin, iarăşi îocepu să bată

poarta raiului omul col păcătos şi iarăşi se " *ă lie primit în împărăţia cerului. Şi se aazi

' f i P««rta al treilea glas caro zise:

— „Cine este omul acesta? Şi cam a trăit e! viaţa sa pe pământ?"

Şi răspunse glasul de afară şi a treia oră. samară faptele cele rele ale omului şi na pomeni fapte bane.

Şi spuse glasul dinlăuntru: „Pleacă de-aici; nu pot intra în împărăţia cerului oamenii cei pă­cătoşi".

Şi răspunse omul cel păcătos: „Doamne! glasul tău îl aud, dar faţa ta n'o văd şi numele tău nu-i cunosc."

Şi-i răspunse glasul: „Eu sunt Ioan Teolo­gal, cel mai iobit ucenic al lai HristoB".

Şi se bacara mult ornai col păcătos şi zise: — „Acama na se poate să na fia primit:

Petra şi David mă vor lăsa să întru, pentrucă ei ştia slăbiciunile omeneşti şi Indurarea lai Dumnezeu. Iar ta mă vei primi, pentrucă iubeşti mult. Au au tu, Ioane, ai scris tn cartea ta că Dumnezeu iubire este şi că cel co nu iubeşte, au cunoaşte po Dumnezeu? Au na ta la bătrâneţe spuneai oamenilor aceleaşi cuvinte: «Fraţilor, iu-biţi-vă anal pe altul!. Cam dar ai putea acama să mă urăşti şi să mă alungi? Sau să to laşi de euvintele pe care le-ai propovăduit, sau să mă iubeşti şi pe mine, | i să mă primeşti la împără­ţia cerului".

Şi fa deschisă poarta raiului şi îmbrăţişa Ioae pe păcătosul cel pocăit şi-1 primi tn împără­ţia cerului.

După Tolatoi do V a e l l e H a r e a

Un oaspe rar în Blaj Dl Alphonse Dupront, directorul lostita-

talui francez din Bucureşti şi al Misiunii fran­ceze diu România, ne-a făcut zilele acestea o vizită la Blaj. Un oaspe, dela care am câştigat malt.

Prin mijlocirea D-Sale, acum vr'o 2 săp­tămâni, Academia de Teologie din Blaj, a fost îmbogăţită prin danie, ca vr'o 300 volume, cărţi preţioase din literatura religioasă fran­ceză de astăzi. Cărţile sunt dăraite din partea gavernulul francez, în semu de prietenie ş! propagandă.

In urma scestel danii dl A. Dupront a a fost Invitat să vină la Blaj, aă i-se mulţu­mească printr'o sărbătorire familiară, cinste pe care ne-a şi făcut-o. Sâmbătă l-am avut printre noi, la Seminarul Teologic, unde a cercetat instituţia seminarlală şl biblioteca teologilor.

După masă distinsul oaspe a ţinut la sala festivă a liceului o conferinţă in limba franceză, dovedindu-se un nepreţuit şi mare gânditor.

A doua zi, duminecă 27 Martie, după terminarea sfintei liturghii, s'a făcut la Aca­demia de Teologie, într'o familiară serbare, predarea cărţilor, dăruite Seminarului din partea guvernului francez.

Au luat parte Ia această solemnitate I. P. S. Mitropolit Dr. Alex. Nicolescu, păr. pre-pozit Dr. Victor Macavelu, păr. canonic Ioau Moldovaa, rectorul Academiei, dl Sever Pop, prof. unlv. Cluj, dl Ioslf Frollo, prof. Bacureştl, corpul profesoral al Academiei, directori! şcolilor diu Blaj, mal mulţi profesori, studenţii teologi şl alţi intelectuali.

Coral teologilor, dapă ce a primit ca „Iatra mulţi ani Stăpâne" pe arhiereul lor, a căutat o bucată muzicală „Victoria", conduşi fiind de dl profesor Fiorea.

Mai întâi a vorbit I. P. S. mitropolit Ni­colescu, arătând că prin această sărbătorire se întăresc şl mai mult legăturile cari ne uaesc de Franţa.

A răspuns dl Dopront, arătând scopul ce I-a avut guvernul francez ca această danie.

Din cărţile dăruite o parte va îmbogăţi biblioteca săracă a studenţilor teologi, iar cea­laltă va forma începutul unei biblioteci a pro­fesorilor.

Un astfel de oaspe, care lasă în urma lui nu numai atâta dar ci şl o însufleţire pentru învăţătură, este bine primit în Biajul cărturăresc.

S ' a u n ă s c u t ş l - a u m u r i t fn a c o l a ş t i m p . Un fapt puţin obişnuit s'a petrecut tn comuna Săvenl din judeţul Ialomiţa. Locuitorul Costea Oulu din această comună, căsătorln-du-se, a avut mai mulţi copil. latre aceştia au fost şl doi gemea!. Ceeace este iasă Interesant e că ce! doi fraţi gemeni, pe cum s'au născut tmpreunâ, erau foarte legaţi unul de celălat. Când se Imbolnăvla unul din el, cu toate că ceilalţi copiii al cărei rămâneau sănătoşi, tre­buia să se îmbolnăvească şl celălalt geamăn. Acum câteva zile anal din ei s'a îmbolnăvit de vărsat şl a murit, a dona zt a'a îmbolnăvit şl celălalt şl a murit şi el.

Pag 4 g i U R E A P O P O R U L U I

Să fim drepţi VI

— Ca patern învăţa dela străini? " — Dela Evrei, Saţi ţi Şvabi putem învăţa

atât lucruri rele, cât şi lucruri bune. O înţelep­ciune veche ne spune însă că

Cele rele Si se spele; Cele bune Si s'adune.

Lucrurile rele să nu le învăţăm dela nimeni, ci avem noi destule. Să învăţăm şi să armăm numai luernrile bune.

Aceste ar fi: Marea râvnă a Evreilor de a se lumina prin

toate şeoalele, Ia toate naţiile pământului. De a-eeea rar vei găsi Jidov neştiutor de carte (anal­fabet), dar vei găsi foarte mulţi învăţaţi renumiţi printre ei. Ca o dovadă pot aminti, că deşi nu­mărul Evreilor de pe tntreg globul pământului abia face cât numărul Românilor (cam 15 mili­oane), ei au avut 22 învăţaţi renumiţi, încunu­naţi cu vestitele premii Nobel, de câte 5 mili­oane lei anul.

Dintre Învăţaţii români nici nnul nu a luat vr'an premiu de aceste, până azi, iar dintre în­văţaţii unguri numai unul singur: profesoral Seentgyorgyi, dela Universitatea din Seghedin.

Alt lucru ce-1 putem învăţa dela Errei este râvna lor spre negoţ, meserii ţi industrii. Iu toate ramurile aceste ei au oameni fruntaşi şi le­gături întinse, ca nimeni alţii, fiind ei răspândiţi printre toate popoarele eiviiizale ale lumii.

Noi avem marele păcat că nici odată nu suntem îndestuliţi. Dacă unui meseriaş ca negus< tor îi merge binişor şi are copii, apoi pe nici anul din aceşti copii nn-i învaţă şi nu-i îndeamnă să continue şi si desvoalte ocupaţia aceasta, ci pe toţi vrea să-i faeă „domni mari*: advocaţi, mediei sau ceva funcţionari ca plată dela stat.

La Evrei, Saşi şi Şvabi na e aşa. Ci dacă Îs o familie de negustor, meseriaş sau industriaş îi merge bine: nu dă cu piciorul în ocupaţia a-aceasta, nu o părăseşte cu necredinţă, ci e lasă ea moştenire copiilor, sau măcar unuia dintre co­pii, ca să o continue şi să o desvoalte cu mijloce mai perfeete şi experienţă mai mare. Aşa vedem prăvălii, ateliere şi Întreprinderi evreeşti, săseşti, şvăbeşti trecând dela părinţi la copii, pe când la noi cu moartea părinţilor se sting şi întreprinde­rile lor. In condiţii de aceste, nici vorbă nu poate fi de progres.

Aşa s'a ajuus, că Evreii, Saşii, Şvabii — deşi mai puţini la număr decât Românii — ne întrec în toate. Au fost ei ocrotiţi de stăpânirile trecute — na zic ba. Dar au fost şi ei oameni cu „scaun la cap" adecă oameni cu bună jude­cată, cumpăniţi, cari, s'au ştiut folosi de împre­jurări. Căci, ne putem întreba: de ce n'au progre­sat Ungurii? Cu tot ajutorai guvernelor, ei au ră­mas aproape ca Românii, având şi ei aproape a-celeaşi scăderi, aceleaşi greşeli, aceleaşi păcate. Chiar astăzi, aproape toată vieaţa economică din Budapesta e în mâna Evreilor.

Dela Saşi şi dela Şvabi putem învăţa nu nu­mai plugărie mai înaintată, ei şi agonisirea mi­nunată de a avea meserii, industrie, negoţ şi fi­nanţe (bănci) conduse tot de oameni de ai lor. Prăvălii mici şi mari, ateliere, uzine, fabrici, în­treprinderi, pentru toate trebuinţele vieţii, găseşti câte vrei atât Ia Saşi, cât şi la Şvabi.

înainte de răsboiw, şi pe timpul răsboiului, l in Cisnădie se procurau jumătate din toate ţoa­lele (păturile) trebuitoare pentra armata austro-ungară şi honvezimea din Ungaria, Erau cunos­cute fabricile din Braşov, Sibiu, Timişoara şi altele.

Vorba e, ci la Saşi şi incâtva la Şvabi

— fabrici de brânzeturi şi conserve ali­mentare; (Sibiu, Bistriţa)

— fabrici de sticlă (Mediaş); — fabrici de cărămidă şi olane (ţiglă), ca

alui Bonn din Jimbolia şi Maschong din Lugoj; — fabrici de teracotă (Bistriţa şi Barul

Mare); — fabrici de postav şi ţesătorii; (Sighişoara,

Sibiu, Braşov). — fabrică de zahăr, la Bod lângă Braşov; — tabrici de bere (Braşov, Sibiu, Timişoara); — marile mori dela Timişoara, Comloş, Detta; — fabrici de celuloză şi hârtie, la Zărneşti

Petreşti şi Borgoprund; — ba chiar şi o fabrică de organe, a lui

Wegenstein din Timişoara, singura în toată Ro­mânia ;

Apoi ateliere de mecanică fină, orologerie, cântare, compactorie, tipografie şi altele numeroase.

Ungurii aveau noroc cu Statal, care înfiin­ţase uzinele de fier dela Hunedoara, Cugir şi câteva intreprindei mari, pe ici pe colo. Fără de ocrotirea Statalului, Ungurii ar fi fost mai slabi decât Românii,

Iată, câte lucruri bune putem învăţa noi Românii cei mulţi, dela o mâuă de oameni ca Evreii, Saşii şi Şvabii!

G a v r i l T o d i c a

găsim fabrici de Balama (Sibiu şi Mediaş);

Producţia elevelor cl. VI. dela Şcoala

Normala din Blaj

Elevele cl. VI. dela Şcoala Normală de învăţătoare din Blaj au făcut duminecă 27 Martie în sala de gimnastică a Şcolii o pro ducţie dragată. S'a declamat poezia . Ia tă omul" de către eleva Tiu L, s'a cântat „Telul" de Schubert sub conducerea elevei Maior Qetta, s'a declamat fabula „Şoarecele şi pi­sica" de Alexandresca de către eleva Samea E. Aa armst apoi câteva exerciţii ritmice fă­cute de către câteva eleve, în timp ce celelalte cântau. S'a cântat apoi „Isas prunc* de către eleva Maior Qetta, acompaniată la plan de către eleva Avram. Pe armă eleva Serafo-lean a declamat poezia „Aur şl credinţă" de Rotlcă.

A urmat apoi drama în 5 acte „Fiul 0-malui" de M. Soare, jacată de elevele clasei. Această dramă cuprinde pe scurt pat ima Mân­tuitorului şl a fost fourte bine aleasă ţ i ja­cată. Merită să fie amintite Isas (Maca A), Măria (Brata V.), Pilat (Gasan M.), Procnla (Ardelean M.), dar mai ales Iuda (Sumea E ) .

Scopul a fost să-şl câştige bani pentru excursie. Credem că acest scop se va şl putea realiza, deoarece gemea sala de lume, mal ales studenţi în teologie, elevi şi eleve, dar şl public ales.

Cea mai veche gazetă românească Gazeta Transilvaniei

ln 25 Martie s'aa împlinit 100 de ani de când în tiparniţa lai lohan GStt din Braşov a apărat primul număr al Gazetei de Transi l ­vania cum se numla la început.

Singură gazetă românească a Ardealului de pe atunci, ea avea o menire mare în mij­locul hărţuitului şi obiditului popor român. Şi şi-a împlinit o ca vrednicie. A apărat limba strămoşuscă, legea şl datinile bătrâne. Vreme de zeci de ani a luptat pentru trezirea con­ştiinţei naţionale şi pentru păzirea celor mai scumpe comori ale neamului nostru.

Purta în ea ceva din sufletul de luptă­tor neînfricat şi dârz al întemeietorului si Gh. Barlţ şi pentru aceasta a avut să frângă de multe ori fulgerile mâniei celor mai mari. Re­dactorii el de nenumărate ori iu trebuit s i

înfunde temniţele călăilor de odini0

căldura cu care iu îmbrăţişat fran..*' zbuciumul întregului popor românesc! început „Gazeta" n'a fost numai j . vanlei ci a tuturor Românilor. Et t r ' păţii In Moldova şi Muntenia şi d„ ' de acolo ceva din durerea şi amarul peste munţi. Era ca o Inimă, care bit întreg neamul românesc.

Şl Dumnezeu a învrednicit-o ne. dura cu care a susţinut cauza român un destin fără seamăn, a ajuns să vi nând rând pe rând mărirea aspritorllc curl, să vadă cu ochii înfăptuirea v

aur, pentra care a luptat atâta, şi , jubileul de o so ţ i de ani în Român, Fie ca această sărbătoare să fie nam, pas In viaţa bătrânei gczete şi să coi aceeaşi vigoare, ca şi în trecut slojlr, ricil şl a neamului.

Două lipsuri gn Dacă cercetăm cu sinceritate

unire şi până acum, trebue să mărtnt multe din relele ce ne pass urmează lipsuri grele ale cetăţenilor români din Mare. Lipsuri cari, prin laminarea prin bunăvoinţă, se pot îndrepta.

întâia este lipsa demnităţii despre care am vorbit înainte.

Lipsa aceasta ne face, în bană na ne ştim ţinea drepţi, să na ne si pftai, prin voinţă, in România Mare, lăsăm şi acum călcaţi in picioare < Pentra aceşti alţii, avem, adeseori, m stimă, decât pentru cel dla neamul

Şl aici vine a doua grea lipsi ţeanulul român: na are destul respect apreciere pentru autoritatea româneas

E Intr'adevăr de mirat cum ssre nostru, dela un capăt is celălalt al Umilit şl plocon t, înaintea strâinulu nepăsător san chiar batjocoritor pen rltatea românească! Unii cred că d lipsă de respect şi ascultare na pol nici un rău in ţară. Nu opreşte ro mântului, na creşte sau scade preta

Omul care na ştie pretai cam bunul obftesc, al Statalul sau al corn va şti preţui nici pe cel ce păzeşte Jeşte de acest ban.

Lipsa aceasta grea poate Izvor singur lacra : cei mai mulţi n'am av nostru naţional, n'am avat autorităţi ca oameni de-ai noştri. Dar răul ce pentra poporal întreg şi pentra ţara t din această lipsă de respect pentru auti publică,

Un o fabrici , na e de şl rotiţele la loc, dacă nn merg toatei anami.tă ordine dinainte hotârîtâ de loi care a f icat planul fabrice!.

In viaţa de Stat funcţionarii, auto nu pot lucra, nu-sl pot face datoria, 4 H-se dă respectul şi ascultarea datorit* runci autoritatea una, şi a face tu altei nânda-te mai mult ori mai cuminte, nează a se învârti roţile masin ariei voia lor.

Na poate arma decât o încurcături va face cn neputinţă ori ce lucrare, < «por îatr 'o ţară. Va stăpâni un haos I" nlme an va mai şti, ce trebue săfici» d •ă asculte.

Dar mulţumirea şi fericirea na 0 decât îa ordine bine stabilită, în râu care d i siguranţa. (Dela J

e a s t i l ips i de respect pentru auti i, este foarte mare. fn stat e o maşinărie vie. O mi Ică, ori cât de mare şi scumpă le nici nn folos, dacă nu i-stoati

Nr. 14 U N I R E A P O P O R U L U I

a ţ i , .

LUMEN SI TARO idicarea impozitelor directe — încă o organizaţie comunistă jscoperită — Spre o împăcare a Germaniei cu Vaticanul — re stările din Rusia şi Austria — Cât va mai ţinea războiul

din Spania şi Răsărit — Politica Angliei U r c a r e a i m p o z i t e l o r d i r e c t a

Li Ministerul de Finanţe s'a hotârît ur-}ea tuturor Impozitelor directe cu 21a i u t i . [ciută urcare aduce un spor de un miliard

lei pe întreagă ţara.

D e s c o p e r i r e a u n a i p u t e r n i c a o r g a n i z a ţ i i c o m u n i s t a

La Chlşlniu a foit descoperită o puter­ea organizaţie comunistă. Ia afară de cărţile | gazetele bolşevice cari s'au gHl t la ei, s'a al aflat şi o listă neagră în cari erau trecuţi

ia dintre conducătorii ţării cari trebuiau să lomorîţi. Această organizaţie primise Instruc-bnl dela Moscova pentru deslănţulrea revo-

•" ţ le l comuniste.

A p r o p i e r e f n t r e G e r ­m a n i a ş i V a t i c a n

Se ştie că legăturile Germaniei cu Vatl-|mul, mal alea dela venirea dlui H t l e r la stere, nu erau dintre cele mai prieteneşti. Bl frica catolici din Germania a avut mult de pierit în ultimul timp.

Se pare însă că odată cu alipirea Aus-||ei ia Germania şi legăturile dintre cele două iteri se vor limpezi.

Monseniorul Orseu'go, nunţiul apostolic Berlin, a făcut o vizită ministrului de ex-

[rne german d. Von R bbentrop. In acelaşi îp gazeta Durchbruch, care a atacat papa-

tatea, a fost suspendată.

A r e s t ă r i l e d i n A u s t r i a Iu continuat în tot cursul săptămânii trecute, lână acum i e crede că sunt cam la 3000 de |restaţi. Intre ei se afli toţi conducătorii vech 1,

frunte cu baronul Weikman, ultimul secre-ir al împăratului Carol.

D i n R u s i a

După ştirile pe cari Ie dau gazetele bol-jevice ruseşti în ultimele 3 luni în Rusia au jost arestaţi 132.000 de oficianţi şi comercianţi lin întreprinderile controlate de govern, învi-lulţi că au furat şi risipit banii statului.

R ă z b o i u l d i n S p a n i a Cumplita vărsare de sânge dintre fraţi,

:are ţine de atâta vreme pe pământul Spaniei, lare că se apropie de sfârşit. Naţionaliştii ipanloll înaintează biruitori pe toate fronturile. Jentrn a le opri înaintarea, bolşevicii au mo­bilizat noul divizii de voluntari, pe cari le-au

•aruncat la luptă şi au construit noul adipos-Itori. Toate Încercările lor de-a rezista Insă lle-au fost zadarnice. In faţă atacurile puter-Inlce date de artileria şi aviaţia naţionalistă, au trebuit să se retragi. Oraşele Taragona şl Serldi au fost puternic bombardate de naţio­

nalişt i . Naţionaliştii au Izbutit să treacă fluviul

Ebru ş) înaintează cu o repeziciune uimitoare. In dramul lor biruitor au cucerit peste 18 sate ?l au luat prizonieri mai multe mii de soldaţi bolşevici.

Ia provincia Arsgon, pe o întindere de peste 200 kilometri, începând dela munţii San Jasto Montalbsn şl până Ia munţii Gratal dela Nord de Haesca se dau cele mai crâncene bâtiiii. Numeroase localităţi au fost ocupate. In retragerea lor din faţa naţionaliştilor, tru­pele bolşevice au omorlt un mare numir din locuitorii oraşului Melinos, aşa c i aceştia au găsit uliţele oraşului acoperite de morţi.

Primele trupe naţionaliste au Intrat şl în Catalonia, provincia care se mat ifla intreagi In mâna bolşevicilor.

C â t v a m a i ţ i n e a r ă z b e l u l d i n C h i n a

Pare c i războiul dintre cele doui po­poare galbene va mai ţinea încă vreme lungi. .Lupta din Cbina este încă la început" a de­clarat primul ministru japonez. Şi aşa şi este. Acolo se macină într'o cumplită încleştare două puteri uriaşe şi lupta na va înceta până ce ana nu va fl înfrântă de tot.

Lupta continuă cu înverşunare pe toate fronturile. In ultimul timp au început şl Chi­nezii să se organizeze şl să câştige numeroase biruinţe.

O parte din trupele japoneze au fost în­cercuite în regiunea Tientsln Pokow şi sunt ameninţate să fie nimicite de trupele chineze. Deasemenea în regiunea Hankow, Chinezii au nimicit în întregime un regiment japoaez, pu­nând mâna pe numeroase arme şl muniţluoi.

E p i s c o p i i a u s t r i e c i p r i m e s c c u b u c u r i e A n s c h l u s s u l

Ia toate bisericile din Austria s'a cetit o declaraţie solemnă a episcopllor austrieci, prin care aceştia primesc ca bucurie noua schim­bare de lucruri şi recomandă poporalul, s i se supună stăpânirii germane.

P r i e t e n i a d i n t r e A n g l i a ş i I ta l ia latre aceste două ţâri prinde a se în-

chlega firul unei tot mai trainice prietenii. Tratativele duse de reprezentanţii lor

pentru Înfăptuirea anei înţelegeri sunt pe sfârşite. In cursul lunel aprilie contele Clano, ministrul de externe al Italiei va face o vizită la Londra când se crede că se va face şi în­ţelegerea de prietenie.

A n g l i a ş i E u r o p a

De pe bacata lor de pământ din mijlocul apelor, EoglezII au urmărit ca stăruinţă toate întâmplările din Europa. Când au crezut că-i mo­mentul potrivit au intervenit şl el pentrn linişti­rea lumel, de cele mal multe ori şi-au tras îoiă foc la oala lor. Acum când cheitiunea Ceho­slovaciei primejduită din partea Germaniei, a dat de gândit tuturor conducătorilor Europei, Anglia a declarat că ea îşi păstrează priete­niile şl angijimentele vechi, Insă nu va In­terveni cu armata nici in Spania şl nici In cazul când Cehoslovacia va II atacată.

Cel mai renumit loc de pele­rinaj din lume

este orăşelul Lourdes din Franţa. In anul 1858, acum 80 de ani, în acest loc, Fecioara Maria s'a arătat unei tinere copile Berna-detta Soublrous. Pe atunci Loardes-ul era i a mic sătuleţ de munte; cu vremea a crescut şi azi a ajuns cel mal renumit Ioc de pelerinaj din lume.

In 1858, odată cu a 18-a arătare a Prea­curatei, din pimânt a ţâşnit an izvor lim­pede cu o minunată putere de vindecare şi a cirul apă se trimite în toate părţile sub no­mele de apă de Lourdes. îndată după acestea a'a şl întocmit o comisie de teologi, medici fi învăţaţi, cari să itod<eze, orice vindecare. Dop i p»tru ani, în 1862 episcopul Laurence de Tar-bes recunoaşte puterea minunată de vindecare a acestui Izvor şi de atunci spre Lourdes se îndreaptă, mii de bolnavi dornici de însănă­toşire.

In fiecare an au loc cel puţin 10 vin­decări minunate. Sunt acolo peste 800 de me­dici Invitaţi cari studiază cazurile. Când vin la Lourdes, toţi bolnavii sunt obligaţi să aduci un istoric al boalel de care sufer. Dupăce se vindecă sunt studiaţi cu deamănuntul şl (Inoţl sub observaţie ani dearftndul. In acest scop s'a înfiinţat şi o societate de medici, care nu­miră astăzi peste 2400 membrii şl este răs­pândită în toate t iri le. Pentrucă vindecarea s i fie socotiţi minunată, se cere ca ea s i se fl făcut în timp de 24 ore dela sosirea bolna­vului la Lourdes şi acesta s i nu fi luat nici un medicament.

Când totuşi vindecările se întâmplă, a-tunci, medicii spun că omul a'a vindecat intr'au chip pe care ei nu-1 cunosc, dar na vreau să admită minunea. Dintre bolnavii cari s'au vindecat cel mal mulţi au suferit de tu­berculoză.

I n s u l a Ş e r p i l o r . Este singura Insulă (o bucată de pământ iucunjarati de toate păr­ţile de ape) din Marea Neagri . Întinderea ei nu este mal mare de 17 hectare. E lungă de 440 metri şi la t i de 662 metri. Pământul ei este stâucoi şi sărac, nu produce nimica. Singurele vietăţi cari trăiesc pe Insulă sunt şerpii şl an fel păsări răpitoare, larii, cari atacă şi pe oameni. Ceeace face viaţa pe in­sulă şl mal de nesuferit sunt păianjenii foarte veninoşi ce trăiesc aicea în număr mare fi împotriva cărora apărarea este foarte grea. Insula este cunoscuţi din vremurile cele mai vechi, numele el era pe atunci „Lefchl". Ia anal 1856 insula ajunge In stăpânirea Turcilor, iar în 1879 este ocupaţi de Româul. Pe ea se află ridicat un far (turn luminitor pe coasta mirii). înalt de 50 metri. Fiind aşa de săracă, Insula nu este locuiţ i decât de gardienii fl soldaţii cari pizesc farul. Azi guvernul s'a gândit să o întrebuinţeze ca închisoare pentra osândiţi! politici.

T r e i s o r i d e o d a t ă . In comuna Ilia din jad: ţa l Hanedoara locuitorii au văzut, îu ziua de 24 Martie, că In loc de un soare strălucesc pe cer trei sori deodată. Era cam pe la ora 10 dimineaţa, când soarele a'a despărţit in trei şl era aşezat pe cer In formă de trlunghiu (V)-După câteva minute, soarele a devenit de o coloare roşle-purpurle, Iar cel doi sori dea­supra lui erau împreunaţi prlntr'un frumos curcubeu. Această vedenie a ţinut cam 15 mi­nute şl s'a vizat foarte bine din comuna lila şt din alte câteva comune din jur. Oamenii s'au adunat In stradă ca la minune şi se ultaa Ia soare prin cioburi de sticlă afumată, spunând că ăata-i semn de mare războiu.

rag, v

N O U L I C A N O N I C I R O M Â N I - U N I F I A I C L U ­J U L U I . Dumineca 27 Martie, la Cluj, a avat l o c instalarea sărbătorească a noniior canonici ai episcopiei de C o j Gherla, Dr. Tltus Milaln şl Dr. Emil Joga. Alegerea P. S. Episcop Dr. lalia Hossa este cât se poate de fericită, nonii aleşi fiind anii dintre cei mai cunoscuţi fi în­văţaţi preoţi ai Ardealului.

C U T R E M U R E D A P Ă M Â N T . La Bucnreşti s'a simţit zilele trecute un uşor cutremur de pământ. Mai puternic a fost cutremurai la Budapesta, unde au fost mişcate din loc şi mobilele din case. Se crede că central cutre­murului ar fi fost undeva în munţii Balcani.

S T A R E A S E M Ă N Ă T U R I L O R E E T E Î N G R I ­J O R Ă T O A R E . Seceta continuă pe Întreg cuprin­sul ţării noastre. Din această canză situaţia semănăturilor este cât se poate de îngrijoră­toare. Semănăturile din toamnă tânjesc iar cele de primăvară n'an răsărit. Din cauza căl­durii, fânaţele nu cresc de loc. Peste tot se simte mai ales lipsa nutreţului.

O L E G E Î M P O T R I V A E V R E I L O R . Dieta Poloniei a votat o lege prin care se opreşte pe viitor, în întreagă Polonia, tăierea anima­lelor in modul arătat de legea evreească. Dacă legea va fi votată şl de Senat, toţi Evreii din Polonia, in număr de 3 milioane sunt hotărîţi să nu mal mănânce carne.

U N U L C A R E A S C Ă P A T D E L A M O A R T E D E D O U Ă O R I T N A C E E A Ş I Z I , Ministrul A frlcei de Sud d. Plrot a scăpat de două ori dela moarte in aceeaşi zi. Avionul cu care călătoria dela Pretoria la Chradock s'a sfirî-mat când a încercat să coboare întt'un oraş. El a scăpat fi s'a urcat într'un alt avion cu care voia să-fi continue dramul, la coborîre insă şi acesta s'a sfărîmat, ministrul scăpând dela moarte şi de data asta.

C Â Ţ I D E P U T A Ţ I V A A V E A N O U L P A R L A ­M E N T G E R M A N . In luna Aprilie, în Intretgâ Germania se vor face alegeri pentru parla­mentai german. Noul parlament mărit prin în­corporarea Austriei la Qermania cuprinde 800 deputaţi cu 86 mai mulţi ca în rândul trecut.

O Ţ A R Ă C A R E D O R E Ş T E E V R E I . Singura ţară din lame, care doreşte Evrei este Turcia Preşedintele republicii turceşti, dl Kemal Ata-tflrk, a declarat adecă acest lacra, spunând că D-Sa este bucuros daci vin Evrei in Turcia, fie cât de mulţi. Credem c i România l-ar da bucuroasă cel puţin un milion.

O M U L C U S T O M A C U L D E O Ţ E L . Tânărul Artur Hallock din Anglia are un stomac din cale afari de puternic, aşa că pe drept cuvânt poate fi socotit ca omul cu stomacul de oţel. La vârsta de 18 ani a mâncat s t ic l i pisată şl na l-s'aa întâmplat nimic. De atunci el mă­nâncă tot felul de lucruri tari, plăci de grama-ton, ulcele de porţelan, farfurii, stofei pălării, ghete fi lame de ras despre cari spune că •unt toaite gustoase.

M I R E A S Ă Î N L O C U I T Ă . In satul Piroman Serbia făcuse vâlvă mare căsătoria frumoasei Darlnka Ruihlscl, tata unui mare bogătaş. La

cununie fi la nuntă au venit oaspeţi mulţi, c ic i se făcuseră pregătiri mari, se tăiase an boa fi mai mulţi miei. Toate erau gata şl pase în rând, când se afli că mireasa, care no-1 prea avea la inimi pe mire, fugise cu an altul. Oas ­peţii na s'au supărat de loc pentru aceasta , S'aa aşezat la masă şl ao început să-şi p e ­treacă. Şi ospăţul s'a prelungit p â n i > doua zl. In acest t imp, apre bucuria toturor, s'aa împăcat şi cele două familii. Mirele a luat de nevastă pe o s o r i mai mică a miresei fugite, tot aşa de frumoasă şi cu o zestre tot aşa de mare. Toa t i lumea a rămas mulţumită de felul cam s'au deslegat lucrările şi cele doaă perechi sunt cât se poate de fericite.

C E L M A I N O U F E L D E A V I O N . La Berlin, la expoziţia de maşini, s'a putut vedea un avion (aeroplan) care n'are nevoie de Ioc mult, ca să se poată ridica in aier, ci-i ajunge 2—3 metri. Se ridică deadreptul in sus şl rămâne in aier, stând, asemenea sitarului. Stând aşa şi plutind în aier, se poate învârti asemenea vuitorului, ba poate face adevărate mişcări ca de joc. Toată lumea s'a minunat de această născocire minunată şi s'a convins că aceasta este avionul viitorului.

C Â T T U T U N E E C U L T I V Ă I N R O M Â N I A . In anul 1937 s'aa cultivat cu tutun în România 14031 hectare de pământ (an hectar = 1 jogăr şi 737 stânjânl pătraţi) in 36judeţe. Producţia tota l i a fost de 10 milioane 267 mii 264 kgr. Valoarea totali a tutunului cultivat a fost de 215 milioane 735 mii 447 Lei.

C Â F I C O M E R C I A N F I R O M Â N I A V E M . In România sunt 716 mii de comercianţi, din a-ceştla numai 106 mii sunt Români, ceilalţi străini şl mai ales Evrei. Toţi aceşti comer­cianţi câştigă laolaltă 85 miliarde lei, din cari însă numai 2 miliarde şi 800 de mii sunt ale Românilor. Trebue deci, cel puţin acum, când ne-au năpădit aşa de mult omldele de străini, s i încurajăm prin cumpărăturile noastre pe comercianţii Români şl s i nu mai intrăm in prăvălia negustorului străin fi necreştin.

P R E M I I P E N T R U C E L E M A I F R U M O A S E G O S P O D Ă R I I . In scopul de-a încuraja cât mai mult «grlcultara fi de-a veni în ajutorul ţă­ranilor, guvernul a hotărî! să premieze pe cel mai buni gospodsrl ai ţării. Anal acesta se vor şi împărţi 5000 de premii, in valoare de 3 milioane şi jumătate. Va fi o mare cinste pentru cine va putea să dobândească un as t ­fel de premiu.

C I N E - S J U D E C Ă T O R I Î N B O L Ş E V L C I A . In fiecare an citim că în Rusia bolşevică s'au adus sentinţe grozave şl au fost osândiţi la moarte mii de oameni. Ce judecători i-au o-sând i t ? Cel mai mulţi judecitorl bolşevici sunt oameni f i r i de nici o pregitlre, abia unu la su t i an absolvit facultatea de drept. Dar chiar de ar fi cât de invitaţi , ei trebue s i judece fi s i osândească cum li-se porun-cefte de sus, altfel ajung el pe banca acuza­ţilor.

O O A I E C A R E A F Ă T A T Ş A S E M I E I . O oaie a proprietarului Oheorghe Blasias din comuna Cergăul mic, jud. Târnava mică a fă­tat mai zilele trecute şase miel deodată. Oaia spornici a fitat acum a treia oar i . Prima d a t i a f i tat trei miei deodată, a doua o r i doi, iar acuma mal zilele trecute ou mai puţini de şase. Mielul cel care a v izu t lamina mal Întâi, şi cel din urmi trăiesc, pe când cel patra mijlocii au murit. Dar încă an lacra carlos: mielal cel din urmă e fl berbecuţ, fi ol ţ i , a-dec i e „fătărău", sau precum zic domnii „her­mafrodit". Ce ar i tare va mai fl fi asta, Doamne?

Ş C O L I P E N T R U R O M Â N I I D I N AJ Regele Zogu al Albaniei a hotărit gj! în ţara sa mal multe şcoli române»»! Românii de acolo. In Albania sunt peitJ de Români, dintre cari mulţi h u i naţionalizat! în cursul vremurilor. M i / 1

de regele Zogo este cât se poate o W dreaptă fl a stârnit mare bucarle între din Albania.

C E A M A I M I C Ă F Ă R Ă D I N | U R

priaclpatul Liechtenstein, aşezat î n t r e R I veţia fi Austria. Ţara aceasts nu estet mai mare decât o moşie bună. Are 15 metri p i t ra ţ l şi 12.000 locuitori. CgpJ este castelul Liechtenstein-Vadaf, M , 1 1

culese 2800 de oameni. Cu toate că IM mai o m â n i de oameni, cât un sat d> mai mari, locuitorii acestei ţări declari vreau s i fie liberi şi neatârnătorl denii

O P E D E A P S Ă P U Ţ I N O B I Ş N U I T . depiele pe cari le dau judecătorii ar sunt uneori din cele mai curioase şi ginale. Astfel cetăţeanul Joe Jastlce din castel, s tatal Indiana, a fost pedepsit JÈ. beţie, ca în 11 dumineci una dopa alti parte la slujbi bisericească din biseric rohiei.

Ce însemnătate are pentru ţara no serbarea sădirii pomilor

Pomii şi arborii sunt o bogăţie şl ol doabă pentru o ţ a r i . Primăverile când fj resc livezile de pom! şi înfrunzesc codrH,ţ aceea pare o minunată grădină, un colţii binecuvântat coborît pe pământ, Iar ton când soarele pârgaleşte rodul grâdlnllor.iti pomii snnt an însemnat Izvor de câştig pr locuitorii acelei ţări.

An de an lumea începe fl la no dea tot mai mult seama despre aceasta lucreze pentru ridicarea fl îmbogăţirea cnlturei. Se caută pe toate căile a se tr popor o dragoste cât mai mare faţi de fi arbori fi a se convinge lumea des ' semnâtatea şi folosul pe care-I aduc. Io povestea trecutului inegarat să leagi ap pomi şi de păduri. In mărul din grădinii nucul din faţa casei sau in plopul dala po trăieşte amintirea părinţilor şl a bănicilor l-au sădit. Pe lângă ei s'a d i p i n a t domol atâtor vieţi, au t r i i t doar şi-au murit a încât „a nu cinsti arborele, înseamnă a cinsti amintirea strămoşilor, cari an • cântat, Iubit şl suferit, murind lângă toi Ini*.

De aceea azi, când pe întreg copri ţării răsună Iarăşi Îndemnai regal pentro * jinlrea pomilor, s i căutăm s i - i îndrăgim mai mult, să ne pătrundă înţelesul ac" sărbători a pomilor.

Dar atâta numai nu-i de ajuns. Drag»' aceasta pentru pom fi arbore, ce trebuie' albă fiecare din noi, o vom dobândi cândv» sădi flecare an arbore, an altoi, ce e a» nument via în care ne vor preaslăvi ora noştri.

Acel ce va sădi un pom se va leg* an act de credinţă în faţa lai Dumnezeu fl an jurământ de respect pentru trecutul şi vi»0

acestui neam. — Regele Ferdlnand I. «P 0 1 1" „Acela care va pane toporal la tulpina t arbore, na trebaie să alte c i el pregăteşte crlal agriculturii".

Astăzi cinstea aceasta pentru pomi * pătat o formă aproape religioasă în toate, rile laminate din aposul Europei. DI- 1" spâne despre Francezi, c i dragostea lor tru pomi e o a dona religie.

*r. 14 U N I R E A P O P O R U U L ! Pag- 7

Numai aceia îşi va inbi patria, va rea­la natura şl va preţui opera dumnezeească, e va planta 10 pom! în locui unul tslat.

Uaul din semnele cele mai vădite ale turli unui popor sunt copacii şl pomii ro-îri.

laaemnitatea mare pe care o au pomii Itori pentru economia ţării nosatre se poate ea şl din lucrurile următoare:

1. Pomii cultivaţi la noi în ţară, ocupă j r i ie puţin potrivite pentru agricultură şi s culturi, cari poate n'ar răsplăti nici munca >usa, pe când pomii aduc venite frumoase, eclte, punând astfel în valoare şi locurile

puţin productive. 2. Cultura pomilor este o lucrare foarte

cuti şl potrivită pentru toţi oamenii, un junat prilej de înălţare sufletească.

3. E o lucrare manuală, unde nu se pot osl maşini, ci numai mâna omului, aşa că sdace cu sine folosirea oamenilor fără lucru,

deci e duşmana şomajului şi a leneviei. 4. Poamele sunt apoi nişte alimente şi

curi minunate, ce întăresc trapul omenesc, rveic la fabricarea spatului, siropurilor şi

Inaervelor. In ţara noastră, după ultimele socoteli,

[mii fructiferi toţi la on loc — meri, p e r , pruni, peşl, piersici, gutui, nuci —ocup* o suprafajâ

470 mi i jugăre. Numărul pomilor roditori Ite dî 75 milioane, dintre cari 50 milioane luni, 8 milioane meri, 3 milioane per», 5 mi-lane cireşi şl vişini, 2 r/.illo&ne calşl şl z u -I r i , 1 milion gutui şl 1 milion piersici. Toţi [eştla dau la an cam 812 milioane k iegrame

poame. Pentru numărul de pomi pe cari îi avem,

[casta este însă puţin pe lângă alte ţări, unde pom produce aproape iacă odată cât ia

\\. Anual pierdem cam un miliard şl jamă-jts din pomicultară. Şi aceasta numai din jaza că pomii na sânt ingrjiţt cam se cuvine

Na e destul numai să plantăm pomi, ci ebuie ca ceeace am plantat să şl îngrijim, ipâ învăţăturile şi sfaturile celor canoscâtori.

Pomul este şl el o fiinţă care se naşte, ţeste, dă roade şl moare, nu totdeauna din tuza bătrâneţii ci a ne-îngrljirii. — El trebaie

|grl]it întocmai ca un animal şi na lăsat în irăsire, în voia lai Damnezeu, cum este lăsat itâzi, mâncat de ciuperci, omizi şi gândaci.

Căci pomii, arborii, dacă ar putea grăi, le-ar apune următoarele:

„Voi ce treceţi şl a-ţi f i ispitiţi să ridi laţi mâna In contra noastră, ascultaţi-ne înainte |e-a ne răni:

„Noi suntem căldura căminului vostru". „Noi suntem umbra care vă apără vara

contra soarelui arzător". „Noi dăm fructele noastre răcoritoare

|are vă astâmpără setea când călătoriţi. „Noi suntem hrana, care vă susţine casa". „Noi suntem casa voastră, patul vostru

care vă odihniţi după truda ogorului". „Noi suntem coada sapei voastre şi uşa

ţasel voastre". «Noi suntem leagănul copilăriei voastre". «Noi suntem scândura sicriului vostru". „Voi care treceţi, lubiţi-ne, lăsaţl-ne să

|râlm, nu ne faceţi rău". Ing. Agr. A u g u s t i n D e g n

CimOSflNTE UUtTfflt

Ţ a r a i n v e n ţ i i l o r este, dapăcum bine se Ştie, America. Cele mai mari năzdrăvănii tot americanii le Iscodesc. Se pare însă că şl ve­rnil noştrri dala Miazănoapte le an luat arma. ^tfel se spâne că şi în Cehoslovacia s'aa pre­

zentat 130.000 de Invenţii, din cari an fost "Imite 50.000. Un adevărat iureş de năacocirl.

Lupta împotriva secetei Vântul suflă necontenit, când cald, când

rece, ceace face ca pământul să ae usuce foarte repede. Na poate fl o greşală mal mare pen­tru an plugar decât atunci când na ştie să şi aleagă tlmpal ca să facă întimânţarea.

Cel mai mare duşman al ploguulul este seceta şi din nefericire ţara noastră are mult de Eof-rit de pe urma acestei pacoite. Cu toate acestea omui a Invitat sâ se apere şl împo­triva secetei. Dacă încă na a ajuna să Hei sâ pioaie atonei câad trebuie, Ia schimb ştie as­tăzi cam să-şi păstreze apa «transa în pământ în timpul toamnei şl iernei prin lucrări meş­teşugite ale pământului.

Am mai spus-o şi cu alte prilejuri. Ploile şi z ;pezle ce cad în România în timpul toamnei Si ternei ajung ca sâ ne dea putinţa de a că­păta o recoltă mulţumitoare, chiar dacă nu cade ao strop de ploaie în primăvară, b'ne înţeies dacă ne dăm osteneala aâ economisim apa strânsă în pământ.

Cari sunt acele lucrări meşteşug te ale pământului, mă veţi întreba. lata le: In primul rând este desmiriştlrea care îngroapă aemtn ţele de buruieni şl le face să încolţească, tot­odată scoate deasupra pământului tot felul de gângân i cari astfel mor. Na uitaţi câ buruie­nile fură o mare parte din apa trebuincioasă plantei cultivate. Urmează apoi arăturile adânci de toamnă, cari na pot lipsi. Ele sant acelea cari înlesnesc ca s i se strângă cât mai malta apă în pământ. Vine apoi îoaâmânţarea cât de timpurie, fârâ a se mai face o nouă arătură ci numai dapă o simplă grăpare, căci ca cât vom scormoni pământul mal paţin în adâncime primăvara, ca atât vom economisi mai multă apă.

Vin apoi grăpările semănătorilor de toamnă, cari au darul de a rupe pojghiţa dela suprafaţa, ceace face că se astupă porii pă­mântului, împiedicând astfel să se piardă apa. Prăşitul sau săpatul cât de des deasemenea împiedică pierderea apel ca condiţia ca să nu scormonim prea adânc pământul. Va fi destul să rupem numai scoarţa şi să tăiem buruienile

Semănăturile, după cum am mai spus-o, trebuiesc făcute primăvara cât mal de timpu­riu şi, mai ales, să semănăm în acelaşi zi ceeace s'a arat sau s'a grăpat. Este o mare greşală când se ară şl se iasă două, trei zile până ce se seamănă. In aceste două-trei zile sămânţa s'ar fi umflat şi ar fi gata să încolţească.

Dacă la aceste sfaturi mai adăugaţi acela pe care vl-1 dăm destul de des, de a vă planta hotarele propletăţllor dvs. ca perdele de sal­câmi, înspre miazănoapte şl răsărit, cari vă vor apăra împotriva vânturilor, firă îndoială că veţi învinge seceta.

Faţă cu seceta care se prelungeşte, Insti­tutul de Cercetări Agronmice sfătneşte pe a-grlcaltori să la armatoarele masori pentru a păstră apa fn pământ.

1) St grăpeze bine toate arăturile făcute din toamnă ori din primăvară, care nu s'aa semănat încă. Crăpatul treboe să facă an strat mărunt de pământ la suprafaţa arăturii. Acest strat are rostul să păstreze apa in pământ.

2) Acolo unde pământul nu a fost arat Încă nici toamna nici primăvara, să se are şi să se grăpeze imediat.

3) Daca seceta va continua fl tn t/mpal s iminatula l aféele!, poromboloi, fasolel ssu altor plante csre u rmea t i na se semene de acum tncolo, atuncl se va Intrebulnta tnalnte de seminatul acestor plante cultlvatorul sao prlsltorlle ft apol se va grapa. Na se va In-trebuinfa piogal pentru a na afana mult p i -mántul fl a pierde astfel apa din el.

A. T á l á s e s c u

0 noua Îndrumare a agriculturii Dupa cum spuneam in articolul trecut

al gizetei nostre, conducătorii ţării se ocupă de însănătoşirea băncilor populare sau cope-ratlvelor de credit, şi de întreagă cooperaţia.

Pe lângă această frumoasă lucrare, dl mi-aistra al agrlcoltaril, Ionesca Sişeştl, ţine sft dea o nouă înfăţişare agricultorii ţării noa­stre româneşti.

In acest acop s'a făcot an program de muncă, pentru primăvară, după cam ne arată dl Al. Q Tutoveanu, in marea gazetă din ca­pitală, numită „Carentui".

Ia programai mancti de primăvară, adecă in lunile Martie, Aprilie şi Maia, se prevăd cloci mari lucrări care trebae să se ducă la bani îndeplinire de Camerlle de Agricultură judeţene.

Prima locrare este destinată agriculturii propriu zise, dopa care urmează viticultura (cultivarea viţel de vie), hoticultura (grădi­năritei), înlăturarea duşmanilor pe cari le au plantele cultivate, zootehnia (creşterea anima­lelor) silviccitura (creşterea şi plantarea pă­durilor) şi apărarea sănătăţii animalelor.

In ceeace priveşte agricultura proprio zisă, programui de îndrumare agricolă cuprinde: însemnătatea seminţelor pentru notreţ, împăr­ţite ca premii de minister; sporirea culturii plantelor textile (in, cânepă); împărţirea ma­rinelor agricole ia lucro; propeganda agricoli şi în special îndrumarea gospodăriilor model,

Pentru ducerea la îndeplinirea a acestui program de munci, Ministerul noi trude agri­cultură va înfiinţa aşa numitele centre de îndru­mare agricoli. Aci se va putea vedea modul corn trebuesc ficute lucrările agricole; aci se vor face demonstraţii, la care vor lua parte agricultorii, pentru a învăţa cum ur­mează să facă noua lucrare a pământului, cu ajutorul maşinelor agricole pase la înde­mână de centrele agricole.

Folosirea acestor maşini se va face cât mai malt, iar inginerii agronomi, dela Came­rlle judeţene, vor da, fn mod gratuit, totte în­drumările de lipsă.

Aranjarea maşinelor de semănat, se va face chiar de ei, dacă vor fi prezenţi la a-ceastâ lucrare a semănatului pentru felurite culturi.

Maşlnele agricole se vor putea da In mod gratuit micilor agricultori sau contra unul preţ stabilit de Camera Agricolă respectivă, dacă, mai aies, vor fi cereri moite.

Tot centrele agricole vor fi organizate fi pentru combaterea diferitelor boale ce a'ar ivi ia plante cultivate.

Peatra înlăturarea boalelor, dela început ministerul cere ca seminţele să fie sănătoase şi să se întrebuinţeze acele seminţe prescrise de Camerlle de Agricultură jadeţene.

Pentru a se arăta o gospodărie model, flecare Inginer agronom va avea, in regiunea sa, o astfel de gospodărie, unde să se poa t i vedea modul cum va trebui să se lucreze în agricultură pentru viitor.

Deasemenea se vor numi — In flecare co­mună — gospodarii model, câte doi agricultori mici, fI câte doi agricultori mijlocii In flecare plasă.

P a g . 8 U N I R E A P O P O R U L U I

D o p i cam vedem din toate acestea, mi­nistero! de agricoltori, canti s i dea o n o n i înfăţişare sgricoltnrli româneşti. Nona formă de m a n e i , f i r i îndoială va asigura agrlcalto-riilor cât şi ţării o producţie mai bună: cali­t a t iv i şi cantitativă, pe care pământul romi-• e s c trebuie s'o dea, atonei când lucrarea lui e făcută după cum se cere.

Io modul acesta produsele ggdco'e ro­mâneşti vor face cinste ţării, dacându-se faima lor peste mări şi ţări. Aceasta ne vom asigu­ra-o prin exportai pe care-l vom face co cinste şi mândrie altor neamuri.

Deci la manei peatra binele nostra şi ai scumpei noastre ţări!

O l i m p i u I. B â r n a

In toată vremea

O mâţă se îngrijeşte de puii de rândunică

In Viena s'a dărâmat an turn vechia. Intre dărâmături s'an găsit şi mai mulţi pai de rân­dunică. 1-su dus la o bătrână, despre care se ştia că a mai crescut şi alţi pal de păsări. Bătrâna s'a îngrijit şi de pali aceştia, aduc in-du-le viermi de pe câmp, căldura însă le-o dădea mâţa bitrânei, care na numai că na se ssârăta către ei, ci-i aduna in jarul el şi-i in-cilzea, iar puişorii se slmţeaa foarte bine la pieptul ei.

D e c â ţ i a n i e ş t i ? Mulţi oameni,dar mai aiea femeile, nu aunt

bucuroşi să-şl spună anii vieţii. Iată cum îi poţi păcăli. Adauge la anii câţi îi ai încă pe atâţia (32-f-32=64), la ceeace iasă mal adaoge 5 (64-f-5=69), ceeace a ieşit înmulţeşte cu 5 (69X5=345) . Spune-mi, cât ţi-a ieşit. (345). Din această samă lasă afară pe numărul cel din armă, (=34), iară din ceeace ţi-a rămas sabtrage 2 (34—2=32) şi vei avea numărul anilor. De pildă, ea sant de 52 ani. 5 2 + 5 2 = 104. 104+5=109. 109X5=545. Din 545 se tale •omărol 5 din armă; rămâne 54. 54—2=52. Sont de 52 de ani.

Mulţumită publică Parohia Seaca, după terminarea casei şi su-

peredificateler parohiale confirmă marinimoşilor donatori de mai jos, primirea sumelor dăruite, şi pe această cale le aduce cale mai calde şi vii malţamiri: DI Niţ Yasile 800 Lei, dl Paloşan Eremia 1000 Lei, dl Dr Onoriu Cismaş 300 Lei, i i . Dăniiă Boilă 100 Lei, dl Vasile Radu 50 Lei! dl Ion Zamfir înv. 100 Lei, dl Dumitru Todoran tnv. penz. 500 Lei, dl Achim Morar iar. 100 Lei, i l Uio Franca Înv. 50 Lei, dl Emil Tătar proto­pop 100 Lei, dl Emil Dan primpretor 200 Lei, dl Dr Aurel Todoran adv. 100 Lei, dl Li vin Costea 100 Lei, dl anrel Guiţa Înv. 100 Lei, dl Ion Codrea notar 200 Lei, Rvrm. Ştefan Boşian 100 Lei, dl Hederean loan 100 Lei, dl Gaiţa Inocenţia 100 Lei, dl loan Stroia tnv. 100 Lei, dl Koncz Ioaa 100 Lei, dl Beseni Alex. 80 Lei, 41 Dr Cornelia Ghimbăşan 1000 Lei, preoţii trac-toali 650 Lei, Primăria Seaca 9000 Lei, Prefec­tura jud. Târnava Mică 8000 Lei, P. V. Consis-tor Blaj 5000 Lei, Fabrica «Ardeleană. Boziaş sticlă în valoare de 5616 Lei, Fabrica »Turnată* Boziaş sticlă în valoare de 1500 Lei, dl Dr Hor-vâth Arţar stejar In valoare de 1000 Lei. Dife­riţi ca same mai mici 232 Lei, în total: 36.378 Lei.

Banal Dumnezeu s i le răsplătească.

C o m i t e t u l

Q ' o n i n r f t l i ' Y ° diplomă de bacalaureat ^ «t ţ j i e r u u i p e n u m e l e H o r h a t S i l T i u

Se declară nulă tn mâinile oricui ar fi. 992 (1—1)

s ă n e î n g r i j i m d e m â n t u i r e a s u f l e t u l u i , c e e a c e m a i b i n e p r i n ce t i rea „ C Ă R Ţ I ­L O R B U N U L U I C R E Ş T I N " se p o a t e f a c e .

C i t i | i a ş a d a r ă î n p o s t u l m a r e : (Nrii 1,2 fi 3 s'an epuizat s'au vândut toţi). No. 4. D a r u l lu i D u m n e z e u , ne arată

cum putem deveni fii şi moşteni ai împărăţiei cerurilor. Cărticica coprinde 64 pagini şi se vinde cu 6 lei.

No. 5. A d e v ă r a t a f e r i c i r e , ne arată cum putem fi fericiţi aici pe pământ, şi mai ales în lumea ceealaltă. 64 pagini, preţul 6 lei

No. 6. T a i n a S p o v e d a n i e i , ne dă toate Îndrumările de lipsă, pentru ca să putem face o spovedanie bună şi cum se cade, conţinând şi o oglindă sufletească, din care ne putem cu­noaşte păcatele. 116 pagini preţul 15 lei.

No. 7. T â l c u i r e a a p o s t o l i l o r d i n D u m i n e c i l e d e p e s t e a n , este o broşură fără de care nu putem înţelege apostolii pe cari îi ceteşte cantorul. Broşura are 400 pag ni şi se vinde cu 50 lei.

No. 8. L e g e a s t r ă m o ş e a s c ă , ne araţ i , care este legea cu adevărat strămoşească a nea­mului românesc. Această broşură nu poate lip-de pe masa nici unui român. Are 116 pagini şi e vind e cu 15 lei.

No. 9. T â l c u i r e a E v a n g h e l i i l o r d i n t o a t e s ă r b ă t o r i l e d e p e s t e a n , nici nu mai trebue recomandată. Trebuie să o aibă fiecare creştin care cercetează biserica. Cuprinde 212 pagini şi se vinde cu 25 lei.

No. 10. T â l c u i r e a a p o s t o l i l o r d i n t o a t e s ă r b ă t o r i l o r d e p e s t e a n , In care tot creştinul află explicaţi apostolii, cari sunt mai greu de Înţeles. 171 pagini, preţul 20 lei.

No. 11. T a i n a t a i n e l o r : s f â n t a c u ­m i n e c ă t u r ă , de care nu se poate lipsi nici un creştin, care se cuminecă cel puţin odată la an, dupăcum nu se poate lipsi de No. 6, care este Taina Spovedaniei, celce vrea să se spove­dească. 96 pagini, preţul Lei 8.

No. 12. S f â n t a L i t u r g h i e , J e r t f a L e g i i NOUi, ne arată, cari sunt părţile sfintei liturghii, ce foloase ne aduce, pentru cine când şi unde se poate sluji; biserica şi părţile ei, sfintele vase şi odăjdii, limba sf. liturghii şi altele de folos pentru oricare creştin. 110 pa gini cu 12 lei.

No. 13. D u r e r e a , s o r a n o a s t r ă n e ­d e s p ă r ţ i t ă , este cea mai nouă broşură pe care cu siguranţă o va ceti fiecare creştin, pen truca numai citind această cărticică se va putea mângăia in durerile şi necazurile vieţii. 152 pa­gini cu 12 lei.

No. 14. T â l c u l E v a n g h e l i i l o r d i n t o a t e d u m i n e c i l e d e p e s t e a n , 57 de evanghelii sunt tâlcuite aici, stih de stih, pe larg şi după cei mai de seamă scriitori biseri­ceşti. Iară la sfârşitul fiecărei evanghelii veţi afla 3—4—5 învăţături scurte cari se pot trage din evanghelia aceea. Lucrarea se extinde pe 356 pagini şi costă abia 34 Lei.

No. 15. C ă r t i c i c a Miri lor. Pe cele 67 pagini ale acestei cărticele e arătat, ce trebue să ştie logodnicii înainte de a se căsători. Fiecare preot, tată sau mamă ar trebui să-şi cinstească credincioşii resp. feciorul sau fata de măritat cu această cărticică. Dar mai intâiu s'o cetească ei înşişi, ca să se convingă, ce mare binefacere este aeeastă cărticică pentru tinerime 1 Şi e atât de Ieftină, abia 6 Lei, încât şi cel mai sărac om o poate cumpăra.

No. 16. Cărticica soţ i lor de c ă s ă t o r i e , în care se arată tot ceeace trebue să ştie soţii de căsătorie despre divorţ, căsătoriile mixte piedecile dărâmătoare şi împiedecătoare de că­sătorie, apoi despre datorinţele pe cari le au unii faţă de alţii şi despre creşterea copiilor. 84 pagini preţul 8 lei.

No. 17. Cele 7 c u v i n t e d e p e c r u c e a l e lui Isus. Şapte predici de postul mare scrise pe înţelesul tuturor. — 72 pagini cu 6 Lei.

No. 18. Cum s ă n e c r e ş t e m cop i i i . Sfaturi pentru o cât mai bună creştere a copii­lor, scrise după cei mai de seamă pedagogi moderni, pe înţelesul tuturor, in spirit creştinesc — 84 pagini ca 8 Lei.

Convocare Domnii acţionari al bănci] Ca

trare S. A. din Iernat în lichidare vocaji la a d u n a r e a g e n e r a l ă care va avea loc în localul băncii ^ în ziua de 10 Aprilie 1938. orele Iar d a c i în aceasta zi na »> naml ra l necesar de acţionari pentra adanarea hotărlrllor valabil? de 25 Aprilie 1938 în acelaş Ioc ş| 0' următoarea ordine de zi: 1. Deschi constituirea adunării generale. 2 R chidatorulul şl Comitetului de Censo'° târlrea în privinţa acceptării dărilor' descărcarea lichidatorului şl Comite Censorl. 4. Hotărtrea referitor 1« P | J ! Alegerea de 3 membrrii şi 3 sapleas mltetul de censorl.

Jernut, 25 Martie 1938 ^Lichidator, L a s * I 0

Art. 13 din statute: La adunarea pot participa şl exercita dreptul devo acel acţionari ale căror acţiuni au f scrise pe nomele acestora in cartea până Ia ultima zl a anulai premergător nării generale şl a depus acţille la institutului, cu 5 zile înaintea adunări

Nr. 993

R a d i o f o n i ş t i l Doriţi să aveţi radiofonică perfectă tn nopţile lnngi de tnnei echipaţi aparatele de radio ea nslele B a t e r i i d e Î n c ă l z i r e dur**] in locul acumulatorilor. Gereţi-le pretat revânzători iar lămuriri tehnice dela U! D U R A , S. A . din T i m i ş o a r a .

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . Tr.

No 7 2 9 - 1 9 3 7

Publicaţie de licitaţi Snbsemnatul şefportărel prin ace

bilei că în baza declzlanil No. Q. 395 a judecătoriei Dlclo. In favorul recla [Or. Alexandra Vamoşla pentru Incasa antei de 4600 Lei — bani şi ace. ie termen de licitaţie pe z<na de 15 Mar orele 2 p. m. la faţa localul în Bl*jel mlclliut urmăritului Nr. C. 297 undfl vinde prin licitaţie publică judiciară 4 1 cal în valoare de 6200 Lei.

In caz de nevoie şl sob pretai di mare.

Dumbrăveni la 18 Martie 1938. Şefportărel FU

991 ( 1 - 1 ) r

Tipografia Seminarului Teologie gr.-cat. Blaj

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . Tr. M

N J . 6 5 9 - 1 9 3 7 . J

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef Portărel prin «ce*

blică c i în baza declzlanil No. O. 366$-a judecătoriei Blaj în favorul reclamanta Alexandra Vamoşla pentra încasarea ci de 10.000 lei — bani şl ace. se fixe»' men de licitaţie pe ziua de 16 Aprilie 193! 3 p. m. la faţa locului tn corn. Vale» la domlclllolul armirl taloi No. — 1 1 0

vor vinde prin licitaţiune pocl ic i jadld coşer 50, feldere porumb şi altele io v

de 13.900 lei. In caz de nevoie şi sob preţul de

mare. Dumbrăveni, la 18 Martie 1938.

990 ( 1 - 1 ) şef p o r t i r e l j ^