R A P O R T

cu referire la identificarea și analiza cauzelor care servesc drept temei pentru absolvenții instituțiilor medicale de a nu

se angaja în câmpul muncii în sistemul sănătății

Elaborat de Oleg Galbur, consultant local în cadrul asistenței în elaborarea Strategiei resurselor umane și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia

Chisinau 2011

2

C U P R I N S

Introducere.................................................................................................3

Evaluarea cauzelor neangajării viitorilor medici.........................................10 Motivele pentru care au decis sa devină medici.........................................10 Evoluția viziunilor referitor la profesia de medic pe parcursul studiilor......11 Specializările preferate în cadrul studiilor de rezidențiat............................14 Intențiile privind activitatea de muncă după absolvirea studiilor...............16 Intențiile de activitate în sectorul public al sănătății.................................18 Motivațiile activității conform propunerilor Ministerului Sănătății............20 Factorii ce demotiveaza activatatea conform repartizării Ministerului Sănătății în mun. Chișinău.....................................................22 Factorii ce demotiveaza activatatea conform repartizării Ministerului Sănătății în centre raionale....................................................23 Factorii ce demotiveaza activatatea conform repartizării Ministerului Sănătății în localități rurale...................................................24 Salariul acceptabil pentru activitate ca medic de familie în localități rurale......................................................................................25 Evaluarea cauzelor neangajării viitorilor lucrători medicali cu studii medii.............................................................................26 Concluzii....................................................................................................29

3

Introducere

Rapotul cu referire la identificarea și analiza cauzelor care servesc drept

temei pentru absolvenții instituțiilor medicale de a nu se angaja în câmpul muncii

în sistemul sănătății a fost elaborat în baza analizei rezultatelor unui sondaj

efectuat între elevii Colegiilor Național de Medicină și Farmacie, studenții anilor III

și VI de studii ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu” și medicii de familie rezidenți din anul III de instruire.

Sondajul a fost efectuat prin completarea unui chestionar, care include

următoarele întrebări:

I. Pentru viitorii medici

1. Care au fost motivele pentru care ati decis sa deveniți medic? a) A fost un vis al meu din copilarie și adolescență b) Parintii m-au îndrumat sa devin medic c) Părinții sau altcineva din rude sunt medici d) Poziția socială a medicilor și aprecierea înaltă a acestora de către

societate e) Profesia de medic este una care iti asigură un viitor prosper f) Profesia de medici asigură o perspectivă în carieră g) Profesia de medic asigură un salariu stabil h) Profesia de medic iti asigură in venit financiar satisfacator i) Alte motive

2. S-au schimbat viziunile DVS referitor la profesia de medic pe parcursul

studiilor? a) S-au schimbat radical b) Nu s-au schimbat c) Am devenit mai optimist d) Am devenit mai pesimist e) Sunt ferm în decizia de a deveni medic f) Regret decizia de a deveni medic g) Sunt derutat h) Am luat o decizie corcectă i) Am luat o decizie incorectă j) Alte opțiuni

3. Ce specializare doriți să obțineți după absolvirea facultății prin studii de

rezidențiat?

4

a) Profil chirurgical b) Profil internistic c) Profil pediatric d) Încă nu m-am apreciat e) Sunt absolut convins ca voi obține specilizarea dorita f) Nu sunt sigur ca voi obtine specializarea dorita g) Nu am nici o șansa sa obțin specilizarea dorita h) Nu voi continua studiile de rezidențiat i) Alte opțiuni

4. Ce intenții privind activitatea de muncă aveți după absolvirea studiilor de

rezidențiat? a) Să ativez în sectorul public al sănătății b) Să activez în sectorul privat al sănătății c) Să activez în domeniul cercetărilor științifice d) Să activez în alte domenii decât cel medical e) Am mai multe opțiuni dar încă nu m-am apreciat f) Nu am nici o opțiune g) Cu siguranță nu voi lucra în funcție de medic h) Voi emigra peste hotarele țării i) Alte opțiuni

5. În cazul cînd intenționați să activați în sectorul public al sănătății ce intenții

aveți? a) Să mă angajez conform propunerilor Ministerului Sănătății b) Să mă angajez doar în municipiul Chișinău c) Să mă angajez în muncipiile Chișinău sau Bălți d) Să mă angajez în muncipiile Chișinău, Bălți sau în unul din centrele

raionale e) Să mă angajez în raionul meu de origine f) Să mă angajez în localitatea mea de bastină g) Să ma angajez concomitent in sistemul privat h) Să activez în domeniul sănătății publice i) Alte opțiuni

6. Ce Vă motivează să activați după absolvirea studiilor de rezidențiat conform

propunerilor Ministerului Sănătății? a) Conștientizarea faptului că am urmat studuiile cu finanțare bugetară b) Conștientizarea faptului că populația țării are nevoie de asistență

medicală indiferent de mediu și localitate c) Dorința de a activa în raionul meu de origine d) Responsabilitatea față de populația satului meu unde în prezent nu

activează nici un medic

5

e) Conștientizarea faptului ca daca nu eu, atunci cine va acorda asistența medicală populației țării mele

f) Planific sa activez doar trei ani pentru a respecta repartizarea Ministerului Sănătății

g) Pentru a beneficia de facilitățile oferite de către Ministerul Sănătății tineriilor specialiști

h) Pentru că nu am alte posibilități de angajare i) Alte opțiuni

7. Ce Vă demotivează să activați conform repartizării Ministerului Sănătății în

municipiul Chișinău? a) Condițiile nesatisfăcătoare de muncă b) Concurența mare și neloială între medici c) Șansele reduse de dezvoltare a carierei d) Nu am șanse sa activez în municipiul Chișinău e) Șansele de angajare și promovare depind doar de existența unor

persoane influiente f) Lipsa spațiului locativ g) Salariul mic comparativ cu cosul minim de consum h) Imaginea nu atat de bună a medicului în societate i) Alte opțiuni

8. Ce Vă demotivează sa activați în Spitalele Raionale?

a) Condițiile nesatisfăcătoare de muncă b) Lipsa/insuficiența utilajului medical c) Șansele reduse de dezvoltare a carierei d) Șansele de promovare depind doar de existența unor persoane

influiente e) Lipsa spațiului locativ f) Infrastructura socială subdezvoltată a centrelor raionale (școli, gradinițe,

cente culturale, drumuri etc.) g) Salariul mic comparativ cu cosul minim de consum h) Imaginea nu atat de bună a medicului în societate i) Alte opțiuni

9. Ce Vă demotivează sa activați în localitățile rurale?

a) Condițiile nesatisfăcătoare demuncă b) Lipsa utiliajului medical în Centrele de Sănătate c) Șansele reduse de dezvoltare a carierei d) Lipsa trasnportului medical în Centrele de Sănătate e) Condițiile nesatisfăcătoare de trai în mediul rural f) Lipsa infrasructurii sociale (școli, gradinițe, cente culturale, drumuri,

apeducte, canalizare etc.) g) Salariul mic comparativ cu cosul minim de consum

6

h) Imaginea nu atat de bună a medicului în societate i) Alte opțiuni

10. Daca ar fi sa va angajați astazi pentru ce remunerare ați accepta sa activați

medic de familie într-o localitate rurală? a) 5 mii lei b) 7 mii lei c) 10 mii lei d) 12 mii lei e) 5 mii lei și condiții moderne de muncă, inclusiv utilajul medical necesar f) 7 mii lei și condiții moderne de muncă, inclusiv utilajul medical necesar g) 10 mii și condiții moderne de muncă, inclusiv utilajul medical necesar h) Nu as accepta nici pentru un salariu cât de mare nu ar fi i) Alte opțiuni

II. Pentru viitorii lucrători medicali cu studii medii

1. Care au fost motivele pentru care ati decis sa deveniți lucrator medical cu studii medii?

a) A fost un vis al meu din copilarie și adolescență b) Parintii m-au îndrumat c) Părinții sau altcineva din rude sunt lucrator medicali cu studii medii d) Poziția socială a lucratorilor medicali cu studii medii și aprecierea

înaltă a acestora de către societate e) Profesia de lucrator medical cu studii medii este una care iti asigură

un viitor prosper f) Profesia de lucrator medical cu studii medii asigură o perspectivă în

carieră g) Profesia de lucrator medical cu studii medii asigură un salariu stabil h) Profesia de lucrator medical cu studii medii iti asigură in venit

financiar satisfacator i) Alte motive

2. S-au schimbat viziunile DVS referitor la profesie de lucrător medical cu

studii medii pe parcursul studiilor? a) S-au schimbat radical b) Nu s-au schimbat c) Am devenit mai optimist d) Am devenit mai pesimist e) Sunt ferm în decizia de a deveni lucrator medical cu studii medii f) Regret decizia de a deveni lucrator medical cu studii medii g) Sunt derutat h) Am luat o decizie corcectă

7

i) Am luat o decizie incorectă j) Alte opțiuni

3. Ce specializare doriți să obțineți după absolvirea studiilor? a) Profil chirurgical b) Profil internistic c) Profil pediatric d) Încă nu m-am apreciat e) Sunt absolut convins ca voi obține specilizarea dorita f) Nu sunt sigur ca voi obtine specializarea dorita g) Nu am nici o șansa sa obțin specilizarea dorita h) Pentru mine nu contează domeniul de activitate i) Alte

4. Ce intenții privind activitatea de muncă aveți după absolvirea studiilor? a) Să ativez în sectorul public al sănătății b) Să activez în sectorul privat al sănătății c) Să urmez studii superioare d) Să activez în alte domenii decât cel medical e) Am mai multe opțiuni dar încă nu m-am apreciat f) Nu am nici o opțiune g) Cu siguranță nu voi lucra în funcție de lucrator medical cu studii medii h) Voi emigra peste hotarele țării i) Alte

5. În cazul cînd intenționați să activați în sectorul public al sănătății ce intenții aveți?

a) Să mă angajez conform propunerilor Ministerului Sănătății b) Să mă angajez doar în municipiul Chișinău c) Să mă angajez în muncipiile Chișinău sau Bălți d) Să mă angajez în muncipiile Chișinău, Bălți sau în unul din centrele

raionale e) Să mă angajez în raionul meu de origine f) Să mă angajez în localitatea mea de bastină g) Să ma angajez in sistemul privat h) Să activez în domeniul sănătății publice i) Alte

6. Ce Vă motivează să activați după absolvirea studiilor conform propunerilor Ministerului Sănătății?

a) Conștientizarea faptului că am urmat studuiile cu finanțare bugetară b) Conștientizarea faptului că populația țării are nevoie de asistență

medicală indiferent de mediu și localitate c) Dorința de a activa în raionul meu de origine

8

d) Responsabilitatea față de populația satului meu unde în prezent nu activează nici un lucrator medical cu studii medii

e) Conștientizarea faptului ca daca nu eu, atunci cine va acorda asistența medicală populației țării mele

f) Planific sa activez doar trei ani pentru a respecta repartizarea Ministerului Sănătății

g) Pentru a beneficia de facilitățile oferite de către Ministerul Sănătății tineriilor specialiști

h) Pentru că nu am alte posibilități de angajare i) Alte opțiun

7. Ce Vă demotivează să activați conform repartizării Ministerului Sănătății în

municipiul Chișinău? a) Condițiile nesatisfăcătoare de muncă b) Concurența mare și neloială între lucratorii medicali cu studii medii c) Șansele reduse de dezvoltare a carierei d) Nu am șanse sa activez în municipiul Chișinău e) Șansele de angajare și promovare depind doar de existența unor

persoane influiente f) Lipsa spațiului locativ g) Salariul mic comparativ cu cosul minim de consum h) Imaginea nu atat de bună a lucratorului medical cu studii medii în

societate i) Alte opțiuni

8. Ce Vă demotivează sa activați în Spitalele raionale sau Centrele medicilor de familie raionale?

a) Condițiile nesatisfăcătoare de muncă b) Lipsa/insuficiența utilajului medical c) Șansele reduse de dezvoltare a carierei d) Șansele de promovare depind doar de existența unor persoane

influiente e) Lipsa spațiului locativ f) Infrastructura socială subdezvoltată a centrelor raionale (școli,

gradinițe, cente culturale, drumuri etc.) g) Salariul mic comparativ cu cosul minim de consum h) Imaginea nu atat de bună a lucratorului medical cu studii medii în

societate i) Alte

9. Ce Vă demotivează sa activați în localitățile rurale? a) Condițiile nesatisfăcătoare demuncă b) Lipsa utiliajului medical în Centrele de Sănătate c) Șansele reduse de dezvoltare a carierei

9

d) Lipsa trasnportului medical în Centrele de Sănătate e) Condițiile nesatisfăcătoare de trai în mediul rural f) Lipsa infrasructurii sociale (școli, gradinițe, cente culturale, drumuri,

apeducte, canalizare etc.) g) Salariul mic comparativ cu cosul minim de consum h) Imaginea nu atat de bună a lucratorului medical cu studii medii în

societate i) Alte opțiuni

10. Daca ar fi sa va angajați astazi pentru ce remunerare ați accepta sa activați medic de familie într-o localitate rurală?

a) 3 mii lei b) 4 mii lei c) 5 mii lei d) 6 mii lei e) 3 mii lei și condiții moderne de muncă, inclusiv utilajul medical

necesar f) 4 mii lei și condiții moderne de muncă, inclusiv utilajul medical

necesar g) 5 mii și condiții moderne de muncă, inclusiv utilajul medical necesar h) Nu as accepta nici pentru un salariu cât de mare nu ar fi i) Alte opțiuni

Inițial completarii chestionarului, elevii, studentii și medicii rezidenți au fost

informați despre contextul efectuării sondajului respectiv, fiind menționat faptul

că este unul anonim si are drept scop identificarea unor soluții pentru motivarea

și cointeresarea reală a absolvenților instituți ilor de învățământ medical în

continuarea activității profesionale în cadrul sistemului public al sănătății.

În procesul completarii chestionarelor au fost create condiții adecvate

pentru asigurarea confidențialității datelor incluse, astfel fiind diminuată

posibilitatea includerii unor date ce nu corespund adevărului, care ar putea

inluiența rezultatele finale ale evaluării opiniei persoanelor implicate în sondaj.

Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 200 chestionați, câte 50 din

fiecare categorie (elevi ai învățământului mediu medical, studenți ai facultății

Medicină anul II și anul VI, medici de familie rezidenți aii I -III de instruire), iar

fiecare chestionat a putut menționa una sau mai multe optiuni din variantele

propuse sau sa exprime alte optiuni proprii.

10

Evaluarea cauzelor neangajării viitorilor medici

1. Motivele pentru care au decis sa devină medici

Analiza motivelor enuntate de studenți și medici rezidenți pentru care au

decis sa aleaga profesia de medic, demonstrează că majoritatea au făcut referire

la exemplul părinților sau a unor rude medici de profesie, care au influiențat

decizia la etapa orientării profesionale a tinerilor. Aceste circumstanțe au fost

evidențiate de majoritatea respondenților, depășind în toate cele trei catgorii

valoare de 60%, ceea ce dovedeste că viitorii medici în mare parte urmează calea

profesională a părinților sau a unor rude apropiate, asigurîndu -se astfel o

continuitate a domeniului de activitate și condiții favorabile pentru transmiterea

experienței acumulate de la parinți/rude către următoarele generații de medici.

Este relevant și faptul că cca 1/2 din respondenți au recunoscut că la etapa

orientării profesionale au urmat îndemnul părinților, indiferent daca aceștea sunt

de profesie medici sau activează în alt domeniu.

Este incontestabil faptul că deciziile privind orientarea profesională depind

de mediul în care se află tinerii și influiența persoanelor apropiate, iar p e

parcursul anilor se conturează o tendință ca părinții cu studii medicale să -și

orienteze copii spre același domeniu de activitate profesională, astfel asigurându -

se condiții pentru transmiterea experienței și continuitatea profesiei medicale,

dar și pentru inițierea unor activități private de familie.

De menționat că, cu trecerea a nilor, procentajul respondenților care au

menționat ca profesia de medic a fost un vis din coplilărie sau adolescență este în

descreștere, ajungînd de la 63% la studenții anului III până la 40% la medicii

rezidenți, ceea ce denotă ca pe parcursul studiilor viitorii medicii se axează

prioritar pe spectele practice ale profesiei medicale și mai puțin pe romantism.

Aceleași tendințe se observă și în cazul altor motive menționate, cum a fi poziția

socială a medicilor, viitorul prosper, perspectiva în carieră și salariul stabil asigurat

de profesia de medic - opțiuni cu tentă materială (Diagrama nr. 1).

11

Diagrama nr. 1 Motivele pentru care au decis să devină medici (% din respondenți)

Astfel, cca 1/3 din studenții anului III s-au aratat optimiști și mai încrezuți că

profesia aleasă le va asigura un viitor prosper, un nivel satisfăcător de salarizare și

o carieră profesională de succes. Însă odata cu avanarea în procesul de formare

profesională se observă o diminuare a acestui optimism, astfel că o parte redusă

din studenții anului VI și medici rezidenți pun accentul pe aceste aspecte (în

mediu 15-20%), ceea ce poate fi interpretata ca o tendință cu efect negativ.

Prin urmare, evaluările efectuate demonstrează că doar fiecare al 3-4 viitor

medic este motivat de aspectele materiale ale profesiei cum ar fi nivelul salariului

comparativ cu alte ramuri ale economiei naționale, posibilitatea de a avea o

salarizare durabilă pe parcusrul vieții, asigurarea unui nivel satisfăcător de trai

comparativ cu alte categorii sociale, specificul muncii, aprecierea societății etc.

Rezultatele în cauză corelează cu rezultatele obținute în cadrul evaluării

atractivității profesiei medicale și nivelului de salarizare a lucrătorilor medicali,

care au constat că alegerea profesiei de medic de către tinerii din Republica

Moldova este determinată prioritar de factorii generali, cum ar fi cultură, tradiție,

continuitate profesională, poziție socială, siguranță, dorința de a fi cât mai util

oamenilor și societății etc., decât de cei financi ari-economici (salariu, venituri

finaciare consierabile etc.).

Este relevant și faptul că doar cca 25% sau doar fiecare al 4 -lea din viitorii

medici consideră salarizarea stabilă și dirabilă ca un factor atractiv pentru

12

continuarea activității de medic, ceea ce reprezintă mai degrabă un factor evident

demotivant, dat fiind faptul că remunerarea muncii medicilor este la un nivel

absolut necorespunzător eforturilor depuse în procesul prestării serviciilor

medicale, medicii plasându-se în categoriile de angajați cu salarii relativ mici.

În același timp, este semnificativ faptul că cca 1/2 din viitorii medici

consideră că profesia respectivă, totuși, le va asigura un venit financiar

satisfăcător, în pofida salarizării insuficiente a medicilor, ceea ce presupune că

viitorii medici sunt optimiști referitor la perspectivele de viitor și încrezuți că

domeniul de activitate le va asigura condiții decente de trai.

2. Evoluția viziunilor referitor la profesia de medic pe parcursul studiilor

Analiza rezultatelor evoluției viziunilor referitor la profesia aleasa denotă o

fluctuație a stării de spirit a viitorilor medici pe parcursul studiilor, astfel că

entuziasmul studenților primilor ani de studii se atenuează către finele studiilor

superioare, iar ulterior pe parcursul instruirii de rezidențiat situația se aterstă o

ameliorare ușoară la acest capitol.

Astfel, cca 63% din studenții anului III au aceleași viziuni și atitudini pozitive

referitor la profesia de medic, iar cca 46% în continuare sunt fermi în decizia de a

deveni medic de profesie. Pe parcursul primilor ani de studii cca 37% din studenți

au devenit chiar mai optimiști și mai încrezuți în decizia de a deveni medici, iar cca

59% în continuare consideră că decizia de a deveni medic este una corectă.

În același timp, diapazonul studenților anului III mai pesimiști variază în

limitele a 10% și 16%, ceea ce permite să afirmăm că cel puțin un student din zece

sunt mai puțin încrezuți în decizia de a fi medic, iar cca 14% sunt fermi convinși că

au luat o decizie incorectă. Categoric regretă decizia de a deveni medic doar cca

8% din studenții anului III, iar 11% sunt derutați în această ordine de idei și nu au

putut contura o poziție concreta referitor la aceste aspecte.

Astfel, cele expuse demonstrează că mai mult de 1/2 din studenții anului III

sunt optimiști și fermi în decizia de a deveni medici, iar cca fiecare al zecelea

13

student este pesimist și regreta decizia luată. Faptul că totuși cca 10-14% din

repondenții acestei categorii nu au o atitudine pozitivă referitor la activitatea în

domeniu medical, deși anterior au ales anume această profesie, poate fi explicată,

probabil, prin dificultățile acestora în realizarea procesuluii de studii, susținerea

examenelor și altor forme de evaluare, dat fiind faptul că sondajul s-a desfășurat

în preajma sesiunii de absolvire a anului III de studii, care este una deosebit de

complicată pentru majoritatea studenților. Chiar și cei cca 35% din studenții

anului III de studii care nu au formulat o atitudine clară la acest capitol, ne fac sa

credem că sunt într-o situație incertă sau au anumite dificultăți în procesul de

studii, care nu le permit sa contureze clar o viziune în acest sens (Diagrama nr. 2).

Diagrama nr. 2 Evoluția viziunilor referitor la profesia de medic pe parcursul studiilor (% din respondenți)

Spre finele studiilor superioare optimismul studenților se reduce

semnificativ, astfel că doar 40% din studenții anului VI consideră că calea urmată

este una corectă, ceea ce este cu 19% mai puțin decăt în cazul studen ților anului

III. Scade considerabil și procentajul celor care nu și-au schimbat viziunile referitro

la profesia de medic de la 63% la anul III până la 42 la anul VI de studii, iar către

finele studiilor superioare sunt fermi convinși în decizia de a deven i medici doar

39%, comparativ cu 46 % la anul III de studii. De subliniat faptul, că cca 24% din

studenții anului VI consideră că și-au schimbat radical viziunile referitor la profesia

de medic, ceea ce denotă anumite circumstanțe cu caracter nefavorabil, care

influiențează și denaturează masiv starea de spirit a viitorilor medici.

14

Concomitent, crește cu cca 5% numărul studenților care sunt pesimiști,

derutați sau consideră incorecta decizia de a deveni medic, deși se află la finele

studiilor superioare ș i în preajma obținerii diplomei de medic. Mai mulți studenți

din anul VI de studii (cca 5%) și -au exprimat alte opțiuni decât cele inlcuse în

chestionar, menționând că speranțele și planurile de viitor nu țin de activitatea în

cadrul sistemului public de sănătate sau consideră că diploma obținută le va

permite doar să continue studiile medicale peste hotarele țării.

Degradarea stării de spirit a studenților anului VI și atenuarea optimismului

referitoir la continuarea activității în domeniul medical poate fi explicat, în mare

parte, prin incertitudinea în care se află persoanele respective referitor la șansele

obținerii specializării dorite în cadrul studiilor postuniversitare, care se obține în

bază de concurs. O altă explicație a stării de spirit agravate a studenților anului VI,

majoritatea cu familii și copii, ar putrea fi faptul că diploma obținută după

absolvirea facultății nu le oferă alte șanse și oportunități de plasare în câmpul

muncii, dar le permite doar sa participe la concursul de admiterte în rezidențiat.

Opțiunile enunțate de către medicii rezidenți, denotă o ameliorare a stării

de spirit, aceștea dând dovadă de mai mult optimism și încredere în viitorul

profesional, ce se explică prin faptul că aceștea deja sunt determinați în sensul

domeniului de activitate și au o claritate referitor la perspectivele de viitor.

3. Specializările preferate în cadrul studiilor de rezidențiat

Conform prevederilor legislației în vigoare, instruirea postuniversitară prin

rezidențiat a medicilor este strict obligatorie în Republica Moldova pentru a

obține dreptul la activitate practică independentă, iar absolvenții studiilor

superioare profil medical practic nu au dreptul să plaseze în câmpul muncii într-o

formă sau alta de activitate medicală.

Din aceste motive, obținerea specializării preferate pentru studii

postuniversitare de către asbsolvenții facultății Medicină este o etapă de o

semnificație majoră și o importanță decisivă în procesul de formare profesională a

15

medicilor, dat fiind faptul că aceștea ulteri or nu mai dispun de posibilitatea de a

obține o alte specializare, fiind nevoiți să activeze într-un domeniu, care, posibil,

nu a fost unul preferat.

Acest punct din chestionare a fost completat doar de studenții anului II și VI

de studii, dat fiind faptul că medicii rezidenți sunt deja apreciați referitor la

specializarea urmată în cadrul studiilor postuniversitare de rezidențiat.

Evaluările efectuate în cadrul sondajului respectiv au demonstrat că mai

mult de jumătate din studenți (57% anul II și 64 % anul VI) planifică să obțină

specializări profil chirurgical, cca 1/3 din studenți ( 38% anul III și 31% anul VI)

intenționează sa activeze în domeniul internistic, iar cca 1/6 din studenți ( 16%

anul II și 12% anul VI) sunt dispuși să obțină o specializare pro fil pediatric. De

menționat că 1/3 din studenții anului III nu sunt apreciați referitor la specializarea

preferata pentru instruire de rezidențiat, iar către finele studiilor superioare doar

15% încă nu sunt apreciați definitiv, acesta însemnând că au mai multe opțiuni.

Un alt obiectiv al chestinonării a fost și evaluarea gradului de încredere în

obținerea specializării dorite în cadrul concursului pentru admitere la rezidențiat,

care anterior se organiza în baza unui examen, iar ultimii ani se organizează în

baza reușitei pe parcursul studiilor superioare, acestui concurs fiind unul decisiv în

cariera profesinală a medicilordeoarece decide domeniul concret de activitate

(Diagrama nr 3).

Diagrama nr. 3 Specializările preferate în cadrul studiilor de rezidențiat (% din respondenți)

16

Astfel, rezultatele obținute demonstrează că doar cca cca 1/5 din studenți

(25% anului III și 1 8% anul VI) sunt convinși că vor promova cu succes examenul

de admitere la studii de rezidențiat și vor obține specializarea dorită , ceea ce

poate fi considerat ca un indicator cu caracter nefavorabil. Respectiv, cca 2/3 din

studenți (61% anul II și 67% anul IV) și-au exprimat nesiguranța în ceea ce privește

obținerea specilizării dorite, iar pe parcusrsul studiilor această nesiguranță doar

se agravează, dat fiind faptul că studenții absolvenți demonstrează mai multă

incertitudine comaparativ cu cei din anul III de studii. Este semnificativ și faptul că

cca ¼ din studenți (21% anul II și 30% anul VI) consideră că nu au nici o șansă în

obținerea specializării dorite. Drept gavă poate fi apreciată și situația în care

fiecare al 6-lea student nu planifică sa continue studiile postuniversitare, cel puțin

în republica Moldova, ceea ce denotă că aceștea posibil vor abandona activitatea

în domeniul medical sau vor emigra peste hotarele țării după absolvire.

4. Intențiile privind activitatea de muncă după absolvirea studiilor

Rezultatele obținute în cadrul evaluării intențiilor de angajare a studenților

și medicilor rezidenți după absolvirea studiilor sunt destul de nefavorabile pentru

sistemul public de sănătate, sector pentru care sunt pregatiții viitorii medici, ccea

ce demonstrează că sectorul public de sănătate este foarte puțin atractiv, nu doar

pentru medicii rezidenți, dar chiar și pentru studenți.

Astfel, doar cca 1/2 din studenții din anul III chestionați intențione ază să

activeze după absolvire în cadrul sistemului public al sănătății, iar nivelul acestui

indicator scade pe parcursul anilor de studii, astfel că doar cca 1/3 din studenții

din anul VI chestionați planifică sa activeze în sectorul public de sănătate, iar în

cazul medicilor rezidenți nivelul acestui indicator se reduce pană la cca 1/4.

Aceste date sunt în corelațiile cu rezultatele obținute în cadrul evaluării nivelului

de angajare a medicilor după absolvirea studiilor de rezidențiat, conform cărora în

ultimii 7 ani real se angajau doar cca 1/3 din numărul total de absolvenți.

17

Concomitent, intențiile viitorilor medici de a activa în sectorul privat al

sănătății sunt în creștere continuă (31% anul III, 45, anul VI și 44% rezidenți), ceea

ce dovedește că a ctivitatea în cadrul sectorului privat al serviciilor medical este

mai atractiv decât în cel public, datorită, în primul rând nivelului de salarizare mai

înalt, dar și conduițiilor de activitate mai satisfăcătoare (Diagrama nr. 4).

Diagrama nr. 4 Intentiile de angajare după absolvirea studiilor (% din respondenți)

Pe parcusul studiilor mai mulți viitori medici se arată interesați de

activitatea didactico-științifică, iar ponderea celor ce intenționează să profeseze în

domeniul respectiv se dublează, astfel că cca 12% din medicii rezidenți chestionați

au enunțat acest domeniu ca unul de perspectivă.

În același timp , este alarmant faptul că cca 1/3 din medicii rezidenți

planifică sa activeze în alte domenii ale economiei naționale , în pofida faptului că

au urmat o instruire universitară de 6 ani și studii postuniversitare de rezidențiat

cu o durată de 3-4 ani. Este și mai grav faptul că cca 18% din studenții anului VI

chestionați și 23% din medicii rezidenți chestionați sunt ferm convinși că nu vor

activa în funcție de medic, iar cca 1/5 din respondenți, inclusiv medici rezidenți,

încă nu sunt apreciați în sensul viitorului profesional. La categoria celor ce vor

abandona sistemul de sănătate pot fi plasați și cei care intenționează să emigreze

peste hotarele țării după absolvirea studiilor superioare sau de rezidențiat și care

constituie în mediu cca 1/4 din cei chestionați.

18

5. Intențiilei de activitate în sectorul public al sănătății

Circumstanțele activității viitorilor medici în sistemul public al sănătăț ii

variază extrem de mult atat în interiorul categoriilor de respondenți, cât și între

categoriile respective, ceea ce demonstrează că problemelor existente la acest

capitol pot fi soluționate doar printr -o abordare complexă, ținând cont de mulți

factori ce influiențează decizia tinerilor referitor la activitatea profesională.

La etapa obținerii diplomei de licență și a dreptului de activitate

profesională independentă majoritatea medicilor au familii, deseori dețin spațiu

locativ în mun. Chișinău, iar pe parcursul studiilor de rezidențiat majoritatea

activează concomitent prin cumulare conform calificării sau în alte domenii

(prestari servicii, promovarea medicamentelor, domeniul tehnologiilor

informaționale etc), ceia ce se reflectă asupra deciziei de continuare a activității

profesionale după absolvirea studiilor de rezidențiat.

Anume din aceste motive cca 2/3 din respondenți intenționează să activeze

exclusiv în mun. Chișinău au în mun. Bălți, localități urbane care asigură condiții

mult mai confortabile de trai comparativ cu alte localități din țară. Majoritatea

absolută a respondenților acceptă să activeze în muncipii sau în centre raionale,

însă categoric nu ar accepta un loc de muncă în localitățile rurale.

Intențiile de activitate după absolvire în raionul de origine se reduc

considerabil pe parcursul anilor de studii de la 33% în anul III la 24 în anul VI și

16% în cazul medicilor rezidenți, ceea ce denotă că atractivitatea instituțiilor

medicale raionale este destul de modestă, iar efectuarea stagiilor practice în

instituțiile respective de către studenți pe parcusrul studiilor și de către medicii

rezidenți nu poartă un caracter atractiv, dar din contra îndepartează viitorii medici

de aceste instituții.

Activitatea profesională în localitățile rurale, inclusiv în cele de baștină, este

una cu caracter absolut neatractiv, dat fiind faptul că doar 7% din medicii

rezidenți analizează și posibilitatea continuării activității profesionale în localitățile

19

rurale, chiar și în satul de baștină, deși această ideie este acceptată de cca 22% din

studenții anului II chestionați și 16% din studenții anului VI (Diagrama nr. 5).

Diagrama nr. 4 Circumstanțele activității în sistemul public al sănătății (% din respondenți)

Este destul de negativ faptul că doar 1/3 din studenții anului III chestionați

au enunțat dorința de a activa conform repartizării Ministerului Sănătății, în cazul

studenților anului VI nivelul acestui indicator se reduce până la 31%, iar în cazul

medicilor rezidenți scade până la 24%. Realmente, doar fiecare al 4-lea medic

rezident intenționează să activeze conform repartizării Ministerului Sănătății, în

pofidă facilităților de care beneficiază această categorie de tineri specialiști.

În această ordine de idei, rezultatele evaluărilor demonstrează că facilitățile

acordate de stat celor ce accepta angajarea conform necesităților sistemului de

sănătate nu a devenit un factor motivant pentru tinerii specialiști, iar aceasta

dovedește că refuzul acestora de a activa în mediul rural nu este determinat atât

de factorii sistemului de sănătate, cât de factorii sociali, cum ar fi infrastructura

localităților rurale, lipsa serviciilor, drumurilor calitative, rețelor de asigurare cu

apa potabilă și de canalizare etc.

Este semnificativ și faptul că majorit atea respondenților și -au exprimat

intenția de a activa concomitent în sistemul public și în sectorul privat al sănătății

prin cumulare externă, ceea ce denotă că remunerarea muncii în sectorul public

al sănătății din start este percepută insuficientă și nu asigură un trai decent.

20

6. Motivațiile activității conform propunerilor Ministerului Sănătății

Deși studiile medicale superioare, tradițional, se desfășoară prioritar cu

finanțare bugetară, acest factor nu este unul motiant pentru activitatea ulterioară

conform necesităților sistemului sănătății, fiind neglijat tot mai mult de studenți și

rezidenți. În pofida faptului că cca 47% din studenții anului III chestionați enunță

această opțiune ca una importantă, totuși doar 32% din studenții anului VI sunt

de aceiași părere, iar în cazul medicilor rezidenți, acest indicator se reduce până la

11%, ceea ce înseamnă că la etapa deciziei privind continuarea activității

profesionale doar 1 absolvent din 10 ia în calcul faptul că a urmat studii în bază

bugetară și ar fi rezonabil sa activeze, cel puțin trei ani, conform necesităților

sistemului de sănătate.

O evoluție identică se atestă și în cazul evaluării ni velului de conștiință și

responsabilitate față de faptul că populația țării are nevoie de asistență medical ă

indiferent de mediu și localitate , iar nivelul acestui indicator scade continuu de la

32% în anul III la 25% în anul VI și la 15% în cazul medicilor rezidenți. Această

situație denotă că viitorii medici pot fi motivați doar prin pârghii de cointeresare

financiară și non -financiară și mai puțin prin chemare la conștiință,

reponsabilitate, poziție civică, daca nu eu, atunci cine etc.

Dorința de a activa în raionul de origine practic lipsește cu desăvârșire la

absolvenții învățământului medical superior, astfel că doar cca un medic din zece

dorește să se angajeze în rainul de baștin, ceea ce poate fi explicat prin faptul că

perosnele respective dispun de spațiu locativ , loc de muncă pentru soț/soție,

părinți medici sau în funcții cu putere de decizie etc.

Aceiași abordare se atestă și în cazul lipsei medicului de familie în satul de

baștină timp îndelungat, circumstanțe care practic nu influiențează decizia de

angajare a medicilor după absolvire, durata totală de studii de 9 ani îndepărtând

viitorii medici de problemele localității de baștină, iar faptul că populația satului

nu beneficiază pedeplin de asistență medicală primară sau de urgență, nu

deranjează și nu motivează. Prin urmare, doar cca 15% din studenții anului III de

21

studii au enunțat aceasta opțiune ca una importantă, acest indicator micșorându -

se pînă la 10% din studenții anului VI și doar 6% din medicii rezidenți . Și mai puțin

importantă pentru viitorii medici este necesitatea conștientizării datoriei față de

popor, populația raionului de origine, satului de baștină etc. astfel că enunțul

dacă nu eu atunci cine doar cca 5% din respoinenți l -au evidențiat ca unul

semnificativ (Diagrama nr. 6).

Diagrama nr. 6 Motivațiile activității conform propunerilor Ministerului Sănătății

Este necesar de subliniat și faptul că doar 1/3 din studenții anului III

chestionați consideră repartizarea Ministerului Sănătății ca un factor motivant, iar

această poziție degradează trepat, astfel că doar fiecare al 5 -lea absolvent al

facultății mai ține cont de acest factor, iar în cazul medicilor rezidenți acest

indicator se reduce până ls 14%.

O evoluție absolut inversă se atestă în cazul motivării angajării în sistemul

public al sănătății prin posibilitatea de a beneficia de facilitățile oferite de către

Ministerul Sănătății tineriilor specialiști. Deși doar cca 10% din studenții anului III

pun accentul pe aceste facilități, ceea ce poate fi explicat prin lipsa informațiilor la

acestă etapă a studiilor, către finele studiilor superioare și pe parcursul studiilor

de rezidențiat cca 1/3 din respondenți consideră facilitățile oferite destat ca un

factor cu caracter motivant, care atrage tinerii specialiști pentru activitate în

raioane, cel puțin timp de trei ani.

22

7. Factorii ce demotiveaza activatatea conform repartizării Ministerului Sănătății în mun. Chișinău

Deși majoritatea respondenților și-au exprimat dorința de a continua

activitatea profersională după absolvire anume în mun. Chișinău, prin intermediul

sondajului respectiv au fost identificați unii factori cu caracter demotivant pentru

activitate în instituțiile medico-snitare din capitală.

Astfel, condițiile de muncă nu sunt considerate un impediment pentru

continuarea activității în mun. Chișinău și nici salariul nu este perceput ca un

factor demotivant, ceea ce permite a afirmă că viitorii medici sunt dispuși să

accepte condiții mai puțin favorabile de activitate doar pentru a avea un loc de

muncă în municipiu (Diagrama nr. 7).

Diagrama nr. 7 Factorii ce demotiveaza activatatea conform repartizării Ministerului Sănătății în mun. Chișinău

În același timp, factori cu caracter profind demotivanți au fost enunțați

concurența neloială între medici (72% anul VI și 66% rezidenți) și faptul că șansele

de angajare și promovare depind în mare măsură sau exclusiv doar de susținerea

unor persoane influiente, fenomen ce demonstrează că majoritatea viitorilor

medici nu cred în corectitudine și echitate la etapa promovării profesionale. Cca

1/3 din respondenți consideră că, în general, nu au șanse de activitate în mun.

Chișinău, ceea ce poate fi explicat prin același fenomen de neîncredere în șansele

și forțele proprii, fiind un criteriu deosebit de nefavorabil.

23

8. Factorii ce demotiveaza activatatea conform repartizării Ministerului Sănătății în centre raionale Activitatea în cadrul instituțiilor medico -sanitare raionale pe parcursul

studiilor universitare și ulterior celor de rezidențiat devine tot mai neatrtactivă,

ponderea respondenților , care ar accepta această opțiune , devenind tot mai

redusă, deși această descendență este determinată mai mult de factori ce nu tin

de activitatea profesională sau de sistemul sănătății . Deși studenții anului III sunt

mai flexibili la capitolul activității profesionale în centrele raionale, ulterior aceste

intenții se diminuează masiv.

Astfel, majoritatea respondenților consideră că unul din cei mai

demotivanți factori pentru activitate în centrele raionale este infrastructura

subdezvoltată a localităților respective (școli, gradinițe, centre culturale, servicii,

drumuri, instituții etc.), care să asigure întreaga gamă de necesități ale viitorilor

medici. Un alt factor cu carcter demotivat enunțat de majoritatea respondenților

este salariul mic comparativ cu coșul minim de consum, care, în pofida investițiilor

și eforturilor depuse pe parcursul anilor de stduii, este mai modest comparativ cu

alariul unor angajați din alte ramuri ale economiei naționale (Diagrama nr. 8).

Diagrama nr. 8 Factorii ce demotiveaza activatatea conform repartizării Ministerului Sănătății în centre raionale

Deasemenea negativ acționează asupra viiotrilor medici încrederea că și în

centrele raionale nu există șanse de creștere și promovare profesională fără

intervenția unor unor pesoane influiente.

24

9. Factorii ce demotiveaza activatatea conform repartizării Ministerului Sănătății în localități rurale

Deși majoritatea respondenșilor sunt conștienți de gravitatea problemei

privind asigurarea populației rurale cu asistență medicală primară, ponderea celor

care palnifică după absolvire să activeze în mediul rural este extrem de

neînsemnată, iar pe parcursul anilor de studii acest indicator se reduce continuu.

Astfel, analiza rezultatelor sondajului a conturat două categorii de factori ce

demotivează activitatea viitorilor medici în localitățile rurale, care țin de condițiile

sociale și condițiile de activitate profesională. Prin urmare, cca 93% din medicii

rezidenți chestionați, dar și majoritatea studenților anilor II si VI de studii, enunță

lipsa infrastructurii sau subdezvoltarea acesteia în localitățile rur ale (școli,

gradinițe, cente culturale, servicii, drumuri, apeducte, canalizare etc.) ca factor

principal demotivant pentru activitate în aceste localități (Diagrama nr. 9).

Diagrama nr. 9 Factorii ce demotiveaza activatatea conform repartizării Ministerului Sănătății în localități rurale

Lipsa infrastructurii se răsfrânge asupra calității vietii și, ca urmare, pentru

majoritatea viitorilor medici condițiile trai nesatisfacătare în localitățile rurale

constituie un alt impediment pentru activitate în localitățile rurale.

O alta categorie de factori demotivanți frecvent enuntată de respondenți

înclude salariul mic, lipsa trasnportului medical și utilajului medical modern, dar

și, în general, a condițiilor de muncă destul de modeste, a șanselor reduse pentru

dezvoltarea continuă a carierei în cazul activității în localitățile rurale.

25

10. Salariul acceptabil pentru activitate ca medic de familie în localități rurale

Afirmațiile precum că salariul este unul din principalele motive ale

neangajării medicilor tineri specialiști în localitățile rurale nu au fost confirmate în

cadrul evaluărilor în cauză, deși este luat în calcul de majoritatea viitorilor medici .

Mai mult de jumătate din respoindenți sunt fermi că nu vor accepta plasarea în

câmpul muncii în localitățiloe rurale nici într-un caz, indiferent de mărimea

salriului sau alte facilități . Această stare de spirit la medicii tineri specialiști s -a

observat pe parcursul mai multor ani la etapa desfășurării campaniilor de

repartizare/târgurilor locurilor de muncă pentru absolvenșilor studiilor de

rezidențiat, în cadrul cărora aproape 1/2 din medici refuzau categoric activitatea

în localitățile rurale și chiar în centrele raionale (Diagrama nr. 10).

Diahgrama nr. 10 Salariul acceptabil pentru activitate ca medic de familie în localități rurale

Este semnificativ faptul că pe parcursul anilor de studii cerintele către

mărimea salariului sunt tot mai mari, iar opțiunile studenților anului III de studii

nu mai coincid cu cele ale studenților anului VI și, cu atât mai mult, nu coincid cu

cele ale medicilor rezidenți. Rezultatele sondajului denotă că respondenții care ar

accepta sa activeze în localitățile rurale în funcție medic de familie (cca 1/5 din

respondenți), consideră că salriul ar trebui sa fie la nivelul de cca 10-12 mii lei, dar

cu condiții de muncă satisfăcătoare. Prin urmare, doar majorarea salariului nu

este un factor atractiv și motivant pentru activitate în localitățile rurale, iar

asigurarea populației rurale cu cadre medicale va fi posib ilă doar în contextul

dezvoltării economice a țării , inclusiv dezvoltarea infrastructurii localitățilr rurale.

26

Evaluarea cauzelor neangajării viitorilor lucrători medicali cu studii medii

Analiza rezultatelor evaluării opiniilor elevilor învățământului medical

mediu, referitor la motivele neangajării după absolvire conform necesităților

sistemului de sănătate, denotă că, în linii generale, și această categorie de

respondenți au enunțat aceleași opțiuni ca și viitorii medici.

Astfel, majoritetea elevilor chestionați au confirmat că urmează studiile

repective deoarece este un vis din copilărie sau la indrumarea părinților/rudelor

care activează în domeniul medical, ceea ce demonstrează că majoritatea elevilor

învățământului medical mediu vin cu intenții nobile de a activa în domeniul

medical, acrodând asistență medicală asemeni părinților sau rudelor apropiate.

În același timp, cca 4/5 din respondenți consideră că profesia aleasă nu

asigură un viitor prosper sau o perspectivă în cariera profesională și ni ci salariul

nu este unul satisfăcător, care să asigure o stare materială comparabilă cu alte

categorii de salariați ale economiei naționale. Anume din aceste optimismul

elevilor Colegiilor de medicină se epuizează în primii ani de activitate și deseori

lucrătorii medicali cu studii medii abandonează activitatea profesională și se

orientează spre alte domenii de activitate.

Este semnificativ faptul că pe parcursul studiilor majoritatea elevilor își

mențin viziunile inițiale referitor la profesia aleasă sau chiar viziunile acestora

devin mult mai pozitive, spre deosebire evoluția negativă a viziunii viitorilor

medici asupra profesiei. Majoritatea absolută a elevilor (cca 4/5) sunt fermi

convinși în continuare că decizia de a deveni lucrător medical cu studii medii este

una corecta și nu intenționează să -și modifice planurile de perspectivă, dar cu

excepția celor ce planifică continuarea studiilor în învățământul medical superior.

Opțiunile elevilor învățământului medical mediu privind continuarea

activității după absolvire s-au divizat în trei categorii de bază, fiecare cca câte 25-

30% din repondenți. Cca 1/3 din elevi și -au exprimat disponibilitate de a activa în

sectorul public al sănătății conform necesităților instituțiilor medico -sanitare, cca

27

1/3 planifică să activeze îm sectorul privat al sănătății, iar cca 1/3 planifică

continuarea studiilor în cadrul învățămîntului medical superior. Doar un număr

limitat de elevi ai enunțat cecelalte opținuni precum ar fi emigrarea peste

hotarele țării sau activitatea în alte domenii decât cel medical. Aceste rezultate cu

certitudine pot fi considerate favorabilă, dat fiind faptul că majoritatea elevilor

sunt dispuși să activeze conform calificării profesionale în sectorul public sau

privat sau sa continue studiile superioare, ramânând în continuare în cadrul

sistemului de sănătate.

Cca 40% din respondenți și-au exprimat disponibilitatea de a activă conform

repartizării Ministerului Sănătății, ceea ce confirmă atitudinea responsabilă a

elevilor față de necesitatea asig urării populației cu asistență medicală și, în

special, a populației din localitățile rurale. Cca 30% din elevi sunt dispuși să

continue activitatea în cadrul instituțiilor medico -saniatre din municipiile Chișinău

și Bălți, deși sunt conștienți că salariul lucrătorilor medcali cu studii medii este sub

nivelul coșului minim de consum. Este semnificativ faptul că elevii originari din

raioanele de sud și de centru ale țării intenționează să se angajeze în mun.

Chișinău, iar cei originari din raioanele de nord tind sa se angajeze în mun. Bălți,

ce se explică prin tendința de a fi aprope de parinți sau de locurile de baștină.

Un factor cu caracter motivant caracteristic elevilor învățământului medical

mediu este dorința de a activa în raionul de origine sau c hiar în satul de baștină,

fenomen care de asemenea nu ste caracteristic viitorilor medici. Elevii dau dovadă

de mai multă dorință de a activa în localitățile rurale, inclusiv în satul de baștină

sau raionul de origine, deoarece conștientizează faptul că urmează studiile în baza

finanțării bugetare anume pentru a se implica ulterior în procesul de acordare a

asistenței medicale populației, în special din meiul rural.

Cel mai motivant factor pentru activitate conform repartizării Ministerului

Sănătății este oportunitatea de a beneficia de facilitățile oferite de stat pentru

această categorie de specialiști în cazul angajării în raioane. Anume aceaste

faciulități au sporit în ultimii ani nivelul asigurării instituțiilor medico-sanitare

28

publice raionale cu personal medical mediu, spre deosebire de instituțiile din

mun. Chișinău, unde situația este una deosebit de complicat la capitolul

completarii cu această categorie de specialiști.

Prin urmare, inluderea și a personaelor cu studii medii angajate după

absolvire în mun. Chișinău în categoria beneficiarilor de facilități oferite de stat ar

putea fi o soluție pentru soluționarea problemele existente în acest sens,

deoarece majoritatea absolută a elevilor au enunțat ca factori demotivanți anume

lipsa spațiului lo cativ și salariul mic, dificultăți deosebit de complicate pentru

această categorie de angajați.

În calitate de factori demotivanți pentru activitate în instituții medico -

sanitare publice raionale dar și în localitățile rurale majoritatea respondenților au

menționat condițiile nesatisfăcătoare de muncă, lipsa spațiului locativ și salariul

mic comparativ cu coșul minim de consum în localitățile respective. Celelalte

opțiuni incluse în chestionar precum ar fi lipsa utiliajului medical, șanse reduse de

dezvoltare a carierei, infrastructura subdezvoltată a centrelor raionale au fost

mult mai puțin enunțate de către elevi. Din aceste motive anume prin acordarea

facilităților respective tinerilor specialiști care se angajează conform repartizării

Ministerului Sănătății, în localitățile rurale au fost atrași multi absolvenți ai

Colegiilor de Medicină, în mare parte fiind acoperite necesitățile instituțiilor

medico-sanitare raionale dar și a Centrelor de Sănătate autonome.

Evaluarea viziunilor elevilor referitor la mărimea acceptabilă a salariului

demonstrează că majoritatea absolută consideră oportun salariul de 5-6 mii lei,

care în viziunea acestora le-ar permite o existență decentă și ar servi un factor

motivant pentru activitate în sistemul public al sănătății.

În același timp, cca 15% din respondenți sunt fermi convinși că nu vor

accepta angajarea în localitățile rurale nici pentru un salariu, deoarece sunt unii

sunt originari din localități urbane, alții intenționează neaparat să continue

studiile superioare sau să emigreze peste hotare imediat după absolvirea

instituției de învățământ.

29

Concluzii:

1. Majoritatea elevilor și studenților instituțiilor de învățămân medical și -au ales

profesia din considerente general umane (dorința de a ajuta oamenii, de a salava

vieți omenești, de a fi util societății etc.), la îndemnul părinților și rudelor sau

pentru a continua activitatea profesională a părinților medici, ceea oferă

oportunități de dezvoltare a afacerilor de familie private în domeniul prestării

unor servicii medicale, cum ar fi cele stomatologice sau diagnostic-consultative.

2. Pe parcursul anilor de studii, urmare a contactului cu instituțiile medico -

sanitare, viziunea studenților învățămîntului medical superior referitor la profesia

aleasă degradează continuu, aceștea devenind tot mai pesimiști referitor la

activitatea profesională în viitor.

3. Intențiile viitorilor medici privind activitatea după absolvire în cadrul sistemului

public al sănătății se reduc considerabil pe parcursul anilor de studii (doar cca 1/2

din studenții din anul III, cca 1/3 din studenții din anul VI și cca ¼ din medicii

rezidenți), iar o parte considerabilă din absolvenți nu ar accepta angajarea în afara

mun. Chișinău nici într-un caz, indiferent de ofertele propuse.

4. Evaluările au demonstrat că pentru absolvenții învățământului medical mediu

facilitățile oferite de stat sunt un factor motivant pentru activitate conform

necesităților sistemului de sănătate, cel putin trei ani, însă studenții

învățământului medical superior și medicii rezidenți nu au evidențiat careva

factori cu caracter motivant pentru activitate în sistemul public al sănătății.

5. Factori cu caracter profind demotivanți pentru activitate în mun Chișinău sunt

concurența neloială între medici și faptul că ș ansele de angajare și promovare în

carieră depind în mare măsură sau exclusiv de susținerea unor persoane

30

influiente, fenomen ce demonstrează că majoritatea viitorilor medici au o

atitudine destul de rezervată față de transparență, corectitudine și echitate la

etapa promovării profesionale.

6. Unul din cei mai demotivanți factori pentru activitate în centrele raionale este

infrastructura subdezvoltată a localităților respective (școli, gradinițe, centre

culturale, instituții, servicii, drumuri, apeducte, canalizare etc.), care nu asigură

întreaga gamă de necesități habituale ale viitorilor medici și se răsfrânge negativ

asupra calității viții în localitățile respective. Un alt factor demotivant este salariul

mic comparativ cu coșul minim de consum, care, în pofid a investițiilor și

eforturilor depuse pe parcursul anilor de studii (9-11 ani), deseori este mai

modest comparativ cu salariul unor angajați din alte ramuri ale economiei

naționale.

7. Viitorii medici consideră că salariul mediu acceptabil ar fi la nivelul 10-12 mii lei,

iar viitorii lucrători medicali cu stduii medii și -ar dori un salariu de 5-6 mii lei, deși

o parte considerabilă din absolvenți nu acceptă angajarea conform necesităților

sistemului de sănătate indiferent de mărimea salariului.

8. Majorarea salariului nu este un factor atractiv și motivant pentru activitate în

localitățile rurale, iar asigurarea populației rurale cu cadre medicale ar putea fi

posibilă, cel puțin parțial, doar printr -o abordare plurifactorială și în contextul

dezvoltării economice a țării, inclusiv dezvoltarea infrastructurii localitățilr rurale.