Nume: Muntean Mdlina RalucaGrupa:112Quaestio de CrciunTextul care aparine perioadei clasice este: Aciunea nu este altceva dect mijlocul de a urmri n justiie ceea ce ni se datoreaz. (Celsus, 44.7.51) Aciuni mpotriva debitorului insolvabil existau nc din vechiul drept roman, dar obligaia era privit ca un drept de proprietate. Astfel, proprietarul putea dispune dup bunul plac de bunul su, la fel cum creditorul putea dispune de persoana debitorului insolvabil. n acest context, debitorul apare ca un obiect i nu ca persoan.

Obligaia a atins dezvoltarea ei maxim n perioada clasic, mai exact n primele secole ale Imperiului Roman, odat cu economia de pia, cnd tranzaciile comerciale au ajuns la apogeu. n aceast perioad au loc schimbri importante n mentalitatea juridic roman. Una dintre acestea o reprezint legtura ce se nate din obligaie, care nu mai este privit din unghi material, ci juridic. Prin aciunea mpotriva debitorului, creditorul nu mai urmrete persoana fizic a acestuia, ci, dimpotriv, bunurile lui. Aceast idee este consacrat i n textul de mai sus (Aciunea nu este altceva dect mijlocul de a urmri n justiie ceea ce ni se datoreaz. (Celsus, 44.7.51) Prin expresia ceea ce ni se datoreaz, Celsus evideniaz schimbarea de la persoana fizic la bunuri deoarece n urma unei obligaii, creditorului i se datoreaz bunurile debitorului i nu sctrict persoana fizic a acestuia. Aceast schimbare apare odat cu dispariia formalismului rigid din vechea perioad a dreptului roman i constituie apogeul dreptului clasic roman n materie juridic.Ne ntrebm ce importan a avut aceast schimbare? n fond, exista o aciune mpotriva debitorului care nu-i executa prestaia i n vechiul drept roman. Este adevarat, nsa odat cu apariia conceptului din dreptul clasic, creditorul cruia nu i-a fost ndeplinit prestaia putea urmri de aceast dat direct bunurile debitorului, iar satisfacia era mult mai mare. Adic, creditorul obinea pn la urm ceea ce i se datora i nu era nevoit s-l nlnuiasc pe respectivul debitor, ba chiar n unele cazuri s-l omoare. Aceast teorie a urmariri bunurilor este cu att mai favorabil debitorului.