PVRC 1.2 SUPRAFEŢE FORESTIERE CARE ADĂPOSTESC … final PVRC.pdfPVRC 1.2 SUPRAFEŢE FORESTIERE...

PVRC 1.2

SUPRAFEŢE FORESTIERE CARE ADĂPOSTESC SPECII DE

PLANTE RARE, AMENINŢATE, PERICLITATE SAU

ENDEMICE

I. Metodologia de evaluare:

(1) Identificarea VRC 1.2.

VRC 1.2Specii ameninţate, periclitate şi endemice: Unul din aspectele cele mai importante

referitoare la valoarea de biodiversitate este prezenţa speciilor ameninţate, periclitate sau

endemice (conf. anexelor Ghidului PVRC). Pădurile care adăpostesc populaţii ale unor astfel

de speciisunt categoric foarte importante pentru menţinerea biodiversităţii, deoarece aceste

specii sunt foarte sensibile la schimbările mediului lor de viaţă (ex: modificarea habitatului,

accesibilitatea anumitor resurse, modificarea raporturilor cu alte specii din biocenoză etc.),

exploatare, boli etc. Orice schimbare majoră datorată unei anumite perturbări poate duce la

dispariţia speciei, neexistând posibilitatea ca ulterior, după evenimentul perturbator, aceasta să

se poată extinde din nou datorită exemplarelor existente în alte puncte ale arealului (i.e. aşa-

numite refugii).

Criteriul 6.21 din cadrul Principiului 6 al sistemului de certificare FSC (Principiul 6 FSC:

Impactul asupra mediului) se referă la speciile rare, ameninţate sau periclitate în general. Ca

urmare, acest ghid construit pe baza Principiului 9 al sistemului de certificare FSC

(Principiul 9: Pădurile cu Valoare Ridicată de Conservare) se referă doar la acele suprafeţe

forestiere care conţin concentraţii deosebite de specii rare sau ameninţate. În plus sunt

incluse aici şi speciile endemice.

Evaluarea preliminarăa inceput cu verificarea listelor din Anexa 1 a "Ghidului Practic

Privind Identificarea si Managementul Padurilor cu Valoare Ridicata de Conservare", care

indică speciile de plante considerate importante pentru VRC 1.2. Pentru a verifica prezenţa

unora dintre aceste specii s-au cules informaţii de la instituţii de învăţământ şi cercetare,

ONG-uri de specialitate, APM, administraţia silvică. Astfel au fost identificate speciile care

pot sa existeîn zonă precum şi locurile unde aceste pot să apară. Pentru confirmare a fost

necesară o evaluare în teren (i.e. evaluarea completă).

1 Criteriul 6.2: “Se vor aplica măsuri de protecţie pentru speciile rare, periclitate şi pentru habitatele acestora (ex.: locuri de

împerechere şi hrănire). Zonele de conservare şi ariile protejate trebuie stabilite în funcţie de volumul şi intensitatea

activităţilor forestiere şi a unicităţii resurselor aflate în pericol. Vânătoarea, pescuitul, amplasarea de capcane şi recoltarea

produselor forestiere în mod neadecvat trebuie atent controlate”.

Evaluarea completă a fost necesara pentru a confirma dacă speciile de plante din anexa 1 apar într-adevăr în pădurile în cauză sau în

ecosistemele (altele decât pădurea) limitrofe acestora . Ca urmare, au fost necesare investigaţii în teren pentru determinarea prezenţei speciilor

respective(pentru a vedea dacă este îndeplinită condiţia de prag).

In urma evaluarilor pe teren a fost confirmata prezenta exemplarelor de Taxus Baccata , care, desi în parcelele identificate se executaseră tăieri de

produse principale (P1, P2), acestea se constituiau intr-o populaţie viabilă

Procesul de evaluare a PVRC este unul deschis, astfel incat daca vor fi determinate in viitor prezenta unora din speciile vizate, suprafetele in

cauza vor fi luate in considerare, declatate VRC 1.2.

(2) Constituire PVRC 1.2 (localizare & cartare).

Suprafeţele identificate că indeplinesc condiitiile de prag pentru constituirea de PVRC 1.2 sunt situate în U.P. Plaiul Manului Ilieni u.a.

113B şi respectiv în U.P. Piciorul Bătrân u.a. 62A.

Parcela 113B se regaseşte pe versantul drept tahnic al pârâului Plasa, cu expoziţie nord-vestică, populaţia de tisă fiind localizată în zona

centrală a versantului, aceasta neregăsindu-se pe toată suprafaţa parcelei.

Parcela 62A este localizată pe partea dreaptă tehnic a pârâului Berivoi, expoziţia generală fiind nord-vestică. Populaţia viabilă de tisă

fiind identificată în zona centrală a parcelei, în partea medie a versantului.

În ambele situaţii, suprafaţa ocupată cu tisa trebuie evidenţiată şi connstituită o nouă subparcelă în care să se aplice un management

adecvat valorii identificate.

II. Evidenta PVRC 1.2 identificare

II.1. „Taxus baccata”

II.1.1Descrierespeciei:

A. Ecologia specie /Statut de conservare;

Specie de climat montan-oceanic, preferând staţiunile adăpostite, umbrite cu umiditate atmosferică ridicată. Este foarte sensibilă la secetă.

De aceea la altitudini mici apare foarte rar, suferind totodată din cauza ingheţurilor târzii.

Manifestă preferinţă faţă de solurile bogate, fiind întâlnită mai frecvent pe soluri brune sau rendyinice, de pe calcare, aerisite, eutrofe-

meyotrofe, cu regim normal de umiditate.

Are temperament pronunţat de umbra, fiind considerate speciia indigenă lemnoasă cu temperamental cel mai delicat. Manifestă totuşi o

mare plasticitate adaptativă faţă de acest factor ecologic, deoarece se poate dezvolta şi în plină lumină, mai ales acolo unde umidtatea din

sol şi din atmosferă îi sunt asigurate la nivel optimal.

În urma evaluării finale starea de conservare a specieieste una favorabilă, în cadrul suprafeţelor fiind identificate atât specii mascule cât

şi female şi deasemenea au fost identificate sxemplare din diferite clase de vârstă inclusiv puieţi.

Deşi în cadrul suprafeţelor identificate cu tisă au fost executate lucrari de exploatare forestieră şi implicit consistenţa etajului dominant

este una scazuta (0,4-0,5), nevoia de umbrire a speciei poate fi compensată de umiditatea din sol şi de expoziţia nord-vestică a

versantului.

B. Conditiile prag: viabilitatea populatiaei / localizare sit (denumire / specii asociate)

În cadrul suprafeţelor menţionate, au fost identificate atât exemplare femele cât şi mascule de tisă, existând puieţi în diferite stadii de dezvoltare.

Ambele PVRC-uri sunt situate in ROSCI0122 Munţii Făgăraş, pe versantul nordic al masivului, în etajul fitoclimatic Montan de Amestec,

speciile forestiere de bază fiind fagul, bradul şi molidul

II.1.2. Amenintari:

Factori antropici:

Construirea si intretinerea drumurilor limitrofe (drumuri forestiere, cai de scos-apropiat);

Pasunatul si trecerea turmelor prin habitat;

Depozitarea rezidurilor menajere;

Exploatarea arboretului batrân ramas pe picior in suprafaţa cu tisă;

Factori abiotici si biotici:

Regenerarea şi dezvoltarea intensă a speciilor de rubus hirtus şi rubus idaeus.

II.1.3. Masuri minime de conservare: Tipul al II-lea functional (TII) -regim de conservare.

• Lucrări speciale de conservare(TII)

• Restrictionarea pasunatului;

• Caile de scos apropiat sa tina cont de raspandirea populatiilor;

• Stabilirea unor norme clare de depozitare a deseurilor menajere pentru muncitorii care activează in zona forestieră.

• Evitarea constituirii de căi de scos - apropiat in zona PVRC şi în zona tampon a acesteia.

II.1.4 Evidenta PVRC identificate:

IDUA Categ.

VRC

Sub-categ.

VRC

Pondere

u.a. Detalii VRC Masuri Management

Conform baza de

date GIS WWF - -

% Specia:

Tip Functional:

Restrictii:

122301062 A 1 1.2 5 Tisa (TII)

Lucrări speciale de conservare

122801113 B 1 1.2 10 Tisa (TII)

Lucrări speciale de conservare

II.2. „Taxus Baccata”

II.2.1 Descrierea speciei

Arbust sau arbore indigen de pâna la 15-20 (25)m înălţime.

Tulpina este mai puţin dreaptă decât la majoritatea speciilor de gimnosperme, formeayă ritidom de la vârste mici.

Coroana la început ovoidal-conică, ulterior globuloasă, cu ramuri vii până aprope de sol, bogată, de culoare întunecată.

Lujerii verzi cu muguri ovoizi de asemenea verzi.

Frunzele persistente,aciculare,turtite, de 1,5-2 cm lungime şi cca 2 mm lăţime, persistente dispuse pectinat. Pe faţa superioară sunt verde-închis

iar pe faţa inferioară sunt verzi-gălbui.

Florile sunt unisexuat-dioice.

Seminţele sunt fructe false denumite galbulus, cu o parte cărnoasă (aril) roşietică care o acoperă incomplet (până sub vârf)

Maturaţia este anuală prin augst-septembrie

III. Plan de monitorizare

1.Suprafeţe ce adăpostesc specii rare, ameninţate, periclitate sau endemice. (VRC 1.2)

Monitorizarea parcelelor se face anual sau cu ocazia fiecărei intervenţii silvice în parcelele limitrofe PVRC-urilor.

Monitorizarea suprafeţelor cu tisă din cadrul OS Codrii Fagaras

monitorizare:

a) Suprafaţa unitatii amenajistice ocupata de specie; Indicator de baza masurabil suprafata (ha) ce va urmarii evolutia in suprafata a speciei

(raspandire sau restrangere din cauze biotice, abiotice sau antropice);

b) Starea favorabila de conservare. Va exprima procentul din suprafata (%) ocupat de specie aflata intr-o stare favorabila de conservare in

raport cu indeplinirea obiectivelor pentru care a fost infiintata aria protejata. Acest indicator va fi estimat de catre institutia responsabila

administrarea suprafeţei forestiere.

Perioada monitorizarii:

Ca recomandare pentru evaluarile pe teren este perioada iunie-iulie.

Periodicitatea:

Raportarea indicatorilor de monitorizare (de catre administratorul suprafeţei forestiere) va fi anuala.

Responsabili:

Responsabilitarea revine administratorului suprafeţei foresti

UP u.a

Indicatori de monitorizare

Perioada Periodicitatea Responsabil Observatii Suprafata

(ha)

Stare faforabila de

conservare

(%)

2013 2014 2013 2014 (luni) (ani) (functie) (interpretarea indicatorilor) Piciorul Batran 62 A 9

100 iunie - iulie anuala Sef de Ocol Prezenţa specie Txus Baccata, în

stare favorabilă de conservare. Plaiul Manului Ilieni 113B 5

PVRC 1.3

SUPRAFEŢE FORESTIERE CU

UTILIZARE SEZONALĂ CRITICĂ



Aceste suprafete asigura menţinerea unor specii care, doar în anumite perioade sau în

anumite etape din viaţa lor, folosesc pădurea ca ecosistem. În astfel de perioade speciile

respective se concentrează /utilizeaza sezonal anumite păduri care reprezintă (în acea

perioadă) un habitat indispensabil pentru existenţa şi perpetuarea lor. Termenul de „utilizare

sezonală critică” este folosit aici tocmai pentru a sublinia importanţa acestor locuri pentru

existenţa speciilor respective şi mai ales importanta acestora în aceste perioade sau etape ale

vieţii. Se includ aici locurile critice pentru reproducere, locurile pentru adăpost/iernat şi

cele pentru migrare /conectivitate /pasaj.

S-au luat în considerare doar speciile care, în anumite perioade ale existenţei depind de

ecosistemul de pădure. Este deci cazul unor specii care în cursul vieţii au nevoie de habitate

diverse (e.g. suprafeţe de pădure, rarişti, goluri, stâncării, turbării, cursuri şi luciuri de apă

etc.) dar care se concentrează în păduri în anumite perioade critice pentru existenţa lor (i.e

deci există o utilizare sezonală critică).

(2) Constituire PVRC 1.3 (localizare & cartare).

Scopul constituirii este menținerea/ îmbunătățirea în extindere, calitatea şi viabilitatea

acestorconcentraţii semnificative, prin asigurarea menținerii siturilor și resurselor de care

acestea depind (i.e. zone critice de reproducere, refugiu, adapost/iernareși cele pentru

migrare). Suprafeţele identificate ca facând parte din această subcategorie au fost desemnate

de reprezentanţi ai administraţiei forestiere sau alte categorii de factori interesati, pe baza

observaţiilor efectuate in desfăşurarea activităţii acestora.

Astfel, au fost constituite PVRC 1.3 în primul rând, toate unităţile amenajistice în care una

dintre speciile din Anexa 22 se găseşte în concentraţii critice în anumite momente (i.e.

perioade critice) ale existenţei sale.

2 Ghid practic privind identificarea şi managementul Padurilor cu Valoare Ridicată de Conservare


II.1. „Concentrare sezonala critica”

Locuri de „rotit” pentru cocoşul de munte

II.1.1 Descrierea valorilor /situatiilor de concentrare critica

Locuri de „rotit” pentru cocoşul de munte

Cocosul de munte preferă pădurile de răşinoase pure şi limita de jos a golului alpin, dar este

întâlnit şi la limita superioară a pădurilor de amestec din tot lanţul muntos. Mănâncă lăstari şi

muguri de conifere şi o mare varietate de fructe de pădure. Fauna nevertebrată, completează

hrana vegetală a cocoşului de munte, oferind, în zonele neumblate de om, toate condiţiile de

existenţă necesare speciei.Puii mănâncă insectele şi râmele pe care le găsesc în pământ.

Perioada de reproducere la cocoşul de

munte ţine de la mijlocul lunii aprilie

până la mijlocul lunii mai. Găina de

munte îşi construieşte aşternutul la

rădăcina unui copac. De obicei cloceşte

5-8 ouă, iar perioada de incubaţie

durează 28 de zile.

Puii părăsesc cuibul din prima zi după

ieşirea din ou, însă găina de munte le

oferă în continuare protecţie împotriva

prădătorilor şi adăpost împotriva vremii

nefavorabile.

II.1.2 Amenintari:

Păşunatul intensiv în zona de rotit

Executarea căilor de scos apropiat prin zona de rotire

Executarea lucrărilor silvice în parcelel limitrofe locurilor de rotit in lunule aprilie –

mai

Nematerializarea zonei de rotit ca o subparcelă separată

II.1.3 Masuri de management:Tipul II functional (TI1),

Lucrari speciale de conservare (TII)

Proiectarea caile de scos apropiat adecvata;

Restrictionarea interventiilor in perioada de rotire

Martie-aprilie 500 m “zona tampon”;

Promovarea unei diversitati compozitionale si structurale.

Subparcelare & categorie functionala adecvata


idua Categoria

VRC

Sub

cat.VRC

Ponderea

ua Detalii VRC Masuri management

110102085 1 1.3 100% Loc rotit cocos de munte T IV Lucrări speciale de conservare

110301061 C 1 1.3 100% Loc rotit cocos de munte T IV Lucrări speciale de conservare


110902076 A 1 1.3 100% Loc rotit cocos de munte T IV Lucrări speciale de conservare

110902076 D 1 1.3 100% Loc rotit cocos de munte T IV Lucrări speciale de conservare

110401043 E 1 1.3 100% Loc rotit cocos de munte T IV Lucrări speciale de conservare



110401026 B 1 1.3 100% Loc rotit cocos de munte T IV Lucrări speciale de conservare


110401026 G 1 1.3 100% Loc rotit cocos de munte T IV Lucrări speciale de conservare



122801102 H 1 1.3 100% Loc rotit cocos de munte T IV Lucrări speciale de conservare




110401075 A 1 1.3 100% Loc rotit cocos de munte T IV Lucrări speciale de conservare



III. Plan de monitorizare Suprafeţe de rotit la cocoşul de munte

Tabel Nr. 3 Monitorizarea suprafeţelor de rotit la cocoşul de munte

UP ua

Indicatori de

monitorizare Perioada Periodicitatea Responsabil Observatii

Nr estimat de exemplare

2013 2014 luni ani funcţie (interpretarea indicatorilor)

Primaria Beclean 085 Mai - iulie anuală Şef de district Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Dragus 061 C Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Dragus 062 C Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Harseni 076 A Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Harseni 076 D Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Lisa 043 E Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Lisa 043 D Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Lisa 027 C Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Lisa 026 B Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Lisa 026 D Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Lisa 026 G Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Comp. Plaiul Manului Ileni 101 D Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Composesorat Plaiul Manului Ileni 102 G Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Composesorat Plaiul Manului Ileni 102 H Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Composesorat Serban 074 G Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Dragus 058 G Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Dragus 058 D Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Lisa 075 A Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Recea 075 C Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Primaria Sambata de Sus 052 D Supafeţe de rotit la cocoşul de munte

Indicatori de monitorizare:

a) Numar estimat de exemplare . Valoarea PVRC este data de prezenta exemplarelor in

perioada de rotit

b) Perioada monitorizarii:

Perioada optima pentru analiza indicatorilor este aprilie-mai,cu ocazia controlului de fond.

Periodicitatea:

Pentru monitorizare periodicitatea va fi anuala.

Responsabili: Responsabilitarea revine şefului de districtîn cadrul controlului de fond

II.1. „Concentrare sezonala critica”

Refugii de iernare pentru capra neagră

II.2.1 Descrierea valorilor /situatiilor de concentrare critica identificate

Refugii de iernare pentru capra neagră

Capra neagra este regasita cu predilectie in regiunile stancoase si pe pajistile alpine din

Europa, in special, in Carpati (Retezat, Parang, Fagaras, Bucegi), Pirinei si Alpi, si din Asia

Mica.

Capra neagra se hraneste cu diferite ierburi, lucerna, licheni, muschi, foioase si lastari.

Caprele negre pot consuma o multitudine de plante care sunt otravitoare pentru om, cum ar fi

tisa, degetelul rosu si matraguna, dar evita urzicile si feriga.

Iarna când stratul de zăpadă creşte, caprele negre coboară la limita superioară a pădurii

sau se localizează pe lângă culmile proeminente de pe care vântul spulberă zăpada şi unde mai

găsesc ceva iarbă uscată pe care o consumă.

Maturitatea sexuala este atinsa diferit in functie de sex, masculii la 3 ½-4 ani, iar femelele la

circa 2 ½ ani.

La capra neagra, perioada de gestatie este de 170 zile (circa 6 luni).

De regula, femela da nastere unui singur pui si, mai rar, la 2-3. Nasterea puilor are loc de cele

mai multe ori primavara tarziu, in lunile mai-iunie, iar majoritatea iezilor nou-nascuti isi pot

urma mama, imediat dupa fatare.

II.2.2 Amenintari:

Executarea lucrărilor silvice în parcelele de refugiu pentru capră neagră în iernile

grele, abundente în zăpadă

Nematerializarea zonei de refugiu ca o subparcelă separată

II.2.3 Masuri de management:Tipul II functional (TI1),

Lucrari speciale de conservare (TII)

Lucrari de ingrijire a arboretelor;

Proiectarea adecvata a cailor de scos apropiat;

Restrictionarea interventiilor in timpul iernilor grele;

Subparcelare & categorie functionala adecvata


idua Cat.

VRC

Subcat

.VRC

Pondere

ua Detalii VRC Masuri management

122801101 D 1 1.3 100% Refugiu Capra Neagra T II Lucrări special de conservare

122801102 G 1 1.3 100% Refugiu Capra Neagra T II Lucrări special de conservare

122801102 H 1 1.3 100% Refugiu Capra Neagra T II Lucrări special de conservare




110401075 A 1 1.3 100% Refugiu Capra Neagra T II Lucrări special de conservare

110501075 C 1 1.3 100% Refugiu Capra Neagra T II Lucrări special de conservare



110102086 1 1.3 100% Refugiu Capra Neagra T II Lucrări special de conservare




110301057 F 1 1.3 100% Refugiu Capra Neagra T II Lucrări special de conservare

110301056 B 1 1.3 100% Refugiu Capra Neagra T II Lucrări special de conservare

110301055 E 1 1.3 100% Refugiu Capra Neagra T II Lucrări special de conservare


110902088 1 1.3 100% Refugiu Capra Neagra T II Lucrări special de conservare














Suprafeţe de refugiu pentru capră neagră Tabel Nr. 4 Monitorizarea suprafeţelor de refugiu pentru capră neagră

UP ua

Indicatori de

monitorizare Perioada Periodicitatea Responsabil Observatii

Numar estimat de

exemplare

2013 2014 luni ani funcţie (interpretarea indicatorilor)

Comp. Plaiul Manului Ileni 101 D sezon de

vegetatie

anual sef district Suprafeţe refugiu capră neagră

Comp. Plaiul Manului Ileni 102 G Suprafeţe refugiu capră neagră

Comp. Plaiul Manului Ileni 102 H Suprafeţe refugiu capră neagră

Composesorat Serban 074 G Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Dragus 058 G Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Dragus 058 D Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Lisa 075 A Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Recea 075 C Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Sambata de Sus 052 D Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Beclean 087 A Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Beclean 086 Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Dragus 055 A Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Dragus 054 C Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Dragus 057 G Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Dragus 057 F Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Dragus 056 B Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Dragus 055 E Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Dragus 055 C Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Harseni 088 Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Harseni 062 E Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Harseni 077 A Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Harseni 061 G Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Harseni 066 E Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Harseni 077 C Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Harseni 078 B Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Recea 075 B Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Sambata de Sus 052 B Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Sambata de Sus 051 D Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Sambata de Sus 051 C Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Sambata de Sus 051 B Suprafeţe refugiu capră neagră

Primaria Sambata de Sus 051 A Suprafeţe refugiu capră neagră


a)Numar estimate de exemplare; Indicator de baza ce va indica prezenta valorii in zona desemnata;


Perioada optima pentru analiza indicatorilor este in perioada de iarna, perioada în care exemplarele de capra neagra coboara pentru adapost.

Periodicitatea: anuală

Responsabili: Responsabilitarea revine şefului de districtîn cadrul controlului de fond

PVRC 3

SUPRAFEŢE FORESTIERE CU

ECOSISTEME RARE, AMENINŢATE SAU PERICLITATE


(1) Identificarea VRC 3.

Anumite ecosisteme sunt larg răspândite în timp ce altele sunt rare (fie datorită condiţiilor

naturale fie datorită presiunii antropice). Pentru conservarea biodiversităţii este necesară

perpetuarea tuturor ecosistemelor (i.e. atât a celor larg răspândite cât şi a celor rare) pe o

suprafaţă suficient de mare. În cele mai multe cazuri, numai o parte din suprafaţa necesară

este inclusă în ariile protejate existente care au ca scop conservarea biodiversităţii (i.e. unde

perpetuarea acestor ecosisteme este asigurată). Aşadar, pentru a acoperi suprafaţa dorită şi

mai ales întreg arealullorde răspândire, este necesară gospodărirea raţională a acestor

ecosisteme şi în afara reţelei de arii protejate.

Această categorie VRC include doar acele suprafeţe forestiere care fie sunt localizate în

ecosisteme rare, ameninţate sau periclitate fie conţin ecosisteme rare, ameninţate sau

periclitate. Aceste păduri pot reprezenta ecosisteme care au fost larg răspândite în trecut însă

au fost distruse în mare parte de diverse activităţi antropice sau ecosisteme care sunt rare în

mod natural (datorită condiţiilor de mediu limitative). Tot aici se includ şi ecosistemele care

adăpostesc asociaţii rare ale unor specii care, luate separat, sunt în general larg răspândite.

Bineînţeles, conservarea ecosistemelor rare(indiferent de motivul pentru care sunt rare) are o

prioritate ridicată având în vedere fragilitatea lor şi pericolul mare de dispariţie.

(2) Constituire PVRC 3 (localizare & cartare).

În cadrul PVRC 3 au fost au fost identificate şi constituite trei categorii de valori, respectiv

A.2.1, B.3.3 şi D.

Subcategoria A.2.1 – Complexe de rarişti de Pinus cembra şi tufăriţuri de Pinus mugo, a fost

identificat la limita altitudinală a etajului forestier, pe expoziţie nord-vestică la altitudini de

peste 1300m.

Subcategoria B.3.3 – Paduri de Alnus incana pe râuri de munte, se regaseşte în lungul râurilor

de munte, la altitudini de 800-1100 m

Subcategoria D. – Ecosisteme forestiere cu caracter primar, au fost identificate mai ales în

zonele inaccesibile, unde factorul antropic nu a influenţat structura ecosistemului.

II. Evidenta PVRC 3 identificare II.1. „Complexe de rarişti de Picea abies şi/sau Pinus cembra şi tufărişuri de Pinus

mugo”

II.1.1 Descriere habitat:

A. Rariştetipică pentru etajul subalpin - alpin al Carpaţilor româneşti. Starea de

conservare este una favorabilă, în habitat regăsindu-se elementele floricole şi arbustive

specific acestora.

Stratul arborilor au o acoperire redusă de sub 60% şi înălţimi de 10-18 m, acestea

scayând odată cu creşterea în altitudine.

Corespondenta:

Habitat Natura 2000: 9420 Alpine Larix decidua and/or Pinus cembra forests

Romania: Rarişti sud-est carpaticede molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus Cembra) cu Bruckenthalia

spiculifolia.

Asociatii vegetale:

Bruckenthalia spiculifolia, Vaccinium myrtilus, Vaccinium vitis-idaea.

.

B. Structura cenotica:

i) Specii edificatoare: Pinus cembra, Picea abie, Sorbus aucuparia

ii) Specii caracteristice: Bruckenthalia spiculifolia, Vaccinium myrtilus, Vaccinium vitis-

idaea.

iii) Alte specii prezente:

Arbori –

Arbusti – Alnus viridis, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Salix silensiaca.Specii

ierbacee –Fagaria vesca, Luzula luzuloides, Oxalis acetosela

II.1.2. Amenintari:

Factori antropici:

Incendii de pădure

Păşunat


Avalanşe

II.1.3. Masuri minime de conservare: T II – Masuri speciale de conservare.

- Lucrari de conservare (TII)

- Descoplesiri, Curatiri, Rarituri;

- Taieri de Conservare;

- Mentinerea ecosistemelor;

Nu afecteaza semnificativ productia


IDUA Categ. Sub-categ. Pondere Detalii VRC Masuri Management

VRC VRC u.a.

110102085

3 3A

100 9420

Tip Functional: T II

II.2. „Păduri de Alnus incana de pe râurile de munte”


A. Ariniş alb de luncă montană cu o bună conservare a structurilor și funcțiilor ecosistemului

natural, distribuit de-a lungul raurilor de munte , uneori ocupând fâşii de 5 – 10 m de o parte

şi de alta a acestora.

Corespondenta:

Habitat Natura 2000: 91E0* Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Habitat Romania: R 4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa

Asociatii vegetale:

Tlekio specosae – Alneatum incanae Coldea (1986) 1991.

B. Structura cenotica:

i) Specii edificatoare: Alnus incana;

ii) Specii caracteristice: Petasites albusTelekia speciosa.

iii) Alte specii prezente:

Arbori – Picea abies, Abies alba, Fagus silvatica

Arbusti – Corylus avellana, Lonicera xylosteum,

Specii ierbacee –Athyrium filix-femina, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere.

II.1.2. Amenintari:

Factori antropici:

Construirea si intretinerea drumurilor limitrofe (drumuri forestiere, cai de scos-apropiat);


Depozitarea reziduurilor menajere;

Regenerarea repetata din lastari a arborilor.


Viiturile puternice;

Forma alungita si franjurata

Intelenirea puternica a solului;

II.1.3. Masuri minime de conservare: T II – Masuri speciale de conservare.

Datorita conditiilor specifice de lunca (forma tanara de relief ce apare ca rezultat a doua

procese opuse: eroziunea apelor curgatoare si depunerea aluviunilor transportate din amonte)

aninisurile au o evolutie dinamica. Astfel a aparut o adaptabilitate ridicata a speciilor

edificatoare in astfel de statiuni, avand o capacitate ridicata de a se reface.

Tipul al II-lea functional (TII) -regim de conservare.

se va lasa o banda de neinterentie de 10-15 m in lungul cursului paraului;

taierile de conservare vor avea un caracter prudent si nu va depasii 5% din vol

daca se impune refacerea /substituirea TP se vor aplica taieri rase in benzi alterne;

se va urmarii declansarea regenerarii naturale si promovarea nucleelor de semintis instalat;

se vor efectua lucrari de ajutorare a regenerarii naturale;

impaduriri pentru realizarea unei compozitii naturale;

reducerea cailor de acces urmate de refacerea habitatului;

interzicerea stricta a pasunatului;

interzicerea depozitarii resturilor menajere;

exploatarea nisipurilor si pietrisului va fi restrictionata;

subparcelarea distincta a habitatelor.


idua Cat.

VRC Subcat.VRC

Ponderea

ua

Detalii

VRC Masuri management

122801117 D 3 B.3.3 100 91E0 TII Lucrari de conservare

122801108 A 3 B.3.3 100 91E0 TII Lucrari de conservare


122801103 B 3 B.3.3 100 91E0 TII Lucrari de conservare


122801107 C 3 B.3.3 100 91E0 TII Lucrari de conservare

122801108 C 3 B.3.3 100 91E0 TII Lucrari de conservare

II.2. „Ecosisteme forestiere, rarişti de arbori şi tufărişuri cu caracter primar”


Păduri cu character primar ce îndeplinesc următoarele criterii:

A.1 Naturaleţea

Indicatori Observaţii

P.1.1

Speciile de plante care formează fitocenoza sunt

staţional autohtone(conform tipului natural

fundamental de pădure) Compoziţie şi distribuţie naturală (inclusiv ca areal) a speciilor.

P.1.2.

Lipsa intervenţiilor silviculturale de conducere şi

de regenerare a arboretelor. Pot fi acceptate totuşi

intervenţii cu influenţă antropică neglijabilă care

nu au influențat semnificativ structura &

dinamica ecosistemului.

Lipsa intervenţiilor silviculturale (i.e. ce au avut caracter de tăieri

principale de regenerare). Sunt considerate intervenții antropice cu

influenţă neglijabilă următoarele:

Extrageri absolut izolate de arbori ce reprezintă sub 5% din volumul pe

unitatea amenajistică

Traversarea intâmplătoare a turmelor

Colectarea sporadică de produse accesorii

Evaluarile se vor realiza la nivel de trup de pădure putând fi considerate

dupa caz şi părţi din unităţi amenajistice (cu propunerea de a fi

subparcelate ulterior)

P.1.3

Ecosisteme cu structuri complexe ce cuprind

diferite faze de dezvoltare (unele faze fiind poate

prezente doar pe suprafeţe mici) într-o structură

mozaicatăin plan orizontal si stratificate in plan

vertical Structuri pluriene şi relativ pluriene.

P.1.4

Existenţa arborilor ajunşi la vârsta fiziologicăîn

condiţiile date.

Cel mai adesea vor avea dimensiuni excepţionale raportate la bonitatea

staţionalăsi vor prezenta semne de declin fiziologic

P.1.5

Existenta lemnului mort pe picior şi la sol în

toate stadiile de descompunereşi pe toata

suprafaţa pădurii.

Cantitatea lemnului mort trebuie evaluatăîn raport cu structura

ecosistemului şi condiţiile staţionale.

A.2 Suprafaţă/delimitare

P.2.1

Suprafaţa pădurilor primare cu influenţa

antropică neglijabilă (fără fragmentele care nu

corespund criteriilor de selecţie) este mai mare de

30 ha şi este dispusăîn mod compact pentru

asigurarea autoreglării şi perpetuării

ecosistemului forestier.

P.2.2

Pădurea este mărginită pe cât posibil de limite

naturale (culmi, văi, pâraie, liziera pădurii)

pentru a-i conferii un plus de stabilitate în faţa

factorilor abiotici externi. Pentru a asigura

stabilitatea conferită de limitele naturale se pot

include şi eventuale suprafeţe care nu corespund

criteriilor de naturaleţe A.1.

Limitele naturale nu trebuie să se suprapunăîn mod obligatoriu cu

limitele parcelare. Se vor accepta: culmi, văi, pâraie secundare.De

asemenea pot fi acceptate şi limite artificialeprecum:

- drumuri permanente

- culoare pentru linii de înaltă tensiune sau alte utilităţi

- linii parcelare deschise

- căi ferate etc

Suprafeţe care nu corespund criteriilor de naturaleţe A.1. nu vor depăşii

15 - 30 % din suprafaţa totală a trupului de pădure.

II.1.2. Amenintari:

Factori antropici:

Construirea şi intretinerea drumurilor limitrofe (drumuri forestiere, cai de scos-apropiat);


Exploatarea neraţională aproduselor nelemnoase.


Doborâturi de vânt şi zăpadă

Avalanşe

II.1.3. Masuri minime de conservare: T I –Este interzisă orice fel de exploatare de lemn

sau de alte produse

Proiectarea şi execuţia drumurilor de scos apropiat în afara acestor habitate

Delimitarea căilor de deplasare pentru păşunat în afara acestor habitate

Interzicerea exploatării produselor nelemnoase.


idua Categ.

VRC

Subcateg.

VRC

Pondere

u.a.

Detalii

VRC Măsuri de management

110502150 B 3 D 100 (T I) Pad restricţionate de la tăiere

110502053 C 3 D 100 (T I) Pad restricţionate de la tăiere

110902019 A 3 D 100 (T I) Pad restricţionate de la tăiere




110902080 F 3 D 100 (T I) Pad restricţionate de la tăiere

110902080 D 3 D 100 (T I) Pad restricţionate de la tăiere






110102053 3 D 100 (T I) Pad restricţionate de la tăiere

122801117V 3 D 100 (T I) Pad restricţionate de la tăiere







122801105 E 3 D 100 (T I) Pad restricţionate de la tăiere



















110401029N 3 D 100 (T I) Pad restricţionate de la tăiere

































Evidenţă recapitulativă PVRC 3

idua

Categ

.

VRC

Subcateg.

VRC

Pondere

u.a.

Detalii

VRC Măsuri de management

111201052 B 3 A.2.1 100 TII Lucrari de conservare

111201051 C 3 B.3.3 100 TII Lucrari de conservare

122801105 A 3 B.3.3 100 TII Lucrari de conservare

122801120 A 3 B.3.3 100 TII Lucrari de conservare

122801103 B 3 B.3.3 100 TII Lucrari de conservare



122801108A 3 B.3.3 100 TII Lucrari de conservare









































110401029N 3 D 100 (T I) Pad restricţionate de la tăiere






















Suprafete forestiere cu ecosisteme rare, amenintate sau periclitate (VRC 3) Tabel Nr. 5 Monitorizarea suprafeţe forestiere cu ecosisteme rare, ameninţate ssau periclitate

UP ua


Perioada Periodicitatea Responsabil Observatii Suprafata (ha)

Compozitia

(Ac/Soi/Dsi/Rsi)

Interventii

(Soa)

ua habitat % 2013 2014 2013 2014 luni ani funcţie (interpretarea indicatorilor)

Primaria Beclean 085 34,7 1,0 1,0/0,0/0,0/4 0,0

05-07 anual sef district

100% H 2000 9420; 100% stare

favorabila de conservare; 0% din

habitat este degradat antropic

Comp. Plaiul Manului Ileni

117 D 1,3 1,0 1,0/0,0/0,0/4 0,0

100% H 2000 91E0 ;100% padure

primara; 100% din habitat este in

stare favorabila de conservare; 0% din


Comp. Plaiul Manului Ileni

105 A 13,8 1,0 0,1/0,0/0,0/4 1,0/0,0/0,0/4

0,0

10% H 2000 91E0; 100% padure

primara; 100% din habitat este in stare

favorabila de conservare; 0% din


Comp. Plaiul Manului Ileni 120 A 28 1,0 0,1/0,0/0,0/4 0,0

10% H 2000 91E0; 100% din habitat

este in stare favorabila de conservare;

0% din habitat este degradat antropic

Comp. Plaiul Manului Ileni 103 B 2,5 1,0

1,0/0,0/0,0/4

0,0 100% H 2000 91E0; 100% din habitat

este in stare favorabila de conservare;

0% din habitat este degradat antropic

Comp. Plaiul Manului Ileni 107 C 1,2 1,0 0,0


Comp. Plaiul Manului Ileni 108A 0,5 1,0 0,0 Comp. Fostii Coloni Ucea de Sus

097 B 4,9 1,0

1,0/0,0/0,0/4

0,0

100% padure primara; 100% din

habitat este in stare favorabila de

conservare; 0% din habitat este

degradat antropic

Comp. Fostii Coloni Ucea de Sus

096 22,7 1,0 0,0 Comp. Fostii Coloni Ucea de Sus

095 A 27,6 1,0 0,0 Comp. Fostii Coloni Ucea de Sus

097 A 23,1 1,0 0,0

Comp. Picior Batran 068 C 0,7 1,0 0,0

Comp. Picior Batran 069 B 11,1 1,0 0,0

Comp. Picior Batran 069 A 5,4 1,0 0,0



Comp. Picior Batran 068 D 1,9 1,0 0,0





Comp. Picior Batran 066 E 5,9 1,0 0,0

Comp. Picior Batran 066 C 3 1,0 0,0

Comp. Picior Batran 066 D 0,7 1,0 0,0




Comp. Picior Batran 065 E 1,5 1,0 0,0


Comp. Zanoaga 051 19,5 1,0 0,0

Comp. Zanoaga 050 A 22 1,0 0,0

Comp. Zanoaga 049 25,9 1,0 0,0

Comp. Zanoaga 048 B 13 1,0 0,0

Comp. Zanoaga 047 B 0,9 1,0 0,0

Comp. Zanoaga 047 C 6,5 1,0 0,0

Comp. Plaiul Manului Ileni 117V 0,8 1,0 0,0

Comp. Plaiul Manului Ileni 106 A 18,8 1,0 0,0

Comp. Plaiul Manului Ileni 116 B 10,7 1,0 0,0



Comp. Plaiul Manului Ileni 105 F 0,7 1,0 0,0


Comp. Plaiul Manului Ileni 105 E 2,1 1,0 0,0




Comp. Plaiul Manului Ileni 116 F 3 1,0 0,0

Comp. Plaiul Manului Ileni 116 D 5,5 1,0 0,0


Comp. Plaiul Manului Ileni 116 E 1,2 1,0 0,0


Comp. Plaiul Manului Ileni 117 B 14 1,0 0,0


Primaria Beclean 053 5 1,0 0,0

Primaria Harseni 019 A 5,7 1,0 0,0



Primaria Harseni 080 C 0,5 1,0 0,0

Primaria Harseni 080 F 2 1,0 0,0

Primaria Harseni 080 D 10,7 1,0 0,0

Primaria Harseni 019 B 21,2 1,0 0,0


Primaria Lisa 030 B 12,6 1,0 0,0

Primaria Lisa 030 A 24,3 1,0 0,0

Primaria Lisa 029N 0,4 1,0 0,0

Primaria Lisa 029 A 23,1 1,0 0,0

Primaria Lisa 028 C 27,1 1,0 0,0

Primaria Lisa 028V 0,5 1,0 0,0

Primaria Lisa 028 B 13,3 1,0 0,0

Primaria Recea 150 B 15 1,0 0,0

Primaria Recea 053 C 8,3 1,0 0,0

Primaria Recea 150 A 19,3 1,0 0,0

Primaria Recea 053 A 3,8 1,0 0,0

Primaria Recea 053 B 1,2 1,0 0,0

Primaria Sambata de Sus 043 A 14,7 1,0 0,0

Primaria Sambata de Sus 042 B 1,8 1,0 0,0

Primaria Sambata de Sus 042 A 14,8 1,0 0,0

Primaria Sambata de Sus 043 B 13,6 1,0 0,0

Plan de monitorizarea. (Evoluţiei suprafeţei, urmărirea structurii şi compoziţiei cenotice)


a) Suprafaţa ocupata de habitat; Indicator de baza masurabil exprimata in procente ce va urmarii evolutia in suprafata a habitatului (raspandire

sau restrangere din cauze biotice, abiotice sau antropice);

b) Structura şi compoziţia cenotica in acest sens se vor face relevee pentru a se determina acoperirea habitatului in stare favorabila de

conservare respetiv prezența speciilor exotice/ invazive caracterizate prin indici de desime si mod de raspandire;

Ac - Acoperirea. Va exprima procentul din suprafata ocupat de habitatul aflat intr-o stare favorabila de conservare;

Soi- Suprafata ocupata de specii exotice /invazive /ruderale. Va exprima procentul din suprafata ocupat de aceste specii;

Dsi - Indice de desime al speciilor exotice /invazive /ruderale (pe o scara de la 0,1 -1,0);

Rsi - Mod de raspandire (1 - intim; 2- grupat; 3 - fasii; 4 - mixt).

c) Interventii antropice negative. Va exprima procentul din suprafata ocupat de habitatul aflat intr-o stare nefavorabila de conservare datorata

interentiilor antropice negative;


Perioada optima pentru analiza indicatorilor este mai-iulie, perioada in care este posibila determinarea majoritatii speciilor de plante si mai ales

observarea speiilor caracteristice.

Periodicitatea:

Pentru indicatorii de monitorizare periodicitatea va fi anuala. Pentru evaluarea interventii antropice negative in cuprinsul habitatului observatiile

se vor face permanent, pentru a prevenii degradarea.

PVRC 4

SUPRAFEŢE FORESTIERE CARE ASIGURĂ SERVICII DE

MEDIU ESENŢIALE ÎN SITUAŢII CRITICE Introducere.

Este cunoscut faptul ca pădurile sunt importante pentru serviciile care le oferă societăţii. În

anumite cazuri însă, serviciile de mediu pentru comunităţile umane sunt cruciale. Aşadar

aceste servicii trebuie menţinute în permanenţă printr-un management adecvat. Serviciul

oferit poate fi considerat ca o Valorare Ridicată de Conservare dacă pierderea acestuia are un

impact catastrofal asupra obiectivului în cauză (e.g. comunităţile umane, lucrări de investiţii).

Datorită faptului că există o serie de servicii distincte asigurate de ecosisteme, s-au luat in

considerare următoarele trei subcategorii:

PVRC4.1. Păduri de importanţă deosebită pentru sursele de apă.

PVRC4.2. Păduri critice pentru controlul procesului de eroziune.

PVRC4.3. Paduri cu impact critic asupra terenurilor agricole şi calităţii aerului.

I. Evaluarea preliminară. In acasta faza s-au evaluattoate datele disponibile din diversele

surse existente identificate (existenţa unor astfel de informatii în format GIS a imbunatatit

calitatea procesului respectiv reducerea timpului necesar evaluării). Procesului a implicat

consultarea în principal a următorelor surse:

Amenajamente silvice şi hărţile amenajistice la nivel de unitate de producţie;

Modelul digital al terenului;

Consultarea factorilor interesati ( reprezentanti ai comunitatilor locale din zoana);

PVRC 4.1

PĂDURI DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ PENTRU

SURSELE DE APĂ


(1) Identificarea VRC 4.1

Toate pădurile afectează într-o anumită măsură regimul hidrologic din bazinele hidrografice

în care apar. Ele au un rol important în prevenirea inundaţiilor, controlarea debitelor de

scurgere şi asigurarea calităţii apei. Aceasta nu înseamnă că toate pădurile dintr-un bazin

hidrografic au o valoare ridicată de conservare ci doar cele care au o importanţă critică în

prevenirea unor evenimente extreme (viituri torenţiale, inundaţii, degradarea surselor de apă

pentru consum sau amenajări piscicole). Cu cât pericolul producerii unor astfel de evenimente

este mai mare cu atât importanţa pădurii respective creşte şi ca atare valoarea ei de conservare

este ridicată.

Sunt constituite acele suprafeţe care influenţează în mod direct şi indirect calitatea apei şi

lucrările executate în vederea captarii acesteia în folosul comunităţilor.

(2) Constituire PVRC 4.1

In vederea constituirii VRC 4.1 s-au evaluattoate datele disponibile din diversele surse

existente identificate, şi prelucrarea acestora in baza de date GIS. Procesului a implicat

consultarea în principal a următorelor surse:

Amenajamente silvice şi hărţile amenajistice la nivel de unitate de producţie;

Modelul digital al terenului;

Consultarea factorilor interesati ( reprezentanti ai comunitatilor locale din zoana);


II.1.Păduri de importanţă deosebită pentru sursele de apă

II.1.1 Descrierea valorilor

Aceste păduri sunt situate în zona limitrofă resurselor de apă, având un rol importantîn

protejarea surselor de apă potabilă pentru comunităţile din zonă, acestea fiind singurele surse

de alimentare a localităţilor cu apă potabilă.

Pădurile asigură un aport permanent de apă potabilă în izvoarele şi râurile interne, prin

capacitatea de filtrare şi retenţie pe care aceasta o exercita asupra apei din precipitaţii, totodata

asigură şi un climat constant cu amplitudini reduse în ceea ce priveşte umuditatea/uscăciunea

la nivelul solului.

II.1.2 Amenintari:

Factori antropici:

Contaminarea surselor de apă (pasunat în zonă limitrofă, reziduri menajere);

Practici de exploatare inadecvate în zona din aval a captarii;



Doborâturi de vânt şi zăpadă.

Colmatarea bazinului de captare a apei

II.1.3 Masuri de management: Tipul II functional (TII)

- Lucrari de conservare (TII)

- Constituirea de zone de protectie& Subparcelare adecvata

- Tehnologii de exploatare cu impact redus asupra mediului


idua

Catego

ria

VRC

Sub

cat.VRC

Ponderea

ua

Detalii


111201040 4 4.1.a 5 TII Lucrari de conservare

111201033 A 4 4.1.a 20 TII Lucrari de conservare




111201029 B 4 4.1.a 100 TII Lucrari de conservare



PVRC 4.2

PĂDURI DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ PENTRU

SURSELE DE APĂ



Amenajamentele şi hărţile silvice;

Hărţi şi studii geologice sau pedologice cu informaţii referitoare la prezenţa unor

nisipuri mobile, fenomene de eroziune, alunecări de teren, avalanşe.

(2) Constituire PVRC 4.2

Se constitue PVRC 4.2pădurile situate pe stâncării, grohotişuri, pe terenuri cu eroziune

evidentă şi pe terenuri cu pante mari (≥35° pe orice fel de substrat litologic).Deasemenea

există oameninţarecuefectegraveasupra:sănătăţii şibunăstăriicomunităţilorlocale, asupra

resurselor de sol, altor categorii de VRCsaucu privire la

funcţionareainfrastructuriiimportante(căi de comunicaţie, baraje, clădiri,etc).


II.2.Păduri critice pentru prevenirea şi combaterea procesului de eroziune


Sunt păduri situate pe terenuri cu pante mari ≥35°. Datorită înclinării terenuluiexistă

oameninţarecuefectegraveasuprainfrastructurii forestiere importante care deserveşte o

suprafaţă mare de pădure.

II.2.2 Amenintari:

Factori antropici:

Executarea căilor de scos apropiat

Executarea lucrărilor silvice în mod inadecvat



Doborâturi de vânt şi zăpadă.

Cantităţi mari de precipitaţii


TII - nu se reglementeaza proces de productie;

Tehnologii de exploatare cu impact redus asupra mediului;

Se impun doar: lucrari de ingrijire; lucrari de ajutorarea regenerarii naturale;lucrari

speciale de conservare


idua Categoria

VRC

Sub

cat.VRC

Ponderea

ua

Detalii





122901114 I 4 4.2.a 100 TII Lucrari de conservare








111201041 C 4 4.2.a 100 TII Lucrari de conservare





UP ua


Perioada Periodicitatea Responsabil Observatii Suprafata (ha) Suprafaţa afectată

(Sa) Intensitatea (Cod)

ua habitat % 2013 2014 2013 2014 luni ani funcţie (interpretarea indicatorilor)

Primaria Sambata de Sus 040 40,8 5 0 1

aprilie anual padurar

Primaria Sambata de Sus 033 A 31,3 20 0 1




Primaria Sambata de Sus 029 B 10,4 100 0 1


Primaria Soars 125 A 15,8 5 0 1

Comp. Fostii Coloni Ucea de Sus 116 39,1 100 0 1

Comp. Fostii Coloni Ucea de Sus 114 B 5,9 100 0 1

Comp. Fostii Coloni Ucea de Sus 114 A 19 100 0 1

Comp. Fostii Coloni Ucea de Sus 114 I 3,1 100 0 1

Comp. Hartop Baba 019 15,3 100 0 1

Comp. Hartop Baba 021 A 17,9 100 0 1

Comp. Hartop Baba 023 A 19 100 0 1

Comp. Pleasa Berivoi Mici 081 23,2 100 0 1

Comp. Pleasa Berivoi Mici 082 A 16,8 100 0 1

Comp. Pleasa Berivoi Mici 084 A 15,6 100 0 1

Primaria Recea 071 A 15,8 100 0 1

Primaria Sambata de Sus 041 C 3,6 100 0 1

Primaria Sambata de Sus 041 B 30,5 100 0 1



1) Suprafaţa afectata. (Sa) - va exprima in procente suprafata afectata de diferite procese erozionale. Se va urmarii interpretarea evolutiei

in suprafata dar si in intensitate (prin corelarea cu Cod) a acestor procese astfel incat sa se evidentieze eficienta interventiilor de

gospodarire;

2) Intensitatea. (Cod) Va exprima tipul de degradare /proces erozional (Erz - eroziune de suprafata; Al - alunecari de teren; R - Stancarii

si grohotisuri) respectiv intensitatea fenomenului de eroziune pe o scara de la 1 la 4 (1- Slaba; 2 -Moderata; 3 Puternica; 4 Foarte

puternica).

Perioada monitorizarii: Perioada optima pentru analiza suprafetei afectate respectiv intensitatea fenomenelor de eroziune este perioada dinaintea

intrarii in vegetatie a ecosistemelor forestiere cand este posibila cu usurinta observarea acestor procese.

Periodicitatea: Pentru ambii indicatorii de monitorizare (1) si (2) periodicitatea va fi anuala atunci cand exista interventii de gospodarire sau o

data cinci ani atunci cand nu exista nici un fel de interventii.

Responsabili: Pentru indicatorii de monitorizare (1) si (2) responsabilitarea revine padurarul titular de canton avand in vedere simplitatea

evaluarii indicatorilor.

PVRC 6

SUPRAFEŢE FORESTIERE CU VALOARE ESENŢIALĂ

PENTRU PĂSTRAREA IDENTITĂŢII CULTURALE A UNEI

COMUNITĂŢI SAU A UNEI ZONE;


(1) Identificarea VRC 6.

Pădurilepot avea importanţă critică pentru societate şi comunităţi şi din punct de vedere al

identităţii lor culturale. Aşadar, o pădure poate fi desemnată ca PVRC dacă aceasta conţine

sau asigură valori culturale semnificative la nivel naţional sau esenţiale pentru comunitatea

locală.Categoria VRC6 se referă la acest tip de păduri. Deci, această valoare este desemnată

pentru a proteja cultura şi tradiţiile comunităţilor locale (i.e. identitatea culturală a acesteia).

Totuşi în ţara noastră există anumite cazuri în care o pădure este strâns legată de identitatea

culturală sau religioasă a unei comunităţi sau a societăţii în ansamblu şi sunt considerate ca

făcând parte din categoria VRC6. Astfel de cazuri sunt pădurile simbol evocate în opere

literare sau legende, pădurile în care se desfăşoară sărbători şi obiceiuri tradiţionale sau cele

care fie adăpostesc fie se învecinează cu monumente istorice, mănăstiri, schituri şi locuri de

pelerinaj.

(2) Constituire PVRC 6 (localizare & cartare).

Pădurile încadrate in această categorie sunt pădurile din vecinătatea unor monumente istorice

sau comunităţi religioase declarate monumente istorice şi/sau culturale

II. Evidenta PVRC 6 identificare

II.1. Păduri din vecinătatea unor monumente istorice sau comunităţi religioase declarate

monumente istorice şi/sau culturale


Existenţa unor monumente istorice sau locaşuri de cult şi de pelerinaj în spaţiul pădurii supuse

evaluării sau în imediata vecinătate a acesteia.

Lăcaşele de cult care se regăsesc în imediata apropiere a pădurilor desemnate sunt: Manastirea

Boholt (Făget), Manastirea Berivoi, Manastirea Bejani, precum si locul de pelerinaj la chilia

parintelui Arsenie Boca.

II.1.2 Amenintari:

depozitarea ilegala a deseurilor menajere

modificarea structurii padurii in imediata vecinatate a lăcaşurilor.

Executarea lucrărilor silvice in perioada de pelerinaj.


Taieri de conservare /Taieri de igiena

Lucrari de ingrijire si conducere


idua

Catego

ria

VRC

Sub

cat.VRC

Ponderea

ua

Detalii


122401085 A 6 6.c 100 TII Lucrari de conservare

110102016 C 6 6.c 100 TII Lucrari de conservare

110102016 A 6 6.c 100 TII Lucrari de conservare

110301056 B 6 6.c 100 TII Lucrari de conservare

110502064 B 6 6.c 70 TII Lucrari de conservare

110501064 E 6 6.c 70 TII Lucrari de conservare

110501063 C 6 6.c 100 TII Lucrari de conservare

110501063 E 6 6.c 100 TII Lucrari de conservare

110501063 K 6 6.c 100 TII Lucrari de conservare

110501063 D 6 6.c 100 TII Lucrari de conservare

110501063 H 6 6.c 100 TII Lucrari de conservare

122401085 B 6 6.c 100 4.2 TII Lucrari de conservare


Păduri din vecinătatea unor monumente istorice sau comunităţi religioase (VRC 6.c)

Plan de monitorizarea.

(Evolutia suprafetelor; Urmarirea indeplinirii obiectivelor de conservare atribuite)

UP ua


Perioada Periodicitatea Responsabil Observatii Suprafata (ha) Obiectiv de

conservat %

2013 2014 2013 2014 luni ani funcţie (interpretarea indicatorilor)

Comp. Pleasa Berivoi Mici 085 A 2 100

anuală sef ocol

Primaria Beclean 016 C 5,1 100

Primaria Beclean 016 A 9,9 100

Primaria Dragus 056 B 9,6 100

Primaria Recea 064 B 10,4 100

Primaria Recea 064 E 1,3 100

Primaria Recea 063 C 1,5 100

Primaria Recea 063 E 1,5 100

Primaria Recea 063 K 0,4 100

Primaria Recea 063 D 0,2 100

Primaria Recea 063 H 2 100


a) Suprafaţa(ha): indicator masurabil va urmarii evolutia in suprafata a "padurii parc" (largire suprafata sau restrangere din cauze biotice,

abiotice sau antropice);

b) Obiectiv de conservat. Va exprima procentul din suprafata (%) aflat intr-o stare favorabila (structura, stare de vegetatie, dispunere) in

raport cu indeplinirea obiectivelor de conservat pentru care a fost desemnata. Acest indicator va fi estimat de catre institutia /persoana

responsabila cu administrarea monumentului istoric;

Perioada monitorizarii: Acest serviciu este externalizat.

Periodicitatea: Raportarea indicatorilor de monitorizare (de catre administrator) va fi anuala.

Responsabili: Responsabilitarea revine administratorului care va comunica rezultatele evaluarilor administratiei silvice.

ANEXA 4.2 – Evidenta factorilor interesati consultati.

Nume Organizatie Forma de contactare Obiectiv Perioada

Roman Iancu OS Padurile Fagarasului [email protected] toate 15 06 2013 04 07 2013

Strait George OS Padurile Fagarasului [email protected] toate 16 06 2013 04 07 2013

Radu Vlad WW FDCP Romania [email protected] toate 17 06 2013 04 07 2013

Melu Radu WW FDCP Romania [email protected] toate 18 06 2013 04 07 2013

Ciprian Fantana SOR 744/501704 1.3 19 06 2013 04 07 2013

mailto:[email protected]




PVRC 1.2 SUPRAFEŢE FORESTIERE CARE ADĂPOSTESC … final PVRC.pdfPVRC 1.2 SUPRAFEŢE FORESTIERE...

Documents

Transcript of PVRC 1.2 SUPRAFEŢE FORESTIERE CARE ADĂPOSTESC … final PVRC.pdfPVRC 1.2 SUPRAFEŢE FORESTIERE...