Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara

Facultatea: Tehnologia Produselor Agroalimentare

Specializarea : SPE

Proiect

Student : Popa Marina

Coordonator: Şef lucr. Dr. Ing. Ramona Cristina

HEGHEDŰŞ-MÎNDRU

1

Menta (Mentha)

2

Cuprins

1. Descrierea botanica a plantei

2. Raspandire

3. Particularitati si cerinte biologice

4. Tehnologia de cultivare a Mentei

5. Compozitia chimica

6. Principalele principii active din Menta

7. Principalele utilizarii ale principiilor active in industria alimentara, farmaceutica,

cosmetica

8. Produse alimentare, farmaceutice,cosmetice de pe piata

9. Bibliografie

3

1. Descrierea botanica a plantei

Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Menta, care

creste atat in Europa, cat si in America de Nord, nu e buna doar pentru ceai sau pentru a

fi adaugata in mancare. Sub forma de extract sau de ulei este un bun remediu intr-o

varietate de afectiuni sau suferinte, de la dureri de cap, musculare si pana la probleme ale

stomacului si intestinelor. Sub denumirea de ''menta'' sunt stranse mai multe varietati de

astfel de plante, printre care, cele mai cunoscute sunt Mentha piperita si Mentha spicata.

Menta este o planta perena, rezistenta si care se raspandeste repede.

Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine

fibroase, care ajung in profunzime pana la 40-60 cm.

Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si

internoduri, mai mult sau mai putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile

pedoclimatice, poate creste pana la 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe

portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de

locul unde cresc, stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general,

formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri

radacini adventine si tulpini. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la

noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii

centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si

dupa acestea se inradacineaza mor. Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in

fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu

contin ulei volatil, in timp ce tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa

cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani,

4

precum si pe resturile de tulpini netaiate, se formeaza o a doua recolta.

Frunza este oval-lanceolata si este prinsa

printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara sunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri

proeminente, sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere, in numar

mult mai mare pe partea inferioara.

Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm

lungime. Floarea este compusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei,

o corola violeta deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in

numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat.

Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul

persistent. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie. Mentha

cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm si colorate in

verde cu nuante antocianice. Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite

de petiol, ovale, cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita.

Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor.

Corola este colorata in roz-violaceu.

2. Raspandire

In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multe

unitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare mai

accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita). Menta crispa

ocupa suprafete neinsemnate.

3. Particularitati si cerinte biologice

Sterilitatea - ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii

cromozomilor in formarea gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha

piperita se caracterizeaza printr-o sterilitate considerata practic totala. Sterilitatea mentei

se manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se dezvolta

anormal, raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure, nu produc

polen normal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu toate acestea, specia

5

Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii

mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile, care deschid

posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a

materialului initial de menta.

Inmultirea vegetativa - lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste

in practica agricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene se

caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene

anuale. Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. Acestia apar

in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an.

Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene,

iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se formeaza noi

stoloni, fapt care a determinat aparitia unei false pareri

dupa care menta este considerata planta perena.Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu

au o crestere continua si traiesc un singur an.

Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini

proprii, stolonii batrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au

permis ca menta sa fie de fapt planta anuala.Epoca de formare a stolonilor la menta

depinde de adancimea de plantare. Cresterea stolonilor incepe in momentul aparitiei pe

tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei.

Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut, mai mult, menta

niciodata nu opreste complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea

schimbului de substante.Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a

mugurilor de pe stoloni chiar in perioada de iarna, in timpul zilelor mai calduroase, dar la

cea mai mica scadere a temperaturii acestia pier. De asemenea, acest fapt implica greutati

deosebite la insilozarea stolonilor, atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati

primavara. In mod obisnuit, incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu mai

cresc. In aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate de sinteza substantelor

nutritive, acumulandu-se in special zaharoza, oligozaharide si substanta uscata, ceea ce

contribuie la sporirea rezistentei la ger, ca o adaptare complexa a speciei la conditiile de

iernare. Stolonii mentei sunt amplasati, pe verticala, intr-un strat superficial

de sol bine determinat (0-6 cm).S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca, la

6

15-20 cm, stolonii cresc vertical pana la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplaseaza

orizontal.

In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului:

- pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei

- pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm

Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de

menta.

Temperatura

Menta, incepe sa vegeteze primavara devreme, cand temperatura medie este in jur

de 3-5 C. Acoperiti bine cu zapada, stolonii de menta rezista la temperaturi foarte

scazute, pana la -26 C si chiar la -30 C. Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au

suportat o perioada prealabila de climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii

sub - 7 C.

Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C, maxim

22-25 C. Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. Sa stabilit ca

menta cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C, a avut un continut

de 2,07 % ulei volatil, in timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde

temperatura medie a fost cu 4-6 C mai ridicata, continutul in ulei volatil a fost de 2,85 %.

Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu

continutul in ulei volatil sporit, dar cu un continut in mentol mai scazut.

Apa

Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea

deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale.Este

gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de balta.

Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta, deoarece duce la

micsorarea taliei plantelor de 1,5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. Nevoia de apa

a mentei se manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la

butonizare. De asemenea, umiditatea solului este factorul care poate decide momentul

7

optim de plantare. Este foarte important de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%,

menta nu trebuie plantata, deoarace cea mai mare parte a stolonilor se usuca, indiferent de

continutul initial de apa al acestora.In sfarsit, trebuie mentionat ca menta irigata, in

special prin aspersiune, indiferent de anul de cultura in care se gaseste, este mai puternic

atacata de rugina.

Lumina

Menta este planta de zi lunga, insa da productii satisfacatoare atat in conditiile

cetoase si umede ale Marii Britanii, cat si in conditiile insorite ale multor tari. Pentru

cresterea si dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin

12h. Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei, o

dezvoltare defectuoasa, iar ramificatiile inferioare se transforma in formatiuni

asemanatoare stolonilor aerieni, ceea ce contribuie la scaderea productie de ulei volatil.

Curentii de aer

Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer,

preintampinandu-se prin aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada.

Altitudinea-latitudinea

Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. S-a constatat o

crestere evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe

directia N-S.

Solul

Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile, cu o

compozitie mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive. Cele mai potrivite

sunt solurile aluvionale si cele turboase. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate

tipurile de soluri cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele, fara

structura, argiloase si impermeabile. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de

calitate superioara. Menta creste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7.

8

Elementele nutritive

In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele

elemente nutritive: N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg substanta

uscata revin in medie 2,03 kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada maxima

de absorbtie a N, P, K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului

cand plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive necesare formarii

productiei.Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea

masei vegetative, dar si la o reducere a continutului in ulei volatil. Azotul mareste

continutul in mentona si scade continutul in mentol, iar culturile fertilizate cu azot in

exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugina.

Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin

micsorarea continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene.

Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul.Excesul de potasiu reduce continutul

in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin sporirea continutului in mentona.

4. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI

1 . Locul de ansolament

Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul

timpuriu, il lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive, afanat si cu

umiditate suficienta.

Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna

si in mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o

premergatoare adevarata.

Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai

permit o pregatire corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si constante

in ulei volatil, menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura

anuala (in mod exceptional bianuala, dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare.

Bazandu-se pe o practica agricola indelungata, in lipsa unor studii

9

aprofundate se pot recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de

asolament:

1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata:

-cereale de toamna (grau, orz)

-degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1)

-porumb boabe

-mustar sau coriandru

-leguminoase pentru boabe(mazare, fasole)

-menta

2) pentru zone umede si racoroase:

-cereale de toamna

-mac in cultura dubla cu chimion

-chimion

-secara pentru corn (claviceps purpurea)

-menta

-cartofi, sfecla

Desigur, aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. Oricum,

revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea

atacului de boli (in special de rugina) si daunatori, factorii uneori determinanti ai

nivelului si calitatii productiei.

2 . Fertilizarea

Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub aratura de

baza are un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea

ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure, luto-

nisipos, a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%, in functie de

conditiile climatice ale anului. In lipsa gunoiului de grajd, sporirea productiei si calitatii

acesteia la menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale.

Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar economic

numai pana la un anumit nivel, fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza

10

recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele ar trebui sa se

administreze primavara, la plantare, alaturi de rand.

Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din toamna, ca

fosforul si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu

ultima discuire. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu, in

mustul zapezii. De regula, atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost

reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace, se executa fertilizarea suplimentara.

Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea

suplimentara si se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha.

Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul

butonizarii. La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. In toate

cazurile se va incorpora printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea otavei, imediat

dupa recoltare, se va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha.

3 . Pregatirea solului

Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul

eliberarii. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect

maruntita, dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire, cu plugul

la 8-10 cm adancime, dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta, se va executa

aratura adanca la cca. 30 cm, lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de

grapa stelata.

Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil.

Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin

pastrarea umiditatii si structurii solului, prin distrugerea sau stagnarea in crestere a

buruienilor. De aceea, este bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare, concomitent cu

aceasta sa se execute eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. Aratura de baza se

va efectua cu plugul urmat de grapa stelata, pentru maruntirea si asezarea solului. Prin

toate lucrarile care se vor executa pana la plantare, una-doua discuiri se vor avea in

vedere pentru minerarea solului si distrugerea buruienilor perene.

11

4 . Modul de inmultire

Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale

vegetala, prin folosirea stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice, menta se

inmulteste prin stoloni aerieni, prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor.

5 . Recoltarea stolonilor

Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului,

recoltarea acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei.

Scosul stolonilor subterani se poate face manual cu furca, cu plugul fara cormana, cu

ajutorul masinii de scos cartofi sau ceapa.

Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza

prin folosirea masinii de scos cartofii adaptata, precum si consumul de forta de munca de

peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana.

6. Calitatea materialului pentru plantat

Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi, turgescenti

si lipsiti de urmele vreunui atac de boli sau daunatori.

O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au: modul de

intretinere a culturii, modul de fertilizare si de exploatare a acesteia,

varsta plantatiei

In general, plantatiile de menta intretinute necorespunzator, puternic

imburuienate, neingrasate si neirigate produc stolonii subtiri, firavi si cu dimensiuni

reduse. De asemenea, plantatiile din anul II si in mod deosebit cele din anii III si IV de

cultura produc stoloni de foarte slaba calitate, neputand fii utilizati ca material saditor.

Stolonii trebuie sa fie din plantatiile din anul I de vegetatie, sa aiba o lungime de minim

15 cm, 5 noduri, iar in masa lor sa nu existe mai mult de 10% resturi de tulpini,

12

ramificatii si stoloni aerieni de culoare verde. Pregatirea materialului saditor pentru

plantat se poate efectua direct in camp sub umbrare sau sub diferite soproane, pentru a se

evita evaporarea apei din stoloni.

5. Compozitia chimica

Frunzele si toate partile plantei contin ulei volatil, lipide, acizii triterpenici

(oleanolic, ursolic), sitosterol, orgocalciferol, amestec de parafine, acizi

polifenolcarboxilici (acid cafeic, rosmarinic, clorogenic, ferulic, cumaric), taninuri,

flavonoide (hesperitina), glucide (ramnoza, galactoza, glucoza, fructoza, zaharoza,

rafinoza, stachinoza, verbascoza), carotenoide (radovantina, eripoxantina, violoxantina,

carotina), enzime (catalaza, peroxidaza, polifenol-oxidaza etc), vitamine (C, D2,

tocoferoli, PP), saruri minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, natriu, fier, mangan,

zinc, bor, cupru, molibden). Uleiul volatil este format din mentol 52,6 - 63,2%, mentona,

mentofuran, hidrocarburi terpenice (pinen, terpine, felandrone, limonen, camfor, fenchen,

terpinol, sahinea, cimen, mircen, cadinen), etc. Florile contin mai mult ulei eteric decat

frunzele. Radacinile sunt lipsite de ulei volatil.

6. Principalele principii active din menta

Principii active: ulei volatil bogat in mentol, acetat si valerianat de metil,

taninuri, flavonoide, polifenoli si un principiu amar.

Uleiul esential a izmei (pâna la 2.5% în frunzele uscate) este în genere

datorata mentholului (cca. 50%), menthone (10 la 30%),esteri menthyl (pâna la 10%) si

mai mult derivati de monoterpene (pulegone, piperitone, menthofurane.

Acetatul de mentol si mentil sunt responsabili pentru patrunzatorul

si reînprospatorul miros; ei sunt în genere gasiti în frunzele batrâne si sunt formate în

timpul lungilor perioade de zile cu soare. Pe de alta parte, cetonele de menthone si

pulegon (si menthofurane) au o miros mai putin placut; ele apar la fractii mai mari în

frunzele tinere si formarea lor este preferata în timpul zilelor scurte.

Uleiul volatil este principalul principiu activ. Conţinutul

13

variază în funcţie de o serie de factori ca soi, varietate, provenienţă, momentul recoltării,

condiţii pedoclimatice. L-mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului

volatil.Mentolul se găseşte liber şi parţial esterificat ca acetat şi izovalerianat. Pe lângă

mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii lui, d-izomentol,d-neomentol şi d-

neoizomentol , la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil şi neoizomentil .Alături de

mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă. Conţinutul înmentol total

variază intre 45 şi 70%, iar cel în mentonă între 8 si 24%.

Actiune farmacologica. Frunzele de menta, datorita uleiului

volatil, au proprietati stimulente, stomahice, coleretice, antispastice si antiseptice, iar

datorita taninurilor si polifenolilor au proprietati colagoge si spasmolitice.

7. Principalele utilizari ale principiilor active in industria alimentara,

farmaceutica, cosmetica

Uleiul volatil de mentă şi celelalte componente din plantă au acţiunestomahică,

carminativă, antivomitivă, coleretică, cardiotonică, analgezică.Uleiul volatil, în cantităţi

mici, are o acţiune excitantă asupra terminaţiilor nervoase senzitive termice din piele şi

mucoase (la început dând senzaţia de rece, apoide căldură locală accentuată).De

asemenea, diminuează sau înlătură contracţiile muşchilor netezi dinorganele interne

(acţiune antispastică). Se utilizează în tulburări digestive funcţionale, greaţă, vărsături,

spasme pilorice, inflamaţii biliare şi gastrointestinale etc.Preparatele de ulei de mentă au

efect antibacterian (selectiv), în special pespecii de Brucella. Cantităţi mari de mentol pot

produce intoxicaţii, manifestate prindureri abdominale, greaţă, vărsături, încetinirea

respiraţiei, rigiditate musculară câtevazile, asfixie şi moarte. Menta se foloseşte în diferite

ceaiuri medicinale: Antiasmatic, Anticolitic,Antidiareic, Dietetic, Gastric, împotriva

tulburărilor cardiace, Hepatic. Datorită conţinutului ridicat în materii tanante a frunzelor

(până la 8 %), acestea au acţiune antidiaretică.

In general, menta se utilizeaza sub forma de ceai, solutie alcoolica sau ulei de

menta.

14

- ceaiul de menta datorita proprietatilor antibacteriene, poate fi folosit pentru curatarea

fetei si tratarea acneei si punctelor negre;

- infuzie de menta pentru reglarea digestiei, combaterea colicilor, cresterea diurezei, in

caz de dispepsii, raceli, astm, bronsite;

- uleiul de menta se administreaza pe cale interna, in caz de oboseala, dificultati de

concentrare si atentie, este un tonic nervin, antivomitiv, anestezic (menta actioneaza ca

anestezic asupra terminatiilor nervoase din stomac), antiviral (virusul gripal, herpesul

simplex), antibacterian (streptococul beta- hemolitic, Pseudomonas), antifungic (Candida

albicans), decongestiv; poate fi folosit si sub forma de inhalatii in infectii de cai

respiratorii, laringita, raguseala, catar rino-sinusal, sau sub forma de bai pentru afectiuni

reumatismale, artrite, nevralgii, lombago, urticarie; comprese sau cataplasme locale in

caz de migrene; uleiul aplicat local poate anestezia gingia sau dintele care doare si poate

reduce inflamatia;

- ulei de menta folosit in aromoterapie ajuta in alungarea anxietatii, stresului si a

problemelor, precum migrenele, provocate de stres;

- produse cosmetice precum pasta de dinti, lotiunile, gelurile si cremele de corp sau fata,

sampoane sau geluri de dus;

- pasta din frunze de menta impotriva problemelor digestive (indigestie, flatulenta, greata,

diaree), acnee;

- pudra din frunze de menta impotriva gretei, pentru curatarea dintilor si a gurii;

- macerat din frunze de menta impotriva diareei;

- ceai din frunze de menta impotriva diareei;

- suc din frunze de menta impotriva respiratiei mirositoare.

15

8. Produse alimentare farmaceutice, cosmetice de pe

piata

Uleiul volatil de mentă intră în diferite produse farmaceutice romaneşti: Carbocif,

Colebil, Boldocolin, Inhalant, Saliformetc. Frunzele de mentă, extracte, ulei volatil sau

componente ale acestuia intră îndiferite preparate industriale, cum sunt medicamente

colagoge şi pentru căile biliare (Rowachol, Cholagogum, Natterman), remedii

gastrointestinal (Ulcerotrat,Iberogast, Gastricard), tratamentul unor afecţiuni respiratorii

(Inhalant, Metorin), hepatice sau hepato–sedative (Esberi-Nervin). Se foloseşte şi

corectiv pentru gustul unor medicamente, în frecţii, inhalaţii etc. Uleiul volatil şi

mentolul, administrate extern, au acţiune anestezică, fiind folositeîn dermatologie şi

otorinolaringologie. In cosmetica menta este folosita adesea si in unele produse cosmetice

precum pasta de dinti, lotiunile, gelurile si cremele de corp sau fata, sampoane sau geluri

de dus.

16

Bibliografie

1. Sevastiţa Muste -Tehnologia materiilor prime vegetale, Editura AcademicPress, Cluj Napoca 2004;

2. Ştefan Mocanu, Dumitru Raducanu - Plantele medicinale - tezaur natural înterapeutică, Editura Militară, Bucureşti 1986;

3. Emil Păun, Aurel Mihalea -Tratat de plante medicinale şi aromaticecultivate, Volumul 1, Editura Academiei Republicii Socialiste România,Bucureşti 1985;

4. Evdochia Coiciu,Gabriel Racz - Plante medicinale şi aromatice, EdituraAcademiei Republicii Populare Române,Bucuresti,1987;

5. Leon Sorin Muuntean -Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane, Editura Risoprint, Cluj Napoca 2007

6. http://www.scritube.com/economie/agricultura/MENTA-PLANTE

TROPICALESUBTROPI142111919.php

7. http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-si-

utilizarea-mentei

17