Punerea in opera a betonului

Înainte de turnarea efectivă a betonului, conducătorul punctului de lucru are obligația de a verifica:

cofrajele sau gropile în care se toarnă betonul,  starea armăturii, eventuale piese ce se înglobează

în beton și rosturile de tunare.

Temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, în general, se recomandă să fie cuprinsă între

5°C și 30°C.

În condițiile în care temperatura mediului în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărire

scade sub 5°C, se aplică prevederile de la art.5.2.8. din NE 012-1. Pământul, piatra, susținerile sau

elementele structurale în contact cu betonul ce urmează a fi turnat trebuie să aibă o temperatură

care să nu provoace înghețarea betonului înainte ca acesta să atingă rezistența necesară pentru a

rezista la efectele înghețului.

În cazul în care temperatura mediului depășește 30°C în momentul turnării sau în timpul perioadei

de întărire este necesară utilizarea unor aditivi întârzietori de priză eficienți.

Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe, iar pentru betoanele puse în

operă, pentru fiecare construcție, trebuie ținută, la zi, condica de betoane.

Transportul betonului proaspăt de la stațiile de beton va fi efectuat cu luarea măsurilor necesare

pentru menținerea caracteristicilor acestuia în stare proaspătă, precum și pentru prevenirea

segregării, pierderii componenților sau contaminării betonului. Mijloacele de transport trebuie să fie

etanșe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Betonul trebuie să fie pus în lucrare

imediat după aducerea lui la locul de turnare, fără a-i afecta caracteristicile.

Betonul trebuie turnat și compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură și piesele

înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul toleranțelor acoperirii cu beton compactat, și

că betonul va atinge rezistența și durabilitatea prevăzute.

Trebuie realizată o compactare adecvată în zonele de variație a secțiunii transversale, în secțiunile

înguste, în nișe, în secțiunile cu aglomerare de armătură și la nodurile dintre elementele structurilor.

Viteza de turnare și compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de

turnare și suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea cofrajelor și susținerilor

acestora. Rostul de turnare se poate forma în timpul turnării dacă betonul din stratul anterior se

întărește înainte de turnarea și compactarea următorului strat de beton.

Trebuie evitată segregarea în timpul turnării și compactării betonului.

Pe durata turnării, compactării și până după intrarea în priză, betonul trebuie să fie protejat împotriva

radiației solare nefavorabile, vânturilor puternice, înghețului, apei, ploii și zăpezii.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

Cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidăriile – care sunt în contact cu betonul proaspăt –

trebuie să fie udate cu apă atât cu 2…3 ore înainte cât și imediat înainte de turnarea betonului,

dar apa rămasă în denivelări trebuie să fie înlăturată;

Descărcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene, pompe, benzi transportoare,

jgheaburi sau direct în cofraj;

Înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,0 m în cazul elementelor

cu lățime de maximum 1,0 m și 1,5 m în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafață (plăci,

fundații etc.);

Turnarea betonului în elemente cofrate pe înălțimi mai mari de 3,0 m se face prin ferestre

laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică),

având capătul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betonează;

Răspândirea uniformă a betonului în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi

orizontale de maximum 50 cm înălțime și turnarea noului strat înainte de începerea prizei

betonului turnat anterior;

Corectarea poziției armăturilor în timpul turnării, în condițiile în care se produce deformarea sau

deplasarea acestora față de poziția prevăzută în proiect (îndeosebi pentru armăturile dispuse la

partea superioară a plăcilor în consolă);

Urmărirea atentă a înglobării complete în beton a armăturii, cu respectarea grosimii acoperirii;

Nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării și nici așezarea pe

armături a vibratorului;

Urmărirea atentă a umplerii complete a secțiunii în zonele cu armături dese, prin îndesarea

laterală a betonului cu ajutorul unor șipci sau vergele de oțel, concomitent cu vibrarea lui; în

cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilități de acces lateral, prin

spații care să permită pătrunderea vibratorului în beton;

Luarea de măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ale poziției inițiale a

cofrajelor și susținerilor acestora;

Asigurarea desfășurării circulației lucrătorilor și mijloacelor de transport în timpul turnării pe

podine astfel rezemate, încât să nu modifice poziția armăturii; este interzisă circulația directă pe

armături sau pe zonele cu beton proaspăt;

Turnarea se face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în procedura de

executare;

Durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară luarea unor

măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depășească timpul de începere a prizei

betonului (se consideră de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri și

1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaosuri);

Reluarea turnării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai mare, se face

numai după pregătirea suprafețelor rosturilor;

Permiterea instalării podinilor pentru circulația lucrătorilor și mijloacelor de transport local al

betonului pe planșeele betonate, precum și depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau

armături este permisă numai după 24 … 48 ore, în funcție de temperatura mediului și de tipul de

ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dacă temperatura este de peste 20°C și se folosește ciment

de tip I, având clasa mai mare de 32,5)

Compactarea betonului este obligatorie și trebuie realizată astfel încât betonul compactat să

conțină o cantitate minimă de aer oclus. Se poate face prin diferite procedee, în funcție de

consistența betonului, tipul elementului etc.;.

Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, pereți) se face respectându-se următoarele prevederi suplimentare:

 în cazul elementelor cu înălțimea de maximum 3,0 m, dacă vibrarea betonului nu este stânjenită

de grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se admite cofrarea tuturor fețelor

pe întreaga înălțime și turnarea pe la partea superioară a elementului;

în cazul în care se întrevăd dificultăți la compactarea betonului precum și în cazul elementelor cu

înălțime mai mare de 3,0 m, se adoptă una din soluțiile:

o cofrarea unei fețe pe maximum 1,0 m înălțime și completarea cofrajului pe măsura turnării

o turnarea și compactarea prin ferestre laterale;

în cazul pereților de recipienți, cofrajul se montează pe una din fețe pe întreaga înălțime, iar pe

cealaltă față, pe înălțime de maximum 1,0 m, completându-se pe măsura turnării;

primul strat de beton trebuie să aibă o consistență la limita maximă admisă prin procedura de

executare a lucrărilor și trebuie să nu depășească grosimea de 30 cm;

nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului.

Turnarea betonului în grinzi și plăci se face cu respectarea următoarelor prevederi suplimentare:

turnarea grinzilor și a plăcilor începe după 1… 2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau

pereților pe care reazemă, dacă procedura de executare a lucrărilor nu conține alte precizări;

grinzile și plăcile care sunt în legătură se toarnă, de regulă, în același timp; se admite crearea

unui rost de lucru la 1/5 … 1/3 din deschiderea plăcii și turnarea ulterioară a acesteia;

la turnarea plăcii se folosesc repere dispuse la distanțe de maximum 2,0 m, pentru a asigura

respectarea grosimii plăcilor prevăzute în proiect

Turnarea betonului în structuri în cadre se face acordând o deosebită atenție zonelor de la

noduri, pentru a asigura umplerea completă a acestora.

Stiti totul despre montarea armaturilor din otel beton?

Pentru a se realiza o armare corecta si durabila, trebuie sa se tina cont de 5 pasi. Acestia sunt descrisi mai jos, de asemenea si diferite moduri de realizare a unor operatiuni.

Montarea armaturii

Montarea armaturii se efectueaza in urmatoarele conditii:

o receptionarea si verificarea cofrajelor in care se monteaza armatura imediat inaintea inceperii montarii armaturii

o asigurarea conformitatii cu prevederile din proiect;o asigurarea bunei desfasurari a punerii in opera a betonului;o asigurarea pozitiei relative intre bare si fata de cofraj.

Verificarea cofrajelor imediat inainte de montarea armaturii trebuie sa asigure faptul ca acestea si-au mentinut conformitatea, constatata la receptie, mai ales in ceea ce priveste:

o stabilitatea si punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi, contravantuiri, legaturi interioare etc.)

o forma si dimensiunile;o etanseitatea;o starea de curatenie.

Asigurarea conformitatii cu proiectul se refera la tipurile si clasele produselor utilizate, pozitia relativa a acestora, intre ele si fata de cofraj, precum si la pozitia si tipul innadirilor, cu incadrarea in tolerantele admisibile, care trebuie sa fie precizate in proiect.

Asigurarea bunei desfasurari a punerii in opera a betonului se refera la:o crearea posibilitatii de circulatie a personalului implicat, in cazul in care armatura este

montata pe suprafetele orizontale/inclinate mari;o crearea, in cazul armaturilor dese la partea de sus a elementelor, la intervale de

maximum 3,0 m, a unor spatii libere pentru patrunderea betonului sau a furtunelor prin care se descarca acesta;

o crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum 2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori inaltimea elementului.

Asigurarea pozitiei relative intre bare si fata de cofraj are in vedere:o legarea armaturii la incrucisari;o montarea de distantieri intre randurile de armaturi si fata de cofraj.

Legarea armaturilor

Legarea armaturii la incrucisari se realizeaza numai cu sarma neagra, fiind interzisa utilizarea sarmei zincate, precum si fixarea cu sudura. Se utilizeaza doua fire de sarma de 1,0…1,5 mm diametru.

Legarea armaturii la incrucisari se va realiza astfel:o la retele de armaturi din placi si pereti:

fiecare incrucisare, pe doua randuri de incrucisari marginale, pe intregul contur; restul incrucisarilor, in camp, se vor lega in sah, din doua in doua;

o la retelele de armaturi din placi curbe subtiri, se vor lega toate incrucisarile;o la grinzi si stalpi:

toate incrucisarile cu colturile etrierilor si cu ciocurile agrafelor; incrucisarile cu portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate in sah, din doua in

doua; barele inclinate se vor lega, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se

incruciseaza; etrierii si agrafele montate inclinat, precum si fretele, se vor lega la toate

incrucisarile cu barele longitudinale.

Montarea distantierilor

 Distantierii intre randurile de armatura se vor monta in urmatoarele conditii:o la retele de armaturi din placi si pereti:

distantierii vor fi sub forma de capre (la placi si pereti) sau agrafe (la pereti) confectionate din bare din otel si legate de barele din cele doua retele intre care se monteaza, astfel incat sa fie rezistente si stabile la solicitarile care apar la punerea in opera a betonului;

dispunerea distantierilor va fi de cel putin 1 buc/mp in campul retelelor la placi si pereti, si de cel putin 4 buc/mp la retelele placilor in consola;

o la armatura dispusa pe doua sau mai multe randuri (de regula, in grinzi) distantierii pot fi cupoane de bare din otel, cu diametrul corepunzator, montati la cel mult 2,0 m intre ei si legati de barele intre care sunt amplasati.

Distantierii fata de cofraj asigura grosimea acoperirii cu beton a armaturii si, prin aceasta, au un rol esential in ceea ce priveste durabilitatea elementelor din beton armat.

Montarea distantierilor fata de cofraj se efectueaza in urmatoarele conditii:o se interzice utilizarea ca distantieri fata de cofraj a cupoanelor din bare din otel;o se pot utiliza urmatoarele tipuri de distantieri:

prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunzatoare, prevazute cu mustati din sarma neagra pentru legarea pe barele de armatura;

confectionati special, din material plastic;o amplasarea distantierilor fata de cofraj se va face astfel:

cel putin 2 buc/mp de placa sau perete; cel putin 1 buc/m, in doua parti ale aceleiasi laturi, pe fiecare latura, la grinzi si

stalpi.

Innadirea barelor de armatura

Innadirea barelor de armatura se poate realiza in urmatoarele moduri:o prin petrecere;o prin sudare;o prin alte metode (cu manson si filet, specifice barelor cu profil periodic etc.).

Modul de innadire a barelor trebuie sa fie prevazut in proiect, impreuna cu conditiile specifice, daca este cazul, precum si cu abaterile admisibile.

Innadirea barelor de armatura prin petrecere se face conform prevederilor proiectului in ceea ce priveste:

o modul de realizare: cu spatiu intre bare sau prin juxtapunere si legare;o pozitia innadirilor in elemente;o lungimea de petrecere

Innadirea barelor de armatura prin sudura poate fi realizata, de regula, prin sudareelectrica, in mediu normal sau de bioxid de carbon, in urmatoarele moduri:

o prin suprapunere;

o cu eclise;o cap la cap cu topire intermediara;o cap la cap, in cochilie;o cap la cap, in semimanson de cupru.

Modul de innadire a barelor prin sudura va fi precizat in proiect, impreuna cu eventualele conditii specifice, precum si cu abaterile admisibile.

Executarea innadirilor prin sudura, inclusiv privind calificarea sudorilor, precum si verificarea calitatii innadirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) se vor face conform prevederilor reglementarilor tehnice specifice.

La realizarea innadirilor prin sudura se vor avea in vedere si urmatoarele:o nu trebuie sa se efectueze suduri pe zonele indoite ale barelor, iar in apropierea acestora

se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice aplicabile;o nu se permite utilizarea sudurii la armaturi din oteluri imbunatatite pe cale mecanica (spre

exemplu, prin tragerea la rece), exceptie facand sudurile prin puncte la plase sudate executate industrial;

o se va cere avizul proiectantului pentru conditiile de sudare a innadirilor de continuitate intre doua bare colineare, ancorate de o parte si de alta a unui gol in beton, situate la distanta relativ mica una de alta.

Innadirea barelor de armatura se poate realiza si prin alte metode, numai cu avizul proiectantului, care va prevedea si conditii specifice, dupa caz.

Verificarea si receptia armaturii montate

Verificarea si receptia armaturii montate se efectueaza:o la terminarea lucrarilor de montare, pentru o etapa de lucru, cand se face si receptia

lucrarilor;o imediat inainte de punerea in opera a betonului, cand se efectueaza o noua verificare.

Verificarea armaturii montate se efectueaza prin examinare directa si masurari simple,care se refera la urmatoarele:

o tipul, clasa si trasabilitatea produselor: prin observare vizuala si confruntare cu documentele privind produsele respective;

o diametrele si incadrarea in tolerante privind dimensiunile si pozitiile: prin masurare directa, in cel putin doua sectiuni, in fiecare zona in care armarea difera, o atentie deosebita fiind acordata distantei fata de cofraj (acoperirea cu beton);

o pozitia si aspectul innadirilor: prin observare vizuala si masurare directa, cu  urmatoarele precizari:

pentru imbinari sudate sau realizate prin alte metode, executate in atelier (de catre executant sau prelucrator), se vor lua in considerare

documentele de receptie care trebuie sa fie intocmite la atelier; pentru imbinari executate la fata locului, se vor lua in considerare documentele

de receptie intocmite de executant, dupa realizarea innadirilor respective;o legarea armaturii la incrucisari si existenta distantierilor, prin observare vizuala si

apreciere, inclusiv prin solicitare manuala, a stabilitatii carcasei de armatura si a fixarii distantierilor;

o starea armaturii, prin observare vizuala si masurare, dupa caz, privind: curatenia: suprafata armaturii nu trebuie sa fie acoperita de materii care

impiedica aderenta (pamant, substante grase etc.); starea de corodare, pentru care se aplica urmatoarele conditii:

se accepta starea existenta in cazurile in care armatura prezinta rugina superficiala neaderenta (brun-roscata), care se curata usor prin stergere, sau rugina superficiala aderenta (brun-roscata sau neagra), cu aspect mat, rugos;

se masoara adancimea zonelor cu coroziune localizata (puncte, pete) sau cu rugina in straturi care se desprind prin lovire, dupa curatarea ruginii, urmand ca:

in cazul in care reducerea sectiunii este mai mica decat cea corespunzatoare abaterilor limita admisibile negative pentru  diametrul armaturii, sa se poata accepta starea existenta, cu avizul proiectantului;

in cazul in care reducerea sectiunii este mai mare, sa se refuze receptia armaturii.

o evaluarea starii armaturii in cazurile in care aceasta prezinta coroziune localizata sau in straturi, prin masurarea reducerii sectiunii, trebuie efectuata in zonele in care coroziunea este vizibil avansata, in cel putin trei sectiuni ale fiecarei bare de armatura. In cazuri de dubii privind verificarea armaturii montate conform celor aratate mai inainte, se vor prevedea masuri pentru a se clarifica situatia, iar pentru neconformitati se va dispune remedierea lor.

o pentru a evita aparitia neconformitatilor este recomandata verificarea armaturilor la fasonarea acestora, inainte de montare.

Receptia armaturii montate reprezinta confirmarea conformitatii acesteia cu proiectul si prevederile reglementarilor tehnice aplicabile, pe baza verificarii efectuate, prin incheierea procesului verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrarii; in cazul receptiei armaturii elementelor structurale, si cu participarea proiectantului.

Verificarea armaturii se face din nou, in intervalul de 24 de ore inainte de punerea in opera a betonului.