C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

23
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII Biroul executiv — CITIT DECIZIA Nr. 106 din 1 septembrie 1981 PRIVIND APROBAREA INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTELOR, INDICATIV: C 54-81 Avînd în vedere art. 5 litera d din Decretul nr. 170/1976 privind organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, avizul CTE-ICCPDC nr. 221/1979 şi referatul 2.117 din 17.05.1980 al Direcţiei directivare, norme, normative, prescripţii. Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii emite următoarea DECIZIE: 1. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice pentru încercarea be-tonului cu ajutorul carotelor", avînd indicativul C 54-81. 2. Instrucţiunile de la punctul 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor. La aceeaşi dată încetează valabilitatea „Instrucţiunilor tehnice pentru încercarea betonului prin extrageri de carote", indi- cativ C 54-78, aprobat prin ordinul CSCAS

Transcript of C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

Page 1: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII

— Biroul executiv —

CITIT

DECIZIA Nr. 106 din 1 septembrie 1981

PRIVIND APROBAREA INSTRUCŢIUNILOR TEHNICEPENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL

CAROTELOR, INDICATIV: C 54-81

Avînd în vedere art. 5 litera d din Decretul nr. 170/1976 pri-vind organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, avizul CTE-ICCPDC nr. 221/1979 şi referatul 2.117 din 17.05.1980 al Direcţiei directivare, norme, normative, prescripţii.

Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii emite urmă-toarea

DECIZIE:

1. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice pentru încercarea be-tonului cu ajutorul carotelor", avînd indicativul C 54-81.

2. Instrucţiunile de la punctul 1 intră în vigoare la datapublicării în Buletinul Construcţiilor.

La aceeaşi dată încetează valabilitatea „Instrucţiunilor teh-nice pentru încercarea betonului prin extrageri de carote", indi-cativ C 54-78, aprobat prin ordinul CSCAS nr. 589/1967.

Normativul aprobat prin prezenta decizie se va publica în Buletinul Construcţiilor şi în colecţia de normative şi instrucţiuni.

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIVDIRECTOR GENERAL,

Ing. VALERIU CRISTESCU

29

Page 2: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA Indicativ: C 54-81

BETONULUI CU AJUTORUL CAROTELOR înlocuiesc C 54 - 67

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE

1.1. Încercările pe carote se folosesc pentru obţinerea unor informaţii privind calitatea betonului din lucrare. În acest sens, carotele pot fi folosite la determinarea următoarelor caracteristici:

— rezistenţa la compresiune;— rezistenţa la întindere prin despicare;— rezistenţa la îngheţ-dezgheţ;— densitatea aparentă;— porozitatea;— gradul de impermeabilitate;— modulul de elasticitate static şi dinamic;— corelaţia mărimi nedistructive-rezistenţe mecanice;— grosimea betonului în lucrare, în structuri mono sau

multistrat, accesibile pe o faţă;— grosimea stratului de beton degradat de acţiuni fizice

(îngheţ, foc) sau chimice (acizi, săruri, baze), efectul tra-tamentelor de suprafaţă (carbonatare, impregnare);

— gradul ele coroziune al armăturilor.1.2. Carota este un cilindru extras dintr-un element sau

structură de beton (simplu, armat sau precomprimat) prin operaţiade tăiere.

1.3. Încercările prin extrageri de carote, sînt încercări dis -tructive, prin efectul pe care îl au asupra betonului din elementulexaminat.

Elaborate de : Aprobate de ICCPDCINSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII cu decizia nr. 106

ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR - INCERC din 01.09.1979

30

1.4. Carotele nu reprezintă echivalentul pentru betonul dinlucrare, al unei epruvete turnate, de aceeaşi formă şi dimensiuni,din cauza distrugerilor de structură ce au loc atît pe suprafeţelelaterale cît şi pe cele de capăt ale carotei, în timpul operaţieide extragere şi prelucrare. Pentru obţinerea rezistenţei echivalenteunui cub turnat din acelaşi beton, este necesară aplicarea unorfactori de corecţie, conform capitolului 8, care ţin seamă deaceste degradări.

1.5. Obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice este de a sta-bili modul de alegere a numărului, locurilor şi dimensiunilor ca-rotelor, tehnica de extragere şi de prelucrare a carotelor, modulde încercare şi de prelucrare a rezultatelor încercărilor directe,pentru a obţine rezultate echivalente încercărilor pe epruvete, acăror interpretare este reglementată de acte normative.

2. CAZURI DE UTILIZARE A ÎNCERCĂRILOR PE CAROTE

2.1. Încercările pe carote vor fi folosite atunci cînd este ne-cesară o verificare directă, în lucrare, prin mijloace distructive, a calităţii betonului. Ele apar indicate în următoarele cazuri:.

2 .1 .1 . Rezultatele încercării epruvetelor sînt sub cele prevă-zute în norme

În cazul obţinerii la încercarea corpurilor de probă, turnate odată cu betonul din lucrare, a unor rezistenţe sub cele prevăzute în norme pentru marca din proiect, sau dacă se consideră necesară o verificare suplimentară a rezistenţei betonului din lucrare, care ar putea fi diferită de cea a betonului din epruvete, se recomandă extragerea şi încercarea unor carote.

Asemenea încercări pot apare ca necesare şi în cazurile în care numai o parte a încercărilor pe corpuri de probă se situează sub marca de proiect.

Necesitatea acestor încercări este decisă de proiectant, de beneficiar, de un organ de expertiză sau de recepţie. în luarea deciziei un rol important îl joacă nivelul efectiv de solicitare al betonului în structură, tipul structurii şi nivelul efectiv al rezis -tenţei obţinute pe corpurile de probă.

31

Page 3: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

2.1.2. Lipsa corpurilor de probă

În cazul în care la turnarea betonului s-a omis prelevarea unor corpuri de probă sau în care corelarea lor cu structura este fie imposibilă, fie prezintă dubii, se recomandă încercări de con-trol, pe carote extrase din lucrare.

2.1.3. Dubii în privinţa calităţii betonului din lucrare.

În acest caz, deşi rezultatele încercărilor pe corpuri de probă sînt satisfăcătoare, există motive care pun sub semnul întrebării calitatea betonului din lucrare (expunerea prematură la tempe-raturi scăzute, sau ridicate, anumite defecte locale de turnare, şarje de beton presupus necorespunzător etc). în asemenea ca-zuri, extragerea carotelor este circumscrisă la zona suspectată.

2.1.4. Construcţii supuse unor acţiuni temporare de scurtăsau lungă durată, fizice sau chimice sau acţiuni permanente,care duc la degradarea calităţii betonului.

În acest caz carotele sînt folosite pentru identificarea am-ploarei acestor degradări, inclusiv a grosimii structurilor degra-date, atunci cînd atacul este de suprafaţă, din aproape în aproape.

2.1.5. Modificarea încărcărilor structurii de rezistenţă.

În acest caz încercările pe carote pot informa asupra rezisten-ţelor reale ale betonului din lucrare, la data schimbării desti-naţiei construcţiei, cînd de regulă nu mai există corpuri de probă, prelevate odată cu lucrarea.

2.1.6. Încercări nedistructive-de precizie ridicată pentru determinarea rezistenţei betonului în lucrare.

În acest caz carotele, în număr foarte limitat, sînt extrase din zonele puţin solicitate, pentru a verifica şi corecta sau a sta-bili relaţia de transformare a mărimii nedistructive, în rezistenţe mecanice ale betonului. Precizia determinării rezistenţei beto-nului se dublează practic în asemenea cazuri. Încercările pe ca-rote au în acest caz un caracter de sondaj. Metodele nedistructive ce pot beneficia de acest aport sînt îndeosebi: metoda ultrasonică

32

de impuls, metodele de duritate superficială şi metoda combi-nată. Modul în care aceste metode pot utiliza încercările pe carote, în creşterea preciziei lor, este expus în instrucţiunile tehnice specifice metodei nedistructive utilizate.

2.1.7. Construcţii sau elemente de construcţii avariate saudistruse parţial.

În acest caz carotele pot fi folosite pentru elucidarea cauzelor avariilor produse şi pentru optimizarea soluţiei de consolidare.

2.1.8. Cazuri speciale, cînd se doreşte verificarea unui pro-cedeu tehnologic deosebit de punere în operă sau de întărire abetonului ca: glisarea, vacuumarea, tratarea termică, procedeulprepakt, noi metode de compactare (vibratoare de cofrag), com-pactarea în vecinătatea armăturilor etc.

În acest caz carotele reprezintă posibilitatea cea mai sigură, legată de procedeele clasice, de a verifica calitatea betonului din lucrare, întrucît în multe cazuri procedeul tehnologic utilizat nu poate fi reprodus în corpurile de probă.

3. LOCUL, NUMĂRUL ŞI DIMENSIUNILE CAROTELOR

3.1. Locul extragerii carotelor din elementele de construcţie va fi stabilit de proiectant sau în lipsa acestuia de organele de expertiză. El va trebui să ţină seama de următoarele criterii:

— îndepărtarea de zonele în care pot fi intersectate armă-turi; aceste zone se stabilesc pe baza proiectului şi se verifică pebaza măsurătorilor nedistructive in situ (metode electromagne-tice) ;

— amplasarea în axa de simetrie sau cît mai aproape deaceasta a locului de extracţie, la elemente verticale (stîlpi) so-licitate la compresiune;

— amplasarea în zonele ce prezintă interes din punct devedere al controlului calităţii betonului;

— amplasarea în zonele cu nivel redus de solicitare a be-tonului;

— în cazul existenţei prealabile a unor încercări nedistructive,de control a calităţii betonului, locul extragerii carotelor va ţine

33

Page 4: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

seama de rezultatele măsurătorilor nedistructive, astfel încît re-zultatele să fie reprezentative pentru betonul din elementul exa-minat.

Extragerea carotelor din zona cu defecte locale nu poate fi utilizată decît la precizarea formei şi adîncimii defectului exa-minat. Carotele astfel obţinute, cu neomogenităţi importante în secţiune sau fisurate, nu pot fi folosite la determinarea rezisten-ţei betonului din element.

3.2. Numărul carotelor extrase va fi ales în funcţie de urmă-toarele criterii:

— numărul elementelor examinate;— variaţiile locale ale calităţii betonului de la element, la

element şi în interiorul aceluiaşi element;— gradul şi modul de solicitare a elementului;

— amploarea avariilor produse.Numărul carotelor se stabileşte de cel ce a solicitat încer-carea, cu consultarea proiectantului, în cazul în care cele douăpersoane sînt distincte.

La fixarea acestui număr se va ţine seama că pentru a obţine un conţinut de informaţii echivalent cu cel realizat prin încerca-rea a 3 cuburi, cu latura de 14 cm, va trebui încercat un număr de n carote, de diametru d, dat de relaţia:

în care d este exprimat în cm.La definitivarea numărului de carote extrase dintr-o struc-

tură se va ţine seama de necesitatea de a calcula o rezistenţă care să caracterizeze fiecare populaţia* distinctă a structurii. Numărul de carote extras dintr-un element, asupra căruia există dubii de calitate, trebuie să fie de minimum 3.

3.3. Diametrul d al carotei, ce se extrage, depinde de urmă-toarele elemente:

— dimensiunea maximă a agregatului;

*) În sensul prezentelor instrucţiuni tehnice, prin populaţie se înţelege mulţimea carotelor care caracterizează, în funcţie de situaţie, fie aceeaşi marcă de beton în construcţie, fie un nivel dat al construcţiei, fie un acelaşi tip de element (de ex. stîlpi).

34

— distanţa minimă între armături, în zona de extracţie;— rezervele de rezistenţă sau nivelul de solicitare, în zona

de extracţie;— diametrul interior al cuţitelor de tăiere disponibile.În raport cu dimensiunea maximă a agregatului se recomandă

următoarea relaţie:

relaţie în care toate elementele se exprimă în cm, iar arm — reprezintă diametrul armăturii din zona de extragere; car — grosimea coroanei diamantate a cuţitului, cu care se taie carota.

Rezervele de rezistenţă sau nivelul de solicitare vor fi apre-ciate de proiectant. În aprecierea slăbirii maxime admise se va ţine seama că de regulă carotele nu sînt necesare, iar uneori nu pot fi extrase, pe toată adîncimea elementului, iar pe de altă parte că prin completarea golului produs prin forare, cu un mate-rial adecvat, se reface parţial capacitatea portantă a secţiunii slăbite.

3.4. Lungimea carotei încercate distructiv h trebuie să fie cuprinsă între limitele:

Limitarea inferioară asigură prezenţa unui volum suficiental materialului examinat şi diminuează efectul forţelor de frecare,exercitate de platanele presei, asupra rezultatelor încercării. Limi-tarea superioară limitează efectul, de regulă inevitabil, al geo-metriei epruvetei, datorită imperfecţiunilor geometrice ale ca-rotei (îndeosebi perpendicularitatea feţelor de capăt pe genera-toare şi neplaneitatea acestora), reducînd influenţa coeficientuluide subţirime asupra rezultatului final.

În cazul în care carota extrasă are o lungime mai mare de 2 d, se recomandă fracţionarea acesteia în carote de lungimi cuprinse între d şi 2 d prin tăieturi transversale.

35

Page 5: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

4. TEHNICA DE EXTRAGERE

4.1. Se identifică regiunile cu populaţie distinctă, ţinîndseama de următoarele informaţii:

— volumul de lucrări turnat odată;— tehnologia de turnare utilizată;— marca betoanelor utilizate.Un nivel reprezintă cel puţin o populaţie, iar un planşeu re-

prezintă deasemeni o populaţie, dacă în turnarea lui nu s-au făcut întreruperi importante.

4.2. Dacă se cere o prelucrare statistică a rezultatelor încer-cării, se alege pentru fiecare populaţie un număr suficient de ca-rote, astfel încît rezultatele să permită calculul rezistenţei ca -racteristice pentru populaţia respectivă, în conformitate cu pre-vederile punctului 8.11.

4.3. Direcţia de extragere a carotelor trebuie să fie riguros perpendiculară pe faţa de atac a carotezei. Ea poate fi în funcţie de direcţia feţei de atac: orizontală, verticală sau încli -nată, în vederea asigurării perpendicularităţii direcţiei de tăiere pe faţa de atac se recomandă lestarea adecvată a carotezei sau încastrarea ei corespunzătoare în construcţie.

4.4. Pe cît posibil se va evita extragerea carotelor pe supra-faţa de turnare sau în vecinătatea ei. Se vor prefera încercărilepe feţe verticale decofrate, cu centrul carotei la cel puţin 15—20cm de faţa de turnare. În cazul cînd nu se dispune de asemeneasuprafeţe, se admit încercările pe suprafeţe de turnare.

4.5. Utilizarea coroanelor de tăiere diamantate şi în bunăstare (cu uzură nulă sau redusă) limitează degradările structuralepe care le suferă betonul din carotă, cît şi cel din zona adiacentăa elementului.

Nu se recomandă utilizarea coroanelor diamantate cu un grad de uzură mai mare de 50%**. De asemenea, se interzice utili -zarea coroanelor, din carborundum, indiferent de gradul lor de uzură, la betoanele preparate cu agregat cuarţos.

4.6. În cazul în care grosimea elementului încercat este re-dusă (sub 30 cm), se recomandă extragerea carotei pe toată grosi-mea elementului şi fracţionarea ei ulterioară prin tăiere. Aceastăprocedură asigură un paralelism mai bun al feţelor de capăt.

**) Gradul de uzură al cuţitului se determină prin compararea vitezei de înaintare a cuţitului în cauză cu un cuţit nou. Gradul de uzură de 50% co -respunde reducerii la jumătate a vitezei de înaintare.

36

4.7. În cazul în care grosimea elementului încercat este mare (peste 30 cm), este necesară desprinderea epruvetei de pe fund

prin acţionarea în consolă a carotei cu o pîrghie sau pană, în şan -ţul produs prin carotare. Se va urmări obţinerea unor suprafeţe de capăt cu denivelări minime (sub 2 cm).

4.8. Pe tot timpul carotării se va asigura răcirea corespun-zătoare a cuţitului şi betonului cu apă, pentru a se evita degra -darea excesivă prin încălzire a acestora.

4.9. Nu se admit pentru încercare carote ce conţin armăturilongitudinale sau înclinate la mai puţin de 45° faţă de axul ca -rotei.

4.10. La locul de extragere a carotelor trebuie să se dispunăde o alimentare corespunzătoare cu energie electrică (tensiune,putere), sau aer comprimat (debit, presiune), sau combustibil(benzină, ulei), în funcţie de tipul motorului carotezei, precumşi de apă pentru răcirea cuţitului şi a betonului.

5. TRANSPORTUL CAROTELOR

5.1. După tăiere carotele se aşează într-o lădiţă pe un stratde minimum 10 cm talaj sau rumeguş de lemn, pe un singurrînd, separate între ele prin distanţieri şi împănate astfel încîtsă nu se poată rostogoli în timpul transportului. Apoi carotelese acoperă cu un nou strat de rumeguş sau talaj şi lada se în -chide cu un capac.

5.2. Transportul şi manipularea de la locul de extracţie, lalocul de păstrare şi încercare, trebuie să se facă în condiţii caresă împiedice degradarea carotei prin zguduiri, trîntiri etc.

6. PRELUCRAREA ŞI PĂSTRAREA CAROTELOR

6.1. Obţinerea feţelor de capăt plane, paralele între ele şi perpendiculare pe generatoare, este o condiţie principală a corec -titudinii rezultatelor încercării. Cînd feţele de capăt rezultă plane şi paralele direct din operaţia de tăiere (sînt feţe cofrate ale be -tonului), rezistenţele obţinute la încercarea carotelor sînt maxi -me, întrucît nici o degradare a suprafeţei betonului nu s-a produs prin prelucrări mecanice ale suprafeţelor de capăt.

37

Page 6: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

Dacă suprafeţele de capăt nu rezultă plane şi perpendiculare pe generatoare din tăiere, există următoarele posibilităţi de pre-lucrare a acestor suprafeţe:

— polizarea suprafeţelor de capăt;— tăierea suprafeţei sau suprafeţelor de capăt;— completarea zonelor de capăt cu material liant de adaos

pînă la obţinerea unei suprafeţe plane perpendiculare pe genera-toare.

6.2. Polizarea suprafeţelor de capăt se face cu ajutorul de-şeurilor abrazive acţionate electro-mecanic. Se recomandă ca peparcursul operaţiei de polizare să se practice răcirea cu apă a be-tonului şi discului. Se admit, pentru polizare, carote cu denive-lări maxime de 2...3 mm. Tăierea carotelor se face cu fierăstrăuelectric, prevăzut cu cuţite diamantate, sub jet de apă de ră -cire.

6.3. Stratul de completare utilizat la nivelarea suprafe-ţelor de capăt trebuie să aibă următoarele caracteristici :

— bună aderenţă la beton, astfel încît ruperea la tracţiunea unei epruvete lipite să se facă în afara lipiturii;

— modul de elasticitate apropiat de al betonului;— rezistenţă la compresiune apropiată de a betonului în -

cercat ;— viteză ridicată de întărire;— grosimea maximă de 1 cm.

6.4. Se recomandă, în ordinea preferinţei, următoarele stra-turi de nivelare:

a/ mortar epoxidic;b/ mortar de ciment;c/ pasta de sulf cu sau fără adaos de negru de fum.Reţetele compoziţiei acestor materiale de nivelare sînt date

în anexă.6.5. Grosimea stratului de nivelare trebuie să fie cea mi -

nimă, care realizează efectul dorit. Nu se admit straturi maigroase de 1 cm pe o suprafaţă de capăt.

6.6. Modul de păstrare al epruvetelor de la tăiere pînă laîncercare este în general în apă, la temperatura de 20° ± 5°C.în cazul utilizării mortarului de ciment, ca strat de nivelare, se

38

recomandă menţinerea în apă timp de cel puţin 24 ore a caro-tei înainte de aplicarea nivelării, şi alte 48 ore începînd de la o zi după aplicarea stratului de nivelare.

În orice caz, cu cel puţin 24 ore înainte de încercare, caro-tele trebuie să fie scoase din apă şi păstrate în aer.

7. ÎNCERCAREA NEDISTRUCTIVĂ A CAROTELOR

7.1. Încercarea nedistructivă a carotelor poate avea unuldin următoarele scopuri:

— determinarea constantelor elastice ale betonului din lu -crare ;

— verificarea sau determinarea corelaţiei mărimii nedis-tructive — rezistenţe mecanice ale betonului;

— măsurarea variaţiei greutăţii specifice aparente pe înăl -ţimea carotei.

7.2. Determinarea constantelor elastice ale betonului dinlucrare se face cu ajutorul metodelor de rezonanţă longitudinalăşi a metodelor ultrasonice de impuls.

7.3. Forma epruvetelor necesară determinării riguroase aconstantelor elasto-dinamice prin metoda nedistructivă a rezo -nanţei este cea cilindrică, în care lungimea carotei h satisfacerelaţia :

. h > 4 d

(5)

În cazuri excepţionale se admite încercarea prin tehnica de

rezonanţă longitudinală şi a carotelor care satisface condiţia:

h > 3 d

(6)

Page 7: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

în care este lungimea de undă a undelor ultrasonice utilizate în beton. Menţionăm că pentru un palpator de 80 kHz, condiţia (10) înseamnă un diametru de carotă egal sau mai mare de 10 cm, iar pentru un palpator de 50 kHz, egal sau mai mare de 16 cm.

Din aceste date rezultă că este de preferat efectuarea măsu-rătorilor de viteză de propagare pe structura de beton, înaintea extragerii carotei, ori de cîte ori acest lucru este posibil.

7.8. Verificarea sau determinarea corelaţiei mărimii nedis-tructive — rezistenţa mecanică, cu ajutorul carotelor, permite îmbunătăţirea sensibilă a preciziei metodelor nedistructive de determinare a rezistenţei betonului.

40

7.9. Numărul minim al carotelor necesar verificării sau sta-bilirii acestor corelaţii este cel ce rezultă din relaţia (1).

7.10. Mărimile nedistructive aferente fiecărei carote, vitezăde propagare şi indici de recul, se determină în mod ideal prinmăsurători directe pe structura şi în locul din care urmează a fiextrasă carota.

7.11. În cazul în care asemenea măsurători nedistructive nus-au făcut anterior extragerii carotei, rezultatele măsurătorilordirecte pe carote se corectează după cum urmează:

a/ vitezele de propagare măsurate în lungul carotei se ma -jorează cu următoarele valori:

carota cu d > 10 cm: 0 % carota cu d = 10 cm: +0,6% carota cu d = 7 cm: +2,5% carota cu d= 5 cm: +5,6%

b/ indicii de recul măsuraţi pe faţa laterală a carotei se ma- jorează cu 1...3 diviziuni în funcţie de diametrul carotei (la diametri mari corespund majorări mici).

7.12. Rezistenţele mecanice corespunzătoare epruvetelor cu-bice echivalente se calculează conform prevederilor cap. 8.

7.13. Valorile experimentale nedistructive şi distructiveastfel obţinute se reprezintă în plane VL — Rc; n — Rc sauVL — n— Rc (cu curbe de egală, rezistenţă).

7.14. Se determină curba de transformare sau coeficientultotal de influenţă experimental corespunzător încercărilor, con-form prevederilor Instrucţiunilor tehnice C.30-67 (sclerometrulSchmidt); C. 26-72 (ultrasunete); C.129-71 (metoda combinată).

7.15. Se compară valoarea experimentală a coeficientuluitotal de influenţă cu cea teoretică şi se alege valoarea finalăde calcul conform prevederilor aceloraşi instrucţiuni.

7.16. În cazul inexistenţei unei valori teoretice de compa-raţie a coeficientului total de influenţă valoarea experimentalărămîne ca valoare finală de calcul.

7.17. Măsurarea variaţiei densităţii specifice aparente a be-tonului pe înălţimea carotei se face pe baza măsurării coeficien -tului liniar de antrenare al radiaţiilor gama, cu ajutorul metodeiradiometrice.

41

Page 8: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

8. DETERMINAREA REZISTENŢEI BETONULUI LA COMPRESIUNE

8.1. Rezistenţa obţinută prin încercarea directă a unei carote,la presă, la compresiune, nu reprezintă rezistenţa betonului lacompresiune în structură, definită conform standardelor în vigoareca rezistenţă a unui cub de 14 sau 20 cm latură, confecţionatdin acelaşi beton cu betonul din lucrare şi păstrat în condiţii stan-dard sau în condiţiile lucrării.

8.1. Factorii principali ce determină această diferenţă sînt:— degradarea unui strat de beton adiacent suprafeţei la-

terale a carotei datorită operaţiei de carotare;— degradarea unui strat de beton adiacent suprafeţelor de

capăt a carotei, prin operaţia de tăiere transversală, sau neuni-formitaiea de transmitere a sarcinii la carotele rupte de pe fund cu pene sau leviere;

— existenţa unui strat intermediar între platanele presei şicarotă cu proprietăţi diferite de ale betonului;

— existenţa unor subţirimi — definite ca raport între înăl-ţimea carotei şi diametru — variabile şi de obicei diferite devaloarea caracteristică cubului.

8.3. În aceste condiţii determinarea rezistenţei betonuluidin lucrare, Rc, echivalentă rezistenţelor obţinute pe epruvetede formă cubică, cu latura de 14 sau 20 cm, determinată con-form prescripţiilor în vigoare, se face cu relaţia:

Rc = a . b . c . e . R c a r (11)

în care: rezistenţa carotei obţinută prin încercarea sa

direct la presă:8.4. Coeficientul de corecţie a, ce ţine seama de influenţa

diametrului carotei, reprezintă influenţa stratului degradat adia-cent suprafeţei laterale şi efectul de scară al epruvetei. Valorilecoeficientului a. pentru diferite diametre ale carotei, sînt dateîn tabelul 1.

8.5. Coeficientul de corecţie b reprezintă influenţa subţi-rimii carotei asupra rezultatului încercării. Valorile coeficientului b pentru diferite rapoarte între înălţimea carotei şi diametrul său, sînt date în tabelul 2.

Tabelul 2

La valorile intermediare ale coeficientului, de subţirime, celor date în tabelul 2, se va interpola liniar.

8.6. Coeficientul de corecţie c reprezintă influenţa stra-tului degradat aflat în vecinătatea suprafeţelor de capăt asupra rezultatelor încercării. Valorile coeficientului c sînt date în tabelul 3.

8.7. Coeficientul de corecţie e reprezintă influenţa naturii stratului adăugat pentru prelucrarea suprafeţei de capăt. Valo-rile coeficientului e, pentru diferite materiale de nivelare a suprafeţei de capăt, sînt date în tabelul 4.

43

Page 9: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

8.8. în cazul în care transformarea rezultatului încercăriipe carote se doreşte a fi efectuată pentru altă formă sau mărimede epruvetă decît cubul de 14 sau 20 cm latură, atunci rezul -tatul prelucrării conform formulei (11) va fi afectat de un noucoeficient de transformare f, dedus din documentul tehnic şi ISO3893-1977, care prevede transformarea rezultatelor încercărilorpe cuburi în rezultate echivalente pe alte forme şi mărimide epruvete. Pentru transformarea în rezultat echivalent cu celobţinut pe cilindru cu diametru de 15 cm şi înălţimea de 30 cmse poate adopta spre exemplu valoarea medie 0,86.

8.9. Cînd încercările pe carote au fost făcute la o altă vîrstăa betonului, diferită de cea de 28 zile, şi se cere deducerea re -zistenţei corespunzătoare la vîrsta de 28 zile, dacă betonul a be -neficiat de condiţii normale de întărire, se pot aplica orientativcoeficienţi de corecţie g ai rezultatului, în funcţie de naturacimentului utilizat la prepararea betonului, daţi în tabelul 5.

8.10. Dacă carota conţine armături perpendiculare pe direcţiade forare, rezultatele se obţin prin încercarea unei astfel de ca-rote sînt mai mici decît cele obţinute prin încercarea unei carotefără armături. La fixarea locului de extragere a carotei se recomandăa se lua toate măsurile posibile pentru evitarea încorporării unorarmături sau bucăţi de armătură în carotă, folosind în acet scoporice mijloace disponibile, inclusiv metodele nedistructive, elec-tromagnetice sau radiografice.

Dacă evitarea acestor bare s-a dovedit imposibilă şi ele sînt prezente în carota extrasă, rezultatul obţinut în încercarea unor asemenea carote poate fi corectat cu un coeficient de corecţie „i" supraunitar aplicat relaţiei (11). Mărimea acestui coeficient de -pinde de numărul, orientarea şi diametrul barelor intersectate în operaţia de tăiere şi de diametrul carotei.

Nu se admit încercări distructive pe carote care cuprinde mai mult de două bare de armătură transversale saucpe carote în care suprafaţa armăturilor depăşeşte 3% din suprafaţa trans-versală a carotei.

8.11. Prelucrarea statică a rezultatelor încercărilor pe caroteare o semnificaţie mult mai restrînsă decît cea a epruvetelor, în-trucît carotele reprezintă betonul direct din lucrare. În cazul încare ea se dovedeşte totuşi necesară este nevoie de cel puţin 10carote, pentru o populaţie distinctă, pentru care se calculează

următoarele valori:

Page 10: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

— structura şi elementul din care a fost extrasă carota;— direcţia de extragere a carotei faţă de direcţia de turnare;— dimensiunile carotei;— modul de prelucrare al feţelor de capăt;— natura stratului de egalizare folosit ;— numărul, diametrul şi orientarea barelor găsite în carotă;— rezistenţa măsurată direct pe carotă;— valorile coeficienţilor de corecţie utilizaţi: a,b,c,e;— rezistenţele obţinute după corecţii pe fiecare carotă;— marca şi vîrsta betonului încercat;— prelucrarea statistică a rezultatelor încercărilor, pe re-

zistenţe transformate (corectate);— concluziile încercărilor.

9. DETERMINAREA POROZITĂŢII BETONULUI

9.1. Porozitatea determinată prin metoda descrisă mai jos este porozitatea deschisă.

9.2.. Se cîntăreşte carota în stare uscată (Gu).9.3. Se îmbibă cu apă prin scufundare pînă la saturare şi se

cîntăreşte din nou în stare saturată (Ga).

46

10.4. Nu se admite încercarea la despicare a carotelor ceconţin bucăţi de armături.

10.5. Transformarea rezistenţei obţinute pe carotă în rezis-tenţa echivalentă pe cub sau cilindru trebuie să ţină seama deexistenţa unor arii degradate în vecinătatea suprafeţelor, deci deexistenţa coeficienţilor de corecţie multiplicativi, de tipul aşi c, pentru solicitarea de despicare.

10.6. Prelucrarea statistică a rezultatelor încercărilor dedespicare este analogă celei prezentate la punctul 8.12 pentruîncercările la compresiune.

11. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

11.1. Manipularea şi transportul aparatelor de carotat se va face pe baza unui instructaj preliminar al conducătorului încer -cării, pentru toţi oamenii utilizaţi în acest scop.

47

Page 11: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

11.2. La extragerea carotelor de la înălţime vor fi folositeschele solide şi bine ancorate, capabile să preia sarcinile staticeşi dinamice produse de aparatură şi personal.

11.3. În toate cazurile, caroteza va fi ancorată pentru a seevita dezaxările, înclinările în timpul operaţiei de extragere.

11.4. Alimentarea la reţea şi punerea la pămînt a instalaţieiva fi asigurată de electricienii locului de muncă şi controlată deconducătorul încercării.

11.5. Extragerea, prelucrarea şi încercarea carotelor se vaface de către tehnicienii care şi-au însuşit normele de tehnica secu-rităţii muncii, pentru fazele respective.

11.6. Echipa necesară efectuării lucrărilor de extrageri decarote este indicat să aibă următoarea componenţă:

— inginer conducător al încercării care supraveghează lu-crările adaptînd recomandările privind locurile de extracţie; diametrul carotelor, lungimea lor, la situaţia concretă din teren.

— tehnician cu experienţă în extragerea carotelor;— 1...2 muncitori pentru operaţii auxiliare: transport, mon-

tare, ancorare, aprovizionare apă, lestare etc.

Page 12: C 54 - 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

3. Pastă de sulf

a) Compoziţie:

— Liant: Sulf— Adaos: 5 % Cărbune grafitat sau negru de fum.

b) Tehnologia de aplicare:

— se curăţă faţa carotei de praf şi corpuri străine,— se usucă betonul,— se asigură verticalitatea carotei,— se confecţionează gulerul-cofraj pe carotă— se topeşte sulful— se adaugă cărbunele— se toarnă amestecul topit pînă la acoperirea proeminenţelor de beton— se lasă să se răcească şi întărească.

C U P R I N S

Pag.

1. Obiect şi domeniu de utilizare................................................................ 30

2. Cazuri de utilizare a încercărilor pe carote........................................... 31

3. Locul, numărul şi dimensiunile carotelor............................................... 33

4. Tehnica de extragere.................................................................................. 36

5. Transportul carotelor.................................................................................. 37

6. Prelucrareajşi păstrarea carotelor ...................................................... 37

7. Încercarea nedistructivă a carotelor........................................................ 39

8. Determinarea rezistenţei betonului la compresiune............................... 42

9. Determinarea porozităţii betonului.......................................................... 46

10. Determinarea rezistenţei la întindere din despicare............................. 47

11. Măsuri de protecţia muncii...................................................................... 47

Anexa Prepararea şi aplicarea straturilor de nivelare. . . . . . 49

51