Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

99
1 Corelarea reglementărilor referitoare la producerea betonului, proiectarea şi executarea construcţiilor din beton armat şi verificarea calităţii betonului din construcţii existente. Armonizarea cu sistemul de standarde europene Contract nr: 452/2010 Redactarea a II-a (finala) Faza 3 Mai 2011 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING BUCHAREST Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 RO-020396 * Bucharest 38 ROMANIA Tel.: +40-21-242.12.08, Tel./Fax: +40-21-242.07.81, www.utcb.ro CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT

Transcript of Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

Page 1: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

1

Corelarea reglement ărilor referitoare la producerea

betonului, proiectarea şi executarea construc ţiilor din beton

armat şi verificarea calit ăţii betonului din construc ţii

existente. Armonizarea cu sistemul de standarde eur opene

Contract nr: 452/2010

Redactarea a II-a (finala)

Faza 3

Mai 2011

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING BUCHAREST

Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 RO-020396 * Bucharest 38 ROMANIA

Tel.: +40-21-242.12.08, Tel./Fax: +40-21-242.07.81, www.utcb.ro

CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT

Page 2: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

2

CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. STRUCTURA REGLEMENTĂRILOR PENTRU CONSTRUCŢIILE DIN BETON ARMAT

2.1. Situaţie la nivel naţional

2.2. Situaţia la nivel internaţional

2.3. Propuneri de revizuire ale actualului pachet de reglementări naţionale

2.3.1 Normativ pentru executarea îmbrăcăminţilor rutiere din beton de ciment în cofraje fixe sau glisante, indicativ NE 014-2002

2.3.2 Instrucţiuni privind betoanele hidrotehnice, indicativ PE 713-2005

2.3.3 Propunere de codificare a reglementarilor pentru beton armat

2.3.4 Propuneri de mentinere/revizuire/abrogare a reglementarilor pentru beton armat

3. COMENTARII PRIVIND MODIFICĂRILE, CORELAREA ŞI APLICAREA REGLEMENTĂRILOR DE PRODUCERE ŞI DE VERIFICARE A CALIT ĂŢII BETONULUI DIN CONSTRUCŢII EXISTENTE

3.1 Normativul NE 012/1-2007

3.1.1 Modificări la nivelul prevederilor pentru materiale componente

3.1.2.Betonul proaspăt si întărit

3.1.3 Aprecieri privind valorile rezistenţelor de calcul ce se obţin prin aplicarea standardelor româneşti şi a celor europene

3.2 Reglementările pentru evaluarea calităţii betonului din structurile de beton - SR EN 13791 3.3 Aplicarea experimentală a metodelor de evaluare a rezistenţei betonului din construcţii existente

3.3.1 Consideraţii generale

3.3.2 Observaţii la aplicarea metodelor nedistructive combinate în conformitate cu normativul C 26-85 şi a metodei încercării carotelor în conformitate cu standardul SR EN 13791.

Page 3: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

3

4. PROPUNERI PRIVIND ELABORAREA UNOR GHIDURI DE APL ICARE A PRINCIPALELOR REGLEMENT ĂRI PENTRU BETON ARMAT

4.1 Ghid de aplicare a Normativului pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007

4.2. Ghid de aplicare a Normativului pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton, indicativ NE 012/2-2010

4.3. Ghid de aplicare a reglementărilor privind determinarea in-situ a rezistenţei betonului

4.4. Ghid /Indrumător pentru calculul secţiunilor şi elementelor din beton armat în conformitate cu SR EN 1992-1-1

5.STABILIREA PRIORIT ĂŢILOR REVIZUIRILOR REGLEMENTĂRILOR PRIVIND CONSTRUCŢIILE DIN BETON ARMAT ŞI PROPUNERI DE NOI REGLEMENTĂRI

5.1. Reglementări pentru producerea betonului

5 2. Reglementări pentru executarea lucrărilor din beton armat

5.3. Reglementări pentru proiectarea elementelor/ structurilor din beton armat

5.4. Reglementări pentru evaluarea rezistenţei betonului din construcţii existente

5.5. Reglementări privind investigarea, repararea, consolidarea structurilor existente

BIBLIOGRAFIE

ANEXA 1 - LISTA REGLEMENT ĂRILOR TEHNICE ÎN CONSTRUCŢII ÎN VALABILITATE LA DATA DE 31.03.2010

ANEXA 2 - EXEMPLE DE APLICARE A DIFERITELOR METODE PENTRU EVALUAREA REZISTEN ŢEI BETONULUI DIN CONSTRUCŢII EXISTENTE

Page 4: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

4

INTRODUCERE

În prezent în Romania există o anumită structură a reglementărilor tehnice pentru construcţiile din beton armat. Acestea privesc activităţi specifice privind producerea betonului, executarea lucrărilor, proiectarea elementelor şi structurilor din beton armat precum şi verificarea calităţii betonului din construcţii existente.

Aceste reglementări tehnice se regăsesc în ceea mai mare parte în Lista reglementărilor tehnice elaborate de M.D.R.T., la domeniul IV “Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”.

Reglementările privind verificarea calităţii betonului din construcţii existente se regăsesc la domeniul XXI “Reglementări tehnice pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii”. O altă categorie aparte o constituie reglementările tehnice de producere a betonului pentru construcţii hidrotehnice care reprezintă o normã departamentală şi pentru drumuri domeniul XXVI care este prezent în clasificarea efectuată la nivelul ministerului “Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor pentru transporturi”.

La nivelul domeniului I “Reglementări tehnice privind calculul construcţiilor şi elementelor de construcţii” se mai regăsesc în mod evident reglementări specifice pentru calculul structurilor din beton armat. Lista reglementărilor în vigoare specifice domeniului este prezentată în Anexa 1 (ANEXĂ la DECIZIA nr.27.129 din 28.04.2010, aflată pe site M.D.R.T. la data predării lucrării). Proiectarea, producerea betonului, execuţia şi verificarea lucrărilor din beton armat trebuie să se efectuează pe baza unor reglementări naţionale, armonizate cu cele europene.

Prezenta lucrare îşi propune realizarea unui program pentru revizuirea structurii actuale a pachetului tehnic normativ referitor la construcţiile din beton şi a unui nou format pentru structura reglementărilor româneşti aliniat celui implementat la nivel international.

Având în vedere extinderea şi complexitatea domeniului, prezenta lucrare analizează reglementările “de referinţã” pentru proiectarea betonului armat, producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton armat precum şi pentru verificarea calităţii betonului din construcţiile existente în vederea identificarii unor necorelări şi a stabilirii unor priorităţi în vederea rezolvării acestor necorelări prin revizuiri/ completări.

Un alt subiect analizat este cel legat de analiza posibilitatii crearii unor reguli comune privind producerea betonului pentru diferite tipuri de elemente de construcţii monolite sau prefabricate sau utilizări ale betonului (drumuri sau construcţii hidro).

Un alt aspect deosebit de important tratat în acestă lucrare este acela al prezentării unor exemple de aplicare a determinări rezistenţei betonului din construcţii existente prin aplicarea actualelor reglementări naţionale (C 26/85; C54/81 şi a standardelor europene SR EN 13791; SR EN 12504).

Page 5: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

5

În final se propun ghiduri de aplicare ale principalelor reglementări analizate, indicându-se conţinutul detaliat al acestuia si prioritatile de revizuire/ completare ale actualului pachet de reglementări.

Page 6: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

6

2. STRUCTURA REGLEMENTARILOR PENTRU CONSTRUCTIILE D IN BETON ARMAT

2.1. Situa ţie la nivel na ţional

La nivel naţional există, în prezent, o structură a reglementărilor pentru domeniul construcţiilor din beton armat indicată, în principal, aşa cum s-a precizat în capitolul introductiv la domeniul IV “Reglementările tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat” al listei reglementãrilor tehnice în construcţie cu valabilitate pâna la data de 31.03.2010.

Această listă cuprinde o serie de reglementări din domeniul producerii, execuţiei şi proiectării lucrărilor din beton armat. In afară de domeniul IV, mai există reglementări privind construcţiile de beton la domeniul XXI "Reglementări tehnice pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii’ precum şi la domeniul XXVI “Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor pentru transporturi”. pentru lucrări de drumuri. Aşa cum s-a mai precizat, reglementarea privind producerea betonului hidrotehnic ‘Instructiuni privind betoanele hidrotehnice’ indicativ PE 713-2005 nu figureaza in domeniul XIX ‘Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor hidrotehnice, amenajărilor şi regularizărilor de râuri’ prezentat în lista aprobată la nivel naţional, nefiind o reglementare de nivel national, fiind însă aplicată, la nivel departamental.

De asemenea, în domeniul I “Reglementări tehnice privind calculul construcţiilor şi elementelor construcţiilor” există reglementări specifice structurilor din beton armat.

Trebuie precizat că, în mod firesc, din listă lipseşte documentul de bazã, utilizat pentru calculul secţiunilor şi elementelor din beton armat, fiind vorba de un standard, indicativ STAS 10107/0-90.

O serie din aceste reglementări sunt elaborate înainte de 1989 fiind în mod imperios necesară revizuirea sau chiar anularea acestora în unele cazuri. Se fac astfel de propuneri privind aceste aspecte în cadrul lucrării, la capitolul privind noua structură a reglementărilor pentru domeniul construcţiilor din beton armat.

2.2. Situa ţia la nivel interna ţional

Pe plan European s-au propus o arhitectură specifică legată de domeniul betonului armat (fig.2.1.) care prezintă de fapt legătura între standardele de produs (componentele betonului) de producere a betonului, de proiectare, execuţie şi verificare a construcţiilor din beton.

Page 7: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

7

Figura 2.1 - Relaţii între SR EN 206-1 şi standardele pentru concepţie şi execuţie, standardele referitoare la materiale componente şi standardele de încercări

Acesta trebuie sã fie, de altfel, nucleul pentru reglementările naţionale revizuite, care în mod evident trebuie completate cu reglementări specifice unor anumite domenii/tipuri de elemente de construcţii .

În ceea ce priveşte structurarea reglementărilor pentru beton în publicaţiile ACI “Manual of concrete practice” (care se revizuieşte anual) se face o clasificare care ar putea fi utilizată şi în România pe viitor:

• 100 Cercetare şi Administrare

(de exemplu Terminologie, sistemul de Management al calitãţii, etc.)

SR EN 1992-1-1

(Eurocod 2) Calculul

structurilor din beton

SR EN 206-1

Producere beton

SR EN 13670-1

Executie structuri beton

SR EN 12350 Incercari pentru

beton proaspat

SR EN 12390 Incercari pentru

beton intarit

SR EN 13791

Evaluarea rezistentei

betonului in structuri

SR EN 12504

Incercari pentru betonul din

structuri

SR EN 197

Cimenturi

SR EN 450

Cenusa zburatoare pentru

beton

SR EN 13263

Praf de silice pentru beton

SR EN 12620 Agregate pentru

beton

SR EN 13055-1 Agregate

usoare

SR EN 1008

Apa amestec pentru beton

SR EN 12878

Pigmenti

Structuri de beton EN …

Standarde pentru produsele

prefabricate din beton

Page 8: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

8

• 200 Materiale şi proprietãţi ale betonului

(de exemplu: Ghid pentru durabilitatea betonului, Efectul contracţiei, Schimbarea de volum, etc. Predicţia curgerii lente, contracţiei, efectelor de temperatură, Prepararea betonului, Utilizarea cimenturilor, aditivilor etc, Fisurarea betonului, Evaluarea betonului utilizând metode nedistructive)

• 300 Proiectare si practici de execuţie

(de exemplu: Beton structural, Amestecare, Transport şi punerea în opera a betonului, Beton cu agregate uşoare, Inspecţii, Proiectare şi execuţie coşuri de fum, silozuri,…. Parcãri, Beton de înaltă performanţă, etc.

• 400 Analiza structurala (analiza elementului finit, stâlpi cu beton de înaltă performanţă, Evaluarea rezistenţei structurale actuale, Proiectarea şi execuţia elementelor din beton armat cu FRP, Proiectarea la actiunea forţei tãietoare etc.

• 500 Produse şi metode speciale

(de exemplu: Reparaţii cu epoxi, Torcretare, Panouri prefabricate, Reparaţii beton, Reutilizare beton, etc.)

In mod evident numărul de documente ACI este impresionant şi acoperã o arie largă din domeniul construcţiilor din beton. Toate documentele au un caracter aplicativ ridicat şi realizează o legăturã directa cu standardele americane ASTM. Documentele reprezintă sinteze valoroase ale unor cercetări si ale experienţei inginereşti.

2.3. Propuneri de revizuire ale actualului pachet d e reglement ări na ţionale În ceea ce priveşte actualul pachet de reglementări naţionale, aşa cum s-a precizat anterior trebuie să se pornească de la structura existentă pe plan european, să se stabilească stadiul actual al armonizării, necesitatea revizuirii, comasării, anulării, elaborarii unor reglementãri noi (inclusiv ghiduri de aplicare a actualelor reglementări).

Pe baza schemei din figura 2.2 se prezintă situaţia actuală din România în ceea ce priveşte principalele reglementări specifice pentru beton.

Page 9: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

9

Figura 2.2 - Stadiul armonizării şi corelării reglementărilor româneşti cu cele europene

Din această schemă rezultă faptul că reglementările naţionale pentru producerea betonului sunt armonizate la standardele europene. Şi în acest caz, având în vedere evoluţia permanentă a cunoştiinţelor în domeniu, este necesarã revizuirea reglementării NE 012-1 având în vedere, în special, necesitatea extinderii unor domenii de utilizare a cimenturilor (fapt rezultat din cercetările experimentale) şi modificarea duratelor de tratare a betonului.

De asemenea, apare necesitatea prevederii/ aplicarii unor criterii specifice de tip abordare de performanţă pentru a se putea determina posibilitatea utilizării betoanelor în medii specifice (de ex. îngheţ-dezgheţ, atac chimic). În acest caz este necesară, de asemenea, elaborarea unui ghid de aplicare. De altfel, se detaliază conţinutul acestui ghid în prezenta lucrare. Ĩn ceeea ce priveşte partea a doua a normativului apărută de curând şi aceasta va necesita o revizuire având în vedere că nu este total armonizată cu prevederile noului standard SR EN 13670.

COMPOZITIE BETON/

NIVELE DE PERFORMANTA /

VERIFICAREA CALITATII IN-

SITU A BETONULUI

C26 INCERCARI

NEDISTRUCTIVE

C54 CAROTE

STANDARDE DE

INCERCARI MATERIALE

COMPONENTE

SR EN 1992-1-1

PROIECTARE

(Anexa Nationala

elaborata)

EXECUTIA LUCRARILOR DIN BETON

NE 012-2

(publicat)

SR EN 13791 EVALUAREA

REZISTENTEI BETONULUI

DIN STRUCTURI

SR EN 12504 METODE DE

INCERCARE BETON DIN

STRUCTURI

PRODUCEREA BETONULUI

NE 012-1

(publicat)

SR EN 13670 SR EN 206-1

Page 10: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

10

Standardul de proiectare SR EN 1992-1-1 completat de Anexa Naţională, necesită elaborarea unui ghid de aplicare. Standardul 10107/0-90 este încă în vigoare.

Un caz special care va face şi obiectul unor analize, aplicaţii detaliate îl constituie reglementările pentru determinarea calităţii betonului din construcţiile existente (C 26-85 şi C 54-81) care sunt în vigoare ca şi standardele româneşti armonizate SR EN 13791 si SR EN 12504. De asemenea, este necesară elaborarea unor ghiduri specifice de aplicare.

Revizuirea pachetului de reglementări pentru construcţiile din beton trebuie sã ţină seama şi de prevederile specifice unor altfel de utilizări decât cele pentru clădiri, cum ar fi drumurile şi construcţiile hidrotehnice.

Normativul pentru executarea îmbrăcăminţiilor rutiere din beton de ciment în cofraje fixe sau glisante NE 014-2002 trebuie revizuit. De asemenea, Instrucţiunile privind betoanele hidrotehnice PE 713-2005 trebuie să fie revizuite.

Se prezintă în continuare căteva consideraţii privind conţinutul celor două documente şi necesitatea revizuirii lor.

2.3.1 Normativ pentru executarea îmbr ăcămin ţilor rutiere din beton de ciment în cofraje fixe sau glisante, indicativ NE 014-2002

Betoanele de drumuri prezintă caracteristici specifice atât în ceea ce priveşte compoziţia, dar şi metodele de încercare, dar in acelasi timp, exista in mod evident o serie de caracteristici comune cu betonul pentru construcţii civile şi industriale.

Una din caracteristicile particulare ale betonului rutier este legată de clasificarea acestuia în funcţie de rezistenţa la încovoiere a probelor prismatice. Normativul reglementează o dimensiune a probelor de 150x150x600 mm.

Clasele de beton rutier sunt cuprinse între BcR 3,5 si BcR 5,5. Si în acest caz având în vedere perioada de elaborare, o serie din referinţele indicate de Normativ sunt anulate şi/sau revizuite.

Una din caracteristicile betoanelor rutiere legate de compoziţie este faptul că în general, cu excepţia unor cazuri legate de platforme, se utilizează în mod obligatoriu agregate concasate pentru îmbunătăţirea rezistenţei la uzură a betoanelor.

In Normativ se prezintă curbele granulometrice indicate pentru a fi utilizate, pentru diferite valori ale dimensiunii maxime a agregatelor .

Din punct de vedere al rezistenţei şi durabilităţii betonului se acceptă valori ale rezistenţei medii determinate, pe probe cubice sau pe carote extrase din lucrare.

Pentru evaluarea rezistenţei la îngheţ se indică faptul că, indiferent de clasa de rezistenţă a betonului, trebuie asigurat un grad de gelivitate G 100.

Page 11: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

11

Se recomandă ca materialele componente să fie controlate în conformitate cu standardele actualmente anulate, în special pentru agregate.

O altă caracteristică a betoanelor rutiere este că acestea se prepară în mod obligatoriu cu aditivi plastifianţi şi, în special, antrenori de aer, pentru îmbunătăţirea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ.

Controlul materialelor componente şi betonului este prezentat în detaliu în Anexa 1 a normativului, modul de prezentare şi conţinutul sunt asemănătoare cu cele prezentate în NE 012-99 şi evident o mare parte din prevederi fac referire la documente care au fost anulate.

In Anexa I.2 a normativului se prezintă controlul calităţii lucrărilor de execuţie a îmbrăcăminţilor din beton de ciment care cuprinde două părţi principale care se referă la verificarea calităţii betoanelor şi la verificarea calităţii îmbrăcăminţii înainte de darea în exploatare. Anexa I.3 a normativului reglementează controlul operativ al calităţii betonului, pentru betonul proaspăt şi întărit prezentându-se pe cazul betonului proaspăt valori de referinţă şi respectiv limite admise de referinţă (toleranţe). Se precizează tipul de determinări care se efectuează la staţiile de betoane sau la locul de punere în operă precum şi măsurile care se întreprind în cazul de neconformitate a rezistenţei la compresiune.

Desigur, modul de abordare (inclusiv în ceea ce priveşte criteriile de conformitate) privind controlul la staţii este diferit faţă de actuala modalitate stabilită la nivelul european.

Si în această normă se prezintă metoda de stabilire a compoziţiei betonului care este similară cu cea indicată în vechiul normativ NE 012-99.

Controlul betonului mai cuprinde în acest normativ două anexe referitoare la gradul de omogenitate a betonului şi la interpretarea rezultatelor.

Normativul mai prezintă o anexă privind particularităţiile de executare a lucrurilor de beton pe timp friguros.

O parte importantă a normativului are ca obiect executarea lucrărilor în ceea ce priveşte pregătirea platformei în vederea aşternerii betonului în sistemul de cofraje fixe şi glisante, punerea în operă a betonului pentru ambele sisteme, protecţia îmbracăminţii, executarea rosturilor tehnologice de dilataţie, de contracţie, etc.

2.3.2 Instruc ţiuni privind betoanele hidrotehnice, indicativ PE 7 13-2005

Instrucţiunile au un statut aparte, în sensul că nu au un caracter republican, ci unul departamental.

Acest document a fost elaborat în anul 2005 (reprezintă o actualizare a unor ediţii anterioare din 1999 şi respectiv 1984) şi a fost codificat cu indicativ PE 713.

Page 12: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

12

Documentul îşi propune să trateze trei aspecte esenţiale pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice :

(i) Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească materialele de construcţii pentru realizarea betoanelor hidrotehnice (Partea I-a);

(ii) Calculul campului termic pentru baraje (construcţii masive de beton) produs de degajarea căldurii de hidratare a cimentului (Partea II-a);

(iii) Agresivitatea apelor de suprafaţă şi subterane asupra betoanelor construcţiilor hidrotehnice (Partea III-a)

Având în vedere scopul lucrării, în mod evident, cel mai de interes este primul aspect şi într-o orecare măsură şi ultimul.

Prima parte a documentelui are, în mod firesc, alcătuirea specifică normelor care tratează producerea betonului având următorul conţinut:

• Condiţii generale; • Condiţii tehnice pentru betoanele construcţiilor hidrotehnice; • Materiale utilizate la prepararea betonului:

- Cimenturi; - Apa; - Agregate naturale grele; - Aditivi; - Cenuşă de termocentrala şi praf de silice.

• Prepararea şi transportul betonului; • Executarea lucrărilor de betone • Controlul calităţii lucrărilor.

Această prima parte conţine 15 anexe care în mare parte se referă la cerinţele şi controlul materialelor componente betonului şi, de asemenea, ale betonului proaspăt şi întărit.

Betoanele hidrotehnice sunt betoane care se clasifică în funcţie de poziţia construcţiei faţă de nivelul apei, masivitatea construcţiei, presiunea apei care se exercită asupra construcţiei.

Cerinţele indicate în document pentru betoanele hidrotehnice sunt:

• Rezistenţele mecanice; • Rezistenţele la îngheţ – dezgheţ ; • Impermeabilitatea; • Degajarea de căldură la întărirea betonului; • Omogenitatea betonului; • Rezistenţa la acţiunea agresivă a apei; • Reacţia între alcalii din ciment şi agregate.

Rezistenţele mecanice ale betoanelor hidrotehnice sunt notate cu CH urmată de o cifră care indică rezistenţa caracteristică a betonului care se determină la 90 de zile pe epruvete cubice. Ediţia din 2005 introduce notaţia CH în loc de vechea notaţie BcH, intr-

Page 13: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

13

o încercare de adoptare a unei notaţii asemănătoare celei pentru betoane pentru construcţii civile.

Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ se defineşte în conformitate cu SR 3518, utilizându-se metoda nedistructivă sau distructivă. In acest standard se defineşte un anumit gard de gelivitate de la G 50 până la G 150 în funcţie de temperatura medie a lunii celei mai reci şi numărul ciclurilor de îngheţ-dezgheţ dintr-un an.

Impermeabilitatea este definită prin încercarea specifică la diferite presiuni ale apei cuprinse între P2 şi P12 . Si în acest caz se determină un grad minim de permeabilitate în funcţie de raportul între presiunea apei şi grosimea construcţiei sau grosimea zonei exterioare care asigură impermeabilitatea în cazul construcţiilor masive (gradientul de presiune mH2/m).

Omogenitatea betonului este stabilită în funcţie de clasa de importanţa a construcţiilor. Omogenitatea betonului proaspăt se controlează prin variaţiile valorilor densităţii şi lucrabilităţii.

Ceea ce este de remarcat este modalitatea de abordare, de performanţa prin stabilirea unor valori limită pentru diferite carateristici ale betonului în funcţie de utilizare.

Capitolul referitor la materiale componente betonului dezvoltă aspecte legate de alegerea, livrarea şi transportul, depozitarea, controlul calităţii cimenturilor, condiţiilor tehnice privind agregatele şi aditivii.

O parte din standardele la care face referire acest document sunt anulate.

Adaosurile sunt tratate numai în ceea ce priveşte cenuşa şi microsilicea (de Tulcea), şi în acest caz referirile se fac la standardele anulate.

Documentul tratează de asemenea în mod detaliat prepararea, transportul şi punerea în opera a betonului.

Verificarea calităţii betonului este prezentată în mod special în ceea ce priveşte controlul pe parcurs al calităţii betonului pe măsură obţinerii de rezultate şi trimestrial. Analiza calităţii betonului se efectuează într-un mod diferit de cele prevăzute în cazul betoanelor pentru construcţii civile sau de drumuri.

La referinţe, în mod firesc având în vedere perioada de elaborare există standardele care în prezent sunt anulate.

Documentul este alcătuit, in partea I, din mai multe anexe.

In Anexa 2 se prezintă tipurile uzuale de cimenturi folosite la lucrări hidrotehnice.

Fiecare din tipurile de cimenturi recomandate se caracterizează din punctul de vedere al omogenităţii betonului, degajării de căldură, rezistenţei la ape sulfatice, la impermeabilitate, îngheţ-dezgheţ, comportarea în prezenţa agregatelor reactive, tipul de beton simplu sau armat şi clasa maximă de beton care poate fi realizată. De asemenea,

Page 14: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

14

se fac recomandări privind utilizarea cimenturilor pentru diferite tipuri de construcţii hidrotehnice, în funcţie de condiţiile impuse de gelivitate şi impermeabilitate.

Cimenturile sunt caracterizate in “recomandate”, “utilizabile” şi “interzise” pentru anumite aplicaţii.

Alte anexe se referă la controlul calităţii cimentului, agregatelor, precizări suplimentare privind betonul hidrotehnic de uzură, metode de determinare a rezistenţei betonului cu prezentarea unor nivele de performanţă.

O parte importantă din anexele documentelor se referă la controlul calităţii betonului proaspăt şi întărit. Sistemul utilizat diferă de cel aplicat în cazul betonului pentru construcţii civile. Este adevărat că în cazul betoanelor hidrotehnice se utilizează volume mult mai mari decât în cazul betoanelor pentru construcţii civile, necesitand o altfel de abordare.

Ultimele anexe ale documentului tratează aspecte specifice privind betoanele turnate sub noroi bentonitic, betonarea ecranelor de etanşare, a baretelor şi pereţilor mulaţi.

Partea a II-a a PE 713-2005 se referă la problemele tehnice produse de degajarea căldurii din hidratare a cimentului. Acest capitol este particular pentru betoanele masive, aspectele termice nu mai sunt tratate în alte reglementări.

In partea a III-a se tratează agresivitatea apelor de suprafaţă şi subterane asupra betoanelor construcţiilor hidroenergetice.

Caracterizarea apelor se face în clase de agresivitate în funcţie de natura agresivitii. O clasificare similară este prezentată şi în standardul SR EN 206-1, respectiv NE 012-1/2007. In finalul acestui capitol se stabilesc metodele de urmărire în timp a degradării betoanelor construcţiilor hidrotehnice datorită agresivităţii apei, inclusiv urmărirea în timp a acestei agresivităţi si aparatură necesară interpretarea rezultatelor.

Având în vedere utilizările particulare ale betoanelor din aceste douã reglementări propunem menţinerea acestor documente cu menţiunea necesităţii revizuiriilor precum şi în cazul betoanelor hidrotehnice, a elaborării unui document la nivel naţional nu departamental. În ceea ce priveşte caracterizarea betoanelor de drumuri şi respectiv hidrotehnice considerăm că este utilă menţinerea definirii claselor specifice dar trebuie avut în vedere corelarea cu prevederile reglementărilor europene în ceea ce priveşte clasele minime în funcţie de tipul de utilizare şi compoziţia betonului. Comportarea în exploatare a unor astfel de structuri trebuie sã constituie un element important în propunerile de revizuire ale acestor reglementări.

2.3.3 Propunere de codificare a reglementarilor pen tru beton armat

Propunem o codificare a reglementărilor, în general, şi a celor de beton, în acest caz, în funcţie de domeniu şi de activitate (proiectare, producere beton, etc.), figura 2.3.

Page 15: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

15

Figura 2.3 Codificarea reglementărilor pentru lucrările din beton

PROIECTARE 100

BETOANE OBISNUITE BETOANE USOARE/ GRELE BETOANE DE ĨNALTA REZISTENTA

TIPURI STRUCTURI CONSTRUCTII SPECIALE

PRODUCERE BETON

200

BETON DRUMURI BETON HIDROTEHNIC

EXECUTIE

300

VERIFICAREA CALITATII

400

INVESTIGARE

500

REPARARE/ CONSOLIDARE/ PROTECTII 600

CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

Page 16: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

16

Reglementările vor putea astfel uşor identificate. În ceea ce priveşte ghidurile de aplicare acestea vor avea o parte din indicativul reglementarii dar vor avea în plus un indicativ, de exemplu dacă normativul NE 012/1 s-ar codifica 201-07 ghidul de aplicare s-ar codifica 201.1-12 (dacă ar aparea în anul 2012). În acest fel s-ar putea identifica uşor domeniile şi de asemenea s-ar putea realiza structura necesară a reglementărilor în funcţie de domeniu.

În actuala alcătuire reglementările sunt codificate oarecum la întâmplare.

2.3.4 Propuneri de men ţnere/ revizuire/ abrogare a reglement ărilor pentru beton armat

În ceea ce priveşte lista reglementărilor prezentate la domeniul IV se fac aprecieri privind modul de acţiune pentru viitor:

Poziţia Propunere Observatii

Poziţia 1 Se anulează Au apărut NE 012-1/2007 si NE 012-2/2010.

Poziţia 2 Se menţine

Poziţia 3 Revizuire

Poziţia 4 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Instrucţiunile nu mai sunt actuale, făcând referire la standarde anulate. Proiectarea se poate efectua pe baza SR EN 1992-1-1.

Poziţia 5 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Se bazează în proporţie de 80 % pe Normativul C 140 abrogat. Se poate aplica NE 012-1/2007.

Poziţia 6 Revizuire/ se poate abroga

Poziţia 7 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 8 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Se poate aplica NE 012-1/2007.

Poziţia 9 Se menţine

Poziţia 10 Se menţine

Poziţia 11 Revizuire sau aborgare

Poziţia 12 Se poate menţine/ revizui

Page 17: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

17

Poziţia Propunere Observatii

Poziţia 13 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 14 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 15 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 16 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 17 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 18 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 19 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 20 Revizuire

Poziţia 21 Revizuire

Poziţia 22 Revizuire

Poziţia 23 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Proiectarea se poate efectua pe baza SR EN 1992-1-1.

Poziţia 24 Nu se refera la construcţii din beton

Poziţia 25 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Proiectarea se poate efectua pe baza SR EN 1992-1-1.

Poziţia 26 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Proiectarea se poate efectua pe baza SR EN 1992-1-1.

Poziţia 27 Revizuire

Poziţia 28 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Se poate aplica NE 012-2.

Poziţia 29 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Se aplica NE 012-1 si 2 in funcţie de echipamentele utilizate

Poziţia 30 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Metodele se stabilesc de catre producator

Poziţia 31 Se poate abroga ADCOM nu se mai fabrica.

Poziţia 32 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Se poate aplica NE 012-2.

Page 18: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

18

Poziţia Propunere Observatii

Poziţia 33 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Se pot aplica NE 012-2 si tehnologiile proprii executantului.

Poziţia 34 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Se pot aplica NE 012-2 si tehnologiile proprii executantului.

Poziţia 35 Se poate abroga Nu mai are obiect.

Poziţia 36 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Metodele se stabilesc de catre producator

Poziţia 37 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Proiectarea se poate face în conformitate cu actualele reglementări.

Poziţia 38 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Proiectarea se poate face în conformitate cu actualele reglementări.

Poziţia 39 Nu se refera la lucrări de beton armat

Poziţia 40 Nu se refera la lucrări de beton armat

Poziţia 41 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Nu mai are obiect

Poziţia 42 Nu se refera la lucrări de beton armat

Poziţia 43 Nu se refera la lucrări de beton armat

Poziţia 44 Se poate abroga Este depăşit tehnic. Nu se mai recomandă aceste metode

Poziţia 45 Se menţine

În afară de aceste reglementări specifice pentru beton de la domeniul specific IV, mai sunt cuprinse reglementările tehnice pentru calculul construcţiilor la:

Page 19: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

19

Domeniul I:

Poziţia 1 Revizuire

Poziţia 2 Revizuire

Poziţia 16 Revizuire

Domeniul XXI:

Poziţia 2 Revizuire

Poziţia 4 Revizuire

Poziţia 10 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 14 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 15 Se poate menţine/ revizui

Poziţia 16 Se poate menţine/ revizui

Domeniul XXII:

Poziţia 8 Revizuire

Se poate observa, din această analiză, că o serie din reglementările actuale pentru construcţiile de beton se găsesc la diferite domenii, multe trebuie anulate sau revizuite, puţine dintre ele se menţin în actuala formă.

Desigur, trebuie stabilite proprietăţi privind revizuirea reglementărilor actuale, în special prin prisma unor posibile necorelări între acestea. De asemenea, este necesară propunerea elaborării unor ghiduri de aplicare a reglementărilor aflate în vigoare şi actualizate cu cele europene.

Page 20: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

20

3. COMENTARII PRIVIND MODIFICARILE, CORELAREA ŞI APLICAREA REGLEMENTĂRILOR DE PRODUCERE ŞI DE VERIFICARE A CALIT ĂŢII BETONULUI DIN CONSTRUCŢII EXISTENTE

Asa cum s-a mai precizat în această lucrare, din toate reglementările analizate, în mod practic, una singura este complet armonizată şi se aplică în mod efectiv, este vorba de Normativul NE 012-1/2007. Din acest motiv este necesară o analiză privind implicaţiile principalelor modificări produse de acest normativ, faţă de ediţia anterioară, atât în ceea ce priveşte producerea betonului, dar şi la nivelul celorlalte reglementări specifice având legatură directă cu acesta.

3.1 Normativul NE 012/1-2007

3.1.1 Modific ări la nivelul prevederilor pentru materiale compone nte

Principalele materiale componente ale betonului sunt cimentul, agregatele, apa, aditivi şi adaosurile.

În Romania s-a preferat o orientare către cimenturile cu adaosuri în locul utilizarii adaosurilor în betoane din raţiuni legate de asigurarea calităţii şi a unor condiţii legate de necesitatea prevederii unor dotari suplimentare la staţii.

Dintre toate materialele, având în vedere reglementările, cimentul prezintă cele mai mici modificări datorită faptului că standardele specifice au fost primele armonizate cu cele europene.

Specific însă pentru acest material este permanenta schimbare a tipurilor şi proporţiilor de adaosuri, din motive tehnice, economice, de resurse şi ecologice.

Acest fapt conduce la necesitatea alegerii tipului de ciment in conformitate cu anexa F a normativului. În reglementare, la punctul 5.1.2. se specifică cu claritate că „pentru toate tipurile de cimenturi pentru care nu exista experienţă de utilizare în betoane în ţară, folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetărilor experimentale prin care să se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitări fizico-mecanice şi de mediu”.

In ceea ce priveste apa si aditivii, cel puţin la nivelul încercărilor uzuale nu au intervenit modificari importante.

Analiza privind principalele modificari ale standardelor de încercări se efectuează având în vedere implicaţiile la nivelul staţiilor de betoane în ceea ce priveşte încercările specifice.

În categoria materialelor componente pentru care au survenit modificări importante sunt agregatele.

Se poate afirma că problema principală, în acest caz, o constituie faptul că nu există formulate în standardele europene actuale, nivelele de performanţă pentru anumite

Page 21: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

21

utilizări specifice, fiind necesară, în acest caz, corelarea metodelor de încercare din vechile standarde pentru care existau nivele de performanţă stabilite în funcţie de domeniul de aplicare cu noile metode de incercare pentru a se stabili, şi în aceste cazuri, condiţiile de utilizare funcţie de rezultatele obţinute.

Din punct de vedere al laboratoarelor de staţii, schimbarea standardelor de agregate impune dotarea cu noile tipuri de site cu ochiuri pătrate, şi evident într-un sens mai larg necesitatea efectuării încercărilor iniţiale pentru stabilirea compoziţiei betonului (având în vedere noile curbe granulometrice).

Pot fi acceptate (dacă se dovedesc că dau informaţii similare cu cele din standardele armonizate despre o anumită caracteristică) metode de determinare efectuate conform unor proceduri interne (de exemplu în cazul încercării pentru controlul impuritaţilor) (a se vedea pct.9.4. Încercări din Normativ “Alte metode de încercare pot de asemenea să fie utilizate în măsura în care a putut să fie stabilită o corelaţie sau o relaţie fiabilă între rezultatele obţinute cu aceste metode de încercări şi cele corespunzatoare metodelor de referinţă. Valabilitatea acestor relaţii fiabile sau a acestei corelaţii trebuie să fie verificată la intervale adecvate”.

3.1.2.Betonul proasp ăt şi întărit

În ceea ce priveşte betonul, care este produsul principal rezultat din procesul de producţie, trebuie efectuate o serie de determinări în cadrul controlului procedurilor de producţie si al proprietaţilor betonului.

Caracteristicile betonului care se determină la nivelul staţiilor sunt:

• Consistenţa; • densitatea betonului proaspăt; • conţinutul de aer antrenat; • densitatea betonului întărit; • rezistenţa la compresiune. Din punct de vedere al laboratorului de staţie, principala schimbare constă în necesitatea dotării cu bazine de păstrare suplimentare având în vedere schimbarea condiţiilor de menţinere a probelor (28 de zile în apă).

De asemenea, chiar dacă încercările privind determinarea permeabilităţii şi rezistenţei la îngheţ-dezgheţ a betonului nu se realizau la nivelul laboratoarelor de staţie şi în conformitate cu standardele actuale aceste determinări nu mai au rolul de a stabili nivelele de performanţă, ele pot fi încă cerute de anumiţi beneficiari.

În aceste cazuri aceste tipuri de determinări se pot realiza în conformitate cu vechile standarde pe baza unor proceduri interne, recunoscute de beneficiar (în prezent apar în anexa la NE 012/2-2010).

În figura 3.1 se prezintă relaţia între principalele schimbări survenite la nivelul standardelor de metoda şi la nivelul normativului NE 012/1 din 2007.

Page 22: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

22

Figura 3.1 - Principalele prevederi specifice avand caracter de noutate privind metodele de determinare a materialelor componente si ale betonului

Având în vedere, în special, modificările la nivelul determinării granulozităţii agregatelor, condiţiilor de păstrare a epruvetelor şi criteriilor de conformitate pentru determinarea rezistenţei betonului, este necesară efectuarea încercărilor iniţiale pentru determinarea compoziţiei betonului pentru obţinerea diferitelor clase de beton.

Încercările iniţiale sunt în responsabilitatea producătorului, în cazul betonului cu proprietăţi specificate şi trebuie efectuate pentru toate clasele de beton.

Rezistenţa la compresiune obţinută trebuie să se gasească în intervalul fck +6, fck +12, unde fck este rezistenta caracteristica a betonului care indică clasa acestuia.

Extindere domenii

noi tipuri cimenturi

Cerinte speciale

compozitie beton

NE 012-1: 2007 Schimbare conditii

pastrare probe

Criterii noi de

conformitate

Schimbare curbe

granulometrice

Metode noi de

incercare

STABILIRE COMPOZITIE BETON

STABILIRE NIVELE DE PERFORMANTA

(PROCEDURI INTERNE)

Rezistenta la

atac chimic

Rezistente

determinate

nedistructiv

Rezistenta la

inghet dezghet

Grad de

permeabilitate

Page 23: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

23

În ceea ce priveşte acest interval, trebuie subliniat faptul că, în conformitate cu tabelul I 5.4. din ediţia din 1999 a normativului, rezistenţa ce trebuia obţinută in cazul incercărilor initiale se incadra, in general, in acelasi interval.

În cazul claselor mai mici C 8/10...........C18/22,5, valorile rezistenţelor trebuiau să fie mai mari decât (fck +8; fck +10), iar pentru clasele de beton mai mari de C25/30, rezistenţele obţinute la încercările preliminare trebuiau să fie mai mari decat fck +12 sau chiar fck +13 (pentru gradul II de omogenitate).

Desigur alegerea valorilor ţintă ale rezistenţelor depind, aspect specificat şi în vechiul normativ, de gradul de omogenitate a betonului.

În cazul obţinerii unui grad de omogenitate I, valorile ţintă ale rezistenţelor trebuiau să fie mai mici, astfel pentru clasele inferioare se ajungea la valori ale rezistenţelor ţintă de fck + 5, iar pentru celelalte clase la fck +8.

Noul normativ nu mai precizează aceste aspecte, dar face referiri la criteriile funcţie de care se pot alege valorile ţintă (instalaţiile de producţie, materialele componente şi informaţiile disponibile referitoare la variaţiile posibile).

Se poate deci aprecia că valorile ţintă pentru încercările preliminare depind în primul rând de specificul staţiei (performanţele instalaţiilor) şi caracteristicile materialelor.

În cazul diferitelor staţii de betoane trebuie analizate performanţele anterioare şi pe această bază stabilite valorile ţintă pentru încercările iniţiale.

În orice caz, pentru clasele de beton superioare, valoarea ţintă nu trebuie să se situeze sub fck +8 N/mm2.

Determinarea experimentală a rezistenţei la compresiune a betonului şi deducerea rezistenţei de calcul reprezintă acţiuni fundamentale şi în fond unul din scopurile principale ale unor reguli şi prevederi cuprinse în standarde şi reglementări specifice privind materialele componente ale betonului şi evident ale betonului.

Este deosebit de util să se cunoască implicaţiile pe care le au diferitelor prevederi ale standardelor în toate etapele, de la încercările asupra materialelor componente ale betonului pâna la deducerea rezistenţei de calcul. Această acţiune este cu atât mai utilă cu cât în România nu au intrat în vigoare în acelaşi timp toate reglementările armonizate cu cele europene.

Principalele reglementări care trebuie corelate în acest sens sunt:

o Reglementările privind executarea lucrărilor din beton (Normativul NE 012/2-2010 a intrat in vigoare, dar nici acesta nu este complet armonizat cu SR EN 13670);

o Reglementările privind proiectarea lucrărilor din beton armat; o Reglementările privind determinarea in-situ a rezistenţei betonului.

Se fac analize asupra principalelor prevederi care influenţează valoarea rezistenţei de calcul.

Page 24: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

24

Valoarea de calcul a rezistenţei la compresiune a betonului este influenţată în principal de următoarele modificări ale standardelor:

(i) schimbarea condiţiilor de păstrare a probelor; (ii) schimbarea criteriilor de conformitate pentru determinarea clasei betonului; (iii) schimbarea modalităţilor de deducere a rezistenţelor de calcul.

Condi ţii de p ăstrare a probelor

Condiţiile esenţiale în ceea ce priveşte obţinerea valorilor rezistenţelor la compresiune, pregătirea şi conservarea probelor au suferit modificări importante prin intrarea în vigoare a SR EN 12390-2:2002 care prevede păstrarea în tipare între 16 ore şi 3 zile şi apoi, imediat după decofrare, introducerea în apă la o temperatură de 20 ± 20C.

Aceasta reprezintă o schimbare importantă faţă de prevederile STAS 1275 / 88 care prevedea o menţinere de 7 zile în apă şi restul până la încercare în aer cu umiditate (65 ± 5)% şi temperatura (20 ± 3)0C. Nu există în norme relaţii de transformare între rezistenţele obţinute pentru aceleaşi compoziţii de beton menţinute în condiţii diferite.

Există în literatura de specialitate propuneri privind conversia rezistenţelor funcţie de mediul de pastrare astfel, fc,cub = 0,92 fc,uscat,cub pentru clase de beton pana la C 55/67, respectiv fc cub = 0,95 fc, cub, uscat pentru clase peste C 55/67.

Principii privind controlul de conformitate al rezi sten ţei betonului

Principiile privind măsurile şi acţiunile ce trebuie întreprinse în conformitate cu actualele standarde pentru asigurarea realizării clasei betonului din structuri se prezintă schematic in figura 3.2.

fc

I stabilire compozitie incercari initiale fck + 6 …. fck + 12

II amestecare

III criterii conformitate statie fck + 4 fck + 1,48σ etc. (individual sau pe familii)

IV transport

V criterii acceptare santier fck + 1 fck + 2 (fck + 4) etc.

VI turnare compactare tratare γM = 1,3

VII (rezistenta acceptata in cazul incercarilor in situ) fc constructie γconv = 1,15

fcd αccfcd

Figura 3.2 Criterii de conformitate pentru rezistenţa la compresiune a betonului în diferite etape

Page 25: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

25

În schema prezentată în figura 3.2 se indică etapele principale care se parcurg de la proiectarea compoziţiei până la punerea în operă şi verificarea rezistenţei betonului pus în operă.

Se impun anumite observaţii legate de schema prezentată mai sus, în special în ceea ce priveşte noile abordări ale standardelor europene.

(i) criteriile de conformitate “evolueaza” funcţie de etapele specifice, cele mai exigente sunt în cazul încercărilor iniţiale pentru stabilirea compoziţiei; în etapa III criteriile de conformitate se aplică individual sau pe familii de betoane (ii) in etapa notata cu VII se pot evidentia cateva aspecte deosebit de importante: • în conformitate cu SR EN 1992-1-1 rezistenţa la calcul a betonului se obţine utilizând formula fcd = αccfck / γc; γc este un coeficient parţial de siguranţă care este definit prin valoarea de 1,5. γc = γM . γconv, în care γM = 1,30 şi reprezintă un factor care ia în considerare devierea faţă de valoarea fck datorită incertitudinilor de model, variaţiilor proprietăţilor geometrice şi de material şi nivelului de siguranţă cerut. γconv = 1,15 reprezintă un factor care ia în considerare posibila scădere a rezistenţei betonului la punerea sa în opera. Din această abordare rezultă clar că rezistenţa caracteristică ce trebuie obţinută în urma încercărilor in-situ nu este fck ci 0,85 fck. • αcc este un coeficient care ţine seama de efectul de lungă durată al încărcărilor asupra rezistenţei la compresiune şi efectelor defavorabile ale poziţiei încărcărilor; αcc poate lua valori cuprinse intre 0,8 si 1. Având în vedere aceste aspecte este necesară corelarea prevederilor reglementărilor naţionale privind determinarea rezistenţelor de calcul ale betonului precum şi acelea privind aplicarea metodelor de determinare a rezistenţei betonului construcţiilor existente cu aceste noi reguli.

3.1.3 Aprecieri privind valorile rezisten ţelor de calcul ce se ob ţin prin aplicarea standardelor românesti şi a celor europene

Aceste aprecieri se fac având în vedere inclusiv posibilele etape diferite în care se vor adopta/aplica diferitele standarde.

Vechile prevederi privind conformitatea rezistenţei la compresiune sunt prezentate în normativul NE 012-99, între timp anulat, dar corelat cu prevederile STAS 10107/0-90.

Page 26: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

26

Planul de prelevare şi criterii de conformitate pentru rezisten ţa la compresiune a betonului

A . Plan de prelevare şi criterii de conformitate în cazul betonului preparat în betoniere mobile (de santier)

a). Verificarea de conformitate trebuie să se bazeze pe contractul între executant şi investitor .

b). În scopul analizării conformitaţii rezistenţei betonului utilizat într-o structura betonul trebuie împărţit în loturi pe care se analizează conformitatea.

c). Volumul total de beton pentru un lot trebuie astfel ales încât sa fie asigurate condiţiile de omogenitate şi uniformitate a compozitiei. Marimea unui lot de beton trebuie sa fie :

* betonul turnat pentru fiecare clasa de beton, parte de structură (fundaţie, nivel al unei clădiri sau grup de grinzi / stâlpi sau stâlpi / pereţi structurali ale unui nivel) .

* nu mai mult de un anumit volum funcţie de clasă dar cel puţin o probă pe zi de turnare.

În cazul în care determinările de acceptabilitate se fac de investitor, lotul poate fi stabilit de acesta.

d) Pentru fiecare lot trebuie luate cel puţin 6 probe .

Se aplica Criteriul 1 de conformitate.

Proba de control va fi numita pe scurt " probă " şi reprezintă cantitatea de beton necesară pentru obţinerea unui rezultat (medie pe 3 cilindrii / cuburi ).

În cazul în care betonul are o clasa de rezistenta C < C 16/20 şi pentru loturi pâna la 50 m3, se pot preleva 3 probe. Se aplică Criteriul 2 de conformitate. Criteriile de conformitate pentru rezistenţa la compresiune sunt prezentate în continuare.

Page 27: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

27

B . Planul de prelevare şi criterii de conformitate în cazul utilizării betonului livrat de staţie

Planul de prelevare şi criteriile de conformitate în cazul în care este folosit betonul preparat în staţii se face având în vedere 2 optiuni :

OPTIUNEA 1- Conformitate bazat ă pe probele prelevate din lot:

- se aplică acelaşi plan de prelevare şi criterii de conformitate cu cele prezentate la punctul anterior, prelevarea probelor se va face la locul de punere în operă;

Când conformitatea betonului livrat de la staţie a fost verificată de o terţă parte şi când verificarea se bazează pe 15 rezultate, atunci verificarea de conformitate se efectuează având în vedere urmatoarele aspecte :

* se aplică Criteriul 1 luând valoarea λ = 1,48 pentru oricare numar de probe ≥ 6 (beton de clasa ≥ C 16/20 ) .

* în cazul în care se folosesc 3 probe se aplica Criteriul 2, rezistenţa betonului de clasa C < C 16/20 putând fi considerata satisfăcătoare dacă :

x3 ≥ fck + 3

xmin. ≥ fck - 1

OPŢTIUNEA 2 - Conformitate bazat ă pe certificatul de calitate al betonului:

- în anumite cazuri, cu acceptul scris al investitorului, conformitatea betonului utilizat, preparat în statie poate fi stabilită pe baza unei declaraţii (certificat de calitate) făcută de producătorul betonului dacă :

* conformitatea betonului produs este verificată la staţie de a terţă parte

* clasa de rezistenţă a betonului este C < C 8/10.

* betonul furnizat prezintă rezultate satisfăcătoare în timpul producerii şi la locul de punere în operă , pe probe prelevate din acelaşi tip de beton în ultimele 7 zile ale producţiei .

C) Plan de prelevare si criterii de conformitate în cazul producerii betonului în statii atestate Verificarea de conformitate pentru clasa betonului trebuie efectuată pe baza unui contract între executant şi producătorul betonului .

Probele trebuie prelevate pentru fiecare tip de beton produs (în condiţii care cer o uniformitate a producţiei) conform tabelului 3.1.

Page 28: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

28

Tabelul 3.1 – Frecventa de prelevare

Clasa de rezistenta Volum beton Frecventa Numarul de probe minima

≤ 8/10 [ 1 / 100 m3 ] ∗∗)

dar nu mai mult de 6 probe pe zi

1/zi ∗)

(schimb) > 8/10 [1 / 50 m3 ] ∗∗)

dar nu mai mult de 15 probe pe zi

Observatii: ∗) se vor face prelevari cel putin o data pe zi (schimb) pentru fiecare tip de beton, în conditiile de volum si de producţie indicate în tabel. ∗∗) în cazul în care nu se specifica alte conditii de prelevare.

Conformitatea este asigurată dacă rezultatele determinărilor satisfac cerinţele CRITERIULUI 1.

Page 29: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

29

Criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune

CRITERIUL 1 :

Acest criteriu se aplica în cazul în care conformitatea este verificată considerând rezultatele a 6 sau mai multe probe notate X1 , X2 , ..........Xn .

Rezistenţa trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

Xn ≥ fck + λ Sn

Xmin. ≥ fck - K , unde :

Xn - valoarea medie a rezistenţelor obţinute

Xmin - valoarea minima a rezistenţelor obţ[nute

Sn - abaterea standard

Sn = 1

)( 2

−∑

n

xx ni

fck - rezistenţa caracteristică la compresiune a betonului la 28 zile (clasa betonului), determinată pe cilindrii sau cuburi;

λ si K - constante ce depind de numărul de probe şi gradul de asigurare cerut (tabelul 3.2);

n = numărul de probe de control .

Page 30: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

30

Tabelul 3.2 - Valorile constantelor λ si K funcţie de numărul probelor de control

n λ k

6 1,87 3

7 1,77 3

8 1,72 3

9 1,67 3

10 1,62 4

11 1,58 4

12 1,55 4

13 1,52 4

14 1,50 4

15 1,48 4

CRITERIUL 2:

Acest criteriu se aplică în cazul în care conformitatea este apreciată considerând rezultatele a 3 probe : X1 , X2 , X3 .

Rezistenţa la compresiune în acest caz trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

X3 ≥ fck + 5

Xmin. ≥ fck - 1, unde X3 este considerată valoarea medie a rezultatelor obţinute.

NOTA: În cazurile în care se dispune de mai puţin de 3 rezultate se consideră realizată clasa betonului dacă rezistenţa medie obţinută pe oricare serie de probe îndeplineşte relaţia:

Xi ≥ fck + 3 pentru clase de beton C ≤ C 16/20

Xi ≥ fck + 5 pentru clase de beton C > C 16/20

unde Xi – rezistenţa medie obţinută pe oricare serie de probe.

Prelevarea de mai puţin de 3 probe se face numai în cazuri bine justificate pentru volume mai mici de 20 m3 de beton preparat şi pus în operă şi numai cu acordul scris al investitorului.

Page 31: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

31

Asa cum s-a precizat una din deosebirile principale în ceea ce priveşte valorile rezistenţelor ce se obţin în cazul încercării la compresiune este modalitatea de menţinere a probelor. Rezultatele unor cercetări experimentale indică în general o variaţie mare a valorilor obţinute. Aşa cum s-a mai precizat în acest capitol, în literatura de specialitate exista prezentată pentru clasele de beton obişnuite (inferioare clasei C55/67) urmatoarea relatie:

fc, cub = 0,92 fc uscat, cub

Deci pentru aceeaşi compoziţie de beton rezistenţele obţinute prin păstrarea în mediu umed sunt mai reduse cu 8%. Această valoare este aproximativă, asa cum s-a precizat, exista o mare variabilitate a rezultatelor în special datorită tipurilor de ciment utilizate la prepararea betonului.

Daca se iau în considerare mai multe rezistenţe ale betonului, rezultă valorile teoretice prezentate in tabelul 3.3.

Tabelul 3.3 – Valori teoretice ale rezistenţelor unor probe de beton menţinute în mediu uscat si umed

fc cub uscat 15 20 25 30 37 45

fc cub umed 13,8 18,4 23 27,6 34,04 41,4

Criteriile de conformitate constituie o altă cauză care provoacă diferenţe între încadrarea rezultatelor într-o anumită clasă de beton.

Compararea rezultatelor obţinute poate să se facă în acest caz pe baza unor calcule efectuate pe rezultate efectiv realizate.

Desigur pot fi făcute analize şi asupra relaţiilor care se utilizează, spre exemplu pentru cazurile unor numere reduse de probe.

Criteriile de conformitate pentru 3 probe sunt în cazul normativului NE 012-1999:

Xi ≥ fck +5

Xmin ≥ fck-1

Indiferent daca probele de beton sunt prelevate la staţie sau la loc turnare, în conformitate cu SR EN 206-1 :

Xi ≥ fck +4

Xmin ≥ fck -1

Page 32: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

32

În cazul probelor prelevate la staţie sau la locul de punere în operă, în cazul betonului preparat în staţii fară certificarea producţiei, respectiv:

Xi ≥ fck +1

Xmin ≥ fck -4

În cazul betonului (prelevat la locul de punere în operă) produs în staţii având efectuată certificarea producţiei.

Se pot observa diferenţe relativ importante privind modul în care, în final, se ajunge la rezistenţa de calcul a betonului între normele româneşti în vigoare şi cele în conformitate cu standardele europene.

Se va considera în continuare un exemplu privind aplicarea lanţului de prevederi.

Considerăm următoarea serie de rezultate (alese la întâmplare) obţinute pe probe menţinute în condiţii de mediu “uscat” 27; 25; 23; cu o medie de 25 N/mm2.

Teoretic prin acelaşi beton dar menţinut în condiţii de umiditate 100% dacă s-ar aplica relaţia de echivalenţă - fc cub, umed = 0,92 fc cub, uscat, ar fi trebuit să obţinem următoarele valori: 24,8; 23; 21,16 cu o medie de cca. 23N/mm2.

Dacă considerăm conformităţile pentru betonul produs la o staţie avem relaţiile (conform fostelor reglementări):

X i = 25 ≥ fck+ 5 = 25 N/mm2

X min = 23 ≥ fck - 1 = 19 N/mm2 (clasa C16/20)

sau conform reglementărilor/ standardelor europene:

Xi = 23 ≥ fck + 4 = 19 N/mm2

X min = 21,16 ≥ fck – 4 = 11 N/mm2 (clasa C12/15)

Acest exemplu, ale cărui valori au fost alese la întamplare, scoate în evidenţă că după parcurgerea acestor două etape au rezultat clase de beton diferite prin aplicarea prescripţiilor celor două tipuri de reglementări.

Dacă se continuă parcurgerea etapelor privind determinarea rezistenţei de calcul a betonului la compresiune obţinem:

o pentru clasa C 16/20 care a rezultat din aplicarea reglementărilor actuale: Rck = (0,87 – 0,002 Rbk)Rbk = (0,87 – 0,002x 20)20 = 16.6 N/mm2

Rb = mbc . bc

Rck

γ = 1 .

35,1

6.16 = 12.29 N/mm2

(s-a ales situaţia cea mai defavorabila si anume cazul in care mbc = 1)

Page 33: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

33

o pentru clasa C 12/15 care a rezultat din aplicarea standardelor europene:

fcd = αccfck/ϒc = 5,1

12= 8 N/mm2

(αcc = 1)

În conformitate cu acest calcul rezultă – pentru acelaşi beton (aceeaşi compoziţie) – rezistenţe de calcul ale betonului diferite.

Desigur în stadiul actual al introducerii reglementărilor, modificările pot apărea numai în cazul valorii de calcul deoarece celelalte aspecte legate de condiţiile în care se determină clasa betonului sunt aceleaşi ca în cazul prevederilor standardelor europene.

Un alt aspect care trebuie semnalat este acela legat (aşa cum s-a mai precizat) de introducerea treptată a reglementărilor/standardelor armonizate.

Un exemplu elocvent în acest sens este necorelarea între standardele armonizate de producere / executare / proiectare cu cele referitoare la determinarea rezistenţei betonului utilizand metode nedistructive.

3.2 Reglementarile pentru evaluarea calitatii beto nului din structurile de beton - SR EN 13791 Acest standard armonizat furnizează tehnici pentru evaluarea in-situ a rezistenţei la compresiune a betonului din structuri şi din elemente prefabricate. Încercarea rezistenţei in-situ ia în considerare atât efectele materialelor, cât şi pe cele ale execuţiei (compactare, protejarea betonului până la întărire etc.).

Aceste încercări nu înlocuiesc încercările betonului conform SR EN 206-1.

SR EN 206-1 se referă la cerinţele din acest standard pentru evaluarea rezistenţei betonului din structuri şi din elemente prefabricate.

Următoarele exemple evidenţiază cazurile unde poate fi necesară această evaluare in-situ a rezistenţei betonului:

- atunci când o structură existentă urmează să fie modificată sau reproiectată; - pentru a evalua conformitatea structurală, atunci când apar dubii privind rezistenţa la compresiune a betonului în structură din cauza execuţiei defectuoase, a deteriorării betonului cauzate de incendiu sau din alte cauze; - atunci când este necesară o evaluare in-situ a rezistenţei betonului în timpul efectuării lucrărilor construcţiei; - pentru a evalua conformitatea structurală în cazul neconformităţii rezistenţei la compresiune obţinute pe epruvetele standard de încercare; - evaluarea in-situ a conformităţii rezistenţei la compresiune a betonului, atunci când se precizează în specificaţie sau în standardul de produs.

Page 34: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

34

Prevederile naţionale sunt permise sau necesare, dacă acestea sunt identificate în prezentul standard.

O descriere a procedurilor aplicabile pentru aceste utilizări diferite ale prezentului standard este prezentată în schema logică din figura 3.3.

Pentru condiţii de producţie şi materiale componente specifice, acolo unde prevederile naţionale permit, elaborarea unui proiectului economic poate fi posibilă prin evaluarea coeficientului parţial de siguranţă γc din cunoaşterea rezistenţei la compresiune in-situ şi a rezistenţei epruvetelor de încercat standardizate.

Atunci când se evaluează rezistenţa la compresiune în alte cazuri decât verificarea calităţii betonului sau a calităţii execuţiei lucrarilor de constructii sau înainte de receptia finala a constructiei pentru utilizare, reducerea adecvată a coeficientului parţial de siguranţă trebuie să fie determinată de la caz la caz, conform prevederilor naţionale.

Page 35: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

35

Note: Varianta 1: Încercări indirecte corelate cu rezistenţa la compresiune in-situ Varianta 2: Utilizarea unei relaţii determinate plecând de la un număr limitat de carote şi o curbă de

bază. Abordarea A - se aplică atunci când sunt disponibile cel puţin 15 carote.

Abordarea B - se aplică atunci când sunt disponibile 3 până la 14 carote.

Figura 3.3 Descrierea procedurilor aplicabile pentru utilizările diferite ale standardului SR EN 13791

Acest standard: • indică metode şi proceduri pentru evaluarea in-situ a rezistenţei la compresiune a

betonului din structuri şi din elemente prefabricate; • prevede principii şi conţine un ghid pentru stabilirea relaţiilor dintre rezultatele

încercărilor obtinute prin metode indirecte de încercare şi prin determinarea rezistentei carotelor extrase din lucrare;

• furnizează recomandări pentru evaluarea rezistenţei la compresiune in-situ a betonului din structuri sau din elemente prefabricate prin metode indirecte sau combinate.

Standardul nu trateaza următoarele situatii: • utilizarea de metode indirecte, fără corelaţie cu rezistenţa carotei; • evaluarea bazată pe carote cu diametrul mai mic de 50 mm; • evaluarea bazată pe mai puţin de 3 carote; • utilizarea de micro-carote.

Utilizarea prev ăzută a SR EN 13791

Conformitatea rezistenţei in-situ, de exemplu pentru elementele

prefabricate de beton

Evaluarea structurilor „vechi”, care urmează să fie modificate, reproiectate sau care s-au deteriorat

Divergenţă privind calitatea betonului,

neconformitatea sau execuţia defectuoasă la

construcţiile noi din beton Etalonarea metodei indirecte utilizând

varianta 1 sau varianta 2

Evaluarea conformităţii

Prin utilizarea de carote Prin utilizarea metodei indirecte etalonate

Etalonarea metodei indirecte utilizând

varianta 1 sau varianta 2

Investigaţii suplimentare utilizând relaţia stabilită şi

evaluare

De la 3 până la 14 carote, de utilizat în

abordarea B

15 sau mai multe carote, de utilizat în abordarea

A

Determinarea faptului dacă structura are o rezistenţă

adecvată utilizând articolul 9

Acceptarea betonului din

structură

Investigarea suplimentară

asupra adecvării

structurale prin analiza

structurală şi determinarea

responsabilităţii (Ghid

nedisponibil)

Da Nu

Page 36: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

36

Standardul nu este destinat evaluării conformităţii rezistenţei la compresiune a betonului în conformitate cu SR EN 206-1 sau SR EN 13369, cu excepţia celor indicate în SR EN 206-1:2000, 5.5.1.2 sau 8.4. Tabelul 3.4 indică cerinţele pentru rezistenţa caracteristică la compresiune in-situ minimă referitoare la clasele de rezistenţă la compresiune conform SR EN 206-1.

Tabelul 3.4 - Rezistenţa caracteristică la compresiune in-situ minimă pentru clasele de rezistenţă la compresiune din SR EN 206-1

Rezistenţa caracteristică in-situ minimă

N/mm2

Clasa de rezistenţă la

compresiune

conform SR EN 206-1

Raportul între rezistenţa

caracteristică in-situ şi rezistenţa

caracteristică a epruvetelor standard

fck, is, cyl fck, is, cub

C8/10 0,85 7 9

C12/15 0,85 10 13

C16/20 0,85 14 17

C20/25 0,85 17 21

C25/30 0,85 21 26

C30/37 0,85 26 31

C35/45 0,85 30 38 C40/50 0,85 34 43

C45/55 0,85 38 47

C50/60 0,85 43 51

C55/67 0,85 47 57

C60/75 0,85 51 64

C70/85 0,85 60 72

C80/95 0,85 68 81

C90/105 0,85 77 89

C100/115 0,85 85 98

NOTA 1 − Rezistenţa la compresiune in-situ poate fi mai mică decât cea măsurată pe epruvetele de încercare standardizate luate din aceeaşi şarjă de beton.

NOTA 2 − Valoarea 0,85 este o parte din coeficientul γc în SR EN 1992-1-1:2004.

Evaluarea rezistentei caracteristice la compresiune in-situ prin încercarea carotelor Rezistenţa caracteristică la compresiune in-situ se evaluează utilizând fie abordarea A, fie abordarea B .

Abordarea A se aplică atunci când sunt disponibile cel puţin 15 carote. Abordarea B se aplică atunci când sunt disponibile 3 până la 14 carote. Aplicabilitatea celor două

Page 37: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

37

abordări la evaluarea rezistenţei betonului din structurile existente, despre care nu există cunoştinţe prealabile, trebuie precizată la locul de utilizare.

Abordare A

Rezistenţa caracteristică in-situ estimată a zonei de încercare este cea mai mică dintre valorile:

sxk-ff 2 ism(n), , =isck (1)

sau

4 minis, , += ff isck (2)

unde:

s este abaterea standard a rezultatelor încercării sau 2,0 N/mm2, indiferent care valoare este mai mare;

k2 este specificat în prevederile naţionale sau, în absenţa unei valori, se consideră 1,48.

Clasa de rezistenţă se obţine din tabelul 3.4, utilizând rezistenţa caracteristică in-situ estimată.

NOTA 1 − Estimarea rezistenţei caracteristice utilizând cel mai mic rezultat al încercării pe carote trebuie să reflecte certitudinea că cel mai mic rezultat al încercării pe carote reprezintă cea mai mică rezistenţă din structura sau elementul component considerat(ă).

NOTA 2 – Atunci când distribuţia rezistenţei carotei poate proveni de la două populaţii, zona de încercare poate fi divizată în două zone de încercare.

Abordare B

Rezistenţa caracteristică in-situ estimată a zonei de încercare este cea mai mică dintre valorile:

kff isnmisck - ),( , = (3)

sau

4 min,, += isisck ff (4)

Coeficientul k depinde de numărul n de rezultate ale încercării, valoarea adecvată fiind selectată din tabelul 3.5.

Page 38: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

38

Tabelul 3.5 – Coeficientul k asociat unui număr mic de rezultate ale încercării

n k

10 până la 14

7 până la 9

3 până la 6

5

6

7

NOTĂ ─ Datorită incertitudinii asociate unui număr mic de rezultate ale încercării şi a necesităţii de a furniza acelaşi nivel de încredere, această abordare oferă estimări ale rezistenţelor caracteristice care sunt, în general, mai mici decât cele obţinute din mai multe rezultate de încercare. Atunci când aceste estimări ale rezistenţei caracteristice in-situ sunt considerate ca fiind prea larg estimate, se recomandă extragerea mai multor carote sau folosirea unei tehnici combinate. Din acest motiv, această abordare nu trebuie utilizată în cazurile de litigii privind calitatea betonului, bazate pe datele din încercările standardizate.

Evaluarea rezistentei caracteristice la compresiune in-situ prin metode indirecte

Metode

Încercările indirecte furnizează alternative la încercările pe carote pentru evaluarea rezistenţei la compresiune in-situ a betonului dintr-o structură sau pot suplimenta datele obţinute dintr-un număr limitat de carote. Metodele indirecte sunt de natură nedistructivă sau semi-distructivă. Metodele indirecte pot fi folosite după etalonarea cu încercările pe carotă, în următoarele moduri:

- separat; - o combinaţie de metode indirecte; - o combinaţie de metode indirecte şi metode directe (incercarea carotelor).

Încerc ări indirecte corelate cu rezisten ţa la compresiune in-situ, (varianta 1) Aparatura, procedura de încercare şi exprimarea rezultatelor încercării trebuie să fie în conformitate cu SR EN 12504-1 pentru încercările carotelor, cu SR EN 12504-2, SR EN 12504-3 şi SR EN 12504-4 atunci când se măsoară indicele de recul, forţa de smulgere şi viteza de propagare a undelor ultrasonice.

Page 39: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

39

Evaluarea rezisten ţei la compresiune in-situ

Rezultatul încercării rezistenţei la compresiune in-situ, fis,l, se estimează plecând de la o relaţia stabilită.

Relaţia trebuie utilizată doar pentru estimarea rezistenţei in-situ pentru betonul şi condiţiile specifice pentru care a fost stabilită aceasta. Relaţia trebuie folosită numai în limitele intervalului acoperit de rezultatele de încercare. Pentru evaluarea rezistenţei caracteristice la compresiune in-situ se trebuie indeplinite urmatoare următoarele cerinte:

- evaluarea pentru fiecare zonă de încercare trebuie să se bazeze pe cel puţin 15 poziţii de încercare; - abaterea standard trebuie să fie valoarea calculată plecând de la rezultatele încercării sau 3,0 N/mm2, indiferent care din ele are valoarea mai mare. Rezistenţa caracteristică la compresiune in-situ a zonei de încercare este cea mai mică dintre valorile :

fck,is = fm(n),is - 1,48 x s (5)

sau

fck,is = fis,min + 4 (6)

unde:

s este abaterea standard a rezultatelor incercării.

Utilizarea unei rela ţii determinate plecând de la un num ăr limitat de carote şi o curb ă de bază, (varianta 2) Aparatura, procedura de încercare şi exprimarea rezultatelor de încercare trebuie să fie în conformitate cu SR EN 12504-1, SR EN 12504-2, SR EN 12504-3 şi SR 12504-4, după caz.

Procedur ă de încercare

Pentru determinarea relaţiei între metoda indirectă şi rezistenţa la compresiune in-situ trebuie să se utilizeze următoarea procedură:

a) Se selectează o zonă de încercare care să conţină cel puţin 9 poziţii de încercare. b) La fiecare poziţie de încercare trebuie să fie obţinut un rezultat pentru valoarea: indicilor de recul în conformitate cu SR EN 12504-2, forţei de smulgere în conformitate cu SR EN 12504-3, vitezei de propagare a ultrasunetelor în conformitate cu SR EN 12504-4, după caz. c) La fiecare poziţie de încercare, trebuie extrasă şi încercată o carotă în conformitate cu SR EN 12504-1.

Page 40: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

40

d) Respectând principiile redate în figura 3.4, se reprezintă grafic rezistenţa carotei in-situ (axa-y) funcţie de rezultatele de la încercarea indirectă, conform figurilor 3.5,3.6 sau 3.7, după caz. e) La fiecare poziţie de încercare se determină diferenţa de rezistenţă in-situ între valoarea măsurată pe carotă şi valoarea indicată de curba de bază, δf = fis – fR, v sau F. f) Se calculează media δfm(n), pentru cele „n” rezultate şi abaterea standard a eşantionului, s. g) Se calculează valoarea cu care trebuie deplasată curba de bază, ∆f, din: ∆f = δfm(n), - k1 X s, unde k1 se obţine din tabelul 3.6. NOTĂ ─ Curba de bază a fost plasata în mod voluntar într-o poziţie inferioara, astfel încât deplasarea să fie întotdeauna pozitivă.

h) Se deplasează curba de bază cu ∆f pentru a obţine relaţia între metoda indirectă de încercare şi rezistenţa la compresiune in-situ pentru betonul specific investigat.

1 Curba de bază δf1..n Diferenţa între rezistenţa fiecărei carote şi valoarea rezistenţei conform relaţiei de bază

2 Deplasarea ∆f a curbei de bază 3 Relaţia între metoda de încercare indirectă şi rezistenţa la compresiune in-situ pentru betonul specific investigat R Indicele de recul în conformitate cu SR EN 12504-2

F Forţa de smulgere în conformitate cu SR EN 12504-3

ν Viteza de propagare a ultrasunetelor în conformitate cu SR EN 12504-4

Figura 3.4 – Obţinerea relaţiei între rezistenţa la compresiune in-situ şi datele încercării indirecte

Page 41: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

41

Legendă:

R = Indicele de recul în conformitate cu SR EN 12504-2

Figura 3.5 – Curba de bază pentru încercarea cu sclerometrul.

Legendă:

v=viteza de propagare a ultrasunetelor în km/s în conformitate cu SR EN 12504-4

Figura 3.6 – Curba de bază pentru încercarea privind viteza de propagare a ultrasunetelor

Page 42: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

42

Legendă:

F=Forţa de smulgere în N în conformitate cu SR EN 12504-3

Figura 3.7 – Curba de bază pentru încercarea la forţa de smulgere

Pentru calculele numerice, funcţiile matematice ale curbelor sunt următoarele:

Figura 3.5 – Sclerometrul :

23 - x 1,25 Rf R = 20 ≤ R ≤ 24

34,5 - x 1,73 Rf R = 24 ≤ R ≤ 50

Figura 3.6 – Viteza de propagare a ultrasunetelor:

990 497,5 - 62,5 2 +××= ννvf 4 ≤ ν ≤ 4,8

Figura 3.7 – Forţa de smulgere:

( ) 10 - 1,33 Ff F ×= 10 ≤ R ≤ 60

Page 43: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

43

Tabelul 3.6 – Coeficientul k1 în funcţie de numărul de încercări cuplate

Numărul de rezultate ale încercărilor

cuplate, n

Coeficient

k1

9 1,67

10 1,62

11 1,58

12 1,55

13 1,52

14 1,50

¡Ý15 1,48

Valabilitatea rela ţiilor Relaţia stabilită prin procedura poate fi utilizată în cadrul următoarelor intervale:

- ± 2 indice de recul în afara intervalului utilizat; - ± 0,05 km/s în afara intervalului rezultatelor de la încercarea vitezei de propagare a undelor ultrasonice; - ± 2,5 kN în afara intervalului forţei de smulgere.

Estimarea rezisten ţei la compresiune in-situ

Rezultatul încercării rezistenţei la compresiune in-situ, fis, se estimează din relaţia stabilită folosind procedura precizată anterior. Relaţia trebuie utilizată numai pentru estimarea rezistenţei la compresiune in-situ pentru betonul şi condiţiile specifice pentru care a fost stabilită aceasta. Relaţia trebuie utilizată numai în cadrul intervalului pentru care este valabilă.

Evaluarea bazată pe încercarea carotelor cu lungime şi diametru egal şi pe utilizarea curbelor de bază prezentate în figurile 3.5, 3.6 şi 3.7 generează o rezistenţă la compresiune in-situ echivalentă cu rezistenţa cubului. După calcularea rezistenţei caracteristice, clasa de rezistenţă la compresiune echivalentă, conform SR EN 206-1 poate fi evaluată folosind tabelul 3.4. Atunci când evaluarea se bazează pe încercarea carotelor cu un raport de 2:1 între lungime şi diametru, având un diametru de cel puţin 50 mm, se foloseşte de asemenea tabelul 3.4 pentru a obţine clasa de rezistenţă corespunzătoare.

Page 44: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

44

Atunci când este necesar, rezultatul real pe carotă poate fi convertit într-o rezistenţă echivalentă a unui cub in-situ sau a unui cilindru in-situ, utilizând o relaţie valabilă la locul de utilizare (de exemplu C54-81).

Combinarea rezultatelor încerc ărilor rezisten ţei in-situ prin diferite metode de încercare

Standardul nu oferă prevederi privind utilizarea metodelor combinate. In acest caz se recomanda aplicarea unor reglementari nationale sau date din literatura de specialitate.

Evaluarea în cazurile în care conformitatea betonul ui bazata pe încercarile standard prezinta dubii:

Pentru o zonă de încercare la compresiune care include un număr mare de şarje de beton daca sunt disponibile mai mult de 15 rezultate obtinut prin incercarea carotelor,si in cazul in care:

s) 1,48 (f 0,85 f ck ism(n), ×+≥ (7)

şi

4) - ( 0,85min, ckffis ≥ (8)

se poate considera că betonul din zona analizata este în conformitate cu SR EN 206-1.

Neconformitatea unei carote individuale poate indica o problemă locală, mai degrabă decât una globală.

Ca alternativă, prin acordul părţilor, daca sunt disponibile 15 sau mai multe rezultate obtinute prin aplicarea unor încercări indirecte şi cel puţin două carote au fost prelevate din zonele care indică valorile mai mici ale rezistenţei (determinate nedistructiv),si in cazul in care;

4) - ( 0,85 min , ckis ff ≥ (9)

se poate considera că betonul din zona respectiva prezinta o rezistenţă adecvată.

Într-o zonă având suprafaţa redusă, în care s-au utilizat puţine şarje de beton, specialistul îşi poate folosi experienţa pentru alegerea a două poziţii pentru prelevarea de carote,si in cazul în care;

4) - ( 0,85 min , ckis ff ≥ (10)

se poate considera că betonul din zona prezintă rezistenţa adecvată.

Page 45: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

45

Dacă se consideră că zona de încercare conţine beton cu rezistenţă adecvată, se va considera că betonul provine dintr-o populaţie conformă.

Atunci când rezistenţa este mai mică de 0,85(fck – 4), ipotezele de calcul nu sunt valabile şi structura trebuie evaluată în ceea ce priveşte siguranţa structurală. O valoare mică a rezistenţei in-situ poate avea numeroase cauze, de exemplu neconformitatea betonului cu specificaţiile tehnice, compactare insuficientă sau adaosul de apă. Producătorul şi utilizatorul trebuie să identifice care dintre aceşti factori este semnificativ, însă acest lucru implică luarea în considerare a porozităţii şi armării betonului din carote, precum şi a maturităţii carotei în momentul încercării.

Standardul introduce numeroase aspecte specifice avand caracter de noutate legate de evaluarea rezistentei betonului din constructii existente:

• rezistenţa caracteristică in-situ minimă de 0.85 fck, in care fck reprezinta rezistenta caracteristica definita in SR EN 206-1;

• variante de determinare utilizand metoda carotelor sau metode combinate; • prelucrari ale rezultatelor utilizand metode deterministe sau statistice; • abordarea diferite in funcţie de obiectul investigatiei (beton din constructii

existente, incercări datorate neconformitatii betonului la statii, etc). 3.3 Aplicarea experimental ă a metodelor de evaluare a rezistentei betonului di n constructii existente

3.3.1 Consideratii generale

Bazate pe principii utilizate de mai multă vreme, prevederile actuale din standardele europene privind caracterizarea betonului şi evaluarea rezistenţei sale prin încercări in situ au elemente de noutate faţă de prevederile anterioare, între care şi cele din normativul pentru încercarea betonului prin metode nedistructive indicativ (C26-85). Aceste elemente de noutate, privind determinarea rezistenţei la compresiune a betonului în situ, prevăzute în standardul SR EN 13791:2007, constau, în principal, din:

- creşterea gradului de încredere prin utilizarea, ca date de referinţă a rezultatelor obţinute pe un număr relativ mare de carote extrase din lucrare;

- pe această bază, se prevede modul de evaluare a rezistenţei caracteristice la compresiune a betonului din lucrare, care este pusă în raport cu clasele de rezistenţă prevăzute în SR EN 206-1, care sunt luate în considerare la proiectare.

Această diferenţă de abordare aduce după sine o independenţă mai mare faţă de cunoaşterea mai detaliată a caracteristicilor de compoziţie şi tratare a betoanelor din lucrare, având în vedere faptul că:

a) conform normativului C26-85, datele de bază sunt stabilite pentru un beton de referinţă, urmând ca raportarea între datele măsurate pe betoanele din lucrare şi acest beton de referinţă să se efectueze prin aplicarea unor coeficienţi de influenţă care depind de o serie de

Page 46: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

46

caracteristici ale betoanelor din lucrare (tipul de ciment şi dozajul acestuia; natura agregatelor, dimensiunea maximă şi procentul de fracţiune fină din acestea; maturitatea betonului şi prezenţa aditivilor);

b) conform standardului SR EN 13791:2007, datele de bază fiind constituie din rezultatele obţinute prin încercarea unui număr relativ mare de carote, acestea includ în sine toate caracteristicile menţionate anterior, astfel că raportarea între măsurările prin metode indirecte şi rezistenţele obţinute pe carote se realizează direct, pe baza unor curbe de referinţă stabilite pentru betonul din acea lucrare.

Aplicarea experimentală are ca obiect prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute la investigarea unei construcţii, în ceea ce priveşte rezistenţa betonului, conform prevederilor din recentul standard european, care a fost adoptat şi ca standard român, SR EN 13791:2007, menţionat mai înainte. In Anexa 2 se prezinta exemple privind aplicarea diferitelor metode pentru evaluarea rezistentei betonului din constructii existente.

3.3.2. Observa ţii la aplicarea metodelor nedistructive combinate î n conformitate cu normativul C 26-85 şi a metodei încerc ării carotelor în conformitate cu standardul SR EN 13791, prezentate in Anexa 2

Precizăm că aplicarea metodelor s-a facut pe elemente de beton executate cu materialele componente existente în momentul elaborării normativului C 26-85. S-au efectuat patru tipuri de încercări pe elemente/structuri diferite. Pentru a se putea transforma rezistenţele obţinute pe carote în rezistenţe cubice s-au utilizat relaţii de transformare din normativul românesc pentru încercarea carotelor C 54-81.

În primul exemplu prezentat in Anexa 2, pentru o structură dată, s-a avut la dispoziţie un număr relativ mare de rezultate. Prin aplicarea ambelor metode rezultatele conduc la aceiaşi concluzie dacă se iau în considerare mediile obţinute în ceea ce priveşte clasa de beton din structură, aceasta fiind C20/25. Prin aplicarea criteriului de rezistenţă minimă pentru standardul SR EN 13791 a fost declasată rezistenţa betonului la C18/22,5.

În cazul exemplului 2, deşi s-a avut la dispoziţie un număr asemănător de rezultate, rezistenţa betonului a rezultat C25/30 în cazul aplicării metodei nedistructive şi respectiv C30/37 în cazul prelucrării rezultatelor obţinute pe carote.

Exemplul 3 prezentat in Anexa 2 a avut în vedere determinarea rezistenţa betonului pentru elemente prezentand clase superioare şi anume C32/40. În acest caz prin aplicarea metodei nedistructive combinate si prelucarea rezultatelor în conformitate cu normativul C26/85 s-au obţinut valori corespunzatoare clasei prescrise, în schimb rezultatele obţinute prin aplicarea metodei încercării carotelor indică nerealizarea (la limită) a clasei C 32/40.

În ultima aplicaţie efectuată (exemplu 4) pentru un element similar cu cel din exemplu anterior s-au înregistrat diferenţele cele mai mari între aplicarea celor două metode de cca 2 clase de beton diferenţă, mai mari în cazul aplicării metodei carotelor.

Page 47: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

47

Rezultatele obtinute sunt oarecum contradictorii.

Trebuie însă avut în vedere că prelucrările pentru transformarea rezistenţelor pe carote în rezistenţe cubice s-au efectuat în conformitate cu normativul românesc C54-81.

S-a observat că diferenţele cele mai mari înregistrate între rezultatele obţinute pe carote şi aplicând metodele nedistructive s-au obţinut în cazul carotelor cu diametru de cca 65 mm (în celelalte cazuri s-au utilizat carote de 100 mm).

În cazul exemplelor 1 şi 3 s-au obţinut clase de beton mai mari prin aplicarea metodei nedistructive, iar în cazul exemplelor 2 şi 4 situaţia a fost inversă.

Precizăm că aceste cazuri s-au identificat prin aplicarea metodei nedistructive combinate pentru betoane preparate cu materiale componente care se fabricau la data elaborării normativului.

Trebuie de asemenea avut în vedere aşa cum s-a precizat anterior că definirea clasei de beton este diferită în funcţie reglementările existente la diferite date.

În ceea ce priveşte normativul C 26-85 în mod evident rezistenţa caracteristică era definită în conformitate cu normativul C140-84, pentru producerea betonului valabil la acea data.

În acest caz clasele notate cu Bc pentru a fi încadrate într-o anumită categorie trebuiau să îndeplinească următoarele criterii :

o oricare rezultat Ri este cel puţin legal cu rezistenţa minimă admisibilă Radmin în

care Radmin se determina în funcţie de clasa betonului în conformitate cu tabelul

3.7 :

Tabelul 3.7 Valorile rezistentei Radmin in funcţie de clasa betonului

Clasa BC10 BC15 Bc20 Bc22,5 Bc25

Radmin 9 13,5 18 20 22

o Rezistenţa medie Rmed este cel puţin egală cu rezistenţa medie admisibilă Rad, în care în funcţie de clasa betonului Rad are următoarele valori prezentate in tabelul 3.8:

Tabelul 3.8 Valorile rezistentei Rad in funcţie de clasa betonului

Clasa BC10 BC15 Bc20 Bc22,5 Bc25

Rad 12,5 17,5 23,5 26,5 29,5

Page 48: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

48

o Rezistenţa medie Rmed este cel puţin egală cu rezistenţa medie necesară:

Rnec în care:

Rnec = Bc + a x D în care,

Bc reprezintă clasa betonului;

a = coeficient în funcţie de numărul de rezultate, de exemplu a = 0,97 pentru 3 rezultate.

D = diferenţa între rezultatele extreme înregistrate.

Revenim la exemplu prezentat în care s-a considerat că încercând probe cubice la 28 de zile în condiţiile de menţinere a probelor standard din perioada normativului C140-86 s-au obţinut rezultatele : 27; 25; 23 N/mm2.

Aplicând criteriul de conformitate prezentate anterior obţinem:

Ri = 23 N/mm2 ≥ 22 N/mm2 ( Bc 25)

Rmed = 25 N/mm2 ≥ 23,5 N/mm2 (Bc 20)

Rmed = 25 N/mm2 ≥ 20+0,97 x4

Rezultă o clasă de beton Bc 20 echivalentă cu C16/20.

Aşa cum s-a indicat anterior, dacă prelucrarea s-ar efectua în conformitate cu actualele standarde, clasa de beton ce ar rezulta în acest caz ar fi C12/15.

O primă concluzie care se poate trage este că normativul C26-85 nu ar trebui să se aplice pentru betoanele realizate în conformitate cu noile standarde. Acest aspect este întârit şi de faptul că aplicarea metodei combinate se bazează pe anumiţi coeficienţi de influenţă care au fost deduşi pe baza utilizarii unor materiale componente (în special cimenturi) care în prezent nu mai sunt în fabricaţie. De asemenea utilizarea obligatorie a aditivilor conduce la variaţii importante ale rezistenţei betonului pentru aceleaşi dozaje de ciment (variaţii ale raportului A/C).

Aşa cum s-a observat din exemplele prezentate prin aplicarea în paralel a celor două metode (încercarea carotelor în conformitate cu SR EN 13791 şi nedistructive combinată conform C 26-85) chiar în cazul unor betoane existente în general nu se obţin aceleaşi clase de beton. Acest aspect ar putea fi explicat prin definirea diferită a claselor de beton pe de o parte, iar pe de altă parte având în vedere că în cazul aplicării metodei încercării carotelor s-au utilizat coeficienţii de transformare din rezistenţe cilindrice (pe carote) în rezistenţe cubice, în conformitate cu standardul românesc C54-81.

In concluzie, trebuie revizuite reglementările româneşti privind încercările nedistructive şi distructive pentru a se corela cu actualele definiţii ale claselor de beton şi cu prevederile standardului european SR EN 13791.

Page 49: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

49

4. PROPUNERI PRIVIND ELABORAREA UNOR GHIDURI DE APL ICARE A PRINCIPALELOR REGLEMENT ĂRI PENTRU BETON ARMAT

Una din caracteristicile actualelor standarde europene fie că se referă la producerea, executarea sau proiectarea elementelor şi structurilor din beton armat este că acestea “impun” practic elaborarea unor documente in completare pentru a putea fi aplicate. Aici nu ne referim la elaborarea (obligatorie) în anumite cazuri a anexelor naţionale ci la elaborarea unor ghiduri care să contina comentarii şi exemple de aplicare a prevederilor unor capitole ale respectivelor reglementari.

Elaborarea unor astfel de ghiduri va conduce la interpretarea corectă şi unitară a principalelor prevederi a reglementărilor pentru beton armat.

In prezenta lucrare se fac propuneri privind conţinutul unor astfel de ghiduri care să cuprindă capitole, subcapitole şi anexe, cu o scurtă prezentare pentru fiecare dintre acestea.

In conformitate cu programul propus în tematica lucrării se detaliază conţinutul ghidurilor de aplicare pentru următoarele reglementări:

o NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului

o SR EN 1992-1-1” Proiectarea elementelor din beton armat” o NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din

beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton

o C26/ C56/ SR EN 13791 “Determinarea rezistenţei betonului din constructii existente”

Page 50: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

50

4.1 Ghid de aplicare a Normativului pentru producer ea betonului şi executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007

Aşa cum s-a prezentat anterior, ghidul va cuprinde capitole, subcapitole şi anexe în care se vor comenta prevederi ale NE 012/1 şi se vor da exemple de aplicare.

Conţinut:

Capitolul I. Prevederi generale

• Se vor defini domeniile de aplicare, scopul, relaţiile cu alte coduri/ghiduri

Capitolul II .Clase de expunere

• Se vor face comentarii privind clasificarea în clase de expunere în funcţie de mecanismele care stau la baza diferitelor tipuri de degradări a betonului, consecinţe, măsuri necesare. Se vor extinde exemplele privind încadrarea în diferite tipuri/combinaţii de expunere pentru diferite elemente /structuri din beton armat.

Capitolul III. Cerinţe pentru materialele componente şi pentru beton. Stabilirea compoziţiei betonului.

o Se vor comenta/detalia cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească materialele componente betonului: cimentul, agregatele, aditivii, adaosurile, modalităţiile de obţinere a caracteristicilor acestora prin aplicarea diferitelor metode de încercare.

o Se va prezenta in Anexa 1 modalitatea de stabilire a compoziţiei betonului, se vor da exemple de aplicare.

o Se vor detalia/ comenta cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească betonul în stare proaspătă şi întârită.

Capitolul IV. Controlul de conformitate al betonului

o Se vor comenta şi se vor detalia prevederile NE012/1 privind cirteriile de conformitate altele decât pentru rezistenţa (densitatea betonului uşor sau greu, raportul A/C, dozajul de ciment, conţinutul de aer antrenat şi conţinuntul de cloruri). In Anexa 2 se vor prezenta exemple de calcul pentru aceste caracteristici cât şi pentru consistenţa betonului;

o Se vor comenta şi se vor detalia prevederile NE012/1 privind criteriile de conformitate pentru clase individuale de rezistenţă şi respectiv pentru familii de betoane.

o In Anexa 3 se vor prezenta exemple de calcul pentru controlul de conformitate a rezistenţei la compresiune a betonului pentru o producţie continua a staţiei de producere a betonului pe clase individuale şi pe familii de betoane.

Page 51: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

51

Capitolul V. Inspecţia şi certificarea controlului de producţie

o Se vor detalia modalităţiile şi condiţiile de efectuare a certificării controlului de producţie cu responsabilităţile fiecărui factor implicat : producător, organism de inspecţie, organism de certificare. Se va prezenta in Anexa 4 o schemă de realizare a procedurii de certificare a controlului producţiei.

4.2. Ghid de aplicare a Normativului pentru produce rea betonului şi executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton, indicativ NE 012/2-2010

In acest moment, situaţia la nivel naţional este urmatoarea: au intrat în vigoare atât Normativul NE 012/2 (elaborat, având în vedere prevederile normativului NE012-99 cât şi ENV 13670) cât şi SR EN 13670 care a înlocuit ENV 13670.

Conţinutul normativului trebuie corelat cu cel al standardului, condiţie necesară în vederea întocmirii unui Ghid de aplicare.

Considerăm că în acest caz un Ghid de aplicare ar trebui să conţină în principiu comentarii/ detalieri în ceea ce priveşte :

� Documentaţia ce trebuie introdusă în specificaţia de execuţie, cerinţe pentru unităţile de execuţie şi competenţele personalulului, cerinţe minime pentru execuţie şi înregistrări necesare.

� Managementul calităţii (alegerea claselor de execuţie), în funcţie de nivelurile de siguranţă prevăzute în Anexa 1 a standardului SR EN 1990, inspecţii corespunzătoare;

� Proiectarea cofrajelor şi sprijinirilor având în vedere tipurile de acţiuni în conformitate cu SR EN 1990 şi SR EN 1991-1-6 (Exemple)

� Armăturile (inclusiv legătura cu SR EN 1992-1-1 şi Anexa Naţională) - fasonare, tăiere, transport, depozitare;

� Precomprimarea (operaţiuni specifice); � Betonarea (dimensiunea maxima a agregatelor, corespondenţa între

dimensiunea maximă Dmax definită în SR EN 206-1 şi Dg în SR EN 1992-1-1. � Se vor prezenta comentarii/detalieri privind etapele specifice preliminare

betonării, recepţiei betonului proaspăt, verificării realizarii clasei betonului (Exemple de aplicare)

� Exemple privind modalităţiile de alegere a duratei tratării, a claselor de tratare, finisarea suprafeţei, sistemul de descriere a gradului de finisare a suprafeţei.

� Toleranţe geometrice se vor corela cu SR EN 1992-1-1 şi cu anexa naţionala corespunzătoare.

Aşa cum s-a mai precizat normativul de execuţie intrat de curând in vigoare trebuie corelat cu prevederile standardului SR EN 13670 pentru care în prezent nu există o Anexă Naţională. Numai după parcurgerea acestei etape se va putea trece la elaborarea unui Ghid de aplicare al normativului NE 012/2-2010.

Page 52: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

52

4.3. Ghid de aplicare a reglement ărilor privind determinarea in-situ a rezisten ţei betonului

Pentru acest domeniu propunem elaborarea unui Ghid de aplicare a unor metode care sunt prezente în reglementări diferite dar care au ca rezultat determinarea rezistenţei la compresiune a betonului din construcţii existente. De multe ori este necesară corelarea acestor metode şi din această cauză este mai utilă în opinia noastră o astfel de abordare.

La baza elaborării unui Ghid având acest subiect vor sta reglementări actuale ce trebuie revizuite (C26-85;C54-81) şi standardele europene armonizate din seria SR EN 12504 şi SR EN 13791.

In mod evident înainte de elaborarea acestui Ghid este necesară revizuirea reglementărilor româneşti actuale.

Propunem următorul conţinut al Ghidului:

I . Prevederi generale, domeniu, scop

II. Referinte normative

III. Metode de determinare a rezistenţei la compresiune a betonului din construcţii existente

• (se vor detalia principalele metode utilizate, indiciilor de recul, ultrasuntelor, combinată, încercarea carotelor extrase din lucrare cu precizarea condiţiilor de efectuare a incercărilor, avantaje, dezavantaje, limitări, indicaţii etc. Se va face o sinteză a prevederilor din principalele reglementări de bază).

IV. Aplicarea metodelor in vederea determinarii rezistentei betonului

• Se vor comenta /detalia modalităţiile de aplicare a principalelor metode şi în special corelarea lor (metoda nedistructivă combinată, metoda de testare a carotelor, în funcţie de numărul carotelor, metoda directă de corelare a rezistenţelor nedistructive şi a celor obţinute pe carote, metoda de corelare indirectă a rezistenţei obţinute pe carote şi a celei obţinute utilizând metode nedistructive metoda ultrasuntelor a indicilor de recul, etc.)

• Se vor prezenta exemple de aplicare pentru fiecare din aceste metode.

V. Evaluarea şi intrepretarea rezultatelor

• Se vor prezenta şi se vor exemplifica modalităţiile de interpretare a rezultatelor în funcţie de metodele de evaluare utilizate.

Page 53: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

53

4.4. Ghid /Indrum ător pentru calculul sec ţiunilor şi elementelor din beton armat în conformitate cu SR EN 1992-1-1

Elaborarea unui asemenea Ghid are importanţă deosebită având în vedere dificultăţiile de aplicare a SR EN 1992-1-1. Există la nivel european şi al ţărilor membre ale Uniunii Europene numeroase publicaţii ghiduri, cărţi care abordează acest subiect.

Un asemenea Ghid trebuie să-şi propună să acopere prin exemple de calcul o arie cât mai largă din situaţiile care pot interveni în practica proiectarii şi în orice caz cel puţin într-o primă redactare să acopere situaţiile cele mai frecvente. Propunem ca prima parte să aibă ca obiect betonul armat.

Având în vedere aceste consideraţii se fac următoarele propuneri de conţinut al acestui îndrumător:

I.Bazele proiectării (Exemple de combinaţii de încarcări)

II.Caracteristicile betonului şi armăturilor pentru beton armat (Exemple de calcul pentru contracţie şi curgere lentă)

III.Durabilitatea betonului (Calcularea grosimii startului de acoperire în funcţie de clasele de expunere)

IV. Calculul la starea limită ultimă, exemple de calcul.

IV 1 Incovoiere cu sau fără efort axial (exemple pentru secţiuni simplu armate, dublu armate, în T) ; criterii simplificate pentru efectele de ordinul doi;

IV 2 Calculul la starea limită ultimă forţă tăietoare. Forfecare în lungul rosturilor de turnare

IV 3 Calculul la SLU torsiune

IV 4 Calculul la SLU străpungere

IV 5 Oboseală (exemplu de calcul)

V. Dimensionarea cu ajutorul metodelor biele-tiranţi. Exemple de calcul

VI. Starea limită de serviciu (SLS). Exemple de calcul

VI 1 Controlul fisurării

VI 2 Limitarea săgeţilor

Page 54: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

54

5.STABILIREA PRIORIT ĂŢILOR REVIZUIRILOR REGLEMENTĂRILOR PRIVIND CONSTRUCTIILE DIN BETON ARMAT SI PROPUNERI DE NOI R EGLEMENTARI

În prezenta lucrare s-au efectuat analize şi propuneri pe baza acestora privind necesitatea revizuirii/completării/comasării/anulării reglementărilor specifice actuale. De asemenea, s-au propus şi s-au detaliat prevederile unor ghiduri de aplicare a principalelor reglementări privind producerea betonului, proiectarea şi executarea elementelor şi structurilor din beton armat.

In urma acestor analize se pot stabili priorităţile si se poate intocmi un program de revizuire a actualelor norme.

De asemenea, se pot face propuneri privind completarea actualei structuri a reglementărilor pentru lucrări din beton armat. Se vor face propuneri în funcţie de tipul de activităţi specifice domeniului reglementării pentru producerea betonului, pentru proiectarea şi executarea lucrărilor din beton armat şi respectiv pentru determinarea rezistenţei betonului din construcţii existente.

5.1. Reglement ări pentru producerea betonului

In acest domeniu sunt necesare următoarele acţiuni:

Prioritatea 1: • Elaborarea unui Ghid de aplicare a normativului NE 012/1-2007 • Revizuirea normativului NE 014-2002 pentru executarea îmbrăcăminţilor

rutiere din beton de ciment , un sistem de cofraje fixe şi glisante • Revizuirea şi aplicarea ca reglementare la nivel naţional a Instrucţiunilor

privind betoanele hidrotehnice indicativ PE 713 elaborat iniţial în 1964 şi 1999 şi revizuit în anul 2005.

De asemenea, se vor anula sau revizui în etapa a doua reglementările indicate în capitolul 2 al lucrării.

Ca şi reglementări noi necesare a fi elaborate, unele necesitând şi cercetări prenormative propunem:

o Ghid de utilizare în betoane a agregatelor reciclate; o Ghid de utilizare în betoane a adaosurilor; o Ghid de producere a betoanelor de înaltă performanţă; o Ghid de producere a betonului armat dispers cu diferite tipuri de fibre.

Page 55: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

55

5 2. Reglement ări pentru executarea lucr ărilor din beton armat

Prioritatea 1:

o Corelarea normativului NE 012-2 cu standardul SR EN 13670 o Elaborarea unui ghid de aplicare a normativului NE 012-2 o Elaborare a unor noi reglementări privind betonarea în condiţii speciale de

temperatură o Ghid de realizare a unor betoane durabile funcţie de domeniile de utilizare.

5.3. Reglement ări pentru proiectarea elementelor/ structurilor din beton armat

Prioritatea 1:

o Elaborarea unui Ghid de aplicare a Eurocodului SR EN 1992-1-1 o Elaborarea /revizuirea unor ghiduri de proiectare în funcţie de tipul de elemente

si/sau betoane/construcţii speciale.

5.4. Reglement ări pentru evaluarea rezisten ţei betonului din construc ţii existente

Prioritatea 1:

o Revizuirea reglementărilor C26-85 privind aplicarea încercărilor nedistructive şi C54-81 privind încercarea carotelor extrase din constructii existente

o Intocmirea unui ghid de aplicare a metodelor nedistructive şi distructive de determinare a rezistenţei betonului din construcţii existente, corelat cu SR EN 13791.

5.5. Reglementari privind investigarea, repararea, consolidarea structurilor existente

De asemenea, în domeniul construcţiilor din beton armat este necesară elaborarea/ completarea unor reglementări privind investigarea structurilor precum şi consolidarea/ repararea/ protecţia elementelor/ structurilor.

De exemplu “Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elemente din beton şi beton armat”.

Page 56: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

56

BIBLIOGRAFIE

1. STAS 10107/0-90: Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat

2. SR EN 1992-1-1: Proiectarea structurilor din beton, Reguli generale si reguli pentru cladiri;

3. NE 012/1-2007: Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului;

4. NE 012/2-2010: Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton;

5. C 26-85: Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive;

6. C 54-81: Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor;

7. SR EN 13791-2007: Evaluarea rezistentei betonului din structuri;

8. SR EN 12504: Incercări pe beton in structuri;

9. NE 013/2002: Cod de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat;

10. NE 014/2002: Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment in sistemele cofraje fixe si glisante;

11. PE 713/2004: Instructiuni privind betoanele hidrotehnice;

12. SR EN 13670-2010: Executia structurilor de beton.

Page 57: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

1

ANEXĂ la DECIZIA nr.27.129 din 28.04.2010

LISTA REGLEMENTĂRILOR TEHNICE ÎN CONSTRUCŢII IN VALABILITATE LA DATA DE 31.03.2010

Domenii

I. Reglementări tehnice privind calculul construcţiilor şi elementelor de construcţii II. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de terasamente III. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea fundaţiilor IV. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat V. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de zidărie şi pereţi VI. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor metalice VII. Reglementări tehnice privind folosirea şi executarea construcţiilor din materiale lemnoase. VIII. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de învelitori IX. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii X. Reglementări tehnice privind executarea lucrărilor de tencuieli, placaje, tapete XI. Reglementări tehnice privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe, elemente de scări. XII. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice XIII. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de apă şi canalizare XIV. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea instalaţiilor termice, condiţionarea aerului, gaze XV. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de protecţie a construcţiilor şi instalaţiilor contra agenţilor XVI. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor geodezice, topografice, fotometrice şi cadastrale XVII. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea clădirilor de locuit şi social-culturale XVIII. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor industriale, agrozootehnice şi de irigaţii XIX. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor hidrotehnice, amenajărilor şi regularizărilor de râuri XX. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea organizării lucrărilor de construcţii-montaj XXI. Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii XXII. Reglementări tehnice privind lucrările de reparaţii, întreţinere şi postutilizare a construcţiilor XXIII. Reglementări tehnice privind folosirea şi repararea utilajelor pentru construcţii-montaj XXIV. Reglementări tehnice privind cerinţele stabilite prin Legea nr. 10/1995 XXV. Reglementări tehnico-economice şi metodologice XXVI. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor pentru transporturi

Page 58: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

2

Legendă M.D.R.T. - Ministerul Dezvoltării, Regionale şi Turismului

M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Turismului M.T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului M.D.L.P.L. - Ministerul Dezvoltării,Lucrărilor Publice şi Locuinţelor M.D.R.L. - Ministerul Dezvoltării, Regionale şi Locuinţei M.Of., p.I - Monitorul Oficial al României, Partea I B.C. - Buletinul Construcţiilor, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor B.T.R. - Buletinul Tehnic Rutier I.C.C.P.D.C. - Institutul Central de Cercetare , Proiectare şi Directivare în Construcţii I.N.C.E.R.C. - Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor I.C.E.C.O.N - Institutul de cercetări pentru echipamente şi tehnologii în construcţii U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti U.A.U.I.M. - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu C.O.C.C. - Consultanţă, Organizare şi Cibernetică în Construcţii I.P.C.T - Institutul de Proiectare Construcţii Tipizate I.P.C.T.- S.A. - Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii M.A.P.M. - Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului A.F.E.R. - Autoritatea Feroviară Română D.D. - Direcţia Drumuri A.N.D. - Administraţia Naţională a Drumurilor I.S.P.C.F. - Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate I.S.L.G.C. - Institutul de Sistematizare Locuinţe şi Gospodărie Comunală I.C.B. - Institutul de Construcţii Bucureşti I.C.P.A.I.U.C. - Institutul Central de Proiectare, Aparatură , Instalaţii şi Utilaje pentru Construcţii I.N.C.D.F.P. - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pămâmtului I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcţii IPTANA-SA - Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene CESTRIN - Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică ANRDE - Agenţia Naţională a României pentru Distribuţie Electricitate RENEL - Regia Naţională de Electricitate ICCPDC - Institutul Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii *-propunere revizuire, comasare ** -propunere abrogare/anulare

Page 59: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

3

I. Reglementări tehnice privind calculul construcţiilor şi elementelor de construcţii

Domeniu – nr. regl. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

I-1 NP 033-1999

Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armătură rigidă (BAR). Elaborator: U.T.C.B. Bucureşti

M.L.P.A.T. 61/N/25.08.1999

B.C. nr. 3-4/2000

*

I-2 GP 042-1999

Ghid de proiectare pentru structuri din beton armat cu armătură rigidă (BAR). Elaborator: U.T.C.B. Bucureşti

M.L.P.A.T. 62/N/25.08.1999 B.C. nr. 3-4/2000 *

I-3

P 100-1/2006

Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2006 . Elaborator: U.T.C.B.

M.T.C.T. 1711/19.09.2006 M.D.L.P.L. 688/10.08.2007 pentru modificarea şi completarea

M. Of. , p I , nr.803 bis/25.09.2006 B.C nr. 11-12/2007, B.C nr. 13-14/2007, B.C nr. 12-13/2006 si B.C nr. 5/2005 M. Of. , p I , nr 850 din 11/12/2007 .

De la data publicării prezentului ordin, Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale, indicativ P 100-92, aprobat prin O.M.L.P.A.T.nr. 3/N/1992, publicat în B.C. nr. 1-2/1992, cu cap. 11 şi 12 completate şi modificate prin O.M.L.P.A.T. nr. 71/N/1996, publicat în B.C. nr.11/1996, se aplică astfel: a) la proiectarea clădirilor noi, în cazul contractelor încheiate până la data intrării în vigoare a Codului de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2006; b) la expertizarea tehnică şi proiectarea consolidării clădirilor existente, în cazul contractelor încheiate până la data intrării în vigoare a Codului de proiectare seismică - Partea a III-a

Page 60: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

4

Domeniu – nr. regl. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

Prevederi pentru evaluarea şi pentru proiectarea consolidării construcţiilor vulnerabile seismic. Se abrogă O.M.T.C.T. nr. 489/2005 pentru aprobarea "Cod de proiectare seismică Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1/2004, publicat în Mof, Partea I, nr. 462 şi 462 bis din 31 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

I-4 P 100-3/2008

Cod de proiectare seismică" Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2008. Elaborator: U.T.C.B. Bucuresti

O.M.D.R.L. nr. 704/2009 din 09/09/2009.

M.Of ., p I , nr.647 bis/2009 din 01/10/2009

Actul a intrat in vigoare la data de 01 ianuarie 2010. Codul de proiectare seismică - Partea a III-a-Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2008 se aplică la evaluarea seismică a clădirilor existente, care se efectuează în baza contractelor de expertizare tehnică încheiate după data intrării în vigoare a prezentului ordin. Îşi încetează aplicabilitatea O.M.L.PA.T nr.3/N/1992 de aprobare a Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social culturale, agrozootehnice şi industriale, indicativ P 100-92, cu modificările şi completările ulterioare.

Page 61: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

5

Domeniu – nr. regl. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

I-5 NP 055-2001

Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social/culturale, agrozootehnice şi industriale–indicativ P 100-92. Detalierea parametrilor de calcul Ks şi Tc la nivelul unităţilor administrativ teritoriale. Elaborator: INCERC

M.L.P.T.L. nr. 783/22.05.2002

B.C. nr. 9/2002.

OMLPAT nr. 783/22.05.2002 anuleaza OMLPAT nr. 74/24.01.2002

**

I-6 GP 101-2004

Ghid privind proiectarea sistemelor de izolare seismică pasivă (reazeme, disipatori) a clădirilor. Elaborator: INCERC, Filiala Iaşi

M.T.C.T. nr. 736/ 19.04.2004

M.Of ., p I , nr.874 bis/2004 din 24/09/2004

*

I-7 MP 036-2004

Metodologie privind calculul sistemelor de protecţie seismică pasivă. Clădiri autoadaptabile la solicitări seismice. Elaborator: INCERC, Filiala Iaşi

M.T.C.T nr. 738/19.04.2004

M.Of . , p I , nr.1002 bis/2004 din 01/11/2004 B.C nr. 4/2006.

I-8 MP 026-2004

Metodologie de elaborare a hărţilor de hazard seismic local pentru localităţi urbane-H.S.L.L.U. Elaborator: INCERC, Bucureşti

M.T.C.T. nr. 782/28.04.2004

M.Of.,pI,nr.1.221 bis/2004 din 20/12/2004

*

I-9 ME 003-2007

Metodologie privind investigarea de urgenţă a siguranţei post seism a clădirilor şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie. Elaborator: INCERC

M.D.L.P.L. nr. 127/08.05.2007

M.Of., P I, nr.562bis/2007 din 16.08.2007 ordinul şi anexa:B.C. nr.8/2007.

Îşi inceteaza valabilitatea ME 003-1999-aprobat prin OMLPTL nr.8/N/1999, publicat în B.C. nr. 2/1999.

Page 62: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

6

Domeniu – nr. regl. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

I-10 GT 053-2004

Ghid privind adaptarea scării de intensităţi seismice europene EMS- 98 la condiţiile seismice ale României şi la necesităţile inginereşti . Elaborator: INCERC

M.T.C.T. nr. 803/2004 din 28/04/2004

M.Of., p.I, nr.882 bis/27.09.2004 *

I-11 GT 054-2004

Ghid privind constituirea, întreţinerea şi utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzând înregistrări ale mişcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 şi 1990, obţinute în reţeaua seismică naţională INCERC. Elaborator: INCERC

M.T.CT. nr. 805/2004 din 28/04/2004

M.Of., p.I, nr.882 bis/27.09.2004 **

I-12 GT 055-2004

Ghid privind constituirea, întreţinerea şi utilitarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice obţinute pe clădiri instrumentate seismic în reţeaua seismică naţională. Elaborator: INCERC

M.T.C.T. nr. 804/2004 din 28/04/2004

M.Of., p.I, nr.882 bis/27.09.2004 **

I-13

Normativ privind consolidarea cu fibre a elementelor structurale de beton. Elaborator: INCERC

M.T.C.T. nr. 1177/2004 din 22/06/2004

M. Of. , p I , nr. 132 bis/11.02.2005

I-14 CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor. Elaborator: U.T.C.B.

M.T.C.T. nr. 2228/2005 din 27/12/2005 M.T.C.T. nr. 1.714/19.09.2006

M. Of., p I , nr. 148bis/16.02.2006 B.C. nr.2/2006 Ordin: M. Of. , p I , nr. 807/26.09.2006

*

Page 63: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

7

Domeniu – nr. regl. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

Modificat de M.D.L.P.L. nr. 345/2008 din 19/03/2008

B.C. nr.12-13/2006 Ordin: M. Of. , p I nr. 231 din 26/03/2008 B.C. nr. 17/2007

I-15 CR 0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii. Elaborator: U.T.C.B.

M.T.C.T. nr. 2.230/27.12.2005 M.T.C.T. nr. 1.713/19.09.2006

M. Of. , p I , nr. 148 bis/16.02.2006 B.C. nr.2/2006 Ordin: M. Of. , p I , nr. 807/26.09.2006 B.C. nr.12-13/2006

*

I-16 CR 2-1-1.1-2005

Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat. Elaborator: U.T.C.B.

M.T.C.T. nr. 3/06.01.2006

M. Of. , p I , nr. 172 bis/22.02.2006 B.C. nr. 4/2006

Îşi încetează valabilitatea P 85-1996 aprobat prin OMLPAT nr. 30/N/1996, publicat în B.C.nr.10/1996.

*

I-17 PC 014-1999

Ghid de exploatare a băncilor de date elaborate în vederea inventarierilor clădirilor din capitală şi din ţară avariate seismic şi expertizate începînd cu anul 1992 precum şi a datelor tehnice conţinute în rapoartele de expertiză tehnică aferente acestor clădiri . Elaborat : I.P.C.T. SA.

M.L.P.A.T. nr. 40/N din 30/06/2000

Ordinul s-a publicat în B.C. nr.13/2000. Ghidul se difuzeaza pe discheta de catre I.P.C.T.

**

Page 64: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

8

Domeniu – nr. regl. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

I-18 PC 015-1999

Program cadru pentru generarea automată a rapoartelor pe baza informaţiilor selectate din banca de date corespunzătoare activităţii de expertizare a clădirilor. Elaborator: I.P.C.T. SA

M.L.P.A.T. nr. 45/N din 30/06/2000

Ordinul s-a publicat în B.C. nr.13/2000. Programul se difuzeaza pe discheta de catre I.P.C.T.

**

I-19 GP 050-2000 Ghid de utilizare a spectrelor de răspuns inelastic în proiectarea structurilor.

M.L.P.A.T. nr. 208/N/2000 din 22/09/2000

Ordinul s-a publicat în B.C. nr.13/2001.

I-20 CR1-2.1-2005

Cod pentru proiectarea podurilor de cale ferată. Acţiuni. Elaborator: I.S.P.C.F. Bucureşti

M.T.C.T. nr. 2.229/27.12.2005

M. Of. , p I , nr. 179bis/24.02.2006 B.C.nr.18/2006

I-21 CR1-2.2-2005 Cod pentru proiectarea podurilor de cale ferată. Convoaie tip. Elaborator: I.S.P.C.F. Bucureşti

M.T.C.T. nr. 2.232/27.12.2005

M. Of.,pI, nr. 179bis/24.02.2006 B.C. nr.23/2006

I-22 NP 082-2004

Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea vântului Elaborator: U.T.C.B.

M.T.C.T. nr. 165/15.02.2005 Completat şi modificat anexei la M.T.C.T. nr. 165/2005 M.T.C.T. nr. 1372/2005 din 17/08/2005 Modificări nr. M.D.L.P.L. nr. 690/10.08.2007

M. Of. , p I , nr. 349 bis/25.04.2005 B.C. nr.7/2005. Ordinul-M. Of. , p I , nr. 784/2005 din 29/08/2005. Ordinul-M. Of. , p I , nr. 616/ din 06/09/2007.

*

Page 65: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

9

Domeniu – nr. regl. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

I-23 PC 008-1997

Ghid pentru proiectarea automată, interactivă şi reprezentarea grafică a structurilor din bare, de mare complexitate, solicitate la încărcări statice şi dinamice . Elaborator: I.P.C.T.

M.L.P.A.T. nr. 84/N/1997 din 26/05/1997

Ordinul în B.C. nr.4/1997. Normativul in brosura IPCT.

Ghidul de difuzează pe dischetă împreună cu manualul de utilizare a sistemului de către IPCT-SA.

**

I-24 PC 005-1997

Ghid pentru calculul automat (static şi dinamic) al structurilor modelate prin cadre sau reţele plane în domeniul elastic. Elaborator: I.P.C.T.

M.LPAT nr. 85/N/1997 din 26/05/1997.

Ordinul s-a publicat în B.C. nr.4/1997. Normativul s-a publicat in brosura IPCT.

Ghidul de difuzează pe dischetă împreună cu manualul de utilizare a sistemului de către IPCT.

**

I-25 PC 006-1997

Ghid pentru relizarea automată a analizelor structurale spaţiale (statice şi dinamice). Elaborator: I.P.C.T.

M.L.P.A.T. nr. 86/N/1997 din 26/05/1997

Ordinul s-a publicat în B.C. nr.4/1997. Normativul s-a publicat in brosura IPCT.

Ghidul de difuzează pe dischetă împreună cu manualul de utilizare a sistemului de către IPCT.

**

I-26 P 83-1981

Instrucţiuni tehnice pentru calculul şi alcătuirea constructivă a structurilor compuse beton-oţel. Elaborator : I.C.C.P.D.C.- Fil.Timişoara şi Fil. Cluj-Napoca

I.C.C.P.D.C. 47/14.05.1981 B.C. nr. 10/1981.

Îşi încetează valabilitatea P 98–1974.

*

I-27 NP 028-1978

Norme tehnice provizorii privind stabilirea distanţelor între rosturile de dilatare la proiectarea construcţiilor. Elaborator: I.G.S.C. şi I.C.C.P.D.C

I.G.S.C. şi I.C.C.P.D.C. B.C. nr. 11/1979. *

Page 66: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

18

IV. Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

IV-1 NE 012-1999

Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Elaborator: INCERC.

M.L.P.A.T. nr. 59/N/24.08.1999

B.C. nr. 8-9/1999 Partea A B.C. nr. 10/1999 Partea B

Îşi încetează aplicabilitatea C 140–1986, C 21–1985, C 206–1985. Orice prevedere privind producerea betonului se abrogă. Pentru producerea betonului se utilizeaza NE 012/1-2007.

IV-2 NE 012/1-2007

Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007. Elaborator: INCERC.

M.D.L.P.L. nr. 577 / 29.04.2008

M. Of. , p I , nr. 374 din 16/05/2008. B.C.nr. 2 /2008

Se utilizează pentru producerea betonului.

IV-3 C 28-1999 Normativ pentru sudarea armăturilor din oţel-beton.

M.L.P.A.T. nr. 63/N/1999 din 25/08/1999

Ordinul în B.C. nr.13/2001.

Îşi încetează valabilitatea C 28-1983. *

IV-4 P 59-1986

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate a elementelor de beton. Elaborator: I .P.C.T.

I.C.C.P.D.C. 49/09.12.1986 B.C. nr. 10/1986

Îşi încetează valabilitatea P 59–1980 „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase

sudate a elementelor de beton” . *

IV-5 C 122-1989

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din beton aparent cu parament natural. Elaborator: I.C.C.P.D.C

I.C.C.P.D.C. 51/30.12.1989 B.C. nr. 2/1991

Îşi încetează valabilitatea C122–1981 „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din beton aparent cu parament

natural” . *

Page 67: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

19

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

IV-6 C 130-1978

Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 48/22.03.1979 B.C. nr. 8/1979

Îşi încetează valabilitatea C130–1971 „Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor la executarea construcţiilor sau a lucrărilor de reparaţii şi consolidări”. *

IV-7 NE 020-2003 (P 134-2003)

Normativ privind proiectarea planşeelor compuse din tablă cutată-beton (revizuire P 134-1993). Elaborator : INCERC Timişoara.

M.T.C.T. nr. 302/16.09.2003

Ordinul M. Of. , p I nr. 671 / din 23/09/2003 B.C. nr. 14/2004 B.C. nr. 9/2006.

Îşi încetează valabilitatea P 134-1993 "Instrucţiuni tehnice pentru calculul şi alcătuirea plăcilor compuse din tablă cutată-beton", aprobată prin O.M.L.P.A.T. nr.22/N/1993.

IV-8 C 248-1993 Instrucţiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip. Elaborator : INCERC Timişoara.

M.L.P.A.T. nr. 24/N/01.10.1993

B.C. nr. 2/1994

*

IV-9 GE 039-2001

Ghid pentru determinarea experimentală in situ şi în laborator a modulului static şi dinamic de elasticitate a betonului. Elaborator : INCERC

M.L.P.T.L. nr. 1224/06.09.2001 B.C. nr. 1/2002 *

IV-10 GE 040-2001

Ghid privind utilizarea metodei electromagnetice la determinarea parametrilor de armare a elementelor existente din beton armat. Elaborator : INCERC.

M.L.P.T.L. nr. 1223/06.09.2001

B.C. nr. 1/2002 *

IV-11 NE 013-2002

Cod de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Elaborator: PROCEMA S.A. şi INCERC Bucuresti.

M.L.P.T.L. nr. 451/26.03.2002

B.C. nr. 8/2002 *

Page 68: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

20

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

IV-12 ST 043-2001

Specificaţie tehnică privind cerinţele şi criteriile de performanţă pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice şi metode de încercare. Elaborator : INCERC.

M.L.P.T.L. nr. 1620/02.11.2001

B.C. nr. 12/2002 *

IV-13 ST 042-2002

Specificaţie tehnică privind ancorarea armăturilor cu răşini sintetice la lucrările de consolidare a elementelor şi structurilor din beton armat-proiectare, execuţie. Elaborator : INCERC Cluj.

M.L.P.T.L. nr. 1621/02.11.2001

B.C. nr. 12/2002 *

IV-14 NP 093-2003

Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vârste diferite şi a conectorilor pentru lucrări de cămăşuieli şi suprabetonări. Elaborator : INCERC Cluj.

M.T.C.T. nr. 871/19.11.2003

Ordin: M. Of. , p I , nr. 852/29.11.2003 B.C. nr. 2/2004

*

IV-15 GP 081-2003

Ghid privind proiectarea şi execuţia rezervoarelor mici din elemente prefabricate în zone rurale. Elaborator: INCERC Cluj.

M.T.C.T. nr. 306/16.09.2003

Ordin: M.Of. ,p I , nr. 670/23.09.2003 B.C. nr.13/2004

*

IV-16 GP 075-2002

Ghid privind stabilirea criteriilor de performanţă şi a compoziţiilor pentru betoanele armate dispers cu fibre metalice. Elaborator: PROCEMA SA

M.L.P.T.L. nr. 603/21.04.2003

M.Of., p I , nr.576bis/ 12/08/2003 *

IV-17 GP 080-2003

Ghid privind proiectarea şi execuţia consolidării prin precomprimare a structurilor din beton armat şi din zidărie. Elaborator: INCERC Cluj.

M.T.C.T. nr. 307/16.09.2003 B.C. nr.1/2004 *

Page 69: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

21

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

IV-18 NP 108-2004

Cod de cerinţe privind proiectarea, execuţia, urmărirea comportării, repararea şi consolidarea coşurilor industriale din beton armat . Elaborator: U.T.C.B.

M.T.C.T. nr. 179/2005 din 15/02/2005

M. Of. , p I , nr. 437 bis/24.05.2005 B.C.nr.19/2005

*

IV-19 P 133-2004

Normativ pentru proiectarea coşurilor industriale din beton armat (revizuire P 133-1996). Elaborator: U.T.C.B.

M.T.C.T. nr. 178/2005 15/02/2005

M. Of. , p I ,nr. 427 bis/20.05.2005 B.C. nr.19/2005

Îşi încetează valabilitatea P 133-1996 aprobat prin OMLPAT nr. 65/N/1997, publicat în B.C. nr. 9/1998.

IV-20 P-133/0-1994

Normativ de clasificare şi caracteristici geometrice a coşurilor industriale glisate” indicativ P-133/0-1994. Elaborat GLISĂRI IZOLAŢII PRECOMPRIMĂRI S.A.

M.L.P.A.T. nr. 32/N/1994 din 25/10/1994

B.C. nr 10/1995 **

IV-21 P-133/1-1994

Normativ tehnic republican privind repararea şi consolidarea coşurilor industriale din beton armat. Elaborator:GIP SA BUCURESTI

M.L.P.A.T. nr. 32/N/1994 din 25/10/1994

B.C. nr 10/1995 **

IV-22 NP 007-1997 Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat. Elaborator: U.T.C.B.

M.L.P.A.T.nr. 1/N/1997 din 13/01/1997

B.C. nr 10/1997. **

IV-23 P 73-1978

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide. Elaborator: INCERC Îmbunătăţiri la P 73 – 1978.

I.C.C.P.D.C. 93/19.09.1978 I.C.C.P.D.C. 10.10.1984

B.C. nr. 12/1978 B.C. nr. 4/1985

**

Page 70: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

22

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

IV-24 P 94-1977

Instrucţiuni tehnice pentru calculul şi alcătuirea elementelor de construcţii din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă. Elaborator: Inst. Pol. Iaşi

I.C.C.P.D.C. 21/30.03.1977 B.C. nr. 4/1977 **

IV-25 P 103-1982

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea elementelor din beton precomprimat parţial, folosind armături pretensionate şi nepretensionate complementare. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 150/30.11.1982 B.C. nr. 2/1983

Îşi încetează valabilitatea P 103–1976.

*

IV-26 P 119-1983

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea executarea şi exploatarea căilor de rulare pe grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Elaborator: I.P.C.T., INCERC. Modificări la P 119 – 83

I.C.C.P.D.C. 88/27.10.1983 I.C.C.P.D.C. 10.10.1985

B.C. nr. 1/1984 B.C. nr. 3/1986

**

IV-27 C 155-1989

Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 52/30.12.1989 B.C. nr. 2/1991

Îşi încetează valabilitatea C 155–1981.

*

IV-28 C 156-1989

Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3. Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee, instrumente şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice. Elaborator : INCERC.

I.C.C.P.D.C. 47/30.12.1989 B.C. nr. 1/1991

Îşi încetează valabilitatea C 156–1972.

**

Page 71: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

23

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

IV-29 C 212-1987

Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului. Elaborator : INCERC.

I.C.C.P.D.C. 52/09.12.1987 B.C. nr. 9/1987

Îşi încetează valabilitatea C 212–1983.

**

IV-30 C 221-1985

Instrucţiuni tehnice privind optimizarea tratamentelor termice în fabricile de prefabricate cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls. Elaborator: INCERC

I.C.C.P.D.C. 56/01.10.1985 B.C. nr. 11/1985 **

IV-31 C 237-1992

Instrucţiuni de utilizare a aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment. Elaborator : INCERC.

M.L.P.A.T. 2/N/21.01. 1993 B.C. nr. 1/1993

**

IV-32 C 11-1974

Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje. Elaborator: INCERC.

M.C.Ind. 125/19.11.1974 B.C. nr. 4/1975 *

IV-33 C 41-1986

Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor glisante. Elaborator: I.P.C.

I.C.C.P.D.C. 26/4.09.1986 B.C. nr. 7/1986

Îşi încetează valabilitatea C 41-1976.

*

IV-34 C 162-1973

Normativ privind alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereţi din beton monolit la clădiri. Elaborator: INCERC.

I.G.S.C. 26/13.03.1974

B.C. nr. 7/1974

*

Page 72: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

24

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

IV-35 C 181-1988

Îndrumător pentru metodologia de încercare a prototipurilor şi seriei zero la elemente prefabricate, din punct de vedere al comportării la solicitări statice. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 270/8.04.1988

B.C. nr. 11/1987

Înlocuieşte C 181–1976.

*

IV-36 C 222-1985

Instrucţiuni tehnice privind utilizarea metodelor acustice prin şoc la controlul calităţii elementelor prefabricate. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 57/01.10.1985 B.C. nr. 11/1985 **

IV-37 P 42-1971 Normativ pentru executarea construcţiilor din panouri mari. Elaborator : INCERC

C.S.E.A.L 18/13.01.1971 B.C. nr. 5/1971 **

IV-38 P 104-1983

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor şi acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat. Elaborator: INCERC Cluj.

I.C.C.P.D.C. 92/08.11.1983 M.L.P.A.T nr. 23/N/25.08.1994 Completări la P 104 –1983

B.C. nr. 2/1984 Ord si completarile sunt publicat in B.C. nr. 10/1995

Îşi încetează valabilitatea P 104-1978.

**

IV-39 P 113-1981

Instrucţiuni tehnice privind proiectarea executarea şi recepţionarea pereţilor despărţitori din panouri prefabricate pe bază de produse lemnoase. Elaborator : INCERC.

I.C.C.P.D.C. 130/30.10.1981 B.C. nr. 3/1982 *

IV-40 P 113/1-1994

Îndrumător tehnic pentru realizarea şi utilizarea la pereţii despărţitori a panourilor de perete demontabili de lemn. Elaborator : INCERC Cluj.

M.L.P.A.T. nr. 18/N/07.07. 1994 B.C. nr. 11/1994 *

Page 73: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

25

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

IV-41 C 226-1987

Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea panourilor monostrat din betoane uşoare cu adaosuri de cenuşă şi spumanţi, pentru hale parter. Elaborator:I.C.C.P.D.C.-Filiala Cluj-Napoca Modificări şi completări la C 226 – 1987.

I.C.C.P.D.C. 51/27.11.1987 I.C.C.P.D.C. 7/24.01.1989

B.C. nr. 7/1987 B.C. nr. 9/1989

Îşi încetează valabilitatea NP 45-1986.

*

IV-42 C 235-1991

Îndrumător tehnic pentru executarea panourilor mari prefabricate neportante din blocuri ceramice cu goluri. Elaborator : INCERC

M.L.P.A.T. nr. 15/N/4.12.1991 B.C. nr. 3/1992 **

IV-43 P 54-1980

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor din profile de oţel cu pereţi subţiri formate la rece . Elaborator: INCERC, IPROMET, ICB Inst.Politehnic Timişoara Modificări la P 54 – 1980.

I.C.C.P.D.C. 56/16.05.1980 I.C.C.P.D.C. 9668/03.12.1985

B.C. nr. 8/1980 B.C. nr. 3/1986

Îşi încetează valabilitatea P 54–1969.

**

IV-44 C 117-1970

Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat. Elaborator: INCERC.

M.C.Ind. 133/22.06.1970 B.C. nr. 9/1970

**

Page 74: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

26

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

IV-45 ST 009-2005

Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de performanţă . Elaborator: INCERC

O.M.T.C.T. nr. 1.944/14.11.2005 modificat si completat cu O.MD.R.L. nr. 275/2009.

M. Of., p I, nr. 1.086bis/02.12.2005 B.C. nr.21/2005 M. Of. , p I , nr. 326/15.05.2009

Îşi încetează valabilitatea ST 009-2004 "Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de performanţă"

*

Page 75: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

87

XXI. Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

XXI-1 GT 019-1998

Ghid de redactare a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor. Elaborator: I.S.P.I.F. Bucureşti.

M.L.P.A.T. 80/N/19.10.1998

B.C. nr. 6/2000

XXI-2 C 26-1985

Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 11/22.02.1985 ANEXA CU COMPLETARI I.C.C.P.D.C. 19/17.04.1987

B.C. nr. 8/1985 B.C. nr. 2/1987

Îşi încetează valabilitatea: C 26-1972 „Instrucţiuni teh. pt. încercarea betonului cu ultrasunete”, C 30-1967 „Instrucţiuni tehnice pt. încercarea betonului cu sclerometru Schmit tip N”, C 129-1971 „Instrucţiuni tehnice pt. determinarea rezistenţei betonului rin metoda nedistructivă combinată”.

*

XXI-3 I 27-1982

Instrucţiuni tehnice privind stabilirea clasei de calitate a îmbinărilor sudate de conducte tehnologice. Elaborator:I.C.C.P.D.C.-Filiala Timişoara cu Completări I 27 - 1982

I.C.C.P.D.C. 78/10.06.1982 I.C.C.P.D.C. Decizie 56/28.09.1988

B.C. nr. 10/1982 B.C. nr. 5/1988

Îşi încetează valabilitatea I 27-1973 „Instrucţiuni tehnice privind criteriile şi metodologia de stabilire şi verificare a casei de calitate a lucrărilor de sudură la conducte şi recipiente” .

XXI-4 C 54-1981

Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. Decizia 106/1.09.1979

B.C. nr. 2/1982

Îşi încetează valabilitatea C 54–1978 „Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului prin extrageri de carote” .

*

Page 76: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

88

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

XXI-5 C 56-2002

Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor. Elaborator: INCERC.

M.T.C.T. nr. 900/25.11.2003

Ordin: M.Of. , p I , nr. 877/10.12.2003; Anexa B.C. nr. 19-20/2004

Îşi încetează valabilitatea C 56-1985 “Normativ pentru verificarea calitaţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente”-Capitolele instalaţii.

XXI-6 C 56 -1985

Normativ pentru verificarae calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. Elaborator: INCERC.

Decizia I.C.C.P.D.C. nr.61/30. 10.1985

B.C. nr. 1-2/1986

Îşi încetează valabilitatea C 56-1975 publicat în B.C. nr. 4/1976 precum si 4/1977.

XXI-7 P 130-1999 Normativ privind comportarea în timp a construcţiilor. Elaborator: INCERC.

M.L.P.A.T. 57/N/18.08.1999

Ordinul şi reglementarea B.C. nr. 1/2000.

Îşi încetează valabilitatea P 130-1997 aprobat de OMLPAT nr.109/N/1997 din 01/08/1997, publicat în B.C. nr.4/1998.

*

XXI-8 C 150-1999

Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole. Elaborator: INCERC. Timişoara

M.L.P.A.T. 81/N/05.10.1999 B.C. nr. 7/2000

Îşi încetează valabilitatea C 150–1984.

*

XXI-9 C 180-1988

Instrucţiuni tehnice pentru controlul compactării pământurilor prin metode radiometrice. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 38/08.06.1988

B.C. nr. 2/1988

Îşi încetează valabilitatea C 180–1976 „Instrucţiuni tehnice pentru controlul compactării pământurilor coezive prin metode radiometrice”.

XXI-10 C 200-1981

Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului în construcţii îngropate prin metoda carotajului sonic. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 162/22.12.1981 B.C. nr. 6/1982 *

Page 77: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

89

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

XXI-11 C 204-1980

Normativ cadru privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj al utilajelor şi instalaţiilor tehnologice pentru obiective de investiţii. Elaborator: I.G.S.I.C.; I.C.C.P.D.C.

IGSIC şi ICCPDC 31/21.11.1980

B.C. nr. 5/1981

XXI-12 C 205-1981

Instrucţiuni tehnice privind încercarea in situ prin încărcări statice, conform STAS 1336-1980 a construcţiilor civile şi industriale. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 97/11.07.1981 B.C. nr. 1/1982 *

XXI-13 C 220-1985

Instrucţiuni tehnice privind verificarea abaterilor de la forma geometrică şi a calităţii cusăturilor sudate ale rezervoarelor din oţel cilindrice verticale pentru depozitarea ţiţeiului şi produselor petroliere lichide. Elaborator: I.C.C.P.D.C. - Filiala Timişoara.

I.C.C.P.D.C. 33/14.06.1985 B.C. nr. 9/1985

XXI-14 C 231-1989

Instrucţiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere de pe suprafaţa de determinare a rezistenţei betonului în lucrare. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 44/30.12.1989 B.C. nr. 1/1991 *

XXI-15 C 236-1991

Instrucţiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere din profunzime la determinarea rezistenţei betonului din lucrare. Elaborator: INCERC.

M.L.P.A.T. nr. 17/N/14.12.1991 B.C. nr. 3/1992 *

Page 78: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

90

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

XXI-16 C 244-1993

Ghid pentru inspectare şi diagnosticare privind durabilitatea construcţiilor din beton armat şi precomprimat. Elaborator: INCERC.

M.L.P.A.T. nr. 20/N/12.05.1993 B.C. nr. 9/1993 *

XXI-17 C 247-1993

Îndrumător cadru privind exploatarea şi întreţinerea clădirilor de locuit din mediu urban aflate în proprietatea autorităţilor publice. Elaborator: INCERC.

M.L.P.A.T. nr. 21/N/27.05.1993

B.C. nr. 10/1993

XXI-18 ME 004-2000

Manualul tehnologiilor de deblocare-salvare în zonele de distrugeri apărute ca urmare a unor seisme. Elaborator: ICECON S.A.

M.L.P.A.T. nr. 47/N/30. 06.2000

Ordin B.C. nr. 13/2001 Reglementarea in Broşură ICECON

**

XXI-19 GE 016-1997

Ghid de utilizare a dispozitivelor şi aparatelor pentru măsurarea deformaţiilor specifice. Elaborator: I.P.C.

M.L.P.A.T. nr. 37/N/1997 din 03/03/1997

Ordin in B.C. nr 12/1999. Brosura tiparita de IPC SA

XXI-20 GE 017-1997

Ghid de utilizare a dispozitivelor şi aparatelor pentru măsurarea deformaţiilor mari ( deplasări, rosturi, fisuri). Elaborator: I.P.C.

M.L.P.A.T. nr. 38/N/1997 din 03/03/1997

Ordin in B.C. nr 12/1999. Brosura tiparita de IPC SA

XXI-21 GE 018-1997

Ghid de utilizare a aparatelor pentru măsurarea forţelor. Elaborator: I.P.C.

M.L.P.A.T. nr. 39/N/1997 din 03/03/1997

Ordin in B.C. nr 12/1999. Brosura tiparita de IPC SA.

XXI-22 GE 019-1997

Ghid de utilizare a aparatelor pentru măsurarea stării de coroziune. Elaborator: I.P.C.

M.L.P.A.T. nr. 40/N/1997 din 03/03/1997

Ordin in B.C. nr 12/1999. Brosura tiparita de IPC SA.

Page 79: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

91

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare

Publicaţia în care a apărut Observaţii

XXI-23 GE 020-1997

Ghid de utilizare a aparatelor de determinarea a eforturilor în cablu la structuri suspendate. Elaborator: I.P.C.

M.L.P.A.T. nr. 41/N/1997 din 03/03/1997

Ordin in B.C. nr 12/1999 Brosura tiparita de IPC SA.

XXI-24 GE 021-1997 Ghid de utilizare a aparatelor pentru măsurarea presiunilor. Elaborator: I.P.C.

M.L.P.A.T. nr. 42/N/1997 din 03/03/1997

Ordin in B.C. nr 12/1999 Brosura tiparita de IPC SA.

Page 80: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

92

XXII -Reglementări tehnice privind lucrările de reparaţii, întreţinere şi postutilizare a construcţiilor

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare Publicaţia în care a apărut Observaţii

XXII-1 NE 005-1997

Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la învelitori şi acoperişuri (terase şi şarpante). Elaborator: I.P.C. S.A.

M.L.P.A.T. nr. 81/N/20.05.1997 B.C. nr. 11/1997

XXII-2 NE 006-1997

Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la compartimentările spaţiilor interioare. Elaborator: I.P.C.T. S.A.

M.L.P.A.T. nr. 80/N/20.05.1997 B.C. nr. 14/1997 *

XXII-3 NE 007-1997

Ghid privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la închideri exterioare. Elaborator: I.P.C. S.A.

M.L.P.A.T. nr. 79/N/20.05.1997 B.C. nr. 13/1997 *

XXII-4 GE 032-1997

Normativ privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la clădiri şi construcţii speciale. Elaborator: INCERC.

M.L.P.A.T. nr. 116/N/01.09.1997 B.C. nr. 11/1999

Îşi încetează valabilitatea P 135 – 1995, P135/1-1996.

*

XXII-5 NP 035-1999

Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la structuri. Elaborator: I.P.C. S.A.

M.L.P.A.T. nr. 82/N/05.10.1999 B.C. nr. 9/2000

Page 81: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

93

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare Publicaţia în care a apărut Observaţii

XXII-6 GE 035-1999

Ghidul şi programul de calcul cadru al responsabilului cu urmărirea în exploatare a construcţiilor. Elaborator: C.O.C.C. - S.A.

M.L.P.A.T. nr. 29/N/07.04.1999

Ordinul în B.C. nr. 7/1999 Ghidul in brosura C.O.C.C.

XXII-7 P 95-1977 Normativ tehnic de reparaţii capitale la clădiri şi construcţii speciale. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 148/16.09.1977 SAU M.L.P.A.T. nr. 12/N/1994 din 17/06/1994

B.C. nr. 11/1977 SAU Publicat in B.C. nr 8/1994. şi 9/1994

Se anuleaza articolele din indicativ P 95-1977 cuprinse in anexa la ordin.

**

XXII-8 C 149-1987

Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat. Elaborator: INCERC.

I.C.C.P.D.C. 38/21.08.1987 B.C nr. 5/1987

Îşi încetează valabilitatea C 149–1981 „Instrucţiuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de raşini epoxidice, la remedieri de defecte ale lucrărilor de construcţii”

*

XXII-9 C 203-1991

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţire a izolaţiei termice şi de remediere a situaţiilor de condens la pereţii clădirilor existente. Elaborator: INCERC.

M.L.P.A.T. nr. 4/N/17.04.1991 B.C. nr. 6/1991

Îşi încetează valabilitatea: * C 203-1980, C 203/2-1982, C 203/3-1985, C 203/4-1986, C 203/5-1986, C 203/6-1986, C 203/7-1986.

XXII-10 MP 031-2003

Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din punct de vedere al cerinţelor funcţionale. Elaborator: U.A.U.I.M.

M.T.C.T. nr. 1010/10.12.2003

Ordin: M.Of. , p I , nr. 920/22.12.2003 Anexa B.C.nr. 2/2004

Page 82: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

94

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare Publicaţia în care a apărut Observaţii

XXII-11 MP 029-2003

Metodologie privind executarea hidroizolaţiei cu materiale compozite la zidării de piatră cu emplecton pentru clădiri de patrimoniu.Studiu de caz: Biserica Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni-Mănăstirea Popăuţi. Elaborator: P.R.O.C.E.M.A. S.A.

M.T.C.T. nr. 1008/10.12.2003

Ordin: M.Of. , p I , nr. 915/20.12.2003 Ordinul şi Anexa B.C. nr. 23/2004

*

XXII-12 GT 061-2003

Ghid privind identificarea şi clasificarea defectelor la tunelurile pentru căi de comunicaţie. Elaborator : U.T.C.B.

M.T.C.T. nr. 1005/10.12.2003

Ordin: M.Of. , p I , nr. 917/20.12.2003 Anexa B.C.23/2004

XXII-13 MP 030-2003

Metodologie pentru consolidarea stratului suport (zidărie, tencuieli) şi tratamentul suprafeţelor pictate la construcţiile vechi cu valoare de patrimoniu, în condiţii de umiditate excesivă şi existenţa biodegradării.Studiu de caz: Biserica Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni-Mănăstirea Popăuţi. Elaborator: P.R.O.C.E.M.A. S.A.

M.T.C.T. nr. 1009/10.12.2003

Ordin: M.Of., p I , nr. 922/22.12.2003 ordinul şi Anexa: B.C.9/2004

*

XXII-14 GP 079-2003

Ghid privind proiectarea şi execuţia consolidării structurilor în cadre din beton armat cu pereţi turnaţi in situ. Elaborator: INCERC Cluj

M.T.C.T. nr. 305/16.09.2003

Ordin: M.Of. , p I , nr. 670/23.09.2003; ordinul şi Anexa : B.C. nr. 15/2004

*

XXII-15 MP 027-2003

Metodologie privind evaluarea caracteristicilor fizico-mecanice reziduale ale betonului armat supus la incendii. Elaborator: INCERC Cluj.

M.T.C.T. nr. 308/16.09.2003

Ordin: M.Of. , p I , nr. 670/23.09.2003 ; Anexa: B.C .nr: 17-18/2004

Page 83: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

95

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare Publicaţia în care a apărut Observaţii

XXII-16 GE 003-1996

Ghid de utilizare a materialelor plastice(tip AEROLYTE) în procesul de sablare în cadrul lucrărilor de reabilitare a construcţiilor. Elaborator: I.C.P.A.I.U.C.

M.L.P.A.T. nr. 53/N/15.07.1996 B.C. nr. 8/1997

XXII-17 ST 003-1996

Specificaţie tehnică privind criteriile şi nivelele de performanţă ale materialelor de sablare folosite pentru reabilitarea construcţiilor şi pentru asigurarea calităţii acestora. Elaborator: I.C.P.A.I.U.C

M.L.P.A.T. nr. 56/N/1996 din 15/07/1996

B.C. nr. 14/1997

XXII-18 GT 052-2002

Ghid privind investigarea stării tehnice a rezervoarelor, decantoarelor şi metantancurilor în exploatare. Elaborator: INCERC Cluj

M.T.C.T. nr. 965/02.12.2003

B.C. nr. 1/2004.

XXII-19 GE 009-1997

Ghid privind execuţia decupărilor şi perforărilor în elementele de construcţii din beton şi beton armat Elaborator: ICECON SA

M.L.P.A.T. nr. 30/N/03.03.1997

Ordinul publicat in B.C. nr 12/1999. Reglementarea Broşură ICECON

**

XXII-20 GE 022-1997

Ghid privind execuţia lucrărilor de demolare a elementelor de construcţii din beton şi beton armat Elaborator: ICECON SA

M.L.P.A.T. nr. 43/N/03.03.1997

Ordinul B.C. nr. 12/1999 reglementarea Broşură ICECON

**

XXII-21 NP 103-2004

Normativ de proiectare pentru lucrările de reparaţii şi consolidare ale podurilor rutiere în exploatare Elaborator: INCERTRANS S.A.

M.T.C.T. nr. 181/2005 din 15/02/2005

M. Of. , p I , nr. 434 bis/23.05.2005 B.C. nr.6/2005

XXII-22 GE 010-1997 Ghid de utilizare privind execuţia lucrărilor de demolare a elementelor din beton, beton armat şi roci prin efectul de pană.

M.L.P.A.T. nr. 31/N/1997 din 03/03/1997

B.C. nr 12/1999. Brosura tiparita de IPC SA

Page 84: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

96

Domeniu -nr. reglem. tehnică din domeniu

Indicativ reglementare tehnică

Denumire reglementare tehnică Ordin de aprobare Publicaţia în care a apărut Observaţii

XXII-23 GP 005-1997

Ghid pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de compartimentare cu panouri uşoare. Elaborator: I.P.C.

M.L.P.A.T. nr. 27/N/1997 din 24/02/1997

Ordinul s-a publicat în B.C. nr.3/1997. Ghidul în Brosura IPC.

Page 85: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

57

Anexa 2 Exemple de aplicare a diferitelor metode pentru eva luarea rezistentei betonului

din constructii existente

1. Evaluarea rezisten ţei betonului Evaluarea rezistenţei betonului, prezentată în continuare, este efectuată pe baza rezultatelor obţinute prin încercarea la compresiune a carotelor şi a măsurătorilor nedistructive indirecte, prin metoda ultrasonică conform prevederilor SR EN 13791: 2007, utilizând notaţiile din acest standard:

- corpul „1”: 10 perechi de rezultate; - corpul „2”: 15 perechi de rezultate.

1.1 Evaluarea rezisten ţei betonului la corpul „1”

Perechile de rezultate obţinute sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1- Rezultatele obtinute prin incercarea carotelor si prin metoda ultrasunetelor Punctul

de măsurare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

fis(N/mm2) 21,4 19,0 17,8 19,5 18,4 19,0 26,0 18,6 19,6 18,0

vi (km/s) 4,099 4,076 4,002 4,120 4,087 4,149 4,423 4,051 4,117 4,012

Evaluarea rezistenţei caracteristice a betonului pe baza rezultatelor obţinute la încercarea la compresiune a carotelor se face conform abordării B, deoarece numărul de carote este cuprins între 3 şi 14. Valoarea medie a rezultatelor, fm(10),is = 19,7 N/mm2 Valoarea cea mai mică, fis min = 17,8 N/mm2 Valoarea k, pentru 10 încercări, k = 5 Se consideră cea mai mică valoare dintre:

fm(10),is - k = 19,7 - 5 = 14,7 N/mm2 fis,min + 4 = 17,8 + 4 = 21,8 N/mm2 Rezistenţa caracteristică a betonului din lucrare este fck,min = 14,7 N/mm2. Deoarece carotele încercate se înscriu în condiţia de echivalare a rezistenţei cu cea obţinută pe cuburi cu latura de 150 mm, rezultă că rezistenţa caracteristică a betonului din lucrare corepunde clasei de rezistenţă C12/15 conform SR EN 206-1. Stabilirea curbei care exprimă relaţia între datele măsurate prin metoda ultrasonică, indirectă, şi rezistenţe, se face conform alternativei 2, deoarece numărul de puncte în care s-au efectuat perechi de determinări este cuprinsă între 9 şi 18, astfel:

� se calculează valorile fv pentru curba de bază, pentru vitezele măsurate, cu relaţia:

fv = 62,5 v2 – 497,5 v + 990; � se calculează diferenţele fδ = fis – fv pentru fiecare punct de măsurare;

Page 86: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

58

� se calculează abaterea medie pătratică, s, pentru vitezele măsurate; � se calculează valoarea medie, fδ vm a diferenţelor fδ v; � se calculează valoarea ∆f, cu care se deplasează curba de bază, cu relaţia ∆f= skf vm ×− 1δ ; � se trasează curba care reprezintă relaţia între vitezele măsurate şi rezistenţe,

prin deplasarea curbei de bază cu ∆f. Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2- Valorile fv si fδ v Nr. vi fis fv vfδ

punct (km/s) (N/mm2) (N/mm2) (N/mm2) 1 4,099 21,4 0,8 20,6

2 4,076 19,0 0,6 18,4

3 4,002 17,8 0,0 17,8

4 4,120 19,5 1,2 18,3

5 4,087 18,4 0,7 17,7

6 4,149 19,0 1,8 17,2

7 4,423 26,0 12,3 13,7

8 4,051 18,6 0,3 18,3

9 4,117 19,6 1,2 18,4

10 4,012 18,0 0,0 18,0

K1 = 1,62 (pentru 10 rezultate) sv = 0,118

mvf ,δ = 17,8 N/mm2

∆fv = 17,8 – 1,62 x 0,118 = 17,6 N/mm2 1.2 Evaluarea rezisten ţei betonului la corpul “2” Perechile de rezultate obţinute sunt prezentate în tabelul 3. Tabelul 3 Rezultatele obtinute prin incercarea carotelor si prin metoda ultrasunetelor Punctul

de măsurare

1 2 3 4 5 6 7 8

Fis(N/mm2) 20,4 22,4 19,1 25,9 25,5 24,8 26,5 19,1

vi(km/s) 4,169 4,146 4,016 4,277 4,258 4,222 4,257 4,021

Punctul de măsurare 9 10 11 12 13 14 15

Fis(N/mm2) 22,8 20,4 20,3 20,8 21,0 21,3 25,9

vi(km/s) 4,073 4,102 4,160 4,015 4,080 4,037 4,173

Page 87: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

59

Evaluarea rezistenţei caracteristice a betonului pe baza rezultatelor obţinute la încercarea la compresiune a carotelor se face conform abordării A, deoarece numărul de carote este 15. Valoarea medie a rezultatelor, fm(15),is = 22,4 N/mm2 Valoarea cea mai mică, fis,min = 19,1 N/mm2 Valoarea k2 = 1,48 Abaterea medie pătratică, s = 2,63 N/mm2 Deoarece s este mai mare decât 2,0 N/mm2, se ia în considerare această valoare. Se consideră cea mai mică valoare dintre: fm(15),is – k x 2,0 = 22,4 - 1,48 x 2,0 = 19,44 N/mm2 fis,min + 4 = 19,1 + 4 = 23,1 N/mm2 Deoarece carotele încercate se înscriu în condiţia de echivalare a rezistenţei obţinută pe cilindri cu diametrul de 150 mm şi înălţimea de 300 mm, rezultă că rezistenţa carcteristică a betonului din lucrare corespunde clasei de rezistenţă C20/25 conform SR EN 206-1. Stabilirea curbei care expimă relaţia între datele măsurate prin metoda ultrasonică, indirectă, şi rezistenţe, se face conform alternativei 2, (deoarece numărul de puncte în care s-au efectuat perechi de determinări este cuprins între 9 şi 18), în modul descris mai înainte, pentru corpul 1, rezultatele calculelor fiind prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4 Valorile fv si fδ v

Nr. punct

vi (km/s)

fis (N/mm2)

fv

(N/mm2) vfδ

(N/mm2) 1 4,169 20,4 2,2 18,2

2 4,146 22,4 1,7 20,7

3 4,016 19,1 0,0 19,1

4 4,.277 25,9 5,5 20,4

5 4,258 25,5 4,8 20,7

6 4,222 24,8 3,7 21,1

7 4,257 26.5 4,7 21,8

8 4,021 19,1 0,1 19,0

9 4,073 22,8 0,5 22,3

10 4,102 20,4 1,0 19,4

11 4,160 20,3 2,0 18,3

12 4,015 20,8 0,0 20,8

13 4,080 21,0 0,6 20,4

14 4,037 21,3 0,2 21,1

15 4,173 25,9 2,3 23,6 k1 = 1,48 (pentru minimum 15 rezultate) sv = 0,093

mvf ,δ =20,46 N/mm2

Page 88: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

60

Utilizarea rezultatelor ob ţinute Rezistenţele caracteristice ale betonului din lucrare, obţinute pe baza încercării carotelor, şi pentru care se dă o echivalenţă cu clasele de rezistenţă conform SREN 206-1, permite factorilor interesaţi, în primul rând proiectantului, să analizeze situaţia elementelor/structurii respective, în ceea ce priveşte rezistenţa şi stabilitatea şi, dacă este cazul, să propună măsurile necesare. Curbele determinate, care stabilesc relaţia între măsurări nedistructive indirecte, în cazul acesta măsurări prin metoda ultrasonică, permit ca, pentru betonul care a fost caracterizat astfel, din acea lucrare, valorile măsurate prin metoda ultrasonică să poată fi transformate direct în rezistenţe la compresiune în punctele respective. 2. Rezultatele unor determinari experimentale in ca zul unor betoane “vechi” aplicand metodele nedistructive Se prezinta in continuare rezultatele unor determinari experimentale in cazul unor betoane “vechi” aplicand metodele nedistructive in conformitate cu normativul C26-85 si respectiv pe carote prin aplicarea SR EN 13791 pentru o structura din beton armat.

Page 89: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

61

Exemplul 1 Cladirea A

Clasa de beton prescrisa C18/22.5 (B300) Rezultatele inregistrate prin aplicarea metodei combinate sunt prezentate in tabelul 5.

Tabelul 5

Nr.crt

Perete structural

Viteza ultrasunetelor

(m/s)

Indici de recul

1 E1 3990 31 2 E2 3762 35.1 3 E3 4226 39.1 4 E4 4552 41.2 5 E5 4592 41.7 6 E6 4144 44.1 7 E7 3682 43.9 8 E8 4124 44.2 9 E9 4324 39.9 10 E10 2730 40.7 11 E11 4766 43.9 12 E12 4662 44.3 13 E13 5000 40.6 14 E14 4776 38.2 15 E15 4394 39.5 16 E16 4158 41.6 17 E17 3216 36.5 18 E18 4786 39.3 19 E19 3671 39.5 20 Media 4190 40 21 Rezistenta*

N/mm2 31

22 Coef.** 1.05 23 Rezistenta prelucrata 32.5

NOTE: *Rezistenta betonului a fost determinata in conformitate cu Normativul romanesc C26 -85 ** Coeficient de influenta ce tine seama de compozitia betonului (dozaj ciment 430 kg/mc.), valabil in cazul respectarii acesteia In conformitate cu C26-58 pentru pereti:

)( 1.09 nmck ff ≤ , MPafck 5.22= , B300, clasa C 18/22.5; 22.5*1.09=24.5 MPa

MPaf nm 5.32 )( =

Se observa ca rezultatul indica chiar atingerea clasei C 20/25 deoarece 1.09 fck =27.25 MPa. Rezultatele incercarilor distructive (carote) pentru determinarea rezistentei la compresiune a betonului sunt prezentate in Tabelul 6.

Page 90: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

62

Tabelul 6

Nr.crt. Carote extrase din pereti structurali Greut. (g) Hmed (mm) Dmed (mm)

1 F1 1226 94.7 83.3

2 F2 1917 144.43 84.5 3 F3 2418 151.32 94.60 4 F4 2438 150.13 94.52 5 F5 2187 138.89 95.28 6 F6 2293 140.51 94.67 7 F7 2523 154.05 94.25 8 F8 2189 137.23 94.12 9 F9 2421 146.18 94.24

10 F10 2772 171.3 94.8 11 F11 2385 147.81 94.33 12 F12 2832 173.89 94.435 13 F13 2758 169.64 94.425 14 F14 2576 156.75 94.38 15 F15 2540 153.72 94.58 16 F16 2704 157.44 94.38 17 F17 2828 175.58 94.46 18 F18 2811 172.39 94.51 19 F19 2460 148.66 94.32 20 F20 2527 151.33 94.36 21 F21 2438 148.56 94.34 22 F22 2480 151.53 94.47 23 F23 2914 178.82 94.40 24 F24 2615 156.39 94.42 25 F25 2382 146.34 94.25 26 F26 585 84.46 63.35

Nr. crt.

Densitate (kg/mc) F (KN) fc

MPa a c H/D b g fc prel. MPa

V ultrasunete

(m/s)

1 2376 84.6 15.5 1.04 1.08 1.13 1.05 0.9 16.5 4313

2 2368 204.9 36.5 1.04 1.08 1.70 1.213 0.9 44.8 4489

3 2274 309.3 44.0 1.04 1.08 1.59 1.202 0.9 53.4 4269 4 2315 226.3 32.2 1.04 1.08 1.58 1.2 0.9 39.1 4277 5 2209 207.0 29.0 1.04 1.08 1.45 1.17 0.9 34.3 4294 6 2319 267.3 37.9 1.04 1.08 1.48 1.18 0.9 45.3 4179 7 2348 282.9 40.5 1.04 1.08 1.63 1.205 0.9 49.4 4317 8 2293 182.2 26.1 1.04 1.08 1.45 1.17 0.9 30.9 4143 9 2375 244.2 35.0 1.04 1.08 1.55 1.196 0.9 42.3 4310

10 2293 210.3 29.8 1.04 1.08 1.80 1.227 0.9 36.9 4257 11 2309 237.7 34.0 1.04 1.08 1.56 1.199 0.9 41.2 4252 12 2326 222.1 31.7 1.04 1.08 1.84 1.23 0.9 39.4 4544 13 2322 213.6 30.5 1.04 1.08 1.79 1.226 0.9 37.8 4304 14 2349 271.4 38.8 1.04 1.08 1.66 1.209 0.9 47.4 4301 15 2352 202.9 28.8 1.04 1.08 1.62 1.205 0.9 35.1 4451 16 2455 142.4 20.3 1.04 1.08 1.66 1.211 0.9 24.9 4270 17 2299 221.4 31.6 1.04 1.08 1.85 1.231 0.9 39.3 4170 18 2325 306.9 43.7 1.04 1.08 1.82 1.229 0.9 54.3 4380 19 2369 155.3 22.2 1.04 1.08 1.57 1.199 0.9 26.9 4435 20 2389 292.2 41.8 1.04 1.08 1.60 1.202 0.9 50.7 4119 21 2348 219.3 31.3 1.04 1.08 1.57 1.199 0.9 38.0 4318 22 2335 191.7 27.3 1.04 1.08 1.60 1.202 0.9 33.2 4293

Page 91: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

63

23 2329 314.2 44.9 1.04 1.08 1.89 1.237 0.9 56.1 4242 24 2389 226 32.2 1.04 1.08 1.65 1.209 0.9 39.4 4220 25 2334 141.7 20.3 1.04 1.08 1.55 1.196 0.9 24.5 4248 26 2198 61.4 19.4 1.17 1.08 1.33 1.12 0.9 24.8 4356

Media 38.7 4298

NOTE: 1.Rezistenta betonului a fost determinata in conformitate cu Normativul romanesc C54 -81. 2.a,b,c,g coeficienti de influenta ai diametrului carotei (a), modalitatea in care au fost taiate (c), raportului intre inaltime si diametru (b) si respectiv varsta betonului (g); In conformitate cu SR EN 13791 pentru mai mult de 15 carote:

4 min,, +≤ isisck ff

MPaf is 5.16min, =

Beton de clasa C 18/22.5 (B 300) MPaf isck 1.195.22*85.0, ==

23.81.48x10.09-38.7sxk-ff 2 ism(n), , ==≤isck MPa, k2 =1.48, s= 10.09

Rezultatele indica clasa C18/22.5, conditie rezultata in acest caz de valoarea minima inregistrata. Concluzie: Prin aplicarea ambelor metode betonul a prezentat rezistentele corespunzatoare unor clase de rezistenta diferite, dar in acest caz diferenta s-a inregistrat din cauza valorii minime a rezistentei unei carote. Media rezultatelor obtinute pe carote prin aplicarea metodei ultrasunetelor indica o valoare mai mare decat cea inregistrata in cazul determinarii direct pe elemente.

Page 92: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

64

Exemplul 2 Cladire B

Clasa de beton C18/22.5 (B300) Rezultatele incercarilor nedistructive si distructi ve (carote) pentru determinarea

rezistentei la compresiune a betonului Rezultatele incercarilor nedistructive pentru determinarea rezistentei la compresiune a betonului sunt prezentate in Tabelul 7.

Tabelul 7

Nr.crt Perete structural Viteza ultrasunetelor (m/s) Indici de recul

1 E1 4324 36.8 2 E2 4006 30.1 3 E3 4188 38.9 4 E4 4632 37.8 5 E5 4144 38.4 6 E6 4708 40.7 7 E7 4148 51.6 8 E8 3984 37.2 9 E9 4414 38.5 10 E10 4352 41.1 11 E11 3260 38.7 12 E12 4846 46.3 13 E13 4820 45.3 14 E14 4130 32.4 15 E15 4500 31.1 16 E16 4392 39.9 17 E17 4332 46.8 18 E18 4146 36.8 19 E19 4434 33.2 20 E20 4856 45.3 21 E21 4428 38.4 22 Media 4335 39.3

23 Rezistenta* N/mm2 32

24 Coef.** 1.05

25 Rezistenta prelucrata

N/mm2 33.6

NOTE: *Rezistenta betonului a fost determinata in conformitate cu Normativul romanesc C26 -85 ** Coeficient de influenta ce tine seama de compozitia betonului (dozaj ciment 430 kg/mc.), valabil in cazul respectarii acesteia In conformitate cu C26-85 pentru pereti:

)( 1.09 nmck ff ≤

Page 93: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

65

MPafck 5.22= , B300, clasa C 18/22.5

MPaf nm 6.33 )( =

Se observa ca rezultatul indica chiar atingerea clasei C 25/30 deoarece 1.09 fck =32.7 MPa. Rezultatele incercarilor distructive (carote) pentru determinarea rezistentei la compresiune a betonului sunt prezentate in tabelul 8.

Tabelul 8 Nr.crt. Carote extrase din

pereti structurali Greut.

(g) Hmed (mm)

Dmed (mm)

1 F1 2712 162.8 94.3

2 F2 2837 168.6 94.3 3 F3 2770 166.9 94.4 4 F4 2707 163.2 94.4 5 F5 2566 158.6 94.4 6 F6 2580 156.8 94.3 7 F7 2515 153.3 94.4 8 F8 2496 152.2 94.3 9 F9 2597 154.9 94.4

10 F10 2684 162.9 95.1 11 F11 2387 148.5 95.0 12 F12 2511 149.1 94.6 13 F13 2669 162.3 94.6 14 F14 2769 167.6 94.6 15 F15 2489 157.8 94.5 16 F16 2586 159.3 94.5 17 F17 2550 159.0 94.4 18 F18 2611 157.6 94.5 19 F19 2596 158.6 94.4 20 F20 2638 165.8 94.8 21 F21 1586 99.0 94.7 22 F22 2298 139.4 96.0 23 F23 2579 158.6 94.6 24 F24 2203 134.2 94.4 25 F25 2668 159.9 94.5 26 F26 2424 147.5 94.2

27 F27 2386 149.2 94.2

Nr.crt.

Densitate (kg/mc)

F (KN) fc N/mm2 a c H/D b g fc prel.

V ultrasunete

(m/s)

1 2383 337 48.2 1.04 1.08 1.72 1.218 0.9 59. 4701

2 2407 311.4 44.5 1.04 1.08 1.78 1.22 0.9 54.9 4724 3 2371 372 53.1 1.04 1.08 1.76 1.221 0.9 65.6 4579 4 2366 241.8 34.5 1.04 1.08 1.72 1.218 0.9 42.5 4482 5 2311 272.4 38.9 1.04 1.08 1.68 1.212 0.9 47.7 4445 6 2353 280 40.0 1.04 1.08 1.66 1.209 0.9 48.9 4635 7 2342 283.1 40.4 1.04 1.08 1.62 1.204 0.9 49.1 4438 8 2345 289.5 41.4 1.04 1.08 1.61 1.202 0.9 50.3 4487 9 2394 300.3 42.8 1.04 1.08 1.64 1.206 0.9 52.2 4716

10 2318 307.5 43.2 1.04 1.08 1.71 1.215 0.9 53.1 4608 11 2264 260.6 36.7 1.04 1.08 1.56 1.197 0.9 44.4 4386 12 2395 293.4 41.7 1.04 1.08 1.57 1.2 0.9 50.6 4617 13 2338 252.6 35.9 1.04 1.08 1.71 1.216 0.9 44.1 4672 14 2347 266.8 37.9 1.04 1.08 1.77 1.223 0.9 46.8 4520

Page 94: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

66

15 2247 273.2 38.9 1.04 1.08 1.67 1.21 0.9 47.6 4429 16 2312 221.2 31.5 1.04 1.08 1.68 1.211 0.9 38.5 4384 17 2287 314 44.8 1.04 1.08 1.68 1.213 0.9 54.9 4470 18 2360 255 36.3 1.04 1.08 1.66 1.213 0.9 44.5 4678 19 2337 308.6 44.0 1.04 1.08 1.68 1.213 0.9 54.0 4626 20 2253 202.6 28.7 1.04 1.08 1.74 1.22 0.9 35.4 4407 21 2273 247.9 35.1 1.04 1.08 1.04 1.01 0.9 35.9 4289 22 2273 260.5 35.9 1.04 1.08 1.45 1.17 0.9 42.5 4546 23 2312 184.5 26.2 1.04 1.08 1.67 1.211 0.9 32.1 4470 24 2342 290.2 41.4 1.04 1.08 1.42 1.16 0.9 48.5 4515 25 2376 327.5 46.6 1.04 1.08 1.69 1.213 0.9 57.2 4575 26 2357 322.4 46.2 1.04 1.08 1.56 1.198 0.9 56.0 4281 27 2294 287.1 41.2 1.04 1.08 1.58 1.2 0.9 49.9 4297

Media 48.4 4518 NOTE: 1.Rezistenta betonului a fost determinata in conformitate cu Normativul romanesc C54 -81. 2.a,b,c,g coeficienti de influenta ai diametrului carotei (a), modalitatea in care au fost taiate (c), raportului intre inaltime si diametru (b) si respectiv varsta betonului (g); In conformitate cu SR EN 13791 pentru mai mult de 15 carote:

4 min,, +≤ isisck ff

MPaf is 1.32min, =

Clasa de beton C 18/22.5 (B 300), MPaf isck 1.195.22*85.0, ==

2.371.48x7.6-4.48sxk-ff 2 ism(n), , ==≤isck MPa, k2 =1.48, s= 7.6

Se observa ca, aplicand aceasta metoda, clasa de beton rezultata este C 30/37. Concluzie: Prin aplicarea ambelor metode betonul a prezentat rezistentele corespunzatoare unor clase de rezistenta diferite, dar in acest caz clasa mai ridicata s-a inregistrat prin aplicarea metodei europene. Si in acest caz media rezultatelor obtinute pe carote prin aplicarea metodei ultrasunetelor indica o valoare mai mare decat cea inregistrata in cazul determinarii direct pe elemente.

Page 95: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

67

Exemplul 3 STALP 1 CLASA BETON C 32/40 (B500)

Rezultatele incercarilor nedistructive si distructi ve (carote) pentru determinarea rezistentei la compresiune a betonului

Rezultatele incercarilor prin metoda carotelor pentru determinarea rezistentei la compresiune a betonului sunt prezentate in Tabelul 9.

Tabelul 9

Nr Carota Greutate (g)

Hmed (mm)

Dmed (mm)

Densitatea (kg/mc)

F (KN)

fc (Mpa) a H/D b g

fc prel.

(MPa)

V (m/s)

1 C1 2363 142.67 94.94 2340 232.3 32.8 1.04 1.50 1.19 0.9 36.5 4427 2 C2 2338 144.36 95.17 2277 216.4 30.4 1.04 1.51 1.19 0.9 33.9 4341 3 C3 2139 128.16 94.33 2389 259.5 37.1 1.04 1.35 1.13 0.9 39.2 4417 4 C4 2066 124.74 94.31 2372 218.3 31.2 1.04 1.32 1.12 0.9 32.7 4270 5 C5 2217 134.68 94.85

2330 279.3 39.5 1.04 1.41 1.15 0.9 42.5 4397

37.0 4370

NOTE: 1.Rezistenta betonului a fost determinata in conformitate cu Normativul romanesc C54 -81. 2.a,b,c,g coeficienti de influenta ai diametrului carotei (a), modalitatea in care au fost taiate (c), raportului intre inaltime si diametru (b) si respectiv varsta betonului (g); In conformitate cu SR EN 13791 pentru 5 carote:

kff isnmisck - ),( , ≤ , k=7, pentru 5 carote media MPaf isnm 37 ),( =

MPaf isck 3440*85.0, == pentru betonul de clasa C 32/40 (B 500)

4 min,, +≤ isisck ff , MPaf is 7.32min, =

In cazul in care carotele sunt taiate la ambele capete, se aplica un coeficient suplimentar de valoare c=1.08, caz in care rezistenta devine:

MPaf isnm 40 ),( = MPaf is 3.35min, =

fck,is=34 MPa; fmn,is-7= 33 MPa Rezultatele aplicarii metodei combinate sunt prezentate in tabelul 10.

Page 96: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

68

Tabelul 10

Nr. Element Viteza ultrasunetelor (m/s) Indici de recul

1 4330 47 2 4310 48 3 4360 46 4 4390 46 5 4340 46 6 4310 46 7 4300 47 8 4150 48 9 4380 47

10

Stalpul 1

48 Media 4319 47

Rezistenta la

compresiune 42 x 1.15 = 48.3 MPa

NOTE: *Rezistenta betonului a fost determinata in conformitate cu Normativul romanesc C26 -85. ** In cazul in care se considera datele compozitionale rezultate din caietul de sarcini (tip si dozaj ciment, dimensiune maxima agregate) in conformitate cu Normativul romanesc C26 -85, rezulta un coeficient total de influenta de 1.15 (coeficientul pentru tipul de ciment 1.00, coeficientul pentru dozajul de ciment 1.28, la un dozaj de 550 kg/mc ciment, coeficientul de varsta 0.9, restul coeficientilor se considera ca au valoarea 1) pentru clasa de beton C32/40 (B500);

)( 1.09 nmck ff ≤ , MPaf ck 40= , B500, clasa C 32/40; 40*1.09=43.6 MPa

MPaf nm 3.48 )( =

Concluzie: Prin aplicarea ambelor metode, betonul a prezentat rezistentele corespunzatoare unor clase de rezistenta diferite, dar in acest caz diferenta s-a inregistrat din cauza valorii rezistentei medii a carotelor.

Page 97: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

69

Exemplul 4

STALP 2 CLASA BETON PRESCRISA C 32/40 (B500) Rezultatele incercarilor nedistructive si distructi ve (carote) pentru determinarea

rezistentei la compresiune a betonului Rezultatele incercarilor prin metoda carotelor pentru determinarea rezistentei la compresiune a betonului sunt prezentate in tabelul 11.

Tabelul 11 Carota Greutate

(g) Hmed (mm)

Dmed(mm) Densitate (kg/mc)

Fc (KN)

fc (MPa)

a c H/D b g fc prel. (MPa)

V (m/s)

C1 1078 145.6 62.8 2384 141.5 45.5 1.17 1.08 2.31 1.25 0.9 64.2 4323

C2 1074 143.4 63.4 2373 125 39.6 1.17 1.08 2.26 1.25 0.9 56.3 4431

C3 1039 136.5 63.7 2387 148 46.4 1.17 1.08 2.14 1.25 0.9 66.0 4537

C4 922 121.19 63.5 2399 176.9 55.7 1.17 1.08 1.90 1.23 0.9 78.0 4552

C5 979 126.7 63.8 2412.163 148 46.2 1.17 1.08 1.98 1.247 0.9 65.5 4602

Average 66 4489

NOTE: 1.Rezistenta betonului a fost determinata in conformitate cu Normativul romanesc C54 -81. 2.a,b,c,g coeficienti de influenta ai diametrului carotei (a), modalitatea in care au fost taiate (c), raportului intre inaltime si diametru (b) si respectiv varsta betonului (g); In conformitate cu SR EN 13791 pentru 5 carote:

kff isnmisck - ),( , ≤ , k=7, pentru 5 carote media MPaf isnm 66 ),( = , MPaf isck 3440*85.0, ==

pentru betonul de clasa C 32/40 (B 500) 4 min,, +≤ isisck ff , MPaf is 3.56min, =

Rezultatele inregistrate prin aplicarea metodei carotelor indica ca rezistenta reala a betonului corespunde clasei de rezistenta C55/67.

MPaf isck 5767*85.0, ==

Rezultatele aplicarii metodei combinate sunt prezentate in tabelul 12. Tabelul 12

Nr. Element Viteza ultrasunetelor (m/s)

Indici de recul

1 4640 54 2 4580 56 3 4620 53 4 4660 52 5 4720 58 6 4570 57 7 60 8 58 9 58

10 58 Media

Stalp 2

4632 56 Rezistenta la compresiune 1.15** x 52 =59.8 MPa

Page 98: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

70

NOTE: *Rezistenta betonului a fost determinata in conformitate cu Normativul romanesc C26 -85 ** In cazul in care se considera datele compozitionale rezultate din caietul de sarcini (tip si dozaj ciment, dimensiune maxima agregate) in conformitate cu Normativul romanesc C26 -85, rezulta un coeficient total de influenta de 1.15 ( coeficientul pentru tipul de ciment 1.00, coeficientul pentru dozajul de ciment 1.28, la un dozaj de 550 kg/mc ciment, coeficientul de varsta 0.9, restul coeficientilor se considera ca au valoarea 1 pentru clasa de beton C32/40 (B500);

)( 1.09 nmck ff ≤ , MPaf ck 40= , B500, clasa C 32/40; 40*1.09=43.6 MPa

MPaf nm 3.48 )( =

Si prin aplicarea acestei metode, clasa de beton a rezultat superioara celei prescrise dar in acest caz C 45/55 (55*1.9=59.9 MPa)

Page 99: Corelarea Reglementarilor Privind Producerea Betonului

71

Concluzie: Prin aplicarea ambelor metode, betonul a prezentat rezistentele corespunzatoarea unor clase de rezistenta diferite, dar in acest caz diferenta inregistrata este mai mare de doua clase, clasa mai mare a rezultat prin aplicarea metodei carotelor.