Anul VII, Nr. 361,6 - 12 februarie 2012

Preţ: 0,99 RON

Ludu} - IernutUn nor financiar um-breşte „Raza de soare”

9

ReghinUn pat cald pentru oamenii străzii

10

T^rn@veniAndreea Nistor: ,,Nu există ‹‹Nu pot››”

11România se stinge!

2

City'us în sferturi!6

Criza economică a dus câteva mii de societăţi mureşene în pragul falimentului. Fie că au intrat voluntar în insolvenţă, fie că li s-a cerut falimentul, firmele mureşene au dat de lucru judecătorilor, practicienilor în insolvenţă, avocaţilor şi executorilor judecătoreşti. Pe de altă parte însă, intrarea în procedura de insolvenţă a companiilor a însemnat şomaj, mai puţine taxe şi impozite plătite la bugetul de stat şi local…

3-5

Cristina Vancea

Odată cu apropierea alegerilor locale, din luna iunie, bătălia pen-tru ciolan este tot mai aprigă. Iar ,,războiul” nu se duce numai între formațiunile politice, ci dorința de putere este atât de mare încât riscă să dezbine chiar un electorat ce până acum era unit. Astfel, pentru prima dată maghiarii din Tîrgu-Mureș ar putea avea doi candidați pentru funcția de primar al municipiului. Scânteia a pornit săptămâna tre-cută, când Jakab Istvan a ieșit în presă cu o declarație care a stârnit nemulțumirea liderilor UDMR. Acesta a declarat că ,,…CNMT a ajuns la concluzia că Vass Levente poate să câștige alegerile de primar doar dacă este candidat indepen-dent”. Liderul PPMT Mureș, Por-tik Vilmos, a spus la rândul său, că PPMT avea ca prioritate sem-narea unui protocol de coaliţie cu UDMR, însă în urma întrevederii

cu președintele UDMR Mureș, deputatul Kelemen Attila , s-a des-prins faptul că Uniunea dorește să aibă un candidat sub ,,culorile proprii'', iar restul formaţiunilor maghiare să îl susţină: ,,Dacă Vass Levente va candida sub culorile UDMR nu va ieși primar!”. De cealaltă parte, președintele UDMR Mureș, Kelemen Attila , a decla-rat că partenerii săi din CNMT și PPMT au procedat nediplomatic, dând publicităţii o discuţie privată, și că aceștia ar fi expus o serie de lu-cruri false: ,,Niciodată până cum nu s-a ridicat problema ca Vass Levente să fie un candidat independent”. Acesta a subliniat că cele două orga-nizaţii ar fi trebuit să primească un răspuns din partea UDMR, după întrunirea Consiliului Permanent, însă CNMT și PPMT s-au grăbit să iasă în presă.

Oricare ar fi adevărul, cert este dacă CNMT și UDMR nu vor ajunge la un consens, se va întâmpla așa cum avertizau liderii

CNMT: electoratul maghiar va fi scindat, trebuind să aleagă între două formațiuni politice. Un alt candidat care râvnește la funcția de edil este medicul-politician prof. dr. Benedek Imre. Acesta susţine într-o postare de vineri, 26 ianuarie, inti-tulată ,,Cine nu vrea prealegeri?”, că subiectul prealegerilor la nivelul comunităţii maghiare din Tîrgu-Mureș este mai actual ca niciodată. ,,Decizia Curţii Constituţionale a României ne aduce mai aproape scrutinul pentru locale și cred că este timpul ca lucrurile să se des-fășoare normal”, spune prof. dr. Benedek Imre. ,,Nu mai e un secret pentru nimeni că am vrut încă de la

început prealegeri pentru desemna-rea celui mai bun candidat din par-tea comunităţii maghiare la alegeri-le locale de anul acesta. Am anunţat acest lucru încă din momentul lan-sării candidaturii mele, și constat cu amărăciune că partenerii concetăţe-nilor mei nici nu vor să se gândească să îi întrebe pe oameni ce vor. E un exerciţiu simplu al democraţiei pen-tru care am luptat cu toţii în ultimii 20 de ani. Sunt pregătit să intru în competiţie cu oricine în prealegeri și fie ca cel mai bun să câștige”, afirmă prof. dr. Benedek Imre.

Acesta mai susține că dacă pre-alegerile nu se vor face, în mod sigur va candida!

Alegerile din iunie dezbină maghiarii

PunctulS@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Premiul Dumitru

Tinu2007

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Insolvența, o afacere

ÎNAINTE

DUPĂ

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012 ACTUALITATE

Am văzut că românii, fie că vorbim de analiști de tot felul, politicieni, jurnaliști și chiar cetăţeni „simpli” (ghi-limelele nefericitei exprimări) s-au dat de ceasul morţii citind, declamând, analizând și răs-analizând rezultatele provizorii ale recensământului

desfășurat în anul ce a trecut. De la pierderea a nu știu

câtor cetăţeni și până la ce rău o ducem aici, în România, cei mai sus-amintiţi au lăcrimat pe marginea recensământului care consemnează sec că din 2002 am pierdut vreo două milioane de cetăţeni. Deși mi se pare forţat cuvântul pierdere. Şi pot să vă explic de ce. Pierduţii aceștia trimit în ţară bani care intră legal în

economie. Nu toţi că doar nu sunt proști ( – cu toate că nu sunt de acord cu evaziunea și alte practici ilegale, când ai de-a face cu un stat hoţ, nici nu mă mir că înfloresc astfel de procedee economice pe lângă lege). Aceștia mai construiesc o casă, mai con-sumă, mai justifică producţia românească.

Ce ne spune această eva-porare din populaţia stabilă a două milioane de locuitori? În primul rând, ne arată cât

de atractivă și ofertantă a fost ţara noastră în ultimii 21 de ani pentru propriii cetăţeni. Că doar cele două milioane de oameni nu au plecat sătui de atâta bine cât au avut de suportat acasă. Acei oameni au plecat în căutarea unor slujbe, chiar dacă acasă sunt considerate rușinoase, dar prestate acolo, printre străini, să le aducă un venit decent și, implicit, un trai asemenea.

Cele două milioane de oameni sunt cel mai

realist indicator al politicilor economice și sociale proaste duse în România de guvernele ultimilor 21 de ani. Acest grup mare, care înseamnă 10% din populaţia totală a ţă-rii din urmă cu 10 ani, a luat drumul străinătăţii sătul să fie batjocorit de stat și patroni, să fie umilit la ghișee pe banii lui, să i se ofere servicii publice sau private proaste, să se judece în primă instanţă mai bine de 5 ani, să își recupereze un teren, o clădire după ce

ajunge la CEDO și alte multe, multe exemple ale disfuncţi-onalităţii statului și privatului românești.

Şi chiar dacă noi, ceilalţi, am rămas, zău dacă nu îi înţeleg. Zău dacă nu admir curajul de a o lua de la capăt ca pribeag printre străini pentru că nu îmi închipui că le este ușor, dar măcar au demnitatea de a fi respectaţi pentru ceea ce fac și ceea ce sunt. Noi, aici, acasă, oare ce avem și ce suntem?

Recensământul şi o gură de realitate

de Ligia Voro

negruPunctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

Se acordă celor care nu respectă legislația și nu

își curăță trotuarele din fața caselor (întreprin-

derilor), îngreunând astfel circulația pietonilor

care riscă să se acci-denteze alunecând.

Punct de vedere

2

Cristina Vancea

O serie de studii cutre-murătoare, realizate pe siteul www.econtext.ro, în urma postării rezultatelor ,,Re-censământului Populației și Locuitorilor”, care s-a desfășurat anul trecut, arată că de-a lungul ultimilor do-uăzeci și unu de ani zeci de mii de locuitori au ,,dispă-rut” de pe harta României, în unele județe chiar sute de mii: ,,Nu mai este nici un secret că suntem o țară îmbătrânită, cu o rată mare a deceselor, dar și cu o nata-litate în scădere. Există multe prognoze internaționale, care consideră că România va fi printre primele țări care vor dispărea sau că populația se va înjumătăți în câteva de-cade. Sunt studii peste studii care avertizează că românii sunt tot mai puțini, iar acest

fapt este o realitate”, punc-tează pe site cei de la econ-text, care au realizat analize amănunțite, cu date exacte pentru fiecare județ, despre natalitate, mortalitate și migrația românilor.

O comparație a evoluției populației din 1990 și până în 2011, arată că numărul locuitorilor a scăzut în toa-te județele țării (excepția fiind județul Ilfov) până la 32,9%. De exemplu în 1990, numărul locuitorilor din Caraș-Severin se ridi-ca la 408.510 de persoane, pentru ca numărul aces-tora să scadă abrupt, până la 274.277 de persoane în 2011. Cu aproape o treime mai puțin. Urmează Hune-doara: 568.023 de hunedo-reni în anul 1990, respectiv, 396.253 în 2011. Rezultatul: declin de 30,3%! Județul Mureș se află pe locul 32, cu o scădere de 14,90%.

Astfel, populația județului în anul 1990 era de 624.141 de locuitori, ajungând în anul 2011 la 531.000 de lo-cuitori.

Explicațiile pentru această scădere dramatică sunt mai multe: migrația sezonieră și definitivă a ro-mânilor, natalitatea tot mai scăzută și numărul de dece-se tot mai mare. Mai multe detalii despre cum a evoluat populația României de-a lungul anilor puteți găsi pe www.ecotext.ro.

România se stinge!,,Suntem o țară îmbătrânită, cu o rată mare a deceselor, dar și cu o natalitate în scădere”

albSe acordă echipei

mureșene de futsal, City'us pentru că s-a calificat în

sferturile de finală ale Campionatului European

de Futsal – Croaţia 2012 – după victoria în faţa

Republicii Cehe, scor 3-1.

Punctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

3

ANALIZĂ Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

Cătălin Hegheș

Criza economică a dus câteva mii de societăţi mu-reșene în pragul falimentu-lui. Fie că au intrat voluntar în insolvenţă, fie că li s-a cerut falimentul, firmele mureșene au dat de lucru ju-decătorilor, practicienilor în insolvenţă, avocaţilor și exe-cutorilor judecătorești. Pe de altă parte însă, intrarea în procedura de insolvenţă a companiilor a însemnat șomaj, mai puţine taxe și impozite plătite la bugetul de stat și local.

Punctual Criza economică a gene-

rat serioase probleme socie-tăţilor comerciale mureșene. Multe dintre acestea nu au mai reușit să își echilibreze balanţa de plăţi și au fost nevoite să își declare volun-tar intrarea în procedura de insolvenţă sau să li se solici-te intrarea în insolvenţă de către creditori. Unul dintre cei mai buni indicatori ai problemelor pe care le-au întâmpinat firmele mure-șene a fost și este numărul dosarelor de insolvenţă care au trebuit soluţionare de către judecătorii sindici din cadrul Tribunalului Comer-cial Mureș.

Numărul dosarelor de insolvenţă înregistrate pe rolul Tribunalului Comerci-al Mureș a crescut constant în ultimii cinci ani. Dacă în 2007, după intrarea în vigoare a Legii nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenţei, numărul dosa-relor aflate în soluţionare la Tribunalul Comercial era de 284, în anul următor nu-mărul acestora aproape s-a dublat, ajungând la 504. În 2009, la instanţa specializa-tă, erau înregistrate 596 de cauze. Cel mai mare număr de cauze a fost înregistrat în

anul 2010, când numărul dosarelor a crescut cu pes-te 50%. În 2011, numărul dosarelor de insolvenţă a fost de 793. „Potrivit sta-tisticii se remarcă o evoluţie crescătoare, boom-ul, dacă putem spune așa, a avut loc în 2010, atât în insolvenţă, cât și în materie comercială”, a precizat, pentru Punctul, judecătorul Ioan Eugen Ma-ier, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Comercial. În 2010 au fost pronunţate 895 de hotărâri în procedurile de insolvenţă, arată un bilanţ al Tribunalului Comercial.

Numărul mare de do-sare de insolvenţă generate de criza economică pe care a traversat-o și România a adus, pe de o parte, modi-ficări în legislaţie care nu au dus neapărat la o soluţionare mai rapidă a cauzelor, ci la probleme în funcţionarea operativă a instanţei.

În instanţă, cu bune şi rele

În 2010, Legea nr. 85 din 2006 era modificată prin Legea nr. 169. Princi-pala modificare în legislaţia privind procedura insolven-ţei era reducerea termenelor stabilite pentru îndeplinirea anumitor obligaţii ce revin administratorilor judiciari sau lichidatorilor.

În materia dosarelor de insolvenţă, reprezentanţii Tribunalului Comercial au arătat că durata proceselor este mai lungă din cauze, în general, străine de judecăto-rii sindici. Printre acestea se numără: soluţiile adoptate de adunarea creditorilor în ceea ce privește modalitatea și condiţiile de valorificare a bunurilor din patrimoniul debitoarei falite, precum și raportul existent pe piaţă între cererea și oferta pentru bunul respectiv, numărul și complexitatea cererilor inci-

dentale cu care este investit judecătorul sindic în cursul procedurilor de insolvenţă, lipsa unei practici unitare la nivelul instanţei de recurs în ceea ce privește aplicarea ar-ticolului nr. 6 din Legea nr. 85, neefectuarea în termen a atribuţiilor stabilite de Legea nr. 85 din 2006 în sarcina practicienilor în insolvenţă.

În ciuda enumerării ca-uzelor străine care au influ-enţat soluţionarea dosarelor de insolvenţă, operativitatea instanţei care a scăzut în această materie sub 50% în 2010 a fost determinată și de numărul insuficient de personal, fie că vorbim de judecători, fie de grefieri.

În privinţa grefierilor,

în anul 2008, aceștia aveau o încărcătură de dosare du-blă decât media naţională de 331 de dosare. În 2010, spre exemplu, un grefier de la Tribunalul Comercial se ocupa de 1.502 dosare. Această problemă s-a regle-mentat ușor prin angajarea de personal, astfel încât în 2010 schema a ajuns la 11 grefieri. Cu acest număr de persoane, conducerea Tri-bunalului Comercial nu a putut respecta prevederile legale din Codul de proce-dură civilă, și anume acor-darea unor termene scurte, de la o zi la alta. Pentru în-deplinirea acestui deziderat, au mai arătat reprezentanţii Tribunalului ar trebui an-

gajaţi atât judecători, cât și grefieri. De asemenea, au apărut probleme, sublini-ate de către reprezentanţii Tribunalului Comercial, și în legătură programul in-formatic Ecris IV. Potrivit constatărilor persoanelor responsabile de acesta, Ecris IV nu permite acordarea de termene intermediare, de numere de hotărâri cu sem-ne distinctive pentru cameră de consiliu și recurs și multe altele.

Finanţele, dosare mai puţine

Unul dintre creditorii importanţi ai companii-lor intrate în insolvenţă a fost Direcţia Generală a

Finanţelor Mureş. Potri-vit datelor oferite de către reprezentanţii Finanţelor mureşene, în anul 2008 au intrat în insolvență la nivelul județului Mureș 300 de contribuabili. Nu-mărul celor care au intrat în insolvență în 2011 este de 390. ,,Numărul înscri-erilor la masa credală de către Direcția Genera-lă a Finanțelor Publice (DGFP) Mureș pentru contribuabilii care au in-trat în insolvență în 2008 a fost de 213, pentru suma de 39.465.624 de lei. În anul 2011, DGFP s-a înscris la masa credală pentru un număr de 369 de contri-buabili, pentru suma de 69.931.948 de lei. Vreau să fac o precizare: Nu pentru toți contribuabilii care au intrat în insolvență noi ne înscriem la masa credală, ne înscriem doar pentru aceia care înregistrează obligații fiscale restan-te față de bugetul de stat. Procedura de insolvență poate fi declarată și de că-tre alți creditori”, a preci-zat, pentru Punctul, Olivia Sântean purtătorul de cu-vânt DGFP Mureș.

Numărul dosarelor de insolvenţă înregistrate pe rolul Tribunalu-lui Comercial Mureş a crescut constant în ultimii cinci ani

Insolvența, în instanță: Tot mai multe cazuri Criza economică a generat serioase probleme societăţilor comerciale

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞStr. Gării nr.5, Mediaş, jud. Sibiutel. 0269-201.050, fax. 0269-846.297

ANUNŢS.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Mediaș, cu sediul în loc.Mediaș, str. Gării nr.5, jud. Sibiu, organizează în anul 2012, săptămânal, în zilele de miercuri și joi, la orele 1100, LICITAŢIE PU-

BLICĂ, pentru următoarele mijloace fixe și materiale:- barăci- tehnică de calcul şi birotică- material tubular- materiale de construcţii- diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări- alte mijloace fixePersoanele interesate pot obţine relaţii suplimentare la Serviciul Mecano-Energetic, telefon 0269.201149,

0269.201151, 0269.201152, zilnic între orele 730-1530.

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012 ANALIZĂ

4

Criza: generatoare de insolvențe. Consecința: ȘomajulVasile Dancea

În anii crizei economi-ce (2009-2012) numărul cazurilor de insolvenţă a crescut foarte mult în com-paraţie cu perioada ante-rioară (2004-2008). Acest lucru este cauzat și de criza în sine, dar și de o măsură păguboasă impusă de stat: creșterea fiscalităţii. „În perioada crizei mult mai multe firme au intrat în insolvență decât înainte. De vină este, pe de o parte, criza, fiindcă foarte multe firme nu mai au cerere, nu mai au desfacere și atunci sunt obligate să intre în procedură. Apoi, fiscalita-tea este foarte, foarte mare. În perioadă de criză, când statul ar trebui să te sprijine prin măsuri fiscale favorabi-le firmei, la noi fiscalitatea s-a înăsprit începând din 2008 încoace, în sensul că a crescut TVA-ul de la 19 la 24%, au crescut asigurările sociale… Şi atunci când faci un bilanț, dintr-un profit brut plătești 16% impozit pe profit, mai plătești încă 16% impozit pe dividende și alte taxe… Astfel, în mod normal, aproximativ 50% din profitul brut se duce pe impozite și taxe. Dacă mai ai neșansa, și foarte mulți se află în situația aceasta, să nu poți să-ți recuperezi

creanțele de la debitorii tăi fiindcă la rândul lor au in-trat în incapacitate de plată, atunci cu siguranță ești în pragul falimentului”, a con-cluzionat Pop Felicia, audi-tor financiar și consultant fiscal.

Procedură greoaieDupă părerea Feliciei

Pop, legislaţia românească actuală referitoare la in-solvenţă și la faliment este bună, dar punerea ei în aplicare lasă încă de dorit. Astfel, în România, proce-dura de recuperare a crean-ţelor poate dura de 20 de ori mai mult decât în străinăta-te. ,,Legislația actuală este bună, dar procedura este un pic greoaie. Orice societate care intră în imposibilita-te de plată și nu mai poa-te să-și onoreze creditorii este firesc să-și declanșeze individual procedura de insolvență. Creditorii pot să declanșeze această pro-cedură după ce parcurg anumite etape și nu reușesc dă-și recupereze creanța. Este firesc să se întâmple așa, doar că procedura este destul de greoaie spre deo-sebire de străinătate, unde o astfel de procedură uneori durează până la 6 luni; la noi poate dura până la 7-10 ani. Am să vă dau un exem-plu: Eu nu mai fac lichidări

din 2004. Am predat toate dosarele și sunt citată eronat și astăzi în anumite procese care mai durează”, a decla-rat Felicia Pop.

Lanţul slăbiciunilor: Șomajul

Criza a dus la falimente în lanţ, iar falimentele au dus la creșterea puternică a ratei șomajului. Acest lu-cru reiese cu claritate din datele primite de la Direc-ţia Judeţeană de Statistică Mureș. Astfel, dacă în pe-rioada 2004-2008 rata șo-majului s-a încadrat între 4,2 și 5,2%, cu un număr maxim de 13.082 de șomeri la nivelul judeţului Mureș, începând din 2008, rata șomajului „a explodat”: în 2008 a existat un maxim de șomeri mureșeni, mai exact 19.999 de persoane, ceea ce reprezintă o rată a șomaju-lui de 8,0%. Rata șomajului a scăzut considerabil spre finalul anului 2011, când a ajuns la cifra de 5,88%, ceea ce însumează 14.568 de persoane fără loc de muncă. Oricum, și în prezent, la ni-velul judeţului Mureș, exis-tă mult mai mulţi șomeri decât în perioada premergă-

toare crizei economice.

Politică defectuoasăDesigur, creșterea șo-

majului a însemnat și creș-terea cheltuielilor statului în privinţa protecţiei sociale a șomerilor. Astfel, dacă la nivelul judeţului Mureș, în perioada 2006-2008 se plăteau aproximativ 30.000.000 de lei pentru protecţia socială a șomeri-lor, în anul 2010, cheltuie-lile au crescut de peste trei ori, ajungând la o sumă de aproape 96.000.000 de lei, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică. Totuși, intere-sant e că din totalul acestei sume, cheltuielile pentru formarea profesională a șomerilor au scăzut simţi-tor. Astfel, dacă în 2006 se alocau pentru formarea profesională 774.477 de lei, în 2010 s-au mai alo-cat doar 126.970 de lei (la nivelul judeţului Mureș); ceea ce dovedește din nou lipsa de interes și de logică de la nivelele superioare de conducere ale ţării, care în perioadă de șomaj extrem taie craca șomerilor, adică posibilitatea lor la reconver-

sia profesională, la sporirea șanselor de a-și găsi un loc de muncă.

ReabsorbţieTotuși, vestea bună

este că, datorită eforturilor depuse de către reprezen-tanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Mureș, în ultima vreme rata șomajului a în-ceput să scadă. Astfel, ,,rata șomajului înregistrată la ni-velul judeţului Mureș la fi-nele lunii decembrie era de 5,88%, cu 2,04% mai mică decât în decembrie 2010”, a anunţat directorul executiv al AJOFM Mureș, Reghi-

na Fărcaș. Potrivit acesteia, pe parcursul anului trecut 1.527 de șomeri au benefi-ciat de programele de for-mare profesională oferite de instituţie, reprezentând aproape 10% din numărul total al șomerilor, iar dintre aceștia aproape jumătate și-au găsit un loc de muncă. Pentru anul 2012 AJOFM Mureș își propune ca prio-ritate creșterea gradului de ocupare în rândul șomerilor prin intensificarea tuturor măsurilor active de ocupa-re. AJOFM Mureș se va im-plica activ pe parteneriate pentru atragerea de fonduri europene.

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel/Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine

autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabili-tatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Editor: LIBEG ZsuzsannaEditorialist: LENA GRAURRedactori: Lena GRAUR Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Director administrativ: Cristina UNGUREANUAsistent director administrativ: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Feliciei Pop, auditor financiar şi consultant fis-cal: ,,Legislaţia românească actuală referitoa-re la insolvenţă şi la faliment este bună, dar punerea ei în aplicare lasă încă de dorit”

5

ANALIZĂ Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

Lena Graur Vasile Dancea

Cu toate că pentru multe companii, declanșarea pro-cedurii de insolvenţă a echi-valat cu sfârșitul acestora, nu pentru toată lumea, fali-mentele firmelor au fost de rău augur. „În criză, avocaţii pot face bani din insolvenţă, care a fost ,,regina" dreptului în ultimii doi ani și va mai fi în următorii 3-5 ani de zile. Dacă ne uităm pe Registrul Comerţului, vedem că anual 22.000 de societăţi intră în insolvenţă. Insolvenţa în sine a ajuns o afacere. Sunt foarte multe beneficii atât pentru avocaţi cât și pentru compa-nii. Din punctul de vedere al societăţii aflate în insolvenţă, avantajele sunt incomensura-bile", a declarat unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi, Remus Borza. Acesta a sub-liniat că avantajele pentru o firmă sunt următoarele: Nimeni nu mai poate să-i execute patrimoniul, orice acţiune judiciară pornită îm-potriva sa se suspendă prin efectul legii și, în plus, are șanse mult mai multe la în-demână pentru a-i restructu-ra datoriile.

Cu toate că am încercat

să aflăm dacă susţinerile avo-catului Borza se confirmă și la nivelul judeţului Mureș, decanul Baroului de Avocaţi Mureș, Ioan Aflat, nu ne-a prea lămurit. Personal nu se ocupă de astfel de spețe, iar baroul nu centralizează astfel de date, deci nu poate spune nimic, a fost răspunsul său. Iar avocaţii cunoscuţi cu ac-tivitate în materie comercială s-au eschivat. Nici notarii nu ne-au fost de mai mare aju-tor. „Societățile nu mai au nevoie de forma autentică a actului, așa că nu-și mai încheie actele la notar. Noi intervenim extrem de puțin numai când în capitalul so-cial există bunuri imobile, dar astfel de spețe noi nu prea avem. Noi cu societățile comerciale am cam termi-nat-o”, ne-a declarat Valentin Dan, președintele Camerei Notarilor Publici Tîrgu-Mureș.

Măsuri asiguratoriiFelicia Pop auditor fi-

nanciar și consultant fiscal consideră că o îmbunătăţire adusă legislaţiei actuale ar fi introducerea de măsuri asi-guratorii aplicate debitorilor, astfel încât aceștia să nu mai poată înșela sistemul, sustră-

gându-se de la plata datorii-lor: „Procedura este greoaie fiindcă există posibilitatea în instanță de a depune per-manent amânări: într-o zi lipsește avocatul, apoi e lipsă de procedură, apoi nu există suficiente dovezi... Şi atunci există foarte multe situații în care debitorii cer amânarea fiindcă în perioada aceasta pot să-și înstrăineze bunu-rile personale, pot să plece din țară sau să recurgă la alte tertipuri. În privința aceasta legislația ar trebui să fie un pic mai restrictivă: timp de o săptămână-două sau chiar o lună, preventiv, ar trebui luate anumite măsuri asigu-ratorii, dacă este nevoie. Nu în toate cazurile se impun

măsuri asiguratorii fiindcă uneori debitorii sunt de bună credință. Iar lichidatorul ar trebui să aibă posibilitatea ca în 30 de zile să poată să facă o analiză completă și să poată spune: da, debitorul are responsabilitate pentru faptul că societatea a intrat în insolvență sau nu are respon-sabilitate fiindcă insolvența este legată de factori externi. De exemplu foarte multe firme au intrat în insolvență după anul 2000 din cau-za creșterii dobânzilor. Au contractat niște sume foarte mari, apoi au crescut dobân-zile și au intrat în insolvență nemaiputând plăti. Un alt factor extern este criza eco-nomică”.

O altă propunere lansată de Felicia Pop pentru îmbu-nătăţirea actualei legislaţii referitoare la insolvenţă este procedura de lichidare de urgenţă. De asemenea, ar fi foarte util ca debitorii de bună credinţă să fie trataţi în

mod diferit de cei ale căror intenţii nu corespund întru totul cadrului legal: „Există patroni care decapitalizează cu bună știință în totalitate firma, nu-și plătesc datori-ile și în momentul în care firma ajunge la un grad de îndatorare foarte mare, când capitalul negativ depășește de câteva ori valoarea capitalului social, declanșează procedura de insolvență… Ar trebui să avem posibilitatea legală să-i separăm pe cei care sunt de bună-credință de cei care sunt de rea-voință și în funcție de asta să desfășurăm o proce-dură de lichidare de urgență, acolo unde nu-i rea-voință, iar acolo unde e rea-voință să avem posibilitate să stabilim, tot cu procedură de urgență, răspunderea debitorului”.

Insolvența, o afacere Firma ,,insolventă”: Nimeni nu mai poate să-i execute patrimoniul, orice acţiune judiciară pornită împotriva sa se suspendă…

Remus Borza, avocat: ,,Insolvenţa a fost ,,regina" dreptului în ultimii doi ani şi va mai fi în următorii 3-5 ani de zile”

Potrivit Legii nr. 85 din 2006, insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor bă-neşti disponibile pentru plata datoriilor exigi-bile: a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădi-tă, atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; b) insolvenţa este iminen-tă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti, la scadenţă, datoriile exigibile an-gajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;

Reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, în ve-derea achitării datoriilor acestuia, conform pro-gramului de plată a creanţelor. Procedura de re-organizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, îm-preună sau separat: a) restructurarea operaţio-nală şi/sau financiară a debitorului; b) restruc-turarea corporativă prin modificarea structurii de capital social; c) restrângerea activităţii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului; Prin procedura falimentului se înţelege pro-cedura de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasi-vului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;

Printre firmele care au intrat în insolvenţă în 2010 şi 2011 se numără Ilefor, administrată de Vasile Gherasim, Energomur, deţinută de Consiliul Local Tîrgu-Murel, Irokar Company, fir-ma consilierului judeţean Doru Borşan.

6

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012 SPORT

Selecţionata de futsal a României este prima echi-pă calificată în sferturile de finală ale Campionatului European de Futsal – Cro-aţia 2012 – după victoria în faţa Rep. Cehe, scor 3-1.

Partida a fost dominată pe tot parcursul meciului de echipa tîrgumureșeană, însă scorul a fost deschis de cehi, în minutul 8 (a marcat Belej). Egalarea a fost adusă de Gabi Dobre, în minutul 18. Cu 6 minute înainte de final, tehnicianul Sito Ri-vera a renunţat la portar și

România a pornit în atac, iar în minutul 34 Ignat a punctat ducând scorul la 2-1 pentru români. Cehii au forţat egalarea, dar cei care înscriem suntem tot noi. În minutul 37, Florin Matei interceptează mingea în jumătatea proprie, trece printre doi adversari, îl evi-tă pe portar și marchează golul victoriei (3-1).

Victoria la două goluri diferenţă le-a asigurat jucă-

torilor noștri, matematic, calificarea în primele 8 echipe ale continentului.

După două jocuri, echipa condusă de Sito Ri-vera a acumulat 3 puncte, golaveraj +1. În ultima par-tidă a grupei se vor întâlni Croaţia și Republica Cehă. La acest moment, croaţii au 3 puncte, golaveraj +1, iar cehii 0 puncte, golaveraj -2. În cazul unui egal, Cro-aţia va câștiga grupa, cu 4

puncte, iar România va ter-mina pe locul 2. În cazul în care Reprezentanta Cehă se va impune, toate cele 3 echipe vor fi la egalitate de puncte, iar departajarea se va face la golaveraj. Româ-nia are mari șanse de a câș-tiga grupa, în cazul în care cehii câștigă la 1 sau două goluri. România a început partida în formula: Iancu – Florin Matei, Dobre, Lupu și Gherman. Au mai jucat: M. Stoica, Răducu, Şotâr-că, Safar, Ignat și Al-Ioani.

România va disputa partida din sferturile de finală, azi, luni 6 februarie, fie la Split, fie la Zagreb, în funcţie de rezultatul ultimului joc din grupă. Dacă va termina pe prima poziţie, România va juca la Split mai mult ca sigur cu Ucraina, iar dacă va termi-na pe locul doi, va disputa sfertul de finală la Zagreb, în compania Spaniei.

City'us s-a calificat în sferturi!Fl. Matei a marcat golul victoriei

România are mari şanse de a câştiga grupa

7

AUTO Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

Cristian Teodorescu

Am văzut topuri de vânzări, ierarhii răsturnate, eșecuri de marcă și lideri noi pe scena profitului. Toate în 2011. Ce va fi în 2012 nu avem de unde să știm, dar putem să aruncăm un ochi critic pe oferta produ-cătorilor. Un ochi critic pe mașinile ciudate din ofertă, pentru că struțo-cămilele au fost cheia succesului pentru unii și piatra de moară legată de gât pentru alții.

Începem cu Ferrari, care a încheiat 2011 cu o mașină de patru locuri - în configurație de Combi/Break. Şi a început 2012 cu primul Ferrari 4x4. Iar dacă producătorul din Maranelo a deschis noi drumuri, prin-cipalul competitor italian Lamborghini a dat undă verde primului SUV din is-torie. Deci, îl așteptăm.

Fiat 500 a fost o lovitură

de imagine foarte bine pri-mită de public. Competiția britanico-bavareză MINI a lansat un MINI SUV, de ce nu ar face-o și Fiat cu mode-lul 500 din ofertă și uite așa se naște 500L ce va fi produs în Serbia. Acesta va concura în segmentul Nissan Juke. Apropo de Juke, știați că in-

ginerii de la Nissan au reușit să înghesuie sub capota micuțului cross-over ditamai motorul V6 bi-turbo con-struit special pentru GT-R? Juke R are acum 485 de CP.

Impreza va avea un frate mai mare

Cine visează la Subaru

Impreza? Ei bine, Impreza va primi un frate mai mare și mai musculos, cu cizme de cauciuc (adică un cross-over) – XV. Cine visează la Subaru Impreza WRX? Ei bine, coupe-ul BRZ va primi motoare din ce în ce mai puternice și va ajunge și pe circuitele profesioniste

pentru că Subaru pregătește versiunea de competiții. Menționăm că Subaru BRZ este frate de sânge cu Toyota GT.

Bugatti Veyron în va-rianta arhi-cunoscută nu se mai produce. Pe liniile de producție se mai lucrează totuși la aproximativ 100 de

unități decapotabile, în ver-siunea Grand-Sport. Adică versiunea cea mai puterni-că. Apoi, Bugatti Veyron își va lua locul binemeritat în istoria automobilului fiind considerat o capodoperă in-ginerească.

Electricele În final vă reținem

atenția cu un domeniu aproape inexitent în Ro-mânia: mașinile electrice. Probabil unul dintre cei mai avansați producători de mașini electrice din lume Tesla a început parteneriate cu diferiți producători auto pentru dezvoltarea unor autoturisme electrice. Cu toate acestea, Tesla dezvol-tă un SUV electric pe cont propriu. Deci, dacă Tes-la reușește să creeze și un 4x4 electric atunci se poate aproape orice în domeniul combustibililor alternativi. Trebuie doar să încerci.

Ciudățeniile anului 2012

Subaru Impreza va deveni mai mare și mai musculos, cu cizme de cauciuc

8

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012 PUBLICITATE

9

LUDUŞ-IERNUT Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

Ioan A. Borgovan

Asociaţia „Rază de soa-re” din Iernut a luat naștere din dorinţa de a fi alături de părinţii ai căror copii se confruntă cu nevoi speci-ale. Centrul de zi pentru recuperarea psihosoci-ală și reintegrarea în comunitate a copiilor și tinerilor cu cerin-ţe educative speciale (CES) a înseninat, de-a lungul anilor, via-ţa unui număr însem-nat de copii și tineri din Iernut și din localităţile apropiate.

Parteneriat cu Primăria

Prezentă la ședinţa Consiliului Local în care s-a aprobat bugetul pe anul 2012, Maria Anton, preșe-dinta Asociaţiei, a prezentat o informare în conformita-te cu prevederile partene-riatului încheiat cu CL în anul 2011 pe o durată de cinci ani, din care am în-ţeles că suma alocată de la bugetul local a fost folosită pentru plata salariilor per-sonalului, iar activitatea s-a desfășurat conform planu-lui propus. În bugetul anu-lui 2011, pentru activitatea Asociaţiei a fost prevăzută suma de 20.000 de lei, dar s-au cheltuit numai cu puţin peste 15.000 de lei,

a c e s t a fiind probabil motivul pentru care în bu-getul acestui an au fost pre-văzuţi doar 19.000 de lei. Dar, în acest an, altele sunt condiţiile. Mai întâi a cres-cut numărul de beneficiari de la 25 la 29, din care 75% sunt copii până la 18 ani, iar dizabilităţile acestora sunt severe și în aceste con-diţii se impune separarea serviciului de recuperare și socializare pe două catego-rii de vârstă. Apoi, în acest an, se reacreditează servi-ciul social, adică Centrul va fi evaluat și va primi avizul de funcţionare din partea comisiei Judeţene pentru Acreditarea Serviciilor So

ciale în cazul în care se în-deplinesc toate cerinţele. Pentru aceasta, activitatea trebuie organizată pe vâr-ste și pe afecţiuni, cele trei categorii cuprinzând: Copii (12) cu afecţiuni ușoare și moderate, cu activităţi spe-cifice pentru ei; Copii (10) cu afecţiuni grave și severe care au nevoie de servicii mai multe, terapie indivi-duală în mod special, fiind vorba de copii cu autism, parapareze spastice, retard psihic sever; Tineri (7) de peste 18 ani care au nevoie de kinetoterapie, psihotera-

pie, activităţi de ergoterapie – recuperare și multe altele.

Suplimentare de fonduri

În această perioadă la „Rază de soare” sunt an-

gajate două persoane, un kinetoterapeut și un psihopedagog special, dar aceștia nu pot aco-peri toate necesităţile care decurg din pro-gramele de recuperare. În aceste condiţii, se

impune angajarea unui pedagog de recuperare

care să se axeze în princi-pal pe activităţile cu tinerii. Pentru aceasta Maria An-ton și Maria Dorina Pașca din Consiliul de Adminis-traţie al Asociaţiei solicită Consiliului Local Iernut o suplimentare cu 12.000 de lei a alocaţiei anuale. În condiţiile unui buget „sub-ţirel”, comisia economică este de acord cu suplimen-tarea, dar și cu angajarea unei persoane cu jumătate de normă. În final, consi-lierii au aprobat suplimen-tarea cu 6.000 de lei „până la vară, în august când se va schimba ceva”, suma fiind luată de la capitolul „Sport”. Încă o dată se adeverește că „Rază de soare” există fiind-că în calea ei, ,,OAMENI minunaţi risipesc norii”, așa cum cred copiii cu cerinţe educative speciale.

Punc

tul p

e i

Proiect retras. Proiectul cu privire la scutirea de la plata taxelor locale și impozitelor la bugetul orașului Iernut pentru clădirea /locuinţa și terenul intravilan afe-rent, pentru persoanele cu vârsta peste 80 de ani a fost retras de primarul Ioan Nicoară, iniţiatorul proiectului. La ședinţa CL Iernut din luna februarie va fi prezentat pentru aprobare un regulament de aplicare.

Contracte reînnoite. Consiliul Local Luduș a aprobat reînnoirea pe o perioadă de un an, cu începere de la 1 ianuarie 2012, a contractelor de închiriere pri-vind terenurile aparţinând domeniului public și privat al orașului Luduș pe care sunt construite garaje auto. Conform hotărârii aprobate de aleșii locali, cei 272 de chiriași vor plăti 10 lei/m.p./an și pentru anul 2012.

Cu forţe proprii. În ultima perioadă, prof. Mihai Stavilă, directorul școlilor românești din comuna Iclă-nzel a reușit să atragă alături de Consiliul de Adminis-traţie a școlii câţiva sponsori printre care Marin Bloj de la SC Gekave SRL, ing. prof. Sorin Mărginean, Victor Maier și Vasile Maier. Cu ajutorul lor au fost efectuate reparaţii la Şcoala generală „Petru Maior” din Căpușul de Câmpie și la Şcoala generală din Iclandul Mare.

Spectacol. Casa de Cultură „Pompeiu Hărăș-teanu” Luduș, Organizaţia de tineret UDMR Luduș, Şimon Attila și Kovacs Istvan (Pișta) au organizat un spectacol pentru omagierea bicentenarului nașterii scri-itorului englez Charles Dickens (1812 – 1870). În pro-gramul manifestării a fost cuprins un vernisaj de artă plastică, o dramatizare a vieţii scriitorului și un film documentar.

Taxă de intervenţie. Consiliul Local Luduș a luat în discuţie referatul întocmit de șeful SVSU, Pe-tru Cosmin Olariu cu privire la prestarea, contra cost, a unor servicii, pentru persoane fizice și juridice, de către autospeciala pompierilor. Pentru transportul apei sau evacuarea apei din subsoluri, cu excepţia calamităţilor naturale, solicitanţii vor fi obligaţi la plata sumei de 3,31 lei/m.c. de apă, contravaloarea carburantului consumat pe distanţa parcursă, uzura autospecialei care este de 30 lei/transport și salariul conducătorului auto pe perioada deplasării, conform nivelului de încadrare. Cu 12 voturi din 17, proiectul de hotărâre a fost aprobat de consilieri.

Conturi încheiate. La ședinţa Consiliului Local Iernut din 30 ianuarie, consilierii locali au aprobat con-tul de încheiere a exerciţiului bugetar pentru venituri, pentru cheltuieli; contul de încheiere a exerciţiului buge-tar la secţiunile de funcţionare și de dezvoltare, precum și contul activităţilor finanţate integral din venituri și subvenţii, pentru anul 2011.

Un nor financiar umbreşte „Raza de soare”

O emblemă binecunoscută în Iernut şi în judeţul Mureş

10

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012 REGHIN

Emeșe Ardelean

Azilul de noapte ,,Găz-duirea Iernuțeanca” este o instituție relativ nouă la Reghin. Centrul a fost înființat în noiembrie 2011 și este susținut de un re-ghinean care a amenajat un spațiu primit cu titlu gratuit de la Primărie. Ioan Țeugea oferă în acest spațiu un pat cald, igienă, haine curate și o masă caldă pentru cei

care nu au unde locui. Oa-menii vin doar seara, fac o baie, primesc de mâncare și dorm în condiții civilizate.

OameniiIoan Țeugea, care

deține și un restaurant în apropierea Centrului de noapte, spune că cei pe care îi găzduiește sunt oameni de treabă, care se strădu-iesc să-și găsească un rost în viață, un loc de muncă,

un nou început. Ei se ofe-ră chiar să ajute la treburi-le zilnice atunci când este cazul și sunt conștienți că ,,Centrul de noapte” este o soluție temporară pentru ei.

Speranţele Toţi spun că și-au pier-

dut familiile sau locuinţele din diferite motive, în urmă cu câţiva ani, au trăit o pe-rioadă pe străzi și s-au lăsat să alunece încet pe o pantă

periculoasă predându-se al-coolului și vieţii dezordona-te. Acum însă pentru că în centru nu pot intra dacă se află sub influenţa alcoolu-lui și pentru că au un pro-gram care trebuie respectat, au renunţat la băutură, cau-tă ceva de lucru și încearcă să se refacă spiritual pentru a putea din nou lupta cu viaţa.

La această oră Centrul de noapte este frecventat

constant de patru persoane, dar gerul din zilele trecute a făcut necesară suplimen-tarea numărului de paturi. Alţi 4 oameni ai străzii au ajuns la Găzduirea Iernu-ţeanca după ce au fost găsiţi aproape îngheţaţi și duși la serviciul de urgenţă al Spi-talului pentru îngrijiri.

Acum și pentru aceș-tia, zilele de iarnă sunt mai ușor de suportat și poate speranţele lor la o viaţă mai

bună au căpătat alte coor-donate.

Salvarea ,,A fost colacul nostru

de salvare. Poate dacă nu era ne pierdeam cu totul. Acum însă mai avem şi noi o speranţă că putem redeveni oameni adevă-raţi. Şi e mare lucru!”, ne-a declarat unul dintre cei găzduiţi în Azilul de noapte.

PROGRAMĂRI LICITAŢII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAŢII DESPRE CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LICITAŢIILORBiroul

executorului judecătorescLocul licitaţiei

Data şi ora licitaţiei

Bunul licitatPreţ pornire

lei RON

Giunca Maria CristinaTg. Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş

08.02.2012 ora 12,00

Apartament cu o două camere și dependințe.Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Mărăști, nr. 23, ap. 13, jud. Mureş și este înscris în CF nr. 63502/XIII Tg. Mureș.

93.225

Giunca Maria CristinaTg. Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş

08.02.2012 ora 14,00

Teren în suprafață de 1011 mp. edificat cu casă de locuit din cărămidă compusă din 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, baie, garaj, anexe gospodărești.Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Remetea, nr. 31/B, jud. Mureş și este înscris în CF nr. 125253 Tg. Mureș (fost 289/III Remetea), nr. cad./top. 11/1/2.

186.397,50

Szekely Szabolcs BarnaTg. Mureş, str. Bolyai Farkas, nr. 17/A, jud. Mureş

20.02.2012 ora 10,00

Teren intravilan în suprafață de 2.116 mp.Imobilul este situat în Ceuașu de Câmpie, jud. Mureș și este înscris în CF. nr. 50079 Ceuașu de Câmpie, nr. cad./top. 1154.

54.465,84

Vintilă Marius AndreiTg. Mureş, str. M. Kogălniceanu, nr. 5/A, ap. 5, jud. Mureş

20.02.2012 ora 13,00

Apartament cu 3 camere și dependințe având Su. 58,16 mp.Imobilul este situat în mun. Tg. Mureş, str. Parângului, nr. 54, ap. 3, jud. Mureş.  imobilul și este înscris in C.F. nr.121707 – C1-U4/Tg. Mureş, nr. Top 3848/47/III.

128.852,25

Hurubă EugenTg. Mureş, str. 1 Dec. 1918, nr. 76, ap. 5, jud. Mureş

17.02.2012 ora 10,00

Teren intravilan în suprafață de 1106 mp.Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Calea Sighișoarei, nr. FN, jud. Mureş și este înscris în CF nr. 130528 Tg. Mureș.

158.100

Teren intravilan în suprafață de 989 mp.Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Calea Sighișoarei, nr. FN, jud. Mureş și este înscris în CF nr. 130532 Tg. Mureș.

141.200

Teren intravilan în suprafață de 1064 mp.Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Calea Sighișoarei, nr. FN, jud. Mureş și este înscris în CF nr. 130533 Tg. Mureș.

152.100

Szekely Szabolcs BarnaTg. Mureş, str. Bolyai Farkas, nr. 17/A, jud. Mureş

24.02.2012 ora 10,00

Teren intravilan în suprafață de 1.097 mp.Imobilul este situat în Tg. Mureș, str. Băneasa, nr. 71, jud. Mureș și este înscris în CF. nr. 125201 Tg. Mureș, nr. cad./top. 479/1/2/1/2/1; 479/1/2/3/1.

14.340

Vintilă Marius AndreiTg. Mureş, str. M. Kogălniceanu, nr. 5/A, ap. 5, jud. Mureş

24.02.2012 ora 10,00

Casă tip P cu 2 camere, 1 antreu,  1 bucătărie, 1 hol, 1 baie şi teren aferent 225 mp.Imobilul este situat în Târnăveni, str. Tineretului, nr. 12 jud. Mureş și este înscris in C.F. nr. 50949/Târnăveni, nr. top 2086/1/7/22/1.

86.400

Vintilă Marius AndreiTg. Mureş, str. M. Kogălniceanu, nr. 5/A, ap. 5, jud. Mureş

24.02.2012 ora 10,30

Apartament cu 2 camere și dependințe având Su. = 55,09 mp Imobilul este situat în Reghin, bd. Unirii, nr. 7, sc. IV, ap. 51 jud. Mureş și este înscris in C.F. nr. 51023–C1-U/Reghin, nr. Top 870/43/LI; 870/44/LI; 870/45/LI; 870/46/LI.

93.600

Vintilă Marius AndreiTg. Mureş, str. M. Kogălniceanu, nr. 5/A, ap. 5, jud. Mureş

24.02.2012 ora 11,00

Apartament cu 3 dormitoare, 1 cameră de zi, 1 bucătărie, 1 cămară, 1 debara, 2 băi, având Su. = 101,19 mp. Imobilul este situat în Reghin, str. Libertăţii, nr. 16, ap. 16/B, jud. Mureş și este înscris în C.F. nr. 50168 Reghin, nr. cad 2454, nr. top. 1386/2/3/16. 

121.725

Un pat cald pentru oamenii străziiAzilul de noapte ,,Găzduirea Iernuțeanca” oferă haine curate şi o masă caldă pentru cei care nu au unde locui

11

TÎRNĂVENI Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012

Născută în Târnăveni, Andreea Nistor a îmbrăţi-șat cariera de stewardesă la doar 22 de ani. A terminat liceul la Andrei Bârseanu în Tîrnăveni și a absolvit Universitatea de Litere și Arte Lucian Blaga din Si-biu, specializarea Română - Engleză. În prezent este în anul doi la Masteratul Studii Europene de la Cluj Napoca.

,,La vârsta de 19 ani m-am ,,desprins” de părin-ţii mei. Atunci am început să câștig propriii mei bani. Eram în primul an de facul-tate, în ultima lună de școa-lă și în drum spre facultate am primit un fluturaș cu o ofertă de joburi în Grecia. Le-am comunicat părinţilor faptul că voi pleca în Grecia să lucrez pe o perioadă de 3 luni deoarece îmi doresc să am banii mei și vreau să încep să fiu independentă”, s-a destăinuit Andreea.

Cu toate că la început părinţii ei nu au fost de acord, a luat decizia să se descurce singură și de aici a început totul. Pentru a ajunge stewardesa, Andreea a trecut prin multe exame-

ne, emoţii, nopţi de ne-somn, drumuri, dar ambiția a făcut-o învingătoare: „Mă aflam în vacanţa de vară în Târnăveni în anul 2011, căutându-mi pe internet un job în Cluj. Astfel am dat de anunţul pentru stewardesă în Emiratele Arabe Unite. Deși speranțele că voi reuși erau mici, am trimis totuși CV-ul...”.

1 la 3.000,,…Așa se face că după

două săptămâni am primit un e-mail în care mi se adu-cea la cunoștinţă faptul că am fost selecţionată alături de alţi 400 de candidaţi pentru a susţine două exa-mene la București”, poves-tește Andreea Nistor înce-putul carierei sale.

După mai multe exa-mene și interviuri, unde s-au prezentat numai fete frumoase, Andreea a reușit să fie angajată la cea de-a doua companie aeriană din

lume, la numai 22 de ani, fiind una dintre cele trei fete care au obţinut acest job, dintr-un total de peste 3.000 care s-au aliniat la start.

„Deși viaţa de stewar-desă este foarte grea, pre-supunând multă muncă și o mare responsabilitate (am trecut prin cele mai grele momente ale vieţii mele până să ajung aici) acum nu regret nicio clipă pasul pe care l-am făcut și sunt mulţumită de ceea ce fac. Am ajuns la concluzia că nu există ,,nu pot” sau ,,nu reușesc”, ci doar teama de a nu ști să faci anumi-te lucruri, însă prin multă practică poţi excela în orice domeniu și vă spun asta din propria mea experienţă”, a mai adăugat stewardesa Andreea.

„Consider că la vârsta de 22 de ani sunt împlinită pe toate planurile, mai ales pe cel financiar, iar visul meu de a deveni o persoană independentă s-a concreti-zat”, și-a încheiat Andreea povestea.

Mircea Barbu

Andreea Nistor: ,,Nu există ‹‹Nu pot››”La doar 22 de ani a fost aleasă (în urma examenelor) din peste 3.000 de candidați

Andreea Nistor a reuşit să fie angajată la cea de-a doua companie aeriană din lume

,,Sunt împlinită pe toate planurile…

12

Punctul Nr. 361, 6 - 12 februarie 2012 PUBLICITATE