CCuurriieerruullAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 6 (286) 31 mart ie 2010 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Aºezatã la rãscrucea a douã dru-muri, unul care unea Marea Nor-dului cu Marea Neagrã, strãbã-tând Europa centralã, iar celãlaltporturile Mediteranei orientalecu ale stepelor pontice, Dobrogeaa avut parte, de-a lungulveacurilor, de o soartã zbuciu-matã. Rând pe rând, pe aici s-auperindat armatele perºilor, apoicele romane, iar, mai târziu, invaziile popoarelor migra-toare au fost urmate de stãpânirea musulmanã. Dobrogeadevenise între timp drumul de invazie al armatelor dinspreRusia spre Balcani ºi Constantinopol. Astfel, vechiulleagãn al poporului român s-a cufundat în întunericul bar-bariei.

Poligonul din CINCU,situat la câþiva kilometri deFãgãraº, locul de desfãºurarea multor exerciþii de mareamploare, cum a fost ºi exer-

ciþiul ROUEX 2009, este ºi în acest an gazda multoraltor exerciþii de instruire pentru unitãþi ºi mari unitãþidin compunerea forþelor terestre.

Nu s-a încheiat bine exerciþiul prin simulareSIMEX, cu Brigada 1 Mecanizatã, unde unitateainstruitã a fost Batalionul 495 Infanterie „Cãpitanªtefan Soverth”, desfãºurat la Universitatea Naþionalãde Apãrare „Carol I”, în cadrul Centrului de Instruireprin Simulare, cã au luat-o de la capãt. Militarii dincadrul Batalionului 495 Infanterie sunt la al doileaexerciþiu în acest an, dupã cel de la U.N.Ap. Gazdeledin cadrul poligonului au fost foarte primitoare cumilitarii batalionului, oferindu-le toate condiþiile, atât

de cazare, hrãnire, dar ºi de antrenare în condiþii câtmai reale. (pag. 5)

Onoarea este recompensapentru ceea ce a dãruit

D e l a C I S M , l a C i n c u

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În amfiteatrul „General ªtefan Fãlcoianu” al Univer-sitãþii Naþionale de Apãrare, locotenent-colonelul VasileENE ºi-a susþinut public, în ziua de 16 martie 2010, teza dedoctorat cu titlul „Actualitate ºi tendinþe în evoluþia opera-þiilor bazate pe efecte desfãºurate în acþiuni militare de tipnon Articol 5” în faþa unei sãli pline ºi în prezenþa uneicomisii ce l-a avut ca preºedinte pe cam.fl. (r) profesor uni-versitar doctor Marius HANGANU ºi ca membri pe:gl.mr.prof. univ.dr. Ion PÂLªOIU, referent din partea Uni-versitãþii din Craiova, gl.mr.conf.univ.dr. Mihai CHIRIÞÃ,referent din partea Academiei Forþelor Terestre, din Sibiu,col.(r) prof.univ.dr. Lucian STÃNCILÃ, îndrumãtorulautorului tezei ºi lt.col.prof.univ.dr. Gheorghe DEACONU.

D o c t o r î n º t i i n þ e

KAKI 100%

T r e i d e s t i n el a î n c e p u t d e d r u m

La 1 octombrie 2009, în garnizoana Târgoviºte a luatfiinþã Batalionul 114 Tan-curi. Unitatea este amplasatãîn aceeaºi cazarmã în care s-a aflat Batalionul 1 Tancuri„Vlad Þepeº” provenit dincea mai veche unitate detancuri a Armatei române,Regimentul 1 Care de Luptã.Subordonatã Brigãzii 1Mecanizate, noua structurã

s-a integrat rapid în peisajul garnizoanei, graþie eforturilordepuse de cãtre întregul colectiv al batalionului. Încrezãtoriîn forþele proprii, au trecut peste greutãþile inerente oricãruiînceput ºi sunt pregãtiþi sã facã faþã tuturor provocãrilor.

LECÞIA DE ISTORIE

Unirea Basarabiei cu Þara Mamã, România,

la 27 martie/9 aprilie 1918Primul Rãzboi Mondial a ridicat în faþa poporului român

probleme de mare însemnãtate pentru soarta naþiunii. Toc-mai de aceea, lupta pentru unitate naþionalã a intrat în fazafinalã, angrenând toate forþele sociale ºi politice, atât dinvechea Românie, cât ºi dinprovinciile româneºti subjugate,imprimând rãzboiului purtat deRomânia un profund caracternaþional. Manifestaþiile ºi de-monstraþiile populare în sprijinulînfãptuirii dezideratului unitãþiinaþional-statale, organizate în totcursul rãzboiului, zecile de mii de voluntari de peste hotare,înrolaþi în lupta pentru cauza întregirii þãrii, sunt numaicâteva fapte care dãdeau glas voinþei de unitate statalã aîntregii naþiuni române.

MOZAIC

Cercetãtorii danezi au testat cu succes o turbinã de vântcare intuieºte direcþia ºi intensitatea vântului. Tehnologiase bazeazã pe laser ºi prelungeºte durata de exploatare aturbinelor de vânt.

Totodatã, permite creºterea producþiei de energie înacelaºi timp cu reducereaemisiilor de dioxid decarbon. Anemometrul,adicã instrumentul caremãsoarã viteza vântului,se bazeazã pe laser ºieste încorporat în rotorpentru a creºte generareade electricitate.

Turbinele intel igente s imt º i vãd vântul

Legea nr. 384/2006 privind statutulsoldaþilor ºi gradaþilor voluntari, publicatãîn Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 868 din 24 octombrie 2006, se modi-ficã ºi se completeazã aºa cum urmeazã:1. La articolul 2, alineatul (2) se modificãºi va avea urmãtorul cuprins - "(2) Pentruîndeplinirea serviciului militar ca soldaþiºi gradaþi voluntari pot fi recrutaþi ºi anga-jaþi cetãþenii cu vârste cuprinse între 18ani ºi 45 de ani, care îndeplinesc normeleºi criteriile stabilite prin ordin al ministru-lui Apãrãrii Naþionale." 2. La articolul 2,dupã alineatul (2) se introduce un noualineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins- "(3) Modul de selecþionare, instruire,specialitãþile militare ºi funcþiile în careaceºtia vor fi angajaþi, precum ºi modul deþinere a evidenþei acestora se stabilesc prinordin al ministrului Apãrãrii Naþionale." 3.La articolul 3, alineatul (1) se modificã ºiva avea urmãtorul cuprins - "Art. 3. - (1)Gradele militare ale soldaþilor ºi gradaþilorvoluntari, în ordinea lor ierarhicã, sunt:soldat, fruntaº, caporal clasa a III-a, clasaa II-a, clasa I."4. Articolul 6 se abrogã. 5.Articolul 9 se modificã ºi va avea urmã-torul cuprins - "Art. 9. - Soldaþii ºi gradaþiivoluntari au dreptul sã urmeze, în condiþi-ile legii, orice formã de învãþãmânt dinsistemul superior civil ºi de perfecþionarea pregãtirii aparþinând învãþãmântuluimilitar sau civil." 6. La articolul 15, aline-atul (2) se modificã ºi va avea urmãtorulcuprins - "(2) Soldaþii ºi gradaþii voluntariau dreptul la concediu ºi indemnizaþiepentru creºterea sau îngrijirea copilului,pe durata contractului aflat în derulare, încondiþiile prevãzute de legislaþia învigoare." 7. Articolul 18 se modificã ºi vaavea urmãtorul cuprins - "Art. 18. -(1) Vechimea în serviciu în calitate de sol-dat sau gradat voluntar este consideratãvechime în serviciul militar ºi se ia în cal-cul la stabilirea pensiei, conform preve-derilor Legii nr. 164/2001 privind pensiilemilitare de stat, republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare. (2) Sol-

daþii ºi gradaþii vol-untari beneficiazã deîncadrarea în condiþiideosebite, speciale ºi alte condiþii a activi-tãþii pe care o desfãºoarã sau a locului demuncã unde lucreazã, conform legislaþieiaplicabile cadrelor militare în activitate.Perioada în care soldaþii ºi gradaþii volun-tari participã la misiuni în afara teritoriu-lui statului român se considerã dublu lacalculul vechimii în serviciul militar. (3)Stagiul de cotizare realizat în sistemulpublic de pensii în perioada 24 decembrie2006 ºi pânã la intrarea în vigoare aprezentei legi constituie vechime în servi-ciu ºi se valorificã la stabilirea pensieiconform prevederilor Legii nr. 164/2001,republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare." 8. Articolul 19 semodificã ºi va avea urmãtorul cuprins -"Art. 19. - (1) Soldaþii ºi gradaþii voluntaricare au fost trecuþi în rezervã sau scoºi dinevidenþele militare în baza prevederilorart. 45 alin. (1) lit. a)-e), g), h) ºi m) bene-ficiazã de mãsurile de protecþie socialã ºireconversie profesionalã, în condiþiile pre-vãzute de legislaþia în vigoare pentrucadrele militare. (2) Soldaþii ºi gradaþiivoluntari trecuþi în rezervã sau scoºi dinevidenþele militare în baza prevederilorart. 45 alin. (1) lit. c) ºi d) beneficiazã gra-tuit de asistenþã medicalã ºi medicamente,în condiþiile prevãzute la art. 26 din Legeanr. 80/1995 privind statutul cadrelor mili-tare, cu modificãrile ºi completãrile ulte-rioare. (3) Soldaþii ºi gradaþii voluntariîncadraþi într-un grad de invaliditate,potrivit prevederilor legale, beneficiazã depensie de invaliditate, conform prevede-rilor Legii nr. 164/2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare." 9.La articolul 20, alineatul (1) se modificã ºiva avea urmãtorul cuprins - "Art. 20. - (1)Soldaþii ºi gradaþii voluntari sau urmaºiiacestora, dupã caz, beneficiazã dedespãgubiri pentru cazurile de invaliditateori de deces produse ca urmare a unor acþi-uni militare, accidente, catastrofe sau alte

asemenea evenimente, intervenite în tim-pul ºi din cauza serviciului militar sau aunor misiuni în cadrul forþelor inter-naþionale destinate menþinerii pãcii, oriconstituite în scopuri umanitare, încondiþiile stabilite de lege pentru cadrelemilitare în activitate. Despãgubirile sesuportã din bugetul Ministerului ApãrãriiNaþionale." 10. La articolul 28, litera c) semodificã ºi va avea urmãtorul cuprins -"c) retrogradarea din funcþie;". 11. Dupãarticolul 30 se introduce un nou articol,articolul 301, cu urmãtorul cuprins - "Art.301. - Tinerii care opteazã pentru carierade soldat ºi gradat voluntar efectueazãexaminarea medicalã, gratuit, în cadrulspitalelor ºi centrelor medicale de diag-nostic ºi tratament ambulatoriu ale insti-tuþiilor cu atribuþii în domeniul apãrãrii,ordinii publice ºi securitãþii naþionale,cheltuielile fiind suportate de aceste insti-tuþii, conform ordinelor conducãtoriloracestora." 12. La articolul 35, alineatul (2)se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins -"(2) Se excepteazã de la prevederile alin.(1) situaþiile în care diferenþa dintre limitamaximã de vârstã pânã la care soldaþii saugradaþii voluntari pot fi recrutaþi ºi anga-jaþi ºi vârsta pe care aceºtia o au la expi-rarea contractului este mai micã de 2 ani.În aceste situaþii, contractul se va încheiapânã la limita maximã de vârstã pânã lacare soldaþii sau gradaþii voluntari pot firecrutaþi ºi angajaþi." 13. La articolul 40,alineatul (1) se modificã ºi va avea urmã-torul cuprins - "Art. 40. - (1) Soldaþii ºigradaþii voluntari pot fi mutaþi, în intere-sul serviciului sau la cerere, dintr-o unitatemilitarã în alta, în aceleaºi condiþii ca ºisubofiþerii în activitate." 14. La articolul40, alineatul (3) se abrogã.

Art. II. - Prezenta lege intrã în vigoarela 30 de zile de la publicarea acesteia înMonitorul Oficial al României, Partea I,nr. 188 din 24.03.2010.

La data de 03.04.1995, ca urmare a transformãrilor pro-funde suferite de organismul militar, în baza ordinului Gene-ral nr.2, din 26.10.1995, al ministrului Apãrãrii Naþionale, aluat fiinþã Divizionul 345 Artilerie, subordonat Brigãzii 34Mecanizate teritoriale „Constanþa”, cu garnizoana de dislo-care la pace în localitatea Topraisar.

În timp, unitatea a fost resubordonatã în mai multe rânduri,schimbându-ºi denumirea, pentru ca, la data de 01.07.2008, sãdevinã Batalionul 345 Artilerie „Tomis”, cu garnizoana laMedgidia.

De-a lungul existenþei sale, unitatea a avut o traiectorieconstant ascendentã, obþinând preponderent rezultate bune întoate sarcinile ºi misiunile încredinþate, începând cu simpleexerciþii tactice de nivel piesã ºi terminând cu aplicaþii com-plexe. Batalionul a avut ca misiune de bazã instruirea coman-damentului ºi forþelor. Rezultatele obþinute au fost cele pre-conizate, personalul batalionului atingând un nivel înalt depregãtire ºi profesionalism. Performanþele profesionaleobþinute îi asigurã acestei structuri o poziþie solidã printreunitãþile armatei române. (Þ.D.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 6 (286) din 31 martie 2010Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Rusia ºi SUA au cãzut de acord asupra dezarmãriinucleare. Cele douã puteri nucleare s-au înþeles asupratuturor documentelor din tratatul START II ºi îl vorsemna la Praga. SUA ºi Rusia au ajuns la „un acordasupra tuturor documentelor”, precizându-se cãsemnarea va avea loc probabil la Praga, relateazã AFP.SUA au cerut autoritãþilor de la Praga sã gãzduiascã oceremonie de semnare a noului tratat ruso-american dedezarmare nuclearã START, au declarat oficiali cehi ºiamericani. ªi ambasadorul rus în Cehia, AlekseiFedotov, a confirmat intenþia Rusiei de a semna, laPraga, noul tratat. Presa rusã a scris cã cele douã þãri arvrea ca tratatul, ce va urma START 1, sã fie semnatînainte de summitul pentru securitate nuclearã din 12-13aprilie, ce va avea loc în Statele Unite. Statele Unite ºiRusia negociazã un nou acord privind reducerea arma-mentului strategic, de la întâlnirea preºedinþilor DimitriMedvedev ºi Barack Obama, în aprilie 2009, darfinalizarea documentului a fost tergiversatã. Principalacontroversã, care apasã asupra negocierilor, este proiec-tul american de apãrare antirachetã din Europa de Est, încadrul cãruia România se pregãteºte sã gãzduiascã inter-ceptori, spre nemulþumirea Moscovei. Putin sfideazãSUA: „Construim un reactor nuclear în Iran!”. Rusiava construi un reactor nuclear în Iran, pânã la sfârºitulverii, a anunþat premierul rus Vladimir Putin, chiar întimpul vizitei la Moscova a secretarului de stat americanHillary Clinton, având ca þintã perfectarea tratatului dedezarmare nuclearã, dintre SUA ºi Rusia. VladimirPutin a anunþat cã Rusia va construi un reactor nuclearîn Iran, la centrala atomicã Bushehr. Anunþul a atrascriticile secretarului de stat american, Hillary Clintoncaracterizând drept „prematurã" iniþiativa Moscovei, încondiþiile în care Statele Unite susþin impunerea unuinou set de sancþiuni împotriva Iranului, cel de alpatrulea, în încercarea de a obliga regimul de la Teheransã renunþe la programul sãu nuclear. Întrebatã ce pãrereare despre anunþul lui Putin, Clinton a replicat cã Iranulpoate fi lãsat sã-ºi continue programul nuclear civil,numai dacã poate asigura comunitatea internaþionalã cãnu încearcã sã obþinã arme atomice, aºa cum susþinStatele Unite. „În absenþa acestor asigurãri, credem cãeste prematurã continuarea oricãrui proiect, în clipa defaþã, pentru cã vrem sã trimitem iranienilor un mesajcategoric", a declarat Hillary Clinton. Crizã în relaþi-ile dintre Israel ºi SUA. Jena resimþitã de americani lamomentul vizitei în Israel a vicepreºedintelui Joe Biden,când s-a anunþat, dintr-o regretabilã eroare, construcþia a1600 de noi unitãþi locative în Ierusalimul de Est, s-atransformat, în decurs de doar câteva zile, în cea maiserioasã crizã a relaþiilor israeliano-americane din 1975încoace. Dacã Biden afirma atunci cã relaþia dintre celedouã state este „de neclintit indiferent ce schimbãri seproduc în cele douã þãri", cã „aceastã legãturã varezista", la o distanþã de numai 24 de ore, secretarulamerican de Stat Hillary Clinton atrãgea telefonicatenþia premierului israelian Benjamin (Bibi) Netanyahucã „guvernul israelian trebuie sã demonstreze, nunumai prin cuvinte grele, ci mai ales prin acþiuni speci-fice, cã este dedicat acestei relaþii ºi procesului depace". Pânã ºi ambasadorul Israelului la Washington,Michael Oren, a anunþat, în termeni deosebit de greipentru un diplomat cã relaþia bilateralã se confruntã cu ocrizã de „proporþii istorice". Americanii au cerut scuzeoficial pentru gafa din timpul vizitei lui Biden ºi sto-parea imediatã a colonizãrii Ierusalimului de Est, maiales cã, tocmai de curând, eforturile preºedinteluiBarack Obama, care a preluat preºedinþia SUA cerând„zero colonizare", începuserã sã dea roade, în condiþiileîn care palestinienii îºi declaraserã deschiderea cãtre oreîntoarcere la masa negocierilor cu Israelul. Osamabin Laden ameninþã din nou SUA. Osama bin Ladena ameninþat cã va ucide orice american ce va fi capturatde reþeaua sa, dacã principalul acuzat în dosarul 11 sep-tembrie ºi tovarãºii sãi vor fi executaþi, potrivit unuimesaj audio difuzat de Al-Jazeera. Liderul teroristameninþã cã îi va ucide pe americani dacã KhaledCheikh Mohammed, principalul acuzat în dosarul 11septembrie, ºi tovarãºii sãi vor fi executaþi, informeazãLa Stampa. Osama bin Laden spune cã Barack Obama„urmeazã aceeaºi politicã, a predecesorilor sãi" maiales în Afganistan ºi a denunþat dorinþa Casei Albe de„a-l executa pe eroul" Mohammed ºi pe tovarãºii aces-tuia. (F.C.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj. Mihai OanePlt.maj. Marin Mitroi

int. 0112

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

Redactor-ººef Lt.col. Ion Papaleþ

int.0307Secretar de redacþie

int. 0227

Redactori

Plt. Radu Sãcãrea Cristina Fratu Daniela Þãruºi

int.0156

ISSN 1582-1269

B 64409C 6/2010

Batalionul 345 Artilerie „Tomis”15 ani de activitate

În amfiteatrul „General ªtefan Fãlcoianu” al UniversitãþiiNaþionale de Apãrare, locotenent-colonelul Vasile ENE ºi-asusþinut public, în ziua de 16 martie 2010, teza de doctorat cutitlul „Actualitate ºi tendinþe în evoluþia operaþiilor bazate peefecte desfãºurate în acþiuni militare de tip non Articol 5” înfaþa unei sãli pline ºi în prezenþa unei comisii ce l-a avut capreºedinte pe cam.fl. (r) profesor universitar doctor MariusHANGANU ºi ca membri pe: gl.mr.prof. univ.dr. IonPÂLªOIU, referent din partea Universitãþii din Craiova,gl.mr.conf.univ.dr. Mihai CHIRIÞÃ, referent din parteaAcademiei Forþelor Terestre, din Sibiu, col.(r) prof.univ.dr.Lucian STÃNCILÃ, îndrumãtorul autorului tezei, ºilt.col.prof.univ.dr. Gheorghe DEACONU.

Apreciat pentru felul în care ºi-a pregãtit lucrarea, dar ºipentru modul în care a prezentat-o, lt.col. Ene ºi-a încheiatcuvântul sãu spunând cã „prin teza sa face numai propuneri

ce þin de domeniul conceptual ºi nu presupune fonduri finan-ciare”.

Col. (r) Stãncilã a recomandat publicarea conþinutuluilucrãrii ºi a mai propus ca aceste probleme sã fie studiate înacademiile categoriilor de forþe ºi în comandamente. Aîncheiat cuvântul sãu spunând: „Ne-am fãcut doctori, dar nuînseamnã cã am epuizat conceptul”.

Gl.mr. Pâlºoiu a þinut sã precizeze cã teza este de actuali-tate, ca studiu ºi nu ca problematicã ºi cã, la baza lucrãrii, seaflã o teorie folositã de aviaþia americanã în lovirea punctualãa unor obiective. „Teza este foarte interesantã datoritã pro-blematicii, dar ºi a propunerilor cu privire la organizarea ºidesfãºurarea operaþiilor care sã producã efecte mãsura-bile…!”

În încheiere, fiecare referent a concluzionat cã doctoran-dul are capacitatea de a sintetiza, de a surprinde esenþialul ºide a reda concretul ºi au propus acordarea titlului de doctor înºtiinþe militare.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

DDooccttoorr îînn ºº tt ii iinnþþee

Prin Ordinul General nr. 2, din 26 ianuarie 1995, pestructura Batalionului 1 Infanterie s-a înfiinþat Batalionul341 Infanterie, subordonat Brigãzii 34 Mecanizate, avândgarnizoana de reºedinþã în localitatea Topraisar. Un an maitârziu, noua unitate a primit Drapelul de Luptã.

De la înfiinþare ºi pânã în prezent, batalionul se poatemândri cu o carte de vizitã impresionantã. Experienþa aces-tei structuri este foarte bogatã, subunitãþile sale luând partede-a lungul celor 15 ani de existenþã la o multitudine deexerciþii ºi misiuni internaþionale. Astfel, Batalionul 341Infanterie a participat la misiuni internaþionale în cadrulSEEBRIG, în Kosovo „KFOR-2004”, în Afganistan„ENDURING FREEDOM”-2006, în Irak „IRAQIFreedom”- 2008, precum ºi la exerciþiul bilateral româno-american „Proof of Principle”-2007 sau la exerciþiulnaþional „MILREX-2007”. Au fost adevãrate examenefinalizate cu brio.

Pentru modul exemplar de îndeplinire a misiunilor ºipentru întreaga activitate militarii au primit o serie de dis-tincþii ºi medalii. În semn de apreciere a devotamentului ºicoeziunii dovedite în teatrul de operaþii din Afganistan,Drapelul de Luptã al B. 341 a fost decorat cu „Ordinul Vir-tutea Militarã în grad de Cavaler cu însemn de rãzboi”.

Standardele ridicate de pregãtire, experienþa dobânditã,dar, mai ales, rezultatele deosebite obþinute în tot acest timpau ajutat la definirea unei unitãþi care poate acþiona eficientîn orice context operaþional, conform misiunilor încre-dinþate.

Daniela Þãruºi

O carte de vizitãimpresionantã

Modificarea ºi completarea Legiinr. 384/2006 privind statutul

soldaþilor ºi gradaþilor voluntari

Batalionul 49 Apãrare Chimicã, Biologi-cã, Radiologicã ºi Nuclearã (CBRN)„ARGEª” din Piteºti a participat cu undetaºament de apãrare CBRN, tehnicã ºiechipamente de specialitate, la exerciþiulprivind gestionarea situaþiilor de urgenþãgenerate de urgenþe nucleare pe platformaSCN-FCN MIOVENI, care s-a desfãºurat îndata de 19 martie.

Exerciþiul a fost organizat ºi condus deInspectoratul pentru Situaþii de UrgenþãArgeº, cu sprijinul autoritãþilor adminis-traþiei publice locale, al comitetului judeþeanºi local pentru situaþii de urgenþã, alcomitetelor pentru situaþii de urgenþã de lainstituþii publice centrale din zona de plani-ficare la urgenþã, al structurilor profesionistepentru situaþii de urgenþã prevãzute în pla-nurile operative de acþiune.

Scopul principal al exerciþiului a constatîn verificarea capacitãþii de reacþie aautoritãþilor administraþiei locale, precum ºia forþelor de intervenþie pentru conducereaacþiunilor de limitare ºi înlãturare a efectelorunui accident nuclear major produs la SCN-FCN Mioveni.

Subunitãþile Batalionului 49 ApãrareCBRN „ARGEª” participante la exerciþiu

au executat misiuni de decontaminare a per-sonalului ºi tehnicii, decontaminare radioac-tivã a terenului ºi de cercetare radioactivã aprincipalelor cãi de comunicaþii din zonaafectatã.

Exerciþiul privind gestionarea situaþiilorde urgenþã generate de urgenþe nucleare peplatforma SCN-FCN MIOVENI sedesfãºoarã periodic, în conformitate cuprevederile legislaþiei internaþionale îndomeniul managementului ºi gestionãriisituaþiilor de urgenþã.

Batalionul 49 Apãrare CBRN „ARGEª”este o structurã destinatã asigurãrii sprijinu-lui de apãrare chimicã, biologicã, radiologi-cã ºi nuclearã, dislocatã în zona de operaþiide sud, având misiuni de conducere admi-nistrativã ºi operaþionalã a subunitãþilor dinsubordine la pace, în situaþii de crizã ºi larãzboi, cum ar fi: executarea întregii gamede misiuni de apãrare CBRN pe teritoriulnaþional, în orice condiþii de timp, anotimp ºistare a vremii, executarea Serviciului deLuptã – Supraveghere CBRN în zona deresponsabilitate, intervenþia cu forþe ºimijloace pentru limitarea ºi înlãturareaefectelor accidentelor produse la obiectivelede risc CBRN ºi pe timpul transportului de

materiale periculoase din zona deresponsabilitate, intervenþia cu forþe ºimijloace pentru limitarea ºi înlãturareaefectelor dezastrelor naturale produsepe raza judeþului ARGEª, intervenþiacu forþe la obiective militare din zonade responsabilitate.

În prezent, batalionul este angajatcu întregul sãu potenþial uman, materi-al ºi spiritual, în activitatea amplã deaplicare a programului de restructurareºi modernizare a armatei, în per-fecþionarea ºi implementarea procedurilorNATO din domeniul apãrãrii CBRN, în pro-cesul de instrucþie ºi realizarea interoperabi-litãþii ºi compatibilitãþii cu structurile simi-lare NATO.

În acest sens, unitatea a desfãºurat activi-tãþi specifice pentru operaþionalizarea struc-turalã ºi acþionalã a 2 plutoane: PlutonulDecontaminare Uºoarã RBC (radioactivã,biologicã ºi chimicã); destinat Forþei deRãspuns NATO (NRF), ºi Plutonul 1 Decon-taminare Tehnicã de Luptã, destinat Grupu-lui Tactic de Luptã Eleno-Bulgaro-Româno-Cipriot (HELBROC BG).

În perioada 2004-2009, aceste subunitãþiau participat la exerciþii multinaþionale în

Germania, 2004- Golden Mask 04, 2006-Golden Mask 06, în Cehia, în 2006- Peace-ful Dragon, în Italia, 2007- Noble Light, înPolonia, 2008- WHITE CLOUD 08 ºi înGrecia – EVROPI I ºi EVROPI II.

Pentru efortul depus ºi profesionalismulde care a dat dovadã pe timpul acestoractivitãþi, personalul celor douã plutoane dedecontaminare RBC a fost rãsplãtit cudiplome, certificate ºi scrisori de aprecierecare stau la loc de cinste în panoplia unitãþii,motivând totodatã întregul personal alBatalionului 49 Apãrare CBRN „ARGEª”pentru obþinerea unor performanþe care sãfacã cinste armei apãrare CBRN.

Maior Sorin BURNEI

La 1 octombrie 2009, în garnizoana Târgoviºte a luatfiinþã Batalionul 114 Tancuri. Unitatea este amplasatã înaceeaºi cazarmã în care s-a aflat Batalionul 1 Tancuri„Vlad Þepeº” provenit din cea mai veche unitate de tan-curi a Armatei române, Regimentul 1 Care de Luptã.Subordonatã Brigãzii 1 Mecanizate, noua structurã s-aintegrat rapid în peisajul garnizoanei, graþie eforturilordepuse de cãtre întregul colectiv al batalionului.Încrezãtori în forþele proprii, au trecut peste greutãþileinerente oricãrui început ºi sunt pregãtiþi sã facã faþãtuturor provocãrilor.

„Echipajul, ca blindajul”Sublocotenentul Aura LUCA, cãpitanul Iuliu

GEORGESCU ºi plutonierul-major Marian PARASCHIVsunt trei tineri care au ales sã facãparte din efectivele batalionului.

Sublocotenentul Aura LUCAeste singura femeie ofiþer de tan-curi din batalionul luptãtor.Funcþia pe care o îndeplineºteeste cea de comandant pluton tan-curi. Pânã sã devinã cadru militar,parcursul profesional a fost unulsinuos. Iniþial a ales sã devinã jur-

nalist, ulterior, însã, a realizat cã vrea sã urmeze o carierãmilitarã. Recunoaºte cã a fost influenþatã oarecum ºi de cãtresoþ, care este subofiþer de tancuri. Studiile ºi cursurile fãcuteau ajutat-o sã ocupe actuala funcþie. ªi, pentru cã se descur-cã foarte bine, a devenit ºi comandant de companie. Nu esteuºor, dar „ca femeie, trebuie sã fii cu atât mai mult laînãlþime”. O ajutã foarte mult ºi faptul cã oamenii aflaþi însubordine se implicã, din plin, în ceea ce fac. La arma tan-curi, secretul reuºitei este spiritul de echipã. De el depinde,succesul oricãrei misiuni. „Încã de la nivelul echipajului detancuri cea mai importantã este coeziunea. Cei patru mem-

bri depind unul de celãlalt”. Spune dumneaei. Deviza lor:„Echipajul, ca blindajul”, adicã „Toþi pentru unul, unul pen-tru toþi”, vorbeºte de la sine despre relaþiile dintre ei.

„La plutonul pe care îl comandam am reuºit sã realizezo adevãratã echipã”, spune sublocotenentul Aura LUCA.Planurile de viitor sunt legate tot de carierã. Vrea sã acceadãcât mai mult pe treptele ierarhiei militare. Pânã acum adovedit cã se poate. Mai mult, prin reuºita dumneaei, ademonstrat, încã o datã, cã armata nu este un domeniu des-tinat exclusiv bãrbaþilor.

Tancurile, o pasiune mei vechePlutonierul-major Marian PARASCHIV ocupã funcþia

de comandant pluton tancuri.Promoþie 1995, a fost încadrat mai întâi la Batalionul 1

Tancuri. Dupã desfiinþarea acestuia, a revenit în garnizoanã,la Baza Logisticã. Aflând de înfiinþarea noului batalion avenit aici, mai exact spus: „Am revenit la tancuri, prima mea

dragoste”. Programul de lucrueste încãrcat. Desfãºoarã activitãþide mentenanþã, dar ºi de instrucþie.Pentru cã tancurile sunt de pro-ducþie mai veche, necesitãreparaþii ºi întreþinere. Cu toþii sestrãduiesc sã îºi facã treaba câtmai bine. Este nevoie de multãdãruire, dar ºi de responsabilitate.

Din felul în care vorbeºte, se observã faptul cã este pasionatde ceea ce face. Spune cã nu se vede în postura de a practi-ca altã meserie, iar, pe viitor, va rãmâne tot într-o unitate detancuri.

Alegerea potrivitãTot promoþie 1995 este ºi cãpitanul Iuliu GEORGESCU,

ºef compartiment Planificare Operaþii ºi Instrucþie. Încã de laînceput, a optat pentru haina militarã deoarece „i-a plãcut

ordinea, disciplina ºi rigoarea militarã”. Un alt motiv a fostfaptul cã: „sistemul militar te formeazã ca om ºi te ajutã

sã-þi gãseºti mai uºor caleaîn viaþã”. Pentru a-ºi îndepli-ni visul a urmat „InstitutulMilitar de Tancuri”. Dupãabsolvirea lui, a fost reparti-zat la un batalion de tancuridin Oradea, apoi la Batalionul1 Tancuri care s-a desfiinþat.În cele din urmã, a ajuns laBatalionul 114 Tancuri. Aici,în cadrul compartimentului

Planificare, Operaþii ºi Instrucþie, desfãºoarã activitãþi mul-tiple ºi complexe. Volumul de muncã este foarte mare, motivpentru care programul de lucru nu se încheie la ora 15:30.Personalul modulului este încadrat doar în proporþie de30-40%. Lucrul cu diverse documente necesitã ºi un bagajmare de cunoºtinþe. Oamenii se strãduiesc sã facã faþã situ-aþiei, chiar dacã sunt deocamdatã mai puþini ca numãr. Unalt aspect este legat de faptul cã nu existã încã o bazã docu-mentarã suficientã. În acest sens, au primit asigurãri de laeºaloanele superioare cã vor primi toatã documentaþia nece-sarã. Pânã atunci însã, „ne descurcãm cum putem. Am apelatchiar ºi la vecinii din curte care ne-au ajutat mereu”. Cãpi-tanul GEORGESCU se declarã mulþumit de felul în care sederuleazã activitãþile în cadrul compartimentului pe care îlconduce. Oamenii se implicã foarte mult în rezolvareasarcinilor ºi acest lucru e foarte important.

Convins ºi acum, dupã 15 ani, cã a fãcut alegerea potrivi-tã, cãpitanul Iuliu GEORGESCU are planuri de viitor. Vreasã devinã maior. Pentru aceasta, va trebui sã pãrãseascã uni-tatea care nu are o astfel de funcþie ºi sã caute în altã parte.Pentru a fi pe deplin împlinit, este gata sã o ia de la capãt ºisã plece oriunde este nevoie.

Daniela ÞÃRUªI

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 6 (286) din 31 martie 2010 Pagina 3

TT rr ee ii dd ee ss tt ii nn ee ll aa îî nn cc ee pp uu tt dd ee dd rr uu mm

EE xx ee rr cc ii þþ ii uu aa ll ãã tt uu rr ii dd ee II SS UU

– Domnule locotenent-ccolonel., au trecutaproape douã luni de când Batalionul 33Vânãtori de Munte ,,POSADA" pe care îlcomandaþi se aflã în Afganistan. Cum apre-ciaþi desfãºurarea misiunilor la momentulactual?

– Într-adevãr, nici nu ºtiu cum au trecutcele douã luni de la începutul misiunii. Con-sider cã acum militarii trateazã într-un modfoarte serios misiunile care trebuie executateîn aria de responsabilitate. Misiunile se exe-cutã la un nivel calitativ maxim, luându-seîn calcul toate cele trei momente ale misiu-nii, respectiv etapa de pregãtire, etapa deexecuþie în sine a misiunii ºi etapa de infor-mare de dupã executarea misiunii. Carac-terul misiunilor este destul de variat, cerânddin partea comandanþilor de structuri ºi acelor care compun structurile repective oabilitate deosebitã în a cerceta zonele ºi alocaliza elementul exploziv improvizat carepoate sã ducã, dupã cum din pãcate s-a ºiîntâmplat, la pierderea de vieþi omeneºti.Tratarea cu seriozitate a fiecãreia dintreaceste etape ale misiunii ºi experienþa acu-mulatã în cele douã luni mã fac sã cred cãvom ºti sã adaptãm în continuare modurilede acþiune pentru fiecare tip de misiune înparte.

– Care este relaþia cu celelalte naþiunidin cadrul forþelor Coaliþiei ºi cu forþele desecuritate afgane din aria dumneavoastrãde responsabilitate?

– Faptul cã, pe perioada de pregãtire, în

þarã, amlucrat cucompaniadin arma-ta StatelorUnite aleAmericii,pe care oa v e macum încompune-rea Gru-pului deluptã, acontribuit

în mod hotãrâtor la dezvoltarea relaþiilor cuaceºtia ºi la coordonarea modurilor de acþi-une în teatrul de operaþii. Relaþia cu forþelede securitate afgane consider cã este în con-strucþie. Parteneriatul pe care noi trebuiesã-l realizãm cu forþele de securitate afganeeste una dintre misiunile esenþiale pe caretrebuie sã le îndeplinim în aria de responsa-bilitate ºi aceasta este implicit legatã deasigurarea securitãþii ºi libertãþii de miºcarepe autostrada A1 ºi crearea unui coridor eco-nomic, pe cât posibil, în stânga ºi în dreaptaacesteia. Am afirmat cã relaþia este în con-strucþie deoarece forþele de securitate afganesunt în formare, sunt insuficiente ºi, uneori,diferenþele de pregãtire ºi de dotare, îºi spuncuvântul. Încercãm prin tot ceea ce facem sãexecutãm operaþii în comun cu ambele cate-gorii de forþe, Armata Naþionalã Afganã ºi

Poliþia Naþionalã Afganã, iar informaþiile pecare le primim de la Serviciul de SecuritateAfgan ne ajutã, în foarte mare mãsurã, laîndeplinirea misiunilor.

– Sunteþi la cea de-aa doua misiune înAfganistan, ca ºi comandant al acestuiBatalion. S-aa schimbat în oarecare mãsurãsituaþia de securitate faþã de cea de acumdoi ani?

–Dacã ar trebui sã fac o evaluare lamodul general, consider cã situaþia de secu-ritate s-a înrãutãþit faþã de perioada 2007-2008. Inclusiv ponderea incidentelor s-aschimbat, în aceastã perioadã incidentele cudispozitivele explozive improvizatecãpãtând o importanþã deosebitã. În lunafebruarie a anului 2010, acestea au crescutde 5 ori comparativ cu cea din 2009. Cred cãrealizarea acelui parteneriat de securitateîntre forþele Coaliþiei ºi forþele de securitateafgane va contribui în mod decisiv ladiminuarea incidentelor, în special de-a lun-gul autostrãzii A1 ºi în principalele centrepopulate sau în centrele districtuale.

– Cum previzionaþi acþiunile viitoare înaria de responsabilitate din prisma sintag-mei ,,operaþie de stabilitate"?

– Operaþia de stabilitate este foarte binedefinitã de regulamente. ªtim cã tipul demisiune pe care îl executãm în Afganistaneste acela de operaþiuni în sprijinul pãcii.Dar, din punctul meu de vedere, din cauzaevoluþiei situaþiei de securitate ºi a moduluiîn care trebuie sã rãspundem la incidentele

cu care ne confruntãm, aº putea spune cãsuntem pe muchia dintre operaþia de stabili-tate ºi operaþia de tip combat, totuºi la unnivel redus. În tot ceea ce facem, în toatetipurile de misiuni pe care le avem, este clarcã vom aplica principiile operaþiei de stabili-tate în care non-kineticul are cuvântul deci-siv, sprijinindu-se în anumite rânduri pe acþi-unile kinetice, dar de o mai micã amploare.

– Un mesaj pentru familiile ºi cei dragirãmaºi acasã.

– Deºi ne aflãm la distanþã mare de casã,gândurile noastre se îndreaptã permanentcãtre familii ºi cãtre cei dragi rãmaºi în þarã.Situaþia celor de acasã îºi pune amprentaasupra activitãþii pe care noi o desfãºurãm înteatrul de operaþii, ei fiind mai îngrijoraþidecât noi, cei care ºtim, real, cu ce ne con-fruntãm aici. Ca ºi comandant al Batalionu-lui de Manevrã, îi asigur cã, în planificareaºi executarea misiunilor, protecþia forþei esteprincipala noastrã prioritate. Totuºi, aºa cumafirmam mai sus, incidentele din zona deresponsabilitate pot oricând crea anumitesituaþii dificile pentru militarii români.Doresc sã transmit familiilor ºi prietenilor deacasã gândurile noastre de respect ºi deaducere aminte ºi sper cã, în curând, ne vomrevedea cu zâmbetul pe buze dupã aceastãmisiune destul de dificilã. În acelaºi timp,doresc sã-mi exprim mulþumirile pentruînþelegerea de care dau dovadã ºi pentrusprijinul acordat. Aflându-ne în preajmaSfintelor sãrbãtori de Paºti, doresc sã le ureztuturor sãnãtate ºi fericire, iar lumina ÎnvieriiDomnului Iisus Hristos sã se pogoare asupratuturor.

Locotenent Ovidiu CIOBANU

Suntem bine pregãt i þ i !Interviu cu comandantul Grupului de luptã româno-american, locotenent-colonelul Costel Ionescu

– Domnule maior, de la 1 octombrie2009 aþi fost numit comandantul Batalionu-lui 114 Tancuri. Cum aþi ajuns la conduce-rea unei unitãþi de tancuri?

– Încã din momentul absolvirii academieiºi pânã în prezent, am ocupat o serie defuncþii corespunzãtoare gradului ºi expe-rienþei profesionale. Am îndeplinit funcþii pelinie de mentenanþã, de comunicaþii ºi infor-maticã, de operaþii ºi planificare. În perioada2007-2009, am fost ºeful biroului de Mente-nanþã de la Baza 2 Logisticã „Valahia”. Înanul 2009, când baza s-a mutat la Ploieºti amsimþit nevoia unei schimbãri. Funcþia decomandant al batalionului de tancuri consti-tuia noutatea de care aveam nevoie, dar ºi omare provocare.

– Ca urmare a procesului de restruc-turare a armatei, unitãþile de tancuri au fostreduse numeric. În aceste condiþii, care estemenirea batalionului pe care îl conduceþi?

– Pentru a vã rãspunde la aceastã între-bare, voi porni de la o experienþã pe care amavut-o recent, atunci când am participat laexerciþiul SIMEX de la U.N.Ap, ca celulã derãspuns. Pot spune cã batalionul nostru areprezentat baza activitãþii. Deºi a fost un

e x e r c i þ i uvirtual, s-avãzut clarfaptul cã,fãrã contri-buþia tancu-rilor, nu sefãcea trea-bã. Ar fifost o luptãseacã. Sta-diul final afost dictatde cãtret a n c u r i .Situaþia este valabilã ºi pentru cazurile reale,deoarece, în orice armatã care se respectã,puterea se mãsoarã în numãrul tancurilor ºielicopterelor

– În continuare, vã rog sã prezentaþicâteva aspecte legate de activitatea pe careo desfãºuraþi.

– Din octombrie ºi pânã la ora actualã,principala activitate a fost legatã de partealogisticã: asigurarea materialã, refacereastãrii tehnice, refacerea spaþiilor de lucru etc.În acest sens, mi-am propus sã creez oame-

nilor condiþii optime de lucru. Nu poþi sã cerioamenilor performanþã, dacã nu au condiþiipropice.

– Pentru cã sunteþi la început de drum,care sunt principalele obiective pe carebatalionul ºi le-aa propus în acest an?

– Principalele obiective sunt legate dementenanþã ºi de instrucþie. Mi-am propusca, în decurs de un an, toate tancurile sã fieoperative. De asemenea, vom amenajapoligonul ºi tancodromul, precum ºi toatecelelalte spaþii. Vis-a-vis de instrucþie, mãdeclar mulþumit dacã vom obþine calificativeonorabile la activitãþile de trageri. Totodatã,voi acorda o atenþie deosebitã noilor pro-moþii de tanchiºti care trebuie sã îºi con-solideze pregãtirea aici, în unitate.

– Se ºtie faptul cã instrucþia este o com-ponentã de bazã a activitãþilor militare. Înce constã ea?

– Activitãþile de instrucþie sunt multiple.Se face instrucþie de front ºi instrucþie lanivel de echipaj, adicã tot ceea ce þine deinstruirea echipajului de tancuri, atât cainstrucþie de front, cât ºi ca pregãtire deluptã. Tancul este o armã complexã. Aºadar,militarii trebuie sã cunoascã C.B.R.N., trans-

misiuni, armamentul ºi regulile de tragere cuacesta, conducere etc. Este un volum marede cunoºtinþe care trebuie însuºite temeinic.Nu este o armã uºoarã, dar oferã satisfacþii ºipe timp de pace ºi de rãzboi. Trebuie sã i tededici în întregime ºi sã faci totul cu multãresponsabilitate.

– În cadrul grupãrilor tactice sau opera-tive interarme, tancurile constituiau un ele-ment de bazã ºi contribuiau, în mod decisiv,la reuºita operaþiunilor militare terestre. Cereprezintã ele astãzi, în structura de forþe aarmatei?

– Astãzi, la nivelul armatei, tancul nureprezintã decât o perspectivã. Situaþia se vaschimba însã, iar locul lor în cadrul forþelorarmate va fi important. Modul de pregãtire atanchiºtilor, tot ceea ce pot sã facã, felul încare rãspunde la apel un batalion de tancurivor fi recunoscute ºi apreciate în timp.

– Referitor la unitatea pe care o con-duceþi, cum vedeþi evoluþia, în perspectivã, aBatalionului 114 Tancuri?

– Din punct de vedere al tradiþiei, îi pre-vãd batalionului un viitor la fel de îndelungatprecum a fost trecutul pe care l-a avut uni-tatea . Mã refer la primul regiment de care deluptã, înfiinþat în anul 1921. Deºi suntem laînceput de drum, cred într-o evoluþie pozi-tivã a batalionului care, în timp, va deveni ostructurã de elitã.

Daniela ÞÃRUªI

CMYK

Curierul ARMATEINr. 6 (286) din 31 martie 2010Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Batal ionul 114 Tancuri , la început de drumInterviu cu maiorul dr. ing. Sorinel ENACHE, comandantul Batalionului 114 Tancuri

Aºezatã la rãscrucea a douã drumuri, unul care uneaMarea Nordului cu Marea Neagrã, strãbãtând Europa cen-tralã, iar celãlalt porturile Mediteranei orientale cu ale ste-pelor pontice, Dobrogea a avut parte, de-a lungul veacurilor,de o soartã zbuciumatã. Rând pe rând, pe aici s-au perindatarmatele perºilor, apoi cele romane, iar, mai târziu, invaziilepopoarelor migratoare au fost urmate de stãpânirea musul-manã. Dobrogea devenise între timp drumul de invazie alarmatelor dinspre Rusia spre Balcani ºi Constantinopol. Ast-fel, vechiul leagãn al poporului român s-a cufundat înîntunericul barbariei. Abia dupã 1877, Dobrogea s-a trezitdin nou în lumina pãcii, din care, iar istoria, cu succesiuneaei de evenimente, pãrea cã îºi dorea s-o smulgã din nou.

Acum, nu se mai pune problema unei torsiuni teritoriale,dar pentru a înlãtura orice urmã de îndoialã, în Dobrogeas-au pus bazele unei brigãzi mecanizate, cu rolul de a spul-bera fie ºi cel mai firav scenariu în acest sens. La comandaBrigãzii 9 Mecanizate „Mãrãºeºti”, cãci despre ea estevorba, a fost numit domnul general de brigadã dr. VasileHERMENEANU, care a avut amabilitatea de a-mi rãspundela câteva întrebãri, deºi sunt sigurã cã timpul dumnealuicapãtã o altã dimensiune raportat la volumul lucrãrilor pecare trebuie sã le rezolve.

- Nu conteazã cât de bine cunoºti fiecare mic amãnunt alunui CV. Pãrerea mea este cã, de fiecare datã când îl par-curgi, descoperi acel ceva care te face sã retrãieºti senzaþii,sã îþi reorganizezi amintirile, acel ceva care nu poate fi tre-cut pe o coalã de hârtie, cu liniuþã de la capãt. Domnulegeneral, care este drumul pe care l-aaþi parcurs pânã laaceastã funcþie de comandant de brigadã?

- Dupã 34 de ani de carierã militarã destul de diversifi-catã, este greu sã faci o sintezã, mai ales cã am îndeplinitfuncþii la trupã, la subunitãþi ºi unitãþi operaþionale, cuexcepþia unei scurte perioade, când am activat în cadrulComandamentului Operaþional Întrunit de la Buzãu.

M-am nãscut în 1956, în comuna Topologu, din judeþulTulcea, pe plaiuri dobrogene, aºa cum îmi place mie sã spun.Cariera militarã a debutat prin cursurile liceului militar„Dimitrie Cantemir” de la Breaza, de care mã leagã amintirifrumoase, alãturi de o serie de alþi colegi, care acum ocupãfuncþii importante în conducerea armatei; mã refer aici lageneralul de brigadã Mihai Ciungu, generalul maior NicolaeRoman ºi la alþii. Am urmat apoi cursurile ªcolii Militare deOfiþeri Activi „Nicolae Bãlcescu” din Sibiu. Ca ofiþer deinfanterie, am fost repartizat în garnizoana Topraisar, spremarea mea dezamãgire atunci. Abia mai târziu am înþeles cã,de fapt, aceastã repartiþie a fost beneficã pentru cã am avutde învãþat într-o garnizoanã unde exista experienþã, reuºindsã-mi însuºesc toate noþiunile de bazã, deoarece, din bãncileºcolii, altfel se vedeau lucrurile. Am activat în funcþii debazã: comandant de pluton de infanterie, comandant de plu-ton de cercetare, la fostul Regiment 34 Infanterie de laTopraisar; apoi am fost selecþionat sã fac parte din subunitãþide cercetare, despre care ºtiþi cã reprezintã o elitã a armatei.Am activat la Batalionul 185 Cercetare din Constanþa, însubordinea Diviziei 9 Infanterie, am urmat cursurile Acade-miei Militare în Bucureºti, Facultatea de Comandã ºi StatMajor ºi, în 1988, am absolvit Academia de Înalte StudiiMilitare, fiind repartizat tot la Topraisar, în funcþia decomandant de batalion de infanterie.

Dupã Revoluþia din decembrie 1989, am fost numit ºefde stat major la acelaºi regiment de infanterie din Topraisar.Ulterior, acesta s-a transformat în brigadã, unde amîndeplinit ºi funcþiile de ºef de stat major ºi de locþiitor decomandant de brigadã. În aceastã perioadã, am cãpãtatdestulã experienþã la trupe. Am urcat treptele carierei mili-tare ºi am fost avansat de douã ori „la excepþional”, în gradulde maior ºi, apoi, în cel de colonel. Am fost promovat la Cor-pul 9 Armatã, care ulterior aici, în Dobrogea, a fost transfor-mat în Comandamentul 9 Operaþional Dobrogea, la vremea

aceea, o struc-turã de co-mandã creatãexperimental,iniþial, în sub-ordinea co-mandamentu-lui marineimilitare, cares-a vrut a fi unînceput alstructurilor dec o m a n d ãîntrunite. Pebaza experi-enþei acumu-late, dupã res-t r u c t u r a r e acomandamen-tului opera-þional din Dobrogea, am fost selecþionat pentru a fi numit înfuncþia de ºef al operaþiilor la Comandamentul 2 OperaþionalÎntrunit „Mareºal Alexandru Averescu” din Buzãu, o funcþiedestul de responsabilã ºi de grea. Deºi aveam o întreagãexperienþã în spate, acea funcþie nu a fost lipsitã deprovocãri. Aici, am avut oportunitatea sã merg în teatrele deoperaþii, sã am o deschidere mai largã asupra a ceea ceînseamnã de fapt fenomenul militar, sã vãd ºi sã fac com-paraþie cu diferite structuri din alte armate. Dupã doi ani deactivare, am fost numit comandant la Brigada 34 Infanterie.Am obþinut rezultate bune în acea funcþie; am reuºit sã reali-zez un colectiv închegat ºi sã pregãtesc trei batalioane pen-tru misiuni în teatrele de operaþii externe, respectiv, Batali-onul 2 Infanterie „Cãlugãreni”, Batalionul 495 Infanterie„Cãpitan ªtefan Soverth” ºi Batalionul 341 Infanterie.

Dupã aproximativ doi ani ºi jumãtate la comandabrigãzii, odatã cu punerea în aplicare a hotãrârii ConsiliuluiSuprem de Apãrare a Þãrii nr. S 47 din 2009, s-a creat o nouãoportunitate pentru mine, iar conducerea armatei, respectiv,ºeful Statului Major General, a considerat sã-mi oferefuncþia de comandant al Brigãzii 9 Mecanizate „Mãrãºeºti”,care s-a înfiinþat la 1 octombrie, în garnizoana Constanþa.

Misiunea a fost ºi este în continuare deosebit de dificilã,având în vedere faptul cã traversãm cu toþii o perioadã încare fondurile ºi resursele financiare sunt limitate. Am fostavansat la gradul de general de brigadã la 1 decembrie 2009,ca o încununare a muncii depuse ºi a rezultatelor obþinutede-a lungul timpului.

- Sectorul dumneavoastrã de responsabilitate, Brigada 9Mecanizatã, acoperã o parte dintr-uun teritoriu care poartão mare încãrcãturã emoþionalã. Ce reprezintã pentruDobrogea aceastã mare unitate?

- Prin înfiinþarea acestei brigãzi în zona de operaþii desud-est se realizeazã un echilibru de forþe la nivel tactic,operativ, dar ºi strategic, vorbind la nivelul întregii armate,prin faptul cã aceastã zonã de operaþii este una deosebit desensibilã. Are deschidere ºi cãtre mare, ºi cãtre graniþa de esta NATO, iar posibilele acþiuni militare care se pot desfãºuraaici sunt de o mare complexitate. Intervenþia unor forþe dinafara zonei ar necesita unele manevre complexe peste fluviulDunãrea ºi braþul Borcea, având în vedere existenþa a numaidouã puncte de trecere peste ele. Faptul cã brigada a fostdotatã inclusiv cu un batalion de tancuri reprezintã un motivîn plus cã este necesarã ºi importantã în aceastã zonã. Ceeace am învãþat din campaniile anterioare, din luptele purtatepe aceste meleaguri de cãtre armata românã în cele douãrãzboaie mondiale, demonstreazã necesitatea existenþei uneistructuri din forþele terestre, cu atât mai mult cu cât zonaimpune în mod deosebit ducerea unor acþiuni de luptãîntrunite ºi integrate, în cooperare cu forþele navale, dar ºi cu

forþele aeriene. - Ce impact are asupra misiunii dumneavoastrã

pregãtirea ºi desfãºurarea de zi cu zi a operaþiilor?- Brigada, deºi este în curs de formare, desfãºoarã deja

activitãþi de pregãtire pentru luptã, deoarece avem, atâtunitãþi operaþionalizate, preluate de la fosta Brigadã 34Infanterie, cât ºi unitãþi nou constituite. Încercãm sãîmbinãm continuarea activitãþilor la unitãþile operaþionali-zate cu demararea instrucþiei la unitãþile nou constituite, pen-tru ca, la finele anului 2010, toate unitãþile brigãzii sã ajungãla un nivel al capacitãþii operaþionale complete, care sã lepermitã trecerea la executarea urmãtoarelor misiuni ordo-nate. Nu demult, am pregãtit ºi desfãºurat un exerciþiu derezolvare a unei situaþii tactice cu comandamentul brigãzii.Conform planului cu principalele activitãþi, vom continua cuun exerciþiu de comandament pe hartã de tip MAPEX, înperioada 18-20 mai, apoi cu un exerciþiu de comandament decomunicaþii ºi informaticã în teren CTX, în luna octombrie,ca parte a exerciþiului de nivel strategic condus de StatulMajor General, DACIA 2010.

O altã activitate importantã, care nu trebuie scãpatã dinvedere, are ca subiect evaluarea forþelor puse de România ladispoziþia iniþiativei SEEBRIG, subunitãþi care sunt dislo-cate în garnizoana Topraisar. În perioada 19-21 aprilie, aces-tea vor fi evaluate de cãtre comandantul SEEBRIG, care seva deplasa în România, ºi de cãtre o echipã a comandamen-tului. Deja am început pregãtirea lor ºi ne aflãm pe un drumascendent.

- Calitatea oamenilor de care sunteþi înconjurat vãreprezintã. Ei sunt cei de care vã simþiþi mândru, care vãasigurã succesele ºi pe care îi sprijiniþi la nevoie. Suntcamarazi ce nu au nevoie de recunoºtinþã, dar care meritãsã fie amintiþi. Ce pãrere aveþi despre staff-uul brigãzii?

- Când s-a constituit aceastã mare unitate, oamenii auvenit din diferite unitãþi sau structuri. Dar, am avut mareaºansã de a lucra la comanda brigãzii înconjurat de oameni cuo experienþã bogatã, oameni foarte bine pregãtiþi. Un exem-plu ar fi locþiitorul comandantului, colonelul Vasile Vreme,fost comandant al Batalionului 341 Infanterie, care are numai puþin de trei misiuni în teatrele de operaþii sau colonelulAdrian Soci, ºeful de stat major al brigãzii ºi fost comandantal Batalionului 300 Infanterie Mecanizatã, care a fost dedouã ori în misiuni internaþionale. Colonelul Teodorescu,ºeful Operaþiilor ºi Instrucþiei, a activat ca ofiþer de statmajor într-un comandament multinaþional în Afganistan, darare ºi alte misiuni. ªi la nivelul ºefilor de birouri sunt oamenicu o pregãtire bunã. Mie, însã, îmi revine misiunea de a îiface sã acþioneze, pentru a realiza o coeziune ºi o unitatea degândire în cadrul comandamentului. Cu un colectiv unit,rezultatele se vor vedea în cel mult trei luni de zile.

- Un principiu de viaþa de care te laºi guvernat este maipuþin intuit sau conºtientizat când vine vorba de practicavieþii. Este mai mult ca un reflex necondiþionat. Principiulnu este al tãu, decât atunci când îl trãieºti. Atunci îl înþele-gi pe deplin ºi, de fapt, aceasta este marea provocareumanã. Aveþi un asemenea principiu?

- Fiecare dintre noi are cel puþin un principiu dupã carese ghideazã. Mie îmi plac lucrurile simple, directe ºi, caurmare, acþionez aºa cum gândesc. Prefer planurile simple ºiuºor de conceput ºi nu sunt adeptul birocraþiei excesive, cucare ne confruntãm, din pãcate, în aceastã perioadã. Aº vreasã ne concentrãm mai mult asupra problemelor de operativi-tate a unitãþilor ºi de instrucþie, în defavoarea altor activitãþi,sã le spunem administrative.

Avansarea în gradul de general de brigadã a fost, pentrumine, cea mai mare satisfacþie profesionalã ºi reprezintã orecunoaºtere a meritelor mele ºi ale întregului personal anga-jat în cadrul ISU Timiº. Dar, nu se opreºte totul aici. Gradulobþinut mã obligã ºi mai mult!

Cristina FRATU

Nimen i nu a fo s t onora t n i c ioda tã pen t ru ceea ce a p r im i t

OOnnooaarreeaa eessttee rreeccoommppeennssaa ppeennttrruu cceeeeaa ccee aa ddããrruuii ttInterviu cu generalul de brigadã dr. Vasile Hermeneanu, comandantul Brigãzii 9 Mecanizate

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 6 (286) din 31 martie 2010

Poligonul din CINCU, situat la câþiva kilometride Fãgãraº, locul de desfãºurare a multor exerciþiide mare amploare, cum a fost ºi exerciþiul ROUEX2009, este ºi în acest an gazda multor altor exerciþiide instruire pentru unitãþi ºi mari unitãþi din com-punerea forþelor terestre.

Nu s-a încheiat bine exerciþiul prin simulareSIMEX, cu Brigada 1 Mecanizatã, unde unitateainstruitã a fost Batalionul 495 Infanterie „CCããppiittaannªªtteeffaann SSoovveerrtthh”, desfãºurat la Universitatea Naþio-nalã de Apãrare „CCaarrooll II”, în cadrul Centrului deInstruire prin Simulare, cã au luat-o de la capãt.Militarii din cadrul Batalionului 495 Infanteriesunt la al doilea exerciþiu în acest an, dupã cel de laU.N.Ap. Gazdele din cadrul poligonului au fostfoarte primitoare cu militarii batalionului,oferindu-le toate condiþiile, atât de cazare, hrãnire,dar ºi de antrenare în condiþii cât mai reale.

Luni, 22 martie, comandantul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, general-maior Nicolaie DOHOTARIU adecis sã facã o vizitã în poligonul Cincu, sã-i vadã pemilitarii batalionului cum se instruiesc. Încã de lasosire, domnul general-maior Nicolaie DOHOTARIU afost întâmpinat de cãtre comandantul Brigãzii 1

Mecanizate, colonel Marius HARABAGIU. Acesta l-ainformat pe comandantul diviziei despre nivelul deinstruire, stadiul la care s-a ajuns ºi programul din aceazi al batalionului.

BBrriieeffiinngg iinn lliimmbbaa lluuii SShhaakkeessppeeaarree

Comandantul diviziei a participat la briefingulde informare, prezentat de cãtre locotenent-colonelul Aurel GODEANU, din cadrul cen-

trului de instruire al poligonului Cincu. Scenariul exer-ciþiului este unul fictiv pentru întrebuinþarea forþelor încadrul unei operaþii non Articol 5, de apãrare colectivãa teritoriului NATO. Acþiunile de luptã s-au desfãºuratîntr-o zonã de pe glob numitã CINCONIA, constituitã

anume pentru a corespunde scopului exerciþiului. Laacest exerciþiu au participat 162 de militari din cadrulbatalionului. Dupã acest briefing de informare, coman-dantul diviziei a fost invitat de cãtre comandantulBrigãzii 1 Mecanizate la briefingul de informare alcomandantului batalionului. Încã de la intrarea în salade briefing, comandantul diviziei a primit raportul dinpartea comandantului Batalionului 495 Infanterie,locotenent-colonelul Dorin TOMA. Surpriza pregãtitãcomandantului diviziei a fost aceea cã întreg briefinguls-a desfãºurat în limba englezã. Toþi participanþii labriefing au vorbit în limba lui Shakespeare, concluzieprezentatã ºi de cãtre comandantul diviziei general-maior Nicolaie DOHOTARIU, care a fost surprins deaceastã prezentare a briefingului. Încã o datã se vede cãla comanda brigãzii a venit un om cu o imaginedeschisã spre Alianþã, care încearcã ºi reuºeºte sãinoculeze ideea cã suntem o þarã membrã NATO ºi, caatare, trebuie sã cunoaºtem toate procedurile de lucrudin cadrul Alianþei Nord Atlantice

TTrreecceerreeaa pprriinn bbaarraajj

De la briefing, am pornit în locul de dispunerea militarilor pentru a-i vedea la lucru. Înpunctul de comandã al batalionului din

poligon, comandantul diviziei a vizi-tat locul de dispunere ºi a purtat odiscuþie cu câþiva comandanþi decompanii ºi plutoane, concluzia fiindcã mai este nevoie de multã muncã,de studierea regulamentelor ºi de oelaborare întocmai conform stan-dardelor NATO a documentelor. Dinpunctul de comandã, comandantuldiviziei a fost condus la un punct deacces de pe traseu, unde a fostprezentat modul de operare al mili-tarilor în momentul în care seforþeazã o trecere printr-un baraj.

La finalul zilei, comandantuldiviziei s-a declarat mulþumit de celevãzute, dar existã loc ºi de mai bine.Pânã la finalul exerciþiului, scopurilepropuse vor fi atinse, astfel încâtbatalionul sã intre într-o nouã etapãde instruire, colectivul sã fie mai unitºi sã utilizeze procedurile standardNATO de conducere a acþiunilorforþelor.

Plutonier Radu SÃCÃREA

D e l a C I S M , l a C i n c u

Conform calendarului creºtin ortodox, în anul 2010, esterânduit ca Sfintele Paºti sã fie serbate la 4 aprilie. Prinurmare, Sãptãmâna Mare sau a Patimilor începe cu DuminicaFloriilor (Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim).Poate fi privitã ca o scarã pe care, prin evlavie, pocãinþã, postºi iertare, orice credincios avanseazã treptat spre înãlþareaspiritualã. Sunt zile de doliu profund, în care postul seînãspreºte ºi orice activitate este dedicatã ritualurilor creºtineîn aºteptarea Învierii. În acest rãstimp, femeile trebuie sã intreîn bisericã cu capul acoperit cu batic negru, pentru a primicum se cuvine rugãciunile, cânturile ºi paremiile (fragmenteliturgice din Vechiul Testament) specifice. În fiecare searã, seva da ascultare unei Evanghelii, pentru ca la Denia Micã, ceade Joi, sã fie citite toate cele 12 Sfinte Evanghelii. Sunt atâtde puternice ºi de purificatoare, încât nimic nu ne poate facesã ne înfruptãm pe deplin din taina ºi bucuria Învierii precumaceste slujbe menite sã ne primeascã trupul ºi sufletul prinreculegere ºi rugãciune.

În Sãptãmâna Mare se þine post aspru, mai ales dacã nu aireuºit sã faci asta pânã acum. Se face curãþenie exemplarã încasã, se fac haine noi. Deºi se þin pe tot parcursul PostuluiMare, Deniile din Sãptãmâna Patimilor atrag ca un magnetcredincioºii. Cuvântul „Denie” vine din limba slavonã sau dinlimba rusã, definind o slujbã de zi, de dimineaþã, fiind, defapt, o Utrenie desfãºuratã dupã un tipic specific acesteiperioade, în seara de dinaintea zilei pentru care este destinatã.Astfel, Denia de luni se þine duminicã seara, cea de marþi, luniseara ºi tot aºa. Deniile sunt încãrcate de magie. Pãcatele sezdrobesc sub puterea lor, sufletul se tulburã aflând din taineleSfintei Scripturi, în timp ce lumina sacrã înalþã spirituloricãrui creºtin.

În Sfânta ºi Marea Luni îl pomenim cu toþii pe Iosif celPreafrumos, care a fost vândut de propriii lui fraþi, pe 30 dearginþi, unor negustori, la fel cum ºi Iuda ºi-a trãdat Învãþã-torul, pentru aceeaºi sumã.

Pilda celor 10 fecioare, a înþelepciunii, este adusã lacunoºtinþa credincioºilor în Sfânta ºi Marea Marþi. Fiind maiînþelepte, 5 dintre fecioare ºi-au drãmuit untdelemnul pentrucandele, încât sã le ajungã pânã la ieºirea în întâmpinareamirelui, în timp ce, celorlalte li s-au stins candelele din cauzanechibzuinþei. Candela e simbolul faptei de milostenie, iartâlcul pildei trebuie interpretat ca atare.

Femeia pãcãtoasã e pomenitã în Sfânta ºi Marea Miercuri.Atât de împovãrat îi era sufletul, încât, aflând cã Mântuitorulera în casa lui Simion Leprosul, a luat un vas cu mir înmires-mat, pentru a I-l turna lui Iisus pe creºtet ºi cu pãrul ei a ºterslacrimile ce-i picurau pe picioare Fiului lui Dumnezeu.Smerenia ei a fost rãsplãtitã, fiind transformatã în mironosiþã(femeie ce are dreptul sã ungã cu mir). Iuda L-a vândut totastãzi pe Învãþãtor. Gestul lui a fãcut ca ziua de miercuri sãfie zi de post pe tot parcursul anului.

Zi foarte importantã, Sfânta ºi Marea Joi este dedicatãDeniei Mici. Acum ni se aminteºte cum ucenicilor li s-auspãlat picioarele de cãtre mântuitor, fiindu-le oferitã pilda

smereniei. Tot în aceastã zi, a avut loc Cina cea de Tainã,s-a þinut rugãciunea cea mai presus de fire, în Grãdina Ghe-tsimani, iar cei ce voiau sã-l ucidã pe Iisus au reuºit sã-Lprindã prin trãdarea lui Iuda.

Joia Mare e pentru pomenirea morþilor. În timpul deniei,se citesc cele 12 Evanghelii, adicã tot atâtea fragmente câtnumãrul apostolilor, extrase din cele 4 Evanghelii. La fineleslujbei, se scoate Sfânta Cruce în mijlocul bisericii. Bolnavii,fetele, dar ºi cei aflaþi în necaz, înnoadã acum mãtãnii sausforicele, fiecãrui nod corespunzându-i o dorinþã pusã în tim-pul citirii unei Evanghelii. Acestea se poartã apoi ca talis-mane aducãtoare de noroc ºi sãnãtate. În aceastã zi, cei careau postit ºi s-au spovedit, pot fi împãrtãºiþi.

De azi pânã la Înviere, în biserici nu se mai trag clopotele,ci se bate numai toaca. În Joia Mare, nu se fac nici un fel detreburi casnice, excepþie fãcând vopsitul ouãlor în roºu. Totatunci, nu e bine sã dormi, cãci vei fi leneº tot anul.

Vinerea neagrã e zi de doliu pentru creºtini. În aceastã zia pãtimit ºi a fost rãstignit Iisus. E una din zilele de peste anîn care nu se oficiazã Sfânta Liturghie, care înseamnã „jert-fã”, considerându-se cã nu se pot aduce douã jertfe în aceeaºizi. În schimb, se oficiazã Denia Prohodului. Astãzi se trece pesub masa împodobitã cu flori, simbolul catafalcului, acoperitãcu Sfântul Aer, numit ºi Epitaf, o pânzã imprimatã cu icoanaÎnmormântãrii Domnului. La final, preoþii, slujitorii bisericiiºi credincioºii cântã Prohodul (o culegere de alese versuri,cântate pe trei stãri - linii melodice deosebit de frumoase, cefac referire la patimile, rãstignirea ºi înmormântarea Domnu-lui nostru Iisus Hristos, dar ºi la speranþa apropiatei Învieri),apoi înconjoarã biserica cu Sfântul Aer, într-o atmosferã defireascã îmbogãþire duhovniceascã.

În Vinerea Mare se þine post negru ºi nu se lucreazã. Chiardacã trebuie îngropat vreun mort, înmormântarea se va facenumai cu bãtãi de toacã. Cei ce nu þin post negru nu au voiesã consume urzici ºi oþet, pentru cã lui Iisus I s-a dat sã beaoþet, dupã ce a fost biciuit. Nu se frãmântã ºi nu se coacepâine, ca sã nu se ardã mâinile Maicii Domnului, aflatã îndurere ºi rugãciune.

Dacã plouã în Vinerea Seacã, se zice cã anul va fi mãnos,iar de nu, anul va fi neroditor.

Sâmbãtã este prãznuitã îngroparea trupeascã a Mântu-itorului, pogorârea Lui în Iad, pentru izbãvirea de pãcate aomenirii ºi trecerea în viaþa veºnicã. Este o zi de relaxare ºireculegere, asemenea odihnei în Mormântul Sfânt a lui IisusHristos. În Sâmbãta Mare, se coc pasca ºi cozonacii ce vor fiduse la slujba de Înviere pentru a fi sfinþite, se sacrificã mieii,se preparã drobul, friptura ºi borºul.

Aºadar, sã fim cu toþii prezenþi în bisericile strãmoºeºti ºisã ne rugãm: „Cinei Tale celei de Tainã, Fiule al luiDumnezeu, astãzi pãrtaº mã primeºte. Cã nu voi spune vrãj-maºilor Tãi Taina Ta, nici sãrutare Îþi voi da ca Iuda, ci catâlharul mãrturisescu-mã Þie: Pomeneºte-mã, Doamne,întru împãrãþia Ta! Amin!”

Col. (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 6 (286) din 31 martie 2010Pagina 6

Primul Rãzboi Mondial a ridicat în faþa poporului românprobleme de mare însemnãtate pentru soarta naþiunii. Tocmaide aceea, lupta pentru unitate naþionalã a intrat în faza finalã,angrenând toate forþele sociale ºi politice, atât din vecheaRomânie, cât ºi din provinciile româneºti subjugate,imprimând rãzboiului purtat de România un profund caracternaþional. Manifestaþiile ºi demonstraþiile populare în sprijinulînfãptuirii dezideratului unitãþii naþional-statale, organizate întot cursul rãzboiului, zecile de mii de voluntari de pestehotare, înrolaþi în lupta pentru cauza întregirii þãrii, suntnumai câteva fapte care dãdeau glas voinþei de unitate statalãa întregii naþiuni române.

Încrederea în apropierea ceasului izbãvitor era atât demare, încât nici dramaticele evenimente din toamna anului1916 ºi din primãvara anului 1917, când douã treimi din teri-toriul României au fost cotropite de armatele Puterilor Cen-trale, nu au putut stãvili dorinþa ºi voinþa neclintitã de unire atuturor românilor. Teritoriul României rãmas necotropit adevenit simbolul salvãrii naþiunii române, al nãzuinþelor defãurire a României unite. Prin efortul susþinut al maselor largi,armata românã a devenit un puternic scut de apãrare a glieistrãbune, atingând momentele de culme ale eroismului popu-lar la Mãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz.

În octombrie 1917, a fost deschis la Chiºinãu, Congresulsoldaþilor moldoveni. Timp de mai multe zile, au fost dezbã-tute aici o serie de probleme cu caracter politic ºi socio-eco-nomic de mare importanþã ºi s-a hotãrât „autonomia teritori-alã ºi politicã a Basarabiei”, în cadrul Republicii FederativeRuse ºi „formarea, în cel mai scurt timp, a Sfatului Þãrii pen-tru o cârmuire a Basarabiei”. Sfatul Þãrii a fost conceput cao instituþie reprezentativã, formatã din deputaþi aleºi decomitetele orãºeneºti, congresul þãranilor, comisiunilejudeþene, cele comunale ºi profesionale. Atribuþiile sale eraude a coordona activitatea administrativ-politicã ºi de a redac-ta proiectul de proclamare a autonomiei Basarabiei.

În aceastã vreme, Imperiul Rus se afla în plinã descom-punere. Era vremea revoluþiei ruse. Popoarele din Imperiu îºirevendicau drepturile naþionale, la fel cum mai fãcuserã înanul 1905. Noul regim îºi crea un drum prin haos, pe care, defapt, el l-a creat ºi pe care îl adâncea mereu. Guvernul rusmanifesta tendinþe radicale, centraliste ºi de rusificare faþã deproblema naþionalã.

Proclamarea neatârnãrii este o cerinþã politicã a vremii.Consiliul Directorilor din Basarabia, organul executiv alSfatului Þãrii, neputând face faþã haosului creat de revo-luþionarii bolºevici din Basarabia, hotãrãºte sã facã apel laforþe din afarã. În consecinþã, se solicitã Guvernului român sãtrimitã trupe pentru a menþine liniºtea ºi a asigura securitateaBasarabiei. Armata românã a intrat în Chiºinãu, sub comanda

generalului Broºteanu, la 13 ianuarie 1918. Guvernul sovietic,nemulþumit, a rupt relaþiile cu România.

În aceste condiþii, luând ºi exemplul Ucrainei, la 24 ianu-arie/6 februarie 1918, la Chiºinãu, Sfatul Þãrii a dat oDeclaraþie prin care proclama Basarabia „Republicã Demo-craticã Moldoveneascã slobodã, de sine stãtãtoare ºi neatâr-natã”, având ea singurã dreptul de a-ºi hotãrî soarta pe viitor.

La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Þãrii, dând glas opinieimaselor populare, a adoptat, cu o majoritate covârºitoare de

voturi, hotãrârea Unirii Republicii Moldoveneºti cu România.„Republica Democraticã moldoveneascã (Basarabia), înhotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagrã ºi vechilegraniþe cu Austria – se arãta în declaraþia oficialã de unire-,ruptã de Rusia acum o sutã ºi mai bine de ani din trupulvechii Moldove, în puterea dreptului istoric ºi dreptului deneam, pe baza principiului ca noroadele singure sã-ºihotãrascã soarta lor, de azi înainte ºi pentru totdeauna seuneºte cu mama sa, România”. Hotãrârea de Unire, discutatãîn Sfatul Þãrii, a fost adoptatã, cu 86 de voturi pentru, 3 voturicontra ºi 36 de abþineri (13 deputaþi au lipsit) în numele a1.810.000 din cei 2.725.000 de locuitori ai Basarabiei în1918, ceea ce însemna 66,42% din totalul lor.

Actul de unire a fost primit în numele Guvernului, înaceeaºi zi, la Chiºinãu, prin premierul AlexandruMarghiloman. În întreaga Românie au avut loc uriaºe adunãri,în cadrul cãrora muncitori, þãrani, intelectuali, militari, profe-sori, studenþi, tineri din cele mai diverse stãri sociale, orientãripolitice au salutat, prin moþiuni, telegrame, Unirea Basarabieicu România.

Un martor la acele importante evenimete din viaþa

românilor, Ioan Buzdugan, spunea la 27 martie/9 aprilie 1918,în Sfatul Þãrii, cã: „Noi trebuie sã arãtãm lumii întregi cãvrem sã fim uniþi nu numai cu mama noastrã România, ci ºicu fraþii noºtri din Transilvania ºi Bucovina”. La fel a vorbitºi Ion Inculeþ la banchetul oferit de premierul AlexandruMarghiloman: „Noi azi am fãcut unirea. Credem cã va veniun timp când vom face o unire ºi mai mare ca cea de azi”.

Regele Ferdinand telegrafia: „Un vis frumos s-a înfãptuit.Din suflet mulþumesc Bunului Dumnezeu cã mi-a dat, în zilede restriºte, ca o mângâiere, sã vãd – dupã o sutã de ani – pefraþii noºtri basarabeni revenind la Patria Mamã”. ActulUnirii a fost promulgat de Regele Ferdinand ºi publicat înMonitorul Oficial din 10 aprilie 1918.

Sfatul Þãrii avea sã declare, la 27 noiembrie/10 decembrie1918, cã Basarabia a renunþat la condiþiile de unire specificateîn Actul de la 27 martie 1918, fiind încredinþatã cã, înRomânia tuturor românilor, regimul democratic este asiguratpe viitor. Sfatul Þãrii, dupã aplicarea votului universal ºirezolvând chestiunea agrarã, va anula celelalte condiþii stipu-late în Actul Unirii din 27 martie ºi declarã unireanecondiþionatã a Basarabiei cu România.

Astfel, se poate observa formele organizatorice, conþinutulºi substanþa miºcãrii naþionale din Basarabia, ceea cedovedeºte existenþa unei conºtiinþe clare a unitãþii de neam ºiprefigureazã celelalte douã acte finale ale Marii Uniri.

Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918 ºiîncheierea procesului de fãurire a statului naþional unitarromân au marcat ultima etapã pe drumul larg ºi greu al refa-cerii unitãþii naþionale ºi de stat a poporului român pe vecheavatrã strãmoºeascã a Daciei. Unirea din 1918 a concretizat nunumai momentul final al unui proces istoric, obiectiv curãdãcini multimilenare, ce îºi trage seva din comunitatea deviaþã economicã, politicã ºi culturalã, de neam ºi limbã apoporului român, din întreaga sa dezvoltare anterioarã, dar înacelaºi timp, a legiferat un act de dreptate istoricã, realizatprin lupta atâtor generaþii de înaintaºi, prin enorme sacrificiimateriale ºi umane.

În fapt, Unirea din 1918 nu a fãcut decât sã desfiinþezegraniþele fictive, artificiale, trase pe harta ºi pe trupul poporu-lui român de cãtre marile imperii ale timpului, care prin politi-ca lor de presiune, de jafuri ºi dictat îl determinaserã sã trã-iascã o lungã perioadã în provincii istorice separate, îl obliga-serã ca o mare parte a valorilor sale materiale ºi umane fãu-rite cu trudã ºi cu sudoare sã se verse în visterii strãine,poleind palatele ºi reºedinþele imperiilor vecine sau sã fie dis-truse în timpul atâtor rãzboaie pe care românii le-au purtatpentru apãrarea þãrii, apãrând în acelaºi timp civilizaþia ºiliniºtea atâtor popoare din apusul Europei.

Prof. dr. Costin SCURTU

Unirea Basarabiei cu Þara Mamã, România, la 27 martie/9 aprilie 1918

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

Aceastã carte este un prim volum al domnului profesordr. Costin SCURTU, director al Muzeului Militar Naþio-nal, filiala Constanþa, în care este marcatã o istorie aDobrogei, cu fluctuaþiile ei de la extaz la agonie. Autoruls-a dovedit a fi un demn urmaº al lui Dumitru ALMAª ºiIoan SCURTU, mai ales în ceea ce priveºte constanþa pre-ocupãrilor sale ºtiinþifice în domeniul istorico-militar.

Dupã cum aflãm în prefaþa acestui volum, semnatã deprofesorul universitar dr. Gheorghe DUMITRAªCU,Costin SCURTU ar fi putut realiza o carte strict militarã,asemenea unui regiment de cifre,plinã de statistici, dar a preferat oprovocare. Astfel, în locul unuischelet strãlucitor, care sã su-gereze realitatea, el oferã chiarrealitatea, aºa cum a fost ea!Diviziile nu au mai fost imple-mentate în Dobrogea ºi materiali-zate prin oºteni dobrogeni, ci aufost elegant plasate într-un cadrunatural ºi istoric.

Deºi istoric „civil” angajat înarmata românã, autorul abordeazãîn profunzime structurile militare,legile, înzestrãrile militare, instrucþia, problemele de statmajor ºi geostrategice, având în vedere vecinãtateaBulgariei ºi a Rusiei, care a influenþat de-a lungul timpu-lui, diferitele alianþe militar-politice. Baza documentaris-ticã a lucrãrii face parte din arhivele militare ºi naþionaleromâne, dar Costin SCURTU apeleazã la toate categoriileclasice cunoscute pentru lucrãrile de aceastã facturã, inclu-siv presa timpului, cea contemporanã cu Dobrogea dinperioada 1878 – 1919, punând accent pe articolele referi-toare la subiecte militare. Conþinutul ºtiinþific al cãrþii nueste astfel minimalizat, peisajul de epocã este practic ofe-rit, iar istoria Diviziei 9 Infanterie, de la Constanþa, ºi ceaa Diviziei 10 Infanterie, de la Tulcea, dar ºi a altor unitãþidin Dobrogea, este surprinsã mustind de realitate.

Autorul se manifestã conturând portrete, descriind acþi-uni, încadrând evenimentul pe arii foarte largi. Toatãaceastã dezlãnþuire porneºte de la o realitate sublimã ceþine de personalitatea lui Costin SCURTU: când se simteîncorsetat de rigorile manifeste ale genului istoric, sefoloseºte cu eleganþã ºi talent de latura umanã a scriitoru-lui.

Cititorii acestui prim volum vor descoperi, cu sigu-ranþã, în spatele cuvintelor, un romantic incurabil, datoritãpreocupãrii lui continue de a reconstitui trecutul, de a-lface prezent atunci când, desigur, nu mai existã în reali-tate! (F.C.)

Calendarul Deniilor din Sãptãmâna PatimilorCartea din vitrinã

Costin ScurtuAArrmmaattaa TTeerreessttrrãã RRoommâânnãã

ddiinn DDoobbrrooggeeaa ((11882299 –– 11991199))

Soþul ºi soþia aveau un câine rãu. Sehotãrãsc sã scape de el.

Soþul ia câinele, se urcã în maºinã, îlduce la câteva strãzi distanþã ºi îl lasãacolo. Se întoarce soþul acasã ºi peste 2ore, hop ºi câinele la uºã.

A doua zi, se urcã soþul în maºinã, iacâinele ºi îl duce în alt cartier. Seîntoarce acasã, peste 2 ore, iar aparecâinele la uºã.

A treia zi, ia ãsta câinele îl bagã înmaºinã, dã ture prin oraº, o ia pe tot felulde strãzi, se învârte… Lasã câinele se urcãîn maºinã ºi pleacã.

Peste 2 ore sunã telefonul în casã.Rãspunde nevasta…

Soþul:- Nevastã, s-a întors câinele acasã?- Da, s-a întors.- Dã-l la telefon cã m-am pierdut.

☺☺- Nevastããã! Nevastããã! Fã-þi baga-

jele! Am câºtigat un milion de dolari!- Pentru ce sã-mi fac bagajele? Munte

sau mare?- Nu mã intereseazã! Numai sã dis-

pari cât mai repede!☺☺

Un tip îi povesteºte unui prieten ce apãþit cu o zi în urmã:

- Mã trezesc de dimineaþã ºi plec laserviciu. Când ies din bloc, exact lascarã, doi inºi îl bãteau pe unul.

- ªi?- M-am gândit: sã mã bag, sã nu mã

bag? Dar, þinând cont de faptul cã mãgrãbeam la serviciu, nu m-am bãgat. Laprânz, în faþa restaurantului undemãnânc de obicei, 4 inºi îl bãteau peunul.

- ªi?- Mã grãbeam spre masã, aºa cã iarãºi

nu m-am bãgat. Seara, când mãîntorceam acasã, la ieºirea din metrou,ºase inºi îl bãteau pe unul. Acum nemai-având nimic de fãcut, m-am bãgat.

- ªi?- Mamã, ce l-am mai bãtut pe tipul

ãla!!☺☺

Soþia, supãratã cã soþul ei îºi lua înfiecare zi de lucru ºi acasã, îi spune aces-tuia:

- Dragã, nu îþi ajunge cât munceºti laserviciu? Chiar trebuie sã mai lucrezi ºiacasã?

- Draga mea, dar multã lume îºi con-tinuã munca de la serviciu ºi acasã.

- Da, dar nu toþi sunt medici legiºti catine!!!

Fãrã creier, dar inteligenteCercetãtorii francezi de la Centrul de Cercetare

Paul Pascal, din cadrul Universitãþii Bordeaux, auproiectat niºte capsule inteligente care sunt capabile sãelibereze conþinutul lor, la cerere, doar prin creºtereatemperaturii.

Noul sistem deschide drumul cãtre aplicaþii înindustria alimentarã sau a parfumurilor, dar ºi în agri-

culturã unde, deexemplu, distri-buirea pesticide-lor se poate face

numai dupã ce temperatura a ajuns la o anumitã va-loare.

Eliberarea unei substanþe încapsulate, cum ar fi înmedicinã un agent terapeutic, se bazeazã de obicei pefolosirea substraturilor de siliciu. Concret, prin inter-mediul porilor sau prin dizolvare, dar procesul are locîn mod necontrolat.

Noutatea cercetãrii constã în crearea unei substanþecare, la temperatura de producþie, este lichidã, iar latemperatura ambiantã, se aflã în stare solidã. Emulsiaeste stabilizatã sub formã de picãturi care se pot stoca.Încãlzirea lor permite tranziþia dintr-o stare în alta ºiastfel duce la o eliberare controlatã a substanþei maidense.

Metoda ar putea fi folositã ºi la monitorizareaprospeþimii produselor alimentare sau la eliberareaunui parfum în aer sau pe materiale textile. De aseme-nea, este posibilã rãspândirea unui agent terapeutic pepiele; în acest caz, ar putea fi declanºatã la nivel localprin frecare, deoarece astfel se provoacã încãlzireazonei.

Turbinele inteligente simt ºi vãd vântul

Cercetãtorii danezi au testat cu succes o turbinã devânt care intuieºte direcþia ºi intensitatea vântului.Tehnologia se bazeazã pe laser ºi prelungeºte durata deexploatare a turbinelor de vânt.

Totodatã, permite creºterea producþiei de energie înacelaºi timp cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon.Anemometrul, adicã instrumentul care mãsoarã vitezavântului, se bazeazã pe laser ºi este încorporat în rotorpentru a creºte generarea deelectricitate. Experþii esti-meazã cã viitoarele turbine devânt vor produce energie cumai multã eficienþã. Nouatehnologie permite turbinelorsã „vadã” vântul, înainte de a lovi paletele. În acestmod se optimizeazã poziþia paletelor, iar vântul estefolosit cu eficienþã, turbina având o duratã deexploatare mai mare.

Industria de profil este în creºtere datoritãpotenþialului pe care îl prezintã în ceea ce priveºte pro-ducerea energiei din surse regenerabile, aceasta fiinduna dintre soluþiile globale în lupta cu schimbãrile cli-matice.

Calculele specialiºtilor aratã cã tehnologia poatecreºte producþia de energie cu pânã la 5%. Pentru oturbinã de vânt de 4 MW, experþii spun cã poate fivorba de un câºtig financiar de 200.000 de coroanedaneze pe an (peste 25.000 de euro pe an). Emisiile dedioxid de carbon s-ar putea reduce cu 25.000 de tonepânã în anul 2025, dacã fiecare a zecea turbinã esteechipatã cu aceastã tehnologie (LIDAR).

(sursa www.ºtiinþã.info) Cristina FRATU

MOZAICCurierul ARMATEINr. 6 (286) din 31 martie 2010

Pagina 7

LLaappttooppuurrii îînn ccuulloorriiSSoonnyy VVAAIIOO EE

Gama notebook-urilor multimediaVAIO E se îmbogãþeºte cu o nouã serieconceputã pentru utilizatorii care vor sãîmbine stilul cu utilitatea. Seria VAIO Ede 14 inch atrage atenþia, în primul rând,prin noile nuanþe ale carcasei, roºu ºialbastru.

Display-ul LED de 35,5 cm (14inch), cu noile culori ale serie E, are orezoluþie de 1600x900 pixeli, iar rapor-tul wide de 16:9. Toate modelele serieiE sunt concepute plecând de la princi-piul de utilizare zilnicã. Astfel, utiliza-torii nu trebuie decât sã apese butonulWEB pentru a accesa toate funcþiile denavigare ºi editare pe internet, fãrã sãdeschidã sistemul de operare prinsecvenþa de butare. În plus, aplicaþiaQuick Web Access permite navigarea înpagini multiple ºi afiºarea multiplã pe

ecran. Butonul dedicat ASSIST acceseazã

rapid aplicaþia VAIO Care, cefaciliteazã diagnosticarea ºi rezolvareaoricãrei probleme de sistem, prin doar

câteva click-uri. Chiar ºi atunci cândsistemul de operare nu se iniþiazã corect,utilizatorul poate apãsa butonulASSIST, iar aplicaþia VAIO Care îl vaghida prin metoda de diagnosticare aproblemei, oferind variante desoluþionare fãrã bãtãi de cap.

Modelele seriei VAIO E includ pro-cesoarele Intel Core ºi 4 GB de memorieDDR3, care faciliteazã rezolvarearapidã a oricãrei sarcini. În plus, datoritãunitãþilor de procesare vizualã ATIMobility Radeon 5000, utilizatorii potedita fotografii sau pot viziona filme deînaltã definiþie.

Trei porturi USB poziþionate lateralsunt completate de un al patrulea porteSATA/USB. Adãugaþi un hard diskSATA extern pentru a vã bucura detransferuri de pânã la 6 ori mai rapidedecât prin portul USB 2.0, fiind ometodã mult mai eficientã de salvaresigurã a fiºierelor media sau de editare aclipurilor video.

UUnn pprreevviieeww aall ppllaattffoorrmmeeii IInntteerrnneett

EExxpplloorreerr 99Standardele ºi inovaþiile au fost în

centrul atenþiei la MIX10, pe mãsurã ceMicrosoft a fãcut o serie de anunþuricare subliniazã angajamentul companieifaþã de interoperabilitate ºi performanþãpe Internet.

Dean Hachamovitch, General Mana-ger Internet Explorer la Microsoft, adezvãluit Internet Explorer 9 PlatformPreview, cu suport extins pentruHTML5, graficã ºi text accelerate prinhardware ºi un nou motor JavaScript.

Microsoft a mai anunþat ºi cã va con-tribui la dezvoltarea de noi funcþii ºiîmbunãtãþiri în jQuery JavaScript

Library ºi acomunicatlansarea denoi kit-uris o f t w a r epentru dez-v o l t a t o r i(SDK-uri)Open DataP r o t o c o l( O D a t a ) ,care facili-teazã acce-

sul acestora la date din cloud, pentru acrea aplicaþii web cross-platform com-plete.

Microsoft a prezentat o serie despecificaþii tehnice, printre care unsuport pentru CSS3, Scalable VectorGraphics, o analizã XHTML ºi tag-urivideo ºi audio, folosind codec-uri stan-dard. Pe lângã acestea, Microsoft a arã-tat un nou motor JavaScript carefoloseºte multiplele centre ale chip-u-rilor moderne pentru a gestiona mai efi-cient resursele computerelor ºi pentru aîmbunãtãþi performanþa web. Alãturândinteroperabilitatea unui nou motorJavaScript ºi tehnologiei Direct 2D,Internet Explorer 9 permite dezvoltato-rilor web sã ofere utilizatorilor expe-rienþe complete.

Microsoft va lucra, de asemenea, laîmbunãtãþirea interoperabilitãþii dintreASP.NET ºi jQuery JavaScript Library,astfel încât, dezvoltatorii.NET vor puteaîncorpora mai uºor funcþii jQuery. Înplus, Microsoft va promova activ ºi vadistribui versiuni ale jQuery JavaScriptLibrary în pachete cu produse, cum ar fiMicrosoft Visual Studio 2010 ºiASP.NET MVC 2.

Cristina FRATU

C - M - R - I O C - P - U - P A R A L E L E -UªIERI-ROMB-AªA-TC-SN-FIÞE-INIÞIAÞI-T-CILINDRI-NUMÃR-MÃRUNT-EPIGRAME-TICURI-IL-AG-C-ZU-IMUNÃ-APLICE-RN-AªEZÃRI-NUR-SATANICI-INTIMI

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

- Descoperã greºeala doar atuncicând îi cunoºti remediul.

- Experienþa este numele pe carefiecare îl dã greºelilor sale.

- Adevãrul se aflã între limiteleînguste ºi precise, eroarea în schimbnu are hotare.

- Este una sã arãþi unui om cãgreºeºte ºi alta sã-l pui în posesia ade-vãrului.

- Adevãrul îºi pierde din demnitatecând îl aperi prea mult.

- Ignoranþa nu este inocenþã, cipãcat.

- Cel ce nu ºtie nimic nu se îndoieºtede nimic.

- Cu cât este mai nobilã mintea, cuatât mai mare e satisfacþia sa.

- Metafizica este gãsirea unormotivãri greºite pentru ceea ce cre-dem din instinct.

- Respectabilitatea este haina subcare cei sãraci cu duhul îºi acoperãprostia.

- Un prost se mai întâmplã sã aibã ºidreptate.

Selecþie realizatã deCol.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

“ A B R E V I E R I ”UNELE

FÃRÃ PATÃ

IRASCIBILÃ

ZIUA ADOUA

CAP DEPROST

SPUS LACUNUNIE

REA!

VAI DE EL

CÃPRIOA-RÃ

AªEZARERURALÃPRGRAM

DE ZI

MURDÃRIÞI

MICÃSPADÃ

GÃSITÃ CUGREU

UNITATEDE PUTERE

SCUTIT DEPEDEAPSÃ

REZUMAT

A TRAGELA POARTÃ

ÎNCÃIERÃRI

NU

LACURI ªIVOPSELE

CURB!

ÃI DE COLORIT

LUCRÃTORLA SIDEXÎN LIBER-

TATE

TABLÃ LAOSIA

CARULUIÎN SEIF!

FÃCUTFLEAªCÃ

RÃNIRE CULAMA

LUNÃ DEPRIMÃVARÃ

ªIRET LAMÃRÞIªOR

A FACEMOARTEDE OM

BIR CÃTRETURCI

PICÃ DINCER

PLECATULDIN STUP

TURE

GUSTULPELINULUI

BUIMÃCIT

ZIUA APATRA

LEMN DEFOC

DRAGULMAMEI

CHERCHE-LITÃ

A DEÞINE

FOI DETABLÃ

DORINÞÃDE MAI

BINE

OM CE SESACRIFICÃ

DESLUªIT

ÎN GRUP!PRIMA ZI

DUPÃWEEKEND

Ca sã ne ferim de inconºtienþa altora, trebuie sã con-ducem defensiv. Iatã câteva dintre regulile conduitei pre-ventive, în limbaj „ºoferesc”.

Foloseºte ambele mâini , la ora 10 ºi 14 ale volanu-lui ºi stai cu spatele drept în scaun. Controlezi maºinamai bine ºi intuieºti orice tendinþã de derapaj în curbecând eºti lipit de scaun. Abordeazã curbele din exterior.Astfel parcurgi traseul ideal ºi ai un câmp de vizibilitatemai mare la intrarea în curbã, pentru a vedea dacã cinevavine din sens opus. Nu frâna niciodatã în curbã. Frâna sepune înainte de curbã ºi apoi se accelereazã la ieºirea dincurbã. Frânatul în curbã înseamnã, mai ales dacã este udpe jos, derapaj necontrolat. Nu privi la botul maºinii, ci lacel mai îndepãrtat reper, astfel poþi vedea obstacolele dintimp. Evitã miºcãrile bruºte la volan. În caz de derapaj,nu frâna te poate scoate din încurcãturã, ci acceleraþia,împreunã cu retrogradarea. Chiar dacã ai obiceiuri decare nu te poþi dezvãþa (gen fumat), abþine-te de la eleatunci când cãlãtoreºti la viteze mari. Fã-þi un reflex dina te uita în toate oglinzile disponibile la un intervalprestabilit. Ordinea recomandatã este spate - dreapta -stânga - aºa-zisul „unghi mort”. Nu te þine þanþoº pebanda a II-a sub unicul motiv cã tu respecþi regulile decirculaþie ºi mergi cu viteza legalã. Poate unii se grãbescdin diverse motive. poate unii sunt „teribiliºti”. Deoarecetu nu eºti ºi conduci corect, treci pe banda I. Altfel îi veiobliga pe ei sã te „depãºeascã” pe banda I, iar unele rudeale tale vor sughiþa temeinic. Dacã îþi „taie” cineva faþa,nu rezolvi nimic dacã faci ºi tu la fel. Frâna bruscã în faþacuiva, pe care eºti supãrat, nu rezolvã diferendele peºosea. Pe lângã faptul cã el poate sta mai prost cu frânele,pune frânã mult mai târziu decât tine. Singurul lucru pecare îl obþii este un accident.

Sperând cã veþi aplica în practicã sfaturile noastre, nune rãmâne decât sã vã urãm „Drum bun!”

Stop accidentelor rutiere!Conduita la volan

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr.6 (286) din 31 martie 2010Pagina 8

În perioada 23-27 februarie, pârtiile Complexului Aplica-tiv-Militar „Bucegi” din Predeal au gãzduit desfãºurareaultimei runde a concursurilor aplicativ-militare de iarnã pentruunitãþile de instrucþie din cadrul Ministerului ApãrãriiNaþionale, etapã finalã organizatã de Direcþia Instrucþie ºiDoctrinã din Statul Major General.

La probele finalei, biatlon, ºtafetã ºi patrulã, au participatzece echipe, din toate categoriile de forþe ale ArmateiRomâniei. Ne referim la loturile din Brigada 81 Mecanizatã dinBistriþa, Brigada 2 Vânãtori de Munte Braºov, Brigada 61Vânãtori de Munte Miercurea-Ciuc, Brigada 2 InfanterieCraiova, Comandamentul Comunicaþiilor ºi Informaticii, StatulMajor al Forþelor Aeriene, Brigada 282 Mecanizatã dinFocºani, Batalionul 317 Cercetare Someºeni, ComandamentulLogistic Întrunit ºi Statul Major al Forþelor Navale.

Locotenent-colonelul Teodor POPA, ofiþer în Biroul Edu-caþie Fizicã din Direcþia Instrucþie ºi Doctrinã din Statul MajorGeneral, ºeful comisiei tehnice a competiþiilor aplicativ-mili-tare ºi sportive de iarnã pentru unitãþile de instrucþie, ediþiaPredeal 2010, specificã faptul cã aceastã competiþie are locanual ºi, începând cu anul 2007, se desfãºoarã în baza dinValea Râºnoavei a Clubului Sportiv Militar-Aplicativ„Bucegi” Predeal: „Este al patrulea an consecutiv când odesfãºurãm aici, deoarece este o bazã modernã de pregãtire ºiea nu se foloseºte doar pentru sportul de performanþã, ci oferãcondiþii ºi pentru instruirea militarilor din Brigada 2 Vânãtoride Munte Braºov, ajutându-ne sã desfãºurãm activitatea ºi sãasigurãm concurenþilor condiþii foarte bune de concurs. Sco-pul competiþiilor este de a vedea nivelul de pregãtire atins desportivii militari în pregãtire ºi a identifica pe cei mai buni ºicei mai reprezentativi sportivi, de la nivelul diviziilor, de lanivelul comandamentelor de armã ºi de la nivelul statelormajore ale categoriilor de forþe ale armatei. Aici au fostselecþionaþi cei mai buni sportivi din aceste structuri, cu speci-ficaþia cã, de la nivelul diviziilor de armatã, participã primeletrei loturi clasificate la etapa pe divizie, urmând ca, în funcþiede abilitãþile pe care le demonstreazã militarii, – cei care auîntr-adevãr calitate ºi cei care au înclinaþii spre sportul deperformanþã -, sã fie selecþionaþi a face parte din clubul mili-tar sportiv cu profil de iarnã ºi sã reprezinte Armata Românieila competiþiile sportiv-militare internaþionale. În 2005, cânds-a organizat, în Predeal, campionatul mondial miliar deschi, echipa femininã de patrulã a României a ocupat locul aldoilea, dupã Norvegia.“

Domnia sa subliniazã faptul cã se cautã permanentizarea

acestei competiþii, indiferent de condiþiile ºi posibilitãþile finan-ciare oferite, deoarece exerciþiul fizic practicat sistematic ajutãla întãrirea sãnãtãþii, iar spiritul de echipã, care se dezvoltã prinparticiparea la o competiþie, îi ajutã mai departe pe militarii ceau, mulþi dintre ei, misiuni în strãinãtate, fiind un factor carepoate duce la stabilirea unei coeziuni a lucrului în echipã ºirezultatele se vãd în activitatea viitoare a militarilor.

Primul concurs desfãºurat a fost cel de biatlon, în data de24 februarie. Locul întâi a fost cucerit de lotul Brigãzii 81Mecanizate, urmatã de cea a Brigãzii 2 Vânãtori de Munte ºide cea a Brigãzii 61 Vânãtori de Munte. În ciuda faptului cãprimele trei locuri au fost dominate indiscutabil de oameniobiºnuiþi cu provocãrile muntelui, componenþii lotului Coman-damentului Comunicaþiilor ºi Informaticii au ocupat ºi aumenþinut perseverent o poziþie onorabilã, locul al patrulea, laaproape toate probele desfãºurate.

În clasamentul individual, primul loc pe podium la probade biatlon a fost cucerit de sergentul-major Claudiu SUCIU,locul al doilea a fost ocupat de soldatul Dumitru MOIªAN,ambii din Batalionul 812 Infanterie „Bistriþa”, iar cel de-altreilea loc i-a revenit soldatului gradat voluntar CiprianMARIAN, din Brigada 61 Vânãtori de Munte.

Sergentul-major Claudiu SUCIU, Brigada 81Mecanizatã:„Particip la aceastã competiþie pentru a doua oarã ºi amobþinut de fiecare datã primul loc la biatlon individual ºiechipã, precum ºi la ºtafetã. Am practicat sport de perfor-manþã pânã în urmã cu doi ani. Consider cã aceastã com-petiþie s-a desfãºurat în condiþii de fair-play, dezvoltându-micalitãþile fizice ºi psihice datoritã implicãrii factorilor derãspundere pe linia educaþiei fizice militare, iar militarii dinBrigada 81 Mecanizatã, din care fac ºi eu parte, consider cãºi-au îndeplinit obiectivul stabilit obþinând, la sfârºitul com-petiþiei, locul I.“

În ziua urmãtoare (25 februarie), ºtafeta a fost câºtigatã deechipa Brigãzii 81 Mecanizate, urmatã de cea a Brigãzii 2Vânãtori de Munte ºi a Brigãzii 61 Vânãtori de Munte.

Sergentul-major Simona CRÃCIUN, reprezentanta Batali-onului 21 Vânãtori de Munte apreciazã „cã este o competiþieimportantã, fiind o provocare pentru cã am concurat doar cubãieþi. Bucegi 2010 a fost o competiþie remarcabilã, cumomente grele, dar ºi pline de satisfacþie.“

La concursul de patrulã pe schiuri, cea mai interesantãprobã disputatã pe zãpadã, care a pus la mare încercare rezis-tenþa fizicã ºi psihicã a participanþilor, Bistriþa ocupã tot primulloc, urmatã de Brigada 61 Vânãtori de Munte ºi Comandamen-tul Comunicaþiilor ºi Informaticii.

Domnul maior Ioan BOLBOS, ºeful Biroului Planificare ºiConducere Informaþii la Brigada 81 Mecanizatã, aflat perma-nent la antrenamente alãturi de militari, subliniazã faptul cã:„Începând din anul 2000, brigada participã la aceastã com-petiþie ºi, de fiecare datã când se aflã în aceastã formulã,obþine locul I. Rezultatele superioare pe care brigada le obþineîn aceastã competiþie se datoreazã efortului pe care militarii îldepun la educaþia fizicã militarã ºi în taberele de instrucþie lamunte, din zona de responsabilitate a brigãzii. Militarii depuneforturi deosebite, datoritã ºi calitãþilor pe care le au pentruacest sport ºi, graþie bazei de selecþie de excepþie, câºtigãtoriicompetiþiei se schimbã de la an la an. Pentru viitor ne propu-nem sã obþinem aceleaºi rezultate. Antrenamentul se face peparcursul întregului an deinstrucþie. Militarii suntfoarte disciplinaþi ºi cred cãdisciplina este hotãrâtoare îna obþine rezultate foarte

bune. Pentru noi, aceastã competiþie reprezintã foarte mult –militarii se întrec între ei pentru a obþine un loc în cadrullotului. Consider, de asemenea, ca dezirabilã achiziþionareaechipamentelor ºi materialelor cu care se pot obþine rezultatemult superioare la aceste competiþii, fiind posibilã partici-parea chiar ºi la competiþii internaþionale. Sunt foarte mândrude rezultatele pe care le-au obþinut aceºti militari, de efortulpe care l-au depus pentru a ajunge pânã la aceastã fazã ºi derezultatul pe care l-au obþinut la sfârºitul acestei competiþii.”Domnul maior Ioan BOLBOS menþioneazã, de asemenea, cãbrigada a fost întotdeauna pe podiumul de premiere, însã, înultimii ani, a luat întotdeauna medalia de aur.

În clasamentul general conduce Brigada 81 MecanizatãBistriþa, urmatã pe locul al doilea de Brigada 61 Vânãtori deMunte din Miercurea Ciuc ºi pe locul al treilea de Brigada 2Vânãtori de Munte din Braºov.

De menþionat este faptul cã, în clasamentul general pe anul2009, cu rezultatele obþinute la etapele finale pe MinisterulApãrãrii Naþionale a Concursurilor Aplicativ-Militare întreunitãþile de instrucþie, primul loc îi aparþine Diviziei 4 Infan-terie, cel de-al doilea loc, Statului Major al Forþelor Aeriene iarlocul al treilea este ocupat de Divizia 1 Infanterie. În ediþiaPredeal 2009, lotul Brigãzii 81 Mecanizate Bistriþa a luatmedalia de aur, Statul Major al Forþelor Aeriene, de argint, ºilotul Brigãzii 61 Vânãtori de Munte Miercurea Ciuc, de bronz.

Gazda competiþiei, locotenent-colonelul Mãdãlin HÎNCU,ºeful Clubului Sportiv Aplicativ-Militar „Bucegi” Predeal pre-cizeazã : „Clubul a pus la dispoziþie întreaga bazã, poligonulde tragere ºi specialiºtii acestuia, care ajutã la bunadesfãºurare a acestei competiþii, astfel ca totul sã sedesfãºoare în conformitate cu regulamentele sportive învigoare. În ultimii patru ani, conducerea Statului Major Gene-ral a luat hotãrârea sã mute aceste competiþii la Predeal, sã sedesfãºoare dupã regulamente apropiate de cele sportive, încare armamentul de luptã este înlocuit ºi soldaþii trag pe þintede biatlon“.

Concursurile care s-au desfãºurat, începând de la etapa peunitate ºi pânã la cea finalã, au pus în valoare profesionalismul,tenacitatea pregãtirii ºi dorinþa de a câºtiga. Totuºi, cel maimare câºtig a fost participarea în sine.

Sublocotenent Bogdan RÃDULESCU

ÎÎ nn tt rr ee cc ee rr ee îî nn pp ee ii ss aa jj aa ll pp ii nn

Organe jurisdicþionale specializate

Într-o altã ordine de idei, controlul îninstanþa de contencios administrativ asupraactelor administrativ-jurisdicþionale, prevãzutla art. 6, alin. (2): „actele administrativ-juris-dicþionale pot fi atacate, direct la instanþa decontencios administrativ competentã…”,marcheazã o adevãratã „revoluþie” a regle-mentãrii, o schimbare de opticã, de filosofie înceea ce priveºte locul ºi rolul jurisdicþieiadministrative, implicit a actelor prin careaceasta se realizeazã, actele administrativ-jurisdicþionale.

De altfel, în cadrul organizaþiei militaresunt organizate ºi funcþioneazã consiliile deonoare ºi cele de judecatã, ca organe adminis-trativ-jurisdicþionale. Acestea sunt singureleorgane care sunt abilitate sã judece în cadrulunui litigiu bazat pe încãlcarea prevederilorlegale sau cele ale regulamentelor militare cuprivire la îndeplinirea serviciului militar.

Pentru abateri grave, care nu constituieinfracþiuni, militarii sunt trimiºi, dupã caz, înfaþa consiliului de onoare sau a consiliului dejudecatã, având dreptul la audienþã ºi apãrare.Fiind o procedurã administrativ-jurisdicþio-nalã care, potrivit Constituþiei, este facultativãºi gratuitã, hotãrârile pot fi atacate lainstanþele de contencios administrativ.

Menþionãm cã actele celor douã consiliiprevãd calea de atac la instanþele de judecatãconform legilor în vigoare, însã ele nu producefecte juridice, astfel cã hotãrârile/deciziileconsiliilor au caracter consultativ, aºa cum,reiese ºi din practicã. Comandantul unitãþiimilitare, în subordinea cãruia se aflã militarulîn cauzã, are obligaþia de a dispune sancþiuneadisciplinarã gravã care a fãcut obiectuljudecãþii în faþa acestor consilii. Trecerea înrezervã sau în retragere, se face prin ordin alministrului Apãrãrii Naþionale, care are com-petenþa de a decide asupra propunerii. Acesteacte nu sunt acte de comandament cu caracter

militar ºi pot fi atacate în instanþele compe-tente de contencios administrativ.

Concluzii generaleArticolul aduce în atenþie o abordare ine-

ditã a problemei actelor de comandament cucaracter militar, precum ºi a controlului judi-ciar al acestei categorii de acte. Nu ne-am pro-pus o criticã a reglementãrilor dreptului pozi-tiv în materie, ci am dorit a evidenþia cã existãlacune în materie reglementarã, creând difi-cultãþi pentru instituþia militarã în rezolvareaproblemelor de ordin judiciar.

Concluzionând, rãmân totuºi instituþii debazã pentru controlul actelor de comandamentcu caracter militar, instituþia recursuriloradministrative, îndeosebi cele graþioase, con-form normelor în materia reglementarã ºi aRegulamentului de Ordine Interioarã, capi-tolul care face referire la rapoartele personaleale militarilor ºi instituþia jurisdicþiilor spe-ciale administrative, concretizate prin Consi-liul de onoare ºi Consiliul de judecatã. Elesunt dezvoltate foarte mult în administraþiamilitarã, ºi, poate, de aceea necesitateaapãrãrii drepturilor ºi intereselor legitime îninstanþã nu este una stringentã.

Suntem de pãrere cã exceptarea actelor decomandament cu caracter militar este o pro-blematicã ce trebuie analizatã cu prepon-derenþã din perspectivã militarã, decât dinperspectivã juridicã, deoarece doar aºa pot fiînþelese consecinþele procedurilor administra-tive, în eventualitatea în care finele de nepri-mire nu ar fi fost reglementat. Totodatã, cerce-tarea realizatã m-a determinat sã concluzionezfaptul cã se simte nevoia unei dezvoltãri acercetãrii în domeniul juridicului, corelarealegislaþiei militare cu practicile ºi procedurile,atât la nivelul comandamentelor, cât ºi de lanivelul forþelor, promovarea intereselorjuridice ale Armatei României ºi implicarea,cel puþin la nivel doctrinar, în susþinerea lor.

Sublocotenent Mihaela ªTEFOANE

Exceptarea actelor de comandament cucaracter militar de la controlul

instanþelor de contencios administrativ

În contextul socio-economic din România,problema managementului ºi comunicãriiorganizaþionale este actualã ºi prioritarã,îndeosebi ca urmare a disfuncþionalitãþilor cucare se confruntã fiecare domeniu al societãþiinoastre, inclusiv, domeniul militar.

Caracteristica definitorie a unei organizaþiimilitare bine conduse este doveditã de exis-tenþa unui sistem ramificat ºi extins de comu-nicare între toþi membri organizaþiei, aceastanu se întâmplã însã în toate instituþiile militareunde comunicarea înseamnã transmitereaordinelor ºi a instrucþiunilor, de la vârful orga-nizaþiei pânã la ultimul angajat.

Climatul autoritar ºi absenþa dialoguluireal reprezintã marea problemã a comunicãriidintre ºefi ºi subordonaþi, în care unuladreseazã întrebãri ºi formuleazã cerinþe, iarcelãlalt trebuie sã execute ordinele operativ,fãrã întrebãri ºi comentarii, la care se adaugãtendinþa ºefilor (întâlnitã mai ales în rândulconducãtorilor aflaþi cât mai aproape de vârfulierarhiei) de a conferi ordinului caracterul deultimatum ºi reacþii de respingere a oricãruidialog.

Pentru mulþi dintre noi, ca indivizi, estedestul de greu de acceptat cã „avem o pro-blemã de comunicare”, iar acceptarea ideiieste cu atât mai dificil de realizat dacã per-soanele în cauzã sunt din eºaloanele supe-rioare. Fiecare dintre noi aºteaptã de la ceilalþiºi, cu atât mai mult, de la ºefi, sã fie respectatºi apreciat pentru eforturile depuse în cadrulactivitãþilor zilnice desfãºurate, iar în acestsens, absenþa feed-back-ului din partea mana-gerului contribuie la acumularea ºi/saucreºterea nivelului frustrãrii profesionale, pen-tru ca, în final, sã conducã la demotivareaangajaþilor, strâns legatã de înregistrareaeºecurilor în realizarea obiectivelor organiza-þiei.

Deficienþele comunicaþionale între per-

soanele aflate pe acelaºi nivel ierarhic, fie cãfac parte din aceeaºi echipã (birou, comparti-ment), fie doar colaboreazã pe parcursulactivitãþii cotidiene, sunt cauzate, în principalde: tendinþa unora de a se considera superioricelor din alte birouri, compartimente, uneorichiar faþã de membri din propria echipã(birou), mai ales dacã este vorba despre femei;impunerea unei bariere comunicaþionale decãtre membri unei echipe/personalul din anu-mite sectoare de activitate, aspect motivat prinstudiile absolvite; frustrãri personale ºi profe-sionale etc.

Orice organizaþie nu se defineºte numaiprin produsele ºi/sau serviciile sale, ci ºi prinabilitatea de a comunica a angajaþilor sãi ºi aechipei manageriale. Pentru managerul de suc-ces, comunicarea este o stare de spirit ºi uninstrument; el petrece 75-95% din timpvorbind, ascultând, scriind ºi citind, decicomunicând. Cu cât poziþia managerului înstructura ierarhicã este mai înaltã, cu atât acesttimp este mai lung. Însãºi ocuparea de cãtremanager a unei poziþii cât mai înalte petreptele ierarhice ale profesiei sale, fapt careconfirmã succesul, este determinatã de abili-tatea lui de a comunica eficace ºi eficient.Comunicarea managerialã este un factor decompetitivitate ºi un avantaj strategic al uneiorganizaþii. În acest context, impactul pe careîl are activitatea de comunicare asupra întregiiactivitãþi din cadrul organizaþiei, precum ºi înrelaþiile acesteia cu exteriorul este semnifica-tiv.

Activitatea managerialã reprezintã un pro-ces complex ºi continuu de comunicare, cuajutorul cãruia managerul, împreunã cu întregpersonalul unei organizaþii se descoperã ºiconverseazã, se contrazic ºi ajung la un acordîn problemele cotidiene ale respectivei organi-zaþii.

Subinspector Petronela PRACSIU

R o l u l c o m u n i c ã r i i î n o b þ i n e r e a s u c c e s u l u i o r g a n i z a þ i e i