Exemple-Norme Tehnice-Gradele IIIA Si IVA-2015 (Version 1)
-
Upload
ncs-cristi -
Category
Documents
-
view
39 -
download
0
Transcript of Exemple-Norme Tehnice-Gradele IIIA Si IVA-2015 (Version 1)
EXEMPLE DE ÎNTREBĂRI - NORME TEHNICE GRADELE IIIA si IVA
Varianta a Varianta b Varianta c
1
2
3
4 16 mmp 10 mmp 6 mmp
5
6 prin răsucire şi matisare prin lipire cu cositor
7 interzisă permisă în anumite condiţii la latitudinea consumatorului
IANUARIE 2015 Enunt
La consumatorii alimentaţi din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor alimentat pe j.t., care porneşte direct, nu va depăşi:
10 % din puterea transformatorului din care este alimentat
20 % din puterea transformatorului din care este
alimentat
30 % din puterea transformatorului din care
este alimentat
La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind:
Suma puterilor reactive maxime individuale absorbite de
receptoarele dintr-un grup, într-o perioadă de timp dată
Valoarea puterii reactive corespunzătoare funcţionării cu un
factor de putere unitar
Suma puterilor reactive maxim absorbite la un
moment dat de un grup de receptoare sau de
consumatori
La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se recomandă de a nu se depăşi o putere totală instalată de:
3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat
1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat
5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un
circuit trifazat
Legarea conductoarelor din cupru la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face (de regulă) prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:
Fiecare conductor conectat la bara principală de legare la pământ la tabloul general:
nu este obligatoriu să poată fi deconectat individual
trebuie să poată fi deconectat uşor, fără utilizarea unei scule
trebuie să poată fi deconectat individual
Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:
prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare
Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:
8
9
10 minelor şi carierelor
11 Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna: în construcţie capsulată cu contact de protecţie în execuţie sub tencuială
12 la motoarele cu puteri peste 5 kW
În instalaţiile electrice pentru şantiere de construcţii şi de demolare, rezistenţa de dispersie a prizei de pământ şi rezistenţa conductoarelor de protecţie până lareceptor trebuie să fie de
maximum 1Ω minimum 4Ω maximum 4 Ω
Sistemele de jgheaburi (SJ) şi tuburi profilate (STP) se recomandă să fie montate la distanţe de minim:
3cm de tocurile din materiale combustibile a uşilor şi ferestrelor
şi de 10 cm de pardoseală
1 cm de tocurile din materiale combustibile a uşilor şi ferestrelor
şi de 5 cm de pardoseală
14 cm de tocurile din materiale combustibile a
uşilor şi ferestrelor şi de 20 cm de pardoseală
Prevederile normativului I 7 – 2011 se aplică la proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente:
clădirilor cu funcţiuni agroindustriale şi agrozootehnice
depozitelor de materiale pirotehnice şi explozive
Protecţia motoarelor electrice împotriva întreruperii sau scăderii tensiunii de alimentare şi restabilirea ei ulterioară se prevede:
dacă o întrerupere a sursei de alimentare sau o scădere a
tensiunii poate produce o condiţie periculoasă, o deteriorare a
maşinii sau afectarea activităţii în curs de desfăşurare
la motoarele cu puteri peste 10 kW
13 întotdeauna rapidă întotdeauna temporizată
14 200º C 115º C 80º C
15 mai mică de 0,5 MΩ mai mare sau egala cu 1 MΩ mai mare sau egala cu 2 MΩ
16 întotdeauna
17 10 m 3 m 5 m
18 de curent diferenţial rezidual
Protecţia motoarelor electrice împotriva întreruperii sau scăderii tensiunii de alimentare şi restabilirea ei ulterioară este o protecţie:
care poate fi temporizată în anumite cazuri
În amplasamente cu risc de incendiu datorita prafului şi /sau fibrelor, temperatura la suprafaţa corpurilor de iluminat, în caz de defect, trebuie să fie limitată la:
Rezistenţa de izolaţie a unui circuit (de joasă tensiune) cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:
Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:
dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune
dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2
kW
Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:
Se poate renunţa, în anumite condiţii, la prevederea unui dispozitiv de protecţie împotriva suprasarcinilor la reţelele de joasă tensiune de tip IT, în cazul în care fiecare circuit neprotejat împotriva suprasarcinilor este protejat printr-un dispozitiv:
de protecţie împotriva scurtcircuitelor
de protecţie împotriva supratensiunilor
19
20 cca. 0,5 m cca. 1 m cca. 2 m
21 metoda convenţională metoda statistică
22 10 Ω 5 Ω 4 Ω
23 12,5 kV/m 30 kV/m 20 kV/m
24 30° 45° 60°
25
26
Protecţia circuitelor împotriva supracurenţilor electrici, care se prevede pe toate conductoarele de fază, trebuie să producă deconectarea:
neapărat a tuturor conductoarelor active
de regulă numai a conductorului în care este detectat supracurentul
întotdeauna numai a conductorului în care este
detectat supracurentul
Pentru verificarea rezistenţei de izolaţie a pardoselii trebuie efectuate cel puţin trei măsurări în acelaşi amplasament; una din aceste măsurări se efectuează la o distanţă de orice conductor extern accesibil din amplasament de:
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:
oricare dintre cele două metode prezentate la
variantele a) şi b)
În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:
În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:
La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:
tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă
industrială
tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:
tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă
industrială
tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
27 descărcătoare cu coarne paratrăsnete
28 înalt semiînalt jos
29 5 Ω 10 Ω 15 Ω
30 5 Ω 10 Ω 15 Ω
31 16 mmp 25 mmp 35 mmp
32 110 kV 220 kV 400 kV
33
Protecţia posturilor de transformare noi de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:
descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici
Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem constructiv de tip:
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:
Din considerente mecanice, conductoarele funie din aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale liniilor electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV vor avea secţiunea minimă de:
Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la liniile electrice aeriene cu tensiunea nominală de:
În cazul echipării stâlpilor liniilor electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV, cu mai multe circuite, acestea:
trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune nominală
pot avea tensiuni nominale diferite
pot avea tensiuni diferite nominale cu maximum 10%
între ele
34
35 5% 10% 15%
36
37
38 conifere foioase tari alte specii
39
40
41
La LEA cu tensiune peste 1000 V, se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la:
toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă
toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă
toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie
redusă
La liniile electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV, în cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ, determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:
La liniile electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV, în cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:
prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură
prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri
prin ruperea a două elemente de izolator dintr-o ramură
La liniile electrice aeriene de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa-tija, se consideră:
mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere
mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere
egal cu cel de la lanţurile de susţinere
La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:
La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:
în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a
stâlpului
în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului
nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe
circuite
Montarea de dispozitive antivibratoare pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:
se realizează în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu
deschideri de peste 120 m, condiţionat
este necesară în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu
fibră optică înglobată
nu este necesară la executarea de LEA
Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză de calcul:
ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul
liniei, fără depunere de chiciură
42
43 Stâlpii de intervenţie se dimensionează: numai în regim normal numai în regim de avarie în regim normal şi de avarie
44 Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:
45 în alveolă de beton în pământ prin fundaţii burate
46 Stâlpii de susţinere se folosesc:
47 în mod obligatoriu
48 Stâlpii terminali se folosesc la:
49 analize calitative analize cantitative analize economice
50 stare de insucces dată stare de succes dată stare critică
51 stare de succes dată stare de insucces dată stare critică
52 instalaţii de sine stătătoare în norme nu se fac precizări
Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu - oţel destinate liniilor electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV:
se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a
se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic
nu se protejează împotriva coroziunii
fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei
fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in
lungul liniei
pentru susţinerea conductoarelor în panou
Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează:
în pământ prin batere cu vibraţii
în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor
pentru fixarea conductoarelor prin întindere
nu se folosesc la construcţia reţelelor
Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice:
numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj
numai în cazul stâlpilor speciali
remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate
fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei
se folosesc numai ca stâlpi de colţ
Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt:
Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o:
Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o:
Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le:
în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită
53 în punctele de referinţă în punctele de interfaţă
54
55 defect parţial defect simplu defect complet
56 indicatori economici
57 unor indicatori economici
58 k AAR=0,2 k AAR=0,1 k AAR=0,05
59 k RAR=0,20-0,25 k RAR=0,25-0,3 k RAR=0,3-0,4
60 reţeaua de 110 kV buclată
În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii de fiabilitate care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua:
în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi
b)
În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu:
defecte ce conduc la refuzuri de acţionare
defecte ce conduc la lipsa de solicitare
defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau
neselective)
În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată:
Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt:
indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui
interval de timp parcurs
indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un
interval de timp dat
Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea:
indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un
interval de timp dat
indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor
înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp
parcurs
Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este:
Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este:
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:
valorile tensiunii de alimentare constante
impedanţele elementelor componente ale reţelei constante
61
62
63
64 10% 5% 15%
65 rezistenţele de contact impedanţele de defect impedanţele de scurtcircuit
66 capacităţile liniilor impedanţele de scurtcircuit
67
68 se neglijează nu există
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:
impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă
impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă
impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:
scurtcircuitul este departe de generator
scurtcircuitul este aproape de generator
scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei
de alimentare cu energie electrică
Conform NTE 006/06/00, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I"k este egal cu:
curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
curentul de scurtcircuit permanent Ik
curentul de scurtcircuit de şoc
Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I"k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare de ....... din curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:
În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:
În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:
admitanţele paralele (sarcinile)
În cazul unui scurtcircuit aproape de generator, într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:
mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
egal cu curentul de scurtcircuit simetric de
rupere Ib
În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:
se calculează pe bază de formulă
69 aproape de generator departe de generator
70 este neglijabilă
71 scade creşte rămâne constant
72 numai de sarcinile de pornire
73 0,5 … 0,6 m 0,7 … 0,8 m 0,9 … 1,0 m
74 6 kV inclusiv 10 kV inclusiv 20 kV inclusiv
75 Cablurile de telemecanică se realizează din: Cupru Aluminiu
76 15 cm 25 cm 30 cm
77 elipsă cerc pătrat
În timpul scurtcircuitului bifazat în reţelele de joasă tensiune, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:
indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la
pământ
În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei:
este neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6
se calculează pe bază de formulă
Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:
Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:
numai de sarcinile în regim normal de funcţionare
de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv va fi, de regulă, cel puţin de:
Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor (cu câmp neradial) se pot utiliza până la tensiunea de:
Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu
precizează)
Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:
Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de:
78 100 m 120 m 80 m
79
80 Înnădirea cablurilor de comandă şi control nu este permisă
81
82 de trei ori a terminalului respectiv
83 Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii: la borna din interior la oricare dintre borne
84 numai de sarcinile de pornire
85 0,5 kW 1 kW 2 kW
86 echipate cu lămpi fluorescente prevăzute cu grătar protector
Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:
Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:
40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical
50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în
funcţiune
este permisă când lungimea traseului este mai mare decât
lungimea de fabricaţie a cablului respectiv
Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :
pot servi drept conductor de nul în orice condiţii
pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii
nu pot servi drept conductor de nul
La executarea unui terminal într-o reţea de cabluri, pentru rezerve se prevăd lungimi minime necesare refacerii:
o singură dată a terminalului respectiv
de două ori a terminalului respectiv
la borna conectata la partea filetata a duliei
Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:
numai de sarcinile în regim normal de funcţionare
de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare al receptoarelor electrice cu putere nominală până la:
Corpurile de iluminat care se instalează în depozite cu materiale combustibile, categoria BE 2, trebuie să fie întotdeauna:
prevăzute cu glob, respectiv cu difuzor
87
88 1 m 0,5 m circa 0,3 m
89 PVC polietilena reticulata (XLPE) polietilena
90 Pozarea cablurilor se recomandă a fi făcută:
91 doar în anumite cazuri speciale cu siguranţe fuzibile cu relee de protecţie
92 15 x diametrul cablului 25 x diametrul cablului 30 x diametrul cablului
93 4 bucăţi 5 bucăţi
94
95
Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:
distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-
pilot pentru telemecanică, iluminat public
distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică,
distribuţie joasă tensiune, iluminat public
distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică,
distribuţie de medie tensiune, iluminat public
În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:
Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 - 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei, de preferinţă, din:
în fluxuri separate pentru cablurile de comandă control şi telemecanică
faţă de cele de energie
în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni
diferite
într-un singur flux, indiferent de tensiune, pentru
utilizarea eficientă a spaţiului disponibil
Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează:
Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este:
Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:
6 bucăţi
Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:
necesara refacerii o data a manşonului
necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv
necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv
În anumite condiţii, în volumul ,,0" din încăperile cu băi sau cu duşuri pot fi instalate receptoare electrice dacă:
sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominală care nu
depăşeşte 24 V tensiune alternativă
sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominală care nu depăşeşte 12 V tensiune
alternativă
sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominală între
12 V şi 24 V tensiune alternativă
96 puterea absorbită de consumatori
97 1 mmp 1,5 mmp 2,5 mmp
98
99 temperatura de suprasarcină temperatura mediului
100
101
102
103 determinată statistic de calcul măsurată
104 materialul conductorului sarcina maximă
Secţiunea unui cablu de alimentare a unui tablou general se determină ţinând cont de:
tipul terenului pe care se amplasează
coeficienţii de cerere şi de simultaneitate
Secţiunile cablurilor de comandă – control, din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:
Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:
1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de
aluminiu
1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele
de aluminiu
2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt.
conductoarele de aluminiu
Temperatura maximă a unui conductor al unui cablu, în regim permanent, este:
suma dintre temperatura mediului şi a supratemperaturii datorată
curentului de sarcină
În instalaţiile de joasă tensiune aferente clădirilor, rezistenţa electrică a izolaţiei trebuie măsurată:
numai între două conductoare active
numai între conductoarele active luate 2 câte 2
între conductoarele active şi conductorul de protecţie
conectat la reţeaua de legare la pământ
Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte:
curentul corespunzător secţiunii economice
curentul corespunzător frontierei economice
curentul corespunzător frontierei termice
Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a liniei este
mai mică decât sarcina maximă atinsă în final
mai mare decât sarcina maximă atinsă în final
egală cu sarcina maximă atinsă în final
Densitatea economică de curent (jec) reprezintă o mărime:
Densităţile economice de curent normate depind de
numărul de ore de utilizare a sarcinii maxime
105 sarcina de calcul tensiunea nominală a liniei
106 Frontiera economică se foloseşte
107
108
109
110
Densităţile economice de curent normate depind de
tipul conductorului (izolat, neizolat) şi de tipul izolaţiei
conductorului
în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii
conductoarelor
în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de
încărcare economică
în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui
circuit nou (LEA nouă)
Prevederile pentru instalaţii electrice în încăperi cu cadă de baie sau duş din normativul I 7 se aplică pentru:
încăperi cu cadă de baie fixă (cadă de baie) sau duş şi zonelor
învecinate, conform recomandărilor sandardului SR HD 60364 – 7 –
701.
încăperi cu cadă de baie sau duş pentru tratament medical
duşurile de urgenţă utilizate în industrie sau laboratoare.
În mod special se prevăd conductoare din cupru la circuitele electrice pentru alimentarea de sisteme şi instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor, atunci când secţiunea conductoarelor din aluminiu ar rezulta mai mică de:
16 mm2 25 mm2 10 mm2
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1 - 110 kV” se aplică la proiectarea de
linii electrice aeriene cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 110 kV
inclusiv
linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 20
kV inclusiv
Secţiunea economică (densitatea economică) se foloseşte:
în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii
conductoarelor
în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de
încărcare economică
în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui
circuit nou (LEA nouă)
111 aluminiu cupru sau aluminiu cupru
112 5-10 ani 10-15 ani până în 5 ani
113
114 instalaţiile exterioare de 6-400 kV staţiile de 6-20 kV
115 în staţiile de înaltă tensiune în staţiile de medie tensiune
116 egal cu mai mic decât mai mare decât
La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:
Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă, ţinând seama de o perspectivă de:
Căile de curent din instalaţiile electrice cu tensiunea nominala peste 1 kV se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate rigide, astfel:
în instalaţiile exterioare de 6-400 kV
sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV
sub formă de ţevi în instalaţiile interioare de 110
kV
Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate flexibile în:
instalaţiile interioare de 110 kV
Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala:
nu există nici o prevedere legală care să reglementeze
acest aspect
Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi ........ timpul necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării celeilalte căi avariate
117 mai mic decât egal cu mai mare decât
118 în clădire de zid de tip aerian nu are importanţă
119 de aluminiu neizolate izolate torsadate de OL-AL
120 în cablu subteran aerian
121 lămpi cu vapori de sodiu lămpi cu incandescenţă lămpi cu vapori de mercur
122 oţel-aluminiu oţel galvanizat oţel
123 Legăturile barelor se execută: numai prin sudare numai cu ajutorul şuruburilor
124 2,5 s 1,5 s 1,0 s
Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie simplă va fi ........ timpul necesar izolării elementului avariat şi realimentării tronsoanelor neafectate
Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de abonat vor fi:
Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele aeriene de joasă tensiune vor fi realizate cu conductoare:
În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate:
cu cheltuieli de investiţie minime
Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de iluminat folosind:
Instalaţiile de legare la pământ ale liniilor electrice de medie tensiune vor fi proiectate din:
cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare
Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:
125 numai prin sudare
126 2,5 s 1,5 s 1,0 s
127 un singur transformator cu două transformatoare nu are importanţă
128 în aer liber în interior, în clădiri de zid
129 în interior, în clădiri de zid în aer liber
130 două trepte de tensiune
131 5 Ω 1 Ω 2,5 Ω
132 din interiorul clădirii
Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:
numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică
prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi
inele de siguranţă (şaibă elastică)
Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:
Posturile de transformare din reţeaua de distribuţie publică urbană de tip interior vor fi proiectate cu:
Staţiile de conexiuni cu tensiuni până la 20 kV vor fi dispuse, de regulă:
nu există nici o prevedere legală
Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă:
nu există nici o prevedere legală
Staţiile de transformare din Sistemul Energetic Naţional, cu tensiunea primară de 400kV, 220kV sau 110kV, se vor realiza cu:
maxim două transformatoare (autotransformatoare)
nu există nici o prevedere legală care să reglementeze
acest aspect
Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se verifică la stabilitate termică conform PE 103, luându-se în considerare valoarea de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului la locul de defect de:
Accesul în posturile de transformare, cu transformatoare cu ulei, din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:
de regulă, numai din exteriorul clădirii
din subsolul sau demisolul clădirii printr-o
încăpere tampon
133 scândură acoperită cu tablă beton armat beton sau scândura
134
135 numai dacă sunt accesibile opţional întotdeauna
136
137
138 cu şuruburi prin lipire prin sudare
139
140 nu se admit luminatoare
141 traversarea barelor colectoare
142 de cel puţin 2m de cel puţin 3 m
Acoperişurile si planşeele clădirilor şi încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din:
Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă:
în centrul de putere al amplasamentului
evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere
în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului
public
Legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material electroizolant (de ex. tub varniş, bandă izolantă, capsule izolante etc):
Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:
în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie
în interiorul golurilor din elementele de construcţie
numai în doze sau cutii de legătură
Distanţa minimă de izolare în aer Ao reprezintă distanţa minima:
între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând
unor faze diferite
între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele
legate la pământ
între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi sub tensiune sau legate
la pământ
Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:
Măsurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil al echipamentelor electrice cu grad de protecţie inferior IP54 se aplică:
numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice
numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice
atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
În încăperile de producţie electrică, conform prescripţiilor energetice aplicabile:
este obligatorie prevederea iluminatului natural
se poate prevedea iluminat natural şi artificial
În instalaţiile electrice cu tensiune peste 1 kV, dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor flexibile, este obligatorie la:
traversarea drumurilor şi căilor ferate
traversarea canalizării localităţii
Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este:
stabilita în conformitate cu prevederile NTE 003
(normativului PE 104)
143 1,5 m 2 m 2,5 m
144 cuprinde cel puţin 3 ventilatoare
145 nu se admit denivelări se admit denivelări de maxim 5%
146 0,5 h 1 h 1,5 h
147 plin pe toata înălţimea celulei
148 este strict interzisă este admisă fără restricţii
149 Postul de transformare aerian are: celule de 20 kV stâlp/ stâlpi cutie de distribuţie
150 pe o construcţie specială de stâlpi în cabină metalică sau zidită
151 nu vor avea ferestre
Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasă, din incinta unei instalaţii electrice de înaltă tensiune, amplasate în exterior, trebuie să aibă înălţimea de cel puţin:
Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:
trebuie să asigure într-o oră schimbarea unui volum de aer de
3 - 5 ori volumul încăperii
cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere
La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:
se admit denivelări de maxim 10%
Limitele de rezistenţă la foc ale pereţilor şi planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuvă sunt de:
Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:
plin numai pentru înălţimea întrerupătorului
plin pe o înălţime de cel mult 2 m
Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protecţie inferior IP54:
se face interpunând materiale incombustibile între acestea şi materialul combustibil sau
elementele de distanţare
Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior:
direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene
Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban:
pot avea ferestre protejate cu plasă de sârma
pot avea ferestre prevăzute cu sticlă armată
152 este strict interzisă este admisă fără restricţii
153 Punctul de alimentare este:
154
155 3 ore 5 ore 7 ore
156 1260 kVA inclusiv 1030 kVA inclusiv 800 kVA inclusiv
157
158 10 cm 20 cm 30 cm
159
Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice de j.t. pe pardoseala combustibilă a podurilor:
trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi
metalice
staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor
posturi de transformare
staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi
transformare de 110 kV/ 20kV
post de transformare 20kV/ 0,4 kV
Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:
numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici
de 5 kW
numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW
de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la
suprasarcină
Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin:
Se admite condiţionat instalarea, în încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înaltă şi joasă tensiune, de cel mai simplu tip, a două transformatoare de putere în ulei cu o putere totală de:
Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:
cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului
cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului
cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului
Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de:
Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere montate pe izolatoare în interiorul clădirilor se fixează astfel încât:
conductoarele electrice din traseul principal să poată suporta eforturile
de tracţiune suplimentare
să solicite cu tracţiune redusă conductoarele electrice din traseul
principal
să nu solicite la tracţiune conductoare electrice din
traseul principal
160 1 tona 1,2 tone 2 tone
161 8 kW 10 kW 15 kW
162 este interzisă este permisă în anumite condiţii
163 este interzisă, cu unele excepţii este permisă întotdeauna
164 siguranţe fuzibile aparate debroşabile
165 Cu Al otel
166 nu trebuie să fie legate la pământ
167
168 verde pentru poziţia deschis alb pentru poziţia deschis alb pentru poziţia închis
Transformatoarele de putere în ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:
Se admite alimentarea a mai multor receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură şi destinaţie (de ex. motoare) prin acelaşi circuit de j.t. prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:
Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor electrice:
este permisă, dar nu se recomandă
Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:
nu există în prescripţiile energetice o prevedere în
acest sens
Conform PE 102/86, ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:
normativul nu precizează tipuri de elemente de separare folosite
Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:
Carcasele bateriilor de condensatoare de j.t.:trebuie legate prin conductoare de
protecţie la pământtrebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite
nu pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat
se recomandă să fie grupate pe acelaşi panou (dulap)
este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în
anumite condiţii
Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:
169 1 kW 1,5 kW 2 kW
170
171 nu se admite
172 în încăperi separate în dulapuri speciale în orice spaţiu
173 este permisă nu este permisă
174 10 mm 15 mm 20 mm
175 este interzisă este întotdeauna permisă
Puterea instalată pe un circuit monofazat de prize din clădirile de locuit şi social - culturale este de:
În cazul în care funcţionarea în paralel a două sau a mai multor surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:
se prevăd blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în
paralel
se montează indicatoare de securitate
în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de
securitate
În cazul în care temperatura minimă este sub valorile stabilite de norme, montarea aparatelor înglobate în echipamentul de joasă tensiune :
se admite dacă se prevede o încălzire locală
se admite în cazul în care aparatele au ulei
Instalarea bateriilor de condensatoare de joasă tensiune poate fi făcută:
Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:
de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie de j.t., distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:
Montarea siguranţelor de j.t.pe conductoarele instalaţiei de protecţie:
este interzisă numai în cazul în care conductorul de
protecţie este folosit drept conductor de nul
176 întreruptoare manuale siguranţe fuzibile
177 50 A 100 A 75 A
178 în aceeaşi încăpere în încăperi separate
179
180
181 în plan orizontal perfect vertical şi bine fixat
182 se verifică la solicitări mecanice se verifică la solicitări termice
183 este permisă întotdeauna este interzisă
184 Curentul de scurtcircuit reprezintă: curentul nominal admisibil
Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :
întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi
Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:
Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:
nu există în prescripţiile energetice o astfel de
recomandare
Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:
conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact
conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la
şuruburile de contact
conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:
faza L1 - roşu închis, faza L2 - galben, faza L3 - albastru închis
faza L1 - negru, faza L2 - verde galben, faza L3 - roşu închis
faza L1 - roşu închis, faza L2 - negru, faza L3 - galben
Tabloul de distribuţie de j.t. trebuie montat:nu există recomandări
speciale cu privire la modul de montare
Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice, în condiţii de scurtcircuit:
nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de
scurtcircuit
Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:
este permisă în cazul conductoarelor de cupru
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unei conectări incorecte într-un circuit electric
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui
defect
185 nu este obligatorie
186 la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice la efectele termice
187 solicitări mecanice efecte termice solicitări electromagnetice
188 creşte la scăderea raportului R/X creşte la creşterea raportului R/X nu depinde de raportul R/X
189 solicitări electromagnetice arcul electric
190 de regulă, se neglijează
191
192 2 m 2,3 m 2,5 m
193 totală (echivalentă) numai a părţii de aluminiu părţii de oţel
Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:
este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei
este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală
mai mare de 20 kV
Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:
Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:
În funcţie de raportul R/X (în care R este partea reală, iar X, coeficientul părţii imaginare a impedanţei complexe a căii de scurtcircuit de la sursă la locul defectului) factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit:
Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:
solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit
La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:
se recomandă să se ţină seama de ea
se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri
peste 10 MW
La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit, dacă există aparate limitatoare de curent:
se recomandă să se ţină seama de prezenţa acestor aparate
este obligatoriu să se ţină seama de prezenţa acestor aparate
nu există în norme o prevedere aplicabilă în
această situaţie
Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:
La verificarea stabilităţii termice la scurtcircuit a conductorului de oţel-aluminiu al LEA se ia în considerare secţiunea:
194 numai aparent numai îngropat
195 curentul dinamic nominal
196 doar metoda convenţională doar metoda statistică
197
198
199
200
201 110 kV 110 kV, numai în terenuri silvice medie tensiune
202
Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic din instalaţiile electrice de j.t. se instalează:
aparent sau îngropat, în anumite condiţii
Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente ale instalaţiilor electrice la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:
curentul de scurtcircuit termic echivalent
valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:
oricare dintre metoda convenţională sau metoda
statistică
Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:
375°C - 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv
materialul mantalei exterioare şi de umplutură
valorile limită admise de normele producătorului
375°C - 400°C, în funcţie de durata
Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:
instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică
instalaţiilor electrice din medii explozive
instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare
de 1000V
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ….......…. în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)
curentul de scurtcircuit permanent (kA)
curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:
de regulă, numai la efectele dinamice
de regulă, numai la efectele termice
întotdeauna la efectele termice şi dinamice
Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile electrice de:
Acţiunea vântului şi chiciurii asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor din LEA de j.t.:
produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi
produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot
neglija
produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau
conductoare
203 este interzisă
204
205 este întotdeauna interzisă este permisă condiţionat este întotdeauna permisă
206 25 mmp 20 mmp 16 mmp
207 4 m 3m 2,5 m
208 în coronament orizontal
209 10% 5% 3%
Apropierea axului LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):
este interzisă la o distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din
zonă
este permisă condiţionat (doar în "cazurile obligate" în care nu se poate respecta distanţa minimă
prevăzută de normativ, cu tratarea de comun acord între unităţile
care administrează linia şi construcţia)
Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează:
respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată
sau deviaţie maximă
în funcţie de categoria de pericol de incendiu a clădirii
respectând o distanţă minimă pe orizontală egală cu
inălţimea celui mai apropiat stâlp al LEA
Construirea LEA joasă tensiune. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora:
Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel ale liniilor electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV vor avea secţiunea minimă:
Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA joasă tensiune., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de:
În cazul LEA de joasă tensiune cu conductoare neizolate conductoarele vor fi montate:
în coronament vertical, în cazuri justificate
întotdeauna în coronament vertical
La dimensionarea stâlpilor LEA cu tensiune peste 1kV se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum :
210 0,15 m 0,5 m 2 m
211
212 16 mmp 25 mmp 30 mmp
213
214 la fiecare stâlp de întindere la fiecare stâlp special la fiecare stâlp
215
Indiferent de tipul coronamentului LEA de joasă tensiune. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât:
La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de joasă tensiune. se ia în considerare:
zona meteorologică şi tipul de amplasament
presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii
aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii
stratului de chiciură
doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor)
La dimensionare, din considerente mecanice, secţiunile minime ale conductoarelor LEA de joasă tensiune, neizolate, din oţel-aluminiu utilizate în alimentarea consumatorilor, vor fi:
La executarea liniilor electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ:
nu se face dacă s-au executat conform proiectului
nu se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul
al reţelei
se face conform normelor specifice
La liniile electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV, conductoarele de protecţie se leagă la pământ:
La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi
nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m
va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea
dintre stâlpi
216
217 ipoteza temperaturii maxime ipoteza încărcării cu chiciură ipoteza vântului maxim
218 30 cm nu este normată 50 cm
219
220 6 m 3 m 10 m
221
222 nu se admite
La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune:
distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va
fi de minim 3 m
distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune
va fi de minim 1,5 m
circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de
medie tensiune
La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în:
La dimensionarea LEA joasă tensiune. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de:
La liniile electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV, pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:
este acelaşi ca la toţi stâlpii de întindere
din considerente mecanice, este mai mic decât la restul stâlpilor de
întindere
pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare
decât la restul stâlpilor de întindere
La dimensionarea LEA de joasă tensiune cu conductoare neizolate. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de:
La dimensionarea LEA joasă tensiune. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA joasă tensiune. se amplasează:
în zona de protecţie a drumului, necondiţionat
în afara zonei de protecţie a drumului
în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi
luarea măsurilor stabilite de comun acord
La dimensionarea LEA de joasă tensiune. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:
se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m
se admite în condiţii de siguranţă mărită
223 2 2,5 1,5
224 500 daN 100 daN 250 daN
225 0,2 m 0,1 m nu este normată
226
227 stâlpi de întindere stâlpi de susţinere de tip întărit
228
La dimensionarea LEA joasă tensiune., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă în regim normal de funcţionare, de:
La dimensionarea LEA joasă tensiune., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de:
La dimensionarea LEA de joasă tensiune., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA se amplasează la o distanţă minimă de bordură de:
La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, într-o anumită deschidere, ca ,,măsură de siguranţă":
se prevede realizarea unor fundaţii speciale
deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate
se prevede interzicerea înnădirii conductoarelor în
deschiderea respectivă
La liniile electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV, se folosesc cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată, la:
stâlpi de susţinere de tip normal
LEA de medie tensiune pe stâlpi comuni cu LEA de joasă tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi:
linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune
mai mare
se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie
tensiune
armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega
la conductorul de nul
229 este întotdeauna interzisă este admisă necondiţionat
230
231 este interzisă este permisă necondiţionat
232 este interzisă
233 este interzisă
Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA joasă tensiune. pe elemente de clădire din materiale combustibile:
este admisă condiţionat (dacă între fasciculul şi peretele
combustibil se interpune un material incombustibil)
Montarea fasciculelor LEA de joasă tensiune. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor:
pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din
punct de vedere mecanic
distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m
este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au
loc procese termice
Montarea pe stâlpii LEA de joasă tensiune. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.:
este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia
electrică respectivă
Pentru construcţia LEA de joasă tensiune. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu:
este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor,
amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m)
este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor
justificări tehnico-economice, indiferent de
zona de amplasament
Pentru construcţia LEA de joasă tensiune. utilizarea conductoarelor funie din aluminiu, neizolate:
este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări
tehnico-economice
este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu
excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi
amplasamente din zone construite, cu obstacole mai
mari de 10 m)
234 este interzisă
235
236
237
238 este interzisă
239 în interior în exterior
240 0,4 kV 20 kV 110kV
241 în reţelele de 400kV în reţelele de 110 kV
La realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun:
dacă linia pentru transportul în comun este pentru troleibuze, acestea trebuie prevăzute cu
limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea
accidentală a lor de la linia de contact
la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările
datorate instalaţiilor de transport în comun iar
distanţele între circuite sunt cele reglementate
Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin:
valorile rotunjite ale secţiunilor ambelor metale
valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor
două metale)
valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2
zecimale
Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este:
valoarea eficace a tensiunii între faze:
valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să
apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei,
într-un moment oarecare
valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare
Pentru o linie electrică aeriană cu tensiune mai mare de 1 kV, culoarul de trecere (de funcţionare):
este diferit de zona de protecţie a liniei
este diferit de zona de siguranţă a liniei
coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de
protecţie ale liniei
Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune:
se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate
se face respectându-se condiţiile de "siguranţă
mărită"
Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:
indiferent, în interior sau exterior (în normele tehnice
nu există o astfel de recomandare)
Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:
Bobinele de reactanţă pentru compensarea puterii reactive se racordează de regulă:
pe terţiarele AT-urilor de 400/220/20 kV
242 operatorului de distribuţie operatorului de măsurare
243 Stâlpii de intervenţie:
244 mijloace naturale baterii de condensatoare fixe
245 cu răşini cu grunduri de exterior
246 250 şi 1000 kVAr 1000 şi 4800 kVAr 500 şi 2000 kVAr
247 0,8 m 0,5 m 1 … 1,2 m
248
249 baterii de condensatoare bobine de reactanţă filtre de armonici
250 baterii de condensatoare fracţionate motoare sincrone
Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:
consumatorilor industriali şi similari
se folosesc pe perioada normală de funcţionare a liniei electrice
nu se folosesc la liniile electrice aeriene
se folosesc pentru remedierea temporară a unor
porţiuni de linii avariate
Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:
baterii de condensatoare în trepte
Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi:
cu substanţe speciale în instalaţii industriale de
specialitate
La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:
Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de:
La pozarea cablurilor de energie şi de comandă - control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:
necesară refacerii de două ori a cutiei terminale
necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale
necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale
Pentru compensarea puterii reactive, în reţelele de 400 kV se utilizează:
Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de:
surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare
251 minimum 1,5 minimum 2,5 minimum 2,8
252
253
254 cu racordare directă
255 poate fi cu bare simple nesecţionate
256 tensiunilor de atingere şi de pas defectării aparatului de comutaţie defectelor de izolaţie
257 1 m 1,5 m 2m
La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:
Puterea bateriei de condensatoare de joasă tensiune, fără aparataj de deconectare propriu, racordată la bornele unui transformator ca baterie fixă pentru compensarea consumului de putere reactivă de mers în gol, trebuie să fie mai mică de 100 kVAr şi nu trebuie să depăşească:
30% din puterea nominală a transformatorului
20% din puterea nominală a transformatorului
40% din puterea nominală a transformatorului
Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:
se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală
se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu,
condiţionat
se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare
automata
Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de 110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza:
cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni
cu racordare indirectă prin puncte de alimentare
În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT:
este întotdeauna cu bare duble secţionate
poate fi cu bare simple secţionate
Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate:
La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de:
258 puterea activă instalată
259 doar ale rigidităţii dielectrice
260 de porţelan compozită de sticlă
261 este interzisă este admisă condiţionat este întotdeauna admisă
262 valoarea maximă a puterii absorbite
263
264 cheltuieli de investiţii minime cheltuieli de exploatare minime cheltuieli totale minime
265
266
La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea activă de calcul (Pc) este definită ca fiind:
puterea activă pentru care se dimensionează un element de
reţea la care se va racorda un grup de "n" consumatori
puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile
interioare ale consumatorilor
Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:
doar ale tensiunilor nominale ale cablurilor
tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii
dielectrice
LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie
Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic:
Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă:
suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor
valoarea medie a puterii absorbite
Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:
comanda control, energie 0,4 kV, energie 6/ 10 kV, energie 20 kV
comanda control, energie 20 kV, energie 6/ 10 kV, energie 0,4 kV
energie 20 kV, energie 6/10 kV, energie 0,4 kV,
comanda-control
Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:
Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona:
cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10 A
cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A
normele tehnice nu conţin prevederi privind tratarea
neutrului în funcţie de mărimea curenţilor
capacitivi
Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care:
PT. 20/0,4 kV sunt racordate direct la barele de 20 kV ale staţiilor electrice de transformare prin
intermediul liniilor de 20 kV(distribuitori)
PT. 20/0,4 kV sunt racordate la staţiile electrice prin intermediul
punctelor de conexiuni
PT. 20/0,4 kV racordate la staţiile electrice prin
intermediul unui punct de alimentare
267 75 m 150 m 200m
268 25 MVA 40 MVA 63 MVA
269 10 kV în reţelele de MT 400/230 V în reţelele de JT 20 kV în reţelele de MT
270 6 kV în reţelele de MT 400/230 V în reţelele de JT 380/220 V în reţelele de JT
271
272 calculul tensiunii reţelei
273 Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:
274
Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:
Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică, echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de maxim:
Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie sunt:
Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1 - 110 kV” se aplică
numai pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor
electrice noi
numai pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare
pentru dimensionarea secţiunilor economice ale
liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor
liniilor electrice existente în exploatare
Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:
calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici
calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici
valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după
trecerea fenomenelor tranzitorii
curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei
valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii
scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:
fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare
toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune
toate impedanţele la tensiunea la care are loc
defectul
275
276 cuptoarelor electrice cu arc maşinilor rotative transformatoarelor
277 aceeaşi impedanţă de bază acelaşi curent
278 variabilă în timp
279 valoarea curentului de trecere
280 variabilă în timp
281
282 rezistenţele reţelelor reactanţele reţelelor
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1 - 110 kV” se aplică la proiectarea de
LEA cu tensiuni până la 220 kV inclusiv
LEA cu tensiuni până la 400 kV inclusiv
LEA cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:
aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare efectivă:
practic constantă pe toată durata scurtcircuitului
variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:
valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum
şi la timpul de rupere
curentul de scurtcircuit de şoc
În cazul unui scurtcircuit aproape de generator, componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare efectivă:
practic constantă pe durata scurtcircuitului
practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă
generatorul nu are reglaj automat de tensiune
În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:
valoarea componentei simetrice de curent alternativ a curentului de
scurtcircuit
constanta de timp a componentei aperiodice a curentului de
scurtcircuit
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit
În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:
reactanţele capacitive ale reţelelor
283 în schemele de secvenţă directă
284 cu 5s înaintea scurtcircuitului în momentul scurtcircuitului
285
286
287 3 - 4 ani 5 - 9 ani 10 - 20 ani
288
289 impedanţele lor rezistenţele lor
290 investiţii minime
291 10 apartamente 20 de apartamente 30 de apartamente
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:
în schemele de secvenţă homopolară
în schemele de secvenţă inversă
Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa:
cu 10 s după producerea scurtcircuitului
Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:
pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri
numai pentru o fază, în ambele cazuri
doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o
fază
Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea efectivă a:
componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă
componentei simetrice de c.a. scade
componentei simetrice de c.a. se dublează
La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie, se are în vedere asigurarea consumului de energie electrică a zonei alimentate pentru o perspectivă de:
Timpul minim de deconectare a unui scurtcircuit reprezintă:
suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai
scurt timp de deschidere al întreruptorului
timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
cel mai scurt timp între începutul unui curent de
scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al
aparatului de deconectare
Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:
indiferent, prin impedanţele sau rezistenţele lor
Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul:
consumuri proprii tehnologice minime
cheltuieli totale actualizate minime
Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:
292 Conductoarele coloanelor electrice:
293
294 criteriilor constructive
295 0,3 m 0,4 - 0,5 m 1m
296 10 m 15 m 20 m
297 1% 2% 3%
298
trebuie sa aibă aceeaşi secţiune pe toata lungimea lor
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte
20m
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor
depăşeşte 10m
Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:
în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ
în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de
legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor
doar dacă secţiunea conductorului nu are valoare constantă pe toată lungimea
coloanei
Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:
puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la
consumator
puterii absorbite, care se poate determina în funcţie de puterea
totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate
Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:
Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:
Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de medie tensiune să nu depăşească:
Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:
linia electrică aeriană sau subterană şi firida de branşament
firida de branşament şi coloană sau colonele electrice
coloana electrică şi bornele contorului montat la
consumator
299 cca. 0,5 m cca. 1 m cca. 2 m
300
301 3 x 50 + 25 mmp 3 x 70 + 35 mmp 3 x 95 +50 mmp
302 2,5 s 1,5 s 1,0 s
303 roşie albastră galbenă
304
Pentru verificarea rezistenţei de izolaţie a pardoselii trebuie efectuate cel puţin trei măsurări în acelaşi amplasament; una din aceste măsurări se efectuează la o distanţă de orice conductor extern accesibil din amplasament de:
Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:
0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi
pentru coloanele electrice colective sau individuale
10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi
pentru coloanele electrice colective sau individuale
5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru
racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice
colective sau individuale
Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:
Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:
Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:
Deasupra încăperilor în care se pot afla simultan mai mult de 50 persoane:
nu se amplasează transformatoare, indiferent de tipul izolaţiei
nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA
se pot amplasa transformatoare cu izolaţie
electrică uscată sau cu fluide incombustibile
305 nu este recomandată
306 1,5 m 2,5 m 3,5 m
307
308 100 kVA 160 kVA 250 kVA
309 400 kVA 630 kVA 1000 kVA
310
311 2,5 m 3,5 m 4,5 m
În conformitate cu prevederile normelor tehnice, amplasarea unor instalaţii cu tensiuni diferite ( până la şi peste 1 kV) în aceeaşi încăpere:
este recomandată (pentru utilizarea corespunzătoare a spaţiului
încăperii)
este admisă în cazul în care exploatarea instalaţiilor electrice se face de către
aceeaşi organizaţie
Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime faţă de sol de cel puţin :
Prin încăperile de producţie electrică, trecerea conductelor cu fluide:
se admite necondiţionat este interzisă, fără excepţii
nu se admite, cu excepţia celor cu apă caldă, care
servesc pentru încălzirea instalaţiei respective şi cu condiţia folosirii de ţevi
sudate, fără flanşe, ventile sau alte armături
Puterea transformatorului care se montează în posturi, pe un stâlp, nu va depăşi, de regula:
Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei, condiţionat, când acestea au puteri de până la:
Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mai mare de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:
10°C 13°C 16°C
Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin ...... măsurată de la pământ până la elementele neizolate care sunt sub tensiune
312 în plan vertical
313 arc electric solicitări electromagnetice solicitări mecanice şi termice
314 numai a rezistenţei arcului electric
315
316
317 scurtcircuitul monofazat scurtcircuitul trifazat
318 vopsire smălţuire zincare
Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:
în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal
în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan
vertical
Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din instalaţii energetice se verifică la:
La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene, din punct de vedere al solicitării termice în condiţiile curentului de scurtcircuit, pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare:
numai a rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ
a rezistenţei echivalente la locul de defect
Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:
dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate
dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale
dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile
Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:
scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ
scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ
natura defectului practic posibil care conduce la
solicitarea cea mai mare a elementului
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:
scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ
Accesoriile LEA joasă tensiune. (console, suporturi, armături) se protejează prin:
319
320 metal lemn beton armat, prefabricaţi
321 20 mmp 16 mmp 35 mmp
322 10% 15% 5%
323 trebuie să fie 50 cm nu este normată
324 1 m 0,3 m 2 m
Deschiderea nominală între stâlpii LEA de joasă tensiune. este definită ca fiind:
semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp
distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi
deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc
în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la
săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim
În LEA joasă tensiune se utilizează de regulă, stâlpi din:
La dimensionare, din considerente mecanice, secţiunile minime ale conductoarelor LEA joasă tensiune. neizolate, din aluminiu, pentru alimentarea consumatorilor, trebuie să fie:
La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA joasă tensiune, la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de:
La dimensionarea LEA joasă tensiune. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule
trebuie să fie 30 cm
La traversarea şi apropierea LEA joasă tensiune. cu conductoare neizolate faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de:
325 este interzisă
326 în nodurile de sistem de 400 kV
327 200 kVAr 150 kVAr 250 kVAr
328 0,98 0,95 0,92
329 în funcţie de tipul conductorului tipul izolaţiei
330 îngrădiri de protecţie
331
Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):
este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi
construcţie este de minim 2 m
este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei
Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în:
în staţiile de evacuare a puterii din centrale
în nodurile de interconexiune ale SEN
La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune
va fi de maximum:
Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare), la
consumatori, poate fi justificată atunci când factorul de putere este mai mic de:
Distanţa de izolare în aer între două părţi sub tensiune neizolate sau între acestea şi părţi legate la pământ este normată:
în funcţie de tensiunea pentru care se dimensionează instalaţia.
În instalaţia electrică de tip deschis persoanele sunt protejate împotriva atingerilor accidentale ale părţilor sub tensiune prin:
modul constructiv de realizare a instalaţiei
amplasarea echipamentului la înălţime corespunzătoare,
în zone inaccesibile atingerilor accidentale
Încăpere sau spaţiu de producţie electrică se numeşte acea încăpere sau spaţiu
în care se efectuează diverse operaţii sau procese tehnologice
în care accesul este permis numai persoanelor autorizate pentru
exploatarea instalaţiilor electrice respective şi care au
responsabilitate în acest sens
care serveşte exclusiv pentru procese tehnologice
electrice.
332 pentru tensiunile de 6 - 20 kV
333
334 de tip închis, cu luarea unor masuri
335 nu se admite
336 întotdeauna
337 Separarea de lucru trebuie să fie făcută: de regulă, pe toate părţile. obligatoriu pe toate părţile.
În vederea sistematizării ieşirii liniilor racordate la o instalaţie (evitarea traversărilor etc.) se pot folosi porţiuni de linii în cablu:
pentru tensiuni mai mari de 20 kV, în cazuri speciale, justificate
tehnico-economic
pentru toate liniile, indiferent de tensiune
Instalaţiile electrice de exterior sau de interior pot fi amplasate la distanţă nenormată faţă de construcţiile industriale sau civile, fără să fie necesară îndeplinirea altor condiţii:
numai dacă se prevad pereţi antifoc la instalaţiile electrice
numai dacă se prevad pereţi antifoc la construcţiile vecine
dacă se prevede o separare cu pereţi antifoc între instalaţiile electrice şi construcţiile vecine
În spaţiile de producţie pot fi amplasate instalaţii electrice de medie tensiune:
de tip deschis, cu luarea unor masuri
indiferent de tip, cu luarea unor masuri
Se admite ca părţi ale instalaţiei, care sunt în mod normal separate, să fie conectate pentru scurte intervale de timp (de exemplu, în cursul executării unor manevre), chiar dacă în aceste intervale de timp puterea de scurtcircuit depăşeşte valoare nominală pentru care este dimensionată instalaţia?.
se admite, dar în astfel de situaţii trebuie să se prevadă măsuri în vederea evitării eventualelor
accidente de persoane în cazul unui scurtcircuit
se admite, fară masuri speciale, având în vedere
probabilitatea mică de producere a unui scurtcircuit
în intervalul de timp respectiv
Schema electrică de conexiuni trebuie să permită separarea de lucru a unor părţi ale instalaţiei:
se admite să nu se prevadă o separare de lucru specială pentru
unele elemente din schema electrică
dacă acest lucru este necesar pentru executarea lucrărilor
fără întreruperea funcţionării întregii instalaţii
o separare de lucru numai pe o singură parte (spre alimentare)
este admisă în cazurile în care nu poate să apară tensiunea inversă pe partea din instalaţie care nu a
fost separată.
338 la orice tip de instalaţie
339
340
341 siguranţe fuzibile separatoare separatoare de sarcină
342
343
La instalaţiile de peste 1 kV se admit separări de lucru fără întreruperea vizibilă a circuitului:
la instalaţiile capsulate, condiţionat
la instalaţiile interioare de tip închis, condiţionat
Legarea la pământ a celulelor de linie din instalaţiile cu tensiuni până la 20 kV inclusiv se realizează ;
reglementările nu prevăd un anumit tip de dispozitiv pentru realizarea
legării la pământ
prin dispozitive fixe de legare la pământ
cu scurtcircuitoare mobile, dacă curenţii de scurtcircuit
sunt mai mici de 40 kA
Într-o reţea electrică cu tensiunea peste 1 kV:
trebuie utilizat întotdeauna un echipament electric cu tensiunea cea mai ridicată egală celei ce ar corespunde tensiunii celei mai
ridicate a reţelei în care se montează
în cazuri bine justificate se admite utilizarea unui echipament
electric cu tensiunea cea mai ridicată, dintr-o clasă superioară celei ce ar corespunde tensiunii
celei mai ridicate a reţelei
în cazuri speciale se admite utilizarea unui echipament
electric cu tensiunea cea mai ridicată, inferioară tensiunii celei mai ridicate a reţelei
În instalaţiile electrice cu tensiunea nominală până la 35 kV inclusiv, transformatoarele de tensiune racordate la barele colectoare vor fi, de regulă, protejate cu:
În încăperile de producţie pot fi montate instalaţii electrice de tensiune peste 1kV:
de tip deschis, luându-se măsurile necesare pentru a se evita
posibilitatea efectuării unor manevre de către persoanele necalificate care circulă în
apropiere
de tip închis, luându-se măsurile necesare pentru a se evita
posibilitatea efectuării unor manevre de către persoanele necalificate care circulă în
apropiere
indiferent de tip, dacă mediul din încăperea de producţie respectivă nu
prezintă pericol de incendiu
În încăperile de producţie, în instalaţiile cu tensiuni peste 1 kV:
se recomandă a se folosi numai aparate cu izo!aţie uscată sau din
materiale incombustibile
se pot folosi întreruptoare de tipul cu ulei puţin
nu există restricţii sau recomandări privind tipurile de aparataj ce urmează a fi
folosit
344
345
346 PE 102 reglementărilor specifice normativului I 7
347
348 Abrevierea TFJS înseamnă: tensiune foarte joasă de protecţie
349 TFJP reprezintă abrevierea pentru: tensiunea foarte joasă de protecţie
350 este interzisă trebuie evitată este opţiunea proiectantului
Numărul maxim admis de posturi cu transformatoare cu ulei, înglobate în aceeaşi clădire civilă cu gradul de rezistenţă la foc I, II sau III, este de:
un singur post de transformare, având cel mult două
transformatoare cu ulei cu o putere maximă unitară de 1600 kVA
două posturi de transformare, având fiecare cel mult două transformatoare cu ulei cu o
putere maximă unitară de 1000 kVA
trei posturi de transformare, având fiecare cel mult două transformatoare cu ulei cu o
putere maximă unitară de 400 kVA
La staţiile de 110 kV de tip interior, peretele de separaţie între celule se va prevedea:
realizat din plasă incombustibilă pe toată înălţimea celulei
obligatoriu plin pe toată înălţimea celulei
plin numai pentru înălţimea întreruptorului, restul putând
fi realizat din plasă incombustibilă.
Încadrarea în clasele de reacţie la foc şi rezistenţă la foc a materialelor se face în conformitate cu prevederile:
Dacă într-un amplasament se exercită mai multe influenţe externe, caracteristicile echipamentelor electrice:
nu sunt condiţionate dacă există acceptul beneficiarului
se aleg astfel încât să fie satisfăcute condiţiile cele mai
dezavantajoase.
în spaţiul respectiv nu se pot monta echipamente electrice
tensiunea foarte joasă pentru circuite subterane
tensiunea foarte joasă de securitate
tensiunea foarte joasă de securitate
tensiunea foarte joasă pentru panouri
Amplasarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune pe trasee comune cu acelea ale altor instalaţii sau utilaje care ar putea să le pericliteze în funcţionare normală sau în caz de avarie:
351
352 toate conductoarele active conductorul neutru toate conductoarele de fază
353
354
Masă (a unui echipament sau element de construcţie)reprezintă:
elemente conductoare din instalaţie aflate sub tensiune
elemente izolante din instalaţie aflate în legătură cu pământul
parte conductoare accesibilă a unui echipament, care
poate fi atinsă şi care în mod normal nu se află sub
tensiune, dar care poate fi pusă sub tensiune în urma unui defect a zolaţiei de
bază.
Dacă protecţia motoarelor contra suprasarcinilor este realizată cu întrerupere, dispozitivul de comutaţie trebuie să întrerupă obligatoriu:
Simbolul literar T utilizat pentru notarea schemei de legare la pământ de tip TN are următoarea semnificaţie:
izolarea tuturor părţilor active faţă de pământ, sau legarea la pământ a unui punct printr-o impedanţă de
valoare foarte mare.
legarea direct la pământ a maselor instalaţiei, independent de eventuala legare la pământ a unui
punct al alimentării
legarea directă la pământ a unui punct activ – punctul
neutru, în cazul în care acesta este accesibil sau a unui conductor de fază, în
cazul în care punctul neutru nu este accesibil;
Simbolul literar T utilizat pentru notarea schemei de legare la pământ de tip IT are următoarea semnificaţie:
izolarea tuturor părţilor active faţă de pământ, sau legarea la pământ a unui punct printr-o impedanţă de
valoare foarte mare.
legarea directă la pământ a maselor instalaţiei
legarea directă la pământ a unui punct activ – neutrul, în
cazul în care acesta este accesibil sau a unui
conductor de fază, în cazul în care neutrul nu este
accesibil;
355
356 la ultimul tablou spre consumator
357 Reţeaua de tip IT se utilizează:
358 Se consideră atingere directă:
359
Simbolul literar I utilizat pentru notarea schemei de legare la pământ de tip IT are următoarea semnificaţie:
izolarea tuturor părţilor active faţă de pământ, sau legarea la pământ a unui punct printr-o impedanţă de
valoare foarte mare.
legarea directă la pământ a unui punct activ – neutrul, în cazul în care acesta este accesibil sau a
unui conductor de fază, în cazul în care neutrul nu este accesibil;
legarea directă a maselor la punctul de alimentare legat la pământ; curent alternativ, punctul de legare la pământ este în mod normal punctul
neutru; iar în cazuri speciale, punctul de legare la pământ
poate fi un conductor de fază.
Schema de legare la pământ de tip TN-S, în care un conductor de protecţie distinct este utilizat pentru întreaga schemă, se utilizează:
când trebuie separate PE şi N pentru asigurarea funcţionării
protecţiei
reglementările nu fac precizări privind cazurile în
care se utilizează acest tip de schemă
numai cu dispozitiv de control permanent al izolaţiei
conductorului neutru faţă de pământ şi/sau
declanşarea automată în caz de defect
fără a fi necesară luarea unor măsuri anumite
utilizarea unui anumit tip de reţea (ca schemă de
protecţie) şi eventual prevederea unor protecţii
sunt opţiuni ale proiectantului
contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de
crescătorie cu mase puse accidental sub tensiune datorită unui defect
electric
contactul direct al persoanelor sau al animalelor cu părţi active
contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescătorie cu părţi ale unei
instalaţii electrice
Se consideră atingere indirectă:
contactul nemijlocit sau prin intermediul unui element conductor
al persoanelor sau animalelor domestice sau de crescătorie cu
părţi active ale unei instalaţii electrice
contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescătorie cu părţi ale unei
instalaţii electrice
contact electric al persoanelor sau al animalelor
cu părţile conductoare accesibile
puse sub tensiune ca urmare a unui defect.
360 Conform I 7, parte activă a unei instalaţii este: conductorul neutru (N) conductorul PEN
361 Conform I 7, parte conductoare accesibilă este:
362
363 tipului reţelei (LEA sau LES) căderii de tensiune
364
365 lungimea circuitului materialul conductorului secţiunea conductorului
conductor sau parte conductoare destinată să fie pusă sub tensiune în
funcţionarenormală
partea izolantă accesibilă a unui element de construcţie care poate fi
atinsă, şi care poate ajunge sub tensiune în caz de defect
parte conductoare a unui echipament, care poate fi atinsă, şi
care nu este în mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge
sub tensiune în cazul unui defect al izolaţiei de bază.
elemente conductoare din instalaţie aflate sub tensiune
Conductorul neutru (N) trebuie să aibă aceeaşi secţiune cu conductorul de fază:
în circuitele monofazate cu două conductoare, indiferent de secţiunea conductoarelor
în circuitele monofazate cu trei conductoare şi în circuitele
polifazate ale căror conductoare de fază au secţiunea mai mică sau egală cu 16 mm2Cu sau
25 mm2Al
în circuitele monofazate cu trei conductoare şi în circuitele polifazate
indiferent de secţiunea conductoarelor de fază
Secţiunile conductoarelor de fază trebuie să fie corespunzătoare din punct de vedere al:
stabilităţii termice în regim de lucru permanent sau intermitent al
receptoarelor
La instalaţiile electrice de putere secţiunile conductoarelor de fază trebuie să fie corespunzătoare din punct de vedere al:
stabilităţii termice în regim de scurtă durată la pornire.
tipului cicuitului de alimentare (aerian sau subteran)
stabilităţii termice în regim de lucru permanent sau
intermitent al receptoarelor
Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru se stabileşte în funcţie de:
366 modul de montare natura izolaţiei conductorului lungimea circuitului
367
368
369 20% 25% 12%
370 obligatoriu pe conductorul de fază obligatoriu pe conductorul neutru
371 dintr-un circuit de prize
372
Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru se stabileşte în funcţie de:
La instalaţiile electrice de forţă de joasă tensiune, densitatea maximă de curent admisă în regim de scurtă durată la pornire este de:
35 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu
35A/mm2 pentru conductoare de cupru
20 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu
În cazul în care alimentarea consumatorului se face din cofretul de branşament de joasă tensiune, valorile căderilor de tensiune, în regim normal de funcţionare faţă de tensiunea nominală a reţelei, trebuie să fie de cel mult:
3% pentru receptoarele din instalaţiile electrice de lumină şi 5% pentru restul receptoarelor
(forţă etc.)
10% pentru toate tipurile de receptoare
5% pentru receptoarele din instalaţiile electrice de
lumină şi 12% pentru restul receptoarelor (forţă etc.)
În cazul instalaţiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice, pierderea de tensiune la pornire, faţă de tensiunea nominală (dacă nu se dispune de alte date specificate de producătorul motorului etc.), trebuie să fie cel mult egală cu:
Pentru motoarele monofazate, protecţia contra suprasarcinilor se face:
opţional pentru motoare mai mici de 1,1 kW
Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face: .
numai direct din tabloul de distribuţie
dintr-un circuit de iluminat normal
Secţiunea minimă admisă pentru conductoare de fază din circuite pentru prize monofazate în instalaţiile electrice din interiorul clădirilor este de:
2,5 mm2 cupru, 1,5 mm2 cupru, 2,5 mm2 aluminiu 4 mm2 aluminiu
373
374
375
376 2 kW 3 kW 0,5 kW
377 pe două conductoare de fază
378 pe un conductor de fază pe toate conductoarele de fază pe două conductoare de fază
Secţiunea minimă admisă a conductorului de fază pentru circuitul unui receptor electrocasnic monofazat cu putere de peste 2 kW este de:
2,5 mm2 cupru 1,5 mm2 cupru, 2,5 mm2 aluminiu 4 mm2 aluminiu
Pentru circuite monofazate, conductorul neutru (N) va avea:
aceeaşi secţiune ca şi conductorul de fază
aceeaşi secţiune ca şi conductorul de fază, numai pentru conductoare
de cupru
aceeaşi secţiune ca şi conductorul de fază, numai
pentru conductoare de aluminiu
Pentru un circuit trifazat cu patru conductoare de aluminiu cu secţiunea conductoarelor de fază de 35 mm2, conductorul neutru are secţiunea minimă de:
16 mm2 25 mm2 35 mm2
Protecţia motoarelor împotriva încălzirilor anormale trebuie să fie asigurată, de regulă, pentru fiecare motor a cărui putere nominală este mai mare de:
Protecţia unui motor trifazat împotriva suprasarcinilor trebuie să fie prevăzută:
pe toate conductoarele de fază şi pe conductorul neutru
pe toate conductoarele de fază
Protecţia unui motor trifazat împotriva suprasarcinilor trebuie să fie prevăzută:
379 Distanţa de conturnare reprezintă: .
380
381
382 pot fi de tip închis pot fi de tip capsulat trebuie să fie de tip deschis
383 În instalaţiile de tip interior:
384 PE 101 PE 102 PE 103
distanţa cea mai scurtă de-a lungul izolaţiei, între două părţi neizolate
sub tensiune sau între acestea şi părţi legate la pământ
distanţa cea mai scurtă în aer liber, fără interpuneri de alte
materiale izolate, între două părţi neizolate sub tensiune sau între acestea şi părţi legate la pământ
distanţa determinată de condiţiile împiedicării
apropierii periculoase de părţile sub tensiune ale
personalului de exploatare sau ale utilajelor de
exploatare şi de reparaţii, cu respectarea normelor de
protecţie a muncii în vigoare pentru instalaţii electrice.
Încăpere sau spaţiu de producţie se numeşte acea încăpere sau spaţiu:
care serveşte exclusiv pentru procese tehnologice electrice.
în care se efectuează diverse operaţii sau procese tehnologice,
accesibil şi persoanelor neinstruite în exploatarea instalaţiilor
electrice
în care accesul este permis numai persoanelor autorizate
pentru exploatarea instalaţiilor electrice şi care au responsabilitate în acest
sens
Expresia ,,de regulă" folosită într-o reglementare tehnică indică:
obligativitatea strictă a respectării prevederii în cauză
faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în
majoritatea cazurilor
faptul că nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie justificată întotdeauna în
proiect
Instalaţiile electrice de joasă tensiune amplasate în spaţiile de producţie :
se utilizează de regulă echipament de tip interior
în anumite situaţii se poate utiliza echipament de tip exterior
reglementările nu fac precizări privind tipul de
echipament ce se montează în astfel de instalaţii
Verificarea aparatelor şi a căilor de curent la scurtcircuit se face în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice:
385 40 mm 30 mm 50 mm
386
387
388
389
390
391
392 Stâlpii de intervenţie pot fi: numai de susţinere de întindere terminali
393 numai în regim de avarie în condiţii de montaj
La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie de joasă tensiune, distanţa de conturnare trebuie să fie de cel puţin:
La alegerea soluţiilor de realizare a instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie de joasă tensiune:
nu se va prevedea utilizarea conductoarelor neizolate
se va avea în vedere posibilitatea utilizării conductoarelor neizolate
reglementările tehnice nu fac referire în acest caz la tipul
conductoarelor
Dacă din verificarea la stabilitatea termică la scurtcircuit nu rezultă o secţiune mai mare, bara de nul din interiorul tabloului de distribuţie de joasă tensiune se va realiza din:
aluminiu cu secţiunea minimă de 100 mm2
aluminiu cu secţiunea minimă de 150 mm2
oţel cu secţiunea minimă de 150 mm2
La instalaţiile electrice interioare de joasă tensiune, marcările panourilor trebuie să fie vizibile:
numai atunci când uşile tabloului sunt închise
numai atunci când uşile tabloului sunt deschise
atât atunci când uşile tabloului sunt închise, cât şi atunci când sunt deschise.
Normativul pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 v are drept scop stabilirea:
suprafeţelor de teren necesare construirii, exploatării şi
mentenanţei liniilor aeriene de energie electrică.
condiţiilor şi principiilor de dimensionare şi construire a
liniilor aeriene de energie electrică;
criteriilor de analiză a oportunităţii de construire a liniilor aeriene de energie
electrică;
Conductoarele de protecţie la LEA de înaltă tensiune sunt:
conductoare destinate a proteja personalul împotriva atingerilor
indirecte
conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe
de trăsnet
noţiunea de ,,conductoare de protecţie" este prevăzută numai în reglementările
aferente reţelelor de joasă tensiune
Săgeata conductorului de protecţie, la starea de săgeată maximă:
trebuie să fie egală cu săgeata conductorului activ
nu trebuie să depăşească săgeata conductorului activ
poate fi mai mare decît săgeata conductorului activ, dar nu cu mai mult de 20%
Stâlpii LEA se dimensionează prin calcul pe baza încărcărilor de calcul:
în regim normal de funcţionare şi în regim de avarie
394 nu se verifică în regim de avarie
395 de preferinţă prin buloane se pot folosi construcţii sudate
396 nu se normează
397
398 Vânt maxim perpendicular pe linie Vânt maxim în lungul liniei
399
400
Stâlpii de susţinere echipaţi cu izolatoare suport:
se verifică în regim normal de funcţionare şi în regim de avarie
se verifică în condiţii de montaj
Îmbinarea elementelor stâlpilor metalici se face:
reglementările tehnice nu fac referire la modul de îmbinare a elementelor
stâlpilor
Săgeata stâlpilor de beton din LEA peste 1 kV:
se normează numai la stâlpii de susţinere având o înălţime de peste
20 m
reglementările tehnice nu fac referire la normarea
săgeţii la acest tip de stîlpi
Stâlpii de lemn de susţinere din LEA peste 1kV se dimensionează în regim de avarie considerându-se ipotezele de calcul:
ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie,
simultan cu depunere de chiciură
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depune de chiciură
nu se dimensionează în regim de avarie
Pentru dimensionarea stâlpilor de lemn în regim normal de funcţionare, se consideră ca ipoteze de calcul:
Vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură
La dimensionarea stâlpilor de lemn de întindere în regim de avarie se consideră ca ipoteză de calcul:
ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie,
simultan cu depunere de chiciură
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depune de chiciură
nu se dimensionează în regim de avarie
Fundaţiile de beton armat ale stâlpilor LEA peste 1 kV :
nu sunt utilizate şi ca prize de pământ naturale ale stâlpilor
sunt utilizate şi ca prize naturale ale stâlpilor, armăturile din
fundaţii fiind conectate electric (sudate) unele de altele
sunt utilizate şi ca prize naturale ale stâlpilor; conectarea electrică a
armăturilor din fundaţii este opţională, în funcţie de
caracteristicile terenului
401
402 Cablu de energie este:
403
404 2m 3m 1m
405
Creşterea nivelului de izolaţie al LEA peste 1 kV faţă de nivelul normal de izolaţie se poate realiza.
prin alegerea unui tip de stâlp corespunzător
prin utilizarea de izolatoare cu caracteristici electrice superioare
prin utilizarea de izolatoare cu aceleaşi caracteristici electrice şi prin mărirea numărului acestora pe
ramură
Cablu de înaltă tensiune (110÷400kV), medie tensiune
(6÷35kV) sau joasă tensiune (sub 1kV) folosit în circuitele primare
ale instalaţiilor de producere, transport, distribuţie şi utilizare a
energiei electrice, în curent alternativ sau continuu
Numai cablu de înaltă tensiune (110÷400kV) sau medie tensiune
(6÷35kV) folosit în circuitele primare ale instalaţiilor de
producere, transport, distribuţie a energiei electrice, în curent
alternativ sau continuu
Numai cablu de joasă tensiune (sub 1kV) folosit în
circuitele primare ale instalaţiilor de utilizare a
energiei electrice, în curent alternativ sau continuu
La pozarea cablurilor de branşament pe stâlpii reţelelor electrice aeriene:
pentru protecţia împotriva deteriorărilor mecanice se poate
prevedea introducerea cablurilor în tub metalic pe o porţiune de 2m
deasupra solului
pentru protecţia împotriva deteriorărilor mecanice se poate prevedea introducerea cablurilor în tub din PVC pe o porţiune de
2m deasupra solului
reglementările nu prevăd în această situaţie măsuri de
protecţie împotriva deteriorărilor mecanice
La subtraversarea străzilor din localităţi, lungimea tubului din PVC de protecţie a cablului de branşament va depăşi limita bordurii cu:
Cablurile de energie la circuitele care alimentează receptoare de importanţă deosebită, se prevăd cu conductoare de cupru atunci când secţiunea conductoarelor (din aluminiu) ar rezulta mai mică de :
10mm2 16mm2 6mm2
406
407 polietilenă (PE) PVC
408
409 este interzisă se evită
410 este interzisă este soluţia adoptată de regulă se admite în anumite condiţii
411
412 se instalează în tuburi diferite
413 în exterior
Secţiunea conductoarelor active ale unui cablu se determină având în vedere următoarele criterii de dimensionare şi verificare:
numai curentul maxim de durată, căderea de tensiune, secţiunea
economică
numai curentul maxim de durată, solicitarea termică la scurtcircuit,
căderea de tensiune
curentul maxim de durată, solicitarea termică la
scurtcircuit, căderea de tensiune, secţiunea
economică
Având în vedere experienţa acumulată până în prezent, pentru cazurile cele mai uzuale, în cazul cablurilor de 1 ÷ 10 kV se recomandă alegerea izolaţiei din:
de preferinţă polietilenă reticulată (XLPE),
La LES folosind cabluri de energie monoconductoare, pentru asigurarea unei capacităţi mari de transport:
se alege cablul cu secţiunea corespunzătoare capacităţii de
transport dorite
se pot folosi mai multe legături în paralel, cu utilizarea de cabluri
având secţiuni şi lungimi identice
se pot folosi mai multe legături în paralel, cu
utilizarea de cabluri având secţiuni diferite, dacă sunt de
acelaşi tip
Pozarea cablurilor în pământ, în straturi suprapuse (etajate):
se admite pe bază de justificare tehnico-economica atunci când soluţia rezultă ca favorabilă faţa de cea de pozare într-un singur
strat
Pozarea cablurilor pe partea carosabilă a străzilor:
Adâncimea de pozare în pământ a tuburilor sau a blocurilor de cabluri:
trebuie aleasă conform condiţiilor locale
trebuie să respecte valorile minime prevăzute în norme
trebuie să fie de minim 50 cm
Cablurile cu funcţiuni diferite (de exemplu: energie, circuite secundare, telecomunicaţii):
pot fi instalate în acelaşi tub cablurile care se rezervă reciproc
Se admite să fie instalate în acelaşi tub, în anumite
condiţii, numai cablurile care deservesc acelaşi aparat sau
receptor
Plăcile de acoperire a canalelor de cabluri se realizează, de preferinţă, din tablă striată:
în încăperi sau zone fără pericol de incendiu
în încăperi sau zone cu pericol de incendiu
414 în exterior
415
416 Încăperile de cabluri sunt prevăzute cu: iluminat normal de lucru iluminat de siguranţă
417
418 întotdeauna
419
420 0,6 0,7 0,85
Plăcile de acoperire a canalelor de cabluri se realizează, de preferinţă, din dale de beton armat:
în încăperi sau zone fără pericol de incendiu
în încăperi sau zone cu pericol de incendiu
În cazul canalelor de cabluri din exteriorul clădirilor, amplasate deasupra nivelului apelor subterane (freatice):
acestea trebuie să aibă pereţii şi radierele dintr-un material
impermeabil sau hidroizolant
se admite ca fundul canalului să fie din pământ bătătorit şi acoperit
cu un strat de drenaj din pietriş
trebuie ca fundul canalului să fie din beton
iluminat normal de lucru şi iluminat de siguranţă, în
numite situaţii
În subsoluri, poduri de cabluri, încăperi tehnologice, depozite şi alte spaţii cu pericol de incendiu:
este interzisă realizarea de manşoane
nu se realizează, de regulă, manşoane
cablurile de energie care necesită joncţionare se pot
manşona în anumite condiţii
Traseele subterane de cabluri se marchează prin borne de marcare la suprafaţă sau prin tăbliţe de marcaj pe clădiri:
atunci când în desenele de execuţie, traseele de cabluri nu pot
fi indicate pe plan prin cote faţă de construcţii fixe
prevederea sau nu a marcării traseelor subterane de cabluri este opţiunea proiectantului
Densitatea de sarcină ce caracterizează o zonă de consum (casnic, terţiar, mici consumatori industriali) reprezintă:
raportul între puterea maximă simultan absorbită de consumatori
şi suprafaţa zonei
raportul între puterea maximă simultan absorbită de consumatori
şi suprafaţa construită a zonei
raportul între puterea totală instalată la consumatori şi
suprafaţa zonei
Pentru stabilirea puterii de dimensionare a unui post de transformare se va aplica la suma puterilor absorbite pe toate liniile de joasă tensiune alimentate din acel post un coeficient general de simultaneitate de:
421 0,6 0,9 0,4
422 0,6 0,4 0,8
423
424 în schemă radială
425
426 schema radială
427 de regulă
Pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei linii de medie tensiune se va aplica la suma puterilor absorbite de toate posturile de transformare alimentate din linia respectivă un coeficient general de simultaneitate de:
Pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei staţii de transformare de 110 kV/MT, se va aplica la suma puterilor vehiculate pe liniile de medie tensiune care vor fi racordate la această staţie un coeficient general de simultaneitate de:
Consumatorii casnici şi terţiari din localităţile urbane vor fi alimentaţi pe joasă tensiune, de regulă:
într-o schemă buclată, cu funcţionare radială în regim normal
într-o schemă buclată, cu funcţionare buclată în regim
normal
într-o schemă strâns buclată, cu funcţionare buclată în
regim normal
Consumatorii casnici şi terţiari din mediul rural vor fi alimentaţi, de regulă:
într-o schemă buclată, cu funcţionare radială în regim normal
într-o schemă buclată, cu funcţionare buclată în regim
normal
Reţelele de medie tensiune de distribuţie publică existente la tensiunile de 6 şi/sau 10 kV:
se vor trece la tensiunea de 20 kV, etapizat. până în anul 2020
se vor trece la tensiunea de 20 kV, iar etapele şi modul de trecere
se vor stabili pe bază de calcul tehnico-economic
se vor menţine şi se vor dezvolta în continuare
De regulă, pentru reţelele de distribuţie de 110 kV se va alege:
schema în buclă (inel), alimentată de pe barele a două puncte de
injecţie diferite
racordarea staţiilor în sistemul intrare-ieşire
Staţiile de transformare 110 kV/MT se vor realiza cu două unităţi de transformare:
în situaţii particulare, justificate tehnico-economic
când nu se poate realiza rezervarea consumatorilor
prin reţeaua de medie tensiune
428 2x40 MVA 2x25 MVA 2x63 MVA
429 1000 kVA 1600 kVA 630 kVA
430 1600 kVA 1000 kVA 4000 kVA
431 este o soluţie care nu se foloseşte
432 se va lega rigid la pământ la PT nu se va lega la pământ
433
434
435
436 pe stâlpi metalici pe stâlpi de beton
Staţiile de transformare de distribuţie, cu două transformatoare, vor avea de regulă profilul final de maximum:
Partea de construcţie a posturilor de transformare de reţea în cabină (zidită sau compactizată) se va dimensiona pentru puterea plafon de:
În posturile de transformare, de consumator sau mixte, se recomandă să nu se monteze unităţi trafo. cu putere mai mare de:
Montarea transformatoarelor de putere monofazate în reţelele de distribuţie:
se foloseste în cazul alimentării consumatorilor izolaţi
este o soluţie netratată de reglementările tehnice
În reţelele de distribuţie de joasă tensiune, neutrul reţelelor:
se va lega la pământ repetat, în reţea
În reţelele electrice de distribuţie publică se folosesc, ca surse specializate pentru compensarea puterii reactive:
de regulă,bateriile de condensatoare tip shunt
se recomandă folosirea compensatoarelor sincrone
filtre de armonici montate în staţiile de transformare
Staţiile noi de transformare, de distribuţie, se vor realiza, de regulă:
atât cu partea de 110 kV, cât şi cu partea de MT, montate în exterior
atât cu partea de 110 kV, cât şi cu partea de MT, montate în interior
cu partea de 110 kV montată în exterior, iar
partea de MT montată în interior
Pentru staţiile de transformare noi se recomandă scheme electrice monofilare caracteristice staţiilor profil limitat:
bară simplă dublu secţionată prin separatoare la 110 kV şi bară
simplă secţionată prin separatoare la MT
bară simplă dublu secţionată prin separatoare la 110 kV şi bară
simplă secţionată prin cuplă cu întrerupător la MT
bară simplă secţionată prin cuplă cu întrerupător la 110
kV şi bară simplă dublu secţionată prin separatoare
la MT
Liniile de 110 kV se vor realiza, de regulă, în soluţie aeriană:
pe stâlpi metalici sau de beton
437 posturi de transformare subterane
438 de beton metalici de lemn
439
440
441 Aliniamentul este:
442 Panoul de întindere este:
443 altitudine chiciură temperatură
Ca soluţie constructivă posturile de transformare, în funcţie de zonă (rurală, urbană), vor fi în general:
posturi de transformare aeriene pe stâlpi metalici sau de beton
posturi de transformare în cabină supraterană în
anvelopă de beton sau metal
LEA de MT noi se vor realiza, de regulă, pe stâlpi:
Normativul PE 106 se aplică:
numai la construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni
nominale până la 1000 V, aparţinând operatorilor de
distribuţie
la construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni nominale până la 1000 V, indiferent de caracterul de
proprietate al acestora
la construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu
tensiuni nominale mai mari de 1000 V
Normativul PE 106 se aplică: şi liniilor electrice de joasă tensiune pe stâlpi folosiţi în comun
şi liniilor pentru tramvaie şi troleibuze
şi liniilor electrice de joasă tensiune din instalaţiile
miniere
porţiunea de linie compusă din una sau mai multe deschideri, cuprinsă
între doi stâlpi de întindere consecutivi
porţiunea de linie compusă din una sau mai multe deschideri,
cuprinsă între două puncte consecutive ale traseului, în care
linia îşi menţine direcţia
distanţa măsurată pe verticală între punctele de
prindere ale conductorului la doi stâlpi consecutivi
distanţa măsurată pe verticală între punctele de prindere ale
conductorului la doi stâlpi consecutivi
porţiunea de linie compusă din una sau mai multe deschideri,
cuprinsă între două puncte consecutive ale traseului, în care
linia îşi menţine direcţia
porţiunea de linie compusă din una sau mai multe
deschideri, cuprinsă între doi stâlpi de întindere
consecutivi
Presiunea dinamică de bază, dată de vânt pe conductoarele LEA de joasă tensiune, depinde de:
444 vopsire grunduire zincare
445
446 se vor monta izolatori de ancoră
447 se vor monta izolatori de ancoră
448 este interzisă pe faţadele clădirilor
449
450
451
Stâlpii metalici din LEA de joasă tensiune se vor proteja împotriva agenţilor corosivi prin:
Fundaţiile burate ale stâlpilor din LEA de joasă tensiune se realizează:
cu un strat de pământ bine compactat
cu straturi de pământ succesive de 20 cm. pământ bine compactat
cu straturi de pământ succesive de 40 cm. pământ
bine compactat
În situaţia în care un stâlp de beton al unei LEA de joasă tensiune se ancorează:
ancora se leagă la priza de pământ a stâlpului
proiectantul decide montarea de izolatori de ancoră sau legarea ancorei la priza de
pământ a stâlpului
Dacă un stâlp de lemn al unei LEA de joasă tensiune se ancorează:
ancora se leagă la priza de pământ a stâlpului
proiectantul decide montarea de izolatori de ancoră sau legarea ancorei la priza de
pământ a stâlpului
Montarea fascicolelor de conductoare izolate torsadate de joasă tensiune:
se realizează cu izolatoare pe stâlpii metalici
se realizează fără izolatoare pe stâlpii de lemn
La LEA de joasă tensiune cu conductoare neizolate, conductorul de nul:
se va monta, de regulă, direct pe consolă
se va monta întotdeauna pe izolatoare
se poate monta folosind izolatoare, cu luarea unor
măsuri
Conductorul de nul, la LEA cu conductoare neizolate:
se dispune în partea de sus a coronamentului, lângă stâlp
se dispune în partea de jos a coronamentului, lângă stâlp
nu are prevăzută prin normative o anumită
dispunere
În reţeaua de joasă tensiune compensarea centralizată a puterii reactive va fi făcută, de regulă:
la nivelul posturilor de transformare
în punctele cu nivel de tensiune scăzut
nu este prevăzută de reglementări
452
453 RART RARM RARM şi RART
454 La liniile de 220 şi 400 kV: se montează RART se montează RARM
455 La liniile de 110 kV se va folosi: de regulă RARM de regulă RART în cazuri justificate RARM
456 La staţiile electrice nu se prevede iluminat perimetral
457 cel puţin odată la 5 ani cel puţin odată la 10 ani cel puţin odată la 20 ani
458 cel puţin odată la 10 ani cel puţin odată la 15 ani cel puţin odată la 20 ani
459
Reţelele electrice aeriene de joasă tensiune cu conductoare torsadate: .
se realizează obligatoriu pe ambele părţi ale străzilor, pentru evitarea
traversărilor
vor fi instalate de regulă, pe o singură parte a străzilor
vor putea fi construite pe ambele părţi ale străzilor dacă lăţimea acestora este
mai mare de 15 m
Liniile sub 110 kV vor fi echipate cu:
normele nu fac precizări privind dispozitivele de RAR
care se montează
este obligatorie prevedea iluminatului perimetral
normele nu fac precizări privind iluminatul perimetral
la staţiile electrice
Pentru dimensionarea LEA 110 kV, în cazul în care, pentru zona respectivă s-au constatat condiţii meteorologice mai aspre decât cele menţionate în prescripţii, se vor lua în calcul condiţii corespunzătoare unei frecvenţe de:
La dimensionarea LEA de 220 kV şi 400 kV, în cazul în care, pentru zona respectivă, s-au constatat condiţii meteorologice mai aspre decât cele menţionate în prescripţii, se vor lua în calcul condiţii corespunzătoare unei frecvenţe de:
Pentru construcţia liniilor de 110, 220 şi 400 kV, simplu şi dublu circuit:
se poate adopta orice aşezare a conductoarelor pe stâlpi
nu se recomandă aşezarea conductoarelor în plan orizontal
normele tehnice nu fac precizări privind modul de aşezare a conductoarelor
460
461 de regulă, radială-arborescentă în buclă, cu funcţionare în buclă
462 alimentează consumatori importanţi sunt alimentate direct din surse
463 400 kVA 630 kVA 1000 kVA
464
465 prin rezistenţă direct prin bobină de stingere
466 pe o singură parte a străzilor pe ambele părţi ale străzilor
467
468 la liniile principale la liniile secundare
La construcţia liniilor de 110, 220 şi 400 kV, în zonele cu depuneri importante de chiciură:
se va adopta cu prioritate aşezarea conductoarelor în plan vertical
se va adopta cu prioritate aşezarea conductoarelor în plan orizontal
aşezarea conductoarelor în plan vertical se va adopta
condiţionat
Structura reţelelor electrice de medie tensiune va fi:
în cazuri justificate, în buclă cu funcţionare radială
Liniile electrice aeriene de medie tensiune principale sunt liniile care:
nu depăşesc o lungime de 20 km
Construcţia unui post de transformare de reţea de tip interior se dimensionează corespunzător gabaritului unui transformator de:
Liniile electrice de joasă tensiune aeriene vor fi proiectate cu secţiuni:
descrescătoare spre capătul reţelei constante pe toată lungimea reţelei
cât mai mari, pentru reducerea pierderilor de tensiune şi de energie în
reţea
Neutrul reţelei de joasă tensiune va fi legat la pământ:
Reţelele electrice de joasă tensiune în cablu subteran vor fi prevăzute de regulă :
normativele nu prevăd o anumită regulă în acest caz
În reţelele de medie tensiune vor fi prevăzute elemente de separare montate:
la toate derivaţiile liniilor secundare din cele principale
numai la derivaţiile lungi ale liniilor secundare din cele
principale
pe traseul liniilor principale
Posturile de transformare 20/0,4 kV sau staţiile de transformare de 20/6(10) kV vor fi racordate, de regulă:
normativele nu prevăd o anumită regulă în acest caz
469 firida de branşament coloana electrică
470 se admite întotdeauna egalitatea lor
471
472
473 1m de la axul aparatului (0,6-1,5) m de la axul aparatului 1,5 m de la axul aparatului
474
Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:
punctul de delimitare între distribuitor şi consumator,
reprezentat de bornele contorului
În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:
se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de
generator
se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator
Conform PE 134/1995 (Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiuni peste 1 kV), la calculul curenţilor de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:
impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică
impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică
impedanţele în ohmi se modifică, dar impedanţele
în unităţi relative nu se modifică
Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care:
PT. 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de medie tensiune la staţiile
electrice de transformare prin puncte de alimentare
PT. 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV direct la barele de
medie tensiune ale staţiei electrice
PT. 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele
punctului de conexiune, care, la rândul lui, este alimentat din staţia electrică prin linii de medie tensiune care au sau nu alte sarcini pe ele
Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:
Prevederile normativului I 7 – 2011 se aplică la proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente:
clădirilor cu funcţiuni agroindustriale şi agrozootehnice
protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor
depozitelor de materiale pirotehnice şi explozive
475
476
477
478 radial
479
480 se admite se admite condiţionat este interzisă
481 se admite întotdeauna este total interzisă se admite condiţionat
La liniile electrice aeriene cu tensiuni mai mari de 1 kV, se folosesc cleme sau legături cu reţinerea conductorului, la:
stâlpi de întindere stâlpi de susţinere de tip întăritstâlpi de susţinere de tip
normal
Se poate renunţa, în anumite condiţii, la prevederea unui dispozitiv de protecţie împotriva suprasarcinilor în reţelele de joasă tensiune de tip IT, în cazul în care fiecare circuit neprotejat împotriva suprasarcinilor este protejat printr-un dispozitiv:
de protecţie împotriva scurtcircuitelor
de protecţie împotriva supratensiunilor
de curent diferenţial rezidual
Normativul pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică – PE 132/2003 se aplică la:
reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei
electrice produse în centralele electrice
reţelele electrice destinate exclusiv alimentării cu energie
electrică a consumatorilor industriali
reţelele electrice de distribuţie de 110 kV, 20 kV
şi 0,4 kV, urbane şi rurale, pentru alimentarea cu
energie electrică a consumatorilor casnici,
terţiari, şi micilor consumatori
Regimul de funcţionare a reţelelor electrice de joasă tensiune va fi:
strâns buclat în zone cu densitate de consum mare
buclat, în zone cu densitate de consum medie
Alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu trebuie asigurată:
întotdeauna din două surse de alimentare independente
dintr-o singură sursă de alimentare, în anumite cazuri
din una sau din două surse, conform opţiunii consumatorului
Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:
Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate să apară condens:
482 0,5 m 0, 8 m 1 m
483 grătar protector difuzor
484 peste 5 kg
485 este interzisă se admite condiţionat
486 instalaţii de comandă instalaţii de semnalizare
487 este recomandată este permisă condiţionat nu este permisă
488 admisă interzisă
489 peste 1m peste 1,5 m peste 2m
490 3 kW 4 kW 5,5 kW
Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu
Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări se prevăd în orice tip de încăpere cu:
dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:
de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10
kg
de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
Montarea liberă a conductoarelor electrice pe clădiri, la exterior:
este la latitudinea beneficiarului
Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:
instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu
sau de explozie
Utilizarea conductelor metalice pentru apă drept conductoare de protecţie:
Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:
admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:
În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:
491 4 kW 5,5 kW 7,5 kW
492 Tablourile de distribuţie se vor executa . numai în construcţie deschisă
493 cel mult două prize prize după necesităţi cel puţin trei prize
494 cel puţin 50 mm 75 mm 100 mm
495 2 kW 2,5 kW 3 kW
496 este interzisă este admisă
497
498
499 numai la curenţi de suprasarcină numai la curenţi de scurtcircuit
500 cerinţele luminotehnice
În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:
numai în construcţie închisă (protejată)
în construcţie deschisă sau închisă, în funcţie de condiţiile de influenţe
externe şi grad de protecţie
În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere:
În instalaţiile de joasă tensiune, distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:
În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat numai pentru receptoare cu puteri de peste:
Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:
este admisă numai pentru conductoare de cupru
Pe circuitele secundare ale transformatoarelor de curent:
este obligatoriu să se prevadă protecţia la suprasarcină
se recomandă să nu se prevadă protecţia la suprasarcina
se permite renunţarea la protecţia la scurtcircuit
Protecţia la suprasarcini şi protecţia la scurtcircuit
trebuie asigurate prin dispozitive de protecţie separate
pot fi asigurate printr-un singur dispozitiv de protecţie
trebuie asigurate printr-un singur dispozitiv de protecţie
Sigutanţele fuzibile sunt dispozitive care protejează:
atât la curenţi de suprasarcină cât şi la curenţi
de scurtcircuit
Alegerea corpurilor de iluminat şi a surselor de lumină se face în funcţie de
destinaţiile încăperilor şi a construcţiei
natura izolaţiei conductoarelor de alimentare
501 de tip special (de ex. cu obturatori) montate aparent
502 numai pe conductoarele de fază numai pe conductorul de nul
503
504 de tensiune nominală ≥ 220 kV; de tensiune nominală < 220 kV; cu număr mare de circuite.
505
În încăperi în care se impun condiţii speciale de protecţie datorită utilizatorilor (copii, bolnavi mintal etc.), prizele trebuie să fie
prevăzute cu dispozitive de protecţie diferenţială ≤ 30
mA
Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:
pe fază sau pe nul, nu are importanţă
Celule de tip deschis sunt cele:
delimitate astfel încât nici o parte aflată sub tensiune nu poate fi atinsă, iar învelişul metalic al celulei protejează persoanele
împotriva efectelor termice ale arcului electric
delimitate astfel încât persoanele sunt protejate, prin masuri luate la montaj sau în exploatare, numai împotriva atingerii accidentale a
părţilor sub tensiune
la care echipamentul este complet închis în carcase de protecţie, etanşe faţă de aerul
atmosferic
Schema electrică monofilară din figură se utilizează de regulă în staţii:
Reţea cu neutrul izolat este o reţea electrică al cărei punct neutru
este legat la pământ printr-o rezistenţă sau reactanţă suficient de mică pentru a reduce oscilaţiile tranzitorii şi a îmbunătăţii condiţiile de funcţionare selectivă a protecţiei contra defectelor la pământ
are o legătură cu pământul realizată prin aparate de măsurare,
de protecţie sau de semnalizare, având o impedanţă foarte mare
nu are nici o legătură voită cu pământul
506 este legat la pământ direct
507 atinge două conductoare de fază
508 Descărcătorul cu coarne
509 la stâlpul liniei electrice aeriene
510
511
Reţea cu neutrul legat la pământ este o reţea electrică al cărei punct neutru
este legat la pământ printr-o rezistenţă sau reactanţă suficient
de mică pentru a reduce oscilaţiile tranzitorii şi a îmbunătăţii
condiţiile de funcţionare selectivă a protecţiei contra defectelor la
pământ
are o legătură cu pământul realizată prin aparate de
măsurare, de protecţie sau de semnalizare, având o
impedanţă foarte mare
Conturnarea inversă poate să se producă atunci când o lovitură de trăsnet
a atins un conductor de fază şi a provocat o amorsare la un stâlp
atinge direct stâlpul sau un conductor de protecţie (când
el există)
asigură întotdeauna stingerea arcului electric al curentului de însoţire
este constituit din unul sau mai multe eclatoare în aer
realizează funcţia de protecţie prin reducerea
nivelului supratensiunilor.
Unghiul de protecţie al conductoarelor de protecţie, de referinţă, pentru dimensionarea unei linii electrice aeriene, se consideră cel realizat
în planul vertical care trece prin punctul de săgeată maximă, perpendicular pe axa liniei electrice aeriene protejate
la o distanţă de stâlp egală cu lungimea lanţului de
izolatoare
Marimea de care depinde stabilitatea electrodinamica a unui aparat electric in caz de scurtcircuit este:
puterea activa a circuitului pe care este instalat
componenta periodica initiala a curentului de defect
componenta periodica stabilizata a curentului de
defect
Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ (monofazat, fără arc electric) se compune din:
schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în
paralel
schemele de secvenţă directă, inversă şi homopolară conectate în
serie
schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în
paralel
512 directă (pozitivă) inversă (negativă) homopolară (zero)
513
514 întotdeauna;
515 faza neutru de lucru de protecţie şi de neutru
516 pe toate circuitele de linie;
517 pe toate circuitele de linie;
Tensiunea sursei echivalente de tensiune (cUn)/√3 -este tensiunea ideală a sursei, care se aplică în punctul unde se produce scurtcircuitul, în reţeaua de succesiune ........................... , ca singura tensiune activă a sistemului
Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit monofazat cu arc electric se obţine din
schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară şi o impedanţă
egală cu de trei ori impedanţa arcului electric, conectate în serie
schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară şi o
impedanţă egală cu de trei ori impedanţa arcului electric,
conectate în paralel
schemele de secvenţă directă, homopolară şi o
impedanţă egală cu de trei ori impedanţa arcului
electric, conectate în paralel
Când se montează cuţite de legare la pământ (fixe), în loc de scurtcircuitoare mobile?
atunci când distanţele de izolaţie fază - pământ sunt mari;
atunci când curenţii care se închid prin pământ în caz de
scurtcircuit sunt mici.
Culoarea verde-galben pentru izolaţia conductoarelor si cablurilor se foloseşte pentru marcarea conductorului de:
În staţii de 220 kV, utilizarea cuţitelor de legare la pământ este obligatorie :
pe fiecare sistem de bare colectoare şi de ocolire;
numai pentru legarea la pământ a oricărei zone de
lucru cuprinse între separatorul de bare şi cel de
linie.
În staţii de 400 kV, utilizarea cuţitelor de legare la pământ este obligatorie:
pe fiecare sistem de bare colectoare şi de ocolire;
numai pentru legarea la pământ a oricărei zone de
lucru cuprinse între separatorul de bare şi cel de
linie.
518 doua trepte o treapta trei trepte
Pentru asigurarea selectivităţii, între curenţii nominali ai fuzibilelor a două siguranţe consecutive , diferenţa trebuie să fie de cel puţin: