Punct de Vedere Psihologic Asupra Terapiei Prin Masaj

8/13/2019 Punct de Vedere Psihologic Asupra Terapiei Prin Masaj

1/10

Page 1 of 10 SOCIETAEA ROMANA DE YUMEIHO

PUNCT DE VEDERE PSIHOLOGIC ASUPRA TERAPIEIPRIN MASAJ

Din punct de vedere medical se admite (in general) o schema clasica a etiologiei

sindromului morbid acesta fiind definit ca o tulburare in functionarea unui organ sausistem, datorata la randul sau unor dereglari de structura sau/si functie celulara decelabile

microscopic leziuni - sau/si prin investigatii a chimismului celular. Aceasta schemadetermina perceperea bolnavului ca un purtator de organe bolnave si nu ca pe o fiintaumana unica, cu munca, sperantele, si temerile sale.

!asa"ul depaseste aceasta orientare, afirmand ca sanatatea sau boala sunt stari

dependente de functionarea intregului organism (inclusiv starea psihica a persoanei) si nu

doar a diferitelor organe luate separat.Aceasta intelegere a totalitatii functionale a organismului uman pe care si masa"ul o

postuleaza, se integreaza in orientarea mai larga a intelegerii bolnavului ca entitate cu osubiectivitate distincta care reactioneaza constient si inconstient in fata propriilor sale boli,a medicului, a terapeutului, a tehnicii terapeutice, etc, reactiile sale fiind in masura sa

sustina sau sa impiedice revenirea sa la starea de sanatate.#tarea psihica este determinata/influentata si de starea de sanatate a corpului iar

starea de sanatate a corpului este determinata/influentata si de starea psihica. Am definitastfel relatia de inter-dependenta, de determinare reciproca dintre $siche si #oma

postulata inca din antichitate.$roblemele de psihologie au anumite particularitati in relatia ocazionata de sedinta

de masa" si care tin de specificul conditiilor actului terapeutic. !aseorul este obligat sa seimplice direct in actul terapeutic, deseori acesta nefiind prote"at de un sistem in careterapeutul este doar o rotita a unui angrena" mai mare.

#ubiectii implicati in relatia maseor-pacient vor fi confruntati cu interferente

psihologice variate si comple%e. &n cele ce urmeaza vom prezenta succint unele aspectepsihologice ale terapiei prin masa".

1. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE TERAPIEI PRIN MASAJ IZVORATE DINRELATIA MASEOR-PACIENT

&mportanta relatiei maseorului cu bolnavul in actiunea terapeutica este in generalun fapt cunoscut si acceptat de catre specialistii in psihologie si sociologie si se consideraca relatiile maseor-pacient influenteaza nu numai aspectele practicii terapeutice specifice

cat si evolutia psihica a acestora.

1.a A!e"!#a a$o%&a!a $a'(e)o% *'+#e$!#,e

'nul din primele aspecte care se remarca in relatia maso-terapeutului cu bolnavuleste atentia crescuta, comparativ cu situatia din alte tipuri de terapie, pe care maseorul o

acorda acuzelor subiective pe care bolnavul le dezvaluie. Acest fapt favorizeaza transferulafectiv pe care pacientul il face fata de maseor, transfer care este un factor important in

obtinerea rezultatelor terapeutice.

1


2/10

1.+ Ca%a$!e%') %e$! a) %e)a!#e# a*eo%-/a$#e"!

&n medicina moderna relatia medic-pacient este depersonalizata de mediereadiagnosticului prin intermediul tehnologiei de investigare medicala si limitata datoritanumarului mare de pacienti pe care medicul trebuie sa-i investigheze respectiv trateze

zilnic. De asemenea actul terapeutic in care medicul interactioneaza direct cu bolnavuleste limitat la adresarea catorva intrebari si prescrierea rapida a unei retete. &n cazul in

care trebuie acordata o ingri"ire ce presupune contact direct cu bolnavul (interventiichirurgicale, e%amen si tratament ortopedic, etc.) timpul pe care medicul isi permite sa-laloce fiecarui bolnav in parte este e%trem de limitat. &n consecinta bolnavii au senzatia casunt tratati pe banda rulanta.

Astfel, fiinta umana, persoana, devine o entitate nosologica a carei diagnosticare siincadrare intr-un sistem terapeutic se face prin intermediul unei serii de analize, e%amenesi actiuni curative, in care bolnavul este manevrat in maniera de obiect.

#i nu in ultimul rand ar trebui mentionat faptul ca in stabilirea diagnosticului, atratamentului si a monitorizarii ulterioare a bolnavului, intervin mai multe persoane, cadremedicale din diferite discipline/specializari, fapt care determina lipsa de asumare a

responsabilitatii actului medical (desori bolnavul fiind plimbat de la un medic la altul,

fiecare declinandu-si responsabilitatea si desori chiar competenta). Deseoriultraspecializarea si pluridisciplinaritatea medicinii moderne pot determina opinii diametralopuse in ceea ce priveste diagnosticul si/sau conduita terapeutica.

Spre exemplu: un pacient care se prezinta la medicul de familie acuzand o nevralgieintercostala va fi redirectionat spre a fi investigat de un medic specialist radiolog care descoperafolosind tehnici de imagistica o scolioza si o artroza vertebrala si redirectioneaza pacientul spre mediculspecialist ortoped (ptr. scolioza) acesta redirectioneaza pacientul catre specialistul reumatolog (ptr.artroza vertebrala) acesta va dirija pacientul spre specialistul neurolog (pentru neuralgia intercostala)acesta va cere si opinia unui pneumolog (sa nu fie cumva si o suferinta pulmonara asociata) pe langatoti acestia pacientul va fi indrumat spre si spre laboratorul de analize medicale. Despre care dintremedicii mai sus mentionati pacientul poate spune ca este medicul curant care dintre dansii isi v!aasuma explicit responsabilitatea tratarii pacientului

&n contrast cu cele mentionate mai sus, relatia dintre maso-terapeut si bolnav areun caracter direct, eliminandu-se traversarea personalitatii bolnavului prin mi"loaceletehnologice moderne si prin pasarea acestuia de la o disciplina medicala la alta.

ste de asemenea important de mentionat faptul ca in cazul maso-terapiei, cadrul simetodele terapeutice folosite nu mai anihileaza perceptia reciproca a celor doi subiecti ca

fiind dedicati unul altuia.Din obiect al manevrarii terapeutice bolnavul are posibilitatea de a redeveni subiect

iar maseorul se prezinta ca terapeut si nu ca ane%a a unor aparate si instalatii sau caelement compozit a unui mecanism (sistem).

Dezvoltarea tehnologica a masa"ului (de e%. vibromasa"ul, apartele de stimulareneuro-musculara, fotoliile si paturile speciale de masa", etc.) nu trebuie sa duca la

pierderea acestui caracter direct al relatiei dintre maseor si pacient, caracter atat deimportant in abordarea terapeutica comple%a si completa a bolnavului.

1. $ I"!##!a!ea #"!e%/e%*o"a)a

particularitate foarte importanta a actului de terapie prin masa" (si procedee

mauale in general) este data de ceea ce s-ar putea numi intimitatea interpersonala aterapeutului si bolnavului. #edinta de masa" are un caracter de inter-relatie directa fata-nfata ceea ce faciliteaza crearea unui climat propice actiunii psihoterapeutice, dar inacelasi timp atrage atentia asupra necesitatii informarii terapeutului cu privire la efectele

iatrogene, de nedorit, pe care relatia psihologica particulara a sedintei le poate favoriza.

&n lipsa unui control asupra acestei relatii, activ e%ercitat de un medic respectiv depsiholog, terapeutul poate fi victima tulburarilor psihice ale pacientului. #au chiar invers,problemele, tulburarile psihice ale terapeutului se pot rasfrange asupra pacientului si aactului terapeutic.

2


3/10

Diferite studii arata ca circa *+ dintre bolnavii care se prezinta la medic pentru

tulburari somatice au de fapt diverse tulburari psihice, medicatia specifica tulburarilorsomatice neavand valoarea curativa scontata.

Dar psihoterapia este necesara nu numai in aceste cazuri, de false somatopatii, ciea trebuie sa sustina si actul terapeutic in mod adecvat orientat asupra unei tulburari

somatice reale, deoarece reactia psihologica centrata pe mecanisme de transfer-contratransfer si identificarea functioneaza in masa" (si numai) indiferent de acordul si

acceptarea de catre terapeut sau bolnav a acestei relatii. btinerea vindecarii poate fiblocata din cauza interventiei unor mecanisme psihologice derivate din interactiuneabolnavului cu circumstantele terapeutice.

1. & De/e"&e"!a afe$!#,a

'nul din pericolele care pot sa apara in relatia maseorului cu pacientul estedependenta afectiva a bolnavului fata de maseor. Aceasta poate influenta negativ actulterapeutic, mergand pana la a amana obtinerea insanatosirii.

elatia stabilita prin intermediul aplicarii masa"ului are nu numai implicatiile

fiziologice specifice aplicarii metodelor curative ci si implicatii psihologice. Actul terapeutic

in sine raspunde si unor nevoi afective ale bolnavului. &ntensitatea relatiei psihologice fiindmai mare decat in alte tipuri de tratament. 'n efect posibil este perseverareapacientului in starea de boala care ii aduce gri"a atat de direct manifestata a terapeutului.

evoia pacientului de mangaiere (la propriu si la figurat) pe care maseorul osatisface (deseori fara ca acesta sa o considere ca atare)0 faptul ca atingerea este poate

cea mai importanta forma de comunicare directa0 faptul ca pacientul permite sa-i fie atinstot corpul chiar si in zone (regiuni) considerate intime (desi aceasta atingere nu areconotatii se%uale sau nu ar trebui sa aiba)0 1apul ca maseorul se adreseaza direct arieidureroase (nu folosete intermediari precum pilula sau diverse instrumente, etc) adica

maso-terapeutul ia durerea cu mana etc0 toti acesti factori enumerati mai sus vordetermina aparitia unei puternice legaturi afective intre cei doi subiecti. 2onsecinteleacestei legaturi putant fi, mai mult sau mai putin, benefice infaptuirii actului terapeutic.

educerea depersonalizarii tehnologice din actul terapeutic face ca relatia stabilitain masa" sa fie mai tentanta pentru o personalitate cu o suficienta incarcatura nevrotica,

tratamentul fiind astfel prelungit in mod nedefinit.

&mplicarea afectiva a maseorului poate afecta negativ rezultatele curative atuncicand afectul primeaza asupra ratiunii. De e%. mila e%agerata ce determina terapeutul sa

nu efectueze acele procedee care displac pacientului (chiar daca acestea sunt imperiosnecesare obtinerii rezultatelor curative satisfacatoare) sau tendinta de e%ces de zel din

partea terapeutului, pentru a obtine o insanatosire cat mai grabnica a pacientului de careeste legat afectiv.

1. e Pa*#,#!a!ea

$acientul revine periodic la terapeut, suporta procedurile aplicate, insa participarea(implicarea) sa activa la tratament este nula sau foarte redusa.

Din punct de vedere psihologic aceasta pasivitate a pacientului pe care masa"ul il

favorizeaza nu este benefica. 3olnavul trebuie sa fie de partea terapeutului nu a bolii, safie orientat activ spre propria sa insanatosire. Desi poate sa para ciudat, totusi nu

intotdeauna bolnavul doreste cu adevarat sa se insanatoseasca. 3oala sa ii poate oferi oanumita forta in relatiile cu membrii familiei, cu ambianta sociala, astfel incatinsanatosirea ar reprezenta o pierdere in calea careia bolnavul opune, inconstient, toata

rezistenta de care este capabil.olul pasiv pe care el il are in relatia terapeutica ii accentueaza sentimentul ca

terapeutul este un agresor care incearca sa-l lipseasca de posibilitatea de a-i influentape altii. Atitudinea fata de maseor va fi ambivalenta, dorinta constienta de insanatosire va

3


4/10

fi contracarata de necesitatea inconstienta de aparare in fata opresiunii produse de

maseor. #entimentul de opresiune poate fi provocat in masa" si de insasi folosirea unormanevre percepute ca fiind agresive, brutale, (manipulari articulare, intinderi, scuturari,tapotamente, etc.), chiar daca acestea sunt inevitabil necesare in obtinerea rezultatelorcurative. 4eama si neplacerile pe care la inspira aceste manevre pot avea surse atat

constiente cat si inconstiente.$asivitatea este accentuata si de faptul ca pacientul nu colaboreaza la producerea

actului terapeutic asa cum o face in alte tipuri de tratament (de e%. in autoadministrareamedicamentelor).

fectele nefavorabile ale pasivitatii subiectului pot fi eliminate printr-o atitudinepsihoterapeutica adecvata a maseorului.

2ombinarea masa"ului cu e%ercitii fizice individuale (pe care bolnavul trebuie sa leefectueze singur dupa un program prestabilit), recomandarea unei diete alimentare, au carezultat pe langa efectele fiziologice specifice si un efect de activizare si crestere acoparticiparii subiectului la actul terapeutic. $articularitatile prescrierii dietei, a e%plicitariie%ercitiilor fizice, prezinta la randul lor implicatii psihologice considerabile.

1. f L#/*a %e!e!e#

5ipsa prescrierii medicamentelor din tratamentul prin masa" modifica in modsensibil parametrii psihologici ai curei. $rescrierea si administrarea unui medicament

dezvolta si intretine ideea de boala (medicamentele nu se prescriu decat bolnavilor).!edicamentul insu-si fiind perceput ca un instrument oarecum magic de tratare a

problemelor de sanatate. !agia se datoreaza faptului ca e%trem de putini pacienticunosc farmacologie respectiv mecanismele chimice prin care actioneaza medicamentul.Din fericire popularizarea iatrogeniei medicamentelor pune bolnavul in situatia de aaccepta si alte metode terapeutice cu efecte secundare mai putin daunatoare/grave.

Autoadministrarea medicamentului este insotita de reflectarea asupra diagnosticuluitrecut lapidar pe reteta si de invatarea, dezvoltarea si interiorizarea trairii subiectivecorespunzatoare.

!asa"ul evita aceste dezavanta"e tocmai prin restrangerea intervalului de aplicare a

actiunii terapeutice la timpul pe care il ocupa sedintele de masa", obsesionalitateabolnavilor find astfel mena"ata.

1aptul ca lipsind bolnavul de reteta il lipseste in acelasi timp de o gratificatie, estecompensat de atentia e%primata in modul cel mai direct fata de corpul bolnavului(respectiv fata de 6locul7 suferintei).

1. g Sa&o-a*o$#*')

#pecificul practic (metode, tehnici) al terapiei prin masa" ridica problema spoririiatentiei fata de unele caracteristici structurale ale personalitatii celor doi poli ai relatieiterapeutice si anume urmarirea dimensiunii sado-masochismului.

!ai mult sau mai putin ca in alte forme de terapie subiectul isi poate satisface

eventualele tendinte masochiste, scopul masa"ului fiind deplasat de catre pacient de laterapie la satisfacere pulsionala, avand drept consecinta prelungirea tratamentului siamplificarea psihogena a acuzelor somatice.

8ravitatea orientarii complementare, sadice, a terapeutului, cred ca nu necesita

comentarii

1. De*fa*'%a%ea '"'# a)og $' +o)"a,')

volutia tratamentului, nu numai in sensul evolutiei sedintelor in ansamblu ci chiar

in ceea ce priveste desfasurarea unei sedinte, necesita un permanent feed-bac9 prin careterapeutul sa fie informat asupra ceea ce simte subiectul (atat la nivel somatic, corporal,cat si la nivel psihic, emotional). &n acest fel maseorul e%tinde dialogul de la cel limitat cuboala la un dialog cu bolnavul, particularitatea feed-bac9-ului continuu favorizand

4


5/10

abordarea bolnavului ca intreg, ca o fiinta, un om, cu o subiectivitate si personalitate

definita.2omunicarea permanenta cu bolnavul conditioneaza performanta profesionala a

terapeutului. umai astfel acesta putand astfel intelege cum percepe bolnavul tehnica sicare este efectul acesteia asupra lui (atat imediat cat si pe termen lung). &n consecinta

terapeutul isi poate a"usta (corecta, imbunatati, perfectiona, adapta, etc.) conduitaterapeutica de la caz la caz si chiar la aceea-si persoana de la o situatie la alta.

&n timpul sedintei dialogul se a%eaza pe intrebari despre efectul imediat, desprecum resimte bolnavul actiunea terapeutica (doare, ma irita, ma rela%eaza, doare dar facebine, nu simt nimic, etc). 5a inceputul fiecarei sedintei (in timpul seriei aplicate) maseorulculege informatii despre efectul pe termen mediu (cum a fost in zilele urmatoare sedintei).

5a inceputul unei noi serii de sedinte terapeutice maseorul culege infromatii despreefectele pe termen lung (cum a evoluat situatia in ultimele sapatamani/luni/ani).

. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE TERAPIEI PRIN MASAJ IZVORATE DINRELATIA PACIENT 2 TEHNICA

. a A"3#e!a!ea

An%ietatea este un moderator de seama al relatiilor bolnavului cu terapeutul iarmasa"ul produce stimulari atat activatoare cat si depresoare.

Anumite aspecte ale procedeelor terapeutice manuale duc la cresterea nivelului dean%ietate, comparativ chiar si cu alte mi"loace terapeutice. 'tilizarea unor procedee, mai

ales cele privind manipularile osteo-articulare (care au ca finalitate producerea declacmente, etc.) sunt declansatoare de an%ietate. pregatire psihologica a pacientuluiinaintea aplicarii acestora poate reduce aceste tensiuni. An%ietatea, tensiunea espectativei

procedeelor periculoase sau potential dureroase, afecteaza grav actul terapeuticmergand pana la imposibilitatea aplicarii efectuarii acestuia. De teama acestor procedeebolnavul refuza acceptarea procedeelor care pot restabili echilbrul functional al corpului si

poate chiar refuza integral acceptarea terapiei.2u toate ca-si are subtilitatile sale, in mod aparent tehnica masa"ului (e%cluzand

manipularile osteo-articulare) este de o simplitate si evidenta care permite reducereaan%ietatii bolnavului.

&ntroducerea subiectului intr-un cabinet medical sau fizio-terapeutic cu numeroasesi sofisticate aparate cu care este pus in legatura, ii creaza acestuia o puternica an%ietate.&n masa" insa, subiectul are posibilitatea sa urmareasca si chiar sa orienteze personaldesfasurarea actului terpeutic. &ar aceasta posibilitate, de control cognitiv asuprametodologiei si efectelor masa"ului, este o cale binecunoscuta de reducere a an%ietatii, decrestere a increderii in tehnica si a rezistentei la durere (provocata fie de o sensibilitate

e%agerata sau/si determinata de nivelul de instalare al afectiunii).An%ietatea terapeutului se manifesta mai ales la debutul profesional insa poate sa

se instaleze si dupa multi ani de e%perienta, in relatie cu acele cazuri fata de care seimplica profesional si emotional dar comple%itatea acestora (sau lipsa de e%perienta in

acele cazuri) nu permite obtinerea de rezultate curative satisfacatoare. Astfel, terapeutul,devine comple%at de sentimentul de neputinta in fata suferintei aproapelui.

. + Iag#"ea &e *#"e

4ehnica masa"ului produce un impact clar si concret cu '-l bolnavului nu numai in

sensul strict fizic al tratamentului ci si in sens psihologic.&maginea u-lui corporal, al u-lui fizic este una din componentele importante ale

imaginii de sine a subiectului. $astrarea integritatii si a unei anumite calitati a imaginii de

5


6/10

sine este un parametru care trebuie mentinut relativ constant. !odificarea imaginii de sine

in afara unor limite personale poate produce tulburari profunde in sfera intregiipersonalitati, cu repercursiuni asupra sanatatii nu numai psihice ci si somatice.4erapia prin masa" produce o interferenta cu imaginea de sine a pacientului prininteractiunea cu imaginea u-lui corporal.

$e parcursul sedintei de masa" terapeutul poate evidentia aspecte necunoscute(neconstientizate, neobservate pana atunci) ale starii corpului pacientului cum ar fi:

descoperirea unor zone dureroase noi, a unor limitari de mobilitate articularanepercepute pana atunci, a unor suferinte noi (varicozitati neobservate, tulburari destatica vertebrala, asimetrii morfologice si functionale, tulburari de tonus muscular, etc).4oate acestea vor modifica imaginea de sine a pacientului.

$erceptia, constientizarea, #chemei corporale determinata de aplicareamanevrelor de masa" pe intreg corpul poate sa redea subiectului imaginea integralitatiisale si sa-l a"ute sa se simta asa cum este sa se simta intreg.

2onstientizarea starii de rela%are din timpul si de dupa aplicarea sedintei demasa" vine deseori in contrast cu starea obisnuita, cotidiana, tensionata, a acestuia.#ubiectul intelegand astfel ca ceea ce considera pana atunci, ca fiind starea lui normala

este de fapt o starea anormala aflata la limita patologicului.

Deseori subiectul se percepe ca fiind mai bolnav sau mai sanatos inainteaaplicarii sedintei de masa" comparativ cu ceea ce simte, observa si afla de la terapeut, peparcursul acesteia si mai ales comparativ cu ceea ce poate concluziona la sfarsitul

tratamentului.4erapeutul trebuie sa procedeze cu tact, echilibrand pe cat posibil, tendintele spre

aprecieri e%treme ale imaginii de sine a pacientului. &n acest sens aprecierile negativeprivind starea de sanatate a pacientului trebuiesc facute graduat, folosind un limba"diplomatic. &nformatiile despre problemele de sanatate nou7 descoperite in urmaaplicarii sedintei terapeutice este recomandabil sa fie date pacientului in masura in care

apar si rezultate terapeutice bune. %ceptie fiind situatiile in care este pusa in pericol viatabolnavului sau negli"area unei probleme poate duce la complicatii ireversibile pe termenlung.

. $ I"$%e&e%ea

$sihosomatica a demonstrat ca: atitudinea bolnavului fata de mi"locul de tratament,fata de cel care il aplica, increderea in eficienta si acceptarea afectiva a terapiei, suntconditii reale si importante ale sanogeniei.

&n cazul masa"ului, frecventa destul de redusa (inca) a utilizarii ca terapie,

e%otismul metodelor, ii creaza o aureola care duce la cresterea increderii bolnavului invaloarea terapeutica a tehnicilor in cauza. fectul este accentuat prin folosirea unor tehnici

deosebite cum ar fi elementele de manipulari articulare din terapia ;umeiho, steopatie,2hiropractica, s.a.

&ncrederea e%agerata, uneori chiar mistica, a bolnavului in capacitatile terapeuticeale maseorului poate crea situatii neplacute. &n cazul unui insucces terapeutic pacientul va

fi bulversat negand in cele din urma atat competenta maseorului cat si eficienta terapiei.$acientii care manifesta o incredere obsesionala fata de terapeut vor fi intotdeunanemultumiti (in cele din urma).

. & Ga"%ea *#+o)#$a

Acest mecanism care consta in incercarea de a influenta un fenomen pritr-un mi"locde actiune fara legatura cu fenomenul in sine (pus in evidenta in studiul colectivitatilorprimitive de e%. in gonirea bolilor) se regaseste si in actiunile subiectilor familiarizati cu

problemele tehnicilor moderne. $rintr-un astfel de mecanism, prelucrarea informatiilor pecare le are subiectul despre masa", duce la cresterea increderii in tehnica aplicata dar si lainterpretarea total eronata a cailor prin care procedeele de masa" influenteaza starea desanatate.

6


7/10

pondere mai mare o are aceasta gandire in interpretarea unor tehnici moderne

de masa" in care se folosesc procedee speciale de masa" (refle%ologie, shiatsu,presopunctura, stretching, etc.). #ubiectul percepe ca acestea fiind mai eficiente datoritae%otismului si a aurei de mister care le invaluie.

&nformatiile, de obicei nu foarte clare si uneori chiar eronate in ceea ce priveste

fiziologia umana, determina pacientul sa interpreteze in mod mistic simbolismul prin caresunt descrise anumite metode de masa".

Descrierea simbolica a fiziologiei umane a cailor si mi"loacelor prin care procedeelede masa" o influenteaza, introducerea e%trasenzorialului si paranormalului in cadrulsedintei de masa" determina pacientul sa perceapa simbolic actul terapeutic. Astfelterapeutul se poate transforma in taumaturg in mintea pacientului, consecintele fiind

e%trem de nefaste pentru ambii protagonisti.!etodele terapeutice orientale abunda de simbolism in e%plicarea atat a procedeelor

in sine cat si a mecanismelor prin care acestea actioneaza. Acest simbolism apartine unorculturi care au dezvoltat o maniera de gandire (un psihism) specific lor. Abordarea acestuisimbolism in cultura occidentala da nastere la grave erori de interpretare caci conte%tulcultural, istoric, informational, nu permite perceperea adevaratelor sensuri ale

simbolismului oriental. !odul in care functioneaza psihicul occidentalului este deseori

diametral opus orientalului. 8andirea orientala se bazeaza pe imagistica (ideograme,pictograme, etc.) iar gandirea occidentala se bazeaza pe matematica si logica. u potiintelege matematic un simbol (desen) oriental.

!aso-terapeutii, care practica metode terapeutice orientale, trebuie sa-si schimbemaniera de gandire, perceptia asupra fiintei, e%istentei, a insa-si lumii. umai astfel vor

putea intelege corect ceea ce fac. De aceasta intelegere (profunda) depinde calitateaactului terapeutic.

3ariera lingvistica, culturala (care include simbolismul), este foarte greu de trecut.

. e Efe$!') 4PLACEBO5

ste cert ca efectul placebo participa, si in masa" ca si in alte tehnici terapeutice, lasuccesul tratamentului. Au fost realizate studii, cu concluzii contradictorii, prin stimularea

unor zone active si a unora indiferente de pe suprafata cutanata, pentru a se urmari sidiferentia efectul placebo de efectele specifice ale masa"ului.

2u toate ca efectul placebo apare la aplicarea unei tehnici neutre (sau intr-o zonaneutra) si produce o imbunatatire a starii subiectului, totusi aplicarea tehnicilor, in raportcu zonele refle%e de e%emplu, produce efecte mult mai puternice si comple%e.

'nii terapeuti practica deliberat metodele de tip placebo, altii, incompetenti,

deseori folosind metode terapeutice fanteziste (rudimentare, prost intelese sauinsuficient studiate,etc.) obtin unele rezultate terapeutice datorate acestui efect si cred cu

tarie, in cele din urma, ca rezultatele pozitive observate se datoreaza competentei lorrespectiv ca metoda lor are eficienta terapeutica. &n ambele cazuri evolutia profesionalaa acestora este compromisa. &nsa din punct de vedere deontologic-profesional si chair"uridic fiind considerati infractori.

--------------------------------------------------------------------------------------

6. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE TERAPIEI PRIN MASAJ DETERMINATE DE

RELATIA MASEOR 2 TEHNICA

elatia maseor tehnica implica o raportare atat din punct de vedere alaptitudinilor cat si al atitudinilor.

7


8/10

6. a A/!#!'"#

Aplicarea tehnicilor si a procedeelor de masa" cere din partea maseorului o serie deaptitudini fizice si psihice.

2ele mai importante ar fi aptitudinile senzoriale (sensibilitate tactila, coordonarevizual-motorie, etc.) si cele cognitive (memorie tactila, memorie topografica, imagine

spatiala, etc.). Acestea fiind importante datorita multitudinilor variatiilor parametrilormorfo-fiziologici diferentiati de la un pacient la altul, la subiectul sanatos comparativ cucel bolnav, si chiar la acela-si pacient pe parcursul timpului pe care maseorul trebuie sa-iobserve si sa-i analizeze. 2um ar fi: analiza si interpretarea diferentierilor de tonus

muscular, a parametrii cutanati, a arhitecturii musculo-scheletice, cunoasterea anatomieitopografice, a patologiei viscerale si a reflectarii semnelor si simptomelor acesteia la nivelcutanat, muscular sau/si osteo-articular, cunoasterea semiologiei aparatului locomotor,etc, .. toate aceste cerinte necesita prezenta aptitudinilor specifice masa"ului terapeutic.

De asemenea aplicarea procedeelor de masa" impune anumite cerinte destul destricte in ceea ce priveste starea de sanatate si parametrii fizici (inaltime, greutate,

mobilitate, conditie fizica, etc.) ai practicantului masa"ului.

6. + A!#!'"#

Atitudinile maseorului fata de problemele tehnice ale masa"ului sunt mediate derelatia sociala constructiva/construita in "urul acestei terapii. 'nul din aspectele care

intervine este amplasarea diferita a opticii lumii medicale fata de maseor in raport cueficienta curativa a acestei modalitati terapeutice.

Atitudinile se pot clasifica astfel: atitudinea reciproca in relatia maseori-pacienti,maseori-societate (familie, prieteni, mediu social), maseori-medici, maseori- terapeuti

apartinand altor forme/metode terapeutice0 atitudinea fata de tehnica folosita, fata deproblemele inerente practicii terapeutice (succese, insuccese, conflicte, stressinformational, etc.), fata de colegi, fata de necesitatea perfectionarii profesionalecontinue, fata de ierarhia profesionala/organizationala.

6. $ D#*o"a"!a $og"#!#,a

amenii au nevoie de a realiza o armonie, o coordonare a cunostintelor lor.&nformatiile pe care le aduce masa"ul produc o disonanta cognitiva in momentulsuprapunerilor peste fondul cognitiv al omului obisnuit. #tudiile psihologice au aratat ca

indivizii umani resimt disonanta cognitiva ca fiind un factor de disconfort afectiv si caurmare aplica diferite metode pentru reducerea sa, inclusiv anularea informatiei

disonante. !aseorul are nevoie de rezistenta la disonanta cognitiva pentru a puteaaccepta atat intelectual cat si afectiv informatiile pe care studiul si practica masa"ului leaduc.

Aceasta acceptare este cu atat mai dificil de realizat cu cat pe langa diferentele de

principii in abordarea problemelor medicale, maseorul are de de studiat o serie deasertiuni care sunt e%primate in forme metaforice, intr-un limba" inca insuficient deabstractizat, greu de tradus intr-un limba" mai e%act si uneori inacceptabil sub aspectstiintific medical contemporan.

Altfel spus este greu de gasit o cale de comunicare e%acta, precisa, un limba"comun, intre maseor, medic si pacient. 3aga"ul de cunostinte, psihismul, semnificatia

anumitor informatii, capacitatea de perceptie difera (uneori chiar complet) intre cei treiprotagonisti.

ezultatul este o respingere, o negare a ceea ce ei nu pot intelege sau a informatiei

care intra in contradictie cu tot ceea ce ei stiu si accepta ca fiind cert. estul tine dedomeniul imposibilului, caci este mai usor a se nega o informatie care tinde sa rastoarnepsihismul, mentalitatea, intreaga viziune asupra vietii. ste greu de acceptat ca ceea ce aiinvatat, ca fiind fundamental si sigur, pe parcursul anilor (uneori chiar a generatiilor),

8


9/10

poate fi eronat si ca trebuie inteles si acceptat un punct de vedere deseori chiar diametral

opus.

6. & De*$#&e%ea )a "o'

Desi imperfect definit din punct de vedere operational conceptul de deschidere lanou e%prima una din necesitatile atitudinale importante ale masa"ului, fiind legat intr-o

oarecare masura si de rezistenta la disonanta cognitiva.#e poate observa ca persoanele care au o rezistenta cognitiva mai mare fata de

acceptarea ca terapie a masa"ului au in general o rezistenta cognitiva crescuta fata deacceptarea noilor descoperiri stiintifice care survin in lumea moderna.

5ipsa acestei atitudini (de deschidere la nou) poate fi desigur inteleasa, in unelecazuri, si ca o modalitate de aparare a terapeutului in fata bombardamentuluiinformational la care este supus.

6. e D#a)og $o"!#"'' $' +o)"a,')

Deschiderea la informatii noi este necesara nu numai fata de informatiile

provenite din sistemul conceptual al diferitelor metode de terapie manuala, ci si fata deinformatiile pe care le furnizeaza bolnavul. !aseorul are nevoie de caldura umana care sa-i permita intretinerea unui dialog continuu cu bolnavul, informatiile pe care le aduce acest

feed-bac9 fiindu-i necesare in diri"area terapiei. A se vedea si cap.< h.

6. f A!#!'"ea fa!a &e %#*$

problema speciala este ridicata de atitudinea fata de risc a maseorului in raportcu utilizarea unor tehnici de masa".

$e de o parte o anumita tendinta spre risc conditioneaza rezistenta la disonantacognitiva. iscul 2ognitiv, temeritatea in aruncarea unor punti ipotetice peste golurileinformationale, in interpretarea teoriilor si a practicilor stravechi este o necesitate, sporitasi de dificultatea obtinerii informatiilor relevante si uneori comple%e cu privire la masa".

$e de alta parte maseorul trebuie sa fie caracterizat printr-o continua prudenta0 maiales atunci cand foloseste tehnici si procedee prin care poate produce leziuni imediate sau

modifica semnificativ ansamblul functional al organismului.iscul imediat si cel pe termen lung:- e%ista un risc de a face rau imediat (a leza un muschi, ligament, a leza tesutul

cutanat, etc.)

- riscul de a face rau prin aplicarea terapiei pe termen lung acesta din urma poate fidirect, cum ar fi: aplicarea de procedee, respectiv abordarea practica, terapeutica, ce se

dovedeste in timp a fi nociva (prin aplicarea perseverenta pe termen lung), persistenta ina aplica procedee incorect efectuate sau/si daunatoare0 si indirect cum ar fi asumarearaspunderii terapeutice in cazurile in care este depasita competenta maseorului, astfeldupa o perioada de timp mai lunga sau mai scurta de aplicare a terapiei se constata o

totala sau insuficienta eficienta curativa iar pacientul se orienteaza catre alte metodeterapeutice dar = este prea tarziu (au survenit modificari patologice ireversibile, etc).

De asemenea e%ita riscul generarii unor probleme immediate dar care nu se vorintinde pe o perioada lunga de timp precum si a unor probleme cu care bolnavul va

ramane pe o perioada lunga de timp sau chiar toata viata.2hiar si aplicarea metodica, corespunzatoare, corecta, competenta, a terapiei prin

masa" comporta anumite riscuri. #pre e%emplu boala, suferinta pacientului, se poateagrava sau se pot ivi complicatii neprevazute. &n cazul agravarii simptomatologieipacientului chiar daca aceasta face parte din reactivitatea terapeutica buna, anticipata

de terapeut si proband eficienta terapiei, se pot totusi declansa mecanisme care nu maipot fi tinute sub control de terapeut, consecintele putand fi nefaste pentru ambiiprotagonisti ai actului curativ.

9


10/10

iscul neprevazut, determinat de situatiile in care pacientul poate avea probleme

de sanatate ascunse, necunoscute sau ignorate care sunt evidentiate la aplicareaterapiei si care deseori sunt sursa unor incidente care pot merge pana la a pune in pericolviata bolnavului.

&nformarea bolnavului despre riscurile pe care le presupune aplicarea actului

terapeutic este o conditie obligatoriu de indeplinit inaintea aplicarii oricarei forme detratament. &nsa aceasta informare trebuie facuta cu tact, nu trebuie speriat bolnavul

care in consecinta poate fie sa refuze acceptarea terapiei fie sa-si sugereze aparitia unortulburari grave a starii de sanatate in consecinta aplicarii terapiei (sa-si induca prinautosugestie simptome subiective).

6. g Re(#*!e"!a )a /%e*#'"#

4rebuie recunoscut faptul ca practica masa"ului nu este inca generalizata siacceptata de catre societate. ste relativ bine cunoscuta si acceptata ca metodacosmetica dar prea putin cunoscuta ca metoda terapeutica sau/si profilactica. Aceastasituatie solicita din partea maseorului o atitudine speciala: rezistenta la presiuni afective si

sociale. !aseorul trebuie sa contracareze neincrederea si scepticismul cu care este uneori

privita activitatea sa de catre mediul profesional, medical si social.4rebuie remarcat faptul ca uneori aceasta neincredere este "ustificata de cazurile incare utilizarea masa"ului ca metoda terpeutica se face de catre persoane incompetente

(fara studii aprofundate, reale in domeniu, necalificate sau superficial calificate).$regatirea psihologica a bolnavului inaintea inceperii terapiei reprezinta o necesitate

a carei intelegere si respectare poate asigura ameliorarea si chiar vindecarea mai rapida abolii. &n unele cazuri chiar conditioneaza posibilitatea aplicarii metodelor terapeutice.

!aseorul in societatea moderna, contemporana, poate beneficia de accesul lainformatii vaste in domeniul specific muncii sale si in cel medical general. Astfel maseorul

poate sa-si insuseasca un sistem de tehnici comple% cu o mare si larga adresabilitate la ogama foarte larga de afectiuni, unde masa"ul poate fi elementul curativ principal saupoate veni ca ad"uvant in completarea altor metode terapeutice. &n consecinta maseorultrebuie sa beneficieze de o pregatire psihologica temeinica atat in ceea ce priveste proriile

nevoi cat si in aplicarea psihoterapeuticii asupra bolnavului.ste important ca si populatia sa beneficieze de informatii de calitate in ceea ce

priveste masa"ul si beneficiile acestuia astfel incat publicul larg sa fie instruit, educat,determinand in consecinta o atitudine psihica coerenta si corecta in raport cu terapia prinmasa".

$siholog: %%%%%%%%%%%%%%%

4erapeut ;umeiho: #orin &ga

4imisoara >+.+?.>++?

10

Punct de Vedere Psihologic Asupra Terapiei Prin Masaj

Documents

Transcript of Punct de Vedere Psihologic Asupra Terapiei Prin Masaj