PULIADA

ACTUL I

Demult, în vremuri prea îndepartate,

Când pulele prea rar erau sculate

Oamenii înca nu tiau destuleș

Sa faca cu-ale lor ciudate pule.

Nu cuno teau decât vreo trei pozi ii,ș ț

i nu făceau prea multe exhibi ii.Ș ț

Atunci, ziceam, trăia un Împarat

Ce cu nevasta-sa nu prea stătea prin pat.

Gândea el: "Rostul vie ii pe-asta lumeț

E-ascuns în ale creierului spume.

Sute de ani de-ar fi să mai trăiesc

Eu tot voi încerca să îl găsesc.

Cît despre-a mea Împarateasă,

E-adevărat, ea e a mea aleasă,

Dar prea nu- i pune pizdei o măsură,ș

i mă tot vrea, i-i fut i mor ii-n gură."Ș ș ș ț

Iar ea ofta, si-n ac înfigea a a,ț

i astfel pa nic li se scurgea via a.Ș ș ț

"Pe pizda mă-sii!" zise ea-ntr-o zi,

"Chiar azi răbdarea mea se va sfâr i!ș

Păi unde gîtu' mă-sii el se crede,

Nici eu la pula-i să nu pot accede?

O să-i arăt că nu sunt chiar o tută;

Ce-l bat dacă nu jură să mă fută!"

i seara, cu tot sîngele la cap,Ș

Intră la el sco ându- i un ciorap.ț ș

"Nu-mi spui nici 'bună', mă, futu-te-n gură,

Te por i ca un ăran pe arătură!"ț ț

"Mai taci în pizda mă-tii, măi femeie,

Ca tocmai îmi venise o idee

Despre planetele ce-n cercuri mi ca."ș

"Mă-ntreb ce fel de vierme-n cur te pi ca!ș

Tu ori e ti homo, ori e ti de burete.ș ș

Proastă-a fost mă-ta că a vrut să fete!

Hai", zise, devenind pu in blajină,ț

Dîndu- i jos fusta de mătase fină,ș

"La mă-ta-n pizdă tiu, te sim i mai bine,ș ț

Încearcă însă vie ii piept de-i ine;ț ț

Nu-i greu, în mor ii mă-sii, e o joacă,ț

Trebuie doar să mă pătrunzi în cloacă!

Dacă vrei, chiar o mînă pe picior

Nu e pu in pentr-un începător.ț

A a că-ntinde laba!" - "Măi muiere,ș

Un lucru greu te hotără ti a-mi cere!"ș

"Băga- i-ar pula-n mă-ta un balaur,ș

Că e ti mai prost decît un dinozaur!ș

Pune ma mîna!" "Nu pun!" Poc! În coaie,

C-un ut Împărăteasa îl îndoaie.ș

"Acuma vrei?" "Da, stai pu in, a teaptă,ț ș

Nu te tiam că e ti a a de teaptă."ș ș ș ș

i ce se petrecu în acea noapteȘ

Nu se mai spune-acum decât prin oapte...ș

ACTUL II

Nouă luni după asta, Împăratul

C-un mare răcnet zgudui palatul:

Slugi, servitori, veni i, fir-a i ai dracu',ț ț

Că altfel vin i vă străpung cu acu'!"ș

Pe loc se repeziră to i în grabă,ț

Zicând: "Măi, o fi renun at la labă?"ț

Dar când se uită, le cam piere graiul;

Era un copil mic, frumos ca Raiul

Cum i-l imaginează fiecare;ș

Dar pu a, văleu!- cît era de mare!ț

"Ăsta cu pu a s-a născut, se vede.ț

Că asta-i pu a, cine-ar putea crede?"ț

"Pe ce-am mai scump, mărite Împarate,

E PULĂ dintre alea-adevărate!"

"Să moară mama i tot neamu' meuș

Dacă nu-i pulă, atunci popa-s eu!"

De-o oră to i minunea o priveauț

i laude-n continuu-i aduceau.Ș

Foarte-ncîntat de timpul ce s-a scurs,

Alte a-Sa inu un mic discurs:ț ț

"Mai întâi i la-nceputș

in ca-n gură să vă fut;Ț

i nu-s bulangiu prea mare:Ș

Vă promit ejaculare.

A i văzut de ce-s în stare;ț

Se crede vreunu' mai tare?"

"Ura! OLE !răcnit-au to i deodatăț

Din to i tu e ti cel mai al dracu' tată!"ț ș

"Noi l-am botezat Pulică,

To i de el să prindă fricăț

Fiincă el va fi un dur;

Să vă fut pe to i în cur."ț

"O, pule, i o, pizde, ce minuneș

Se petrecu-n palatul ăsta! Spune

Tu vîntule, ai mai văzut vreodată

Un baie el cu-o pulă-a a de lată?"ț ș

"De-ar fi doar lată, dar mai e i lungă.ș

Pîn' la pământ odată-o să-i ajungă!"

"De nouazeci de ani trăiesc pe lume,

Dar de-astea n-am vazut decît în glume!"

Ce pizda mă-sii, lumea-nnebunise,

Căci nimeni-- nimeni nu- i închipuiseș

Un copila cu pu a cum? Imensă!ș ț

Mul imea-n jurul lui fiind prea densăț

După un timp a fost împră tiată,ș

i vestea s-a transmis în ara toată.Ș ț

ACTUL III

Au trecut zile, săptămâni de-a rîndul,

Timpul zbura mai repede ca gîndul.

Pulică-al nostru tare mult crescuse;

Cît unul de cinci ani el se făcuse

Cam în vreo nouă luni i jumătate.ș

i într-o zi cînd desena pătrate,Ș

Œi zise mă-sii: "Mamă, uite, tiuș

Cum să citesc, să desenez, să scriu,

M-ai învă at de toate, recunosc,ț

Dar PIZDA eu a i vrea să o cunosc."ș

Împărăteasa mai-mai să le ine,ș

Îi spuse: "Măi copile, nu i-e bine?ț

Doar oamenii, zic, cei în toată firea

Î i pot găsi în pizdă fericirea.ș

E ti mic, e ti, cît să zic, cît o păpu ăș ș ș

i înca n-o să- i dau drumul pe u ă."Ș ț ș

Pulică, auzind, gîndea: "Băga-mi-aș

Pu oaia-n ea de via ă si căca-m-aț ț ș

Pe ele de pătrate împu ite.ț

Caiete, căr i? Ei pule..." Cu cu iteț ț

A doua zi s-a repezit la ele

Gîndind să le prefacă-n bucă ele.ț

Dar s-a oprit. "Înca o săptămână

Să-nva nu o să-mi fie peste mînă."ț

Astfel vreo apte zile-au mai trecut.ș

Pulică-ncearcă iar: "Un început

tii, trebuie să aibă orice treabă.Ș

Asta pe-oricine dacă vrei întreabă.

A a că, hai, la pizda tu mă lasăș

Altfel să mor daca nu fug de-acasa."

"Măi vierme," îi striga împărăteasa,

"De-abia născut, i nu- i mai place casaș ț

În care prima oara-ai plîns? Nu- i merge,ț

Să tii! învata nasul cum se terge,ș ș

i-apoi să vii să mai vorbim. AfarăȘ

De-ncerci să ie i, te spintec ca pe-o fiară."ș

Se bagă i-mpăratul: "Măi Pulică,ș

O pu a ca a ta înca-i prea micăț

i nu ai pregătirea necesară.Ș

tiu că te crezi de tept din cale-afară,Ș ș

Dar ori icine, pu ă doar să aibă,ș ț

i prea lejer să-i treacă printr-o aibă,Ș ș

Se crede maldăr de inteligen ă.ț

Ascultă un sfat dat cu competen ă."ț

"Dar tată, eu..." "Nici un cuvânt în plus.

Ce-ai auzit e ce-am avut de spus.

Acum o labă fă, i la culcare,ș

i nu uita că noi î i dăm mîncare."Ș ț

"Va fut în ochi," le spuse el în gînd,

i-n cameră la el intră plîngând.Ș

"Crede i c-a a o rezolva i cu mine?ț ș ț

Mi s-a sculat, i să vă ine i bine!"ș ț ț

ACTUL IV

În chin i jale mai trecu o lună.ș

Ciudat, parea că totul merge strună.

Pulică era vesel i cuminteș

i muncea mult mai mult ca înainte.Ș

Dar într-o noapte pe estache ieseș

Pe geam. "Pula să-mi bag, aici fusese

O scară, cine pizda mă-sii-a luat-o?

Ah, dar‚măta jos acolo-i, iat-o.

Ei, cam belit-am pu a mea cea lungă.ț

Iedera nu prea cred c-o să-mi ajungă."

Ezită, dar vazînd cum frica moare

Începe pe perete să coboare.

Dar cînd ajunse jos, pe ni te paie,ș

O mîna tare i se-nfipse-n coaie.

"Stai, nu misca" auzi el din umbra

Si îl cuprinse-o presim ire sumbră.ț

Dar adunîndu- i for ele se-ntoarse,ș ț

Chit că- i simtea el coaiele cam stoarse,ș

La disperare repezi o mînă

i dădu peste-un pantalon de lînă.Ș

"Hai să te văd!" strigă el vesel foarte,

Strîngând i el la coaie dintr-o parte.ș

Strângea străinul ca un leu ciolanul

Sau cum un proletar strânge ciocanul.

Dar nici Pulică-al nostru nu se lasă:

"E ti slab, bă! Astea-s coaie? Du-te-acasă!"ș

"S-o fut pe mă-ta cu o damigeană!"

"Mînca-mi-ai pula, animal cu blană!"

"Î i fac din coaie ouă de furnică!"ț

"Ce pizda mă-tii, crezi că îmi e frică?"

Auzind zgomot, se trezi-mpăratul

Să vadă ce se-ntîmplă cu palatul.

Se uita-n jos, ce vede? Pu ă-Groasă,ț

Din to i sluga sa cea mai credincioasă,ț

Cu-al său fecior el crîncen se coie te.ș

"Hei, tu, Împărăteasă, ia prive te!"ș

Vine i ea. Se uită, fascinatăș

La fi-su care, pentru-ntîia dată

Arată c-are ni te sînge-n coaie.ș

"Opri i!" le striga ea. "Nu vreau bataie.ț

Tu, Pu ă-Groasă, mergi, vezi- i de treabă,ț ț

Iar tu aicea sus să urci degrabă!"

Amîndoi imediat s-au comformat

Cu ordinul pe care ea la dat.

Pe scări, gîndea Pulică: "Lua-m-ar dracu',

Am luat-o-n mînă rău, baga-mi-a cracu'."ș

Dar cînd ajunse sus e luat în bra e,ț

Pupat în cur i scărpinat pe ma e.ș ț

"Ce pula mea ave i?" -- "Pulică, tii,ț ș

Noi totdeauna mult te vom iubi."

"Nu zău? Băga-mi-a pula-n voi de javre,ș

Veni i la mine cu-astfel de palavre..."ț

"Da'i adevarul gol, bă, în elege!"ț

"Cînd sînge-n pulă o să mi se-nchege

Atunci o să vă cred." -- "Ei, stai, a teaptă,ș

Nu te grăbi în vorbă, nici în faptă;

i mie-mi pică vise cîteo-dată,Ș

S-o fut pe mă-ta-n pizda de-altădată,

Să schimb cu for a min ii-al vremii curs,ț ț

Să fiu puternic, să am mu chi de urs,ș

Să fiu un zmeu, i apele marineș

Să facă valuri numai pentru mine.

Dar mă calmez. Prive te, vezi cum stăm:ș

Ceea ce vrei, noi nu putem să- i dăm."ț

"Nu v-am cerut nimic, futu-vă-n gură,

Că iară mă călca i pe bătătură.ț

Vreau liber eu să fiu, i-acolo-n ouș ț

Ce înca n-am o să mă duc să caut."

Cei doi stapîni din ochi s-au în eles:ț

"El chiar o vrea..." -- "Pulica, ai acces

În spa iul ce la nesfîr it se-ntinde;ț ș

Spre pizdă-acolo liber tu vei tinde..."

ACTUL V

A doua zi în trîmbi e i surle,ț ș

Pulică, vesel, se grăbi să urle:

"Curteni, vă las în grija pulii voastre,

Iar eu cu calul, deci noi, de-ale noastre

Ne ducem să vedem. Vă fut pe to iț

A a cum sunte i: uciga i si ho i."ș ț ș ț

"Trăiască mă-ta!" îi strigară dîn iiș

Tot rumegînd pe ale lor într-în ii.ș

"Era de treabă," opti unul. "Lasă,ș

Nu vezi ce i-a facut lui Pu ă-Groasă?ț

i-acuma merge crăcănat săracu'!"Ș

"Mănînci căcat, Coi-Lung, să te ia dracu'!"

"Acum," zise Pulică, "e momentul

Să-ntoarcem sîrma vie ii cu patentul."ț

"La multă muie!" îi ură-mpăratul;

"Ia uită-te la el, aristocratul,"

Vorbi Împărăteasa. "Lasînd gluma,

Î i ade bine-n a, mînca-te-ar ciuma!"ț ș ș

"Vă fut cu drag pe amîndoi," le spuse,

"Ura si graba mea în vînt sunt duse."

Astfel zicînd se repezi pe poartă,

Sim ind c-a apucat pizda de toartă.ț

ACTUL VI

i merse el ce merse, cale lungă,Ș

Pînă când gura i se făcu pungă.

"Ah," zise, "uite-acolo un izvor,

Băga-mi-a pula, o, sim eam că mor."ș ț

i-ntinse botu-n jos, însă deodatăȘ

Din aă, lîngă el sări o fată.

"Virgină sunt, si Lostri a mă cheamă,ț

Hai vino, îndrazne te fară teamă."ș

Haine n-avea, în schimb un cur si î eț ț

Că se-ntreba Pulică: "Am tarî eț

Prin cap, sau pizda mă-sii, doar visez?

În orice caz, întîi, stai să m-a ez,ș

Să calculez problemele mai bine,

Că e ceva-n nergulă cu mine."

"Ce mai a tep i acum?" îi strigă fata,ș ț

"Nu- i ia prea mult, doar să mă fu i i gata."ț ț ș

Pulică tot gîndea: "Ceva nu merge"

E gîndul ce din cap nu-l putea terge.ș

"Nu-i PIZDA ea, dar totu i, ce se-ntîmplă,ș

Că uite, pula mi-a ajuns la tîmplă..."

"Băga-mi-a pula!" răcni el sălbatic,ș

Facînd spre ea un salt cam acrobatic.

Dar cînd ateriza, era tot solo,

Iar ea, la zece metri mai încolo.

"O sa- i dau muie, fă!" opti amarnic,ț ș

Fugind spre ea; însă la fel de darnic

A fost destinul i de-această dată,ș

Căci ea fugea de el ca o netoată.

"Ei futu- i gîtu' mă-tii de stafie,ț

Să vezi cum o să-mi sugi tu pula mie."

Zise-ndîrjit. "în gura ta mă cac"

i se dădu cu capu' de-un copac.Ș

Apoi căzu cu grijă jos, pe iarbă,

i astepta, lingîndu-se pe barbă.Ș

Ea vine, stă, se uită i se-apleacă,ș

În fine, un sughi de plîns o-neacă;ț

Pulică - hop! o mîna-ntre picioare

i-alta pe piept îi puse. "Au, mă doare!"Ș

"Să taci în mă-ta, lostri ă tîmpită,ț

La pula te voi da să te-nghită!"

Îndată scoase monstrul din chilo i,ț

i-nchizînd ochii- i zise: "Dă-i cît po i!"Ș ș ț

Însă avu un sentiment ciudat,

i peste o surpriză mare-a dat,Ș

Când ochii i-a deschis. Năuc, prive te:ș

În pula-ntisă-i atîrna un pe te!ș