5/24/2018 puiul

1/3

Puiul

Ioan Alexandru Bratescu Voinesti

Delicata si rascolitoare in acelasi timp, povestireaPuiul face parte din volumul in lumea dreptatii (1906),al unuia dintre eei mai importanti nuvelisti din istoria literaturii romane - Ioan Alexandru Bratescu-

Voinesti - nascut la 1 ianuarie 1868, in vecea cetate de scaun a !arii "omanesti - !ir#oviste, oras care

mai daduse literaturii si pe alti scriitori $ Ienacita Vacarescu, Vasile %ilova, Ion &eliade "adulescu,'ri#ore Alexandrescu

Aplecat cu deoseire spre lauda si pretuirea duiosiei, a #in#asiei si a tuturor frumusetilor si luminilor

sufletului omenesc, de atitea, ori intunecate si prausite pe nedrept, Bratescu-Voinesti si-a alaturat, cu

sfioasa modestie, #lasul tuturor fauritorilor de nestemate ale patrimoniului literar al poporului nostru,

dovedind, in intreaga sa creatie, adunata si in alte volume ca $ intuneric si lumina, Ratacire, Firimituri,Din pragul apusului, o mare capacitate de concentrare a materialului de viata, calitate despre care criticul

literar 'araet Iraileanu scria $

*+u cunosc in literatura romaneasca un stil mai concentrat, o mai mare #ircenie de cuvinte, o mai mare

paa de cuvintele neesentiale, cuprinse dea in cuvintul unic, concentrativ .int convins ca in dosulacestui stil, as ice anal de simplu si de natural, se ascunde o munca infmiia de compoitie, deconcentrare*

.piritul de oservatie si de analia, puterea de a crea tipuri ine determinate si de a descrie succint, darsu#estiv, mediile in care acestea se misca, stiinta de a construi situatii de un intens dramatism, arta

desavirsita a compoitiei, reultata din stapinirea materialului de viata si din folosirea cuvintului potrivit

cu situatia sociala a personaului, cu starea sa sufleteasca si cu impreurarile in care este surprins - sint

trasaturi ce treuie tinute in seama ori de cite ori se voreste despre literatura lui Bratescu-Voinesti

/nele dintre aceste caracteristici sint preente si in povestireaPuiul - *o capodopera a literaturii romane *

- cum o numeste tot ' IraileanuExplicatia titlului $olosindpersonificarea, ca principala modalitate artistica de constructie a acestei naratiuni, Ioan

Alexandru Bratescu-Voinesti asaa in fruntea impresionantei saie povestiri denumirea, #enerica, a

personajului, al carui destin dramatic involureaa amar secventele din ultima parte a discursului literar'in#asia ce se naste din simpla pronuntare a cuvintului functioneaa, poate, inca, din aceasta prima clipa

a contactului cu opera, ca un avertisment al inlacrimatului sfirsit

Genul : epic, opera povestind (narind), in proa, intr-o anumita ordine, o suita de intimplari din lumea pa-sarilor, oriont interferat, in mod firesc, cu eel al existentei umane (Puiul trimite astfel si lapuiul de om)

Specia literara : povestirea (naratiune care infatiseaa faptele din punctul de vedere al autorului - martor

parca la tot ceea ce se intimpla si implicat sufleteste in desfasurarea evenimentelor, inceiate tra#ic)-

Tema o constituie destinul unei vieti ce se prauseste tocmai in momentul in care ar fi treuit sa porneasca

in marele or - cel al devenirii pe cont propriu - catre o implinire normala si mult asteptatadeea : ca in oricefa!ula (pentru ca povestirea imraca aina ale#orica), trimiterea catre universul uman

este marcata ciar din momentul startului, prin acea invocare-motou $

*.andi, sa asculti pe mamica*, pilda cu care acest text se infatiseaa cititorului Asadar, autorul

su#ereaa, prin milocirea unui exemplu cum nu se poate mai convin#ator, o invatatura demna de luat inseama

"ompo#itia sl su!iectul (aflate in strinsa le#atura) 2ovestirea, una dintre cele mai frumoase, mai emo-

tionate din intrea#a noastra literatura, incepe simplu, firesc $ ,,intr-oprimavara, o prepelita moarta de oo-

5/24/2018 puiul

2/3

seala - ca venea de departe, tocmai din Africa - s-a lasat din or intr-un lan verde de #riu, la mar#inea

unui lastar* Intram, prin aceasta formula (si prin cele doua preciari $ prepelita vine din alte tari si seasaa intr-un teritoriu de viata noua), in expo#itia suiectului, care mai devoltata decit in mod oisnuit,

va cuprinde o suita de fapte si de intimplari $ ca orice *#ospodar* serios, prepelita isi cladeste, mai intii,

casa - cui!ul, apoi, *sapte ile de-a rindul a ouat sapte oua mici ca niste cofeturi*, pe care le cloceste,scoate pui - *sapte #o#osi de matase*, ii invata sa se raneasca, sa oare, sa traiasca, adica, intre altele,

sa se fereasca de toate pericolele pe care viata le scoate in cale

%ur#ind lin, firul epic, dupa ce cunoaste un moment de involurare (#enerat de prinderea puiului celui

mai mare de catre un tinar, care, la sfatul unuom-in virsta, ii da drumul) aun#e la acel moment - intrigadiscursului narativ - care va aduce lumea povestirii intr-un alt re#istru de derulare si anume intr-unui

grav, dureros$ 3sts momentul raniriipuiului, sinonim cu condamnarea lui la moarte (o autocondavmare,

de fapt, nascuta din neascultarea cuvintului mamei%$ &

4uciumul prepelitei, care isi daduse seama de nenorocire inca din clipa in care i-a vaut aripa rupta, ca sicinurile ietului pui sint preentate in mod retinut, cu demnitate, dar cu atit mai rascolitor 'radatia

ascendenta a framintarii atin#epunctul durerii maxime 'punctul culminant% intro #i de toamna (timpul

actiunii este, deci, din primavara pina toairi i urmata apoi de iarna

2repelita stri#a$

*+u ma lasati +u ma lasati*, ea oara mai departe cu puii draveni pina ce se pierde *in area despre

miaai*

De#nodamintul fixeaa, cu aceeasi simplitate rascolitoare, ca intr-un talou memorail, sfirsitul unei vieti

- irosite dintr-un #est pripit si, mai ales, din incalcarea unei re#uli $ datoria, aproape sfinta, de a asculta

de cei ceti vor numai !inele$ in de#orul acela ca un #iul#iu, o fiinta isi rememoreaa, inaintea clipei detrecere a ultimului otar, ca pe niste *vedenii*, citeva, *crimpeie* din scurta ei existenta $

*miriste, un carim de cima, pe care se urcase o furnica Aripa calda a mamei* Apoi, aceasta fiinta -puiul de prepelita cu aripa rupta - *se clatina intr-o parte si intr-alta, si pica mort, cu de#etele #earei

impreunate ca pentru incinaciune*

Personajele acestei povestiri sint selectate, pe de o parte, din lumea pasarilor si a animalelor, pe de alta -

din aceea a oamenilor Atentia ne este retinuta de cele din prima cate#orie si indeosei de ima#ineapre

pelitei - simol ai mamei adevarate, cumulind toate atriutele unui asemenea destin $ arnicie, iuire,

#ria, ciuiala, ve#e indurerata la capatiiul celui olnav, eciliru, spirit de sacrificiu, capacitate de

deciie in momentele cruciale ale vietii In ciuda faptului ca povestirea ne propune, prin titlu, alt *erou*,

prepelita este personaul principal al acesteia 5puiul cel mare, construit parca potrivit unei traditii, care

porneste din asme, este tipic (repreentativ) pentru intruciparea ideii de neascultare, #est care#enereaa suferinta, inceiata (aici) cu moarte Vinatorul, cei doi tarani - atrinul si tinarul, ciinele - sint

doar ima#ini pe care se spriina constructia si desfasurarea discursului narativodalitatile de conturare a acestor ima#ini (a personaelor, inclusiv aprepelitei si apuiului - *erou*) sint

cele oisnuite $pre#entarea directa realiata de scriitor, mai alesparticiparea la iniimplarile din

desfasurarea naratiunii, notarea (facuta de autor) a unor #esturi, atitudini, a felului de comportare,su#erarea *trairilor*, reproducerea unor vore etc

Particularitati artistice

%eea ce caracterieaa povestirea lui Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti sint, in primul rind,simplitatea si

caldura relatarii impletind naratiunea (dominanta ca modalitate de expunere literara) cu descrierea, care

5/24/2018 puiul

3/3

puncteaa ici-colo cadrul desfasurarii intimplarilor (mai ales la inceput si sfirsit) si cu dialogul (folosit in

lumea amelor cate#orii de personae si avind, intre altele, misiunea de a colora discursul literar - fie cu otensiune in plus, fie de a devalui stari, trairi, de a proiecta drumul devenirii vietii ca pe un asm frumos

etc), scriitorul-narator se implica in intrea#a constructie literara asumindu-si, din cind in cind, rolul de a se

adresa direct celor care parca il asculta $

*Ai vaut cum sta #aina pe oua 7* folossste el, la un moment dat, o interogatie retorica$$$ sau $

*ii atea inima ca ceasornicul meu din uunar* (inimapuiului speriat, prins de flacaul acela, de arin).int de oservat, de asemenea, cele doua re#istre - tonalitati ale povestirii $ cel calm, linistit, luminos, care

deuteaa, ca timp oiectiv al actiunii *intr-o primavara* si cel grav dramatic, care se declanseaa *intr-

o dupa-amiaa, pe la sfirsitul lui au#ust* 5 in acest moment, peste viatapuiu) lui se deseneaa crucea careva treui purtata pegolgota ce duce spre sfirsitul inevitail Acest semn (al anuntarii mortii) este, poate, in

mod nu intimplator, descoperit in momentul in care peste existenta, acelor fiinte (familia prepelitei) se

lasa intunericul

In *2redoslovie* la volumulntuneric si lumina I Al Bratescu- Voinesti, exprimindu-si increderea in

forta artei, isi manifesta totodata speranta intr-un viitor de dreptate pentru tara sa $

*!ara mica, tara noua, tara de prefaceri %ererile de dreptate, care-i rasuna de la un capat la altul,

dovedesc ca se treeste .i cel mai puternic, cel mai sfint temei al acestor cereri e nu numai alinareadurerii pe care o aduce capatarea unui codru mai mare de piine, ci e nadedea ca la adapostul dreptatii vor

putea cit mai multi sa se ridice spre lumina si spre adevar si ca din rindurile lor vor rasari cindva minti

luminoase care sa fie mindria neamului nostru, implinirea cemarii deci pe lume*

%uvinte simtite care rasuna atit de adevarat si in spatiul existentei noastre actuale