Publicitatea

5
Publicitatea. Aspecte Psihologice Introducere În 1921,Watson, fondatorul behaviorismului în psihologie, a început să-şi aplice ideile legate de comportamentul uman în lumea afacerilor. El considera că comporta mentul consumatorului poate fi condiţionat - şi deci prezis şi controlat - la fel ca orice alt tip de comportament. De asemenea, el a introdus metodele experimentului şi a anchetei pe bază de chestionar în marketing şi a insistat asupra faptului că reclamele ar trebui să se concentreze pe stil şi imagine, mai degrabă decât pe substanţă şi fapte. De atunci studiile în domeniul publicităţii au continuat să se înmulţească şi să aducă noi date referitoare la diverse aspecte legate de acest domeniu Tipuri de trebuințe Publicitatea. Aspecte psihologice Publicitatea este cea mai răspândită formă de propagandă. Tehnicile obişnuite de propagandă sunt: 1. Invitaţia de a adera la o acţiune de succes:

description

aspecte psihologice

Transcript of Publicitatea

Publicitatea. Aspecte PsihologiceIntroducere n 1921,Watson, fondatorul behaviorismului n psihologie, a nceput s-i aplice ideile legate de comportamentulumannlumeaafacerilor.Elconsideraccomportamentul consumatorului poate ficondiionat - ideci prezis i controlat - lafel ca oricealt tip de comportament. De asemenea, el a introdus metodele experimentului i a anchetei pe baz de chestionar n marketing i a insistat asupra faptului c reclamele ar trebui s se concentreze pe stil i imagine, mai degrab dect pe substan i fapte. De atunci studiile n domeniul publicitii au continuat s se nmuleasc i s aduc noi date referitoare la diverse aspecte legate de acest domeniu Tipuri de trebuine

Publicitatea. Aspecte psihologice Publicitatea este cea mai rspndit form de propagand. Tehnicile obinuite depropagand sunt: 1.Invitaia de a adera la o aciune de succes: Toat lumea face acest lucru, deci ar trebui s-l faci i tu. (Mc Donalds, cluburi...) 2.Selecia faptelor: Sfacempublicitatefaptelorcareneajutcaprodusul sau ideile noastre s par bune! Dar s nu pomenim nimic despre aspectele rele ale produsului sau ideii. 3.Opinia experilor: Dac o persoan celebr sau un expert susin cprodusul respectiv este bun, el trebuie c este bun! (Zinaida Julea i tigile, Gordienco i macaroanele, Olia Tira si ciocolata) 4.Specularea emoiilor: Dac suntei ndrgostit(), trist() sau fericit(), acestea sunt produsele sau ideile de care avei nevoie. (rafaello) 5.Repetarea numelui produsului sau ideii: Acestea sunt cel mai buneproduse sau cea mai bun idee! Acestea sunt cele mai bune produse sau cea mai bun idee! Acestea sunt cele mai bune produs sau cea mai bunidee!.a.m.d. (produsele de la teleshopping) 6.Afirmarea unor lucruri negative despre concuren: Ei v mint incearc s v conving c pinea lor este proaspt, dar pinea noastr este de departe cea mai proaspt. Dinacestetehnici depropagand,valabilenudoar pentrupublicitate,s-au dezvoltat o serie ntreagde strategii publicitare. Acestea sunt: Mrturia. O personalitate mrturisete c a utilizat produsul. Dac aceapersonalitate l folosete, trebuie s fie bun. Asociaia. Limbajulutilizatsugereazctoatlumeafacesau folosete produsul respectiv. Cumprtorul nu vrea s rmnmai prejos. Oameniobinuii. O reclam care face apel la o persoan obinuit. Cumprtorul se identific cu acea persoan. Amuzament. Reclamenfindungrupcaresedelecteazfolosindprodusul respectiv i sugerndpublicului vizat c se va simi la fel. mplinireadorinei. Reclame care asigur publicul c va avea succes n diversesituaii (sse mprieteneasc cuofat/biat, s lucrezemai bine) dac folosete produsul respectiv. l fac pe cumprtor s cread c va reui. (cafea, brnza president...) Carte de joc. Reclame care ofer descrieri unilaterale ale produselor, acestea fiind numai aspectele benefice. Statistica. Cumprtorii sunt impresionai de statistici. Transferul. O femeie sau un brbat care arat bine, sociabil, sexy, bine-mbrcat, vinde produsul. Cumprtorul va asocia produsul cu imaginea i va crede c i el va deveni la fel dac folosete produsul. (de obicei, vedetele tv, sport, muzic) Umorul. Oamenii sunt nclinai s-i aminteasc o reclam care i-a fcut s rd. (orange de srbtori) Apelul la simuri. Imaginile sau sunetele sunt folosite pentru a stimula simurile. Cumprtorul simte c ar putea chiar gusta produsul. (Mc Donalds, salamuri...) Generaliti sclipitoare. O reclam folosete formule cum ar fi: cel maibun sau grozav. Cumprtorul este copleit de cuvinte pozitive. Preocuparepentrubinelepublic. Reclamelecarepretindcsuntpreocupate de probleme sociale sau ecologice. Fapte contra Preri. Afirmaii n care prerile sunt fcute s sune ca fapte Teorii ale motivaiei1)teorii ale trebuinelor 2) teorii instrumentale 3) teoria echilibrului 4) teorii ale ntririi 1) Trebuina este un concept psihologic fundamental care desemneaz anumite stri interne (foame, sete, somn, micare etc.). O teorie popular care susine c toi indivizii posed ungrup fundamental detrebuine pecare ncearc s lerealizeze ncursul vieii, a fost formulat n anul 1943 de A.H. Maslow. Cunoscut sub denumirea depiramida trebuinelor, aceast teorie pretinde c exist cinci tipuri de trebuine dispuse ierarhic: 1.Trebuine fiziologice: carepot fisatisfcute prin mncare, api somn. 2.Trebuine desiguran:se referla necesitatea unui individ deaavea icrea un mediu sigur n care s triasc n libertate. 3.Trebuine de dragostei apartenen: se referla viaa interpersonal.Reflect dorina de acceptare de partener. 4.Trebuina de afirmarei recunoateresocial: descrie dorina unuiindivid de a ocupa o poziie ntimp i spaiu ca funcie ndeplinit i ce este capabil s fac. 5.Trebuinadeautoactualizare:estengeneraldescriscaotrebuinde autorealizare; o persoan se strduiete s-i realizeze pe deplin calitile ipotenialitile proprii. 2) O serie de teorii motivaionale in de ideea c o aciune comportamental este iniiat, orientat i susinut de ncercarea unei persoane de a menine un echilibru altensiunii psihologice.Multeversiuniale teoriei echilibruluise bazeaz peteoria disonanei cognitivealuiFestinger (1957).Disonana cognitivesteun fenomenpersonal sau interpersonal dizarmonic, trit ca o stare confuz, tensional ca disconfortpsihic. Genereaz trebuina de reducere i evitare a sa prin antrenarea grupului saupersoanei n modificarea respectivelor elemente cognitive i afective, a atitudinilor,comportamentuluiiaceastaprininteraciunipsihosocialecusenscompensator,echilibrator.