Publicitate Comerciala Pentru Bauturile Nealcoolice Pepsi-Cola

7/29/2019 Publicitate Comerciala Pentru Bauturile Nealcoolice Pepsi-Cola

1/63

Universitatea Romano-Americana

PROIECT CU TITLUL:

PUBLICITATE COMERCIALA PENTRUBAUTURILE NEALCOOLICE PEPSI-COLA

COMERCIALIZATE DE S.C. QUADRANTAMROQ BEVERAGES S.A.

Coordonator: Autor:prof. ec. dr. Manuela Mocanu Jaber


2/63

CUPRINS:

Introducere.............................................................................................................3

Capitolul I - Aspecte teoretice privind publicitatea comerciala

1 Istoria publicitatii....................................5

2 Aspecte teoretice privind publicitatea comerciala......................................... 8

Capitolul II - Publicitate comerciala pentru bauturile nealcoolice Pepsi-Cola

comercializate de S.C. Quadrant Amroq Beverages S.A

1 Prezentarea firmei Quadrant Amroq Beverages S.A......................................34

2 Publicitate comerciala pentru bauturile nealcoolice Pepsi-Cola

comercializate de S.C. Quadrant Amroq Beverages S.A

a) Publicitate comerciala pentru bauturile racoritoare necarbonatate

PRIGAT........................................................................................................39

b) Publicitate comerciala pentru bauturile nealcoolice Mountain Dew............43

c) Publicitate comerciala pentru ceaiul rece Lipton Ice Tea.............................45

d) Publicitate comerciala pentru bauturile nealcoolice Mirinda.......................48

e) Publicitate comerciala pentru bauturile nealcoolice Pepsi-Cola..................48 Concluzii............................................................................................................... 52

Bibliografie........................................................................................................... 53

Anexe.....................................................................................................................54

2


3/63

Introducere:

In primul capitol este vorba despre aspectele teoretice ale publicitatii

comerciale, unde am prezentat o scurta istorie publicitatii, de la originile acesteia,care

dateaza cu multe secole inaintea erei lui Christos si pana in zilele noastre. In partea a

doua a primului capitol se afla aspectele teoretice ale publicitatii, reprezentate de

defintia publicitatii, de simbioza dintre publicitate si cele 5 mass-medii: presa

televiziunea, radioul, afisul si internet-ul. Sunt enumerate si descrise apoi

componentele publicitatii si clasificate formele de publicitate. In ultima parte a primului

capitol sunt prezentate agentia de publicitate, campania de publicitate si contractul de

publicitate.

In al doilea capitol, in prima parte este prezentata S.C. Quadrant Amroq

Beverages S.A. ca fiind una dintre cele mai importante companii de pe piata

romaneasca a bunurilor de larg consum, imbuteliatorul autorizat al Pepsi, Prigat, Lipton

Ice Tea, Mountain Dew si Mirinda in Romania si Republica Moldova. Partea a doua a

celui de-al doilea capitol este denumita Publicitate comerciala pentru bauturile

nealcoolice Pepsi-Cola comercializate de S.C. Quadrant Amroq Beverages S.A. , care

este de altfel si titlul lucrarii mele.

Am ales aceasta tema deoarece imi plac reclamele si in viitor as dori sa lucrez in

acest domeniu, cel al publicitatii, care este o munca de creatie, unde imaginatia trebuie

fie foarte bogata pentru a putea creea campanii publicitare care sa satisfaca necesitatileclientului.

Publicitatea este unul dintre cele 5 instumente importante folosite de firme

pentru orientarea comunicatiilor, convingatoare, catre cumparatori si alte categorii de

public vizate. Definim publicitatea ca fiind orice forma de prezentare si promovare

nepersonala a unor idei, bunuri sau servicii, platite de un sponsor bine precizat.

3


4/63

Categoria celor ce cheltuiesc bani cu publicitatea include nu numai firme, ci si muzee

organizatii sociale si profesionale, care isi fac publicitate pentru ideile si principiiile

proprii la cunostinta diverselor categorii de public vizate. Publicitatea este folosita in

toate tarile lumii, inclusiv in cele socialiste. Ea reprezinta o modalitate eficienta de

raspandire a unor mesaje, fie ca este vorba de un mesaj menit sa atraga preferinta

publicului pentru produsele Pepsi-Cola, fie ca este vorba de a oferi motivatii pentru

consumul de lapte sau pentru practicarea controlului nasterilor.

4


5/63

CAPITOLUL I

1.Istoria publicitatii [1]

Originile publicitatii dateaza cu multe secole inaintea erei lui Cristos .

Una dintre primele metode cunoscute de advertising a fost cea a afisarii

exterioare, de obicei un semn atragator pictat pe peretele unei cladiri. Arheologii

au descoperit multe astfel de semne, de exemplu in ruinele Romei antice si in

Pompei. Un anunt publicitar exterior excavat in Roma face publicitate uneiproprietati spre inchiriat, si unul gasit pictat pe un perete in Pompei atrage

atentia calatorilor catre o taverna situata intr-un alt oras.

In timpurile medievale lauda verbala a produselor a determinat cresterea

unei simple dar efective forme de publicitate, folosirea asa numitilor strigatori.

Strigatorii erau cetateni care citeau cu voce tare anunturi publice si erau de

asemenea angajati de negustori pentru a striga laude la adresa marfurilor lor.Mai tarziu au devenit figuri obisnuite pe strazile asezarilor coloniale americane.

Strigatorii din orase au fost predecesorii publicistului modern, care prezinta

reclame radio sau TV.

Desi forme grafice ale publicitatii au aparut timpuriu, publicitatea

tiparita a progresat putin, pana la aparitia masinii de tiparit in Europa in jurul

anului 1440. Marcile- embleme bi sau tridimensionale care simbolizau anumite

companii sau industrii - dateaza din secolul 16 cand negustorii sau membrii

anumitor organizatii postau diferite simboluri in fata magazinelor lor. Printre

cele mai cunoscute marci care au supravietuit pana in timpurile moderne ar fi

stalpii dungati din fata frizeriilor si semnul celor trei bile de la casele de

amanet.

5


6/63

In ceea ce priveste volumul si tehnica, publicitatea a relizat cele mai

mari progrese in America. In stadiile primare, publicitatea la nivel national din

America nu a fost practica, deoarece existau multe impedimente cum ar fi lipsa

transportului transcontinental si subdezvoltarea sitemului de comunicatie si

distributie. In cele din urma, anumiti producatori au venit cu ideea renuntarii la

angrosisti si negustorii la bucata, incercand sa ajunga la consumator prin

publicitatea directa, mai ales prin cataloage. Pionieri in acest domeniu au fost

companiile producatoare de seminte si editorii de carti si pamflete.

In anii 1870 companiile care dezvoltau noi produse farmaceutice au

inceput sa-si faca publicitate la scara larga in ziare si reviste. Astfel au gasit o

piata foarte favorabila deoarece doctorii si medicamentele erau greu de gasit inzonele mai putin populate iar colonistii si fermierii trebuiau sa se ingrijeasca

singuri.

Caile ferate si vapoarele cu motoare cu aburi au fost de asemenea printre

primii utilizatori ai publicitatii pe care o foloseau nu numai pentru a-si etala

luxul si confortul pe care il ofereau ci si pentru a-si prezenta preturile si

orarele.

Tarziu in secolul 19 multe firme americane au inceput sa vanda bunuri

impachetate sub marci proprii. Aceasta dezvoltare a initiat o noua era in istoria

publicitatii. Pana atunci bunurile de zi cu zi, cum ar fi zaharul, laptele, sapunul,

orezul erau vandute la vrac. Drept umare consumatorii au fost infulentati de

marcile produselor.

Producatorii de sapun, au fost printre primii producatori de bunurii de

consum care si-au facut publicitate. Apar astfel marci ca Ivory, Colgate,

Sapolio, care dateaza din 1880. Imediat dupa aceea marci ca Royal Baking

Powder, Quaker Oats, Hires Root Beer si-au facut publicitate la nivel national.

La inceputul secolului 20 americanii au facut cunostinta cu nume ca Bon Ami,

Coca Cola si Wrigley.

6


7/63

Dupa primul razboi mondial, publicitatea s-a dezvoltat intr-o afacere atat

de mare incat aproape a devenit o marca a Americii in ochii restului lumii.

Aceatsa expansiune a fost stimulata de numeroase imbunatatiri tehnice.

Cresterea utilizarii electricitatii a dus la inventarea posterelor si firmelor

illuminate. Fotogravura si alte tehnici moderne de printare au ajutat editatrea si

publicitatea din ziare. Publicitatea a fost folosita din ce in ce mai mult de

specialisti in relatii cu publicul ca un important mijloc de comunicare. Aparitia

radioului in 1920 a stimulat o noua tehnica de vanzare prin viu grai.

In timpul celui de-al II-lea razboi mondial industria publicitatii a fondat

Consiliul Publicitatii de Razboi, o organizatie nonprofit adresata publicului, care

a angajat resursele publicitatii moderne pentru a intari efortul razboiuluiamerican. Dupa terminarea razboiului, organizatia a continuat sub numele de

Consiliul de Publicitate care functiona in interesul public. A condus initiative

nationale pentru prevenirea focurilor din paduri, promovarea religiei si educatia

superioara. Mass-media contribuie cu milioane de dolari pentru asemena proiecte

in fiecare an. Multe agentii de publicitate isi ofera serviciile creative campaniilor

organizate de Consiliu.

Cea mai semnificativa inventie postbelica a fost televizorul, un mediu ce

a fortat industria publicitatii sa-si imbunatateasca tehnicile de vanzare prin

folosirea efectelor audio-vizuale. De asemenea, vidoecasetofonul a reprezentat o

amenintare la adresa publicitatii, deoarece multi utilizatori editau sau derulau

reclamele.

7


8/63

2. Aspecte teoretice privindpublicitatea

comerciala [1];[2];[4];[5]

Ce este publicitatea comerciala?

Publicitatea reprezinta ansamblu de tehnici si de mijloace utilizate pentru

popularizarea unui produs sau serviciu, a unei companii, institutii sau persoane

Formele de publicitate sunt diverse: reclama comerciala, publicitate redactionala,

publicitate virtuala, mica publicitate, spoturi publicitare radio si TV, afise, prospecte

s.a. Pentru presa scrisa si audiovizuala privata, publicitatea este principala sursa de

venituri (sau chiar singura).

n SUA, termenul publicity face referire la activitatea de publicitate redactionala

(advertorial).

Publicitatea urmareste sa localizeze marfa astfel incat sa reiasa atat satisfactia

pe care o va incerca utilizatorul, cat si avantajul pe care il va obtine cel caruia i se

propune. Publicitatea este un mijloc de comunicare in masa ce imbina functia de

informare cu ce ade convingere(persuasiune). Eficienta ei este atat directa (imediata) cat

si de perspective (de lunga durata) si se concretizeaza in cresterea intensive sau

extensive a dimensiunilor pietei produsului in favoarea caruia se efectueaza si sematerializeaza intr-un spor de desfacere.

Publicitatea comerciala (media) reprezinta un mijloc de comunicare comerciala,

specific pietelor de larg consum, care are drept scop influentarea comportamentului

consumatorului prin transmiterea de mesajemedia. Canale utilizate: presa scrisa, TV,

radio, afisaj, cinema, Internet, videotex, telefon s.a. Este o forma de prezentare8


9/63

impersonala care presupune utilizarea de mijloace platite (de unde si denumirea de

reclama) pentru a crea imagine si notorietate firmei, produselor si serviciilor destinate

vanzarii. Publicitatea comerciala are nevoie de timp pentru a avea efect.

Publicitate comerciala reprezinta publicitatea care implica interese comerciale si nu

promovarea unei cauze sociale sau politice.

Forma cea mai cunoscuta de publicitate comerciala este publicitatea produsului

care urmareste informarea clientilor potentiali privind existenta si caracteristicile

unui produs, construirea unei imagini favorabile si incitarea la cumpararea marcii; de

asemenea, s-a dezvoltat foarte mult si publicitatea firmei (publicitatea institutionala).

Spre deosebire de alte mijloace de comunicare ale companiei, publicitatea media

are o serie de caracteristici:- se adreseaza unui public larg (este o publicitate de masa, atingand zeci, sute

de mii sau chiar milioane de persoane);

- accesul lasuportul media este costisitor, nsa costul per persoana este scazut;

- se bazeaza pe principiul repetitiei: continuitate, insistenta; mesajul este unic si direct

pentru ntreg publicul tintit.

n functie de obiectivele urmarite, publicitatea media este de mai multe feluri:

publicitate informativa, persuasiva, de notorietate, de reamintire, sugestiva s.a.

n unele sectoare, publicitatea media prezinta unele restrictii (la bauturi alcoolice

tigari, n domeniul sanatatii - remedii "secrete", argumentatii pentru produse dietetice

s.a.).

Publicitatea comerciala urmareste sa atraga atentia (A), sa suscite interesul(I), sa

provoace dorinta (D),sa incite clientul la achizitionarea (A) produsului. Pe scurt, in

literatura de specialitate, ea indeplineste functiile sale dupa principiul A.I.D.A. Ea se

diferentiaza de propaganda prin faptul ca mesajele ei sunt semnale ce sunt controlate de

organisme publice si de organizatii ale consumatorilor.

9


10/63

Simbioza comerciala

Cinci mass-medii isi impart esentialul investitiilor publicitare, transformandu-si audienta in tinte de consumatori. Orice cititor sau auditor cucerit de editorul-

producator este un potential client castigat de emitatorul publicitar.

Presa este cel mai vechi si mai traditional dintre suporturile comerciale, utilizat

pentru supletea stilului(imagine sau continut)si, mai ales marea capacitate de

segmentare (cotidiane sau reviste,ziare nationale sau locale,presa feminina,reviste

specializate)in stare sa raspunda unor stiluri de viata precise.

Televiziunea are ca principale atuuri milioanele de spectatori simultani si puterea

de captare a atentiei. Este un suport promotional puternic si rapid,dar foarte

costisitor si prea putin sa se adreseze unor categorii specifice de persoane.

Radioul este suportul cel mai saturat de anunturi(intre 15 si 20 de minute pe ora

la posturile periferice),impreuna cu marile saptamanale(25% din pagini). Este

mai ales un mijloc de promovare,folosit in principal pentru acumularea

notorietatii de marca si provocarea valurilor de cumparaturi prin apeluri repetate

obsedant.

Afisul este cel mai vechi dintre suporturile publicitare: timpul redus de expunere

la mesaj ii determina stilul foarte special; audienta lui reala este dificil de evaluat.

Cinematograful este considerat, dupa o perioada de criza, un mediu de prestigiu,

relativ ieftin,care permite atingerea unor tinte precise(tineri si categorii educate

din orase). Ca si afisul, cinematograful permite regionalizarea si localizareafoarte precisa a campaniilor publicitare.

INTERNET -ul .

Publicitatea pe internet

Realizarea marketingului unui site reprezint procesul de a-i ndrepta toate

eforturile n a-l face cunoscut i de a detemina clienii s-l viziteze i s acioneze.

10
http://network.realmedia.com/RealMedia/ads/click_lx.ads/lycostripod/memberpop/1x1/wp/ss/a/1996665922/Position3/OasDefault/DEF2004020008_Lycos_1x1a/1x1.gif/35363232303165373433393735353430?http://network.realmedia.com/RealMedia/ads/click_nx.ads/lycostripod/memberpop/1x1/wp/ss/a/11124133@Position3?


11/63

Tot aici se includ metodele i tehnicile prin care se ncurajeaz consumatorii s

revin.Cu Web-ul vin n contact milioane i milioane de oameni, dar nimeni nu le spune

unde se afl lucrurile dorite. Din acest motiv, rolul marketingului pe internet este vital

pentru orice afacere din Web. Pentru a-i face publicitate exist o mare varietate de

modalitai legale sau neetice prin care ajungi la consumator. Avnd un produs de

vnzare prin intermediul internetului, urmtorul pas este s-l promovm pentru ca:

s fie gasit uor;

s atargem pe cei care nu tiu c sunt interesi de produsul nostru;

s determinm un raport convenabil ntre int i vizitatori.

Pentru a gsi ceva pe Web, utilizatorii folosesc anumite modaliti de cutare i

se ateapta s gseasc lucrul dorit. Dac nu-l gsesc, ei presupun c el nu se gsete peWeb. Astfel, trebuie anticipate aceste modaliti de cutare pentru ca utilizatorii s

ajung ct mai uor la site-ul nostru. Ei doresc s obin informaii de ultim ora la orice

or din zi sau din noapte despre produsul dorit i despre modul n care se pot folosi de

el. Majoritatea consumatorilor ajung la un site datorit suportului de marketing pe care

l are; poate nici mcar nu tiu cine eti sau ce faci, dar sunt interesai de produsul

nostru despre care au aflat prin intermediul aciunilor de marketing.

Pentru a demara o afacere pe internet, este indispensabil marketingul. Exist

numeroase firme care dein un site, dar nu fac nimic pentru a genera un trafic. Aceasta

decizie poate duce la faliment n cazul magazinelor on-line.

Arta marketingului pe internet este de a gsi i combina tehnici i metode

adecvate pentru a atrage i determina clientul s aleag i s cumpere produsul nostru.

Cercetarea online

n marketingul i promovarea unui site cercetarea este indispensabil; numai astfel

se pot lua decizii ntemeiate nimic nu este ntmptor, totul se bazeaz pe

cercetarea audienei, a concurenei, a noutailor, a celor mai bune metode de

11


12/63

promovare, a viitorului Web-ului,etc.

Care este audiena site-ului? O determinm dup nevoile ei:

cei care sunt interesai de produsul nostru;

cei care doresc s fac afaceri cu noi;

cei atrai de site-ul nostru;

cei pe care i determinm s viziteze site-ul.

Cunoscnd pe cei care vor vizita site-ul, le cunoatem nevoile, dorinele i

obiceiurile; tim unde s-i cutm, cum s-i ajutm, ce i atrage i ce nu, etc. Pentru a i

cunoate este necesar a fi tiute:

Cum este o zi normal din viaa lor?

Cum/cnd/ct/unde folosesc Internet-ul?Cum se comport pe Web?

Ce doresc s obin?

Ce tip de informaii caut?

Unde caut pe Internet informaiile dorite?

Cu ct avem mai multe informaii despre audien, cu att va fi mai uoar

alegerea celor mai bune tehnici i metode de promovare.

Cunoaterea concurenei reprezint o alt direcie de ceretare: ea este format din

cei care fac acelai lucru ca i noi pe Web i cu care vom fi comparai. Din acest motiv,

acetia trebuie supravegheai n continuu pentru a tii ce promovare folosec i unde i

care sunt tehnicile performante.

Cum se identific concurena? Vom enumera cteva metode:

Identificnd scopurile site-ului i cutnd apoi dup cuvinte cheie (se pot gsi chiar

i altele dup studiul concurenei!);

Cutnd n link-urile (legturile) concurenei;

Utiliznd diferite metode de cutare pentru acelai nume;

Utiliznd newsgroup-urile de profil.

12


13/63

Rezultatul acestei aciuni va fi tocmai realizarea unei diferenieri fa de

concuren oferta unic de vnzare.

Componentele clasice ale unui site sunt: grafice, grafice animate, sunete

fotografii, filme. In mod continuu apar noi componente realizate sub diferite programe

care fac site-ul s arate mai atrgtor i totodat s se ncarce mai rapid. n acest caz,

cercetare se face numai navignd prin ct mai multe site-uri, nu neaparat din acelai

domeniu. Cunoscnd cele mai recente modalitai de realizare ale unui site, cu siguran

el va fi apreciat.

Modalitile de promovare ale unui site sunt teoretic nelimitate, deci trebuie

determinate cele care aduc vizitatorii cei mai muli, deoarece o modalitate bun poate

costa destul de mult. Dar cum se aleg aceste metode? n primul rnd, se urmresc celefolosite de concuren, apoi cele pe care le folosesc i alte site-uri sau care se gsesc

enumerate n diverse site-uri care trateaz aceste subiecte. Pentru a nelege Web-ul

trebuie s fii n contact cu el n fiecare zi, s fii la curent cu ofertele de publicitate i

preurile lor, cu revistele de profil, s anticipezi evoluia lui i cel mai important este s

tii unde vei fi n ase luni!

Coninutul site-ului

Coninutul este cel care atrage i reprezint inima site-ului. Coninutul n sine

este cea mai buna metod de promovare. Dac nu exist coninut, utilizatorii nu au nici

un motiv s viziteze site-ul (dac nu gsesc ceea ce caut sau dac vd desene

srcciose, paginare incomod i culori urte).

Ca o regul general, n ceea ce privete coninutul unei pagini Web, folosirea

unui element inutil este acelai lucru cu a omite unul util.

Cele mai reprezentative elemente ale coninutului sunt: text, grafice, grafice

animate, video, sunet, multimedia, Javascripts, programe i baze de date.

Textul este elementul comun al tuturor site-urilor este cea mai simpl

modalitate de a prezenta informaia. Citirea online este mai greoaie dect cea dintr-o

carte, deci este bine de inut cont de cteva reguli n acest sens:

13


14/63

se vor folosi propoziii scurte;

este indicat folosirea de liste cu semne distinctive n fa;

ruperea blocurilor de text;

informaia va fi prezentat sub form de module, independent unul fa de cellalt.

Graficele (desenele) reprezint o parte important a site-ului un grafic face

adesea ct o mie de cuvinte. Ele trebuie s arate profesional i vor fi folosite numai dac

este necesar (un grafic se ncarc mai greu i exist riscul ca vizitatorul s se

plictiseasc i s renune). Se recomand folosirea graficelor formate JPEG sau GIF.

Grafice animate sunt foarte bune pentru c atrag atenia utilizatorilor - privirea

este atras ntotdeauna de lucrurile care se mic pe ecran. Totui, ele trebuie folosite

numai pentru a atrge atenia celui mai important lucru de pe site altfel exist riscul cautilizatorul s fie atras de lucruri minore ca importan.

Imaginile video se folosesc numai n cazul n care celelalte formate nu pot

explica ceea ce se dorete a fi transmis. De exemplu, se pot urmri secvene din meciul

de fotbal ce a avut loc ieri sau o descriere/proprietate important a unui produs.

Fiierele video se ncarc greu de pe serverul surs, deci se vor folosi imagini n

micare doar n cazul folosirii unor servere performante sau unei piee int.

Sunetul este o alt component puternic a unui site. Se pot asculta o gam larg

de nregistrri de la conferine sau cursuri i pn la muzica ambiental sitului. Ca i

imaginile video, fiierele sunet se ncarc greu, deci i ele se vor folosi numai n scopuri

bine determinate.

Multimedia este modalitatea prin care se folosesc toate componentele enumerate

mai sus pentru a transmite un mesaj. Tehnologia utilizrii acestui tip de component

cunoate cea mai mare dezvoltare deoarece este modalitatea cea mai convingtoare de

comunicare. Timpii de ncrcare a fiierelor multimedia scad din ce n ce mai mult pe

msura apariiei soft-urilor specializate.

Java scripts. Java este un limbaj de programare care poate fi neles de

majoritatea celor care folosesc Internet-ul. n acest limbaj se pot realiza site-uri ce sunt

14


15/63

mai bogate n faciliti animate i proprieti de proiectare de exempu o hart a unei

ri se poate mri pn la nivelul unei strzi! Un avantaj important al acestui limbaj este

c el este funcionabil att pe sistemul PC ct i sub Macintosch sau UNIX.

Programele sunt cele care individualizeaz un site. Ele sunt cele care

interacioneaz cu utilizatorii fcnd posibile numrtoarea accesrilor i pn la

trimiterea automat de e-mail-uri. Aceste soft-uri se pot realiza n diferite limbaje de

programare.

Bazele de date sunt folosite prin intermediul soft-urilor specializate pentru a

atrage pe cei care doresc s se informeze asupra unor lucruri precise. Aceast

component este cea mai grea de adugat unei pagini Web. De exempu, este mai bine s

utilizezi o baz de date dac lucrezi cu cataloage online care se schimb constant dects foloseti text. ntr-o baz de date este foarte uor de cutat i totodat se poate

modifica n funcie de ultimele nouti.

Aceste componente ale unui site se folosesc numai n msura n care ele sunt

necesare; altfel, se poate ngreuna ncrcarea site-ului. Este de dorit folosirea uneltelor

de navigare, acele butoane care ne direcioneaz spre pagina iniial sau spre alte site-

uri nvecinate. Dac pagina este lung, se va folosi un cuprins cu legturi catre fiecare

seciune. O alt variant este realizarea unei pagini separate pentru fiecare seciune, iar

utilzatorul o va ncrca doar pe cea pe care o dorete i astfel timpul de ncrcare va fi

mai mic. Organizarea paginii Web se face pentru utilizatori i de aceea se vor folosi

metode logice de realizare a site-ului deoarece modul de gndire al realizatorilor difer

de cele mai multe ori de cel al utilizatorilor. Ca reguli generale se vor folosi:

Navigarea n site se va face ntr-un mod ct mai evident prin furnizarea elementelor

ajuttoare: butoane, semne, etc.

Se va oferi posibilitatea ajungerii n pagina iniial din orice pagin a site-ului,

deoarece, prin intermediul motoarelor de cutare se poate ajunge ntr-o pagin

anume a site-ului.

Este recomandat folosirea unui singur layout (format de pagin).

15


16/63

Gruparea informaiilor se va face prin intermediul titlurilor. Astfel, cutarea este

mai facil.

Pentru a reduce timpul de ncrcare, cantitile mari de informaii se vor repartiza

pe pagini diferite.

Dup realizarea site-ului, cea mai important etap este testarea lui. De la modul de

afiare i pn la ncercarea legturilor, totul se testeaz i se compar cu

dorinele realizatorului. Mai mult dect att, testarea trebuie realizat periodic i

chiar multe site-uri apeleaz la bunvoina utilizatorilor ndemnndu-i s le

avertizeze orice neconcordan. Se va ine cont i de rezoluia majoriti

calculatoarelor i de performanele celor mai utilizate browsere. i n cazul

paginilor Web este necesar un test pilot. Persoanele care-l vor testa vor scoate laiveal lucruri aparent minore de care nu s-a inut cont: timpul mediu de

ateptare-renunare pentru ncrcare, culori preferate pentru genul site-ului

promptitudinea comenzilor, buna funcionare a tuturor componentelor, parte de

site cea mai accesat, etc. n funcie de feed-back, site-ul va deveni

operativ, tiut fiind faptul c revenirea este dorina tuturor realizatorilor de

pagini Web. Motivul revenirii nu este altul dect CONINUTUL.

Media

Nu trebuie limitat promovarea la cea prin intermediul Internet-ului se pot

folosi i celelalte modaliti clasice de promovare, pentru a nu se pierde oportuniti

deosebite.

Dac afacerea se desfoar i n afara Internet-ului, intrm n contact zilnic cu

clieni poteniali. Nu este nici o greutate dac le comunicm faptul c suntem prezeni i

pe Web. Dar cum? Simplu, adugm i adresa noastr Web pe: brouri i fluturai

antete de coresponden i de fax, panouri i afie, facturi, newsletter-uri i cataloage

mesaje telefonice robot, anunurile propriu-zise din publicaii, manuale i documentaii

cri de vizit, spoturi radio i TV, etc.

16


17/63

Folosind deja majoritatea componentelor media enumerate mai sus, nu avem

nimic de pierdut dac adugm adresa noastr Web, ci numai de ctigat.

Nu trebuie uitat marketingul prin viu grai contactele noastre zilnice pot deveni

o surs inepuizabil de noi oportuniti de afaceri. Nu ne cost nimic dac spunem

tuturor ce avem de oferit!

O real baz de nceput o reprezint vechii clieni care trebuie informai despre

noul serviciu. Chiar i clienii noi, alii dect cei care vin prin intermediul Internet-ului,

pot primi un flutura n care li se prezint noul serviciu.

E-mail-ul

E-mail-ul este o alt metod promoional des folosit pe Web.

E-mail-ul pune mesajul dorit chiar n faa destinatarului ales. Acest metod areavantajul c este bine direcionat, dar i dezavantajul c nu toat lumea accept

s deschid cutia potal i s-o gsesc plin cu mesaje publicitare. Se vor alege

numai acele persoane care au un vdit interes asupra produsului nostru, i

nicidecum nu se vor trimite mesaje promoionale prin e-mail la ntmplare.

Greutatea folosirii acestei unelte promoionale const tocmai n gsirea grupului

ctre care va fi direcionat campania de marketing direct.

n primul rnd vor fi alese site-urile care ar putea fi interesate de produsul

nostru. Apoi, nu vor fi ocolite grupurile de tiri, crora li se va trimite un e-mail

prin care le informm c deinem date referitoare la problemele lor sau c

oferim o anumit soluie. Raspunzndu-le, le cptm ncrederea la sfritul e-

mail-ului nu vom uita s ne trecem semntura: numele, firma, adresa, numrul

de telefon, de fax, adresa de e-mail i de Web i pe scurt o trecere n revist a

modalitilor prin care produsul nostru le poate satisface nevoile.

Multe site-uri solicit o nregisrare nainte de intrarea n site-ul propriu-zis. Pe

baza acestor nregistrri se poate alctui o list de e-mail-uri. Se poate constitui

un astfel de site care s atrag vizitatori interesi de un anumit domeniu i apoi

17


18/63

s li se trimit o ofert. De asemenea o astfel de list se poate achiziiona de la o

firm care vinde acest gen de liste.

Mesajul trebuie s fie clar i concis, s fie n concordan cu scopul urmrit,

politicos, s ofere informaii despre modul n care se poat obine mai multe

date.

Timpul

Timpul este lucrul de care poi beneficia numai dac nu l pierzi. Dac, cu

fiecare zi, din ce n ce mai multe persoane viziteaz site-ul nostru, atunci timpul

lucreaz pentru noi. Dup ce ne viziteaz site-ul, utilizatorii pot vorbi cu alte

persoane, aduga site-ul n lista lor de legturi sau aminti de el n discuiile din

grupurile de tiri.Subscrierea site-ului la motoarele de cutare sau directoare cost timp. Se

recomand ca aceast subscriere s se fac nainte de a fi gata site-ul, tocmai ca

s se beneficieze de la nceput de avantajele oferite. Bineneles, site-ul trebuie

s fie gata n momentul nscrierii n baza de date a motorului. Acest timp de

nregistrare se poate afla de la administratorul motorului. Dac nimeni nu ne

viziteaz site-ul nseamn c timpul lucreaz n defavoarea noastr.

Promovarea site-ului nu trebuie oprit niciodat, ci se face n mod continuu

deoarece apar mereu noi tehnici i idei de promovare mai performante.

Timpul acord promovrii ansa de a funciona. Banner-urile iau ceva timp pn

cnd sunt observate i accesate. Nu trebuie renunat la ele dac a doua zi nu au

fost accesate!

Cea mai grea operaie care trebuie efectuat este lupta cu timpul! n cazul

nostru, tehnica i tehnologia Web-ului se dezvolt de la o zi la alta. Anticiparea

acestei evoluii este cheia succesului! Cine nu apreciaz noutatea? Ce-ar fi dac

s-ar vorbi despre site-ul nostru c este cel mai frumos, modern, interesant sau

pur i simplu la mod?

18


19/63

Urmrirea efectelor diferitelor forme de promovare este o adevrat art

Identificarea celor aductoare de profit nu este la ndemna oricui. Concentrarea

pe acestea va economisi banii pierdui din neglijena cu care multe firme cred n

continuare c dac folosesc toate metodele promoionale, atunci vor avea un

profit imens.

n fiecare zi, apar zeci de mii de noi utilizatori ai reelei Internet. Deci, nc o

dat, spunem c promovarea trebuie fcut n mod continuu, altfel, aceti noi

utlizatori nu vor vedea niciodat banner-urile noastre, nu vor auzi de noi n

grupurile de discuii, nu vor primi nici un e-mail de la noi, etc.

Servicii profesionale

Ca i n activitatea promoional tradiional, exist i agenii de publicitate careofer toat gama de servicii de marketing pe Internet.

Avantajele folosirii unei astfel de agenii specializate n promovare online sunt:

ele fac acest lucru n mod continuu, aa c ele tiu ce s fac;

sunt experi n arta promovrii pe Internet, deci pot s promoveze un produs mai

rapid;

ele lucreaz cu muli clienii i din acest motiv ele conosc mai bine eficacitatea

metodelor i tehnicilor de promovare;

tiu cum s gsesc pagini Web baz de date, site-uri crlig, liste de legturi i

grupurile de tiri potrivite;

cunosc firmele care ofer spaii publicitare pe Web i cum se ncheie cele mai

convenabile nelegeri;

cunosc foarte bine metodele de cercetare i ceea ce este nou n domeniu;

au imagine global asupra pieei Web;

tiu unde s caute statistici;

au nelegeri cu diverse site-uri i pot demara rapid orice idee.

Cel mai mare serviciu pe care l ofer ageniile de publicitate pe Internet este

TIMPUL. Calea de mijloc de colaborare (pentru a economisi bani) ntre noi i agenie o

19


20/63

reprezint pstrarea lucrurilor pe care le tim s le facem i nsrcinarea ageniei cu cele

care sunt dificile mprirea metodelor de promovare.

Pentru a alege agenia de publicitate trebuie s fim contieni de rezultatele ei

precedente deoarece agenia este cea care va contribui la realizarea imaginii noastre pe

pia. Agenia, de asemenea trebuie s aib un departament special care s testeze noi i

noi metode promoinale!

n cazul colaborrii cu o astfel de agenie trebuie stabilit o strategie pe termen

lung deoarece, dup cum am mai menionat, promovarea se face n mod continuu sub

diferite forme.

Cum gsim ageniile? Simplu: tastnd Web promotion ntr-un motor de

cutare, unele agenii clasice de publicitate ncep s ofere i astfel de servicii, ntrebndadministratorul unui site pe care l-am vizitat i ne-a impresiont, etc.

Web-ul este ntr-o micare continu ce este nou azi, mine este vechi. Serviciile

profesionale de promovare este impetuos necesar s in cont de acest lucru! Ageniile

n general se dedic numai unor anumite metode i tehnici promoionale sarcina

noastr va fi deci, s lcrm cu cele care folosesc tehnicile care sunt bune pentru noi.

Media tradiional

Una dintre cele mai puternice i efective metode promoionale este de a stimula

media tradiional s vorbesc pozitiv despre noi ziare, reviste, jurnale, publicaii

onlne, emisiuni radio-TV, seminarii, conferine, etc.

O simp menionare pe aceste canele poate schimba viaa unui site!

Nu exist o reet bine stabilit i nici o metod garantat pentru a fi menionat n

media, dar exist n schimb modaliti pentru a detrmina apariia nostr pe aceste

suporturi:

identificarea celor din media care au domenii asemntoare cu al nostru;

comunicate de pres trimise catre aceasta i explicarea prin modaliti concrete a

faptului c audiena ei este interesat de noi trimiteri la site-ul nostru crlig;

20


21/63

avnd cel mai bun marketing i cea mai bun promovare a site-ului avem

avantajul c putem fi ludai;

fiind n continuu preocupat de acest lucru prin gsirea de noi idei de a avea cel

mai bun site din domeniu astfel media va veni la noi!

Publicitatea apare in mod specific ca un ansamblu de mijloace si tehnici

puse in serviciul unei intreprinderi comerciale ,private ori publica, ansamblu care

actioneaza asupra unui numar cat mai mare de indivizi, fara interventia directa a

vanzatorului. Aceasta actiune are ca scop sa castige si sa dezvolte o clientela, adica

fie sa faca cunoscuta o intreprindere, fie sa vanda produse ori servicii. In acest sens

se desfasoara demonstrand excelenta unui produs sau intr-un mod mai ocolitsugerand,dezvoltand si satisfacand nevoile reale sau imaginare ale consumatorilor.

Publicitatea este comunicarea unor alegeri:

Alegerea produsului(dincolo de propriul sau mod de viata, publicitarul trebuie

sa se concentreze asupra obiectului, serviciului sau institutiei aflate in centrul

mesajului)

Alegerea strategiei(strategia este stabilita constient astfel,incat sa ocupe un

fragment din piata,publicitarul trebuie sa evidentieze valoarea produsulu

dincolo de propriile atitudini si judecati: pentru un produs,frumusetea

sofisticata,iar pentru altul,naturalul nefardat)

Alegerea mass-mediilor(acestea sunt rational selectionate dupa cantitatea si

calitatea comunicari pe care le asigura)

Alegerea tintei dictata de obiectivele agentiei(reclama trebuie sa-si adapteze

limbajul la tinta mesajului)

Publicitatea se concentreaza asupra unui produs dar in maniera mai larga si

mai complexa. Ia in considerare si exprima trei aspecte: valoare lui utilitara, cea

imaginar psihologica si valoarea de simbol social.pentru a-i vorbi

consumatorului, publicitatea face un ocol prin planul psihologic si cel cultural.

21


22/63

Exemple de mijloace de publicitate comerciala :

reclama grafica (afise, postere, pliante, cataloage de prezentare, brosuri,

autocolante etc.);

reclama sonora (efectuata de vanzator cu prilejul vanzarii, difuzarea de

anunturi/spoturi publicitare, folosirea de teme muzicale - cu prilejul unor

demonstratii practice etc.);

reclama video (prezentarea defilme video publicitare - Q-TV);

promovarea prin marca (imaginea si notorietatea marcii);

promovare prin ambalaj, punct de informare comerciala, expozitii (stand

de prezentare privilegiata, amplasament special, alee a marcii etc.)demonstratii practice, sampling (stand de degustare), cadouri, obiecte

promotionale, etc.

clipul publicitar video/TV este un scurtfilm comercial,pe suport video

nsotit de o ilustratie sonora, de obicei muzicala, difuzat la televiziune

(productia unui clip publicitar video include aspecte legate de regie

imagine, casting, montaj, muzica, efecte speciale - vizuale si sonore -, decor

s.a.). Tte d'ecran (fr.):primulspot publicitardifuzat n cadrul unui calup de

reclame.

filmul comercial/publicitar este un document audiovizual, pe suport film

sau video, avand drept scop promovarea institutionala, popularizarea

produselor, serviciilor, performantelor firmei etc. n relatiile cu partenerii de

afaceri (actionari, clienti, furnizori, organisme financiare, public etc.).

Componetele publicitatii

Publicitatea nu e un remediu universal. Ea nu poate anula sau estompa erori

calitative ale produselor sau serviciilor pe care le insoteste, in conditiile in care respecta

22


23/63

principiile sale de baza(profunda responsabilitate sociala, onestitate, veridicitate

respectarea cadrului legal). Pentru folosirea corecta a publicitatii drept forma de

promovare a produselor si serviciior se cer cunoscute principalele sale componente :

reprezinta cadrul general de transmitere a mesajelorpromotionale format dintr-o

grupa de suporturi publicitare, ce folosesc acelasi mijloc de

exprimare;

cele mai folosite medii sunt cele ale comunicarii in

masa (presa, televiziunea, radioul, cinematograful, afisajul

tipariturile,INTERNET-ul).

reprezinta vehicolul publicitar folosit in cadrul unu

anumit mediu;

in situatia in care presa reprezinta mediul de publicitate ales

suportul este o anumita revista, un anumit cotidian;

alegerea suportului se cere realizata in raport cu gradul de

accesabilitate al publicului-tinta la acesta.

este idea ce se vrea a fi transmisa si care imbraca

diferite forme in functie de mediu si de support;

daca acesta se transmite sub forma unui text (tiparit

sau citit) el poate fi : fie informativ, fie creator al

anumitor stari de spirit fata de produs, marca,intreprindere,fie gazetarescpentru publicitatea editoriala.

Mediul de

publicitate

Suportul

publicitar

Mesajul

publicitar

Sloganul

23


24/63

reprezinta mesajul publicitar format, de regula, din 5-8 cuvinte, care sa semnaleze

produsul, marca sau intreprinderea;

asociaza obiectului publicitatii (produs, marca, intreprindere) cele mai suggestive

caracterustici (atribute) de natura promotionala;

este elemental promotional cel mai incitant in formarea unei imagini positive

asupra bunului caruia I se face publicitate.

constituie elemental psihologic motor a

continutului publicitatii;

este reprezentat de idea esentiala,care se

doreste a fi transmisa, pentru a servi la redarea

realitatii psihologice a produsului, adica la reprezentarea acestuia in mintea

utilizatorului, ce se doreste a fi convins de oportunitatea achizitionarii unei

anumite marfi.

Stabilirea axului publicitar este esentiala pentru intreaga derulare a unei campanii

publicitare. Acesta va dirija orientarea intregii creatii promotionale; el impune mai intaitema, care este idea centrala a programului,iar apoi constituirea mesajului propriu-zis.

Intr-o oarecare masura, alegerea suporturilor si a mediilor depinde de alegerea axului

publicitar. Aceata operatiune este necesara pentru ca prin publicitate nu se poate spune

totul despre produs si nici nu se poate actiona asupra tuturor mobilurilor de cumparare

ale utilizatorilor potentiali.

Pentru un anumit produs, axul publicitar poate sa fie diferit in raport cu natura

publicului (intermediari, distribuitori ai marfii sau consumatori finali) si cu obiectul

publicitar(atragerea unor noi consumatori potentiali la cumparare sau modificarea celor

existente, etc.) Dar cand publicul si obiectivul sunt stabilite, determinarea axulu

publicitar consta, in principal, in apropierea elementelor obiective ale produsului de

elementele subiective ale cererii, ce tin de caracteristicile cumparatorilor potentiali.

Axul promotional(publicitar)

24


25/63

Axul publicitar trebuie sa se orienteze spre formarea unei imagini pozitive, clar

conturate la adresa produsului (producatorului). Constituirea unei imagini originale si

viguroase da produsului (producatorului) o noua dimensiune. Ea adauga realitatilor

tangibile o dimensiune psihologica, imbogatind si debanalizand produsul. Acest

continut afectiv creat va constitui un element de diferentiere in alegerea realizata de

consumatori.

La randul sau, sloganul, daca este bine ales, ajuta la realizarea unor asociatii

pozitive in randul publicului la adresa produsului, marcii sau a intreprinderii

Majoritatea sloganurilor atrag atentia asupra unei satisfactii oferite de produs, asupra

unei actiuni de urmat sau asupra ambelor elemente. Ele trebuie sa fie usor de memorat,distractive, si daca este posibil, ritmice.

Clasificarea formelor de publicitate

a) Dupa obiectul sau, publicitatea poate fi:

de produs; institutionala.

Publicitatea de produs urmareste stimularea cererii pentru produsul sau

serviciul oferit, actiunea aceasta poate fi directa, cand se cauta un raspuns rapid la

mesajul transmis si indirecta, in cazul cand urmareste informarea cumparatorilor

potentiali asupra existentei unor produse carora li se pun in evidenta anumite insusiri

pentru a fi solicitate atunci cand acestia se transforma in cumparatori efectivi. O

varianta a publicitatii de produs o constituie publicitatea de reamintire. Ea, desi

orientata spre produs, nu spune nimic despre caracteristicile acestuia, urmarind

dezvoltarea sau mentinerea familiaritatii bunului respectiv in memoria clientelei.

b) Dupa natura pietei, publicitatea intreprinderilor producatoare poate fi

diferentiata in functie de faptul ca se adreseaza:

25


26/63

consumatorului final;

utilizatorilor industriali;

intermediarilor(agenti angrosisti, case de comercializare, detailisti

independenti,etc.).

c) Formele de publicitate care au un grad crescut de atractivitate pentru

consumatori:

publicitate agresiva

Publicitatea agresiva nu este altceva decat o campanie publicitara intensiva, n

care mesajele (slogan, nume de marca, oferta promotionala) sunt repetate cu

insistenta, o perioada scurta sau ndelungata de timp.

publicitate de notorietate/de prestigiu

Publicitate de notorietate/de prestigiu reprezinta publicitatea media avand drept

obiectiv promovarea imaginii si renumeluifirmei(a marcii institutionale), fara a oferi

informatii sau argumente asupra produsului. Principiul unei campanii de notorietate

consta n repetarea de mesaje scurte (8 sau 10 secunde, n format TV), adesea slogane

simple, usor de retinut.

publicitate dinamica/mobila

Este publicitatea sub forma de panouri fixe si mobile (postere, autocolante,

desene inscriptionate), instalate pe diferite mijloace de transport (auto, metro, cale

ferata, aerian). V.publicitate exterioara.

publicitate exterioara

media de masa, forma de publicitate care utilizeaza drept purtatori ai mesa-

jelor promotionale o varietate larga desuporturi si mijloace, cum sunt:

-mijloacele de transport n comun, inclusiv aerian (V.publicitate

dinamica/mobila);

-panotaj - panouride afisaj, statice sau dinamice/pivotante (engl. - revolving

billboards), iluminate, euro-billboards (5,04 x 2,38 m), 3D billboards,

spectaculars, trivisions, city lights etc. - instalate de-a lungul arterelor intens

26


27/63

circulate, pe peretii sau pe acoperisul cladirilor (engl. - roof-tops), pe mobilierul

urban, n statiile de autobuz (engl. - bus shelters), de-a lungul circuitelor sportive

pe stadioane (engl. - arena advertising), n spatii publice etc.;

-casete (din aluminiu, iluminate interior/exterior sau cu jocuri de lumini) - cu

una sau doua fete, montate pe stalpii retelelor electrice, tuburi spectrale, firme

luminoase personalizate (folosind sistemulpirex-cristal) etc.;

- inscriptionari - cu litere si cifre tridimensionale din bronz, aluminiu, alama,

inox, cu litere volumetrice din PVC (gigant), statice sau dinamice, iluminate

(interior/exterior/halou), cu inscriptii autocolante;

- sisteme de afisaj interschimbabil, semne de interior/exterior, iluminate

interior/exterior/halou sau cu gaze spectrale;

- benere - cu una sau doua fete, inscriptionate cu autocolante sau tiparite direct

(n policromie), montate ntre stalpi de sustinere;

- postere, autocolante, afise, turnuri publicitare, obiecte promotionale

inscriptionate si gravate, mijloace video s.a.;

- efecte de lumini: becuri halogen, tuburi neon, efecte laser, stroboscoape

proiectoare, reflectoare spot, roboscanere, monitoare, ecrane video - Q-TVfocuri/jocuri de artificii s.a.;

- efecte de sunet (amplificatoare, incinte acustice, sisteme stereo), efecte

speciale (masini de fum, spuma, confeti, ghirlande, baloane multicolore) - folosite

cu prilejul organizarii unor evenimente promotionale speciale (festivaluri, concerte,

aniversari ale firmei s.a.);

- alte suporturi si mijloace personalizate - copertine, ceasuri stradale, scarirulante, interiorul mijloacelor de transport n comun (auto, metrou), efecte postale

(plicuri, ilustrate, timbre), calendare n policromie - de perete/de birou, agende, bilete

si abonamente, harti, carduri, carti de onoare, proiectii video n aer liber, agentie de

modele (pentru prezentari de moda, reclame foto si video, sampling, hostess la targuri

si expozitii, evenimente comerciale) s.a.

27


28/63

publicitate la locul de vanzare - PLV

Reprezinta un ansamblu de mijloace promotionale, care vizeaza o prezentare

si punere n valoarea activa, cat mai adecvata a produselor si serviciilor firmei, la

punctele de vanzare; acestea sunt menite sa conduca la transformarea motivatiei de

cumparare a clientelei n achizitie efectiva. Factor dinamizator al vanzarilor si de

comunicare ntre produs si consumator (ca ultima punte de legatura), rolul PLV este

primordial n stimularea ncercarii si cumpararii produsului (prima achizitie), n

popularizarea si "mpingerea" marcii catre consumator (n 55% din cazuri clientul se

decide sa cumpere n ultimul moment, chiar la locul de prezentare a marcii).

publicitate virtuala

- publicitate pe Internet/prin e-media. O companie poate opta ntre ncheierea unuicontract de furnizare de servicii web cu o firma specializata si crearea/administrarea

propriului site comercial (site clasic - HTML, site tip catalog/magazin virtual

Shockwave Macromedia, o solutie grafica moderna, incluzand text, animatie, fisiere

video, audio etc.). Unsite de prezentare a firmei pe Internet sau pe CD-Rom prezinta

avantajul unui numar nelimitat de accesari si posibilitatea modificarii/actualizarii n

orice moment, putand nlocui sau nsoti formulele clasice (un catalog tiparit are untiraj limitat si, odata ce a iesit de sub tipar, nu mai poate fi modificat). Unele

companii sustin sub forma de sponsorizare (hardware, echipamente, servicii) crearea

unuisite comercial propriu (exclusiv).

- procedeu electronic care permite schimbarea instantanee a unei imagini televizate

reprezentand un panou publicitar cu o alta reclama, care sa raspunda specificului

publicului-tinta (spre exemplu, un mesaj tradus n limba tarii n care se efectueaza

retransmisia unei competitii sportive).

Agentia de publicitate

Firma de specialitate, alcatuita din creatori si tehnicieni, care activeaza n

domeniul activitatii promotionale, n serviciul unui client (beneficiar). Agentiile de

28


29/63

publicitate moderne au mai multe departamente: creatie, cercetare, productie, media

control s.a. O agentie poate oferi toata gama de servicii publicitare sau poate fi

specializata pe anumite servicii (creatie, productie, studii de piata, media planning

and buying, direct mail, corporate identity etc.), precum si pe domenii de activitate

(produse cosmetice, produse alimentare, bauturi racoritoare, transporturi etc.)

Agentie proprie (engl. - in-house advertising agency): agentie care si desfasoara

activitatea n cadrul companiilor mari (avand alt obiect de activitate), echipa de

specialisti provenind din staff-ul propriu.

O agentie/un grup de publicitatefull-service (fr. - agence tous services) realizeaza

urmatoarele genuri de activitati promotionale:

consiliere n marketing: studii de piata, studii de pozitionare pe piata - a firmei-

client si a produselor acesteia etc.;

consiliere n comunicatii: scenarii promotie, realizarea mesajului publicitar, a

strategiei media etc.;

creatie si productie publicitara audio-video-print: conceperea temei/ideii publicitare

si realizarea materiala a diferitelor genuri de mesaje (anunturi tiparite, spoturiradio, filme publicitare video, filme documentare, filme de prezentare la expozitii,

emisiuni publicitare radio/TV, grafica de televiziune, animatie, on air promotion,

obiecte promotionale s.a.); acestea trebuie sa raspunda obiectivelor de comunicare

stabilite de client;

servicii de publicitate online: site web, baze de date, reclama pe Internet etc.

umpararea despatiu publicitar: selectarea amplasamentelor, negocierea si plasarea

mesajelor;

planificare, coordonare, control, evaluare a rezultatelor.

pe baza de comision (cel mai raspandit sistem):

29


30/63

- modelul francez (sau clasic) - comision stabilit n raport cu valoarea spatiului

publicitar achizitionat de client pentru o campanie determinata (tariful brut

negociat). ntrucat acest volum poate varia considerabil n cursul anului,

clientul se angajeaza sa garanteze agentiei un minimum de plata;

- modelul american - comisionul cu care agentia este remunerata (cuantum

ntre 10 si 12%) va fi ncasat de la client la nceputul anului. Se practica n

cazul bugetelor n care achizitia spatiului detine o pondere nsemnata n raport

cu activitatile de creatie;

pe baza de onorariu - n functie de volumul total de timp alocat prestatiilor

pe care agentia le realizeaza (sistem practicat, n mod curent, pentru

activitatile de consiliere promotionala si n situatiile n care bugetul aferent

achizitionarii de spatiu media al clientului este redus);

mixt: comision + onorariu.

Exemple de companii de publicitate care activeaza pe piata publicitara din

Romania (unele dintre ele, reprezentante ale unor agentii multinationale media de

prestigiu): B.V. McCann-Erickson, Ogilvy & Mather, Focus/Publicis, CentradeSaatchi & Saatchi, Graffiti/BBDO, Leo Burnett & Target, Tempo Advertising, Young

& Rubicam Bucuresti, Scala/J. Walter Thompson, Headvertising, Grey Advertising,

Creative Media etc.

Firma independenta, filiala a unei agentii de publicitate sau serviciu n cadrul

unui organ de presa care se ocupa cu vanzarea de spatiu publicitar media

(remunerarea se face n baza unui comision la valoarea spatiului publicitar vandut).

CAMPANIA PUBLICITARA

Ansamblu unitar si coordonat de actiuni publicitare, programate n timp si n

spatiu, care se deruleaza prin diferite canale si suporturi media si care au drept scop

30


31/63

atingerea obiectivelorfirmei. Exemplu: campanie locala/nationala de lansare a unui

nouprodus (vizeaza exercitarea unei influente puternice asupra pietei-tinta - de

informare, popularizare si ncercare a marcii), campanie de crestere a notorietatii si

de mbunatatire a imaginii de marca etc. Derularea unei campanii publicitare necesita

punerea n aplicare a unui ansamblu unitar de actiuni specifice:

pentru beneficiar - stabilirea obiectivelor campaniei, bugetul alocat, selectarea

agentiei/agentiilor de publicitate; alegerea se face n functie de o serie de criterii

de evaluare a agentiei (competenta, creativitate, marime, imagine, numar de

clienti, localizare etc.), cu mai multe luni nainte de debutul propriu-zis a

campaniei;

pentru agentia media - stabilirea tintei de comunicare, selectarea celor maiadecvate canale si suporturi media (n concordanta cu obiectivele campaniei),

creatie, productie, programare media s.a.

Campanie educationala/sociala: campanie publicitara media, derulata de

institutii guvernamentale, organizatii profesionale s.a., care are ca scop influentarea

comportamentului unei comunitati (spre exemplu, o anumita conduita, ntarirea

sanatatii, igiena, etc.).

Contractul de publicitate

Contractul de publicitate reprezinta instrumentul juridic ce stabileste drepturile si

obligatiile beneficiarului si furnizorului de publicitate. Contractul de publicitate are o

forma mai mult sau mai putin standardizata, fapt ce oblige la cuprinderea unor elemente

de natura sa asigure identificarea clara si precisa a partilor contractante, sa permita

intelegerea, fara echivoc, a continutului termenilor cu care se opereaza, sa asigure

precizarea exacta a celorlalte elemente cu care opereaza.

Toate aceste elemente cer existenta unui cadru juridic corespunzator, care sa

reglementeze raporturile contractuale intre prestatorii si beneficiarii de publicitate.

31


32/63

prestatorul de servicii de publicitate numit, de regula

AGENTIE,care desemneaza o persoana sa-l reprezinte

(reprezentant al agentiei)

beneficiarul serviciilor de publicitate numit, de regula

CLIENT, care la randul sau poate avea in subordine mai

multe companii(companiile clientului), in favoarea carora se presteaza serviciile

respective.

Principalele prevederi ale contractului de publicitate privesc:

a) Obiectul contractului(activitati de plasament si achizitionare de mediafurnizare de rapoarte de audienta pentru TV,presa, radio, etc.);

b) Durata contractului;

c) Valoarea contractului;

d) Conditii si modalitati de plata;

e) Obligatiile agentiei(inclusiv transferarea catre client a tuturor

prerogativelor dreptului de proprietate si de utilizare a lucrarilor de creatie

aprobate si platite de acesta);

f) Obligatiile clientului(inclusiv asumarea de catre client a intregii raspunderi

cu privire la continutul materialelor de publicitate comandate agentiei);

g) Garantii;

h) Confidentialitate;

i) Raspunderea contractuala;

j) Incetarea si rezilierea contractului;

k) Forta majora;

l) Clauza compromisorie ce prevede modul de solutionare a neintelegilor si

modalitatea de solutionare a litigiilor;

m) Dreptul aplicabil(de regula guverneaza legea romana);

Partilecontractante

sunt, de regula:

32


33/63

n) Dreptul de proprietate intelectuala(toate drepturile de proprietate

intelectuala vor fi cedate clientului in masura in care acestea ar fi ramas la

agentie sau la terti);

o) Dispozitii finale.

De regula, contractul de publicitate este insotit de anexe in care sunt detaliate

produsele ce fac obiectul contractului.

33


34/63

CAPITOLUL II

1.Prezentarea firmeiQuadrant Amroq

Beverages S.A[3]Quadrant Amroq Bottling Company Ltd. este una dintre marile companii

internationale de imbuteliere si distributie a bauturilor racoritoare. Investitia este

reprezentata in Romania, din decembrie 1991, de Quadrant Amroq Beverages S.A.

(QAB), una dintre cele mai importante companii de pe piata romaneasca a bunurilor de

larg consum, imbuteliatorul autorizat al Pepsi, Prigat, Lipton Ice Tea, Mountain Dew si

Mirinda in Romania si Republica Moldova.Quadrant Amroq Beverages este o companie tanara si dinamica, dezvoltata la

nivel national in 16 filiale, avand o echipa de peste o mie de angajati. Premisa

dezvoltarii companiei si a succeselor obtinute in ultimii ani este mentalitatea de

invingator a fiecaruia dintre membrii echipei QAB, conceptul de castigator fiind

astazi centrul numeroaselor programe de resurse umane ale companiei s

reprezentand viziunea companiei.Anul 2004 vizeaza o crestere a numarului de angajati, in paralel cu o

extindere teritoriala generata de deschiderea unei noi fabrici la Covasna, proiect ce

reprezinta o investitie de peste 7 milioane de dolari.

Quadrant Amroq Beverages S.A. este o companie de succes in care cheia

succesului o reprezinta inovatia.

Quadrant Amroq Beverages a debutat in industria bauturilor racoritoare la

inceputul lui 1992, cand s-a semnat contractul de imbuteliere si distributie pentru

brandul Pepsi, utilizand concentratul importat din Irlanda, fiind printre primele mar

companii cu capital american din Romania.

Quadrant Amroq Beverages a inregistrat in mod constant o crestere a

productiei si vanzarilor, linie pe care se situeaza si rezultatele exceptionale ale anului

34


35/63

2003. Astfel, in timp ce piata totala a bauturilor racoritoare din Romania a avut o

crestere de doar 10% in 2003, Quadrant Amroq Beverages a crescut in volum cu

34% fata de 2002, cifra de afaceri a companiei inregistrand si ea o crestere de 45%

in comparatie cu 2002. Accelerarea cresterii companiei s-a datorat in mare masura

investitiilor orientate pe mai multe directii, realizate in perioada 2002-2003

modernizarea liniilor de fabricatie, imbunatatirea sistemului de distributie prin

achizitionarea de camioane IVECO, modernizarea sistemului informatic a

companiei prin implementarea unui sistem ERP (Enterprise Resource Planning) de

ultima ora, imbunatatind prin acesta managementul si planificarea efectiva a

resurselor firmei. Valoarea investitiilor companiei in 2004 este estimata la peste 8

milioane de dolari in sortimentele Pepsi,Pepsi Twist, Pepsi light, Pepsi Max .In prezent, Quadrant Amroq Beverages investeste in construirea unei noi

fabrici de imbuteliere a apelor minerale si bauturilor racoritoare la Covasna.

Quadrant Amroq Beverages doreste sa fie cea mai inovativa companie de

imbuteliere a bauturilor racoritoare. Pe aceasta directie se incadreaza lansarile unor

produse inedite, unice pe piata romaneasca: Pepsi Max (prima bautura fara zahar din

Romania); Pepsi Twist; Mountain Dew; Lipton Ice Tea; Pepsi Blue Cola. I|n materie

de ambalaje, QAB a introdus in Romania prima sticla nereturnabila de Pepsi de 0,33

l din lume, precum si prima cutie cu deschidere gable top pentru Prigat produsa in

tara noastra, prima sticla patrata cu gura larga si prima sticla PET cu deschidere

sport cap, toate acestea din urma pentru marca Prigat.

Programele de Resurse Umane ale Quadrant Amroq Beverages S.A.

Quadrant Amroq Beverages dezvolta in prezent numeroase programe de

resurse umane, toate bazate pe ideea de Winning concept.

Programele de training sunt o directie importanta, careia Quadrant Amroq

Beverages ii aloca anual peste 30% din bugetul total de resurse umane. Compania

35


36/63

doreste imbunatatirea abilitatilor manageriale ale angajatilor prin intermediul unor

traininguri in care experientele practice sunt preponderente in raport cu cele

teoretice.

Quadrant Amroq Beverages se remarca si prin crearea unui program de

excelenta, destinat angajatilor sai din domeniul vanzarilor: Pepsi School, ajuns deja

la a treia promotie. Numarul angajatilor QAB care au urmat cursurile Pepsi School a

crescut de la an la an, fiind de 76 in 2001, 103 in 2002 si 136 in 2003.

Programele de motivare a angajatilor din vanzari sunt axate pe doua directii

principale: sistemul de recompensare acesta este unul inspirat din modelul american

diferentiat la nivel individual in functie de performante; recompensele constand in

premii acordate ca urmare a obtinerii unor rezultate deosebite,excursii anuale instrainatate, bonusuri.

Quadrant Amroq Beverages depune eforturi sustinute pentru a imbunatati

conditiile de munca ale angajatilor sai. Un pas important in acest sens a fost

inaugurarea unor spatii comune moderne in 2003, cantina, salile de training si

spatiile de relaxare cu mese de biliard si ping-pong, accesibile tuturor angajatilor de

la sediul fabricii din Bucuresti.

Compania Quadrant Amroq Beverages (QAB) anunta pentru anul 2006

investitii totale de 17,6 milioane de dolari din care 72% din investitie alocat

productiei.

Prin dezvoltarea liniilor actuale de productie cu echipamente moderne, QAB va

asigura o crestere cu 42% a productiei de bauturi necarbonatate si cu 92% a celei de

bauturi carbonatate.

Decizia de a reinvesti aproape 18 milioane de dolari se datoreaza unei cresteri

constante a cererii manifestate pentru produsele noastre pe piata romaneasca

Totodata, fiind o companie responsabila social, ne-am propus sa investim in

continuare in cresterea capacitatilor de imbuteliere si in implementarea noilor

36


37/63

sisteme de calitate si de protectie a mediului, in conformitate cu legislatia

europeana, declara Florin Radulescu, Director General, QAB.

Investitia in mediu o prioritate pentru QAB

In acest an, Quadrant Amroq Beverages aloca peste 300.000 de dolari pentru

punerea in functiune a sistemelor de tratare a apelor reziduale atat in cadrul fabricii

din Bucuresti, cat si la cea din Covasna. Astfel, QAB continua procesul de aliniere la

standardele europene a operatiunilor sale, obtinand inca din 2004 certificatu

HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point) care atesta alinierea la normele in

vigoare privind Siguranta Alimentara si certificatul ISO 9001/2000 care atesta

integritatea procesului de productie.Un nou depozit

Inaugurat in luna ianuarie, noul depozit Fortuna situat in Berceni are o

suprafata totala de 10.000 de metri patrati, dubla fata de cea a vechiului depozit.

Aceasta facilitate va duce la cresterea capacitatii de stocare si livrare a produselor

QAB catre diverse puncte ale Capitalei si nu numai.

Compania Quadrant Amroq Beverages (QAB) este unul dintre cei mai mari

investitori americani din Romania, imbuteliatorul autorizat si distribuitorul Pepsi

Prigat, Lipton Ice Tea, Mountain Dew si Mirinda pentru Romania si Republica

Moldova.

Din luna iulie, noul Project Manager al Quadrant Amroq Beverages este

Cristian Jurcut, absolvent al Facultatii de Stiinte Economice, specializarea

Management, care are o experienta de noua ani in vanzari. Un alt post-cheie in

companie este ocupat de Petre Gutoiu, in varsta de 35 de ani, care a fost promovat in

functia de Trainer Vanzari, in cadrul Departamentului de Resurse Umane. Inainte de a

se alatura echipei Quadrant Amroq Beverages, Petre Gutoiu a lucrat ca reprezentant de

vanzari pentru compania Henkel Romania. El a urmat cursuri de perfectionare in

domeniul vanzarilor, cursuri de management si de resurse umane.

37


38/63

Prime de 1.500 de dolari/angajat

Quadrant Amroq Beverages are, la ora actuala, 1.100 de salariati, iar

programele de motivare a angajatilor din vanzari sunt axate pe sistemul de

recompensare inspirat din modelul american, diferentiat la nivel individual in functie de

performante, recompensele constand in premii acordate ca urmare a obtinerii unor

rezultate deosebite, excursii in strainatate, bonusuri. Pentru ca au contribuit la realizarea

unei cifre de afaceri de 100 de milioane de dolari, incepand din anul 2002, salariatii au

fost rasplatiti cu prime consistente, in cadrul proiectului nerezonabil", lansat de

conducerea companiei. Asa se face ca, in 2002, prima de un miliard de lei a fostcastigata de o singura echipa, iar in 2003 angajatii si-au depasit, practic, limitele. Prima

de 1,2 miliarde lei a fost adjudecata de doua echipe: una pentru un proiect nerezonabil

in vanzari si a doua pentru un proiect nerezonabil in productie. Si cum randamentul si

motivatia au crescut, in 2004 prima de un milion de dolari a fost impartita in mod egal

tuturor angajatilor cu alte functii decat cele manageriale, care au avut o vechime in

companie de minimum un an. Cuantumul unei prime a fost de 1.500 de dolari/salariat.

Dar asta nu este tot: compania le ofera angajatilor cantina, sali de training si spatii de

relaxare cu mese de biliard sau ping-pong.

Angajari prin head-hunting

Fiind o companie cu o crestere mare in vanzari an de an, Quadrant Amroq

Beverages are o politica de resurse umane foarte bine pusa la punct, departamentul de

profil fiind, practic, partenerul strategic in dezvoltarea companiei. Specialistii din cadrul

acestui departament asigura toate recrutarile, dar pentru angajarile pe pozitiile de

management si specialisti colaboreaza cu agentii de recrutare. Quadrant Amroq

Beverages vrea sa atraga tineri care doresc sa-si dezvolte cariera, precum si specialisti

care cauta noi provocari in domeniul profesional. Fiind vorba despre o companie de

38


39/63

imbuteliere si distributie, cele mai mari departamente, dar si cele mai importante sunt

cele de vanzari si marketing si de operatiuni. In acelasi timp, pozitiile-cheie apartin

angajatilor care influenteaza in mod direct rezultatele firmei, ele reprezentand un nod

decizional si de responsabilitate.

Performante deosebite, promovari pe masura

In ceea ce priveste politica salariala la nivel de companie, aceasta este construita

pe niveluri ierarhice si pe stimularea performantei. Pentru succesul deplin, de fiecare

data se iau in calcul datele din piata conform studiilor salariale speciale. De asemenea,

este recunoscuta valoarea performantei, existand foarte multe persoane care au urcat pe

scara ierarhica in cadrul Quadrant Amroq Beverages. Iar exemple de acest tip pot fiintalnite in toate departamentele. De pilda, un angajat a promovat, in sase ani, datorita

performantelor sale, de la agent de vanzari la director de marketing sau de la agent de

vanzari la director regional de vanzari. Dupa cinci ani, o alta persoana a fost promovata

tot din postul de agent de vanzari la postul de director national de vanzari directe. Lista

poate continua cu un angajat agent de vanzari care, dupa noua ani, a ajuns director

general si vicepresedinte operatiuni. Pentru toti acesti angajati, criteriile care au stat la

baza promovarii au fost performanta deosebita obtinuta in mod repetat, precum si

abilitatile si dezvoltarea personala continua.

2. Publicitate comercialapentru bauturile

nealcoolice Pepsi-

Cola

a) Publicitate comerciala pentru bauturile racoritoare necarbonatate PRIGAT

39


40/63

De la lansarea Prigat in 1993, compania Quadrant Amroq Beverages (QAB) a

investit constant in brandul sau. Punand accent pe inovatie si originalitate, compania a

abordat, in construirea si promovarea brandului, o strategie integrata, imbinand

implementarea celor mai noi tehnologii si dezvoltarea portofoliului de produse cu

perfectionarea continua a echipei, marketingul si trade marketingul. In 2005, QAB a

alocat peste 1 milion de dolari campaniei de marketing si promovare a PRIGAT, axata

pe conceptul de energie naturala si avand sloganul Mai mult fruct. Mai multa energie.

PRIGAT este cel mai premiat brand din Romania, in concursurile de

publicitate. Cu aur si bronz la EFFIE in 2006, argint si bronz la Effie in 2005, cu 5

premii la AdOR 2005, cu Silver Drum, Bronze Drum si finalist la Golden Drum

(Portoroz) 2005, cu nominalizarea printre finalisti la Clio Awards 2005 si Cannes Lions2005, PRIGAT a obtinut atat recunoasterea nationala, cat si cea internationala!

Campania de sustinere PRIGAT- Energie Naturala, se imbogateste cu un nou

spot TV intitulat Dublura de picioare, executie care urmeaza spoturilor Cainele,

Pescarul, Trambulina. Comunicarea continua pe linia strategica inceputa de Prigat

acum un an avand la baza ideea ca Prigat este energie naturala, centrandu-se pe sloganu

Prigat. Mai mult fruct. Mai multa energie

Ideea spotului Dublura de picioare intruchipeaza un personaj care are o meserie

imposibila: dubleaza picioarele actorilor in filme ( un fel de cascador ), datorita extra-

energiei Prigat. S-au ales cateva scene din filme, chiar clisee, in care personajul face un

efort fizic extraordinar : ba o urcare pe copac in stil japonez "ha-ia", ba o alergare pe un

camp minat in plin razboi, etc. Ceea ce este diferit in mod evident in acest spot fata de

celelalte la Prigat, este faptul ca nu e o ilustrare clasica a unei consecinte extreme, ci

plecand de la conceptul de super-energie s-a construit un testimonial.

Campania TV se difuzeaza din 1 aprilie 2006 pe principalele posturi de

televiziune si va fi completata de o campanie de presa si de materiale la punctele de

vanzare.

Spotul Dublura de picioare a fost produs de agentia de publicitate Hi-Fi

40
http://iqads.ro/clipul_publicitar_794http://iqads.ro/clipul_publicitar_794


41/63

Production si regizat de Bogdan Naumovici.

Din partea agentiei de publicitate Leo Burnett s-au implicat in desfasurarea

proiectului: Bogdan Naumovici- CEE Regional Creative Director; Petru Cuciuc

Senior Art Director; Oana Gheorghe Junior Copywriter; Diana Oanta Brand

Communication Manager; Alina Bacsis Junior Brand Communication Executive;

Laura Georgescu-Baron A/V Production Director.

Din partea Quadrant Amroq Beverages au participat la realizarea proiectului:

Daniela Dumitru - Product Manager Prigat; Calin Clej - Marketing Consumer Manager

- QAB; Eusediu Margasoiu - Communication Director QAB

Prigat este prima gama completa de bauturi racoritoare necarbonatate fara

conservanti produsa in Romania (juice, nectar si still drink) prin implementarea unei noitehnologii de imbuteliere la fabrica Quadrant Amroq Beverages din Bucuresti, o

investitie in valoare de 4.5 milioane de dolari finalizata in noiembrie 2004.

Leo Burnett Romania se pozitioneaza ca agentia cu cele mai bune servicii de

strategie si creatie din Romania.

Leo Burnett Romania este detinatoarea titlului de Agentie a Anului in ultimii 3 ani

in cadrul festivalului AdOr, a titlului de Agentia Anului 2005 la festivalul de

publicitate Golden Drum si prima agentie romaneasca finalista la Cannes.

Leo Burnett semneaza cea mai recenta campanie Prigat care anunta prima gama

completa de bauturi racoritoare necarbonatate fara conservanti produsa in Romania.

Desfasurata sub sloganul Mai mult fruct. Mai multa energie, campania cuprinde noile

spoturi TV Pescarul si Salteaua si vizualul Balena care va fi sustinut in executii

print, outdoor precum si de materiale la punctele de vanzare. Prima executie, spotul

Pescarul prezinta imaginea unui pescar amator, care asteapta linistit, pe mare, sa

prinda ceva. Brusc este lovit de o minge venita din senin. Intorcandu-se nedumerit sa

vada de unde a venit mingea, isi da seama ca plaja este foarte departe. Doar o voce se

aude slab, de pe tarmul aflat in departare: Neneaaaa, mingeaaaa !

41
http://www.iqads.ro/relevant/leo_burnett.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/petru_cuciuc.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/diana_oanta.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/quadrant_amroq_beverages.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/daniela_dumitru.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/calin_clej.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/eusediu_margasoiu.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/golden_drum.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/leo_burnett.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/petru_cuciuc.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/diana_oanta.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/quadrant_amroq_beverages.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/daniela_dumitru.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/calin_clej.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/eusediu_margasoiu.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/golden_drum.html


42/63

Reprezentantii Quadrant Amroq Beverages spun ca povestea spotului Salteaua

dezvaluie in aceeasi maniera umoristica poanta din final: un sudor care se afla pe o

platforma, termina de sudat o plasa. La coborare, ne dam seama ca era vorba de o saltea

de sarit, intr-un parc, langa care asteapta copii sa li se dea voie sa inceapa sa sara. Plasa

care imprejmuieste salteaua este neobisnuit de inalta, pentru a-i proteja pe copii, oricata

energie naturala ar fi capatat de la noul Prigat. (vezi anexa nr. 6)

Spoturile Pescarul si Salteaua au fost realizate de Casa de Productie Castel

Film, cu Bogdan Naumovici, Regizor si Max Lemnij, DOP.

De la Quadrant Amroq Beverages (QAB) au sarit in apele campaniei Prigat o

echipa formata din: Daniela Dumitru - Product Manager Prigat; Calin Clej - Consumer

Marketing Manager; Eusediu Margasoiu Communication Director.Pentru campanie, Leo Burnett a trimis la pescuit si la sarituri o echipa

formata din Bogdan Naumovici - Creative Director; Tudor Cuciuc Deputy Creative

Director; Ghica Popa Art Director; Ema Prisca Senior Copywriter; Razvan Matasel

Research&Strategic Planning Director; Laurentiu Semeniuc Strategic Planner

Laura GeorgescuBaron A/V Production Director; Bogdan Petrovici A/V

Production Manager; Petronela Ionescu Brand Communication Executive; Elena

Livinti Brand Communication Director.

Prigat a beneficiat de o campanie de publicitate agresiva, in care sloganul Mai

mult fruct. Mai multa energie, a fost repetat cu insistenta, ca de altfel si marca Prigat,

cu scopul de a devansa concurentii si de a se departaja astfel cu superioritate de acestia.

Prigat este lider de piata pe segmentul bauturilor necarbonatate in 2005,

inregistrand o crestere a cifrei de afaceri de 59 de procente fata de 2004. Aceasta

crestere se datoreaza si unor factori precum diversificarea gamei de produse lansarea

Prigat Pulp si introducerea sistemului suplimentar de asigurare a integritatii

produsului eticheta sleeve pentru Prigat nectar si Prigat still drink dar si datorita

campaniei publicitare realizate.

42


43/63

Studiul companiei americane Canadean realizat pentru primele trei trimestre ale

anului 2005 arata ca, pe segmentul nectar al pietei bauturilor necarbonatate din

Romania, Prigat ocupa prima pozitie, cu 18,4 procente.

b) Publicitate comerciala pentru bauturile racoritoare MOUNTAIN DEW :

Mountain Dew Urban Noise Tour demareaza in forta

In aceasta saptamana demareaza in forta cel mai tare turneu de pe scena muziciiunderground din Romania: Mountain Dew Urban Noise Tour . Cele mai rele trupe

underground de rap si rock alternativ si-au adunat instrumentele si se pregatesc sa

inunde intreaga tara de zgomot.

Pentru prima data in istoria evenimentului, Mountain Dew Urban Noise Tour va

iesi din Bucuresti si va lua cu asalt si alte orase ale tarii: Craiova si Cluj. Va asteapta

asadar o luna de experiente garantat memorabile in cursul careia cele mai mai bune

trupe underground se vor duela in decibeli numai in numele muzicii de calitate. Cele 6

concerte programate vor aduce in fata fanilor nume mari din categoria grea a zonei

underground: OCS, Parazitii, Zale si Da Hood. Cele 4 trupe se vor dezlantui in concerte

de pomina in cele mai hip locatii din Bucuresti si provincie.

Mountain Dew e deja un brand cu traditie pe scena underground, implicandu-se

activ in realizarea a numeroase initiative si proiecte de gen. Astfel, OCS se afla la a

doua participare in turneul Mountain Dew Urban Noise Tour, dupa ce anul trecut

Mountain Dew a sponsorizat lansarea albumului Best Before al trupei. De asemenea,

in luna septembrie a anului 2005, OCS si Da Hood au concertat la inaugurarea H2O

Coffee Shop (magazinul de sport extrem), in cadrul unui eveniment powered by

Mountain Dew. Trupa Zale a beneficiat la randul sau de sprijinul sustinut al Mountain

43
http://www.iqads.ro/relevant/mountain_dew.htmlhttp://www.iqads.ro/relevant/mountain_dew.html


44/63

Dew; concertul de lansare al albumului de debut Chei verbale, a fost prezentat in

exclusivitate de Mountain Dew si a reprezentat evenimentul de varf al verii 2005 pe

scena underground. Parazitii se afla si ei la a doua prezenta pe scena Mountain Dew,

ei fiind singura trupa romaneasca ce a concertat in deschiderea incendiarului concert

Wu Tang Killa Beez, din luna februarie a acestui an.

Concluzia nu poate fi decat una: succesul initiativelor dezvoltate de Mountain

Dew a dovedit ca muzica underground reprezinta noul val si beneficiaza de o

comunitate de fani din ce in ce mai numeroasa si entuziasta. Mountain Dew a raspuns

asadar si anul acesta somarii la distractie si a oferit consumatorilor sai un prilej de a

face zgomot in cadrul unui eveniment de zile mari!

MOUNTAIN DEW, bautura racoritoare si revigoranta in acelasi timp cu gustdeosebit de lemon-lime va oferi tuturor fanilor infuzia necesara de energie pentru a intra

in ritmul muzicii de calitate. (vezi anexa nr. 6)

MOUNTAIN DEW, marca inregistrata a PepsiCo este asociata spiritului tanar,

sporturilor extreme, muzicii alternative si nonconformismului in toate formele sale.

MOUNTAIN DEW a beneficiat de o campanie de publicitate exterioara, intensa

prin :

-mijloacele de transport n comun : tramvaie, autobuze,etc.

-panotaj - panouride afisaj, statice,dinamice pivotante, iluminate, euro-

billboards (5,04 x 2,38 m), 3D billboards, spectaculars, trivisions, city lights etc.

- instalate de-a lungul arterelor intens circulate, pe peretii si pe acoperisul

cladirilor, pe mobilierul urban, n statiile de autobuz, de-a lungul circuitelor

sportive, pe stadioane, n spatii publice in care erau reprezentate atat marca

produsului MOUNTAIN DEW cat si sloganul campaniei : DO THE DEW !

-casete din aluminiu, iluminate interior si cu jocuri de lumini - cu doua fete

montate pe stalpii retelelor electrice, tuburi spectrale, firme luminoase

personalizate (folosind sistemulpirex-cristal)

44


45/63

- inscriptionari - cu litere si cifre tridimensionale din bronz, aluminiu, alama,

inox, cu litere volumetrice din PVC (gigant), statice sau dinamice, iluminate

(interior/exterior/halou), cu inscriptii autocolante;

- sisteme de afisaj interschimbabil, semne de interior si exterior, iluminate

interior/exterior/halou sau cu gaze spectrale;

- benere - cu una sau doua fete, inscriptionate cu autocolante sau tiparite direct

(n policromie), montate ntre stalpi de sustinere;

- postere, autocolante, afise, turnuri publicitare, obiecte promotionale

inscriptionate si gravate, mijloace video in care erau reprezentate atat marca

produsului MOUNTAIN DEW cat si sloganul campaniei : DO THE DEW !

- efecte de sunet (amplificatoare, incinte acustice, sisteme stereo), efecte

speciale (masini de fum, spuma, confeti, ghirlande, baloane multicolore) - folosite

cu prilejul organizarii unor evenimente promotionale speciale : turneu

MOUNTAIN DEW Urban Noise Tour.

- alte suporturi si mijloace personalizate - copertine, interiorul mijloacelor de

transport n comun (auto, metrou), proiectii de videoclopuri muzicale n aer liber

agentie de modele (pentru prezentari de moda, reclame foto si video, sampling,hostess la targuri si expozitii, si la evenimentele comerciale ce au avut loc pe

stadioane, parcuri,etc

MOUNTAIN DEW raporteaza o crestere de 81% a cifrei de afaceri (in 2005

fata de 2004), iar pentru produsele light (MOUNTAIN DEW Light) o crestere de 34% a

cifrei de afaceri datorita campaniei publicitare ce a suscitat interesul asupra produsului

chiar de la lansarea acestuia.

c) Publicitate comerciala pentru bauturile racoritoare LIPTON ICE TEA:

O vara fierbinte pentru Lipton Ice Tea

45


46/63

Lipton Ice Tea a beneficiat de o campanie de publicitate de notorietate pentru a

promova imaginea si renumele marcii Lipton Ice Tea fara a oferi informatii despre

produs sau despre caracteristicile acestuia .

Lipton Ice Tea, ceaiul rece imbuteliat de Quadrant Amroq Beverages S.A. (QAB),a

avut anul trecut o vara marcata de numeroase evenimente care au avut loc pe litoral,

inregistrand si cresteri semnificative in volum si cifra de afaceri.

Considerand exclusiv lunile iunie si iulie, Lipton Ice Tea a avut o crestere de

volum de 215%, cresterea cifrei de afaceri pe acest brand fiind de 133%. La un an de la

lansare, imaginea marcii Lipton Ice Tea in Romania este una solida, Lipton Ice Tea

fiind primul brand international de ceai rece produs in tara noastra. Pana la momentul

actual, compania a exportat aproximativ 100,000 raw cases in tari din Europa Centralasi de Est.

Promovarea Lipton Ice Tea a avut o componenta importanta de publicitate

neconventionala (BTL), pe doua directii: un program de sampling implementat in toate

statiunile de pe litoralul romanesc, avand ca scop testarea produsului de catre

consumatori si o serie de activitati specifice plajelor jocuri si concursuri de plaja,

concerte, karaoke organizate in statiunile Mamaia, Neptun, Jupiter, Venus si Saturn.

In plus, pe parcursul verii a rulat pe mai multe posturi TV

Publicitate Comerciala Pentru Bauturile Nealcoolice Pepsi-Cola

Documents

Transcript of Publicitate Comerciala Pentru Bauturile Nealcoolice Pepsi-Cola