Primarul George Scripcaruşi reprezentanta Agenţiei deDezvoltare Centru, MariaIvan, au tăiat panglica inau-gurală a primului sediu alFilarmonicii Braşov în cei135 de ani de existenţă aacestei instituţii de cultură.

La capătul celor 60 de minu-te de concert, aproximativ 500de invitaţi au aplaudat în pi-cioare prestaţia Filarmonicii,conduse de japonezul Daisu-ke Soga, „Cetăţean de Onoa-re” al municipiului Braşov.

Sala şi-a demonstrat încăde la deschidere acustica im-

pecabilă, pe care oficialită-ţile şi personalităţile din do-meniul muzical au declarat-o una dintre cele mai bunedin România.

La spectacolul inaugural aufost prezenţi şi prefectul ju-deţului Braşov, Mihai Mo-haci, vicepreşedintele Consi-liului Judeţean, Mihai Pascu,parlamentari de Braşov, con-silieri judeţeni şi locali, repre-zentanţi ai Filarmonicii şi aiOperei Braşov, invitaţi de laalte ins tituţii similare de cul-tură din ţară, cetăţeni deonoare ai municipiului Bra-şov, din domeniul culturii.

„Sunt foarte bucuros căam reuşit să redăm acestcomplex oraşului, cu o salăde concerte pe măsură. Afost multă muncă, mult efort.Le mulţumesc celor din co-lectivul Primăriei care s-auocupat de acest proiect. Lemulţumesc şi braşovenilordin vecini care au suportatdoi ani de şantier. Sunt con-vins că şi braşovenilor le-afost dor de «Patria», cum mi-a fost şi mie. Poate pentrumulţi dintre dumneavoastrăacesta este locul în care aţivăzut primul film sau undev-aţi ţinut prima dată iubita

de mână. Îmi doresc să nebucurăm de această sală mo-dernă mult timp, începânddin această seară”, a spusprimarul George Scripcaru,în discursul său inaugural.

Sala, testată de cel maibun violonist din lume

Sala de audiţii şi proiecţiede film a găzduit MaratonulSeinfeld, din cadrul festiva-lului de Stand-up Comedycare s-a desfăşurat în wee-kend la Braşov, ulterior pu-blicul braşovean a fost invi-tat să audieze lucrări alecompozitorului WolfgangAmadeus Mozart, în inter-pretarea Orchestrei „Virtuo-zii” din Bucureşti, dirijată derusul Maxim Vengerov, con-siderat de asemenea unuldintre cei mai buni violoniştiai lumii. Maxim Vengerovcântă pe o vioară Stradiva-rius ex-Kreutzer, construităîn 1727.

Date tehniceProiectul sălii Patria a fost

gândit ca un complex cultu-ral, cu o sală de spectacoleavând capacitatea de 458 delocuri, scenă cu suprafaţa de185 de metri pătraţi (pe carevor putea evolua 80 de artişti),o sală de audiţii de 53 de lo-curi, în care se poate realizaşi proiecţie de film, spaţii ex-poziţionale şi administrative.

Au fost executate lucrăripentru consolidarea structu-rii existente, înlocuirea şi re-facerea finisajelor şi a insta-laţiilor, recompartimentare,realizarea izolaţiei fonice,eficientizarea termică a clă-dirii şi alte dotări specifice.

A fost construit un corp nouunde a fost amenajată sala deaudiţii, sala de repetiţii, liftul,scările de accces şi camerapentru centrala termică. Înfoaierul mare (unde au fostholul şi casa de bilete ale fos-tului cinematograf Patria) s-au consolidat stâlpii de rezis-tenţă, a fost montată pardo-seală din plăci de calcar, şi aufost executate lucrări de zu-grăveală şi tapetare.

Pentru sala mare, lucrărilede consolidare au depăşitcomplexitatea estimată ini-ţial, însă proiectanţii şi exe-cutantul lucrării au rezolvatproblemele apărute. Grinzi-le transversale au fost conso-lidate cu beton precomprimatşi întărite cu plăci din fibrăde carbon, care măreşte cu50% portabilitatea acestora.

Apoi, pe pereţi şi tavan s-au montat structurile metali-ce pentru crearea fonduluiacustic şi au fost montate plă-cile din lemn sau rigips. Pe-reţii şi tavanul din zona sce-nei sunt placaţi cu panouridin lemn. Pe porţiunea cu-prinsă între scenă şi peretele

opus acesteia (cel de la intra-rea în sală) au fost aplicateplăci de rigips, iar pe perete-le de la intrare au fost mon-tate panouri din lemn. Des-ignul şi proiectarea pereţilorşi tavanelor, inclusiv a for-mei plăcilor care le acoperă,au fost realizate în urma unuiproiect special de acustică şivor face din sala de concer-te a Filarmonicii Braşov unadintre sălile cu cea mai bunăacustică din România. Tot însala mare, au fost executatelucrările de construire a sce-nei, care este din beton, aco-perită cu parchet şi care in-clude un sistem de încălzireîn pardoseală.

Proiectul este finanţat prinPOR 2007–2013, Axa Prio-ritară 1, „Sprijinirea dezvol-tării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere”, Do-meniul major de intervenţie1.1 „Planuri integrate de dez-voltare urbană”, sub-dome-niul „Poli de creştere”. Va-loarea proiectului a fost de8.776.323,80 lei, din care va-loarea lucrărilor a fost de6.496.827,57 lei, iar valoa-rea mobilierului de 225.000lei. Realizarea investiţiei adurat doi ani. Potrivit proiec-tului, 28.348 persoane/an vorbeneficia de noul centru cul-tural din care 10.240 persoa-ne vârst nice şi 3.662 preşco-lari, elevi şi studenţi.

Miercuri, 25 septembrie2013, a avut loc conferinţafinală DISTRICT+, lucră-rile conferinţei fiind des-

chise de vicepreşedinteleConsiliului Judeţean Bra-şov, Mihai Pascu.

pag. 2

Copiii şi tinerii de la Cen-trul din Brădet şi CasaChris beneficiază de o serămodernă, pentru care o fun-

daţie norvegiană şi ClubulRotary din Norvegia s-auimplicat pentru a le-o oferi.

pag. 5

Pe 22 octombrie, se va faceun control la acumulareaRuia, pe Râul Olt în zonelePodu Olt şi Ormeniş şi pe

Ghimbăşel, în cartierul Stu-pini, unde, după precipitaţiiabundente apa a ajuns în gos-podăriile oamenilor. pag. 4

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 11 16–30 septembrie 2013

Viitorul cooperării interregionale Seră pentru legume la Centrul de la Brădet Verificarea apărării împotriva inundaţiilor

Primarul George Scripcaru la inaugurarea primului sediu al Filarmonicii Braşov

Filarmonica Braşov aresediu nou de cinci stele

2

CNADNR aşteaptă în ur-mătoarele două săptămâniofertele finale de la cei treiinvestitori interesaţi decons trucţia autostrăzii Co-marnic – Braşov şi esti-mează că va desemna câş-tigătorul la finalul lunii oc-tombrie.

Din cei patru investitoriprecalificaţi, unul s-a re-tras, iar în etapa de dialogcompetitiv CNADNR aavut 12–13 întâlniri cu fie-care din companiile răma-se în cursă, a declarat, luni,Narcis Nea ga, directorul

general al CNADNR, laConferinţa Naţională deConstrucţii „Gala BusinessConstruct”, organizată deZiarul Financiar.

„În 2016, autostrada va fiîn trafic. Nu ştiu dacă în to-talitate”, a spus el. Pentrutronsonul de autostradă Co-marnic – Braşov ofertelepentru preselecţie la dialogcompetitiv au fost depuseîn februarie, pe listă fiindînscrise compania ChinaCommunications Construc-tion şi asocierile SpeditionUMB – Tehnostrade, Vinci

– Strabag – Aktor şi Impre-gilo – Salini.

Neaga nu a precizat cecompanie sau consorţiu s-a retras din procesul de se-lecţie. CNADNR a comu-nicat că, la începerea eta-pei dialogului competitiv,în perioada mai – iunie,China CommunicationsConstruction şi-a anunţatretragerea.

Statul a mai încercat dedouă ori să construiască au-tostrada Comarnic – Bra-şov, ultima tentativă avândloc în 2010, când câştigă-

torul licitaţiei, asociereaVinci (Franţa) – Aktor(Grecia), a renunţat la con-tract. Grupul elen Ellaktor,din care face parte compa-nia Aktor, a anunţat că aanulat contractul de cons -trucţie pentru că statul ro-mân nu a acceptat anumiteclauze, situaţie care a făcutimposibilă asigurarea fi-nanţării.

Şeful CNADNR a preci-zat că până la sfârşitul aces-tui an va fi deschisă circu-laţia pe trei din cele patrutronsoane ale autostrăzii

Orăş tie – Sibiu. Neaga aafirmat că în urmă cu treisăptămâni compania a por-nit un proces de inventarie-re a stării drumurilor naţio-nale, precizând că existăşosele asupra cărora nu s-aintervenit de peste 30 deani.

„Este o situaţie destul deciudată, această inventarie-re ne arată starea naţiunii”,a spus el.

Şeful CNADNR a maiafirmat că în această săptă-mână ar putea fi semnatcontractul pentru unul din

loturile Arad – Nădlac, laLugoj – Deva se aşteaptăsoluţionarea unor contesta-ţii, iar unul din proiectelemari care ar putea începepână la finele anului va ficentura Bacău.

Una din priorităţile petermen scurt ale şefuluiCNADNR este semnareacontractelor de concesiuneComarnic – Braşov, de ope-rare şi întreţinere pentru A1şi A2, plus construcţia laprofil de autostradă a cen-turii sud Bucureşti şi autos-trada Craiova – Piteşti.

Miercuri, 25 septembrie2013, în sala 120 a Consi-liului Judeţean Braşov, aavut loc conferinţa finalăDISTRICT+, proiect rea-lizat prin Programul IN-TERREG IV C.

Lucrările conferinţei au fostdeschise de vicepreşedinte-le Consiliului Judeţean Bra-şov, Mihai Pascu. Parteneriidin proiect au prezentat prin-cipalele activităţi desfăşura-te şi rezultatele obţinute.

Din partea Regiunii Tos-cana, partenerul lider, auprezentat Livia Marinetto,Paolo Guarnieri şi MassimoBressan, ultimul făcând re-comandări privind politici-le publice. Au mai fost pre-zentate subproiectele din ca-drul DISTRICT+, principa-lele activităţi şi rezultateleobţinute iar pentru compo-nenta C4, Regiunea WestMidlands, Hugo Russell şiHenriette Lyttle-Breukelaarau prezentat direcţiile coor-donatoare privind bunelepractici, Raportul privindcercetarea KADA fiind fă-cut de Henriette Lyttle-Breukelaar.

Sesiunea tematică „Co-operarea interregională înviitorul politicilor publiceeuropene: provocări şi pers -pective” a fost moderată deIonuţ Ţaţa. Alte teme au maifost abordate de către PetreRoman, deputat de Braşov,Mahesh Bhardawj, secreta-rul ethnic al programului IN-TERREG IV C şi MarcoTullner, secretar de stat –Regiunea Saxony-Anhalt.

Partenerii contează Vicepreşedintele Consiliu-

lui Judeţean Braşov, MihaiPascu, în discursul său amenţionat: „Există diferen-ţe de cultură economică, mo-tiv pentru care nu toate ţări-le din Uniunea Europeanăpot aplica aceleaşi politici.Dacă în Germania totulfuncţionează ca o maşinărieperfectă şi a reuşit în acestecondiţii economice să ducămai departe economia, înRomânia IMM-urile au fostcele mai afectate. Conteazădeciziile care se iau la nivelpolitic şi economic. O crizăînseamnă o provocare, iarimpactul îl simţim, din pă-cate, pe termen destul delung. Modelul german nu

poate fi aplicat 100% în toa-te ţările. Mă refer aici la mă-surile economice. Conteazăfoarte mult să avem parte-neri care să fie mai puţinafectaţi de criza economicăşi care să aibă capacitatea deo depăşi. Din punct de vede-re politic au existat şi deci-zii contestate. Este importantsă învăţăm împreună, să de-păşim şi să avem deschide-rea spre discuţii care să înlă-ture carenţele. Astăzi, felicitechipa de implementare aproiectului şi apreciez că areuşit să ajungă la final.Mi-aş dori să nu se termineacest demers, prin aceastăconferinţă finală, şi să con-tinuăm colaborarea prin rea-lizarea de noi proiecte”.

În cadrul acestui proiect afost semnat şi un acord de co-operare viitoare, cu regiuneaSaxonia, din Germania.„Principalul rezultat al pro-iectului este folosirea bune-lor practici din cele şase re-giuni europene. Cel mai im-portant aspect este ca regiu-nile să afle ce fel de experien-ţe am dezvoltat în domeniulinovării şi cercetării conec-tate cu domeniul industrial.Industria trebuie să exploa-teze resursele pe care toateregiunile noastre le au în do-meniul cunoaşterii şi cerce-tării, astfel încât să oferim ge-neraţiei tinere mai multeoportunităţi de a lucra în ţarăsau în străinătate. Trebuie săfim mai bine conectaţi cu

noua economie care se dez-voltă acum. Pentru judeţulBraşov, unul dintre cele maiimportante beneficii îl repre-zintă contactul cu cercetareaacademică şi noile inovaţiidin industrie existente la ni-vel european. În acest sens,Centrul de Cercetare, Dez-voltare şi Inovare GENIUSal Universităţii «Transilva-nia» va fi foarte util pentrueconomia locală, iar tineriiabsolvenţi şi cercetători voravea oportunităţi de perfec-ţionare. De asemenea, am în-cercat să transferăm rezulta-tele cercetării şi inovării lanivelul întreprinderilor micişi mijlocii. Am căutat celemai bune soluţii pentru a leuşura activitatea şi a le faci-lita accesul la noile tehnolo-gii”, a explicat Massimo Bre -ssan, consultant din parteaRegiunii Toscana.

INTERREG IV C Programul INTERREG IV

C este parte din ObiectivulEuropean pt. Cooperare Te-ritorială. Este un program eu-ropean care ajută regiunileEuropei să lucreze împreu-nă, să-şi împartăşească cu-noştinţele şi experienţa lor(bunele practici). Lansat în2007, programul se derulea-ză până în 2013. ProgramulINTERREG IVC este co-fi-nanţat prin Fondul Europeande Dezvoltare Regională(FEDR). Obiectivul strategicgeneral al programului îl re-prezintă creşterea eficacită-ţii politicilor de dezvoltareregională şi contribuţia aces-tora la modernizarea econo-

mică şi întărirea competitivi-tăţii în Europa în domeniileinovării, economiei cunoaş-terii, mediului şi preveniriiriscului prin mijloace de co-operare interregională.

Proiectul DISTRICT+(Diseminarea Inovativă aSTRategIilor pentru Capita-lizarea unor bune practiciŢintă) face parte din Axaprioritară 1 – „Inovarea şieconomia cunoaşterii”,având tipul de intervenţie (caşi condiţie de finanţare) ini-ţiativa regională, ce are cascop schimbul de experien-ţă într-un anumit domeniupentru a identifica bunelepractici şi a dezvolta noi ins -trumente şi abordări în im-plementarea lor. Sub-temaabordată de proiectul nostrueste „inovaţie, cercetare şidezvoltare tehnologică”.

Valoarea adăugată Perioada de desfăşurare a

proiectului este de 48 luni(ianuarie 2010 – decembrie2013).

Parteneriatul include 6 au-torităţi publice regionale,desemnate să manageriezeProgramul Operaţional Re-gional FEDR între 2007-2013: Partener Lider de pro-iect – Toscana (IT); WestMidlannds (MB); Saxonia(DE); Vastra Gotaland (SE);Silezia de Jos (PL) şi jud.Braşov (RO). Acest ames-tec al regiunilor privind con-vergenţele (Ob. 1) şi com-petitivităţile (Ob. 2) va creş-te valoarea adăugată a reţe-lei în termenii unei politicide impact.

Conferinţa finală DISTRICT+ şi-a stabilit obiectivele pentru perioada următoare

Constructorul autostrăzii Comarnic – Braşov va fi desemnat până la sfârşitul lunii octombrie

DISTRICT+ este viitorulcooperării interregionale

Ziarul Astra

3

Traian Stanciu este cel maivechi primar în funcţie dinjudeţul Braşov. El a fost înfruntea comunei Ungradin 1972 până la Revoluţieşi din 1998 a fost ales şi rea-les până în prezent.

Traian Stanciu preferă săvorbească despre proiecteleîn desfăşurare şi despre celeviitoare, pentru că „ceea ces-a făcut ştie lumea, nu arerost să mai amintim”.

Unul dintre proiectele careîl supără la această oră esteimposibilitatea de a terminaasfaltarea drumului dintreDăişoara şi Ungra, care a fostînceput în urmă cu 4 ani.„Este vorba despre o distan-ţă de 10,5 km, în 2009 s-aufăcut 2,5 km. Practic s-a as-faltat porţiunea din sat şi pânăla ieşirea din sat. În 2012 s-aupietruit 4 km, apoi trebuia săse toarne asfaltul. Din cauzablocării fondurilor de la Gu-vern, nu s-a mai făcut nimic.Acum sperăm ca, împreunăcu ministrul Energiei, depu-tatul Constantin Niţă, să vor-bim la dl. Dragnea, la Minis-terul Dezvoltării, şi să ne alo-ce bani pe bugetul de anul vii-tor, să terminăm şi restul de7,5 km. Toată investiţia estede vreo 110 miliarde de leivechi, după reactualizareacalculelor”, spune primaruldin Ungra.

Grădiniţa, începută şi abandonată

Un alt proiect lăsat de iz-belişte, după ce a fost înce-put în 2008, este grădiniţa dela Ungra. „Investiţia s-a de-rulat prin Inspectoratul Şco-lar Judeţean Braşov, cu fon-

duri de la Ministerul Educa-ţiei. S-a făcut parterul, s-aturnat placa şi a rămas totulla acest stadiu. Este păcat debanii băgaţi acolo, că se stri-că totul. Primăria a dat gra-tuit terenul, iar acum facemdemersuri să ne-o transferenouă, ca să o terminăm. Armai trebui vreo 1,5 milioanede lei. Acum, cele două gru-pe de copii învaţă în niştesăli amenajate la CăminulCultural”, a precizat prima-rul Stanciu.

Scurtătură spre Rupeade la Dăişoara

Una dintre cele mai apre-ciate investiţii de săteni estedrumul care leagă Dăişoarade Rupea, care era imprac-ticabil. „Era un drum decâmp. Pe vremea raionuluiRupea, pe aici se mergea cucăruţa. Am refăcut şase po-deţe, am lărgit drumul la 5,5metri, am făcut rigole. Dru-mul are 8,5 km, din care noiam făcut 5 km, restul fiindpe raza oraşului Rupea. Dinpăcate, cei de la Rupea nu s-au apucat de el, chiar dacărupenii au terenuri agricoleşi ferme în zonă. Este unfoarte mare avantaj pentrusătenii din Dăişoara, care înloc să parcurgă 25 de kilo-metri, ca acum, fac doar otreime. Mai mult, poate ast-fel s-ar rezolva şi transpor-tul public Ungra – Dăişoa-ra – Rupea, care acum numai funcţionează pentru cănu era rentabil”.

Tot la capitolul drumuritrebuie precizat că Ungra aobţinut finanţare europeanăpentru Ungra – Crihalma.Este un drum aflat într-o zonă

calamitată la fiecare inun -daţie. Banii vor fi folosiţi pen-tru înălţarea drumului de lakilometrul 7+500 la 8-500, înzona de revărsare a Oltului,unde apa ajunge şi la un me-tru. Este vorba despre pietrui-re, betonarea rigolelor şi re-facerea a trei podeţe.

De asemenea, a ţinut edi-lul să precizeze, s-au pietruittoate străzile din localitate înperioada 2011 – 2012 şi s-aureparat parapeţii la cele optpoduri mari.

Informatica, acasă la eaîn şcolile din Ungra

Lipsa unor cabinete de in-formatică în mediul ruraleste tratată ca o glumă de că-tre primar.

„O fi aşa, dar la alţii. Noiavem cabinete dotate cu re-ţele de calculatoare la ambe-le şcoli. Ştiu că probleme aufost mai peste tot şi cu pre-gătirea sălilor pentru clasapregătitoare, dar noi avemîncă de anul trecut, la Dăi-şoara, o sală pregătită cu tot

ce este necesar la sediul fos-tei Primării, lângă grădiniţă.Şcolile sunt puse la punct,avem încălzire centralizatăpe lemne, deja pe stoc, dinpădurea comunală, am repa-rat gardurile şcolilor, grupu-rile sanitare sunt noi, cu apăcurentă. Vrem să oferim con-diţii în şcoli ca la oraş”, semândreşte primarul Stanciu.

Proiecte de viitorAlimentarea cu apă, canali-

zarea şi modernizarea străzi-lor din Dăişoara este un pro-iect compact pentru care s-aexecutat Studiu de Fezabilita-te şi pentru care se fac eforturipentru a fi finanţat de UniuneaEuropeană. „Din păcate, a fostrespins, pentru că unele con-ducte treceau pe parcelele oa-menilor, chiar dacă aveamaprobarea lor. Anul viitor vremsă-l depunem la Guvern şi spe-răm să găsim înţelegerea ne-cesară pentru a fi finanţat, altăsoluţie neavând în acest mo-ment”, spune Stanciu.

Un alt obiectiv este refa-cerea podului de la Ungra,de peste Valea Homorodu-lui, în zona fostelor grajduriale CAP-ului. Construcţiaare 75 de metri lungime, estedin lemn şi a fost făcutăacum 15 ani.

„Avem studiu de fezabili-tate şi proiect tehnic de exe-cuţie, iar finanţarea sperămsă o obţinem fie prin Grupulde Acţiune Locală, fie alteprograme europene. Este vi-tal pentru comunitate, deoa-rece acolo sunt 350 de hec-tare de teren şi agricol şi pă-şune, unde maşinile nu potajunge”, explică importanţaacestei investiţii edilul.

Trebuie o implicare maimare în agricultură

Chiar şi cu riscul de a fiacuzat că este un slogan co-munist, Traian Stanciu ex-plică raţiunile unui astfel dedemers.

„Composesoratul de laDăişoara cuprinde 585 ha depăşune. Este dotat cu un trac-tor puternic, luat din subven-ţiile de pe păşune, dotat şi cufreză pentru curăţat păşuneade arboret. Trebuie angajatun om să execute lucrările.Din păcate, nu se înţelege căpreluarea laptelui la un leulitrul este o bătaie de joc pen-tru crescătorii de animale.Composesoratul trebuie săaibă o activitate mai puter-nică. Primăria are şi poatepune la dispoziţie spaţii pen-tru colectarea şi prelucrarealaptelui. Vrem să-i ajutăm pecrescători să se dezvolte.Avem fermieri care au ex-ploataţii de 25–100 de vaci.Ar fi bine ca şefii compose-soratului să se gândească laacest lucru, nu să vindemlaptele la preţ de nimic. Amvorbit de principiu să avemstanduri de vânzare a brân-zeturilor în pieţele din Bra-şov. Trebuie să se înţeleagăfaptul că populaţia este îm-bătrânită, iar la această orăse lucrează doar 10-15% dinpământ. Composesoratul artrebui să ia terenul în arendăşi să facă agricultură perfor-mantă, să angajeze un spe-cialist sau să ceară ajutorulDirecţiei Agricole. Pe de altăparte, toată lumea se vaită cănu are serviciu. Aici trebuiesă ia cineva taurul de coar-ne”, îşi varsă năduful prima-rul Traian Stanciu.

Primarul Traian Stanciu vrea mai multă implicare din parteasătenilor pentru dezvoltarea economică a comunei

În comuna Feldioara a fostimplementat în perioadaaprilie 2012 – septembrie2013 un program integrat deformare pentru resurse uma-ne din mediul rural braşo-vean. Acest proiect a fost co-finanţat din Fondul SocialEuropean, valoarea totală fi-ind de 551.000 de lei.

Obiectivul principal alproiectului a fost dezvolta-rea capitalului uman din co-muna Feldioara, în vedereafacilitării ocupării în dome-nii non-agricole şi promova-rea antreprenoriatului. Bene-

ficiari au fost 92 de persoa-ne din localitatea menţiona-tă, respectiv tineri şi femeiinactivi sau care au ocupaţiiîn domeniul agriculturii desubzistenţă.

Principalele activităţi aleproiectului au fost furniza-rea de calificare profesiona-lă pentru meseria de îngriji-tor bătrâni la domiciliu, deprograme de formare a com-petenţelor informatice şi an-treprenoriale, instruirea şiasistarea în metode şi tehnicide căutare a unui loc demuncă, precum şi competen-

ţă pentru începerea unei ac-tivităţi independente.

Activităţile s-au desfăşu-rat la Feldioara, într-un spa-ţiu amenajat şi dotat perfor-mant de către Primăria co-munei.

Prin participarea la progra-mul de formare şi consiliereprofesională, un număr de 75de persoane din Feldioara auobţinut în urma cursului di-plome, dintre care 47 în me-seria de îngrijitor pentru per-soane vârstnice şi 28 înaceea de competenţe infor-matice şi antreprenoriale.

Astfel, au fost crescute şan-sele de ocupare a locurilorde muncă pentru cei care auterminat cursurile.

Prin atelierele de lucru or-ganizate, beneficiarii şi-auîmbunătăţit capacitatea de arăspunde cerinţelor potenţia-lilor angajatori.

Pe de altă parte, a anunţatprimarul din Feldioara, So-rin Taus, un număr de patrupersoane au început să facădemersuri în vederea deru-lării unei activităţi indepen-dente, sub îndrumarea con-sultanţilor de specialitate.

La Feldioara s-a încheiat un program de reintegrare profesională

Ungra: populaţie îmbătrânităşi agricultură neperformantă

Ziarul Astra

Se va verifica stareasistemelor de apărareîmpotriva inundaţiilorColegiul Prefectu-ral a aprobat în şe-dinţa de astăzi Pla-nul judeţean de ac-ţiuni pentru verifi-carea stării tehniceşi funcţionale acons trucţiilor hi-drotehnice cu rol deapărare împotrivainundaţiilor de perâurile din judeţulBraşov.

Astfel, la finele luniioctombrie, vor de-mara o serie de con-troale pentru identi-ficarea zonelor criti-ce care pun în peri-col locuinţele saustabilitatea digurilor,cursurile de apă col-matate sau construc-ţiile hidrotehniceafectate de viituri şi mai alesdacă măsurile impuse ante-rior au fost realizate, iar si-tuaţia din documente cores-punde şi cu realitatea.

Astfel, în 22 octombrie, seva face un control la acumu-larea Ruia, dar şi pe Râul Oltîn zonele Podu Olt şi Orme-niş, unde au mai existat pro-

bleme, atunci când debitulde apă a fost foarte mare, darşi pe Ghimbăşel, în cartierulStupini, unde, de asemenea,după precipitaţii abundenteapa a ajuns în gospodăriileoamenilor. În aceste zones-au făcut unele lucrări hi-drotehnice, iar starea lor vafi acum verificată de o comi-

sie mixtă din care va faceparte şi un reprezentant alMinisterului Mediului. Pe 23octombrie vor fi verificateacumulările de la Viştea, Ni-troporos, dar şi cea de la Viş-tea – Ucea.

Totodată, reprezentanţiiPrefecturii împreună cu cei aiMinisterului Mediului vor ve-

rifica şi lucrările deregularizare şi îndi-guire efectuate pe pâ-râurile HomoroduMare şi HomoroduMic, dar şi cele reali-zate în zona oraşuluiRupea pe pârâulCozd, precum şi acu-mularea de la Fişer.Nu în ultimul rând,comisia de control vaverifica şi modul încare au fost reactuali-zate planurile localede apărare, precum şistadiul elaborării noi-lor planuri de sistemhidrotehnic, judeţeneşi bazinale, în vede-rea aprobării lor pen-tru perioada 2014 -2017. ReprezentanţiiMinisterului Mediu-lui au precizat că ad-

ministraţiile publice localebraşovene au avut termenpână pe data de 30 septembrie2013 pentru a-şi reactualizaaceste planuri.

După ce se va face un bi-lanţ al acestor controale, vorfi evidenţiate şi punctele cri-tice de pe cursurile de apădin judeţ.

La finele săptămânii tre-cute, a avut loc licitaţia or-ganizată de Consiliul Jude-ţean Braşov pentru repara-rea DJ 104 Şercaia – Ho-ghiz. În prezent, reprezen-tanţii autorităţii judeţeneanalizează cele şapte ofer-te depuse de constructoripentru repararea tronsoane-lor de drum care traversea-ză localităţile Şercaia, Pă-rău şi Comăna.

Costurile sunt estimate lasuma de 9,6 milioane de lei,banii fiind atât de la buge-tul judeţului, cât şi alocaţide Ministerul Dezvoltăriiprin Programul naţional dedezvoltare locală, Subpro-gramul „Modernizarea sa-tului românesc”. „Sperămcă nu vor fi contestaţii şidacă vremea ne va permite,până la finele anului săavem un drum pe care să secircule în bune condiţii”, aprecizat Viorel Grusea, pri-

marul din Comăna. Tot dru-mul are 24 de kilometri, dardin lipsă de bani vor fi as-faltate doar tronsoanelecare trec prin localităţi.Pentru restul drumului, au-torităţile judeţene au înce-put o nouă serie de „nego-cieri” cu Guvernul, pentruca şoseaua să fie clasată îndrum naţional şi să fie re-parată din bugetul statului.

Şi între satele şi comune-le de pe traseul DJ 104 suntînsă, bucăţi întregi unde numai există asfalt, s-au for-mat şanţuri şi practic numai există variantă de oco-lire a acestor gropi, ţinândcont că de câţiva ani nu s-amai pus nici măcar o„plombă”, autorităţile jude-ţene sperând în sprijinulGuvernului pentru aceastăinvestiţie de zeci de milioa-ne de euro, dar în zadar.

Primarul din Comănasusţine că repararea drumu-

lui ar avea un rol esenţial îndezvoltarea tursimului dinzonă. Un centru local de in-formare turistică a fost dejaconstruit în Comăna de Jos,iar edilii au făcut recepţialucrărilor în prezenţa exe-cutantului şi reprezentantu-lui Inspectoratului de stat înConstrucţii.

„Până acum, pot spunecă am fost păgubiţi şi deacest drum, fiindcă avem înlocalitate câteva situri şimonumente naturale, dar şitrei biserici declarate mo-nument istoric, deosebitedin punct de vedere arhitec-tural, care sunt atracţii pen-tru turişti”, a explicat edi-lul. De la hărţi, trasee, pânăla pensiuni şi obiective tu-ristice, centrul va oferi ori-ce informaţie, iar toţi turiş -tii care vor trece prin zonăvor putea primi consultan-ţă de la cei trei angajaţi aicentrului.

Consiliul Judeţean Braşova aprobat astăzi „planul ope-rativ de deszăpezire pe dru-murile judeţene, pentru iar-na 2013–2014”.

Conform raportului de spe-cialitate, supus aprobării ple-nului, în judeţul Braşov sunt792 km de drumuri judeţene,dar nu toate vor fi deszăpe-zite iarna aceasta, ţinând contcă nu prea sunt circulate. Ast-fel, şefii Serviciului de Ad-ministrare a Drumurilor Ju-deţene au făcut o împărţire aacestor drumuri în funcţie deimportanţa lor.

Drumurile care vor aveaprioritate la deszăpezire suntcele care asigură legătura cucentrele de comune, respec-tiv cele cu nivel II de viabi-litate, aproximativ 212 km dedrum, pe 23 de sectoare. Alte17 sectoare, ce însumează225 km vor trebui menţinu-te în stare de viabilitate, ţi-nând cont că sunt singurele

legături rutierespre anumite lo-calităţi sau fac le-gătura cu judeţe-le vecine, cum arfi de exemplu, DJ104 A, Perşani –Sebeş – Victoria,DJ 112 A HălchiuCodlea, DJ 112 Jcare asigură accesul spre co-muna Dumbrăviţa din DN 1sau DJ 132 B şi DJ 137 A,care asigură legătura dintreBraşov şi Harghita, prin co-muna Caţa.

Totodată, pe alte 41 de sec-toare, respectiv peste 200km, traficul este redus, astfelcă nu vor avea prioritate ladeszăpezire, cum ar fi dru-mul ce leagă Mănăstirea Bu-cium de Şercăiţa, drumulspre Mănăstirea Şinca, celspre Mănăstirea Buneşti, darşi drumul dintre Hărman şiSânpetru, cel dintre Tărlun-geni şi Cărpiniş sau cel din-

tre Dacia şi Buneşti. Altezece drumuri judeţene, cu olungime de 95 de km, vor fiînchise pe perioada iernii ţi-nând cont că devin impracti-cabile, nefiind asfaltate şi ori-cum au un trafic redus, iar le-gătura cu respectivele locali-tăţi se face pe alte rute. Întreaceste drumuri se numără şo-seaua dintre Viştea de Jos şiDrăguş, Sâmbăta de Jos –Drăguş, Zizin – Dălchiu, Băr-cuţ – limita cu Sibiul, ŞincaNouă – Vlădeni – Dumbră-viţa, Satu Noua – Dumbrăvi-ţa, Ticuşu Nou – DC 21 sauAugustin – Racoş.

Ziarul Astra4

Şapte oferte au fost depuse la licitaţiapentru reparaţiile la „Drumul Ruşinii”

Curtea interioară a CetăţiiFăgăraşului se află într-o sta-re avansată de degradare,astfel că edilii făgărăşeni ausolicitat sprijinul Consiliu-lui Judeţean Braşov pentrurealizarea lucrărilor necesa-

re în vederea rea-menajării.

Astfel, în şedinţade plen de marţi,consilierii judeţeniau aprobat asocie-rea cu Primăria Fă-găraş şi alocarea dinbugetul judeţului a380.000 de lei pen-tru realizarea aces-tei noi investiţii.

În ultimii 30 de ani, mo-numentul nu mai beneficia-se de reabilitări importante,însă Consiliul Judeţean asprijinit financiar renovareaacestuia, dar şi a altora dinjudeţ.

Ce drumuri judeţene vor fi deszăpezite cu prioritate în Braşov

Un proiect ambiţios a fostpus la punct de specialiştiiinformaticieni de la Consi-liul Judeţean Braşov, în ca-drul programului „Dezvol-tarea capacităţii de învăţa-re a elevilor din învăţămân-tul primar, utilizând reţele-le de calculatoare dinşcoli”.

Fără să ceară bani pentrumanoperă, aceştia s-au an-gajat voluntar să pună lapunct reţelele de calculatoa-re din laboratoarele infor-matice din comunele braşo-vene.

Astfel, Consiliul JudeţeanBraşov a aprobat alocarea a5271,68 de lei pentru Fun-

data, 5244,19 lei pentru Bodşi 5069,95 lei pentru Apaţa,bani destinaţi achiziţionăriide cabluri şi aparatură ne-cesară pentru realizarea re-ţelelor de calculatoare şiconectarea la internet prinwireless, a precizat pentrunewsbv.ro Ionel Verdeş, dinpartea serviciului IT al Con-siliului Judeţean Braşov.

Dacă aceste operaţiunis-ar fi realizat cu firme spe-cializate, valoarea investi-ţiilor s-ar fi dublat, ca urma-re a costurilor de manope-ră. În funcţie de fonduriledisponibile, acest programva fi derulat în continuare şipentru alte comune.

Reţele de calculatoare în comunele braşovene

Se reface curtea interioarăa Cetăţii Făgăraşului

Copiii şi tinerii de la Cen-trul din Brădet şi CasaChris se bucură deja deprimele rezultate ale mun-cii lor în moderna seră pecare o fundaţie norvegianăşi Clubul Rotary din Nor-vegia s-au implicat pentrua le-o oferi.

În lădiţe speciale deja au în-ceput să răsară spanacul şiceapa. Asta printre alte legu-me pe care vor să le cultivecopiii şi tinerii de la Centrulde Reabilitare Şcolară Bră-det, în sera care a fost inau-gurată oficial.

Unitatea este un dar făcutde norvegieni, fiind con-struită printr-o finanţare aClubului Rotary Ekerbergdin Norvegia, prin interme-diul Fundaţiei Bente AID.Valoarea investiţiei este de

25.000 de lei, are 50 demetri pătraţi şi este dotată cusistem de încălzire, apă cu-rentă, platformă betonată cusistem de evacuare a apelor,plantele fiind crescute în lă-diţe cu pământ amplasate lasemi-înăl ţime.

„Este foarte importantpentru copii să aibă posibi-

litatea de a avea mâncaremai sănătoasă, dar şi să în-veţe o ocupaţie, astfel încâtatunci când vor începe onouă viaţă, poate se vor în-toarce în comunităţile lor sauvor merge în altă comunita-te, să-i ajute pe fermieri sălucreze pământul. Altfel nuau cum să câştige bani” a

precizat Bente Heuch, pre-şedintele Fundaţiei BenteAID Norvegia.

„Le mulţumim parteneri-lor din Norvegia, cu atât maimult cu cât ei doresc să dez-volte un astfel de parteneriatşi la Vulcan”, a precizat vi-cepreşedintele ConsiliuluiJudeţean, Mihai Pascu.

„În continuare, copiii caresunt instituţionalizaţi înComplexul de Servicii Săce-le, cât şi tinerii de la CasaChris, vor beneficia de foar-te multe cunoştinţe privindmodul de a cultiva legume –fructe, privind modul de a-şicrea deprinderi de viaţă in-dependentă”, a declarat Vir-ginia Martin, directorul ge-

neral al DirecţieiGenerale de Asis-tenţă Socială şiProtecţia Copilu-lui din Braşov.

Primul pas înacest proiect afost făcut anultrecut, când pre-şedintele Funda-ţiei Bente AID,Bente Heuch, adonat centruluide la Brădet untractor care estedotat cu toate ac-cesoriile necesa-re. Centrul de la

Brădet s-a transformat sem-nificativ în ultimii 20 de ani.Asta prin investiţiile făcutede Consiliul Judeţean, dar şicu ajutorul unor fundaţii dinstrăinătate.

În prezent, în centrul de laBrădet sunt 100 de copii şitineri cu dizabilităţi sau tul-burări de comportament.

Firmele de tranport în co-mun refuză să presteze acestserviciu public din cauza stă-rii dezastruoase a drumuri-lor din zonă.

La propunerea consilieru-lui judeţean Gavril Matei,plenul a decis astăzi identi-ficarea de fonduri din buge-tul judeţului şi alocarea su-melor necesare pentru repa-rarea DJ 105A, care face le-gătura între Jibert şi Rupea– 26,7 kilometri. În acestcontext, s-a decis alocarea a500.000 de lei pentru acestobiectiv.

Potrivit primarului din Ji-ber, Iancu Boeriu, „pe acest

drum nu au fost exe-cutate lucrări de as-faltare de peste 15ani, iar în ultimii aninici măcar lucrări deplombare”.

Edilul din Jibert seplânge că, din cauzastării drumului, „tre-buie să facem frec-vent reparaţii la celetrei microbuze şcola-re care circulă zilnicpentru a transportaelevii spre unitatea deînvăţământ din cen-trul de comună, în ce-lelalte sate, neavândşcoală cu clasele 1-8.

Astfel, cu cele trei microbu-ze, facem curse duble zilnic,valoarea reparaţiilor fiind, nu-mai în ultimul an, de peste72.000 de lei, cu efecte nega-tive asupra bugetului local”.

Primarul din Jibert, susţi-nut de consilierul judeţeanGavril Matei, mai precizea-ză că trebuie reparat şi unpod în satul Dacia, care s-asurpat de mai bine de opt ani,fără să fie reparat, edilii alo-când în acest sens alţi500.000 de lei, bani care arputea să fie primiţi la urmă-toarea rectificare bugetară pecare o va face Guvernul înoctombrie.

Consiliul Local Braşov aaprobat un nou Plan Urba-nistic Zonal (PUZ) pentrustaţiunea Poiana Braşov, învederea dublării capacităţiiparcării mari din staţiune.Astfel, conform proiectului,peste actuala parcare de pestrada Poiana Soarelui vamai fi construit un nivel.

O astfel de „supraetaja-re” este deja amenajată înBraşov, însă pe un dome-niu privat, în zona Centru-lui Civic, la RaiffeisenBank. Astfel, în centrul sta-ţiunii vor fi 700 de locuride parcare. Edilii spun căastfel va fi rezolvată, înmare măsură, problema de-ficitului de locuri de parca-

re din staţiune, mai ales căîn perioada următoare vorîncepe lucrările şi la parca-rea din Poiana Mică, careva fi amplasată în zona Ca-banei Junilor. Aceasta vaavea patru niveluri şi o ca-pacitate de 434 de locuripentru autoturisme, şaptepentru microbuze, douăpentru autobuze.

Totodată, în ultima şedin-ţă de Consiliu Local a fostaprobat şi Planul Urbanis-tic de Detaliu pentru parca-rea subterană de pe DealulWarthe, din spatele Biblio-tecii Judeţene. Conform do-cumentaţiei, aceasta vaavea 348 de locuri de par-care, pe patru niveluri.

Parcări supraetajate peWarthe şi în Poiana Braşov

Grupul consi-lierilor judeţeniliberali a solici-tat în şedinţa deastăzi înlocuireac o n s i l i e r u l u iRăzvan Şandru(din Codlea), deprofesie econo-mist, pe motiv căacesta ar fi acu-mulat trei ab - senţe nemotivateconsecutive de laşedinţele de plen.

În locul acestuia, consilie-rul judeţean Claudiu Corneal-a propus pe Ştefan Ara-nyosi (foto), care are o mareexperienţă în Consiliul Jude-ţean, activând mai multemandate în comisia de cul-tură şi fiind, de altfel, urmă-torul pe lista de supleanţi.

Plenul CJ a fost de acordcu această schimbare, deci-zia de a-l înlocui pe Răzvan

Şandru fiind luată cu 26 devoturi pentru. În următoareaşedinţă de plen, Aranyosi vafi validat şi va depune jură-mântul. Aranyosi s-a înscrisîn vara anului trecut în PNL,după ce a demisionat dinUDMR.

Aranyosi urmează să de-pună jurământul în cadruloficial la următoarea şedin-ţă de plen.

Ziarul Astra 5

Transportul în comun la Jibert s-ar putea relua

Ştefan Aranyosi revine înbanca de consilier judeţean

Seră pentru legume la Centrul de la Brădet

6

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

Iulian Cătălui

E. Huidan efectuase un in-teresant sondaj la celebrelecămine de tineret de pe AleeaConstructorilor şi din zona Zi-zinului-Braşov, având ca scop„evidenţierea modului în carese desfăşoară munca de edu-caţie şi eficienţa acesteia”.

Huidan menţiona că seoprise la căminele unde se fă-cuse „câte ceva”, deoarecepe cele neglijate aproape to-tal de „factorii răspunzători”,cum ar fi cel al I.C.R.A.L.,ale altor întreprinderi de con-strucţii etc., urmând să fie re-luate în „reflector” cu prile-jul unui alt material.

Subiecţii au fost tineri carelucrau la Întreprinderea nr.2,Întreprinderea mecanică,„Tractorul”, „Rulmentul”,I.T.Bv. În primul rând, la că-minele vizitate, ziaristul aobservat că se organizaseră,„e drept, nu cu o frecvenţămulţumitoare”, unele acţiunide „popularizare a legilor, deeducaţie sanitară, întâlniri cucadrele din conducerea teh-nico-administrativă”.

Cu toate acestea, se con-

stata că existau mulţi tinericu nivel de educaţie „destulde scăzut”, care, prin com-portament, scandaluri, con-turbau liniştea colegilor lor;care nu respectau „bunul ob-ştesc” şi uneori „cele maielementare reguli de igienă”,dovadă fiind starea în care seaflau camerele lor.

Luându-se după progra-mele existente la comiteteleUTC din întreprinderi, dupăcele întocmite la nivel demunicipiu şi judeţ, undeexista o „comisie de coordo-nare a activităţii educative încăminele de tineret”, muncaeducativă ar fi trebuit să fiedeosebit de mare, subliniaE.H., în raza activităţii fiindcuprinşi toţi tinerii.

Totuşi, din peste 50 de ti-neri intervievaţi, doar 6 par-ticipaseră în 1979 la uneleactivităţi, şi în general aces-tea nu îi satisfăcuseră. Cu-prinderea, declara Ioan Mo-goş, încadrat la „Rulmentul”,era destul de mică, asta şi dincauza spaţiului insuficient.„Eu, (declara cu candoare

Ion Avrigeanu, lăcătuş la„Tractorul”) nu am participatla nici un fel de acţiune. Re-cunosc mai beau (hâm, erasincer omul!), dar niciodatănu am plătit nici o amendă”.(În momentul discuţiei cuE.H., lăcătuşul Avrigeanu erasuficient de „mustit”).

Nici Vasile Florea, Gh.Lupu, Vasile Avasilcăi ş.a.nu au participat la vreo ac-ţiune educativă în cămin. Seplângeau de lipsa spaţiilorpentru activităţi culturale, darde multă vreme nu au cititnici o carte, nu au văzut unspectacol. În schimb, în ca-merele lor – colecţie de sti-cle, în general de „tării”! Lo-catarii blocurilor de locuinţe

care se găseau pe Aleea Con-structorilor reclamaseră fap-tul că tinerii intrau seara peholuri, unde consumau beu-turi, făceau gălăgie...

De multe ori, mărturiseaSzabo Gheorghe, „îţi este fri-că să vii seara mai târziu pen-tru a nu fi ameninţat sau chiarluat la bătaie. Cred că ar tre-bui acţionat mai energic, artrebui să se facă o muncă deeducaţie mai atentă, pentrucă mulţi dintre aceşti tinerinu au niciun fel de noţiunede respect, acţionează dupăbunul plac”. În concluzie, erainutil să se mai pună în dis-cuţie termenul de eficienţă.

„Drum Nou” 25 septembrie 1979

Eficienţa muncii de educaţiela căminele de tineret

Au existat şi înainte de 23august 1944, în Braşov, ve-tre de foc, scria Şt. Banaru.La „Hidromecanica”, de pil-dă. Dar drumul adevărat almetalurgiştilor braşoveni din1978 a început într-o geroa-să iarnă a anului 1945, când,„cu mijloace improvizate,meşteşugăreşti”, la „Tracto-rul” au fost turnate din fon-tă piesele primului tractor ro-mânesc ce avea să iasă înlume exact peste 12 luni.

Anii au trecut şi odată cuîntreaga industrie braşovea-nă, pe baza „politicii de in-dustrializare socialistă pro-movată de partid”, s-au năs-cut şi au crescut şi „vetrelede foc” din Braşov şi din altelocalităţi ale judeţului.

La „Tractorul”, de pildă, în1976 s-a pus în funcţiune ceamai mare şi mai modernă tur-nătorie de fontă specială dinţară, care s-a alăturat turnă-toriilor de oţel şi fontă cu sta-te de serviciu mai vechi.

Importante creşteri ale pro-ducţiei de piese turnate dinfontă şi oţel s-au înregistratşi la Întreprinderea de auto-camioane (aici, la 1 mai 1947a fost aprins în premierămondială focul la primul cup-

tor Siemens-Martin cu gazmetan), la „Hidromecanica”– care producea cu precăde-re oţel aliat din care se toar-nă piese complexe, supuse laintense solicitări în exploata-re, pentru instalaţii de forajsau de cale ferată, de aseme-nea, la I.M.M.R., Întreprin-derea nr. 2, „Electroprecizia”Săcele, „Metrom” etc.

Un exemplu inedit îl cons -tituie I.U.C. Făgăraş, care în1960, la numai 3 ani de la în-fiinţare, a turnat în premierăpe ţară „primele şarje dinoţel onoxidabil”, economi-sindu-se de atunci, pe aceas-tă cale, o jumătate de miliardde lei valută.

Din această retrospectivăbraşoveană nu putea să lip-sească întreprinderea „Răsă-ritul”, unde, în 1949, s-au fa-bricat „primele cărămizi re-fractare din ţară”, de atunciproducţia sa (incluzând ul-terior şi prafurile de turna-re), dezvoltându-se şi diver-sificându-se necontenit în fa-voarea „marilor vetre side-rurgice ale ţării”, care, trep-tat, au încetat de a mai fi tri-butare firmelor străine.

„Drum Nou” 17 septembrie 1978

Vetrele de foc ale Braşovului

În septembrie 1979, se ştiacă recoltatul cartofilor laC.A.P. Măieruş demarasedestul de greoi, dar, odatădeclanşat, strânsul recoltei aintrat într-un ritm alert, scriaAttila Socaciu.

Până în seara zilei de 16septembrie 1979 cartofii fu-seseră strânşi de pe 40 ha, din

totalul de 50 ha, creându-seposibilitatea – după aprecie-rea primarului comunei, C.Grideanu – că lucrarea se vaîncheia în câteva zile.

O muncă intensă la recol-tat a depus colectivul expe-diat de U.J.C.C. (care a efec-tuat recoltatul de pe 10 ha,din 15 ha încredinţate).

Socaciu mai adăuga căaproape întreaga cantitate re-coltată era pusă la adăpost.Din păcate, sortatorul va fi pusîn funcţiune un pic mai târziu.

În finalul articolului, A. So-caciu mai adăuga şi o poantă,un „spirit de glumă” de genul:Într-o singură zi, de la forma-ţiunea de muncă a I.U.S., care

ajuta la recoltat C.A.P. dinPrejmer, au fost reţinute (dinsacoşe), aproape... 500 kg. decartofi. Un hâtru prejmereanîi spusese lui Socaciu:„Unealta lor sacoşa este / Cuea „transportă” (fără veste) /Cartofi, aleşi, la... baza I.U.S.”

„Drum Nou” 16 septembrie 1979

L. Comşa trăise poetizantrăsăritul de soare la staţiaCFR din Budila, comtempla-rea lui aducând „clipe de re-verie”, mai ales că nu te tul-bura nimeni. Asta până că-tre ora 9.15, când, în sfârşit,începeau să apară în... valuriautocamioanele încărcate cucartofi, venind de la Teliu,Tărlungeni şi Purcăreni.

Din păcate, nu existau ram-pe de încărcare amenajate.Deşi şoferii erau profesio-nişti, maşinile lor pierdeautimp preţios, uneori 2-2,5 orepână ce acestea erau descăr-cate. Astfel, pe 22 septembrie

1986, şoferul Feticu de laI.T.A. îşi exprima indignarea,spunând că a aşteptat 2 ore şijumătate la rampa unde erauejectaţi cartofii pentru sămân-ţă, lucru confirmat şi de con-trolorul de trafic Godeanu.

În staţia CFR Budila dintrei benzi transportoare...două stăteau şi aşteptau. Cedracu’ aşteptau? Vagoaneleerau aşteptate de toată lumea,la o adică, dar erau defecte,4 din 5 erau stricate! Timpultrecea, evident, fără folos.Pentru că maşinile veneauuna după alta şi, ca să nu seaştepte la nesfârşit, s-a luat

măsura să fie descărcate de-a dreptul pe rampă, de undeapoi, „cu o volă”, cartofiierau încărcaţi în vagoane.

Când vagonul era reparat,vola încărca, dar se vedeabine că o parte din cartofi aufost descărcaţi într-o fostă...baltă, metamorfozată înmlaştină, aşa că odată cu car-tofii se mai încărca şi cevapământ, alţii erau zdrobiţi.

Pe partea stângă a căii fe-rate budiliene, unde „pirami-dele de saci cu cartofi de să-mânţă” creşteau mai ceva„ca-n basme”, nu existau va-goane şi nici beneficiari. Pe

nişte tăbliţe scria „Eba Ii”,chestie ce putea trimite astăzila o anumită parlamentarăde-a noastră de la Bruxelles.

Ziaristul s-a uitat atunci pecer şi a văzut că norii nu pre-vesteau nimic bun. Aici, ma-şinile stăteau înşiruite, oa-menii aşteptând la descărcatcu orele, fiindcă locul era în-gust. Desigur şi aşadar, eraunecesare măsuri „severe şiurgente” pentru reorganiza-rea transportului şi preluăriicartofilor de la unităţile dinîmprejurimi.

„Drum Nou” 24 septembrie 1986

Măieruşul a pornit-o greu, dar înaintează bine

Pe rampă la Budila, organizare după metoda „trei încarcă, cinci descarcă”

Vaida A. îi luase în septem-brie 1978 un interviu prima-rului localităţii Hârseni, tov.Nicolae Grancea, care preci-za că la C.A.P. Hârseni recol-tatul demarase pe 6 septem-brie 1978, iar de atunci, re-colta se scosese „abia” de pe40 ha, din totalul de 250 ha.

Acest „abia” îi dădea de în-ţeles reporterului că prima-rele nu era deloc mulţumit derezultatele menţionate. Nico-lae Grancea a spus că el per-sonal nu era satisfăcut de re-zultate, dar că trebuia să aibăîn vedere că timpul ploios erafactorul care nu permisesemai mult hârsănenilor.

La întebarea de ce în altelocalităţi ale judeţului Braşovse recoltase dublu sau chiartriplu în aceleaşi condiţii plo-ioase, primarul Grancea a ziscă până la 15 septembrie1978 lucraseră la recoltat nu-mai „membrii cooperatori şiceilalţi localnici care au an-gajat terenuri în acord glo-bal”, în timp ce forţele dinafară au început recoltatul nu-

mai după acea dată. Cu toateacestea, pe 21 septembrie1978 dădeau cu sapa numai100 de membri cooperatori,lipsind ceilalţi localnici.

Păi, să vedeţi, se bâlbâiatov. primar Grancea, care tre-cuse la subiectul, capitolul re-coltatul cartofilor, la sugestiareporterului, zicând că a se-mănat doar 16 ha din cele1.215 ha prevăzute, un alt„motiv foarte serios pentru ur-gentarea recoltării cartofilor”.

Ultima întrebare era des-pre paiele care se mai „odih-neau” pe câmp, Grancea pre-cizând că, to’arăşi, da, maiavem, pe cca. 170 ha.

Mă rog, se decisese ca fie-care deţinător de atelaje, îna -inte să scoată cartofii, săefectueze şi câte un transportdin câmp. Cei din Sebeş res-pectau decizia, dar ăia dinHârseni şi Copăcel nu o res-pectau, nu se ştia de ce.

„Drum Nou” 23 septembrie 1978

La Hârseni, bogată recoltăde... justificări

Ziarul Astra

7

Brassói Lapok 1983Ministerul de

Interne a apro-bat efectuarealucrărilor de re-paraţii la statu-ia lui Arpad depe Tâmpa.

Valoarea es-timată a cheltu-ielilor a fostapreciată la 700de coroane.

Statuia nece-sita reparaţii în-trucât era dete-riorată: o partedin mâna stân-gă precum şi oparte din pajură erau rupte.

Se bănuieşte a fi fost van-dalizată, însă în urma verifi-cărilor la faţa locului, s-acons tatat totuşi proasta cali-tate a materialului din care

statuia a fost realizată, faptcare a dus la deteriorarea ei.Cauzele reale se vor stabiliîn urma unei anchete.

Gazeta de Transilvania,nr. 192, septembrie 1905

Reparaţii la statuia lui Arpad de peTâmpa

Piloţi brevetaţi la Aeroclubul Braşov

Mihaela LUPU

Cea mai veche fabrică dezahăr din ţară a fost construi-tă în 1889 la Bod. Proprieta-rul de atunci a chemat mese-riaşi din Cehia pentru a pro-duce zahăr, iar unii s-au sta-bilit la Bod, dând generaţiicare au lucrat aici.

Această meserie se moşte-nea în familie, în fiecare segăsea măcar unul care să con-tinue tradiţia. Muncitorii careproduceau zahărul aveau deobicei două meserii. Prelu-crarea sfeclei dura cam 4 – 5luni, după care urma repara-rea şi înnoirea utilajelor. Erautâmplari, lăcătuşi, strungari,dar toţi cunoşteau secretelefabricării zahărului.

Ferencz Árpád este unuldintre ei. Bunicul lui s-a sta-bilit la Bod la începutul se-colului, iar el lucrează de la16 ani la fabrică. Bodul s-adezvoltat între timp, s-auconstruit blocuri, unităţi deservicii, şi fabrica s-a mo-dernizat.

În acest an campania deproducere a zahărului a în-ceput pe 20 septembrie. Za-haria Lache, preşedintelesindicatului, spune că nuprea au avut probleme cuproducţia de zahăr. De fie-care dată s-au străduit săaducă materia primă din îm-prejurimi, pentru a menţinecosturile mici.

Pentru a reuşi o producţiecontinuă, au elaborat un planpentru o mai bună coordona-re a transportului sfeclei dezahăr. În fiecare an angajea-ză muncitori sezonieri, mun-ca lor fiind de neînlocuit înprocesul de pregătire a sfeclei

de zahăr. Muncitorii fabriciiparticipă şi la activităţi cultu-rale, există o trupă de dansuripopulare şi o trupă de teatru,conduse de Bodor Gábor.Szenyei Sándor. Cukorfőzők.

În: Brassói Lapok, nr.39, septembrie 1983

Fabricanţii de zahăr

Semnale: Expoziţie semnată Zina Blănuţă

În luna august au petrecutîn Braşov următoarele naţio-nalităţi: 3 africani, un ame-rican, 124 austrieci, un bel-gian, un bosniac, 14 bulgari,8 englezi, 3 elveţieni, 4 fran-cezi, 80 de germani, 7 olan-dezi, un irlandez, 1392 de ro-mâni, un rus, 8 turci şi 576de unguri.

Dintre aceştia 66 au locuitla „Calul alb”, 238 la „Con-tinental”, 329 la „Coroana”,345 la „Europa”, 257 la„Grand”, 97 la „Mielul alb”,29 la „Villa Kertsch”, 132 la„Metropol”, 39 la „Para deaur” şi 48 la „Predeal”.

Gazeta de Transilvania,nr.187, septembrie 1912

Circulaţia străinilor în Braşov

Râşnovul a primitvizita RegineiMaria (foto) înluna septem-brie a anului1931. Aceas-ta a venit cutrenul de Zăr-neşti la care aufost ataşate 2vagoane regale.

La ora 9.00, oas-peţii au fost întâmpinaţicu „Imnul regal” interpretatde fanfara tinerilor saşi. Pri-marul Râşnovului, Bartolo-meu Tipeiu, a ieşit în întâm-pinare cu pâine şi sare iarprefectul Braşovului, Zaha-

ria Florian, a oferitMajestăţii Sale un

i mens buchet deflori.

Reprezen-tanţii Consiliu-lui local, eleviişcolii precumşi sol daţii Divi-

ziei 5 Tunuri deMunte au salutat

înalţii oaspeţi. Regina Maria a mulţu-

mit pentru primirea deosebi-tă şi şi-a luat rămas bun de lalocuitori, plecând cu automo-bilul spre Castelul Bran.

Gazeta de Transilvania,nr.93, septembrie 1931

Regina Maria în trecere prin Râşnov

Dumitru Burtea, directoradjunct la ONT Carpaţi afir-mă că a crescut concurenţape piaţa turismului. Pentru aface faţă concurenţei, ONTCarpaţi pune accentul pedouă aspecte: pe odihnă, re-creere şi pe calitatea servi-ciilor. Încearcă să ofere ac-tivităţi de petrecere a timpu-lui liber cât mai multe şi di-versificate.

Oferă excursii organizatela stână, pun la dispoziţie obibliotecă în limbi străine,săli de biliard, se poate faceechitaţie şi multe altele. Iarcalitatea serviciilor este peprimul loc.

Recunoaşterea acestoreforturi vine de la parteneriidin turism, care promovea-ză cu interes aceste unităţituristice. În ultimii ani varavin turişti mai în vârstă, cuexcursii de grup, iar în sezo-nul de schi majoritatea sunttineri, Braşovul şi împreju-rimile oferind atracţii în ori-ce anotimp.

Teancuri de hârtii, statis-tici stau pe biroul şefului deproducţie Teodora Anghel.

În ce constau pregătirilepentru sezonul de iarnă

În această perioadă unită-ţile ONT Carpaţi sunt reîn-noite, se efectuează reparaţii,parte din personal îşi ia con-cediu. Dar tot acum se faceaprovizionarea de toamnă, sepun murături, fiecare unitateadăugând originalitate produ-selor. În această perioadă secomandă decoraţiunile pen-tru sărbători, caviarul pentruRevelion. În câteva zile sesemnează contractele turisti-ce pentru perioada de iarnă.

Complexul Favorit din Po-iana Braşov s-a deschis înaprilie şi se bucură de vizitacontinuă a turiştilor. Barulde zi, sala de biliard, de po-pice, sala de lectură, proiec-ţiile de filme pentru copii şiadulţi oferă clipe unice celorcare doresc să-şi petreacătimpul liber aici.

Restaurantul construit caun amfiteatru are capacita-tea de a primi 260 de persoa-ne, iar scena oferă spaţiupentru diverse prezentări şispectacole.

Cantitatea de pro-duse consumate pesezonul de iarnă seapreciază la 26 tonede cartofi, 13 tonede varză, 1,5 tone deţelină şi pătrunjel, 2tone de morcovi,30.000 de sticle deapă minerală. Pro-dusele perisabile seaprovizionează înfuncţie de necesităţi.

Cea mai nouă uni-tate, deschisă în lunaiunie, este Restau-rantul Mioriţa. Ion

Niţu, specialist în deschide-rea şi punerea în circulaţie aunităţilor noi de turism afir-mă că restaurantul Mioriţava impresiona prin ambien-ţa rustică şi prin specialităţi-le specifice zonei noastre şinu în ultimul rând prin pre-ţurile accesibile.

În oraş încă se simte căl-dura verii. Un tânăr se gră-beşte uşor jenat cu o perechede schiuri în mâini.

Balázs János. A Pojánánjön a tél. În: Brassói Lapok,

nr.39, septembrie 1983

Vine iarna la Poiana Braşov

DINU Eva

„Aeroclubul Braşov” con-dus de comandorul-aviatorAndrei Popovici a pregătit înnumai trei ani 50 de piloţi-aviatori. Anul acesta s-auprezentat în vederea obţine-rii brevetului de zbor un nu-măr de 12 piloţi gradul I şi 4piloţi gradul II.

Comisia de examinare eraformată din com. av. Jinescu– preşedinte, căp. av. Popa –membru şi avocatul Names-cu. Dintre elevii pregătiţi de

profesorii P. Alexandrescu şiGhe. Ciocârlan şi având ca şefinstructor pe căp. Tase Rota-ru, amintim câteva nume: E.Taflan, Ghe. Cristolovean, I.Chicomban, I. Enache, I. Bo-gariu, H. Răducan – gradul I,iar elevii aviatori gradul II –R. Burduloiu, H. Clompe, N.Simionescu, S. David.

Gazeta de Transilvania,nr. 75, septembrie 1936

Expoziţia retros-pectivă deschisă înSala Victoria cuprin-de cele mai reprezen-tative dintre lucrărileartistei, ilustrând ca-riera ei. Vizitatoriipot admira peste 80de picturi şi acuareleale artistei care a îm-plinit 70 de ani. Pei-

saje blânde, portrete sen-sibile şi pline de viaţă,compoziţii armonioase şinatură moartă.

Expoziţia prezintă evo-luţia artistică a Zinei Blă-nuţă, începând cu anii ’30când lucra sub îndrumarealui St. Dumitrescu şi Ni-colae Tonitza şi conti-nuând cu cele 15 expozi-

ţii personale şi multe expo-ziţii colective naţionale şi in-ternaţionale. Să vizitaţi ex-poziţia cu mare respect şi îidorim mulţi ani plini de crea-tivitate artistei Zina Blănuţă!

Veress Gerzson. Jelzések.În: Brassói Lapok, nr.39,

septembrie 1983

Ziarul Astra

Ziarul Astra8

Strada BrâncoveanuÎn continuare se găseşte şi

fosta şcoală profesională defete (fostă Şcoala generalănr. 7 şi Şcoala Mixtă nr. 3 şiŞcoală de Muzică şi Casă aCorpului Didactic), în cur-tea căreia a locuit o scurtăperioadă compozitorul Ghe-orghe Dima.

În 1960 se aşezase aici oplacă comemorativă cu men-ţiunea „Casa memorialăGheorghe Dima”, dar a dis-părut şi toate obiectele mu-zeale aparţinând familieiDima şi protejate până nudemult de cele două fiice alecompozitorului au fost duseîn Piaţa Sfatului, sub egidaMuzeului Mureşenilor.

Din sus de poarta Ecateri-nei şi a Şcheilor, locul eraodată gol. Un braţ al VăiiTocilelor trecea spre moaradin spatele porţii Ecaterinei,punându-i roata în mişcare.Moara a fost dărâmată şi ca-nalul suprimat, iar în faţaporţii, arhitectul Eremia aclădit în 1926 „Casa Profe-sorilor” a Eforiei Şcolilor.

Peste drum s-a amenajatun parc, în care se află vilafostului general NicolaeStrat, moştenită de fiica sa,dr. Simona Neguş şi a gine-relui dr. Gh. Neguş. În faţaei se află Casa profesorilor,prezentată mai sus.

Continuând drumul pestrada Brâncoveanu, pe par-tea stângă de la 1963 s-a des-chis aici o biserică unitaria-nă maghiară, într-o clădirede la 1954 care a fost mai în-tâi sală de sport a Institutu-lui Politehnic, cu intrare peŞirul Scânteii (fostă „ŞirulŞcolilor”, în documentelegermane „Schulzeile”) şi azi„Şirul Şaguna”.

Alături se află Şcoala Po-pazu, clădire cumpărată de

Eforia Şcolară, cu concursulprotopopului Ioan Popazu(preşedintele Eforiei) de lanegustorul Zlatco. După ce afost folosită ca locaş de şcoa-lă pentru elevii gimnaziului,devine cantină pentru Facul-tatea de Silvicultură, apoi se-diu pentru şcoala militară defete şi azi, restaurată, sediual Facultăţii de Muzică, fiindproprietatea Bisericii Sf. Ni-colae din Şchei. Pe aici cur-gea valea Spurcatei, până la1958, când a fost astupată.

Revenind la capătul străziiBrâncoveanu, la nr. 2 este ocăsuţă modestă a văduveiElena Bărbier, iar la nr. 8, ocasă cu o poartă înaltă şi ocurte întinsă, unde la 1875locuia o vieneză, Maria Ma-nega, iar din 1879 directorulC.F.R. Braşov Manega Ru-dolf, urmat de familia Du-şan, pentru ca din 1905 acestimobil să fie cumpărat demedicul dr. Teodor Sbârceaşi soţia sa Gabriela (născutăSchnell).

Născut la Topliţa în 1871într-o familie de ţărani, dupăabsolvirea cursurilor licealedin Gheorghieni şi Năsăud,dr.Teodor Sbârcea urmeazăFacultatea de Medicină laCluj, pentru ca din anul 1900să se stabilească la Braşov,fiind primul doctor român decircumscripţie din judeţ.

În 1917 este şi el arestatca mulţi patrioţi braşoveni,fiind întemniţat la Cluj 120de zile. După Unire este nu-mit de primul prefect românGh. Baiulescu medicul pri-mar al Braşovului, funcţiepe care o deţine până la pen-sionare (1930).

În timpul primariatului săuse construieşte dispensaruldin Tărlungeni şi se fac efor-turi pentru ridicarea nouluiaşezământ spitalicesc „Mâr-zescu”. Arestat din nou în

anul 1945, avea să moară lapuţin timp după arestare, fi-ind îngropat în cimitirul bi-sericii „Sf. Treime”, Pe To-cile. Activitatea sa este con-tinuată de fiul său dr. IonAurel Sbârcea, despre carevom vorbi mai jos.

Pe partea dreaptă a străziiBrâncoveanu găsim clădireacare adăposteşte o secţie aPoliclinicii Judeţene ridica-tă în 1905 ca locaş pentruSpitalul de oftalmologie alBraşovului. Povestea aces-tui spital este mai lungă. Bra-şovul nu a avut o asemeneainstituţie până în 1855, înCiocrac (azi str. C-tin La-cea), în casa Petcuţ (azi azilde bătrâni), unde se presu-pune că era o oficină medi-cală încă din vremea lui Mi-hai Viteazul.

După un an, în 1856, sec-ţia a fost mutată în casa avo-catului Johann Hintz peValea Morilor nr. 18, iar în1858 în casa negustoruluiIoan Obrescu din str. Ca -terinei Nr. 17 (pe atunci str.Sf. Nicolae nr. 325).

Ba mai mult, în 1864 a fostmutat la Sfântu Gheorghe,dar numai pentru un an, căcia fost readus la Braşov în ac-tuala clădire a Policlinicii,unde se găsea o veche clădi-re datând din veacul al XVI-II-lea, în locul căreia s-a ri-dicat actuala clădire la 1905.

Între medicii de vază aiacestui spital îl pomenim peIosif Puşcariu (1889-1965),care se năştea la Bran, absol-vent al liceului „Andrei Şa-guna” şi al Facultăţii de Me-dicină din Budapesta. Dupăabsolvirea facultăţii este în-rolat în armata austro-unga-ră luptând în Slovenia, undecade rănit.

În 1918 a fost încadrat înarmata română ca ofiţer şidupă un an devine asistentîn cadrul clinicii de Oftal-mologie din Cluj, iar din1924 revine la Braşov camedic primar şi apoi direc-tor al acestui Spital de Ochi,unde avea angajate şi călu-găriţe, motiv pentru care ri-dică în curtea spitalului o ca-pelă, desfiinţată de comu-nişti după 1944 şi refăcutădupă revoluţia din 1989.

Iosif Puşcariu realizeazăprimele operaţii de cataractăla Braşov, şi datorită calită-ţilor sale este ales membruonorific al Societăţii de Şti-inţe Oftalmologice din Paris,iar în 1963 primeşte diplomade onoare a Universităţii demedicină din Budapesta. LaBraşov înfiinţează secţia deOftalmologie a SpitaluluiC.F.R. Îşi doarme somnul deveci în cimitirul istoric al Bi-sericii „Cuvioasa Paraschi-va” din Groaveri, având pe

piatra de mormânt o frumoa-să efigie cu chipul său.

Un alt vestit doctor, care aactivat în acest spital a fostIon Aurel Sbârcea (1912-1990), a cărui mamă Anne-marie Sbârcea (n.1903) afost prima femeie avocat înTransilvania. El se năştea laBraşov în casa de pe aceeaşistradă (C-tin Brâncoveanu)la nr. 8. După absolvirea stu-diilor liceale la cele douăşcoli braşovene („JohanesHonterus” şi „Andrei Şagu-na”) urmează din 1929 cur-surile Facultăţii de Medici-nă din Cluj şi după opt lunide mobilizare în judeţul Ca-hul pentru combaterea tifo-sului exantematic, pleacă cuo bursă în Germania şi Aus-tria şi la întoarcere în ţară (în1939) lucrează o scurtă pe-rioadă de timp la Maternita-

tea din Sibiu, pentru a revenila Braşov ca medic în secţiade obstetrică-oftalmologie laSpitalul de Ochi de pe stra-da Brâncoveanu, fiind numitîntre anii 1949-1953 direc-tor adjunct al Maternităţii şiapoi director plin.

Mai sus de Policlinică, lanr.6, a locuit profesorul şa-gunist Lazăr Nastasi (1845-1918), coleg bucovinean şibun prieten al lui Ciprian Po-rumbescu. A locuit apoi înaceastă casă inginerul Gus-tav Treiberm un bun cunos-cător al istoriei oraşului vechişi soţia sa Luiza Netoliszka,o apreciată etnografă.

Mai sus cu două case (lanr.10), după casa muzicolo-gului dr. Teodor Sbârcea, afuncţionat şcoala grecească,

înfiinţată de mitropolitulmuntean Dositei Filitti la1798 şi unde, mai înainte erao capelă grecească. Până nudemult, deasupra porţii erao emblemă în formă ovală,având o monogramă greu dedescifrat şi anul 1798.

Candid Muşlea presupunecă monograma ar fi menţio-nat numele marelui ban Gri-gore Brâncoveanu, care a dă-ruit biblioteca sa acestei şcoligreceşti. Nepotul mitropoli-tului Filiti, în cartea sa (IoanC. Filiti, „Aşezământul cul-tural al mitropolitului Dosi-tei Filiti de la înfiinţare pânăastăzi, 1827-1910”, Bucu-reşti, 1910, p.587) dovedeş-te că bunicul său s-a refugiatla Braşov în 1801 şi 1802,precum şi în 1807 şi 1821,rămânând pe tot timpul vieţii , decedând la Braşov,

19 decembrie 1826, la 92 deani şi înmormântat în cimiti-rul bisericii Sf.Treime de pestr. Bariţiu, zisă grecească.

În testamentul său lasăcasa, „ce se află afară de Ce-tatea Braşovului, înainteaŞcheiului, servitorului săuMihail, iar casa din Braşovs-a întrebuinţat după moar-tea lui ca local pentru şcoa-la comunităţii greceşti deacolo…”. În curtea acesteicase a funcţionat atelierulde lumânări al Steluţei Prej-merean, iar în fundul curţiis-a clădit la 1954 un locaşpentru Şcoala tehnică finan-ciară (azi corpul 2 al Gru-pului Şcolar „ConstantinBrâncoveanu”).

(va urma)Pr. prof.dr. Vasile Oltean

Este a treia arteră de pătrundere în Şchei, care pornește de la fosta Poartă din Târgul Cailor

Așteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: contact@addjb.ro

continuare din numărul trecut