PUB 010 pdf

Revist= evaluat=,clasificat= [i aflat= \neviden]a C.N.C.S.I.S.,

Cod 138,nr. de \nregistrare

059/5.11.2008

Anul 3 / Nr. 2 aprilie – iunie 2009

ARBITRAJUL COMERCIALSolu]ia de succes \n litigiile comerciale

RENTROP & STRATONGrup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

Arbitrajul Comercial – solu]ia de succes \n litigiile comerciale

Consiliul {tiin]ific Ion B`canu, Adrian Severin, Stanciu D. C`rpenaru, Viorel Mihai Ciobanu,Ion Deleanu, Ileana Smeureanu, Grigore Florescu, Liviu Pop, Viorel Ro[,Ioan Sab`u-Pop, Drago[ Alexandru Sitaru, Bråndu[a {tef`nescu

Colaboratori principali {erban Beligr`deanu, Gheorghe Buta, Ruxandra Chiru, MihaelaCozmanciuc, Sergiu Deleanu, Gheorghe Florea, Silviu Jecu, Crengu]aLeaua, Lucian Mihai, Roxana Munteanu, Ion I. Nestor, Cornel Popa, DanAndrei Popescu, Titus Prescure, Ioan Schiau, Victor T`n`sescu, MariaVeriotti, C`lin Andrei Zamfirescu

Redactor-[ef Radu-Bogdan BobeiSecretar de redac]ie Bazil Oglind`

Materialele pentru publicare, precum [i coresponden]a vor fi trimise pe adresa:Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei.

Bdul Octavian Goga nr. 2, sector 2, Bucure[tiTel.: +4021.319.01.13; Fax: +4021.319.01.26

E-mail: [email protected]

Transmiterea materialelor c`tre redac]ia „Arbitrajul Comercial – solu]ia de succes \n litigiile comerciale“ nuimpune obligativitatea public`rii acestora. Materialele nepublicate nu se restituie.

Publica]ie trimestrial` editat` de:RENTROP & STRATON

ISSN: 1842-6859

Manager Centru de Profit Marina Istvan ([email protected])Asistent Manager Produs Vasile IonescuTehnoredactare Dana Seg`rceanuCorectur` Elvira Panaitescu

Serviciul Clien]i tel.: 021.209.45.45; fax: 021.205.57.30; e-mail: [email protected]© RENTROP & STRATON Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis` subnicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scrisdin partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridice careac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare.

Pute]i consulta [i celelalte lucr`ri editate de RENTROP & STRATON la adresa: www.rs.ro.

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Gemenii Center, sector 5, Bucure[tiTel./Fax: 021.317.25.88

RENTROP & STRATONGrup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

Editor-Pre[edinte George Straton ([email protected])Director General Florin Cåmpeanu ([email protected])Director Economic Mariana Ne]oiu ([email protected])Director Crea]ie-Produc]ie Cristina Straton ([email protected])

Cuprins

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009 I

I. STUDII, ARTICOLE, COMENTARII

Considérations sur la relation entre l’arbitrage et le droit européen – Roxana Munteanu ............................. 1

An outlook into arbitration in Finland – Petra Kiurunen, Peik Makela......................................................... 10

Itinerarul procesului de recunoa[tere [i executare a hot`rårilor arbitrale strìne \n Romånia – Irina A.Poncracz, drd. Ileana M. Smeureanu ............................................................................................................. 22

Recognition and enforcement of international arbitral awards – Suman Jyoti Khaitanko............................. 33

II. JURISPRUDEN}~ ARBITRAL~

Competen]`Caracter patrimonial al drepturilor litigioase – lipsa caracterului tranzac]ionabil al acestordrepturi – consecin]e ..................................................................................................................................... 43

Excep]ia necompeten]ei materiale – contract semnat de o persoan` ce nu avea mandat s` reprezinte societatea –nerelevan]`...................................................................................................................................................... 45

Procedur` arbitralÌnaplicabilitatea art. 7201 C.pr.civil` \n procedura arbitral` – consecin]e ...................................................... 46

Hot`råre arbitralÀutoritate de lucru judecat – condi]ii ............................................................................................................. 48

Autoritate de lucru judecat – identitate de p`r]i, obiect [i cauz` – consecin]e ................................................ 50

Hot`råre arbitral` \n completare – inexisten]a omisiunii de pronun]are asupra unui cap`t de cerere – inexisten]agre[elilor materiale, a oric`ror alte gre[eli evidente sau erori de calcul – inadmisibilitatea cererii de completare asentin]ei arbitrale ........................................................................................................................................... 54

Contract de antreprizÈxecutare par]ial` de c`tre antreprenor a presta]iei caracteristice – recunoa[tere – \ncetarea \n fapt a contractuluide antrepriz` – consecin]e............................................................................................................................... 55

Contract de leasingVerificarea tehnic` a autoturismului, obiect al contractului de leasing financiar – natura constat`rii potrivit c`reiaanumite piese ale autoturismului se impun a fi \nlocuite – consecin]e............................................................ 60

Contract nenumitCalificare – consecin]e cu privire la r`spunderea contractual`......................................................................... 62

Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor – consecin]e ............................................................................. 66

Natura juridic` a redeven]ei – neexecutarea culpabil` a obliga]iei multiplicatorului de a pl`ti titularului de brevetredeven]` stabilit` de comun acord ................................................................................................................ 68

Cuprins

II

Contract de prest`ri serviciiReciprocitatea [i interdependen]a contractului de prest`ri servicii de asisten]` contabil` – neexecutarea culpabil`de c`tre prestator a obliga]iei de prest`ri servicii – consecin]e ......................................................................... 70

Nerespectarea de c`tre beneficiar a obliga]iei de asigurare \n favoarea c`rù[ului a unui minim de km de parcurs –consecin]e ....................................................................................................................................................... 72

Contract de subantreprizÈfectuarea, f`r` obiec]iuni, a recep]iei finale a lucr`rilor – lipsa temeiului contractual pentru executarea scriso-rilor de garan]ie – lipsa impedimentelor \n valorificarea dreptului subantreprenorului de a solicita contravaloareascrisorilor de garan]ie bancar` de bun` execu]ie.............................................................................................. 74

Contract de vånzare-cump`rareObliga]ia cump`r`torului de plat` a restului de pre] la livrarea m`rfii – necontestarea de c`tre cump`r`tor alivr`rii m`rfii – obiec]ia cump`r`torului \n sensul c` plata pre]ului restant urma a fi f`cut` la finalizarea unei seriide lucr`ri sau dup` \ncheierea procesului-verbal de recep]ie – nerelevan]` ................................................... 76

Stingerea contractului comercialReciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor decurgånd din contractul sinalagmatic – rezolu]iune – temei [imodalitate de operare ..................................................................................................................................... 78

Stingerea obliga]iilor comercialeCompensa]ie – ne\ndeplinirea condi]iilor oper`rii compensa]iei .................................................................... 80

R`spundere contractualÌnexisten]a evenimentului de for]` major` – consecin]e cu privire la neexecutareaobliga]iilor contractuale .................................................................................................................................. 82

Avariere semnificativ` a bunului ce constituie obiect al contractului de leasing opera]ional – necontestareacalit`]ii de proprietar a societ`]ii de leasing cu privire la bunul avariat – neacordarea desp`gubirii de c`tre socie-t`]ile de asigurare – consecin]e........................................................................................................................ 84

Pagub` suferit` prin nerestituirea ambalajului m`rfii våndute – valoarea de \nlocuire – raportul dintre pre]ulambalajului [i valoarea garan]iei – rolul garan]iei de a acoperi lipsa de folosin]` a distribuitorului pån` la resti-tuirea de c`tre beneficiar a ambalajului ........................................................................................................ 86

III. VARIA

III.1. RecenziiIII.1.a. Newsletter Arbitration, septembrie 2008, 59 pagini ............................................................................. 90III.1.b. Revue de l’Arbitrage, 2, 2008, 155 pagini............................................................................................. 91

III.2. Documente comunitareRegulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European [i al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea apli-cabil` obliga]iilor contractuale (Roma I) .......................................................................................................... 92

Content

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009 III

I. STUDIES, ARTICLES, COMMENTARIES

Some remarks on relationship between Arbitration Law and European Law – Roxana Munteanu ............... 1

An outlook into arbitration in Finland – Petra Kiurunen, Peik Makela......................................................... 10

The itinerary of recognition and enforcement of foreign arbitral awards in Romania – Irina A. Poncracz, IleanaM. Smeureanu ............................................................................................................................................... 22

Recognition and enforcement of international arbitral awards – Suman Jyoti Khaitanko............................. 33

II. ARBITRAL JURISPRUDENCE

JurisdictionThe patrimonial nature of litigious rights – absence of transactional nature of these rights – consequences .... 43

Plea of material jurisdiction – contract signed by a person that didn’t have mandate for representing the compa-ny – lack of relevance ..................................................................................................................................... 45

Arbitral procedureInapplicability of art. 7201 of Civil Procedural Code in arbitral procedure – consequences ........................... 46

Arbitral awardRes judicata – conditions................................................................................................................................. 48

Res judicata – identity of parties, object and cause – consequences ................................................................. 50

Arbitral award of completion – absence of omission for deciding on the merits of request – absence ofmaterial errors, any obvious mistakes or errors of calculation – inadmissibility of request for completionof arbitral award ............................................................................................................................................. 54

Construction ContractPartial performance of characteristic services by entrepreneur – admission – de facto termination of the enterprisecontract – consequences ................................................................................................................................. 55

Leasing ContractTechnical examination of vehicle, object of financial leasing contract – nature of finding that certain pieces ofthe vehicle are required to be replaced – consequences ................................................................................... 60

Unnamed ContractQualification – consequences on contractual liability ..................................................................................... 62

Reciprocity and interdependence of obligations – consequences .................................................................... 66

Judicial nature of royalty – multiplier’s culpable failure to comply with the payment obligation of royalty deter-mined by mutual agreement to patent holder................................................................................................. 68

Content

IV

Services ContractReciprocity and interdependence of services contract for accountant assistance – supplier’s culpable failure to per-form its obligation of supplying services – consequences ................................................................................ 70

Failure by the beneficiary to comply with the obligation of insuring for the carrier of a minimum km to run –consequences ................................................................................................................................................. 72

Sub-Construction ContractFinal reception of works without objections – absence of contractual basis for executing the letter of guaranty –absence of impediments for sub-entrepreneur to exercise its right to ask for the value of letters of good-performance bank guaranty ............................................................................................................................ 74

Sale AgreementBuyer’s payment obligation of price’s rest when the goods are delivered – delivery of goods not contested by thebuyer – buyer’s objection in the sense that payment of the rest of price was to be made following completion ofa series of works or after conclusion of the reception protocol – lack of relevance .......................................... 76

Termination of a commercial contractReciprocity and interdependence of obligations arising from a reciprocal contract – annulment – base and ope-rating method................................................................................................................................................. 78

Termination of commercial obligationsCompensation – failure to comply with compensation conditions ................................................................. 80

Contractual liabilityNonexistence of force majeure event – consequences on non-performance of contractual obligations ............. 82

Significant damage of the good, object of operational leasing contract – not contesting the leasing company’sowner quality on the damaged good – refusal of compensation by insurance – consequences ....................... 84

Damage suffered because of not returning the package for sold goods – replacement value – relation betweenpackage price and guaranty value – role of guaranty to cover the distributor’s lack of usage until the beneficiaryreturns the packs ........................................................................................................................................... 86

III. MISCELLANEOUS

III.1. ReviewIII.1.a. Newsletter Arbitration, September 2008, 59 pages ................................................................................ 90III.1.b. Revue de l’Arbitrage, 2, 2008, 155 pages .............................................................................................. 91

III.2. EU Community documentsRegulation (EC) no. 593/2008 of European Parliament and Counsel of 17 June 2008 on the applicable lawto contractual obligations (Roma I) ................................................................................................................... 92

Sommaire

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009 V

I. ÉTUDES, ARTICLES, COMMENTAIRES

Considérations sur la relation entre l’arbitrage et le droit européen – Roxana Munteanu ........................... 1

An outlook into arbitration in Finland – Petra Kiurunen, Peik Makela ...................................................... 10

L’itinéraire du processus de reconnaissance et exécution des décisions arbitrales étrangéres en Roumanie –Irina A. Poncracz, drd. Ileana M. Smeureanu .............................................................................................. 22

Recognition and enforcement of international arbitral awards – Suman Jyoti Khaitanko .......................... 33

II. JURISPRUDENCE ARBITRALE

CompétenceCaractére patrimonial des droits litigieux – défaut du caractére transactionable de ces droits – conséquences ..... 43

Exception de l’incompétence matérielle – contrat signé par une personne qui n’avait pas de mandat pourreprésenter la société – insignifiance ............................................................................................................ 45

Procédure arbitraleInapplication de l’art. 7201 du Code de la procédure civile dans la procédure arbitrale – conséquences ....... 46

Décision arbitraleAutorité de chose jugée – conditions ........................................................................................................... 48

Autorité de chose jugée – identité de parties, objet et cause – conséquences ................................................ 50

Sentence arbitrale en complètement – inexistence de l’omission de prononcé sur un grief – inexistence des erreursmatérielles, de toute autre erreur évidente ou erreur de calcul – inadmissibilité de la demande de complètementde la sentence arbitrale ................................................................................................................................. 54

Contrat d’entrepriseExécution partielle par l’entrepreneur de la prestation caractéristique – reconnaissance – cesse de fait du contratd’entreprise – conséquences ........................................................................................................................ 55

Contrat de leasingVérification téchnique de la voiture, objet du contrat de leasing financier – nature de la constatation selon laquellecertaines pièces de la voiture doivent être remplacées – conséquences ............................................................... 60

Contrat innoméQualification – conséquences relatives à la responsabilité contractuelle ........................................................ 62

Réciprocité et interdépendence des obligations – conséquences ................................................................... 66

Nature juridique de la redevance – inexécution coupable de l’obligation du multiplicateur de payer au titulairedu brévet la redevance établie par accord mutuel ......................................................................................... 68

Sommaire

VI

Contrat de prestations de servicesRéciprocité et interdépendence du contrat de prestations de services d’assistance comptable – inexécutioncoupable par le prestateur de l’obligation de prestations de services – conséquences .................................... 70

Violation par le bénéficiaire de l’obligation d’assurance en faveur du charretier d’un parcours de km minimum –conséquences ................................................................................................................................................. 72

Contrat de sous-entrepriseEffectuation, sans objections, de la réception finale des travaux – défaut du fondement contractuel pour l’exé-cution des lettres de garantie – défaut d’entraves dans la valorisation du droit du sous-entrepreneur de deman-der la contrevaleur des lettres de garantie bancaire de bonne exécution ........................................................ 74

Contrat de vente-achatObligation de l’acquéreur de payement du reste de prix à la livraison de la marchandise – défaut de contestationde la part de l’acquéreur de la livraison de la marchandise – objection de l’acquéreur au sens que le payement duprix restant devrait être faite à la fin d’une série de travaux et après la conclusion du procès-verbal de réception –insignifiance .................................................................................................................................................. 76

Extinction du contrat commercialRéciprocité et interdépendance des obligations découlant du contrat synallagmatique – résolution – fondementet modalité d’action ..................................................................................................................................... 78

Extinction des obligations commercialesCompensation – défaut d’accomplissement des conditions d’action de la compensation ............................. 80

Responsabilité contractuelleInexistence de l’événement de force majeure – conséquences relatives au défaut d’exécution des obligations con-tractuelles ..................................................................................................................................................... 82

Avarie significative du bien constituant l’objet du contrat de leasing opérationnel – défaut de contestation de laqualité de propriétaire de la société de leasing concernant le bien avarié – défaut d’octroi du dédommagementde la part des sociétés d’assurance – conséquences ....................................................................................... 84

Dommage subi par défaut de restitution de l’emballage de la marchandise vendue – valeur de substitution –rapport entre le prix de l’emballage et la valeur de la fidejussion – le rôle de la fidejussion de couvrir le défautd’usage du distributeur jusqu’à la restitution par le bénéficiaire de l’emballage ............................................ 86

III. VARIA

III.1. Compte-renduIII.1.a. Newsletter Arbitration, septembre 2008, 59 pages .............................................................................. 90III.1.b. Revue de l’Arbitrage, 2, 2008, 155 pages ............................................................................................ 91

III.2. Documents comunautairesRéglement (CE) no. 593/2008 du Parlement Européen et du Conseil du 17 juin 2008 concernant la loi applicableaux obligations contractuelles (Rome I) .......................................................................................................... 92

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009 1

Résumé

Après un aperçu général sur l’ordre public dans l’ordrejuridique communautaire et la mention de l’article 293 duTraité instituant la Communauté européenne qui prévoitparmi les sujets qui y sont énumérés comme matière ànégociation pour la conclusion de Traités entre les Étatsmembres «la simplification des formalités auxquelles sontsubordonnées la reconnaissance et l’exécution réciproques desdécisions judiciaires ainsi que des sentences arbitrales»,texte sur la base duquel a été conclu la Convention deBruxelles du 27 septembre 1968 concernant la compétencejudiciaire et l’exécution des décisions en matière civile etcommerciale, mais qui exclut l’arbitrage de son champd’application, est mise en évidence la position restrictive dela Cour de Justice dans la relation entre l’arbitrage et le droitcommunautaire.

En continuant avec quelques réflexions sur l’impact dudroit communautaire de la concurrence sur l’arbitrage à lalumière du règlement du Conseil no. 1/2003, on a puconclure que la relation entre l’arbitrage et les institutionscommunautaires relève un mélange de méfiance et desympathie voire d’estime qui annonce la chance que la Courrevienne sur sa position restrictive.

1. Aperçu général sur l’ordre public dans l’ordre ju-ridique communautaire

La notion de l’ordre public n’est définie complète-ment et clairement, sauf dans certaines de ces applica-tions, ni par la législation ni par la coutume ou par lajurisprudence, en dépit de son importance, comme l’un

Considérations sur la relationentre

l,arbitrage et le droit européen

Rezumat

Dup` o privire general` asupra ordinii publice \n ordineajuridic` comunitar` [i men]ionarea articolului 293 din Tra-tatul instituind Comunitatea European`, care prevede prin-tre subiectele ce pot forma obiectul negocierii pentru \ncheie-rea de tratate \ntre statele membre «simplificarea formali-t`]ilor c`rora le sunt subordonate recunoa[terea [i executareareciproc` a deciziilor judiciare, ca [i a sentin]elor arbitrale»,text \n baza c`ruia a fost \ncheiat` Conven]ia de la Bruxellesdin 27 septembrie 1968 privind competen]a judiciar` [i exe-cutarea hot`r`rilor \n materie civil` [i comercial`, dar careexclude arbitrajul din sfera sa de aplicare, este pus` \n evi-den]` pozi]ia restrictiv` a Cur]ii de Justi]ie a Comunit`]ilorEuropene \n rela]ia dintre arbitraj [i dreptul comunitar.

Continuånd cu unele reflec]ii privind impactul drep-tului comunitar al concuren]ei asupra arbitrajului \n lu-mina Regulamentului Consiliului nr. 1/2003, s-a ajuns laconcluzia c` rela]ia \ntre arbitraj [i institu]iile comunitarese caracterizeaz` printr-un amestec de ne\ncredere [i sim-patie, chiar de stim`, care anun]` posibilitatea reveniriiCur]ii de Justi]ie asupra pozi]iei sale restrictive.

1. Privire general` asupra ordinii publice \n ordineajuridic` comunitar`*

Cu toat` importan]a sa, no]iunea de ordine public`nu este definit` complet [i clar, cu excep]ia unora din-tre aplica]iile sale, nici de legisla]ie, nici de cutum` saude jurispruden]`, ca unul din criteriile legilor careprezint` un caracter imperativ [i de la care este interziss` se deroge [i ca un anumit obstacol la principiul

Roxana Munteanuarbitre

Cour d,Arbitrage Commercial International

auprès de la Chambre de Commerce et d,Industrie

de la Roumanie

Roxana Munteanuarbitru

Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ionalde pe lång`

Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei

Considera]ii privind rela]iadintre

arbitraj [i dreptul european


2

des critères des lois qui relèvent un caractère impératif etauxquelles il est défendu de déroger et comme un cer-tain obstacle à l’autonomie des volontés, ce dernier as-pect étant consacré par l’article 5 du Code civil roumain(article 6 du Code Napoléon).

Concept variable dans le temps et dans l’espace, ilappara\t dans les clauses dérogatoires des articles 64 duTraité instituant la Communauté européenne et 33 duTraité sur l’Union européenne, constituant une limite àl’activité des institutions communautaires, pour offriraux citoyens un niveau élevé de protection dans unespace de liberté, de sécurité et de justice.

La Cour de Justice des Communautés Européennes arestreint le contenu de la notion d’ordre public aux inté-rêts fondamentaux de la société, conception abstraite etrestrictive qui ressemble aux concepts de l’ordre public ausens du droit international privé qui est, selon l’opinionformulée par Henri Batiffol: «D’une part, elle est un mo-yen de défense contre les lois étrangères qui heurtent uneconviction commune; d’autre part, elle interviendraitaussi sur des points où la réaction n’est aucunement una-nime mais au contraire partagée ou incertaine, alors que lapolitique législative du moment tient à imposer une lignede conduite déterminée. Il s’agirait de défendre dans lepremier cas, «le droit naturel lato sensu)», dans le second«les fondements politiques, sociaux de la civilisation»1.

Ainsi, selon la Cour, la notion d’ordre public présuppose«l’existence d’une menace réelle et suffisamment grave,affectant un intérêt fondamental de la société»2, jurispru-dence qui a consacré la «communautarisation» du con-cept d’ordre public, comme une dérogation aux libertéscommunautaires.

En ce qui concerne les caractères de l’ordre publiccommunautaire ou de l’Union on a précisé dans la doc-trine que ce terme «a un contenu dynamique qui suit leprocessus de l’intégration communautaire et qui reposesur une conception plus ou moins harmonisée de l’in-térêt communautaire ou de l’Union» et aussi qu’on a«constaté à cet égard la prééminence des objectifs écono-miques, qui sont les fondements de la construction d’unordre public économique communautaire qui c’est

1 VoirH. Batiffol,Droit international privé, VI e éd., vol. II, Paris,L.G.D.J., 1974, p. 448; G. Karidis, L

,ordre public dans l

’,ordre ju-

ridique communautaire: un concept à contenu variable, in „Revuetrimestrielle de droit européen“ – 38(1), janvier – mars 2002, p. 1-5.Dans ce domaine il y a une vaste bibliographie et une riche jurispru-dence qui dépassent l

,espace consacré à ce sujet.

2 CJCE, 28 octobre, 1975, Rutili, aff. 36/75, Rec., p. 1219.

* Pentru o analiz` a raportului dintre dreptul comunitar [i ordineajuridic` intern`, a se vedea Roxana Munteanu, Punerea \n aplicare adreptului comunitar \n ordinea juridic` intern`, \n Studii de dreptromånesc nr. 1-2/2008, p. 43-83 (nota redactorului-[ef dr. RaduBogdan Bobei).1 A se vedea H. Batiffol, Droit international privé, VI e éd., vol. II,Paris, L.G.D.J., 1974, p. 448; G. Karidis, L’ordre public dans l’ordrejuridique communautaire: un concept à contenu variable, \n «Revuetrimestrielle de droit européen“» – 38(1), janvier – mars 2002, p. 1-5.|n acest domeniu exist` o vast` bibliografie [i o bogat` jurispruden]`care dep`[esc spa]iul consacrat acestui subiect.2 CJCE, hot. din 28 octobre 1975, Rutili, aff. 36/75, Rec., p. 1219.

autonomiei de voin]`, acest ultim aspect fiind consacratde articolul 5 din Codul civil romån (articolul 6 dinCodul Napoleon).

Concept variabil \n timp [i spa]iu, apare \n clauzelederogatorii ale articolului 64 din Tratatul instituindComunitatea European` [i ale articolului 33 din Trata-tul aspra Uniunii Europene, constituind o limit` \nactivitatea institu]iilor comunitare, pentru a oferi cet`-]enilor un nivel ridicat de protec]ie \ntr-un spa]iu delibertate, de securitate [i de justi]ie.

Curtea de Justi]ie a Comunit`]ilor Europene a res-tråns con]inutul no]iunii de ordine public` la intereselefundamentale ale societ`]ii, concep]ie abstract` [i res-trictiv` care se aseam`n` conceptelor de ordine public`\n sensul dreptului interna]ional privat care, potrivitopiniei formulate de Henri Batiffol: – Pe de o parte, esteun mijloc de ap`rare \mpotriva legilor str`ine care con-tracareaz` o convingere comun`; pe de alt` parte, arinterveni [i asupra unor aspecte \n care reac]ia nu esteunanim`, ci dimpotriv` \mp`r]it` sau nesigur`, de[ipolitica legislativ` din acel moment ]ine s` impun` olinie de conduit` determinat`. Ar fi vorba de a ap`ra \nprimul caz «dreptul natural (lato sensu)», \n cel de aldoilea «fundamentele politice, sociale ale civiliza]iei»1.

Astfel, potrivit Cur]ii, no]iunea de ordine public`presupune «existen]a unei amenin]`ri reale [i suficientde grave, care afecteaz` un interes fundamental al socie-t`]ii»2, jurispruden]` care a consacrat «comunitarizarea»conceptului de ordine public`, ca o derogare de la li-bert`]ile comunitare.

|n privin]a tr`s`turilor ordinii publice comunitaresau a Uniunii, \n doctrin` s-a precizat c` acest termen«are un con]inut dinamic care urmeaz` procesul deintegrare comunitar` [i care se bazeaz` pe o concep]iemai mult sau mai pu]in armonioas` a interesului comu-nitar sau al Uniunii» [i totodat` s-a „constatat \n aceast`privin]` preeminen]a obiectivelor economice, care con-stituie fundamentele construc]iei unei ordini publice



3 Vezi G. Karidis, op. cit., \n loc. cit., p. 25.4 J.O., L.95 du 21 avril 1993, p. 29.

3 Voir G. Karidis, op. cit., in loc. cit., p. 25.4 J.O., L.95 du 21 avril 1993, p. 29.

assigné pour but la préservation de la libre concurrenceet la stabilité monétaire»3.

2. Quel est le trait spécifique de la relation entre l’ar-bitrage et les institutions communautaires: la haine et laméfiance ou la sympathie et l’estime?

Un point de vue sur l’arbitrage peut être trouvé dansl’article 293 du Traité instituant la Communauté euro-péenne qui prévoit parmi les sujets qui y sont énuméréscomme matière à négociation pour la conclusion deTraités entre les États membres «la simplification des for-malités auxquelles sont subordonnées la reconnaissanceet l’exécution réciproques des décisions judiciaires ainsique des sentences arbitrales». En ce qui concerne les déci-sions judiciaires, il y a été donné suite par la conclusionde la Convention de Bruxelles du 27 septembre 1968concernant la compétence judiciaire et l’exécution desdécisions en matière civile et commerciale. Mais l’article1er de cette convention exclut l’arbitrage de son champd’application, la raison étant que onze des douze Étatsmembres de la CE ont ratifié la Convention de New Yorkde 10 juin 1958 pour la reconnaissance et l’exécution dessentences arbitrales étrangères. Il est à remarquer que lePortugal n’a pas ratifié cette convention mais il a ratifié laConvention de Genève du 26 septembre 1927 sur l’exé-cution des sentences arbitrales prononcées à l’étranger.

En revanche, on peut mentionner le fait que de nom-breux traités internationaux conclus par la Communautéprévoient une procédure d’arbitrage.

Mais le droit communautaire européen n’accepte pasles clauses arbitrales telles quelles. Ainsi, la directive duConseil 93/13/CEE du 15 avril 1993 concernant lesclauses abusives dans les contrats conclus avec les con-sommateurs4 cite, comme exemple de clause abusive dansles contrats conclus avec les consommateurs, l’obligationdu consommateur de saisir exclusivement une juridictionarbitrale non couverte par des dispositions légales.

La jurisprudence de la Cour de Justice relève une atti-tude qui peut être qualifiée comme marquant une cer-taine réserve dans la relation entre l’arbitrage et le droitcommunautaire. Cette réserve, c’est-à-dire la positionrestrictive de la Cour de Justice, concerne, entre autres, lapossibilité pour les tribunaux arbitraux de recourir à laprocédure des questions préjudicielles relevant le souci dela Cour de ne pas être étouffée «de questions préjudi-

economice comunitare care [i-a fixat drept scopgarantarea liberei concuren]e [i stabilitatea monetar`“3.

2. Care este tr`s`tura specific` a rela]iei dintre arbi-traj [i institu]iile comunitare: ur` [i ne\ncredere sausimpatie [i apreciere?

Un punct de vedere asupra arbitrajului poate fi g`sit\n articolul 293 din Tratatul instituind ComunitateaEuropean`, care prevede printre subiectele ce pot formaobiectul negocierii pentru \ncheierea de tratate \ntrestatele membre «simplificarea formalit`]ilor c`rora lesunt subordonate recunoa[terea [i executarea reciprocà hot`rårilor judiciare precum [i a sentin]elor arbitrale».|n privin]a hot`rårilor judiciare, s-a dat urmare prin\ncheierea Conven]iei de la Bruxelles din 27 septembrie1968 privind competen]a judiciar` [i executareahot`rårilor \n materie civil` [i comercial`. Dar primularticol al acestei Conven]ii exclude arbitrajul din sferasa de aplicare, \ntrucåt unsprezece din cele dou`sprezecestate membre ale CE au ratificat Conven]ia de la NewYork din 10 iunie 1958 pentru recunoa[terea [i exe-cutarea sentin]elor arbitrale strìne. Este de remarcat c`Portugalia nu a ratificat aceast` Conven]ie, dar a ratifi-cat Conven]ia de la Geneva din 26 septembrie 1927privind executarea sentin]elor arbitrale pronun]ate \nstrìn`tate.

|n schimb, se poate men]iona faptul c` numeroasetratate interna]ionale \ncheiate de Comunitate prev`d oprocedur` de arbitraj.

Dreptul comunitar european nu accept` \ns` clau-zele arbitrale ca atare. |n acest sens, Directiva Consi-liului 93/13/CEE din 15 aprilie 1993 privind clauzeleabuzive \n contractele \ncheiate cu consumatorii4 ci-teaz`, ca exemplu de clauz` abuziv` \n contractele \n-cheiate cu consumatorii, obliga]ia consumatorului de asesiza exclusiv o jurisdic]ie arbitral` care nu este deter-minat` prin dispozi]ii legale.

Jurispruden]a Cur]ii de Justi]ie relev` o atitudinecare poate fi calificat` ca marcånd o anumit` rezerv` \nrela]ia dintre arbitraj [i dreptul comunitar. Aceast` re-zerv`, respectiv pozi]ia restrictiv` a Cur]ii de Justi]ie,prive[te, \ntre altele, posibilitatea pentru tribunalelearbitrale de a recurge la procedura chestiunilor prejudi-ciale punånd \n eviden]` grija Cur]ii de a nu fi sufocat`„de chestiuni prejudiciale din partea unor instan]e carenu sunt determinate cu certitudine de lege“. Se poate


4

cielles de la part d’instances qui ne sont pas déterminéesavec certitude par la loi». On peut se demander s’il n’estpas nécessaire d’assimiler plus largement les tribunauxarbitraux à des instances judiciaires, ce qui permettrait demieux garantir l’application uniforme du droit commu-nautaire, notamment à l’égard aussi des sentences des tri-bunaux arbitraux. On a affirmé dans la doctrine qu’unesemblable assimilation permettrait aux tribunaux arbi-traux de recourir également à la procédure des questionspréjudicielles et ils seraient aussi tenus, en vertu de l’arti-cle 10 CE, de «collaborer pleinement au développementd’une protection juridique complète au profit des justi-ciables qui peuvent bénéficier de droits découlant dudroit communautaire»5.

On peut conclure que la relation entre l’arbitrage etles institutions communautaires relève un mélange deméfiance et de sympathie voire d’estime qui annonce lachance que la Cour revienne sur sa position restrictive.

De toute façon, on peut mentionner les dispositionsde l’article 238 du Traité instituant la Communautéeuropéenne conformément auquel «la Cour de Justice estcompétente pour statuer, en vertu d’une clause compro-missoire contenue dans un contrat de droit public ou dedroit privé passé par la Communauté ou pour soncompte» ainsi que les dispositions de l’article 239 quirelève la compétence de la Cour de Justice «pour statuersur tout différend entre États membres en connexité avecl’objet du présent traité si ce différend lui est soumis envertu d’un compromis».

3. Réflexions sur l’impact du droit communautaire dela concurrence sur l’arbitrage à la lumière du règlementdu Conseil no. 1/2003

Le Règlement no. 17 du Conseil du 6 février 1962, lepremier règlement d’application des articles 81 et 82 duTraité instituant la Communauté européenne a permis ledéveloppement d’une politique communautaire de laconcurrence, contribuant au maintien d’une applicationcohérente des règles en cette matière. Mais les défis queposent le marché unique et l’élargissement de laCommunauté ont imposé, en vertu de l’expérienceacquise, le remplacement de cet acte normatif par leRèglement (CE) no.1/2003 du conseil du 16 décembre2002 relatif à la mise en oeuvre des règles de concurrence

5 Voir W. Van Gerven, L,arbitrage dans le droit européen, in

«Revue de droit international et de droit comparé», Premier trimestre,1995, Bruylant, Bruxelles, p. 67-73, spécialement, p. 73.

5 A se vedea W. Van Gerven, L’arbitrage dans le droit européen, \n«Revue de droit international et de droit comparé», Premier trimestre,1995, Bruylant, Bruxelles, p. 67-73, \n special, p. 73.

pune \ntrebarea dac` nu este necesar s` se asimileze\ntr-un mod mai larg tribunalele arbitrale instan]elorjudiciare, ceea ce ar permite s` se garanteze mai bineaplicarea uniform` a dreptului comunitar, \n special [i\n privin]a sentin]elor tribunalelor arbitrale. |n doctrin`s-a afirmat c` o asemenea asimilare ar permite tribuna-lelor arbitrale s` recurg` [i la procedura chestiunilorprejudiciale [i ar fi de asemenea ]inute, \n temeiul arti-colului 10 din Tratatul CE, „s` colaboreze \n mod de-plin pentru dezvoltarea unei protec]ii juridice complete\n profitul justi]iabililor care pot beneficia de drepturiledecurgånd din dreptul comunitar“5.

Se poate conchide c` rela]ia \ntre arbitraj [i institu-]iile comunitare se caracterizeaz` printr-un amestec dene\ncredere [i simpatie, chiar de stim`, care anun]`posibilitatea revenirii Cur]ii de Justi]ie asupra pozi]ieisale restrictive.

|n orice caz, pot fi men]ionate dispozi]iile articolu-lui 238 din Tratatul instituind Comunitatea Europea-n`, conform c`ruia „Curtea de Justi]ie este competent`s` statueze, \n baza unei clauze compromisorii con]i-nut` \ntr-un contract de drept public sau privat \ncheiatde Comunitate sau pe seama sa“, ca [i dispozi]iile arti-colului 239, potrivit c`ruia Curtea de Justi]ie „estecompetent` s` statueze asupra oric`rui diferend \ntrestatele membre \n conexitate cu obiectul prezentuluitratat dac` acest diferend \i este supus \n temeiul unuicompromis“.

3. Reflec]ii privind impactul dreptului comunitar alconcuren]ei asupra arbitrajului \n lumina Regulamen-tului Consiliului nr. 1/2003

Regulamentul nr. 17 al Consiliului din 6 februarie1962, primul regulament de aplicare a articolelor 81 [i82 din Tratatul instituind Comunitatea European`, apermis dezvoltarea unei politici comunitare a con-curen]ei, contribuind la men]inerea unei aplic`ri coe-rente a regulilor \n aceast` materie. |ns` provoc`rile pecare pia]a unic` [i l`rgirea Comunit`]ii le-au ridicat, auimpus, \n baza experien]ei dobåndite, \nlocuirea acestuiact normativ cu Regulamentul (CE) nr. 1/2003 alConsiliului din 16 decembrie 2002 relativ la punerea \naplicare a regulilor de concuren]` prev`zute de articolele81 [i 82 din Tratat (text prezentånd interes pentru



6 JOCE I du 4 janvier 2003, p. 1.6 JOCE I du 4 janvier 2003, p. 1.

prévues aux articles 81 et 82 du Traité (texte présentantde l’intérêt pour l’EEE)6, en vue d’établir un régime assu-rant que la concurrence n’est pas faussée dans le marchécommun ainsi que l’application uniforme des articles 81et 82 du Traité dans la Communauté.

Dans le préambule du nouveau Règlement on a préciséque le régime centralisé mis en place par le Règlementno. 17/62 n’était pas en mesure d’assurer l’équilibre entredeux objectifs majeurs, à savoir, une surveillance efficaced’une part et, d’autre part, la simplification du contrôleadministratif. En conséquence, il était temps de remplacerce régime centralisé par un «régime d’exception légale,reconnaissant aux autorités de concurrence et auxjuridictions des États membres le pouvoir d’appliquer nonseulement l’article 81, paragraphe 1 et l’article 82 duTraité, directement applicables en vertu de la jurisprudencede la Cour de Justice des Communautés européennes maiségalement l’article 81, paragraphe 3 du Traité».

L’article 81, paragraphe 1er du Traité interdit lesaccords qui restreignent sensiblement la concurrencedans l’Union européenne et affectent le commerce entreles États membres mais il n’est pas toujours facile dereconna\tre cet effet, quoique l’article contienne une listenon exhaustive d’exemples des accords incompatiblesavec le marché commun et interdits, comme ceux quifixent de façon directe ou indirecte les prix d’achat ou devente ou d’autres conditions de transactions, ou ceux quiappliquent à l’égard des partenaires commerciaux desconditions inégales à des prestations équivalentes en leurinfligeant de ce fait un désavantage dans la concurrence.

Les accords auxquels s’applique l’article 81, para-graphe 1er peuvent toutefois bénéficier d’une exemptionen vertu de l’article 81, paragraphe 3, qui prévoit que lesdispositions du paragraphe 1er peuvent être déclaréesinapplicables à tout accord ou catégorie d’accords entreentreprise, à toute décision ou catégorie de décisions d’asso-ciations d’entreprises et à toute pratique concertée oucatégorie de pratiques concertées qui contribuent àaméliorer la production ou la distribution des produits ouà promouvoir le progrès technique ou économique enrespectant aussi certains conditions à cet égard.

Le droit communautaire de la concurrence est consi-déré par la jurisprudence de la Cour comme représen-tant un ordre public, ce qui a de l’importance mêmepour l’arbitrage.

Ainsi, dans l’affaire Eco Swiss c. Benetton, la Cour a

EEE)6, \n vederea stabilirii unui regim care s` asigure ca\n pia]a comun` concuren]a s` nu fie denaturat` pre-cum [i aplicarea uniform` a articolelor 81 [i 82 dinTratat \n Comunitate.

|n preambulul noului Regulament s-a precizat c`regimul centralizat fixat de Regulamentul nr. 17/62 nuera \n m`sur` s` asigure echilibrul \ntre dou` obiectivemajore, [i anume o supraveghere eficace pe de o parte[i, pe de alt` parte, simplificarea controlului adminis-trativ. |n consecin]`, era timpul s` se \nlocuiasc` acestregim centralizat printr-un „regim de excep]ie legal`,care s` recunoasc` autorit`]ilor de concuren]` [i juris-dic]iilor statelor membre posibilitatea de a aplica nunumai articolul 81, paragraful 1 [i articolul 82 dinTratat, direct aplicabile \n virtutea jurispruden]ei Cur]iide Justi]ie a Comunit`]ilor Europene, dar [i articolul81, paragraful 3 din Tratat“.

Articolul 81, paragraful 1 din Tratat interzice acor-durile care restrång \n mod sensibil concuren]a \nUniunea European` [i afecteaz` comer]ul \ntre statelemembre, dar nu este totdeauna u[or de a recunoa[teacest efect, de[i articolul con]ine o list` neexhaustiv` deexemple de acorduri incompatibile cu pia]a comun` [iinterzise, a[a cum sunt cele care fixeaz` \n mod directsau indirect pre]urile de cump`rare sau de vånzare orialte condi]ii ale tranzac]iei, sau cele care aplic` fa]` departenerii comerciali condi]ii inegale la presta]ii echiva-lente, producåndu-le astfel un dezavantaj \n con-curen]`.

Acordurile c`rora se aplic` articolul 81, paragraful 1pot totu[i s` beneficieze de o scutire \n baza articolului81, paragraful 3, care prevede c` dispozi]iile paragrafu-lui 1 pot fi declarate inaplicabile oric`rui acord sau ca-tegorii de acorduri \ntre \ntreprinderi, oric`rei deciziisau categorii de decizii ale asocia]iilor de \ntreprinderi [ioric`rei practici concertate sau categorii de practici con-certate, care contribuie la ameliorarea produc]iei saudistribu]ia produselor sau la promovarea progresuluitehnic ori economic, respectånd, de asemenea, unelecondi]ii \n aceast` privin]`.

Dreptul comunitar al concuren]ei este considerat dejurispruden]a Cur]ii ca reprezentånd o ordine public`,ceea ce are importan]` chiar pentru arbitraj.

Astfel, \n cauza Eco Swiss c. Benetton, Curtea a decisc` o jurisdic]ie na]ional` „sesizat` cu o ac]iune \n anu-lare a unei sentin]e arbitrale trebuie s` solu]ioneze oasemenea cerere \n cazul \n care apreciaz` c` aceast`


6

décidé qu’une juridiction nationale «saisie d’une de-mande en annulation d’une sentence arbitrale doit fairedroit à une telle demande lorsqu’elle estime que cettesentence est effectivement contraire à l’article 85 duTraité CE (devenu article 81 CE) dès lors qu’elle doit,selon ses règles de procédure internes, faire droit à unedemande en annulation fondée sur la méconnaissance derègles nationales d’ordre public»7.

Un aspect intéressant se rapporte au problème desavoir si les arbitres ont la possibilité de soulever d’officela question du droit de la concurrence, même si, en lefaisant, ils dépassent l’objet du litige en cause.

La Cour n’a pas répondu à cette question, mais ladoctrine a considéré que les arbitres ont l’obligation desoulever d’office des questions de droit européen de laconcurrence, ayant en vue leur mission de faire tous leursefforts pour résoudre légalement le litige.

Le problème peut être envisagé plus clairement à lalumière de l’article premier du Règlement no 1/2003 quiprévoit que les accords, décisions et pratiques concertées,visés à l’article 81, paragraphe 1er du Traité qui neremplissent pas les conditions de l’article 81, paragraphe3 du Traité sont interdits, sans qu’une décision préalablesoit nécessaire à cet effet, pendant que les accords, déci-sions et pratiques concertées, visés à l’article 81, para-graphe 1er du Traité qui remplissent les conditions del’article 81, paragraphe 3 du Traité ne sont pas interdits,sans qu’une décision préalable soit nécessaire à cet effet.Ainsi, l’exploitation abusive d’une position dominantevisée à l’article 82 du Traité est interdite, sans qu’unedécision préalable soit nécessaire à cet effet.

La doctrine considère que cet énoncé est clair et«l’emporte sur toute règle de droit procédural ou matérielnational qui est incompatible avec lui» et en mêmetemps, qu’il «ne laisse, en d’autres termes, aucune libertéaux tribunaux arbitraux situés dans l’EEE, de ne pas tenircompte du droit européen de la concurrence, ni de l’arti-cle 81, paragraphe 3, que les parties les aient ou non invo-qués»8.

7 Affaire C-126/97 Eco Swiss China Time c. Benetton InternationalNV, 1999 Recueil de jurisprudence I-3055 qui a été commenté dansla doctrine. Voir Maurits Dolmans et Jacob Grierson, L

,arbitrage et

la modernisation du droit communautaire de la concurrence: nouvellesopportunités et nouvelles responsabilités, Bulletin de la Cour interna-tionale de la CCI, vol. 14/No 2 – 2e semestre 2003, p. 48.

8 Voir Maurits Dolmans et Jacob Grierson, op. cit., p. 49 etNote 36.

7 Affaire C-126/97 Eco Swiss China Time c. Benetton International NV,1999 Recueil de jurisprudence I-3055 care a fost comentat` \n doc-trin`. A se vedea Maurits Dolmans et Jacob Grierson, L’arbitrage etla modernisation du droit communautaire de la concurrence: nouvellesopportunités et nouvelles responsabilités, Bulletin de la Cour interna-tionale de la CCI, vol. 14/No 2 – 2e semestre 2003, p. 48.8 A se vedea Maurits Dolmans et Jacob Grierson, op. cit., p. 49 [inota 36.

sentin]` este efectiv contrar` articolului 85 din TratatulCE (devenit articolul 81 CE) dac`, potrivit regulilorsale de procedur` intern`, trebuie s` solu]ioneze o ac-]iune \n anulare fondat` pe nerespectarea regulilor na-]ionale de ordine public`“7.

Un aspect interesant se refer` la problema de a [tidac` arbitrii au posibilitatea de a ridica din oficiu pro-blema dreptului concuren]ei, chiar dac`, f`cånd-o, de-p`[esc obiectul litigiului \n cauz`.

Curtea nu a r`spuns la aceast` chestiune, dar doctri-na a considerat c` arbitrii au obliga]ia de a ridica dinoficiu probleme de drept european al concuren]ei,avånd \n vedere misiunea acestora de a depune toateeforturile pentru a rezolva \n mod legal litigiul.

Problema poate fi abordat` mai clar \n lumina arti-colului \ntåi din Regulamentul nr. 1/2003 care prevedec` acordurile, deciziile [i practicile concertate, men]io-nate la articolul 81 paragraful 1 din Tratat care nu\ndeplinesc condi]iile articolului 81 paragraful 3 dinTratat sunt interzise, f`r` ca o decizie prealabil` s` fienecesar` \n acest scop, \n timp ce acordurile, deciziile [ipracticile concertate, men]ionate la articolul 81, para-graful 1 din Tratat care \ndeplinesc condi]iile articolului81, paragraful 3 din Tratat nu sunt interzise, f`r` ca odecizie prealabil` s` fie necesar` \n acest scop. Astfel,exploatarea abuziv` a unei pozi]ii dominante prev`zut`la articolul 82 din Tratat este interzis`, f`r` ca o decizieprealabil` s` fie necesar` \n acest scop.

Doctrina consider` c` acest enun] este clar [i „arepreeminen]` asupra oric`rei reguli de drept proceduralsau material na]ional care este incompatibil` cu acesta“[i, \n acela[i timp, c` „nu las`, \n al]i termeni, nicio li-bertate tribunalelor arbitrale situate \n EEE (Spa]iulEconomic European), de a nu ]ine seama de dreptuleuropean al concuren]ei, nici de articolul 81 paragraful3, fie c` p`r]ile le-au invocat sau nu“8.

De asemenea, analizånd articolul \ntåi din Regula-mentul nr. 1/2003, doctrina este de p`rere c` articolul81 paragraful 3 din Tratatul CE a devenit direct apli-cabil, ceea ce d` tribunalelor arbitrale dreptul de aexamina acordurile restrictive pe baza acestei dispozi]ii.



9 Voir ibidem, p. 569 Voir ibidem, p. 56.

Aussi, en analysant le texte de l’article premier duRèglement no 1/2003, la doctrine est d’avis que l’article81, paragraphe 3 du Traité CE est devenu directementapplicable, ce qui donne aux tribunaux arbitraux le droitd’examiner les accords restrictifs sur la base de cettedisposition.

Un autre aspect qui a été relevé se rapporte à la chargede la preuve qui fait l’objet de l’article 2 du Règlementno 1/2003 et qui prévoit que dans toutes les procéduresnationales et communautaires d’application des articles81 et 82 du Traité, la charge de la preuve d’une violationde l’article 81, paragraphe 1 ou de l’article 82 du Traitéincombe à la partie ou à l’autorité qui allègue. Mais, enrevanche, il incombe à l’entreprise ou à l’associationd’entreprises qui invoque le bénéfice des dispositions del’article 81, paragraphe 3 du Traité d’apporter la preuveque les conditions de ce paragraphe sont remplies.

Tenant compte que l’arbitrage est une procédureconsensuelle, qui trouve sa justification dans les règlesd’arbitrage crées ou choisies par les parties, on est d’avisque cette réglementation ne s’impose pas aux arbitres et,en conséquence, ils ont le droit de répartir la charge de lapreuve selon leur volonté9.

Le Règlement no 1/2003 prévoit une coopérationétroite entre la Commission et les autorités de concurrencenationales et, à cette fin, il a établi «un réseau desautorités de concurrence» ayant pour objectif une répar-tition efficace des affaires et, en même temps, d’empê-cher ou de réduire dans la mesure du possible la duplica-tion de procédures.

Les articles 11 à 16 prévoient l’échange d’informa-tions, la suspension ou la clôture de la procédure, le Co-mité consultatif, la coopération avec les juridictions na-tionales et l’application uniforme du droit communau-taire de la concurrence, règles importantes mais qui nes’appliquent pas aux tribunaux arbitraux.

4. En guise de conclusion

On a retenu que la Cour de Justice relève une attitudequi peut être qualifiée comme marquant une certaineréserve dans la relation entre l’arbitrage et le droit commu-nautaire, c’est-à-dire, une position restrictive, en dépit dufait que l’article 238 du Traité instituant la Co-mmunauté européenne prévoit que la Cour est compé-tente pour statuer en vertu d’une clause compromissoirecontenue dans un contrat de droit public ou de droit

Un alt aspect care a fost relevat se raporteaz` la sarci-na probei care face obiectul articolului 2 din Regula-mentul nr. 1/2003 [i care prevede c` \n toate proce-durile na]ionale [i comunitare de aplicare a articolelor81 [i 82 din Tratat, sarcina probei unei \nc`lc`ri a arti-colului 81 paragraful 1 sau a articolului 82 din Tratatincumb` p`r]ii sau autorit`]ii care o invoc`. |n schimb,\ns`, incumb` \ntreprinderii sau asocia]iei de \ntre-prinderi care invoc` beneficiul dispozi]iilor articolului81, paragraful 3 din Tratat de a face dovada c` sunt\ndeplinite condi]iile acestui paragraf.

}inånd seama c` arbitrajul este o procedur` consen-sual`, care \[i g`se[te justificarea \n regulile de arbitrajcreate sau alese de p`r]i, se consider` c` aceast` reglemen-tare nu se impune arbitrilor [i, \n consecin]`, ace[tia audreptul s` repartizeze sarcina probei potrivit voin]ei lor9.

Regulamentul nr. 1/2003 prevede o cooperare stråns`\ntre Comisie [i autorit`]ile na]ionale de concuren]`, iar,\n acest scop, a stabilit „o re]ea a autorit`]ilor de con-curen]`“ avånd drept obiectiv o repartizare eficace acauzelor [i, totodat`, s` \mpiedice sau s` reduc` \nm`sura posibilului duplicarea procedurilor.

Articolele 11 la 16 prev`d schimbul de informa]ii,suspendarea sau \nchiderea procedurii, Comitetul con-sultativ, cooperarea cu jurisdic]iile na]ionale [i aplicareauniform` a dreptului comunitar al concuren]ei, reguliimportante, dar care nu se aplic` tribunalelor arbitrale.

4. |n loc de concluzii

A[a cum s-a ar`tat, Curtea de Justi]ie relev` o atitu-dine care poate fi calificat` ca marcånd o anumit` re-zerv` \n rela]ia dintre arbitraj [i dreptul comunitar,respectiv, o pozi]ie restrictiv`, cu toate c` articolul 238din Tratatul instituind Comunitatea European` prevedecompeten]a Cur]ii de Justi]ie pentru a statua, \n bazaunei clauze compromisorii con]inute \ntr-un contractde drept public sau privat \ncheiat de Comunitate saupe seama sa, iar articolul 239 din acela[i Tratat stabile[tecompeten]a Cur]ii de Justi]ie pentru a statua asupraoric`rui diferend \ntre statele membre \n conexitate cuobiectul tratatului dac` acest diferend \i este supus \ntemeiul unui compromis.

Aceast` atitudine este, de altfel, \n concordan]` cupunctul de vedere al negociatorilor Conven]iei de laBruxelles care au \n]eles s` exclud` prin articolul 1 arbi-trajul din cåmpul de aplicare al acestei Conven]ii, pemotiv c` acesta f`cea deja obiectul unor conven]ii inter-


8

privé passé par la Communauté ou pour son compte etque l’article 239 du même Traité précise que la Cour estcompétente pour statuer sur tout différend entre Etatsmembres en connexité avec l’objet du présent traité, si cedifférend lui est soumis en vertu d’un compromis.

Cette attitude est, d’ailleurs, en concordance avec lepoint de vue des négociateurs de la Convention de Bru-xelles qui ont choisi d’exclure par l’article 1 l’arbitrage duchamp d’application de cette Convention, au motif quecelle-ci faisait déjà l’objet de conventions internationalesunifiantes. En conséquence, les règles de compétence for-mulées par la Convention sont inapplicables devant lesarbitres et les sentences ne bénéficient pas de régime dereconnaissance et d’exécution prévu pour les jugements.

En doctrine on a relevé qu’il y a entre l’arbitrage et lestribunaux étatiques différentes sortes de relations: deconcurrence, quand se pose le problème de décider si unlitige donné doit être résolu en arbitrage ou porté devantun juge étatique; de coopération, quand un juge doitordonner certaines mesures liées à une procédure arbi-trale et de complémentarité ayant en vue que les tri-bunaux étatiques ont vocation à se prononcer sur lavalidité des sentences et surtout à les faire exécuter,soulignant qu’en dépit de la dualité des modes de règle-ment, l’objectif doit être toujours de faciliter la solutiondes différends privés internationaux.

On a aussi remarqué que, grâce à l’arbitrage, l’inter-nationalisation du droit privé a fait, quand même, unprogrès en ce qui concerne le contentieux judiciaire enEurope, du fait des Conventions de Bruxelles et deLugano, en dépit du fait que celles-ci, en excluant l’arbi-trage, avaient accentué la séparation des deux modes derèglement des litiges.

Il semble donc possible d’assurer harmonieusement cettecoexistence, parce que «la justice arbitrale est de plus en plusperçue comme accompagnant la justice d’Etat et comme lemode ordinaire de règlement des litiges du commerce inter-national», sa légitimité étant consacrée par des conventionsantérieures même à la Convention de Bruxelles»10. On peutdonc concevoir une certaine harmonie en cette coexistencemais non plus une vraie tendance d’unification, une pré-occupation réelle pour un jus commune, pour un renou-veau du droit commun en cette matière.

10 Voir sur les relations entre l,arbitrage et les tribunaux étatiques

et sur le point de vue présenté, Bernard Audit, L,arbitre, le juge et la

Convention de Bruxelles, in «L,internationalisation du droit. Mélanges

en l’honneur de Yvon Loussouarn», Paris, Dalloz, 1994, p. 15-27, spé-cialement p. 16 et 27.

10 Vezi asupra rela]iilor dintre arbitraj [i tribunalele statale [i asuprapunctului de vedere prezentat, Bernard Audit, L’arbitre, le juge et laConvention de Bruxelles, \n «L’internationalisation du droit. Mélangesen l’honneur de Yvon Loussouarn», Paris, Dalloz, 1994, p. 15-27, \nspecial p. 16 [i 27.

na]ionale unificatoare. |n consecin]`, regulile de com-peten]` formulate de Conven]ie sunt inaplicabile \n fa]aarbitrilor [i sentin]ele nu beneficiaz` de regimul derecunoa[tere [i de executare prev`zut pentru hot`rårileinstan]elor statale.

|n doctrin` s-a relevat c` exist` \ntre arbitraj [i tribu-nalele statale diferite feluri de rela]ii: de concuren]`,cånd se pune problema de a decide dac` un litigiu tre-buie s` fie solu]ionat \n arbitraj sau adus \n fa]a unuijudec`tor statal; de cooperare, cånd un judec`tor ordo-n` anumite m`suri legate de o procedur` arbitral` [i decomplementaritate avånd \n vedere c` tribunalelestatale au voca]ia s` se pronun]e asupra validit`]ii sen-tin]elor [i mai ales s` le pun` \n executare, subliniin-du-se c` \n ciuda dualit`]ii modalit`]ilor de regle-mentare, obiectivul trebuie s` fie totdeauna acela de afacilita solu]ionarea diferendelor private interna]ionale.

S-a remarcat totodat` c`, datorit` arbitrajului, inter-na]ionalizarea dreptului privat a f`cut, totu[i, un pro-gres \n ceea ce prive[te contenciosul judiciar \n Europa,datorit` Conven]iilor de la Bruxelles [i Lugano, \n ciudafaptului c` aceste Conven]ii, excluzånd arbitrajul, aumarcat separarea celor dou` modalit`]i de reglementarea litigiilor.

Pare deci posibil s` se asigure \n mod armoniosaceast` coexisten]`, \ntrucåt „justi]ia arbitral` este din ce\n ce mai mult perceput` ca \nso]ind justi]ia de stat [i camodalitate ordinar` de solu]ionare a litigiilor de comer]interna]ional“, legitimitatea sa fiind consacrat` de con-ven]ii anterioare chiar Conven]iei de la Bruxelles10.

Se poate deci concepe o anumit` armonie \n aceast`coexisten]`, dar nu [i o adev`rat` tendin]` de unificare,o preocupare real` pentru un jus commune, pentru ore\nnoire a dreptului comun \n aceast` materie.

Dreptul privat european exprim` totu[i un pozi-tivism juridic care pare s` releve elemente ale unui dreptinterna]ional privat comun, avånd \n vedere Conven]iade la Bruxelles din 1968 privind competen]a judiciar` [iexecutarea hot`rårilor \n materie civil` [i comercial` [iConven]ia de la Roma din 1980 asupra legii aplicabileobliga]iilor contractuale, ca [i jurispruden]a Cur]ii deJusti]ie de la Luxembourg. Dar se eviden]iaz` [i lipsa deautonomie fa]` de drepturile na]ionale precum [i\ndoielile privind raporturile dintre ordinile juridice



11 Bruno Oppetit, Droit commun et droit européen, in«L,internationalisation du droit. Mélanges en l

,honneur de Yvon

Loussouarn», Paris, Dalloz, 1994, p. 317, auteur qui relève le rôle dela doctrine et de l’enseignement juridique universitaire dans la créa-tion de l

,unité juridique de l

,Europe.

12 F. Rigaux, La protection de la vie privée en Europe, in «Le droitcommun de l

,Europe et l

,avenir de l

,enseignement juridique», Kluwer,

1992, sous la direction de B. De Witte et C. Forder.13 Journal officiel de l

,Union européenne C. 306/1 du 17.12.2007.

11 Bruno Oppetit, Droit commun et droit européen, \n «L’inter-nationalisation du droit. Mélanges en l’honneur de Yvon Loussouarn»,Paris, Dalloz, 1994, p. 317, autor care relev` rolul doctrinei [i al\nv`]`måntului juridic universitar \n crearea unit`]ii juridice aEuropei.12 F. Rigaux, La protection de la vie privée en Europe, \n «Le droit com-mun de l’Europe et l’avenir de l’enseignement juridique», Kluwer,1992, sous la direction de B. De Witte et C. Forder.13 Journal officiel de l’Union européenne C. 306/1 din 17.12.2007.

Le droit privé européen exprime quand même un po-sitivisme juridique qui semble relever des éléments d’undroit international privé commun, ayant en vue la Con-vention de Bruxelles de 1968 sur la compétence judici-aire et l’exécution des décisions enmatière civile et commercialeet la Convention de Rome de 1980 sur la loi applicableaux obligations contractuelles, ainsi que la jurisprudencede la Cour de Justice de Luxembourg. Mais on relèveaussi le manque d’autonomie à l’égard des droitsnationaux et les doutes en ce qui concerne les rapportsentre les ordres juridiques nationaux et l’ordre juridiquecommunautaire, au moins sur le point de savoir auqueld’entre eux il appartenait, en dernière analyse, d’imposerune définition commune, comme par exemple à proposde la notion d’ordre public11.

On cite en ce sens les mots de François Rigaux quiprécisent que «le fond conceptuel commun aux ordresjuridiques européens contient de notions générales quine se laissent déterminer qu’en fonction de valeurs commu-nautaires qui ne sont pas celles de l’Europe considéréecomme un espace culturel uniforme mais font nécessaire-ment référence à des collectivités particulières, parfoismême diverses à l’intérieur de chaque Etat, qui obéissentà des règles de conduite qui leur sont propres et qui con-courent à déterminer la signification de concepts fonda-mentaux, comme la morale, les bonnes moeurs, l’ordrepublic, la protection de la vie privée ou la loyauté ducommerce»12.

Le Traité instituant une Constitution pour l’Europeet, ultérieurement, le Traité de Lisbonne modifiant leTraité sur l’Union européenne et le Traité instituant laCommunauté Européenne13, signé le 13 décembre 2007,n’ont pas apporté des précisions en cette matière, la sépa-ration des deux modes de règlement des litiges soulevantencore de nombreux problèmes. Le rôle de préciser lesnotions d’ordre public – voir de l’ordre public de droitinternational privé et de l’ordre public communautaire –revient toujours à la doctrine et à la jurisprudence.

na]ionale [i ordinea juridic` comunitar`, cel pu]inasupra problemei de a [ti c`reia dintre aceste ordinirevine, \n ultim` analiz`, s` impun` o defini]ie comun`,a[a cum este de exemplu \n leg`tur` cu no]iunea deordine public`11.

|n acest sens pot fi citate cuvintele lui François Ri-gaux care precizeaz` c` «fondul conceptual comun ordi-nilor juridice europene con]ine no]iuni generale care nuse las` determinate decåt \n func]ie de valorile comu-nitare care nu sunt cele ale Europei considerate ca unspa]iu cultural uniform, dar fac \n mod necesar refe-rin]` la colectivit`]i particulare, adesea chiar diferite \ninteriorul fiec`rui stat, care ascult` de reguli de condu-it` care le sunt proprii [i care concureaz` s` determinesemnifica]ia conceptelor fundamentale, ca morala, bu-nele moravuri, ordinea public`, protec]ia vie]ii privatesau loialitatea comer]ului»12.

Tratatul instituind o Constitu]ie pentru Europa, iar,ulterior, Tratatul de la Lisabona modificånd Tratatulasupra Uniunii Europene [i Tratatul instituind Comu-nitatea European`13, semnat la 13 decembrie 2007, nuau adus preciz`ri \n aceast` materie, separarea celordou` modalit`]i de reglementare a litigiilor ridicånd\nc` numeroase probleme.

Rolul de a preciza no]iunile de ordine public` – res-pectiv de ordine public` de drept interna]ional privat [ide ordine public` comunitar` – revine tot doctrinei [ijurispruden]ei.


10

ABSTRACT

The Finnish Arbitration Act is based on the same basicprinciples and is to a large extent compatible with theUNCITRAL Model Law, apart from the fact that theFinnish Arbitration Act applies to both domestic and inter-national arbitration. The legal framework andpraxis on arbitration in Finland can be characterised asarbitration friendly. The legislation and its application ismodern and flexible, providing for proceedings that arepragmatic and focused on accommodating the needs andwill of the parties in dispute. Arbitration proceedings arewell respected and supported by the courts and the groundsfor refusing enforcement are interpreted narrowly.

1. Introduction

Situated in the north-eastern corner of the EuropeanUnion, Finland has a reputation for having a non-corrupt and highly competitive economy. The state courtsenjoy wide-ranging trust and dispute resolution throughstate courts has traditionally been a viable mechanism alsofor commercial disputes, despite sometimes lengthy pro-ceedings. However, Finland has also long had a favourabletake on arbitration, which continues to increase its popu-larity as the opted method of resolving especially businessdisputes. Arbitration is perceived as a fast, efficient andcompetent dispute resolution mechanism. In internationalundertakings in particular, the cross-border enforceabilityof arbitral awards is naturally a strong factor speaking infavour of arbitration over state courts. The Finnish legisla-tion governing arbitration is modern and provides a frame-

An outlook into arbitrationin Finland

Petra KiurunenCounsel

Hannes Snellman Law FirmFinland

Peik Mäkeläavocat

Societatea de avoca]i Hannes SnellmanFinlanda

Peik MäkeläCounsel

Hannes Snellman Law FirmFinlanda

Petra Kiurunenavocat

Societatea de avoca]i Hannes SnellmanFinlanda

Un punct de vedere cu privirela arbitrajul din Finlanda

Rezumat

Reglementarea finlandez` a arbitrajului se \ntemeiaz`pe cåteva principii generale [i este, \n propor]ie covår[itoare,compatibil` cu LEGEAMODEL UNCITRAL, \n afar` defaptul c` reglementarea finlandez` se aplic` atåt arbitraju-lui intern, cåt [i arbitrajului interna]ional. Cadrul norma-tiv [i jurispruden]a din materia arbitrajului pot fi caracte-rizate ca fiind prietenoase. Aplicarea legisla]iei este mo-dern`, flexibil` [i furnizeaz` proceduri pragmatice a c`rorfinalitate este de a armoniza nevoile [i voin]a p`r]ilor liti-gante. Procedurile arbitrale sunt cunoscute [i sprijinite deinstan]ele statale, iar motivele de refuz a \ncuviin]`rii exe-cut`rii silite a sentin]elor arbitrale sunt interpretate flexibil.

1. Introducere

Situat` \n nord-estul Uniunii Europene, Finlandaare reputa]ia de a avea o economie necorupt` [i cu un\nalt nivel de competitivitate. Instan]ele statale se bu-cur` de o \ncredere considerabil`, iar solu]ionarea dis-putelor prin mecanismele justi]iei statale a fost consi-derat`, \n mod tradi]ional, viabil` \n pofida lentoriiprocedurii manifestate nu de pu]ine ori. Cu toate aces-tea, Finlanda a luat o op]iune serioas` [i \ndelungat` \nfavoarea arbitrajului a c`rui popularitate continu` s`creasc` din perspectiva metodelor alternative de solu-]ionare a disputelor din domeniul afacerilor. Arbitrajuleste perceput ca o metod` rapid`, eficient` [i potrivit`de solu]ionare a disputelor. |n contextul interna]ional,\n mod special, caracterul executoriu transna]ional alsentin]elor arbitrale este, \n mod natural, un argument



work for proceedings that are in general characterised bypragmatism and flexibility and focused on accommoda-ting the needs and will of the parties in dispute.Arbitration proceedings are well respected and supportedby the courts. Finnish courts also look favourably uponenforcing both domestic and international awards and thegrounds for refusing enforcement are interpreted narrowly.Arbitration in Finland may thus provide a good alternativenot only for disputes with a Finnish connection but alsofor international disputes, where the parties are looking fora neutral and arbitration friendly place of arbitration. Thispresent article aims to give a brief introduction of thesalient features of arbitration in Finland.1

2. The legal framework

The Finnish arbitration Act (967/1992, as amen-ded) (the „Act“) came into force on 1 December 1992and while not being identical to the UNCITRALModel Law (the „Model Law“), it is based on the samebasic principles. Hence, the Act is to a large extent com-patible with the Model Law, apart from the fact that theAct applies to both domestic and international arbitra-tion. The Act is divided into two parts. The first partgoverns arbitration proceedings having their seat inFinland (whether domestic or international) whilst thesecond part deals with the effects in Finland of an arbi-tration agreement in case of arbitration abroad, as wellas the recognition and enforcement of foreign arbitralawards. Like the Model Law, the Act is based on theprinciple of territoriality. As noted above, the Act isdesigned to provide for flexibility and thus there areonly a few mandatory procedural provisions in the Actfrom which the parties may not derogate. The mostimportant ones include section 22 (the arbitral tribunalshall give the parties a sufficient opportunity to presenttheir case), section 27(2) (the arbitral tribunal is notentitled to impose any penalty or use other means ofconstraint, or to administer oaths or equivalentaffirmations), and sections 40 and 41 (concerningnullity and setting aside of arbitral awards).

3. The arbitration agreement

3.1. GeneralThe main provisions concerning arbitration agree-

1 This paper is not designed to provide legal advice or legal opi-nion on any matters discussed. Appropriate legal services should besought for specific circumstances and before any action is taken.

1 Acest studiu nu furnizeaz` niciun serviciu juridic [i nicio opinielegal` cu privire la aspectele prezentate. Mijloacele juridice potrivitetrebuie identificate cu privire la fiecare problem` \n parte [i \naintede \nceperea procesului.

puternic al promov`rii arbitrajului \n detrimentulinstan]elor statale. Legisla]ia finlandez` din materiaarbitrajului este modern` [i stabile[te un cadru legal alprocedurii caracterizat prin pragmatism [i flexibilitate [icare se concentreaz` pe armonizarea nevoilor [i dorin-]elor p`r]ilor litigante. Procedurile arbitrale sunt cunos-cute [i sprijinite de instan]ele statale. De asemenea,instan]ele statale finlandeze sunt favorabile execut`riisentin]elor arbitrale interne [i interna]ionale, iar moti-vele de refuz al \ncuviin]`rii execut`rii silite a acestorasunt interpretate flexibil. Arbitrajul din Finlanda furni-zeaz` o alternativ` viabil` nu numai litigiilor f`r` ele-ment de extraneitate, ci [i litigiilor interna]ionale \n carep`r]ile caut` un loc neutru [i prietenos pentru solu-]ionarea acestora.

|n prezentul studiu este efectuat` o scurt` prezentarea tr`s`turilor caracteristice ale arbitrajului din Finlanda1.

2. Cadrul legal

Reglementarea finlandez` a arbitrajului (Legeanr. 967/1992, astfel cum a fost modificat`, denumit` \ncontinuarea „Legea“) a intrat \n vigoare la data de1 decembrie 2002 [i, de[i nu este identic cu LEGEAMODEL UNCITRAL (denumit` \n continuare „LE-GEA MODEL“), are drept fundament acelea[i prin-cipii. Drept urmare, Legea este, \n mare m`sur`, com-patibil` cu LEGEA MODEL, \n afar` de faptul c` seaplic` atåt arbitrajului intern, cåt [i arbitrajului inter-na]ional. Legea este structurat` \n dou` p`r]i. Primaparte reglementeaz` procedurile arbitrale dac` locularbitrajului este \n Finlanda (atåt ipoteza arbitrajuluiintern, cåt [i ipoteza arbitrajului interna]ional), iar ceade-a doua parte stabile[te efectele conven]iei arbitrale \nipoteza arbitrajului din strìn`tate, respectiv se refer` larecunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne.Similar LEGII MODEL, Legea are drept fundamentprincipiul teritorialit`]ii. A[a cum s-a men]ionat maisus, Legea promoveaz` flexibilitatea [i, de aceea, exist`doar cåteva prevederi de la care p`r]ile nu pot deroga.Cele mai importante dintre acestea sunt sec]iunea22 (tribunalul arbitral d` posibilitatea p`r]ilor s`-[iexpun` punctul de vedere), sec]iunea 27 alin. 2 (tri-bunalul arbitral nu are dreptul s` impun` penalit`]i, sùtilizeze orice alte mijloace de constrångere sau s`


12

ments are contained in Section 2 and 6 of theAct. Finnish law does not make any distinctionbetween a submission and an arbitration clause.2 Anarbitration agreement may thus concern an existing dis-pute as well as future disputes. Where futuredisputes are referred to arbitration they should arise„from a particular legal relationship specified in theagreement“. A reference for example to „any disputearising out of or relating to this contract“ fulfils therequirement whereas a reference to „any dispute arisingbetween us“ without any limitation to a specifiedrelationship is deemed invalid. An arbitration clause isconsidered independent of the agreement containingthe clause i.e. the doctrine of separability is recognised.Thus, the validity and existence of an arbitration clauseis determined separately from the main contract andthe invalidity of a contract containing an arbitrationclause does not entail the invalidity of the arbitrationclause itself. An arbitration agreement also survives theexpiration of the main contract.

The separability doctrine is in principle acceptedeven if it is alleged that the main contract is non-existent. However, in case the main contract cannot besaid to have come into being at all, the non-existencemust in most cases be deemed to extend to the arbitra-tion clause as well. If a party disputes the jurisdiction ofthe arbitral tribunal, it is for the arbitral tribunal todecide on its own jurisdiction (competence-competence). However, this does not prevent a partyfrom requesting a court of law to rule on the matter.Even then, the arbitral tribunal has nevertheless theright to continue the arbitration proceedings and evenrender a final arbitral award pending the determinationby the court on the jurisdiction of the arbitral tribunal.

There are no specific restrictions with respect to whohas the capacity to conclude an arbitration agreement.Thus all persons (whether physical or legal) who havethe capacity to conclude a contract or agreement con-cerning the subject matter of the arbitration agreementhave the capacity to enter into an arbitration agreement.The state or state agencies may also resort to arbitrationunder the same conditions that are applicable to privateparties. A valid arbitration agreement excludes the juris-

2 Finnish law recognises, however, the distinction between asubmission and arbitration clauses as far as consumer contracts andcertain transport contracts are concerned. An arbitration clause inthose contracts is either invalid or cannot be invoked against theeaker party, but a submission agreement may be validly concludedonce the dispute has arisen.

2 Cu toate acestea, dreptul finlandez cunoa[te distinc]ia \ntrecompromis [i clauz` compromisorie \n materia contractelor\ncheiate cu consumatorii, precum [i \n materia anumitor contractede transport. Clauza compromisorie din aceste contracte este fienevalid`, fie nu poate fi opus` p`r]ii mai slabe, dar un compromispoate fi \ncheiat, \n mod valid, odat` ce litigiul a survenit.

asculte p`r]ile cu prestare de jur`månt) [i sec]iunile 40,41 (se refer` la nulitatea [i ac]iunea \n anulare a sentin-]elor arbitrale).

3. Conven]ia arbitral`

3.1. Generalit`]iPrincipalele dispozi]ii referitoare la conven]iile arbi-

trale sunt con]inute de sec]iunile 2 [i 6 din Lege.Dreptul finlandez nu cunoa[te distinc]ia \ntre compro-mis [i clauz` compromisorie2. O clauz` compromisoriese poate referi atåt la un litigiu existent, cåt [i la unlitigiu viitor. Cånd litigiile viitoare sunt deferite arbitra-jului, acestea trebuie s` rezulte „dintr-o raport juridicconcret men]ionat \n contract“. De exemplu, men-]iunea „litigiul decurgånd din sau \n leg`tur` cu acestcontract“ \ndepline[te aceast` cerin]`, spre deosebire demen]iunea „orice litigiu intervenit \ntre noi“ f`r` a sereferi la un raport juridic concret nu \ndepline[terespectiva cerin]`. O clauz` compromisorie este consi-derat` autonom` fa]` de contractul ce o con]ine, astfelfiind recunoscut` teoria autonomiei clauzei compro-misorii. Astfel, validitatea [i existen]a clauzei compro-misorii sunt analizate separat de contractul principal,iar invaliditatea acestuia din urm` con]inånd o clauz`compromisorie nu determin` invaliditatea clauzei com-promisorii \ns`[i. Clauza compromisorie supravie]uie[-te \ncet`rii contractului principal.

Teoria autonomiei clauzei compromisorii este accep-tat` la nivel principial chiar dac` se pretinde c` nu exist`contractul principal. Cu toate acestea, \n ipoteza \n carenu se poate sus]ine c` principalul contract \nc` nu a luatfiin]`, aceast` non-existen]` este extins` la clauza com-promisorie \ns`[i. Dac` o parte invoc` necompeten]aunui tribunal arbitral, acesta din urm` trebuie s` statu-eze asupra propriei competen]e (competen]`-compe-ten]`). Totu[i, niciunei p`r]i nu \i este interzis s` seadreseze unei instan]e statale pentru a decide cu privirela acest aspect. Cu toate acestea, tribunalul arbitralpoate continua procedura [i poate pronun]a o sentin]`pån` la stabilirea competen]ei sale de c`tre instan]astatal`.



3 Whether such reference has been made in manner that is suffi-cient to make the arbitration clause part of the contract, is howeveranother question and relates to the more general question when a re-ference to general conditions is enough to make the general conditionsor a specific clause contained therein part of the individual contract.

4 The issue of arbitrability has been considered by the FinnishSupreme Court in its judgment KKO: 2003:45, in which theSupreme Court held that a claim based on a provision in the articles

3 Dac` aceast` men]iune a fost f`cut` \n a[a fel \ncåt clauza com-promisorie devine o component` a contractului, suntem \n prezen]aunei probleme mai generale ce determin` ca men]iunea la condi]iilegenerale s` fie suficient` pentru a considera clauza compromisorie saurespectivele condi]ii generale ca fiind o component` a contractului.

diction of the courts of law and constitutes a bar tocourt proceedings. A party must, however, invoke thearbitration agreement before it responds to the merits ofthe case. Thus, a party may claim lack of jurisdiction ofthe court at the latest when it submits its first statementon the substance of the dispute. The courts are notallowed to decline jurisdiction ex officio because of thearbitration agreement. If, on the other hand, the arbi-tration agreement has been invoked in time, the courthas no discretionary power in the matter; it must referto case to arbitration if the arbitration agreement isvalid, in force, and applicable to the matter in dispute.

In some cases, a party may loose his right to invokethe arbitration agreement entitling the other party tobring his action before a state court. This might be thecase, if a party has i) disputed a request for arbitrationby the other party and thus refused to refer the subject-matter to arbitration ii) failed to appoint his arbitratorin time or iii) failed to make his share of the depositrequested as advance or security for the fees andexpenses of the arbitral tribunal.

3.2. The form of arbitration agreementsAn arbitration agreement must be in writing. This

formal requirement is not only a matter of proof, butrather a precondition for the validity of the arbitrationagreement. The requirement of a written form is fulfilledif an arbitration agreement is contained in a documentsigned by the parties or in an exchange of letters,telegrams or telexes or other such documents.The arbitration agreement is in writing also when it iscontained in other electronic messages which provide arecord of the agreement, or in an exchange of statementsof claim and defence in which the existence of anagreement is alleged by one party and not denied by theother. A reference to general conditions, which containan arbitration clause, also satisfies the form requirement.3

3.3. ArbitrabilityAny dispute which the parties can legally settle by an

agreement without any involvement of a court or anyother public authority can be referred to arbitration.4

Nu exist` nicio restric]ie special` cu privire la capa-citatea de a \ncheia o conven]ie arbitral`. Drept urmare,orice persoan` ce are capacitatea de a \ncheia un con-tract are [i capacitatea de a \ncheia o conven]ie arbitral`.Statul sau entit`]ile statale pot recurge la arbitraj \n ace-lea[i condi]ii ce sunt aplicabile particularilor. O con-ven]ie arbitral` valid` exclude jurisdic]ia instan]elorstatale [i constituie un impediment al desf`[ur`rii pro-cedurilor statale. O parte trebuie s` invoce clauze com-promisorii anterior intr`rii \n fondul litigiului. A[adar,o parte poate invoca excep]ia de necompeten]` cel maitårziu la prima zi de \nf`]i[are. Instan]ele statale nu potinvoca din oficiu excep]ia de necompeten]`. Dac`, pede alt` parte, a fost invocat` \n termen util clauza com-promisorie, instan]a statal` nu are nicio competen]` \nacest sens, dar este obligat` s` se desesizeze dac` respec-tiva clauz` exist`, este valid` [i este aplicabil` obiectuluilitigiului.

|n anumite situa]ii, o parte poate pierde dreptul de ase prevala de clauza compromisorie, aspect ce permireceleilalte p`]i s` se adreseze instan]ei statale. Asemeneasitua]ii sunt, de exemplu, acelea \n care i) o parte a sesi-zat instan]a arbitral`, dar cealalt` parte a refuzat arbi-trajul, ii) o parte nu a nominalizat \n termen util arbi-trul, iii) o parte nu [i-a pl`tit partea din taxele [i chel-tuileile arbitrale sau nu a garantat respectiva plat`.

3.2. Forma conven]iilor arbitraleConven]ia arbitral` are, \n mod obligatoriu, forma

scris`. Respectiva form` scris` nu este cerut` ad proba-tionem, ci ad validitatem. Cerin]a formei scrise este\ndeplinit` dac` respectiva conven]ie arbitral` este con]i-nut` \ntr-un document semnat de p`r]i sau \ntr-unschimb de scrisori, telegrame sau telexuri sau \n alte ase-menea documente. Cerin]a formei scrise este \ndeplinit`[i atunci cånd clauza compromisorie este men]ionat`\ntr-un mesaj electronic ce reproduce contractul, dar [iatunci cånd, o dat` comunicate cererea de arbitrare [i\ntåmpinarea, una din p`r]i invoc` existen]a conven]ieiarbitrale, iar cealalt` parte nu o contest`. Satisfacecondi]ia formei scrise [i men]iunea referitoare lacondi]iile generale ce con]in o clauz` compromisorie3.


14

This principle applies also for example to IP –,antitrust –, securities transactions – and intra-company –related disputes. For example, the arbitrators have thepower to decide the legal implications as between the par-ties of any applicable competition rules. On the otherhand, questions on the validity of the granting, rectifica-tion, or annulment of IP rights are excluded from thedomain of arbitration. Correspondingly, matters con-cerning, for example, the status or legal capacity of natu-ral persons, divorce, adoption, or custody of childrencannot be submitted to arbitration.

4. The arbitral tribunal

4.1. Appointment and qualifications of arbitratorsSection 7 of the Act provides for a three member

arbitral tribunal, unless the parties have agreed other-wise. The parties may agree on any number of arbitra-tors they find appropriate, albeit in practice the choiceis usually made between a three member tribunal and asole arbitrator. If there is to be more than one arbitratorand the parties have not agreed on the arbitrators or onthe mode of their appointment, each party shallappoint the same number of arbitrators. The arbitratorsthereby appointed shall then appoint one more arbitra-tor to act as the chairman, unless the parties have agreedthat the dispute shall be decided by the arbitrators theyhave appointed. If a party (or someone else who shallappoint an arbitrator) has not within 30 days of receiptof a notice for arbitration made the appointment andinformed the other party thereof in writing, or if thearbitrators appointed by the parties have failed withinthe same time from their appointment to agree on thechairman, such omitted appointment is made by thecourt upon request of a party. Similarly, if the dispute isto be decided by a sole arbitrator and the parties havenot been able to agree on the arbitrator within 30 daysof the date when a party received from the other partythe notice for arbitration, any party may request the

of association of a company, which stipulated that all disputesbetween the company and a shareholder were to be referred to arbi-tration, also covered a dispute between two minority shareholdersand the company, whereby the shareholders claimed that the com-pany should be placed into liquidation. By this decision, theSupreme Court confirmed that arbitrability is approached in a fairlyliberal fashion in Finland. The decision further confirmed that thedecisive test when determining whether a matter in dispute can orcannot be arbitrated under Finnish law, revolves around whether theoutcome sought can be obtained without a mandatory involvementof a court or another public authority.

4 Curtea Suprem` finlandez` s-a referit la problema arbitrabilit`]ii\n hot`rårea KKO 2003:45. Astfel, instan]a suprem` a apreciat c`prevederea din actul constitutiv al unei companii ce stabile[te c` toatedisputele dintre companie [i ac]ionari vor fi solu]ionate prin arbitraj\nglobeaz` [i litigiile dintre ac]ionarii minoritari [i companie chiardac` ac]ionarii sus]in c` respectiva companie a intrat \n lichidare. Prinaceast` hot`råre, Curtea Suprem` a demonstrat c` \n Finlanda arbitra-bilitatea este tratat` \ntr-o manier` liberal`. Mai mult decåt atåt,respectiva hot`råre stabile[te c` ceea ce este decisiv \n stabilirea arbi-trabilit`]ii unui litigiu este dac` disputa poate fi solu]ionat` f`r` inter-ven]ia instan]ei statale sau a unei alte autorit`]i publice.

3.3. ArbitrabilitateaOrice litigiu poate fi solu]ionat pe calea arbitrajului,

astfel \ncåt s` fie exclus` orice implicare a instan]ei statalesau a oric`rei alte autorit`]i publice4. Astfel, sunt arbitra-bile litigiile din materia antitrust, a garan]iilor [i com-paniilor. De exemplu, sunt arbitrabile litigiile din mate-ria dreptului concuren]ei. Pe de alt` parte, chestiunilereferitoare la stabilirea, modificarea sau anularea unordrepturi nu sunt arbitrabile. |n mod corespunz`tor,chestiunile referitoare la starea civil` a persoanei fizice, lacapacitatea persoanelor juridice, divor], adop]ie sau \n-credin]area minorilor nu sunt arbitrabile.

4. Tribunalul arbitral

4.1. Numirea [i competen]ele arbitrilorPotrivit Sec]iunii a 7-a din Lege, tribunalul arbitral

este format din trei membri, \n afar` de cazul \n carep`r]ile stabilesc altfel. P`r]ile pot stabili num`rul arbi-trilor pe care \l consider` potrivit, de[i \n practic` aces-tea opteaz` fie pentru complet format din trei arbitri,fie pentru un arbitru unic. Dac` se \ntåmpl` s` fie maimult decåt un arbitru sau p`r]ile nu au stabilit num`rularbitrilor sau modalitatea de numire, fiecare parte vadesemna acela[i num`r de arbitri. Arbitrii vor alege unsupraarbitru, afar` de cazul \n care p`r]ile au stabilit c`litigiul va fi solu]ionat numai de arbitrii nominaliza]i.Dac` o parte (sau oricine altcineva ce va nominaliza unarbitru) nu a nominalizat arbitrul [i nu a informat pecealalt` parte \n scris cu privire la aceasta \n termen de30 de zile de la primirea cererii de arbitrare sau dac`arbitrii desemna]i de p`r]i nu au procedat \n acela[i ter-men de 30 de zile la alegerea supraarbitrului, se va pro-ceda la respectivele nominaliz`ri de c`tre instan]astatal`. |n mod similar, dac` p`r]ile au stabilit ca litigiuls` fie solu]ionat de un arbitru unic, dar nu au nomina-lizat arbitrul \n termen de 30 de zile de la primireacererii de arbitrare, oricare dintre p`r]i poate solicitainstan]ei statale s` procedeze la nominalizarea arbitrului



court to appoint the arbitrator. Anyone who has fulllegal capacity may act as an arbitrator in Finland,including persons who are not Finnish citizens.

No legal training or experience is required, unlessthe parties in dispute have agreed otherwise. In practicearbitrators are usually lawyers. The Act explicitly pro-vides that an arbitrator must be both independent andimpartial. An arbitrator is required to be directly inde-pendent from all parties, i.e. not only from the nomi-nating party. The notion of independence is notdefined in the Act. The most obvious case of depen-dence may be assumed where the arbitrator has a directprofessional, financial or similar relationship with aparty and/or a financial interest in the outcome of thearbitration. The independence of an arbitrator may ofcourse be also violated in cases of indirect relationshipsbetween arbitrator(s) and third person(s).

A person who is approached for the purposes ofbeing appointed arbitrator is accordingly under a dutyto immediately disclose any circumstances likely to giverise to justifiable doubts as to his or her independenceor impartiality, unless he or she refuses the appoint-ment. A person who has been appointed arbitrator isfurther subject to a continuing obligation throughoutthe arbitral proceedings without delay to disclose allsuch relevant circumstances that he or she may becomeaware of, but of which the parties have not previouslybeen informed that may affect his or her independenceor impartiality. There are no provisions in the Actregarding liability of arbitrators.

The Supreme Court of Finland held in its decision2005:14 that an arbitrator does not enjoy total immu-nity, but emphasized that in order to safeguard the inde-pendence of arbitrators and to prevent undue pressurefrom parties, an arbitrator can be found liable for dam-ages only in exceptional circumstances. The SupremeCourt also noted that the relationship between the par-ties and the arbitrators is comparable to a contractualrelationship and that the question of liability shouldtherefore be determined pursuant to the rules applica-ble to contractual liability.

4.2. Challenging and removing an arbitratorAn arbitrator may be challenged by a party, if he or she

would have been disqualified to handle the matter as ajudge, or if the circumstances exist that give rise to justifi-able doubts as to his or her impartiality or independence.

In case the parties have not elected a procedure forchallenging an arbitrator, a party shall present its objec-tions, together with a statement of the reasons for the

unic. Orice persoan` ce are capacitate de exerci]iu poatefi arbitru \n Finlanda, chiar dac` este sau nu estecet`]ean finlandez.

Nu este necesar` nicio specializare sau experien]` aarbitrilor, \n afar` de cazul \n care p`r]ile au stabilit alt-fel. De obicei, arbitrii sunt avoca]i. Legea stabile[te \nmod expres c` arbitrul trebuie s` fie independent [iimpar]ial. Arbitrul trebuie s` fie independent fa]` detoate p`r]ile, nu numai fa]` de partea care l-a numit.No]iunea de independen]` nu este definit` de lege. Celmai clar caz de lips` de independen]` este \n situa]ia \ncare arbitrul are un interes direct profesional, financiarcu una dintre p`r]i sau \[i satisface un interes financiarca urmare a pronun]`rii sentin]ei arbitrale. Indepen-den]a unui arbitru este [tirbit` dac` exist` o leg`tur`mediat` \ntre arbitru [i o ter]` persoan`.

Dac` pentru anumite considerente o persoan` estepe cale de a fi nominalizat` arbitru are obliga]ia de aface cunoscut` orice circumstan]` ce ar crea \ndoieli cuprivire la independen]a sau impar]ialitatea sa \n afar` decazul \n care refuz` nominalizarea. Ulterior nomina-liz`rii ca arbitru, persoana respectiv` are, de asemenea,obliga]ia de a aduce la cuno[tin]a p`r]ilor orice circum-stan]` din cele men]ionate mai sus dac` le cunoa[te [ipe care p`r]ile nu le cunosc. Nu exist` nicio dispozi]ie\n Lege cu privire la r`spunderea arbitrilor.

Curtea Suprem` a Finlandei a statuat prin decizia2005:14 c` un arbitru nu se bucur` de total` imunitate,dar a subliniat c` pentru a garanta independen]a arbi-trilor [i pentru a preveni orice presiune exercitat` dep`r]i arbitrul poate r`spunde \n cazuri excep]ionalepentru prejudiciile produse. De asemenea, Curtea Su-prem` a subliniat c` raportul dintre p`r]i [i arbitri arenatura contractual`, problema r`spunderii urmånd a fistabilit` potrivit principiilor r`spunderii contractuale.

4.2. Recuzarea [i \nlocuirea unui arbitruUn arbitru poate fi recuzat dac` nu are calificarea

necesar` de a solu]iona litigiul sau dac` exist` \ndoielicu privire la independen]a [i impar]ialitatea sa.

Dac` p`r]ile nu au stabilit procedura recuz`rii arbi-trului, o parte va prezenta, motivat, punctul de vederetribunalului arbitral \n termen de 15 zile de la consti-tuirea acestuia [i din momentul \n care a cunoscutmotivele recuz`rii. Tribunalul arbitral (inclusiv arbitrulrecuzat) este competent s` solu]ioneze cererea de recu-


16

challenge, to the arbitral tribunal in writing within15 days from becoming aware of the constitution of thearbitral tribunal and of the circumstances on the basisof which the challenge is made. The tribunal (includingthe challenged arbitrator) has the competence and mustdecide on the challenge, unless the arbitrator concerneddecides to withdraw or both parties agree to the challenge.If the tribunal accepts the challenge, their decision isfinal. A decision in which the challenge is wrongfullyrejected constitutes a ground for setting aside theaward, and the decision can only be challenged after thetribunal has rendered its award. An arbitrator may alsobe removed by an agreement between the parties. Ifrequested by a party, the relevant District Court shallaccording to the Act remove an arbitrator if it finds thatthe arbitrator is unable to perform his or her functionsin an adequate manner or without cause delays thearbitration. If an arbitrator is removed, a substitutearbitrator shall be appointed. If the substitute arbitratordies, resigns or is removed, the court shall appointa new substitute arbitrator upon request of eitherparty.

5. The arbitration proceedings

5.1. Place of arbitrationThe parties are free to agree on the seat of arbitra-

tion. In the absence of such agreement, the place ofarbitration is determined by the arbitral tribunal. TheAct does not presuppose any legal or substantive con-tact between the case submitted to arbitration and theseat of arbitration in question. However, sections 2-50of the Act only apply to arbitration meant to take placein Finland. Irrespective of the determination of the seatof the arbitration, the arbitral tribunal may, however,hear parties, witnesses and/or experts and/or makeinspections also at other locations than that of the placeof arbitration, including outside of Finland.

5.2. Conduct of the proceedingsIn accordance with the principle of party autonomy,

the parties are generally free to decide on the manner theproceedings are conducted. Failing such agreement, thedecisions are made by the arbitral tribunal. The Act con-tains only a few mandatory procedural provisions, themost important including Sections 22 and 27(2). Section22 provides that the arbitral tribunal shall give the partiesa sufficient opportunity to present their case. Violation ofSection 22 may, upon request of one of the parties, con-

zare \n afar` de cazul \n care arbitrul \n cauz` decide s`se retrag` sau ambele p`r]i hot`r`sc asupra recuz`rii.Dac` tribunalul admite cererea de recuzare, hot`råreaeste obligatorie. Hotårårea prin care s-a respins, \n modgre[it, cererea de recuzare este susceptibil` de a fi atacat`prin ac]iune \n anulare, o astfel de hot`råre putånd fiatacat` dup` pronun]are. Un arbitru poate fi \nlocuit caurmare a acordului p`r]ilor. Dac` o parte solicit` acestlucru, instan]a statal` competent` va proceda \n con-formitate cu prevederile legale la \nlocuirea arbitruluidac` acesta nu este \n m`sur` s`-[i \ndeplineasc` perti-nent misiunea sau dac`, f`r` un motiv temeinic,provoac` amånarea solu]ion`rii litigiului. Dac` un arbi-tru este \nlocuit, va fi nominalizat arbitrul supleant.Dac` acesta din urm` moare, refuz` nominalizarea saueste \nlocuit, instan]a statal` va nominaliza un alt arbi-tru supleant la cererea oric`reia dintre p`r]i.

5. Procedurile arbitrale

5.1. Locul arbitrajuluiP`r]ile sunt libere s` stabileasc` locul arbitrajului. |n

lipsa acordului p`r]ilor, locul arbitrajului este determi-nat de tribunalul arbitral. Legea nu prezum` nicioleg`tur` de fapt sau de drept \ntre litigiul arbitral [ilocul arbitrajului. Cu toate acestea, sec]iunile 2-50 dinLege se aplic` arbitrajului al c`rui loc de desf`[urare este\n Finlanda. Independent de determinarea locului arbi-trajului, tribunalul arbitral trebuie s` audieze p`r]ile,martorii, exper]ii [i s` efectueze cercet`ri \n oricare altelocuri \n afar` de locul arbitrajului, chiar dac` acesteanu se afl` \n Finlanda.

5.2. Desf`[urarea procedurilor arbitralePotrivit principiului autonomiei de voin]` a p`r]ilor,

acestea din urm` sunt libere s` stabileasc` desf`[urareaprocedurilor arbitrale. |n lipsa unei astfel de op]iuni,desf`[urarea procedurilor arbitrale este stabilit` de tri-bunalul arbitral. Legea con]ine cåteva dispozi]ii proce-durale, cele mai importante fiind sec]iunile 22 [i 27alin. 2. Potrivit sec]iunii 22, tribunalul arbitral va daposibilitatea p`r]ilor s`-[i prezinte punctul de vedere.|nc`lcarea sec]iunii 22 poate constitui, la cererea uneiadintre p`r]i, motiv de formulare a unei ac]iuni \n anu-lare. Potrivit sec]iunii 27 alin. 2 din Lege, tribunalularbitral nu este \ndrept`]it s` stabileasc` penalit`]i saus` impun` orice alte mijloace de constrångere sau s`audieze p`r]ile sub prestare de jur`månt.

Dac` p`r]ile nu cad de acord cu privire la desf`[ura-



stitute grounds for setting the award aside. Section 27(2)stipulates that the arbitral tribunal is not entitled toimpose any penalty or use other means of constraint, orto administer oaths or equivalent affirmations.

If the parties cannot agree on how they want the arbi-tral tribunal proceedings to be conducted, the arbitraltribunal is entitled to organize the proceedings in amanner it considers appropriate, subject to the abovespecific mandatory requirements and taking into accountthe general requirements of impartiality and speed.

5.3. Interim measuresThere are no provisions in the Act that would

empower the arbitral tribunal to order interim measuresof protection.5 In the legal literature it has beensubmitted that the tribunal has the power to orderinterim measures if so agreed by the parties (the situa-tion is unclear if there is no such agreement). However,any provisional or conservatory measures ordered bythe tribunal are not enforceable and the arbitrators arenot entitled to impose any penalty, nor use other meansof constraint. Interim relief must therefore be soughtwith the courts in accordance with the Finnish Code onJudicial Procedure, both before and during the arbitra-tion proceedings. Such interim measures are enforce-able and include e.g. the attachment of real or movableproperty of the opposing party, injunctions and ordersunder a threat of a fine against harmful actions of theopposing party or orders of other measures necessaryfor securing the rights of the petitioner.

5.4. EvidenceThere are no specific rules on how to produce or

present evidence in arbitral proceedings conductedunder Finnish law. The Finnish Code of JudicialProcedure does not apply to arbitral proceedings andthe Act only contains very limited guidance in thisrespect. The Parties are therefore free to agree on theevidentiary rules to be followed by the arbitral tribunal.In practice, such agreements are however rare and it isleft to the discretion of the tribunal how conduct theproceeding – including the taking of evidence-subjectonly to the mandatory requirements of impartiality andexpediency. Although the Act empowers the tribunal to

5 The Rules of the Arbitration Institute of the Central Chamberof Commerce of Finland allow the tribunal to issue an injunction ororder any other interim measure it deems necessary in respect of thesubject matter of the dispute. Such an order is however not enforce-able, and in case on non-compliance the tribunal may only drawadverse inferences against the defaulting party.

5 Potrivit Regulilor de arbitraj emise de Institutul de pe lång`Camera Central` de Comer], tribunalul arbitral poate s` dispun`luarea de m`suri provizorii ori de cåte ori consider` a fi necesar pen-tru solu]ionarea disputei. Aceast` m`sur` nu are caracter executoriu[i, \n caz de nerespectare, tribunalul arbitral poate sa-[i formuleze unpunct de vedere nefavorabil fa]` de partea \n culp`.

rea procedurii arbitrale, tribunalul arbitral stabile[teaceast` desf`[urare \n modalitatea considerat` a fi perti-nent` [i ]inånd cont atåt de cerin]ele speciale, cåt [i decele generale cu privire la impar]ialitatea arbitrilor [irapiditatea desf`[ur`rii procedurii.

5.3. M`suri provizoriiNu exist` dispozi]ii \n Lege care ar \ndrept`]i tri-

bunalul arbitral s` dispun` \ncuviin]area de m`suriprovizorii5. |n doctrina juridic` s-a afirmat c` tribunalularbitral este \ndrept`]it s` dispun` \ncuviin]area de m`-suri provizorii dac` p`r]ile au stabilit acest lucru (situa-]ia este neclar` dac` nu exist` un astfel de acord al p`r-]ilor). Cu toate acestea, orice tip de m`sur` provizoriesau asigur`torie dispus` de tribunal nu poate fi execu-tat` silit, iar arbitrii nu pot stabili impunerea de penali-t`]i sau a altor mijloace de constrångere. Se poate solici-ta instan]elor statale s` dispun` luarea de m`suri provi-zorii \n deplin` concordan]` cu Codul de procedur`civil` finlandez, fie \naintea \nceperii procedurilor arbi-trale, fie ulterior. Aceste m`suri provizorii pot fi execu-tate silit [i includ, de exemplu, sechestrul bunurilormobile [i imobile, m`surile luate pentru prevenirea uneipagube iminente, precum [i m`surile luate pentrup`strarea dreptului reclamantului.

5.4. Mijloace de prob`Nu exist` nicio regul` special` cu privirea la procu-

rarea [i administrarea probelor \n dreptul finlandez.Codul finlandez de procedur` civil` nu se aplic` proce-durilor arbitrale, iar legea stabile[te doar cåteva trimiteride principiu la acesta. Pe cale de consecin]`, p`r]ile suntlibere s` stabileasc` regulile de proba]iune ce urmeaz` afi aplicate de tribunalul arbitral. |n practic`, aceste\n]elegeri sunt destul de rare, astfel c` revine tribunalu-lui arbitral misiunea de a stabili desf`[urarea proce-durilor arbitrale, inclusiv regulile de administrare a pro-belor, dar ]inånd cont de cerin]ele referitoare laimpar]ialitate [i la caracterul expeditiv al procedurii.Chiar dac` Legea permite tribunalului s` audieze oparte, un martor sau orice alt` persoan` sau s` soliciteprezentarea unui document sau a unei probe relevantepentru solu]ionarea cazului, \n practic` arbitrii nu au


18

request a party, a witness or any other person to appearfor examination, as well as to request the production ofa document or other object which may have relevanceas evidence, in practice the arbitrators do not take exofficio actions to produce evidence, but leave the pro-duction of evidence to the parties. In Finland, any per-son can be heard as a witness, including party officers.

The use of written witness statements is permissibleunder the Act, but not customary in purely domesticarbitrations. Unless otherwise agreed by the parties, thearbitrators may freely assess the evidence and to deter-mine the evidentiary value to be attached to each pieceof evidence submitted in the proceedings. It may also benoted that Finnish law does not provide for a mechanismcomparable to discovery in common law jurisdictions.The obligation to produce documents is, as a generalrule, limited. Written witness statements can and are fre-quently used in international arbitration in Finland.However, it will usually be required that the witnesses inquestion also appear in person before the arbitral tribu-nal. Witnesses will most often be heard by way of firstexamination in chief, then cross-examination, and finallyre-examination by the partie’s counsel. In addition, thearbitrators will often put questions to the witnesses.

5.5. ConfidentialityAs opposed to proceedings before a Finnish court,

arbitral proceedings conducted in Finland are not con-sidered public. No statutory provisions ensuring theconfidentiality of arbitral proceedings exist, but it isgenerally accepted in Finland that the arbitrators haveat least an implied duty to uphold the confidentiality ofthe dispute, the proceedings and any information dis-closed in the proceedings.

6. The arbitral award

6.1. Rendering an awardAn arbitral award can be defined as a final decision

by the arbitral tribunal on all substantive issues submittedto arbitration6. With respect to form, there are twostatutory requirements which an arbitral award mustfulfil in order to be valid. Pursuant to Sections 36 and37 of the Act, the award must be in writing and it must

6 In addition to „final awards“ the tribunal may issue separateawards during the course of the proceedings e.g. on independent claimsor, with the partie’s consent, on a particular issue that is relevant for theresolution of the dispute in other parts (such as liability before decidingupon quantum). According to Section 34 of the Act, the tribunal mayalso record the settlement of the parties in the form of an arbitral award.

6 |n afar` de hot`rårile definitive, tribunalul arbitral poate pronun]a[i o serie de hot`råri \n cursul procedurilor, de exemplu, hot`råri refe-ritoare la preten]ii de-sine-st`t`toare sau, cu consim]`måntul p`r]ilor,poate pronun]a hot`råri cu privire la aspecte particulare ce sunt rele-vante pentru solu]ionarea litigiului (de exemplu, anterior stabiliriisumei datorate, tribunalul arbitral poate pronun]a o hot`råre cu privirela r`spunderea p`r]ilor. Potrivit sec]iunii 34 din Lege, tribunalul poatepronun]a o hot`råre ce consfin]e[te voin]a p`r]ilor.

astfel de ini]iativ`, ci las` p`r]ilor sarcina produceriiunei probe. |n Finlanda, orice persoan` poate fi audiat`ca martor, inclusiv avocatul p`r]ii.

|n principiu, audierea martorilor este admisibil`potrivit Legii, dar nu este uzual` \n litigiile pur interne.Dac` p`r]ile nu au convenit altfel, arbitrii apreciaz`liber fiecare mijloc de prob` [i confer` valoarea proba-torie pe care o consider` potrivit` \n cursul proce-durilor. Este de subliniat faptul c` dreptul finlandez nureglementeaz` un sistem de prob` similar celui din]`rile de common law. Ca principiu, obliga]ia de afurniza \nscrisuri are caracter limitat. Audierea marto-rilor este frecvent utilizat` \n arbitrajul interna]ional.Totodat`, se solicit`, \n mod uzual, ca martorul s` seprezinte personal \n fa]a tribunalului arbitral. Adeseamartorul este audiat prin procedura obi[nuit`, apoiprin mecanismul procedurii \ncruci[ate, \n final prinmecanismul reexamin`rii de c`tre avocatul p`r]ii. |nplus, arbitrii pot pune \ntreb`ri martorilor.

5.5. Confiden]ialitateSpre deosebire de procedurile desf`[urate \n fa]a

instan]elor statale, procedurile arbitrale nu sunt pu-blice. Nu exist` nicio prevedere legal` care s` asigurep`strarea confiden]ialit`]ii, dar este \n general acceptat\n Finlanda c` arbitrii au cel pu]in o obliga]ie implicit`de a p`stra confiden]ialitatea litigiului, a procedurilor,precum [i a oric`rei informa]ii de care iau cuno[tin]`de-a lungul procedurilor.

6. Sentin]a arbitral`

6.1. Pronun]area sentin]eiO sentin]` arbitral` este o hot`råre definitiv` prin care

tribunalul arbitral solu]ioneaz` problemele litigioase6. Cuprivire la forma sentin]ei arbitrale, exist` dou` cerin]e pecare aceasta trebuie s` le \ndeplinineasc`. Potrivit sec-]iunilor 36 [i 37 din Lege, sentin]a se redacteaz` \n scris [ise semneaz` de tribunalul arbitral. |n lipsa \ndepliniriiacestor cerin]e, sentin]a arbitral` este ineficace. Cu toateacestea, sentin]a este valid` dac` este semnat` de majori-



be signed by all arbitrators. Failure to fulfil theserequirements results in a void award. The award is,however, valid if a majority of the arbitrators havesigned it and stated in the award the reasons why allarbitrators have not signed it. The award must also stateits date and place of arbitration as agreed or deter-mined, but an omission with this regard does not affectthe validity of the award. In addition to the statutoryrequirements, naturally a well drafted award containsusually also other elements, such as an account of 1) thecontract between the parties, 2) the arbitration agree-ment, 3) appointment of the arbitrators, 4) relevantfacts, 5) the parties’ submissions, 6) reasons for theaward7 and 7) order on the conclusions of the tribunal.A final valid award on the merits constitutes res judica-ta immediately when it is given and is enforceableimmediately when issued. An arbitral award is bindingon the parties and shall be recognized by courts of law,other authorities and arbitral tribunals as a final deci-sion on the issues submitted to the arbitration. Theaward will also qualify for recognition and enforcementunder the New York Convention. Moreover, the awardmarks the beginning of the time period within which aparty must bring an action for setting aside the award,or to appeal against the arbitrators’ decision regardingtheir remuneration. That time period commences onthe date the party in question received the award.

6.2. Challenging an awardIn accordance with the principle of territoriality, the

Act only permits recourse against arbitral awards ren-dered in Finland. The Act contains separate sets of pro-visions for null and void arbitral awards and arbitralawards that may be set aside. A party must request thesetting aside within three months from receiving a copyof the arbitral award. An arbitral award may be set asideby a court of law upon request of a party on one of thefollowing grounds 1) the arbitral tribunal has exceededits authority; 2) an arbitrator was not appointed in dueorder; 3) an arbitrator could have been disqualified toact as arbitrator, but a challenge to this effect has notbeen accepted before the arbitral award was rendered,or the party has only become aware of the grounds fordisqualification at such late stage that it has not beenable to challenge the arbitrator before the arbitral awardwas rendered; or 4) the arbitral tribunal has not given a

7 It should be noted that although reasoning of the award is nota formal requirement under the Finnish Arbitration Act, awards areas a rule reasoned. In some jurisdictions lack of reasoning may begrounds for setting aside the award.

7 Este de subliniat faptul c`, de[i potrivit reglement`rii finlandezea arbitrajului, motivarea hot`rårii nu este obligatorie, sentin]ele arbi-trale sunt motivate. |n alte sisteme de drept, nemotivarea hot`råriireprezint` un motiv de anulare a acesteia din urm`.

tatea arbitrilor [i dac` este specificat de ce nu a fost sem-nat` de to]i arbitrii. Sentin]a trebuie s` con]in` men]iunicu privire la data pronun]`rii, la locul arbitrajului, astfelcum a fost stabilit de p`r]i sau de tribunal, omisiuneaacestora neafectånd validitatea respectivei sentin]e. |nafar` de aceste men]iuni, \n mod natural, o sentin]` arbi-tral` bun` mai con]ine referiri la 1) contractul dintrep`r]i, 2) conven]ia arbitral`, 3) numirea arbitrilor, 4)situa]ia de fapt, 5) sus]inerile p`r]ilor, 6) considerentelesentin]ei arbitrale7, 7) dispozitivul. O sentin]` arbitral`definitiv` [i valid` are autoritate de lucru judecat [i carac-ter executabil imediat ce a fost pronun]at`. O sentin]`arbitral` este obligatorie pentru p`r]i [i opozabil` cuprivire la situa]ia litigioas` fa]` de instan]ele statale, alteautorit`]i publice, precum [i fa]` de orice alte tribunalearbitrale. Sentin]a arbitral` este supus` proceduriirecunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite stabilite deConven]ia de la New York. Mai mult decåt atåt, sentin]aarbitral` marcheaz` termenul \n care se poate formulaac]iune \n anulare sau se poate formula o cale de atac adeciziei arbitrilor cu privire la onorarii. Acest termencurge din momentul comunic`rii sentin]ei arbitrale.

6.2. Ac]iunea \n anularea sentin]ei arbitrale|n conformitate cu principiul teritorialit`]ii, Legea

permite atacarea sentin]elor arbitrale pronun]ate \nFinlanda. Legea stabile[te o serie de reguli cu privire lasentin]ele arbitrale nule [i ineficace, precum [i cu pri-vire la sentin]ele arbitrale ce pot fi atacate prin ac]iunea\n anulare. La ini]iativa uneia dintre p`r]i, ac]iunea \nanulare se poate formula pentru unul din urm`toarelemotive: 1) tribunalul arbitral a solu]ionat litigiul dep`-[indu-[i atribu]iile, 2) arbitrul nu a fost nominalizat \ntermenul prescris de Lege, 3) arbitrul a fost recuzat, darcererea de recuzare nu a fost admis` anterior pro-nun]`rii sentin]ei arbitrale sau partea a luat cuno[tin]`de motivele de recuzare \ntr-un moment ce nu i-a per-mis s` formuleze cererea de recuzate anterior momen-tului mai sus men]ionat, 4) tribunalul nu a respectatdreptul la ap`rare.

Trebuie subliniat c`, de[i sec]iunea 31 din Lege sta-bile[te c` „arbitrii trebuie s`-[i motiveze sentin]a \ndrept“, sentin]a arbitral` nu este atacabil`, nu este nicinul` pentru motivul c` tribunalul a aplicat incorect odispozi]ie legal`, de exemplu, o inexactitate obiectiv` a


20

party sufficient opportunity to present its case.It may also be noted that even though Section 31 of

the Act explicitly sets out that „the arbitrators must basethe arbitral award on law“ the award is not challengeable,nor void by law, solely on the basis that the tribunal isconsidered to have applied substantive law wrongly, i.e.objective incorrectness of an award does not constitute abasis for a successful contestation nor for nullity by law.Finnish law also does not provide for any form of appealagainst an arbitral award neither on law, nor on the facts.Recourse against an arbitral award is limited to theexplicitly mentioned procedural grounds. An action forsetting aside cannot be excluded by an agreementbetween the parties before the award has been rendered.

6.3. Enforcing an awardFinland is a signatory of the New York Convention.

All arbitral awards (irrespective of whether related to anational or an international dispute and/or rendered inor outside of Finland) are subject to the same enforce-ment procedure. The grounds for refusing enforcementare however slightly different for foreign awards.

The party who wants to enforce an arbitral awardshall file an application for enforcement with the com-petent District Court, which most often is the court ofthe place where the losing party is domiciled or hasassets. The application for enforcement shall be accom-panied by the original arbitration agreement and an ori-ginal, or duly certified copy, of the arbitral award. If saiddocuments are not made in one of the official languagesof Finland (Finnish or Swedish), certified translationsinto either of these languages shall also be submitted,unless the court grants an exemption. It is normallysufficient merely to translate those parts of the arbitralaward that are necessary for correct enforcement. Thecourt handling the application is not entitled to requireany other documents or evidence. However, before thecourt decides on the application for enforcement, theparty against whom enforcement is sought shall whe-never possible be given an opportunity to be heard.

With regard to domestic awards, the court may refuseenforcement only if it finds that the arbitral award is nulland void or set aside by a court or if the court, in whichan action for declaring the arbitral award null and voidor for setting it aside is pending, has ordered that theenforcement shall be interrupted or suspended.

An award rendered in a foreign state by virtue of anarbitration agreement fulfilling the form requirementsof the Act shall be recognised and upon request

hot`rårii nu poate constitui temeiul unei contest`ri desucces sau a unei ac]iuni \n anulare. Dreptul finlandeznu reglementeaz` nicio cale de atac a sentin]ei arbitralepentru motive de drept sau de fapt. Ac]iunea \n anularese poate formula explicit pentru motive proceduralemai sus invocate. Anterior pronun]`rii sentin]ei arbi-trale, p`r]ile nu poat renun]a la dreptul de a formulaac]iune \n anulare.

6.3. Executarea silit` sentin]ei arbitraleFinlanda este parte semnatar` a Conven]iei de la

New York. Toate sentin]ele arbitrale, indiferent c` aucaracter na]ional sau interna]ional [i indiferent dac` aufost pronun]ate \n Finlanda sau \n strìn`tate, suntsupuse procedurii instituite de Conven]ia de la NewYork. Motivele refuzului \ncuviin]`rii execut`rii silitesunt, \ntr-o mic` m`sur`, diferite \n ipoteza sentin]elorarbitrale strìne.

Partea interesat` s` formuleze ac]iune \n executareasilit` a sentin]ei arbitrale trebuie s` se adrese instan]eistatale competente \n a c`rei raz` teritorial` [i-a stabilitdomiciliul (sediul) sau se g`sesc bunurile sale. Cererea este\nso]it` de originalul conven]iei arbitrale, precum [i deoriginalul sau de copia sentin]ei arbitrale. Dac` respec-tivele documente nu sunt scrise \n limba finlandez` sausuedez`, traduceri autentificate \n respectivele limbi vor fiata[ate cererii, \n afar` de cazul \n care instan]ele statalestabilesc altfel. Uneori este suficient` traducerea numai aacelor p`r]i din sentin]` ce urmeaz` a fi puse \n executare.Instan]a statal` sesizat` cu respectiva cerere nu este obli-gat` s` primeasc` alte documente sau s` administreze alteprobe. Cu toate acestea, partea \mpotriva c`reia se solicit`\ncuviin]area execut`rii silite a sentin]ei arbitrale poatesolicita s` fie audiat` \n fa]a instan]ei statale.

|n ceea ce prive[te sentin]ele arbitrale na]ionale,instan]a statal` poate refuza \ncuviin]area execut`riisilite dac` sentin]a arbitral` este nul` [i ineficace sau afost anulat` de instan]a statal` sau dac` instan]a statal`sesizat` cu ac]iunea \n anulare sau \n nulitatea sau \ndeclararea ineficacit`]ii sentin]ei arbitrale a hot`råt cèxecutarea silit` va fi \ntrerupt` sau suspendat`.

O sentin]` arbitral` pronun]at` \n strìn`tate \ntemeiul unei conven]ii arbitrale ce \ndepline[tecondi]iile de form` prescise de Lege va fi recunoscut` [ise va \ncuviin]a executarea silit` a acesteia, \n afar` decazul \n care Legea prevede altfel. Din oficiu, instan]a



enforced in Finland, unless otherwise provided in theAct. On its own initiative the court may dismiss theapplication for enforcement only if the enforcement ofthe arbitral award would be in conflict with the publicpolicy of Finland. Unlike the New York Conventionand the Model Law, non-arbitrability of a disputeunder Finnish law does not, as such, constitute aground for refusing recognition or enforcement of aforeign arbitral award in Finland.

If the adverse party objects to the application, thecourt may dismiss the application only if the opposingparty proves that: 1) it did not have the capacity to enterinto the arbitration agreement or that it was notproperly represented when the arbitration agreementwas entered into, or that an arbitration agreement,which complies with the form requirements referred toin section 3 of the Act, for reasons other than suchconcerning the form of the arbitration agreement is notvalid under the law to which the parties have subjectedit, or failing any indication thereon, under the law of thestate where the award was rendered; 2) it was not givenproper notice of the appointment of the arbitrator or ofthe arbitration proceedings or was otherwise unable topresent its case; 3) the arbitral tribunal has exceeded itsauthority; 4) the composition of the arbitral tribunal orthe arbitral proceedings substantially deviated from theagreement of the parties or, failing such agreement, fromthe law of the state where the arbitration has takenplace; or 5) the arbitral award has not yet becomebinding on the parties or it has been declared null andvoid or set aside or suspended in the state in which, orunder the law of which, that award was rendered.

In practice, Finnish courts look favourably to enforcingboth domestic and international awards and the groundsfor refusing enforcement are interpreted narrowly.

7. Conclusion

The Act as well as the practice and case law of arbi-tration in Finland support a legal cultural favourable toarbitration, that meets the demands and needs of mo-dern dispute resolution standards and goals. The pro-ceedings in Finland have been described as being mo-dern, pragmatic and informal, while at the same timeaccommodating the specific wishes of the parties.Finland’s strategic position in the Baltic Sea region alsoprovide for a convenient place of arbitration for inter-national commercial disputes involving parties espe-cially from the Northern and Eastern parts of Europe.

statal` poate respinge cererea de \ncuviin]are a exe-cut`rii silite a sentin]ei arbitrale dac` nesocote[teordinea public` de drept privat finlandez. Spre deose-bire de Conven]ia de la New York [i de LEGEAMODEL, nearbitrabilitatea litigiului potrivit dreptuluifinlandez nu poate constitui motiv de refuz al recu-noa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a unei sentin]earbitrale str`ine \n Finlanda.

Dac` o parte solicit` respingerea cererii, instan]astatal` poate hot`r\ cu privire la respingere dac` 1) par-tea respectiv` face dovada c` nu a avut capacitatea de a\ncheia conven]ia arbitral` sau c` nu a fost legalreprezentat` la \ncheierea conven]iei arbitrale sau c`respectiva conven]ie arbitral`, supus` cerin]elor deform` stabilite de sec]iunea 3 din Lege, nu este valid`potrivit legii determinate de p`r]i, dar pentru altemotive decåt cele formale sau aceea[i conven]ie arbi-tral` nu este valid` potrivit legii statului pe teritoriulc`ruia a fost pronun]at` sentin]a arbitral`; 2) partearespectiv` nu a fost \ncuno[tin]at` cu privire la numireaarbitrului sau cu privire la desf`[urarea procedurii arbi-trale sau a fost \n imposibilitate de a se ap`ra; 3) tri-bunalul arbitral [i-a dep`[it prerogativele de solu]ionarea litigiului; 4) tribunalul arbitral nu a fost constituit sauprocedurile arbirale nu s-au desf`[urat \n conformitatecu voin]a p`r]ilor sau, \n lipsa acordului acestora, \nconformitate cu legea locului arbitrajului; sau 5) sentin-]a arbitral` nu a devenit obligatorie pentru p`r]i sau afost declarat` nul` sau ineficace sau a fost anulat` sau afost suspendat` \n statul \n care sau potrivit legii c`ruiasentin]a a fost pronun]at`.

|n practic`, instan]ele statale finlandeze sunt favora-bile \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitralena]ionale [i interna]ionale, iar motivele de refuz al aces-tora sunt interpretate flexibil.

7. Concluzie

Legea, jurispruden]a instan]elor statale [i jurispru-den]a arbitral` din Finlanda sprijin` climatul legal [i cul-tural favorabil arbitrajului, ceea ce echivaleaz` cu armo-nizarea nevoilor, standardelor [i obiectivelor unui sistemmodern de solu]ionare a disputelor. Procedurile arbitraledin Finlanda au fost descrise ca fiind moderne, pragma-tice [i lipsite de formalism, \n acela[i timp avånd rolul dea armoniza nevoile p`r]ilor. Pozi]ia strategic` a Finlandei\n regiunea M`rii Baltice confer` acesteia rolul de locpotrivit de solu]ionare a disputelor comerciale inter-na]ionale, implicånd p`r]i din nordul [i estul Europei.


22

Rezumat

|n vreme ce Conven]ia de la New York privind recu-noa[terea [i executarea hot`rårilor arbitrale strìne este \n vi-goare \n Romånia din 1961, instan]ele judec`tore[ti desf`-[oar` procedura de exequatur aproape \n exclusivitate \n con-formitate cu prevederile legii romåne, Legea nr. 105/1992.Partea care urm`re[te recunoa[terea [i executarea sentin]elorarbitrale strìne \n Romånia \[i va \ntemeia cel mai proba-bil cererea de exequatur pe prevederile Conven]iei de la NewYork, \ns` \n practic` va trebui s` se preg`teasc` s` urmezeetapele procedurale stabilite prin Legea nr. 105/1992. Arti-colul de fa]` traseaz` coordonatele procedurii de exequatur \nRomånia, examin\nd legisla]ia-cadru [i practica instan]elorjudec`tore[ti [i compar\nd prevederile Conven]iei de la NewYork cu cele ale legisla]iei romåne.

Introducere

Romånia a aderat la Conven]ia de la New Yorkprivind recunoa[terea [i executarea hot`rårilor arbitralestrìne \n 1961,1 fiind unul dintre primele state care[i-au asumat responsabilitatea aplic`rii sale.2

Aproape cincizeci de ani mai tårziu, Conven]ia seaplic` \n Romånia \ntr-o m`sur` limitat`. Partea careurm`re[te recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbi-trale strìne va descoperi probabil cu surprindere cìnstan]ele locale recurg \n mod constant la aplicarealegii romåne \n detrimentul Conven]iei de la New York.

O asemenea practic` \[i g`se[te ra]iunea \n articolulVII (1) al Conven]iei,3 articol interpretat \n sensul de apermite \n anumite circumstan]e aplicarea legii statului\n care se urm`resc recunoa[terea [i executarea sentin-

Itinerariul procesului de recunoa[tere[i executare a hot`rårilor

arbitrale strìne \n Romånia

* Avocat \n Baroul Paris; Avocat asociat \n cabinetul Leboulanger & Associés, J.D. Universitatea Missouri, Master \n Inginerie Aeronautic`, InstitutulPolitehnic Bucure[ti.

* LL.M. Universitatea Central European`, LL.M. Universitatea Leiden, doctorand la Universitatea Central European`, domeniu de specializare: arbi-traj comercial interna]ional.

1 Conven]ia Na]iunilor Unite privind recunoa[terea [i executarea hot`rårilor arbitrale strìne (\n cele ce urmeaz` „Conven]ia de la New York“sau „Conven]ia“, 10 iunie 1958 21 U.S.T. 2715, 330 U.N.T.S. 3 este \n prezent semnat` [i ratificat` de 142 de state. Pentru o list` complet` astatelor contractante, vezi http://www.uncitral.org/uncitral/en/uncitral_texts/arbitration/NYConvention_status.html.

2 Romånia a aderat la Conven]ia Na]iunilor Unite privind recunoa[terea [i executarea hot`rårilor arbitrale strìne prin decretul nr. 186 din24 iulie 1961, publicat \n Monitorul Oficial nr. 19 din 24 august 1961, sub rezerva c` va aplica prevederile Conven]iei numai pentru solu]ionareaacelor dispute decurgånd din raporturi juridice contractuale sau necontractuale considerate drept comerciale potrivit dreptului romånesc.

3 „Prevederile prezentei Conven]ii nu vor afecta valabilitatea acordurilor multilaterale sau bilaterale referitoare la recunoa[terea [i executareahot`rårilor arbitrale strìne \ncheiate de Statele Contractante [i nici nu vor lipsi partea interesat` de dreptul de a se folosi de o hot`råre arbitral` \nmaniera [i \n m`sura permise de legea sau tratatele statului unde hot`rårea respectiv` este invocat`“. Conven]ia de la New York supra nota 1, arti-colul VII (1). Vezi [i legea arbitral` olandez` din 1986 sau noul Cod de procedur` civil` francez [Nouveau Code de Procédure Civile] care con]inprevederi pentru executarea hot`rårilor arbitrale strìne \n afara Conven]ie de la New York.

Irina A Pongracz* Ileana M. Smeureanu**



4 Vezi Albert Jan VAN DEN BERG, The New York Convention of 1958: Towards a Uniform Judicial Interpretation [Conven]ia de la New Yorkdin 1958: Spre o interpretare judiciar` uniform`], Kluwer Law and Taxation, edi]ia a doua (1994), p. 81 et seq. Van den Berg men]ioneaz` \n trata-tul sù: „[C]lauza cea mai favorabil` [articolul VII (1)] este o consecin]` a scopului Conven]iei de a facilita executarea hot`rårilor arbitrale strìne“.

5 Aceast` lucrare \[i va rezuma aria de analiz` la recunoa[terea [i executarea a[a-numitelor „hot`råri arbitrale de drept privat“ [i nu se va ocupade recunoa[terea [i executarea hot`rårilor arbitrale \n arbitrajul de investi]ii.

6 Articolele 3701 [i 3702 din Codul de procedur` civil`, Cartea a IV-a, Despre arbitraj.7 Potrivit articolului 370 CPC, „[\]n sensul prezentului capitol, prin hot`råre arbitral` strìn` se \n]elege o hot`råre dat` pe teritoriul

unui stat strìn sau care nu este considerat` ca hot`råre na]ional` \n Romånia“. Se impune a fi men]ionat faptul c` articolul 370 CPC estecomparabil cu articolul I (1) al Conven]iei de la New York \ntrucåt include \n defini]ia hot`rårilor arbitrale strìne atåt hot`råri pronun]ate\ntr-un alt stat, cåt [i hot`råri arbitrale pronun]ate \n Romånia, dar care nu sunt considerate drept hot`råri domestice. Romånia, al`turi demajoritatea sistemelor juridice, determin` na]ionalitatea hot`rårii arbitrale \n func]ie de locul unde se desf`[oar` arbitrajul (a[a-numitul „cri-teriu geografic“).

8 Legea nr. 105 din 22 septembrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept interna]ional privat, capitolul XII, sec]iunea 4(articolele 167-178) [i sec]iunea 6 (articolele 180-181). |n conformitate cu articolul 181 al Legii nr. 105/1992, „[d]ispozi]iile art. 167-178privind recunoa[terea [i executarea hot`rårilor judec`tore[ti strìne se aplic`, \n mod corespunz`tor, [i sentin]elor arbitrale strìne“.

9 Idem. In conformitate cu articolul 10 din Legea nr. 105/1992, „[d]ispozi]iile prezentei legi sunt aplicabile \n m`sura \n care conven]iileinterna]ionale la care Romånia este parte nu stabilesc o alt` reglementare“.

10 Articolul 169 din Legea nr. 105/1992, supra nota 8. Pentru o decizie recent` \n materie, vezi Decizia nr. 799/2003 a Inaltei Cur]i deCasa]ie [i Justi]ie (Sec]ia Comercial`), accesibil` la:< http://www.scj.ro>.

]elor arbitrale strìne (i.e. legea romån`).4 Pentru p`r]ilecare nu au cuno[tin]e de drept romån, procesul de recu-noa[tere [i executare a hot`rårilor arbitrale strìne \nRomånia poate deveni de multe ori o sarcin` dificil` [iuneori foarte complicat`. De aceea, lucrarea de fa]` \[ipropune s` traseze „itinerarul“ procedurii aplicabile,comparånd prevederile Conven]iei de la New York cucele din legea romån`.5

|n prima parte, lucrarea va prezenta legisla]ia-cadru \nmateria recunoa[terii [i execut`rii hot`rårilor arbitralestrìne, insistånd asupra practicii instan]elor judec`tore[tiromåne. Partea a doua va descrie procesul de exequaturpropriu-zis, analizånd, prin compara]ie, asem`n`rile [ideosebirile dintre legea na]ional` [i Conven]ia de la NewYork [i va insista asupra dificult`]ilor practice surveniteprin aplicarea prioritar` a legii romåne.

I. Sediul materiei

A. Ierarhia normelor juridice

Pentru a produce efecte juridice \n Romånia, orice ho-t`råre arbitral` trebuie recunoscut` de instan]ele judec`-tore[ti romåne. |n conformitate cu prevederile Coduluide procedur` civil` (\n cele ce urmeaz` „CPC“),6 hot`rå-rile arbitrale strìne7 sunt recunoscute [i puse \n executarepotrivit Legii nr. 105 din 22 septembrie 1992 cu privirela reglementarea raporturilor de drept interna]ional privat(\n cele ce urmeaz` «Legea nr. 105/1992»).8

Legea nr. 105/1992 se aplic` \n m`sura \n care Con-ven]iile interna]ionale la care Romånia este parte nu pre-v`d altfel. Conven]ia de la New York, la care Romånia aaderat \n 1961, con]ine reguli distincte pentru recunoa[-terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne.9

|n baza articolului 10 din Legea nr. 105, Conven]iaeste principala surs` de reglementare, \n vreme ce Legeanr. 105 se aplic` numai \n subsidiar, guvernånd aspec-tele reglementate par]ial sau omise de Conven]ie. Pe dealt` parte, \ns`, a[a cum vom demonstra \n continuare,\n virtutea articolului VII (1) din Conven]ia de la NewYork, Legea nr. 105 poate \nlocui prevederile Conven-]iei, devenind astfel principala surs` de reglementare. |naceea[i m`sur`, Conven]ia poate fi folosit` pentru recu-noa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale pronun]atepe teritoriul statelor necontractante, pe baz` de reci-procitate. Cånd nu exist` un acord de reciprocitate,urmånd silogismul de mai sus, procedura de exequaturse va desf`[ura \n exclusivitate potrivit Legii nr. 105.

|n teorie, pentru a ob]ine recunoa[terea [i executareaunei hot`råri arbitrale strìne, judec`torii romåni tre-buie s` verifice conformitatea acesteia cu condi]iile deregularitate prev`zute de Conven]ia de la New York, oride cåte ori acesta din urm` este aplicabil`, sau cu cele aleLegii nr. 105/1992, \n toate celelalte cazuri. Procedånd\n aceast` manier`, instan]ele romåne nu pot proceda laexaminarea cauzei pe fond sau la modificarea hot`råriiarbitrale strìne.10


B. Aplicarea normelor \n practic`

|n timp ce cur]ile romåne urmeaz` \n generalcanonul instaurat prin articolul 10 din Legea nr. 105 dea nu interveni pe fodul cauzei sau la modificareahot`råririi arbitrale strìne, practica actual` demon-streaz` c` instan]ele romåne conduc procedura de exe-quatur numai \n baza prevederilor Legii nr. 105, f`r` a]ine seama de prevederile Conven]iei de la New York.

A[a cum am men]ionat mai sus, Legea nr. 105/1992instaureaz` prioritatea Conven]iei asupra prevederilorsale \n recunoa[terea [i executarea acelor sentin]e arbi-trale pronun]ate \n statele contractante [i \n acele statecu care Romånia a \ncheiat acorduri bilaterale sau mul-tilaterale \n acest sens. Cu toate acestea, articolul VII (1)din Conven]ie permite celor interesa]i s` se prevaleze delegea statului unde se urm`resc recunoa[terea [i exe-cutarea,11 dac` legea na]ional` respectiv` con]ine preve-deri mai favorabile decåt cele ale Conven]iei. Astfel, Le-gea nr. 105, ca lege mai favorabil`, poate fi aplicabil` extoto prevalånd asupra Conven]iei de la New York.12 Deaceea, \n m`sura \n care legea romån` apare ca fiind maifavorabil` \n compara]ie cu Conven]ia de la New York,partea care urm`re[te recunoa[terea [i executareahot`rårii arbitrale strìne \n Romånia are dreptul dea-[i \ntemeia cererea de exequatur pe prevederile Legiinr. 105.13

Acesta pare a fi curentul de opinie urmat de cur]ile ro-måne. Ori de cåte ori instan]ele romåne sunt sesizate cucereri de exequatur, acestea fac referire la prevederile Le-gii nr. 105/1992, [i numai incidental amintesc de preve-derile Conven]iei. Cåteva decizii ilustreaz` cele afirmate.

|ntr-o decizie din 1996 Tribunalul Bucure[ti a \ncu-viin]at executarea unei sentin]e arbitrale guvernate deRegulile de arbitraj interna]ional ale Cur]ii de Arbitrajde pe lång` Camera de Comer] de la Paris (\n cele ceurmeaz` „Regulile ICC“) pe motivul c` hot`råreastrìn` era conform` cu condi]iile prev`zute de Legeanr. 105. Atåt Curtea de Apel Bucure[ti, cåt [i CurteaSuprem` de Justi]ie14 au \mp`rt`[it aceea[i opinie, f`r` aface \ns` nicio referire la Conven]ia de la New York.15 |nmod similar, tot \n 1996, Curtea Suprem` a decisasupra altei cereri de exequatur a unei hot`råri arbitralepronun]ate \n baza Regulilor ICC. Curtea a procedat laexaminarea cererii exclusiv \n lumina prevederilor Legiinr. 105, f`cånd o singur` referin]` \n ultima parte adeciziei la \ndeplinirea cerin]ei reciprocit`]ii, men]io-nånd c` atåt Romånia cåt [i Fran]a (locul sentin]ei arbi-trale) erau p`r]i la Conven]ia de la New York.16

{apte ani mai tårziu, \n 2003, fiind sesizat` cu o alt`cerere de recunoa[tere [i executare a unei alte sentin]earbitrale a ICC, aceea[i curte a dispus urm`toarele:„[R]eclamanta recurent` a dovedit [i \ndeplinireacerin]elor art. 167 din Legea nr. 105/1992 cu privire lareglementarea raporturilor de drept interna]ional privat,\n sensul c` hot`rårea era definitiv`, instan]a care a pro-nun]at-o a avut, potrivit legii strìne, competen]a s`judece procesul [i exist` reciprocitate \ntre Romånia [iFran]a pe acest aspect, iar procesul s-a derulat \n prezen]ap`r]ilor legal citate“. Dup` cum se observ`, Curtea Su-prem` nu a f`cut nici \n acest caz nicio referire la con-di]iile stipulate \n Conven]ia de la New York.17

Consecin]ele refuzului instan]elor romåne de a apli-ca prevederile Conven]iei de la New York \n detrimen-

11 Vezi Albert Jan VAN DEN BERG, The New York Convention of 1958: Towards a Uniform Judicial Interpretation [Conven]ia de la NewYork din 1958: Spre o interpretare judiciar` uniform`], supra nota 4, p. 82.

12 Pentru rela]ia dintre Conven]ia de la New York [i legile na]ionale \n privin]a recunoa[terii [i execut`rii hot`rårilor arbitrale strìne, veziA. J. VAN DEN BERG, supra nota 4, p. 85 [i 88.

13 I. DELEANU & S. DELEANU, Arbitrajul intern [i interna]ional, Rosetti (2005), p. 476.14 Din 2004, Curtea Suprem` de Justi]ie [i-a schimbat denumirea \n |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie \n baza Legii nr. 304/2004 privind

organizarea judiciar`, republicat` cu amendamente \n Monitorul Oficial nr. 827 din 3 septembrie 2005.15 Decizia nr. 446 din 3 martie 1995, pronun]at` de Tribunalul Bucure[ti, urmat` de Decizia nr. 243 din 24 mai 1995 a Cur]ii de Apel

Bucure[ti [i Decizia nr. 275 din 5 martie 1996 a Cur]ii Supreme de Justi]ie (Sec]ia Comercial`), publicate \n Revista de Drept Comercialnr. 2/1997, p. 107. Vezi [i Decizia nr. 965 din 1998 a Cur]ii Supreme de Justi]ie (Sec]ia Comercial`), nepublicat`, citat` \n V. RO{, ArbitrajulComercial Interna]ional, Regia Autonom` „Monitorul Oficial“ (2000), p. 533.

16 Decizia nr. 725 din 1996 pronun]at` de Curtea Suprem` de Justi]ie (Sec]ia Comercial`), publicat` \n Revista de Drept Comercialnr. 6/1997, p. 123. Pentru o linie de argumentare similar`, vezi Decizia tribunalului reprodus` \n Decizia nr. 1272 din 1997 a Cur]ii Supremede Justi]ie, publicat` \n Revista Dreptul nr. 2/1998, p. 134. |n acest caz, tribunalul a \ncuviin]at cererea de recunoa[tere [i executare a uneihot`råri arbitrale pronun]ate la Londra, cu motivarea c` atåt condi]iile impuse de Legea nr. 105/1992 cåt [i de Conven]ia de la New York erau\ntrunite: hot`rårea arbitral` era definitiv`, tribunalul arbitral avea competen]` asupra disputei, iar condi]ia reciprocit`]ii fusese \ndeplinit` prinaceea c` \ntre Romånia [i Marea Britanie, locul pronun]`rii hot`rårii, exista reciprocitate \n privin]a recunoa[terii efectelor hot`rårilor strìne.

17 Decizia nr. 2679 din 19 iunie 2003 a Cur]ii Supreme de Justitie (Sec]ia Civil` [i de Proprietate Intelectual`) accesibil` la:http://www.scj.ro/SC%20rezumate%202003/SC%20r%202679%202003.htm>.

24 Revista Romån` de Arbitraj



18 Pentru lex generalis, vezi articolul 3701 CPC.19 Pentru lex generalis, vezi articolul 3702 CPC.20 Vezi articolul 181 coroborat cu articolele 179 [i 172 din Legea nr. 105/1992.21 |n conformitate cu articolul 181 din Legea nr. 105/1992, „dispozi]iile art. 167-178 privind recunoa[terea [i executarea hot`rårilor

judec`tore[ti strìne se aplic`, \n mod corespunzator, [i sentin]elor arbitrale strìne“.22 |n vederea unei prezent`ri coerente [i cuprinz`toare a procedurii de recunoa[tere [i executare a hot`rårilor arbitrale strìne, autoarele

vor respecta, pe cåt posibil, ordinea articolelor din Conven]ia de la New York [i vor prezenta mai \ntåi condi]iile pentru introducerea cereriide recunoa[tere [i, respectiv, de executare, iar apoi vor analiza condi]iile pentru \ncuviin]area recunoa[terii [i execut`rii hot`rårilor arbitralestrìne. De re]inut, ordinea aleas` poate afecta \nl`n]uirea cronologic` a articolelor corespunz`toare din Legea nr. 105/1992.

tul Legii nr. 105 sunt extrem de importante. Aceast`practic`, de[i permis` de articolul VII (1), nu reflect` \ntotalitate schema „cea mai favorabil`“. De fapt, a[a cumvom dovedi mai tårziu, partea interesat` trebuie s`\ndeplineasc` condi]ii cu mult mai costisitoare [i maicontrång`toare decåt cele prev`zute de Conven]ie. |nplus, spre deosebire de Conven]ia de la New York,Legea nr. 105/1992 cere ca partea care solicit` excutareas` fac` proba caracterului definitiv [i irevocabil alhot`rårii arbitrale strìne \n statul \n care aceasta a fostpronun]at`. |n plus, urmånd procedura stabilit` prinLegea nr. 105/1992, partea interesat` trebuie s` par-curg` – \n practic` – toate treptele jurisdic]ionale pån`la ob]inerea unui aviz favorabil asupra cererii sale derecunoa[tere [i executare a hot`rårii arbitrale strìne.

F`r` a cùta explica]ii, dar din dorin]a de a facilitasarcina celor ce se \mbarc` \ntr-o asemenea procedur` \nRomånia, \n cele ce urmeaz` vom identifica etapele pro-cedurii de exequatur [i vom compara prevederile Legiinr. 105/1992 cu cele ale Conven]iei de la New York cuajutorul unui tabel menit s` ilustreze asem`n`rile [ideosebirile dintre cele dou` instrumente.

II. O privire comparativ` asupra Conven]iei de laNew York [i a Legii nr. 105/1992: teorie versus practic`

Conven]ia de la New York introduce un singur set decondi]ii pe care cererile de recunoa[tere [i executare ahot`rårilor arbitrale strìne trebuie s` le \ndeplineasc`,stabilind \n acela[i timp condi]ii similare pentru refuzulde a \ncuviin]a cererile de recunoa[tere [i executare.Legea nr. 105/1992, pe de alt` parte, introduce dou`proceduri separate, una pentru recunoa[terea [i altapentru executarea hot`rårilor arbitrale strìne.

Potrivit Legii nr. 105, partea interesat` trebuie \ntåis` aplice pentru recunoa[terea sentin]ei strìne \n con-formitate cu prevederile articolelor 167-172 (A).18

Odat` ce sentin]a este recunoscut` [i are autoritatede lucru judecat (res judicata), \n lipsa unei execut`rivoluntare, partea interesat` trebuie s` solicite \ncuvi-in]area execut`rii sentin]ei arbitrale strìne, urmåndprevederile articolelor 173-177 ale aceleia[i legi (B).19

A[a cum vom ar`ta \n cele ce urmeaz`, aplicarea \n prac-tic` a Legii nr. 105/1992 ridic` dou` probleme supli-mentare: pe de o parte, calificarea hot`rårilor strìne ca„definitive [i irevocabile“ [i, pe de alta, cerin]a suprale-galiz`rii (C).

A. Recunoa[terea hot`rårilor arbitrale strìne

1. Cererea de recunoa[tere. Cerin]e de regularitate

Cererea pentru recunoa[terea sentin]elor arbitralestrìne adresat` instan]elor romåne poate fi f`cut` fie \nforma unei cereri principale, fie drept cerere incident`,\ntr-un proces avånd un alt obiect. Drept cerere princi-pal`, cererea trebuie adresat` tribunalului jude]ean \n cir-cumscrip]ia c`ruia \[i are domiciliul sau sediul cel care arefuzat recunoa[terea hot`rårii strìne. |n contextul unuialt proces, problema recunoa[terii sentin]ei arbitralestrìne se poate ridica pe calea excep]iei puterii lucruluijudecat. |n cadrul acestei proceduri, ambele p`r]i suntcitate, \n afara cazului \n care din hot`rårea strìn`rezult` c` påråtul a fost de acord cu admiterea ac]iunii,caz \n care citarea p`r]ilor nu mai este necesar`.20

Articolul IV al Conven]iei de la New York [i, respec-tiv, articolul 171 coroborat cu articolul 181 din Legeanr. 105/199221 me]ioneaz` documentele ce trebuie s` \n-so]easc` cererea de recunoa[tere a hot`rårii arbitralestrìne.22

Dup` cum rezult` din tabelul urm`tor, condi]iilestabilite de Legea nr. 105/1992 sunt nu doar mai nume-roase, dar [i mai restrictive, iar sarcina probei este con-siderabil mai dificil` \n compara]ie cu standardul impusde Conven]ia de la New York.


26

CONVEN}IA DE LA NEW YORK LEGEA NR. 105/1992

ARTICOLUL IV ARTICOLUL 171

1. Pentru a ob]ine recunoa[terea [i executarea [[...]]partea care solicit` recunoa[terea [i executarea trebuie,la momentul introducerii cererii, s` prezinte:

(a) Originalul hot`rårii arbitrale sau o copie legalizat`;(b) Originalul conven]iei prev`zute la articolul II

[[i.e. conven]iei arbitrale]] sau o copie legalizat`; N/A N/A

N/A

2. |n cazul \n care hot`rårea arbitral` sau conven]iaarbitral` nu sunt redactate \n limba oficial` a statului \ncare hot`rårea arbitral` este invocat`, partea care soli -cit` recunoa[terea [i executarea hot`rårii arbitralestrìne trebuie s` prezinte traducerea tuturor acestordocumente \ntr-o asemenea limb`. Traducerea trebuiecertificat` de un traduc`tor autorizat sau sub jur`måntori de un agent diplomatic sau consular.

N/A

1. Cererea de recunoa[tere a hot`rårii strìne se\ntocme[te potrivit cerin]elor prev`zute de legea proce-dural` romån` [i va fi \nso]it` de urm`toarele acte:23

(a) Copia hot`rårii strìne;N/A

(b) Dovada caracterului definitiv al acesteia; (c) Copia dovezii de \nmånare a cita]iei [i actului de

sesizare, comunicate p`r]ii care a fost lips` \n instan]astrìn` sau orice act oficial care s` ateste c` [i cita]ia [iactul de sesizare au fost cunoscute, \n timp util, de c`trepartea \mpotriva c`reia s-a luat hot`rårea;

(d) Orice alt act, de natur` s` probeze, \n com-pletare, c` hot`rårea strìn` \ndepline[te celelaltecondi]ii prev`zute de articolul 167;

2. Actele prev`zute \n alin. 1 vor fi \nso]ite de tra-duceri autorizate [i vor fi supralegalizate, cu respectareadispozi]iilor articolului 162.

Aceste acte trebuie supralegalizate \n conformitatecu prevederile articolului 162 din Legea nr. 105/1992.24

Supralegalizarea nu se cere \n cazul \n care p`r]ile suntde acord cu depunerea de copii certificate pentru con-formitate.

|n prezent, cerin]a supralegaliz`rii trebuie interpretat`]inånd seama de faptul c` Romånia a ratificat \n 1999Conven]ia cu privire la suprimarea cerin]ei supralega liz`riiactelor oficiale strìne (5 octombrie 1961, Haga). VeziSec]iunea III(C)).

23 Vezi articolele 82-84 si 112 CPC. 24 Articolul 162 din Legea nr. 105/1992 prevede:„Actele oficiale \ntocmite [i legalizate de c`tre o autoritate strìn` pot fi folosite \n fa]a instan]elor romåne numai dac` sunt supralega -

lizate, pe cale administrativ` ierarhic` [i \n continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romåniei, spre a li se garanta ast-fel autenticitatea semn`turilor [i sigiliului.

Supralegalizarea pe cale administrativ` este supus` procedurii stabilite de statul de origine a actului, urmat` de supralegalizarea efectu-at` fie de c`tre misiunea diplomatic` sau oficiul consular romån din statul de origine, fie de c`tre misiunea diplomatic` sau oficiul consularal statului de origine \n Romånia, [i, \n continuare, \n ambele situa]ii, de c`tre Ministerul Afacerilor de Externe.

Scutirea de supralegalizare este permis` \n temeiul legii, al unei \n]elegeri interna]ionale la care este parte Romånia sau pe baz` de reci-procitate“.

Supralegalizarea actelor \ntocmite sau legalizate de instan]ele romåne se face, din partea autorit`]ilor romåne, de c`tre Ministerul Justi]iei[i Ministerul Afacerilor Externe, \n aceast` ordine.



2. Condi]iile pentru \ncuviin]area cererii de re cu -noa[ tere a hot`rårii arbitrale strìne

Articolul V din Conven]ia de la New York [i, respec-tiv, articolele 167 [i 168 coroborate cu articolul 181 dinLegea nr. 105/1992 prev`d cazurile \n care recunoa[terea[i executarea hot`rårilor arbitrale strìne nu sunt \ncu -viin ]ate de instan]ele romåne. Articolul 167 prevede

cazurile \n care, datorit` ne\ntrunirii cumulative acondi]iilor stabilite \n cuprinsul sù, instan]ele romånesunt obligate s` resping` cererile de recunoa[tere [i (sau)de executare a hot`rårilor strìne. Articolul 168 se refer`la situa]iile \n care recunoa[terea [i (sau) executareahot`rårilor strìne pot fi refuzate. Tabelul de mai joscom par` cerin]ele de recunoa[tere a hot`rårilor arbitraleromåne \n lumina celor dou` instrumente analizate:

CONVEN}IA DE LA NEW YORK LEGEA NR. 105/1992

ARTICOLUL V (1) ARTICOLUL 1671. [[Recunoa[terea]] hot`rårii arbitrale strìne poate fi

refuzat`, la cererea p`r]ii \mpotriva c`reia este invocat`,[[...]] dac` una dintre condi]iile de mai jos nu este\ntrunit`:

(a) Conven]ia arbitral` este valid \ncheiat` \n vir-tutea legii c`reia p`r]ile au subordonat-o sau, \n lipsaunei asemenea indica]ii, \n virtutea legii locului unde ho -t` rårea arbitral` a fost pronun]at`. P`r]ile la Conven]iaarbitral` nu se aflau \ntr-o situa]ie de incapacitate \nconformitate cu legea aplicabil`;

(c) Hot`rårea arbitral` nu se refer` la un diferendcare nu a fost avut \n vedere sau me]ionat \n Conven]iaarbitral`, sau con]ine decizii care dep`[esc termeniiconven]iei arbitrale, cu condi]ia ca deciziile \n materiilededuse spre solu]ionare pe calea arbitrajului s` fie dis-junse de cele care nu sunt supuse arbitrajului, caz \n carenumai deciziile \n materiile supuse arbitrajului putånd firecunoscute [i executate.

(d) Compozi]ia tribunalului arbitral sau proceduraarbitral` a fost \n concordan]` cu acordul p`r]ilor sau,\n lipsa unui asemenea acord, a fost \n conformitate culegea statului \n care arbitrajul a avut loc.

(b) Partea \mpotriva c`reia hot`rårea arbitral` estein vocat` a fost informat` \n modul cuvenit despre nu -mirea arbitrului sau procedura arbitral`, ori nu a fost \nalt fel incapabil` s` \[i pun` \n valoare mijloacele deap`rare.

Prin semnarea, ratificarea sau aderarea la Conven]iade la New York, Statele contractante recunosc [i execut`hot`rårile arbitrale strìne pronun]ate pe teritoriulcelorlalte State contractante. (Art. I (3))

1. Hot`rårile referitoare la alte procese decåt celear`tate \n art. 166 pot fi recunoscute \n Romånia, sprea beneficia de puterea lucrului judecat, dac` sunt\ndeplinite cumulativ urm`toarele condi]ii:

(b) Instan]a [i.e. tribunalul arbitral, n.n.] care a pro-nun]at-o a avut, potrivit legii men]ionate, competen]as` judece procesul;

Potrivit doctrinei romåne,25 aceast` condi]ie nu este\ndeplinit` \n urm`toarele cazuri:

� Conven]ia arbitral` nu este valid \ncheiat`;� Compozi]ia tribunalului arbitral nu este conform`

cu acordul p`r]ilor; � Hot`rårea arbitral` se refer` la diferende care nu

intr` sau exced obiectul cererii de arbitraj [i.e. con-ven]iei arbitrale, n.n.].

2. Dac` hot`rårea a fost pronun]at` \n lipsa p`r]ii carea pierdul procesul, trebuie s` se constate, de asemenea, cì-a fost \nmånat` \n timp util cita]ia pentru termenul dedezbateri \n fond, cåt [i actul de sesizare a instan]ei [i.e.cererea de arbitraj, n.n.] [i c` i s-a dat posibilitatea de a seap`ra [i de a exercita calea de atac \mpotriva hot`rårii.

(c) Exist` reciprocitate \n privin]a efectelorhot`rårilor strìne \ntre Romånia [i statul instan]ei carea pronun]at hot`rårea.

Potrivit jurispruden]ei [i doctrinei romåne, reciproci-tatea se stabile[te odat` ce statele interesate o recunosc.26

Articolul 6 (2) instituie o prezum]ie de reciprocitatede facto, \ns` autorit`]ile care certific` validitatea acesteiprezum]ii sunt Ministerul Justi]iei [i MinisterulAfacerilor Externe.27

25 O. C~P~}~N~, Circula]ia transna]ional` a sentin]elor arbitrale, \n Revista de Drept Comercial nr. 2/1998, p. 6.26 Vezi V. RO{ Arbitrajul Comercial Interna]ional, Regia Autonom` „Monitorul Oficial“ (2000), supra nota 15, p. 597.27 Legea nr. 105/1992, supra nota 8.


28

ARTICOLUL V (2) ARTICOLUL 168

2. [[Recunoa[terea]] hot`rårii arbitrale strìne poate firefuzat` dac` autoritatea competent` la locul unde sesolicit` recunoa[terea [i executarea constat` c`:

(a) Obiectul diferendului este susceptibil desolu]ionare pe calea arbitrajului \n conformitate cu legeastatului unde se solicit` recunoa[terea [i executarea.

Notiunea de „fraud`“ per se nu este men]ionat` caatare \n Conven]ie.29

(b) Recunoa[terea [i executarea hot`rårii arbitrale nuau \nc`lcat ordinea public` \n conformitate cu legea sta -tului unde se solicit` recunoa[terea [i executarea.

N/A

Recunoa[terea hot`rårii strìne poate fi refuzat` \nunul din urm`toarele cazuri:

|n doctrina romån` se consider` c` problema arbitra-bilit`]ii este stråns legat` de no]iunea de \nc`lcare aordinii publice [i a bunelor moravuri.28

1. Hot`rårea este rezultatul unei fraude comise \nprocedura urmat` \n strìn`tate.

Doctrina romån` a interpretat aceast` prevedere \nsensul articolului V (1) din Conven]ia de la New York,\ntrucåt toate situa]iile men]ionate \n acest articolreprezint` cazuri de fraud` comise \n procedura \n con-formitate cu legea romån`.30

Conceptul de „fraud`“ \n procedur` a fost interpretat\n sens larg \n doctrin`, cuprinzånd toate faptele [idemersurile s`vår[ite cu rea-credin]` de c`tre una dintrep`r]i \n detrimentul celeilalte, dac` prin savår[irea acesto-ra s-a provocat pierderea procesului de c`tre adversar.31

2. Hot`rårea \ncalc` ordinea public` de drept inter-na]ional privat romån.

Urm`toarele situa]ii au fost calificate drept cazuri de \n -c`lcare a principiilor de drept interna]ional privat romån:

� Hot`rårea strìn` este pronun]at` cu \nc`lcareacom peten]ei exclusive a instan]elor judec`tore[ti dea dispune asupra litigiilor care, potrivit legii romå -ne, nu sunt arbitrabile;

� Hot`rårea arbitral` nu con]ine motivele pe care sebazeaz`;

� Natura ilicit` a obiectului sau cauzei disputei;� |nc`lcarea regulilor de procedur` arbitral`. 3. Procesul a fost solu]ionat \ntre acelea[i p`r]i

printr-o hot`råre, chiar nedefinitiv`, a instan]elor ro må -ne sau se afl` \n curs de judecare \n fa]a acestora la datasesiz`rii instan]ei strìne.

28 Vezi I. DELEANU, supra nota 13, p. 65. 29 Pentru o discu]ie general`, vezi A.J. VAN DEN BERG, supra nota 4, p. 287. 30 V. RO{, supra nota 15, p. 600.31 Pentru detalii, vezi I. DELEANU, SERGIU DELEANU, supra nota 13, p. 507.32 Id., articolul 181 coroborat cu articolul 173 din Legea 105/1992.

B. Executarea hot`rårilor arbitrale strìne

1. Cererea de \ncuviin]are a execut`rii. Condi]ii deregularitate

|n compara]ie cu cererea de recunoa[tere, cererea de\ncuviin]are a execut`rii hot`rårii strìne trebuie depus`la tribunalul jude]ean \n circumscrip]ia c`ruia urmeaz`

s` se efectueze executarea. |n termeni practici, \ntrucåtcererea de recunoa[tere nu se poate depune decåt lainstan]a domiciliului sau sediului p`r]ii adverse, parteain teresat` nu va putea solicita \n acela[i timp re cu -noa[terea [i executarea hot`rårii strìne dac` bunurile ceurmeaz` a fi executate silit nu se afl` la domiciliul sausediul p`r]ii care se opune recunoa[terii [i execut`riihot`rårii strìne.32



|n cazul \n care capetele de cerere asupra c`rora arbitriisunt chema]i s` decid` pot fi disociate, atunci executarea silit`se poate solicita pentru fiecare dintre acestea. Important de

notat, potrivit articolului 173 alin. (2) din Legea nr. 105,hot`rårile arbitrale strìne provizorii [i m`surile asigur`toriidispuse \n alt stat nu pot fi executate pe teritoriul Romåniei.

33 Vezi A. J. VAN DEN BERG, supra., nota 4, p. 337. Vezi [i Decizia Cur]ii de Prim` Instan]a de la Strasbourg din octombrie 1970, Revue del’Arbitrage (1970), 166, p. 169.

34 Termenul \ncepe s` curg` din momentul \n care se na[te dreptul de a cere executarea silit`, i.e. de la data la care hot`rårea arbitral` este defi -nitiv` [i deci capabil` de a fi pus` \n executare. Pentru detalii, vezi Decizia nr. 407/2000 a Cur]ii de Apel Bucure[ti, citat` \n V. M. CIOBANU,Enforcement of Foreign Arbitral Awards in Romania [Executarea Hot`rårilor Arbitrale Strìne \n Romånia], lucrare prezentat` \n cadrul conferin]ei„Fifty years of existence of the Bucharest Court of International Commercial Arbitration (1953-2003)“, Bucure[ti, 9 mai 2003.

|n conformitate cu Conven]ia de la New York, parteacare introduce cererea de \ncuviin]are a execut`rii va tre-bui s` prezinte acelea[i documente ca [i \n cazul cererii derecunoa[tere.

Regimul instituit de Legea nr. 105/1992 este \ns`

mult mai strict: cererea de executare trebuie s` \ndepli -neasc` acelea[i cerin]e stabilite pentru cererea derecunoa[tere, \ns`, \n plus, trebuie s` fie \nso]it` de dova-da caracterului definitiv al hot`rårii strìne \n statul \ncare aceasta a fost pronun]at`.

CONVEN}IA DE LA NEW YORK LEGEA NR. 105/1992ARTICOLUL IV ARTICOLUL 175

Vezi mai sus (cererea de recunoa[tere)

N/A

Toate condi]iile prev`zute pentru cererea derecunoa[tere (articolul 171) \nso]ite de:

Dovada caracterului definitiv al hot`rårii arbitralestrìne.

CONVEN}IA DE LA NEW YORK LEGEA NR. 105/1992ARTICOLUL V ARTICOLUL 174

Toate condi]iile stabilite \n articolul 167 plus:(a) Hot`rårea este executorie potrivit legii instan]ei

care a pronun]at-o.Legea romån` p`streaz` condi]ia „dublului exequatur“

instituit` prin Conven]ia de la Geneva din 1927,condi]ionånd aprobarea cererii de \ncuviin]are a exe-cut`rii hot`rårii arbitrale strìne de dovedire a caracteru-lui „definitiv“, adic` „final [i operativ“ (\n limbajulConven]iei de la Geneva) al acesteia.

(b) Dreptul de a cere executarea silit` nu este pre-scris potrivit legii romåne.

|n conformitate cu legea romån`, dreptul de a cere exe-cutarea silit` se prescrie \n termen de 3 ani, dac` legea nuprevede altfel. |n cazul titlurilor emise \n materia ac]iunilorreale imobiliare, termenul de prescrip]ie este de 10 ani.34

2. Condi]iile pentru \ncuviin]area execut`riihot`rårii arbitrale strìne

Conven]ia de la New York stabile[te \n articolul Vcazurile \n care recunoa[trea [i executarea sentin]elor arbi-

trale strìne sunt refuzate. |n conformitate cu Legea nr. 105/1992, cererea de \ncuviin]are a execut`rii trebuies` \ndeplineasc` acelea[i cerin]e ca [i cererea de re cu -noa[tere, la care legea romån` adaug` dou` condi]ii supli-mentare, a[a cum se poate vedea \n tabelul de mai jos:

Vezi cele de mai susN/A

Conven]ia de la New York a cùtat s` \nl`ture practi-ca „dublului exequatur“, cerånd ca hot`rårea arbitral` s`fie „obligatorie“ [i nu „definitiv`“ pentru a fi pus` \n exe-cutare.

|n acord cu practica majorit`]ii instan]elor judec`to -re[ti na]ionale, caracterul „obligatoriu“ nu implic` ob ]i -nerea, \n prealabil, a \ncuviin]`rii execut`rii hot`rårii ar -bi trale \n statul \n care aceasta a fost pronun]at`.33

N/AConven]ia nu con]ine nicio referire \n leg`tur` cu

procedura de executare silit` a hot`rårii strìne, l`såndaceste aspecte la latitudinea fiec`rui stat contractant, \nconformitate cu legisla]ia na]ional` aplicabil`.


30

Procedura de exequatur are un caracter contencios,asigurånd p`r]ilor o egalitate de tratament [i respectareacerin]elor unui proces echitabil. P`r]ile sunt citate potri -vit dispozi]iilor legale \n vederea sus]inerii cauzei [iprezent`rii mijloacelor de ap`rare puse la dispozi]ie delegea romån` \nainte ca instan]a s` decid`. Pe parcursulprocedurii, partea care se opune execut`rii poate ridicaexcep]ii, cu condi]ia ca acestea s` nu pun` \n discu]iefondul disputei. De obicei, partea care se opune exe-cut`rii invoc` fie executarea voluntar` (plata voluntar`)f`cut` dup` comunicarea hot`rårii arbitrale, fie aduceprobe \n sus]inerea faptului c` procedura arbitral` a fostgre[it \ndreptat` \mpotriva sa.35

Hot`rårea de \ncuviin]are sau de respingere a cereriide exequatur poate fi atacat` cu apel [i recurs. Termenelede apel [i recurs sunt de 15 zile de la comunicarea ho t` -rårii instan]ei judecatore[ti.36 Cånd hot`rårea de exe-quatur a devenit definitiv` [i irevocabil`, curtea \nveste[teho t` rårea cu formul` executorie37 [i o comunic` p`r]iicare a avut cå[tig de cauz`. Procedura de executare silit`se desf`[oar` \n continuare \n conformitate cu preveder-ile legii generale \n materie.

C. Probleme practice \n leg`tur` cu aplicarea Legii nr. 105/1992

Pe lång` o aplicare relaxat` a Conven]iei de la NewYork, instan]ele romåne au o atitudine ezitant` \n primulrånd \n privin]a calific`rii hot`rårilor arbitrale drepthot`råri definitive si executorii \n conformitate cu legearomån`, iar \n al doilea rånd \n ceea ce prive[te cerin]asupralegaliz`rii potrivit Legii nr. 105/1992.

1. Dovada caracterului „definitiv [i executoriu“ alhot`rårii arbitrale strìne potrivit legii romåne

Legea nr. 105/1992 guverneaz` atåt recunoa[terea [iexecutarea hot`rårilor arbitrale strìne, cåt [i re cu noa[terea[i executarea hot`rårilor judec`tore[ti strìne. Prevederileacestei legi au fost \n primul rånd menite s` guverneze

procedura de exequatur a hot`rårilor judec`tore[ti strìne,[i numai \n subsidiar, conform articolului 181 din lege,mutatis mutandis sentin]elor arbitrale strìne. De aceea,anumite cerin]e instituite prin Legea nr. 105 sunt \ntr-oanumit` m`sur` nepotrivite [i uneori sensibil incompati-bile cu natura hot`rårilor arbitrale. Aplicarea pertinent` aprevederilor acestei legi, ]inånd seama de natura [i carac-teristicile hot`rårilor arbitrale, r`måne, a[adar, la lati-tudinea instan]elor judec`tore[ti.

Caracterul definitiv al sentin]elor arbitrale este unuldintre aspectele cele mai controversate \n cadrul proce-durii de exequatur. Creat` strict pentru hot`rårile ju de c` -tore[ti, aceast` cerin]` devine redundant` \n cazul ho t` -rårilor arbitrale. Prin sine \nsu[i, faptul recurgerii la arbi-traj ca metod` de solu]ionare a litigiilor atrage renun]areala orice cì de atac \mpotriva hot`rårilor arbitrale, p`r]ileacceptånd caracterul definitiv [i obligatoriu al acestora.|n mod surprinz`tor, instan]ele judec`tore[ti par s` negli-jeze acest am`nunt extrem de important ori de cåte oriprocedura de exequatur este pus` \n mi[care, cauzånddificult`]i majore pe parcusul procesului de executare ahot`rårilor arbitrale strìne.

Spre exemplu, \ntr-un caz din 2003, Curtea de ApelOradea a refuzat s` \ncuviin]eze executarea unei sentin]earbitrale pronun]ate la Paris \n conformitate cu RegulileICC, pe motivul c` solicitantul nu a f`cut dovada carac-terului definitiv [i executoriu al acesteia \n conformitatecu articolul 171 din Legea nr. 105/1992. |n ciuda pre -zent ̀ rii unei scrisori din partea Secretariatului General alCur]ii de Arbitraj de pe lång` Camera Interna]ional` deComer] de la Paris comunicånd imposibilitatea Cur]ii dea emite un certificat care care s` ateste caracterul defini-tiv al hot`rårilor arbitrale, \ns` trimi]ånd p`r]ile intere-sate la articolul 28.6 al Regulilor ICC,38 Curtea de Apel adecis c` partea \n cauz` nu a demonstrat cu certitudinenici ca racterul definitiv, nici caracterul executoriu alhot`rårii respective. Curtea Suprem` a respins argumen -tele Cur]ii de Apel, constatånd c` hot`rårea strìn` eradefinitiv` [i avea caracter executoriu \n lumina articolu-lui 28.6 din Regulile ICC [i al anexei la hot`råre [i c`

35 Pentru detalii suplimentare, vezi S. ZILBERSTEIN & V.M. CIOBANU, Tratat de Executare Silit`, Lumina Lex (2000), p. 187.36 Conform articolelor 284 [i 304 CPC. 37 Potrivit articolului 269 (1) CPC, instan]a judec`toreasc` aplic` pe hot`rårea arbitrala urm`toarea formul`: „Noi, Pre[edintele Romåniei“(aici urmeaz` cuprinsul hot`rårii)D`m \mputernicire [i ordon`m agen]ilor administrativi [i ai for]ei publice s` execute aceast` (hot`råre); procurorilor s` st`ruie pentru adu cerea

ei la \ndeplinire. Spre credin]`, prezenta (hot`råre) s-a semnat de... (Urmeaz` semn`tura pre[edintelui [i a grefierului)“. 38 Articolul 28.6 al Regulilor de Arbitral ale ICC prevede: „Orice Hot`råre Arbitral` va fi obligatorie pentru p`r]i. Prin remiterea disputei

spre solu]ionare pe calea arbitrajului \n conformitate cu prezentele Reguli, p`r]ile se oblig` s` pun` \n executare Hot`rårea Arbitral` f`r` \ntårziere[i se va considera c` au renun]at la dreptul de a face recurs \mpotriva acesteia \n m`sura \n care un asemenea recurs se poate face \n mod valid“.



39 Conform articolului 167(c) din Legea 105/1992.40 Vezi supra nota 14. 41 Decizia nr. 2670/2003, supra., nota 17.42 Vezi Decizia nr. 1011 din 11 octombrie 2005 a Cur]ii de Apel Ploie[ti [i Decizia nr. 1450 din 15 februarie 2007 a |naltei Cur]i de

Casa]ie [i Justi]ie (Sec]ia Civil` [i de Proprietate Intelectual`), accesibil` la:http://www.scj.ro/SC%20rezumate%202007/SC%20r%201450%202007.htm>.43 Romånia a ratificat Conven]ia cu privire la suprimarea cerin]ei supralegaliz`rii actelor oficiale strìne (Haga, 1961) prin Ordonan]a

Guvernului nr. 66/1999, aprobat` prin Legea nr. 52/2000. 44 Decizia Tribunalului Bucure[ti nr. 5804 din 4 octombrie 2000, comentat` \n P. KIMBROUGH et al., Arbitral Awards and

Enforcement in Romania [Hot`rårile arbitrale [i executarea silit` \n Romånia], 1 Int. A.L.R.(2002), pp. 11-14.45 Id., p. 14.46 Decizia nr. 725/1996.

aceasta, \n fapt, \ndeplinea cerin]ele Legii nr. 105/1992,\ntrucåt \ntre Fran]a [i Romånia exista un acord reciproc\n privin]a recunoa[terii efectelor hot`rårilor arbitralestrìne.39 Din fericire, Curtea Suprem` (actuala |nalt`Curte de Casa]ie [i Justi]ie)40 a respins decizia Cur]ii deApel Oradea [i a \ncuviin]at recunoa[terea [i executareahot`rårii arbitrale.41

Problema caracterului executoriu al hot`rårilor arbi-trale a revenit \ntr-o spe]` mai recent`, \n care Curtea deApel Ploie[ti a refuzat recunoa[terea [i executarea uneialte hot`råri ICC \ntemeindu-se pe acelea[i considerenteca [i Curtea de Apel Oradea.42 |n acest caz, Curtea deApel a precizat c` atåta vreme cåt Curtea de Arbitraj depe lång` Camera Interna]ional` de Comer] din Paris nua putut elibera un document care s` ateste caracteruldenifitiv [i caraterul executoriu al sentin]ei arbitrale,recunoa[terea [i executarea acesteia nu era posibil`. |naltaCurte de Casa]ie [i Justi]ie a admis recursul p`r]ii intere-sate [i a modificat hot`rårea Cur]ii de Apel, \ncuviin]åndcererea de recunoa[tere [i executare. |nalta Curte a decisc` for]a probant` a fiec`rui act este determinat` de legealocului unde acesta a fost \ndeplinit. |n cazul respectiv, s-a decis c` hot`rårea arbitral` respectiv` corespundereglement`rilor de fond [i procedur` pe care trebuie s` lerespecte Curtea ICC, o institu]ie ce func]ioneaz` \n alt`]ar` decåt Romånia.

2. Cerin]a supralegaliz`rii

O alt` problem` major` ridicat` de Legea nr. 105/1992 este cerin]a supralegaliz`rii documentelor.A[a cum am men]ionat anterior, conform articolului 171din Legea nr. 105, documentele care \nso]esc cererea derecunoa[tere [i (sau) de executare trebuie traduse de tra-duc`tori autoriza]i [i supralegalizate.

Din 1999, cerin]a supralegaliz`rii actelor oficialestrìne a fost \nlocuit` prin aplicarea a[a-numitei „apos-

tile de la Haga“ \n cazul actelor emise \n statele p`r]i laConven]ia cu privire la suprimarea cerin]ei supralega -liz`rii actelor oficiale strìne.43 |nainte de a adera laaceast` Conven]ie, Romånia \ncheia numai tratate decooperare judiciar` cu celelate state, renun]ånd la cerin]asupralegaliz`rii pe baz` de reciprocitate. |n prezent, \nurma ratific`rii din 1999, cerin]a supralegaliz`rii se aplic`numai pentru actele \ntocmite \n statele care nu au rati-ficat Conven]ia de la Haga.

|n ciuda tratatelor bilaterale [i mai recentei ratific`ri aConven]iei de la Haga, \n anul 2000 TribunalulBucure[ti a respins o cerere de exequatur a unei hot`råriarbitrale pronun]ate \n baza Regulilor ICC, cu motivareac` hot`rårea nu fusese supralegalizat` \n conformitate cuarticolul 162 din Legea nr. 105/1992.44 Curtea a calificatdrept insuficient` prezentarea copiei hot`rårii arbitralecertificate drept copie autentic` de c`tre SecretariatulGeneral al Cur]ii de Arbitraj de pe lång` Camera deComer] Interna]ional` de la Paris, solicitånd \n schimbcertificarea acesteia de c`tre autorit`]ile franceze. Parteainteresat` \n ob]inerea recunoa[terii [i execut`rii acesteihot`råri a informat instan]a de existen]a unui acord bila -teral de cooperare judiciar` \ntre Fran]a [i Romånia,potrivit c`ruia statele semnatare renun]au la cerin]asupralegaliz`rii pe baz` de reciprocitate. Ironic, aceea[iparte a prezentat instan]ei [i o scrisoare din partea Mi nis -te rului Afacerilor Externe din Fran]a adresat` Mi nis -terului francez de justi]ie prin care se motiva refuzul desupralegalizare tocmai prin existen]a tratatului bilateral.45

Decizia tribunalului a fost atacat` cu apel [i trimis` sprerejudecare de c`tre Curtea de Apel Bucure[ti.

|n mod surprinz`tor, cå]iva ani mai devreme, CurteaSuprem` de Justi]ie a respins hot`rårea instan]ei infe-rioare prin care aceasta din urm` considera c` o copie aunei hot`råri ICC \n form` certificat` de SecretariatulGeneral nu \ntrunea cerin]a supralegaliz`rii.46


32

Instan]a suprem` a fost de acord cu \ndeplinireacondi]iilor stipulate \n articolul 162 din Legea nr. 105,\ntrucåt certificarea hot`rårii arbitrale fusese f`cut` dec`tre Secretarul General al ICC, a c`rui semn`tur` fusese, la råndul sù, certificat` de c`tre Curtea deArbitraj ICC.

Concluzii

Adeseori considerat \n doctrin` drept „clauza cea maifavorabil`“, articolul VII (1) din Conven]ia de la NewYork permite p`r]ii interesate s` \[i \ntemeieze cererea deexequatur pe prevederile legii statului unde se urm`re[terecunoa[terea [i executarea hot`rårii arbitrale strìne.47

Per à contrario, acolo unde asemenea „clauze mai favora-bile“ nu exist`, Conven]ia trebuie aplicat` din nou, casurs` principal` de reglementare.

Romånia a aderat la Conven]ia de la New York \n1961. |n ciuda acestui fapt, cur]ile romåne continu` sàplice cu prec`dere procedura restrictiv` [i \mpov`r`toare

introdus` de Legea nr. 105/1992, frustrånd astfel, a[acum unii apreciaz`, scopul Conven]iei [i prin aceasta\nse[i angajamentele interna]ionale ale Romåniei.

Asemenea critici ar fi justificate dac` articolul VII (1)ar fi interpretat s` permit` aplicarea legii domestice numai\n m`sura \n care aceasta din urm` ar fi „mai favorabil`“\n detrimentul Conven]iei \nse[i. Pe de alt` parte, o inter-pretare \n sensul de a condi]iona exclusiv aplicarea legiidomestice numai \n m`sura \n care aceasta este mai favo -rabil` ar l`sa criticile de mai sus f`r` substan]`. |n ciudadiferen]elor de interpretare, este de necontestat faptul cìnstan]ele judec`tore[ti romåne conduc procedura de exe-quatur aproape \n exclusivitate \n conformitate cu legeadomestic`.

Partea care dore[te recunoa[terea [i executarea uneihot`råri arbitrale strìne este perfect \ndrept`]it` s` \[i\ntemeieze cererea pe prevederile Conven]iei de la NewYork, \ns` trebuie s` se preg`teasc` s` urmeze proceduramai specific` introdus` de Legea nr. 105/1992. |n dorin]aunei schimb`ri \n practica instan]elor romåne, p`r]ile nupot decåt spera c` a[teptarea nu va fi prea lung`...

47 Vezi, A.J. VAN DEN BERG, supra nota 4, p. 81.



Recognition and enforcement of

international arbitral awards

Suman Jyoti KhaitanCounsel

Bar Council, New Dehli, India

Suman Jyoti Khaitanavocat

Baroul New Dehli, India

Recunoa[terea [i \ncuviin]areaexecut`rii silite a sentin]elor

arbitrale interna]ionale

Abstract

New York Convention, as well as the UNCITRAL ModelLaw, has done a remarkable job in the field of enforcementand recognition of International Commercial Awardsbecause both the legislations have made the InternationalCommercial Arbitration more effective. At the same timeboth the legislation suffer from serious drawback and thegrounds for refusal of recognition and enforcement of an arbi-tration award under Article V of New York Convention andArticle 36 of Model Law must be reviewed because firstlyboth the piece of legislations does not permit any review onthe merits of an award to which the Convention applies.Secondly, the grounds for refusal of recognition and enforce-ment set out in both piece of legislations are exhaustive. Theyare the only grounds on which recognition and enforcementmay be refused. Thirdly, even if grounds for refusal of recog-nition and enforcement of an award are proved to exist, theen forcing court is not obliged to refuse the enforcement. Theopening lines of clause 1 and 2 of Article V of New YorkConvention say that enforcement „may“ be refused. They donot say that it „must“ be refused. The language is permissivenot mandatory. Lastly, the intention of NY convention andModel Law is that the grounds for refusing recognition andenforcement of arbitral awards should be applied restrictivelyand almost all the courts across the globe have accepted andrecognized this principle which is commonly known as „Pro-enforcement bias“ of the Convention. Apart from all thesedifficulties there also exist various practical di fficulties whichcannot be ignored. Like, unfamiliarity of local courts andbureaucracy regarding international commercial arbitrationand also presence of some odd legislation in some countries

Rezumat

Similar LEGII MODEL UNCITRAL, adoptarea Con -ven]iei de la New York a reprezentat o etap` remarcabil` \ndomeniul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite asentin]elor arbitrale strìne \ntrucåt ambele reglement`ri audeterminat un plus de eficien]` a arbitrajului comercialinterna]ional. |n acela[i timp, ambele reglement`ri con]inserioase neajunsuri, ceea ce necesit` o reanalizare a motivelorrefuzului recunoa[ te rii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite asentin]elor arbitrale strìne. |n primul rånd, aceste motive,astfel cum au fost stabilite de art. 5 din Conven]ia de la NewYork, precum [i de art. 36 din LEGEA MODEL, trebuierev`zute \ntrucåt acestea nu permit un examen de fond alsentin]ei arbitrale. |n al doilea rånd, respectivele motive suntlimitative. Acestea sunt singurele motive de re cu noa[ tere [i\ncuviin]are a execut`rii silite a sentin]ei ar bi trale. |n altreilea rånd, chiar dac` se dovede[te inciden]a unor astfel demotive, instan]a statal` nu este obl igat` s` refuze \ncuviin -]area execut`rii silite. Teza I a pct. 1 din art. 5 dinConven]ia de la New York stipu leaz` c` executarea silit`„poate“ fi refuzat`. Nu se stipuleaz` c` executarea silit` „tre-buie“ refuzat`. Formularea este permisiv`, nu obligatorie. |nultimul rånd, filozofia Conven]iei de la New York [i aLEGII MODEL const` \n aplicarea restrictiv` a motivelorrefuzului re cu noa[ terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite asentin]elor arbitrale strìne, aproape toate instan]ele din\ntreaga lume au acceptat principiul conven]iei cunoscut subdenumirea de „tendin]` pro executare silit`“. |n plus, exist`dificult`]i practice variate ce nu pot fi ignorate. De exemplu,nefamiliaritatea instan]elor locale cu o astfel de procedur`,birocra]ia referitoare la arbitrajul comercial interna]ional,


34

which considers ensuing awards as domestic awards even ifthe seat of arbitration is in some foreign state.

Introduction:

International arbitration has become the establishedmethod of determining international commercial dis-putes. All over the world, states have modernized theirlaws of arbitration to take into account this fact. In ter na -tional commercial arbitration is a hybrid. It begins as aprivate agreement between the parties. It continues byway of private proceedings, in which the parties are ofgreat importance. Yet it ends with an award that hasbinding legal force and effect and which on appropriateconditions, the courts of most countries of the world willrecognize and enforce. The private process has a publiceffect, implemented with the support of the public au tho -rities of each state and expressed through its national law.

International Commercial Arbitration has extendedrapidly in recent years, given the dramatic increase ininternational trade and disputes arising therefrom.International commercial arbitration has flourished andmany jurisdictions have passed new or updated interna-tional arbitration statutes.

Recognition and enforcement of the international co m mercial arbitral award in the field of in ter na tionalcommercial arbitration, is a very intricate undertakingdue to the various reservations and complexities involvedin. Recognition and Enforcement of In ter na tional andCommercial Awards are generally concerned with givingeffect to the award, either in the state in which it wasmade meaning thereby the state that is the seat of the arbi-tration or in some other state or states were the award isconsidered or regarded to be a international award.Former is an easier process but latter is a complex and di fficult task. An award is a final adjudication of disputesand disposes of all issues submitted to the arbitral tribu-nal and the successful parties expects the award to be per-formed without delay. The award can be performed byapplying commercial pressure on the party who fails orrefuses to perform an award or by court proceedings byapplying to national courts. The procedures to be followed in latter case vary from country to country.Recognition and enforcement are two different wordswith different connotations although both words are inextricably linked. As far as recognition of award is con-cerned it is an act where the national courts declare an

precum [i existen]a unor legisla]ii bizare ce consider` sen -tin]ele ca fiind na]ionale chiar dac` locul arbitrajului este \nstr`in`tate.

Introducere

Arbitrajul interna]ional a devenit o practic` uzual` desolu]ionare a disputelor interna]ionale. Avånd \n vedereacest aspect, statele din \ntreaga lume [i-au mo dernizatreglement`rile arbitrale. Metoda de solu]ionare a dis-putelor \n arbitrajul comercial interna]ional este hibrid`.Aceasta este determinat` de o conven]ie \ncheiat` de par-ticulari. Continu` cu o serie de proceduri stabilite dep`r]i, acestea din urm` avånd o mare importan]`. Se fina -lizeaz` cu o hot`råre ce este obligatorie pentru p`r]i; \nanumite condi]ii, majoritatea instan]elor statelor lumiiprocedeaz` la recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`riisilite a acesteia. Aceast` procedur` confiden]ial` are unefect public ce este sus]inut atåt de autorit`]ile publice dinfiecare stat, cåt [i de le gisla]iile na]ionale.

Arbitrajul comercial interna]ional s-a dezvoltat rapid\n ultimii ani avånd \n vedere cre[terea \ngrijor`toare adisputelor din comer]ul interna]ional. Arbitrajul co -mercial interna]ional este \n plin` expansiune, multe juris-dic]ii adoptånd sau modernizånd reglement`ri privindarbitrajul.

Recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite a sen tin -]elor arbitrale din domeniul arbitrajului comercial inter-na]ional constituie o chestiune a c`rei dificultate estecauzat` de dificult`]i [i ezit`ri inerente. Recu noa[ terea [i\ncuviin]area execut`rii silite a sentin]elor arbitrale comer-cial interna]ionale reprezint` efectul acestora fie \n statulpe teritoriul c`ruia au fost pronun]ate, prin aceasta\n]elegånd statul pe teritoriul c`ruia se afl` locul arbitraju-lui, fie \n statele \n care se consider` c` respectivelesentin]e au caracter interna]ional. |n prima ipotez`, misi-unea este mai facil`, spre deosebire de cea de-a doua \ncare misiunea este complex` [i dificil`. O sentin]` arbi-tral` constituie o solu]ionare definitiv` a disputelor, \ncuprinsul sentin]ei arbitrale tribunalul arbitral analizeaz`toate aspectele cu care a fost sesizat, partea care a cå[tigatlitigiul a[teptåndu-se ca sentin]a arbitral` s` fie pus` \nexecutare f`r` \ntårziere. Sentin]a arbitral` poate fi execu-tat` fie prin exercitarea unei presiuni comerciale asuprap`r]ii care refuz` s` execute hot`rårea, fie prin declan[areade c`tre instan]ele statale a propriilor proceduri. |n acestultim caz, procedurile difer` de la o ]ar` la alta.Recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite sunt dou`no]iuni diferite, cu accep]iuni diferite, de[i sunt stråns



award as valid and binding upon the parties in respect ofthe issues with which it dealt. By contrast where a courtis asked to enforce an award, it is asked not merely to recognize the legal force and effect of the award, but alsoto ensure that it is carried out by using such legal sanc-tions as are available. Thus, enforcement goes a step further than recognition. The recognition and enforce-ment of foreign arbitral awards depends upon the natio -nal system of laws because the tribunal has very limitedpower. Generally, enforcement and recognition is doneby national courts at the place of enforcement, operatingunder its own procedural rules which vary from countryto country.

Methodology of Recognition and Enforcement

The method of recognition and enforcement to beadopted in any particular case depends on the place wherethe award was made. It also depends upon the relevantprovisions of the law at the place of intended enforcement(The „forum state“). Internationally it is generally mucheasier to obtain recognition and enforcement of an inter-national award than of a foreign court judgment. This isbecause the network of international and regionalenforcement awards is more widespread and better deve -loped than corresponding provisions for the recognitionand enforcement of foreign judgments.

International Conventions

The most effective method of creating an internatio nalsystem of law governing international commercial arbi-tration has been through international convention (andmore recently through the Model Law). Internationalconventions have served to link national system of lawinto a network of laws which, although they may differ intheir wording, have as their objective the enforcement ofinternational arbitration agreements and arbitral award.

(A) Montevideo convention

The first was the „Montevideo Convention“, sincethen there has been several such treaties. The MontevideoConvention was made in the 1889 and provided for therecognition and enforcement of the arbitration agreementbetween certain Latin American states. It was therefore,essentially a regional Con vention. The first modern andgenuinely international convention was the Geneva pro-tocol of 1923, which was drawn up in the initiative of the

legate una de cealalt`. Atåta timp cåt o sentin]` arbitralèste recunoscut`, aceasta este eficace [i are putere obliga-torie pentru p`r]i cu privire la problemele solu]ionate.Dimpotriv`, dac` se solicit` instan]ei statale \ncuviin]areaexecut`rii silite a sentin]ei arbitrale, nu se solicit` numairecunoa[terea for]ei juridice a acesteia, ci [i asigurarea c`va fi pus` \n executare prin utilizarea sanc]iunilor legalespecifice. A[adar, \ncuviin]area execut`rii silite constituieo etap` ulterioar` recunoa[terii.

Recunoa[terea [i \ncuviin]arae execut`rii silite a sen -tin]elor arbitrale strìne depind \ntr-o propor]ie co vår [i -toare de sistemul na]ional de drept, tribunalul arbitralavånd prerogative limitate. |n general, re cu noa[ terea [i\ncuviin]area execut`rii silite este de competen]a instan -]elor na]ionale de la locul execut`rii ce solu]ioneaz` ase -me nea cereri potrivit propriilor re guli de procedur`.Aceste reguli variaz` de la o ]ar` la alta.

Metodologia recunoa[terii [i \ncuviin]`riiexecut`rii silite

Modalitatea recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`riisilite a sentin]ei arbitrale strìne difer` \n func]ie de locul\n care a fost pronun]at`. De asemenea, depinde de legeaaplicabil` \n locul \n care se inten]ioneaz` executareasentin]ei arbitrale. Pe plan interna]ional este, \n general,mai u[or de ob]inut recunoa[terea [i \ncuviin]area exe-cut`rii silite a unei sentin]e arbitrale decåt a unei hot`rårijudec`tore[ti. Aceasta pentru c` sistemul interna]ional [iregional al execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìneeste mai r`spåndit [i mai bine dezvoltat decåt sistemulrecunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a hot`rårilorjudec`tore[ti.

Conven]iile interna]ionale

Cea mai eficace metod` de creare a unui sistem inter-na]ional de drept apt de a guverna arbitrajul co mercial afost promovat` prin intermediul conven]iilor interna -]ionale (mai recent, prin intermediul LEGII-MODEL).Conven]iile interna]ionale au constituit liantul \ntrediverse sisteme de drept care, de[i difer` ca modalitate deexprimare, au ca obiectiv conferirea eficacit`]ii conven -]iilor arbitrale [i sentin]ei arbitrale.

(A) Conven]ia de la Montevideo

Prima a fost Conven]ia de la Montevideo, de la dataadopt`rii acesteia adoptåndu-se mai multe tratate [i con-


36

ICC and under the auspices of the League Nations. It wasquickly followed by the Geneva Convention of 1927.Both of these conventions marked the first step in reco g -nizing the importance of international commercial arbi-tration to the development in the international trade.

(B) Geneva Protocol of 1923

The Geneva protocol of 1923 was limited in its rangeand effect. The Geneva protocol of 1923 was concernedto ensure that states that became parties to the protocolwould support international commercial arbitration at thebeginning and at the end of the arbitral process. Ne ver -theless, it made an important contribution to the interna-tional recognition and enforcement of foreign awards.Under the protocol, each contracting parties agreed toensure the execution under its own laws made in its wonterritory pursuant to an arbitration agreement which wascovered by the protocol. The enforceability of the arbitra-tion agreements and of the arbitral awards, are also to befound in a more modern version of the New YorkConvention.

(C) Geneva Convention of 1927

The Geneva protocol however only provided for thedomestic enforcement of protocol awards, that is to saythe enforcement of awards in the territory of the statewhere they were made. The Geneva Convention of 1927however went further. The convention was drawn up inGeneva, again under the auspices of the League ofNations. The purpose of this convention was to broadenthe scope of the Convention of 1927 by providing for therecognition and enforcement of protocol awards withinthe territory of contracting parities. The convention re -presents an early attempt to address the kind of problemthat still arises in seeking the international enforcement ofarbitration award. It provided that an award would be recognized as binding and would be enforced internatio -nally, in the territory of any of the contracting states, sub-ject to certain conditions. They were as follows:

� That the award was made pursuant to an agreementto which the Geneva protocol 1923 applied;

� That the award was made in the territory of one ofthe contracting states;

� That the parties to the award were subject to thejurisdiction of one of the contracting states.

If an award satisfied these relevant conditions, it satis -

ven]ii interna]ionale. Conven]ia de la Montevideo, adop-tat` \n 1889, reglementeaz` recunoa[terea [i \ncuviin]areaexecut`rii silite a sentin]ei arbitrale pe terito riul anumitorstate latino-americane. Drept urmare, aceast` conven]ieeste, prin esen]`, regional`. Primul document modern [iautentic interna]ional a fost Protocolul de la Geneva(1923), document adoptat la ini]iativa Cur]ii de ArbitrajInterna]ional din Paris [i sub auspiciile Na]iunilor Unite.Ulterior, a fost adoptat` Conven]ia de la Geneva din1927. Aceste dou` conven]ii marcheaz` prima etap` \nrecunoa[terea importan]ei arbitrajului comercial interna -]ional \n dezvoltarea comer]ului interna]ional.

(B) Protocolul de la Geneva (1923)

Protocolul de la Geneva(1923) este limitat ca domeniude aplicare [i efecte. Acest protocol a fost conceput \nscopul promov`rii arbitrajului comercial in ter na ]ional \ntoate etapele litigiului arbitral. Cu toate acestea, acest pro-tocol constituie o important` contribu]ie la recunoa[terea[i \ncuviin]area execut`rii silite a sen tin ]elor arbitralestr`ine. Statele-p`r]i s-au obligat s` ga ran teze potrivit pro-priei legisla]ii executarea sentin]ei ar bitrale pronun]ate \ntemeiul conven]iei arbitrale ce in tr` \n domeniul de apli-care al protocolului. Ca racterul executoriu al conven]iilorarbitrale [i al sentin]elor arbitrale trebuie identificat \nversiunea modern` a Conven]iei de la New York.

(C) Conven]ia de la Geneva (1927)

Protocolul de la Geneva ofer` solu]ii cu privire la \ncu-viin]area execut`rii silite a sentin]elor arbitrale pe terito -riul statului unde au fost pronun]ate. Conven]ia de laGeneva (1927), adoptat` tot sub auspiciile Na]iunilorUnite, face un pas \nainte. Scopul acestei conven]ii a fostde a stabili o procedur` de recunoa[tere [i \ncuviin]are aexecut`rii silite a unei sentin]e arbitrale pe teritoriulstatelor-p`r]i. Conven]ia reprezint` o \ncercare timpuriede a rezolva diferitele probleme ce apar \n procesul de\ncuviin]are a execut`rii silite a sentin]ei arbitrale. Aceasta\nseamn` c` o sentin]` arbitral` va fi recunoscut` ca obli -gatorie [i va fi executat` silit interna]ional pe teritoriuloric`ruia din statele contractante sub rezerva \ndepliniriianumitor condi]ii. Aceste condi]ii sunt urm`toarele:

– sentin]a arbitral` a fost pronun]at` \n temeiul con-ven]iei arbitrale guvernate de Protocolul de la Geneva(1923);

– sentin]a arbitral` a fost pronun]at` pe teritoriulunuia din statele contractante;



fied the preliminary requirements of the GenevaConvention. It then had to satisfy certain additionalrequirements, which had to be proved by the party seeking enforcement.

Drawbacks of the Geneva Convention of 1927

As per The Geneva Convention requirements, thatthe award should not be contrary to ‘the principals of thelaw of the country in which it is sought to be relied upon’posed problems. It meant that the award would be opento attack not merely on the grounds of public policy, butalso on the grounds that it offended the legal principals ofthe forum state. It is understandable that a state shouldnot recognize and enforce the award that runs contrary toits public policy, it is however less understandable that theprincipals of law of the forum should be taken intoaccount, when an award has been made in another state inaccordance with other, no doubt equally valid legal principals.

Moreover the provision that the award should be „finalin the country in which it has been made“ seems simpleenough: but it led to what became known as the problemof „double exequatur“. In some countries an award wasonly recognized as final if the local court had granted leaveto enforce it, whether by way of „exequatur“ or otherwise.This meant in such countries an exequatur had to beobtained first from the court of the place in which theaward was made in order to show that the award was final.Another exequatur then had to be obtained form the courtin the forum state, in order to enforce the award. Thisrequirement was not in the model law but also not in theNew York convention.

(D) New York Convention

The New York convention sets out the procedure to befollowed for recognition and enforcement of foreignaward, whilst specifying limited grounds in which recognition and enforcement of such awards may berefused by a contracting state. The convention was thefirst of a series of major steps taken by the United Nationssince its inception to aid the development of internatio nalcommercial arbitration.

The New York Convention is a substantial improve-ment to the Geneva Convention of 1927, as it provi dedfor a more simple and effective method for obtainingrecognition and enforcement of foreign awards. In con-

– p`r]ile litigante au sediul pe teritoriul unuia dinstatele-p`r]i ale conven]iei.

Dac` o sentin]` arbitral` satisface aceste condi]ii re le -vante, aceasta satisface cerin]ele preliminare instituite deConven]ia de la Geneva. Apoi trebuie \ndeplinite anumitecondi]ii preliminare, \ndeplinirea acestora ur månd a fiprobat` de partea ce solicit` \ncuviin]area execut`rii silite.

Neajunsurile Conven]iei de la Geneva (1927)

O serie de dificult`]i sunt generate de una din ce rin ]eleConven]iei de la Geneva, \n sensul c` sentin]a arbitral` nutrebuie s` fie contrar` principiilor instituite de sistemul dedrept pe teritoriul c`ruia se solicit` \ncuviin]area exe cu -t`rii silite. Aceasta \nseamn` c` se poate formula ac]iune\n anularea unei sentin]e arbitrale nu numai pentru faptulc` aceasta este contrar` ordinii publice, ci [i pentru faptulc` \ncalc` principiile juridice ale forului.

Este de \n]eles ca un stat s` nu recunoasc` [i s` nu\ncuviin]eze executarea silit` a unei sentin]e arbitrale ce\ncalc` ordinea public`, dar este mai pu]in de \n]eles caprincipiile sistemului de drept din statul respectiv s` fieluate \n considerare \n ipoteza \n care o sentin]` a fost pro-nun]at` \ntr-un alt stat [i potrivit principiilor juridicevalide ale acestuia.

Mai mult decåt atåt, men]iunea potrivit c`reia „sen tin -]a este definitiv` \n ]ara \n care a fost pronun]at`“ parepotrivit`: dar conduce la ceea ce este binecunoscut subdenumirea de „dublu exequatur“. |n anumite ]`ri, osentin]` arbitral` este recunoscut` ca obligatorie dac` oinstan]` local` [i-a dat acordul pentru \ncuviin]area exe-cut`rii silite fie prin procedura exequaturului, fie \n altmod. Un alt exequatur trebuie ob]inut de la instan]eleforului \n scopul punerii \n executare a hot`rårii. Aceast`cerin]` nu este prev`zut` nici \n LEGEA MODEL, nici \nConven]ia de la New York.

(D) Conven]ia de la New York

Conven]ia de la New York stabile[te atåt procedura re -cunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a unei sentin]earbitrale, cåt [i motivele refuzului acestora in vo cate de unstat parte la respectiva conven]ie. Aceast` con ven]ie areprezentat primul dintr-o serie de demersuri majore\ntreprinse de Na]iunile Unite \n sensul spri jinului dez-volt`rii arbitrajului comercial in ter na ]io nal.

Conven]ia de la New York reprezint` o \mbun`t`]iresubstan]ial` a Conven]iei de la Geneva (1927), \n sensul c`


38

trast to the Geneva Convention the New York Con -vention adopts a strikingly international approach by stating.

„This convention shall apply to the recognition andenforcement of arbitral awards made in the territory of astate other than the state where the recognition and enforce-ment of such awards are sought, and arising out of differencesbetween persons, whether physical or legal. It shall also apply to arbitral awards not considered as domestic awards inthe state where their recognition and enforcement aresought.“

This provision would mean that an award made in anystate (even if that state was not a party to the convention)would be recognized and enforced by any other state thatwas a part of the convention. There is however a qualifi-cation to this internationalist approach. The conventionallows the states that adhere to the convention to maketwo reservations. The first of these is the reciprocity reser-vation; the second is the commercial reservation whichwas also in the Geneva protocol of 1923.

(i) The Reciprocity Reservation

The New York Convention provides that:

„When signing, ratifying or acceding to this convention ornotifying extension under article X here of, any state may onthe basis of reciprocity declare that it will apply the conven-tion to the recognition and enforcement of awards made onlyin the Territory of another contracting State“.

To the extent that States take advantage of it, the reci -procity reservation has the effect of narrowing the scopeof application of the New York Convention. Instead ofapplying to all for awards wherever they are made, thescope of the New York Convention may be limited to theawards made in the States which is a party to the conven-tion. But this limitation is diminishing by increasingnumber of parties to the convention. The UNCITRALMODEL LAW also under article 35 and 36 requiresrecognition and enforcement of an International Awardirrespective of the Country it was made.

(ii) Commercial Relationship Reservation:

The New York Convention contains a further provi-sion for reservation. This entitles a Contract State to

stabile[te o metod` mai simpl` [i eficace de re cu noa[tere [i\ncuviin]are a execut`rii silite a sentin]elor str`ine. Spredeosebire de Conven]ia de la Geneva, Conven]ia de laNew York promoveaz` o concep]ie interna]ional` sur-prinz`toare prin faptul c` stabile[te urm`toarele:

„Prezenta conven]ie se aplic` recunoa[terii [i execut`riisentin]elor arbitrale date pe teritoriul unui alt stat decåtacela unde se cere recunoa[terea [i executarea sentin]elorrezultate din diferende \ntre persoane fizice [i juridice. Ea seaplic`, de asemenea, sentin]elor arbitrale care nu sunt con-siderate ca sentin]e na]ionale \n statul unde este cerut`recunoa[terea [i executarea lor“.

Potrivit acestei dispozi]ii, o sentin]` arbitral` pronun]at`pe teritoriul unui stat (chiar dac` acel stat nu este parte aconven]iei) va fi recunoscut` [i executat` silit pe teritoriulaltui stat-parte la Conven]ie. Cu toate acestea, exist` o ca -racteristic` a acestei tendin]e interna]ionaliste. Co n ven ]iapermite p`r]ilor s` adere cu dou` rezerve. Prima rezerv` serefer` la reciprocitate. Cea de-a doua rezerv` se refer` laraporturile conside rate comerciale, aceast` din urm` rezerv` existånd [i \n Protocolul de la Geneva din 1923.

(i) Cu privire la rezerva reciprocit`]ii

Conven]ia de la New York stabile[te urm`toarele:

„|n momentul semn`rii sau ratific`rii prezentei Con -ven]ii, ader`rii la ea sau notific`rii de extindere prev`zute laart. X, orice stat poate, pe baz` de reciprocitate, s` declare c`va aplica conven]ia recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`riisilite a sentin]elor arbitrale pronun]ate pe terito riul oric`ruialt stat contractant“.

Rezerva cu privire la reciprocitate avantajeaz` statele,dar are [i efectul limit`rii domeniului de aplicare al con-ven]iei de la New York. |n loc de a fi aplicat` tuturor sta -telor indiferent de locul unde au fost pronun]ate, dome -niul Conven]iei de la New York este limitat la sentin]elearbitrale pronun]ate \n statele-p`r]i la con ven]ie. Daraceast` limitare este diminuat` de num`rul consi de rabil alstatelor-p`r]i la conven]ie. Art. 35 [i 36 din LEGEA MO DEL UNCITRAL stabilesc procedura recunoa[terii [i\ncuviin]`rii execut`rii silite a unei sen tin]e interna]ionaleindiferent de statul pe teritoriul c`ruia a fost pronun]at`.

(ii) Rezerva cu privire la raporturile consideratecomerciale

Conven]ia de la New York con]ine o men]iune supli-



declare that it will only apply convention to differencesrising out of a legal relationship, whether contractual ornot, ‘which are considered as commercial under theNational Law of the State making such declaration’. Theeffect of this reservation, like the reservation of recipro -city, is to narrow the scope of application of the New YorkConvention, and the fact that each contract state maydetermine for itself what relationship it considers to becommercial has created problems in the application ofNew York Convention. The relationships which areregarded a commercial by one State are not necessarily soregarded by others; and this does not assist an obtaining auniform interpretation of the convention.

The New York convention also replaces the protocol asbetween states that are bound by both and again consti-tutes a substantial improvement as it gives much widereffect to the validity of the arbitration agreement thanthat given under the protocol. As a result, and deserve dly,the New York Convention has been praised in glo wingterms. It has been described as „the single most importantpillar in which the edifice of international rests“ and as aconvention which „perhaps could lay claim to be the mosteffective instance of international legislation in the entirehistory of the commercial law“.

The New York Convention provides for both recognition and enforcement of awards to which this con-vention applies. So far as the recognition is concerned theState bound by the convention undertakes to respect thebinding effect of the award to which the conventionapplies; and accordingly, as has been seen, such awardsmay be relied upon by way of defence or set-off in anylegal proceedings. So far as the enforcement is concerned,a State that is a party to the convention undertakes toenforce awards to which this convention applies, in accor-dance with its local procedure laws.

The formalities required for obtaining recognition andenforcement of awards to which the New York Con ven -tion applies are simple. The parties seeking such recogni-tion enforcement is merely required to produce to the re -levant court.

i. The duly authenticated original award or a duly cer-tified copy thereof; and

ii. The original agreement referred to an Article II or aduly certified copy thereof.

Once the necessary documents have been supplied,the Court will grant recognition enforcement unless one

mentar` cu privire la rezerve. Astfel, statul va putea s`declare c` va aplica Conven]ia numai diferendelor rezul-tate din raporturi de drept contractuale sau necontractualecare sunt considerate comerciale de c`tre legea na]ional`.Similar rezervei reciprocit`]ii, [i aceast` rezerv` limiteaz`domeniul de aplicare al Conven]iei de la New York, iarfaptul c` dreptul contractual al fiec`rui stat stabile[te ca -racterul comercial sau necomercial al raportului juridic acreat dificult`]i \n aplicarea acestui document in ter na -]ional. Nu este obligatoriu ca raportul juridic consideratcomercial de legisla]ia unui stat s` fie caracterizat la fel delegisla]ia altui stat; [i aceasta determin` o interpretare neu-niform` a conven]iei.

Totodat`, Conven]ia de la New York \nlocuie[te proto-coalele obligatorii \ncheiate de state [i constituie o \m bu-n` t`]ire substan]ial` \n sensul c` este conferit un efect maigeneros validit`]ii conven]iei arbitrale. Drept urmare [i pebun` dreptate, Conven]ia de la New York a fost l`udat` \ntermeni entuzia[ti. Aceasta a fost catalogat` „ca fiind sin-gurul [i cel mai important pilon al edificiului in ter na -]ional“, precum [i „ca exemplul cel mai edificator al legis-la]iei interna]ionale din \ntreaga istorie a dreptului comercial“.

Conven]ia de la New York stabile[te modalitatea derecunoa[tere [i \ncuviin]are a execut`rii silite a sentin]elorar bitrale. Din moment ce este stabilit` procedura re cu -noa[ terii, statul-parte la conven]ie se oblig` s` respectesentin]ele arbitrale la care se refer` aceasta din urm`; a[acum am ar`tat, recunoa[terea poate fi solicitat` pe cale deac]iune sau poate fi invocat` pe cale de excep]ie. Dinmoment ce este stabilit` procedura \ncuviin]`rii execut`riisilite a sentin]ei arbitrale, statul-parte la conven]ie s` asi -gure executarea silit` a acestora \n conformitate cu pro -priile reguli de procedur`.

Formalit`]ile recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`riisilite a sentin]elor arbitrale sunt simple. Partea ce solicit`recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]eiarbitrale trebuie s` exhibe urm`toarele documente rele-vante:

i. originalul sentin]ei arbitrale sau o copie certificat` aacesteia;

ii. originalul conven]iei arbitrale la care se refer` arti-colul II sau o copie certificat` a acesteia.

Odat` exhibate aceste documente, instan]a va \ncu -viin]a recunoa[terea [i executarea silit` a sentin]ei arbi-trale, \n afar` de cazul \n care sunt incidente motivelerefuzului re cunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite.


40

or more of the grounds for refusal as listed in the conven-tion, are present.

(E) The Model Law

The Model Law began with a proposal to reform theNew York Convention. This led to a report from theUNCITRAL to the effect that harmonization of the arbi-tration laws of the different countries of the world couldbe achieved more effectively by a model or uniform law.The final text of the model law was adopted by resolutionof UNCITRAL at its session in Vienna in June 1985; anda recommendation of the general assembly of the UnitedNations commending the model law to member statesadopted in December 1985.

The Model Law has been a major success. The textgoes through the arbitral process from the beginning toend, in a simple terms and readily understandable form.It is a text that many states have adopted, either as itstands or with minor changes, and it is a text that anystate proposing to adopt a modern law of arbitrationregard as a base line.

Refusal for Recognition and Enforcement of ForeignArbitral Awards

Where the award has been refused to be enforced thewining party fails to get what he wants; namely seizure ofthe loser’s assets in the place in which enforcement wassought. Although this is disheartening result for the partyseeking enforcement, it should be born in mind that hemay still have an award that cab be enforced in anotherstate in which the losing party has assets. However muchdepends upon the reason for which the enforcement wasrefused.

Refusal of recognition and enforcement of awardunder the New York convention:

Under the New York Convention, recognition andenforcement of an arbitral award may be refused if theopposing party proves that:

1. Incapacity or Invalid Agreement: the parties to thearbitration agreement were under the law applicable tothem, under some incapacity, or the said agreement is notvalid under the law to which the parties have subjected itor, failing any indication thereon, under the law of thecountry where the award was made; or

2. No Proper Notice: the party against whom theaward is invoked was not given proper notice of the

(E) LEGEA MODEL

LEGEA MODEL \ncepe cu o propunere de reformarea Conven]iei de la New York. Aceasta a determinat efec-tuarea unui raport UNCITRAL \n sensul c` armonizareareglement`rilor arbitrale din diferite ]`ri ale lumii ar puteafi mai u[or realizat` printr-o reglementare uniform` saumodel. Textul final al LEGII MODEL a fost adoptat prinrezolu]ia UNCITRAL \n ca drul sesiunii din iunie 1985,ale c`rei lucr`ri s-au des f`[urat la Viena; iar recomandareaAdun`rii Generale a Na ]iunilor Unite privind adoptareade c`tre statele membre a LEGII MODEL a fost adoptat`\n decembrie 1985.

LEGEA MODEL a reprezentat un succes major. Textulreglementeaz` procesul arbitral \n integralitate, ter meniiutiliza]i fiind lesne de \n]eles, iar forma textului este acce-sibil`. Este un text pe care multe ]`ri l-au adoptat fie \nintegralitate, fie cu minore modific`ri. Totodat`, este untext pe care orice stat \l are \n vedere \n ipoteza \n careinten]ioneaz` s` adopte o reglementare arbitral` modern`.

Refuzul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite asentin]elor arbitrale

Dac` a fost refuzat` \ncuviin]area execut`rii silite asentin]ei arbitrale, partea cå[tig`toare este \mpiedicat` s`ob]in` ceea ce i s-a acordat; cu alte cuvinte, nu se pot exe-cuta silit bunurile celui ce a pierdut procesul. De[i acestaeste un aspect descurajator pentru partea cå[ ti g`toare, sepoate na[te ideea ca sentin]a arbitral` s` fie executat` \n altstat pe teritoriul c`ruia cel ce a pierdut procesul are o seriede bunuri. Totul depinde de motivul pentru care s-arefuzat \ncuviin]area execut`rii silite.

Refuzul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite asentin]ei arbitrale \n sistemul Conven]iei de la New York:

Potrivit Conven]iei de la New York, recunoa[terea [i\ncuviin]area execut`rii sentin]ei arbitrale pot fi refuzatedac` partea litigant` advers` demonstreaz`:

1. Incapacitatea p`r]ilor conven]iei arbitrale sau inva-liditatea conven]iei arbitrale: p`r]ile conven]iei arbitraleerau, \n virtutea legii aplicabile lor, lovite de o incapacitatesau conven]ia men]ionat` nu este valabil` \n virtutea legiic`reia p`r]ile au subordonat-o, sau \n lipsa unor indica]ii\n acest sens, \n virtutea legii ]`rii \n care sentin]a a fostdat`; sau

2. Lipsa oric`rei notific`ri: partea \mpotriva c`reia afost invocat` sentin]a nu a fost informat` \n mod cuvenitdespre desemnarea arbitrilor sau despre procedura de arbi-



appointment of the arbitrator or of the arbitration pro-ceedings or was otherwise unable to present his case; or

3. Jurisdictional Issues: The award deals a differencenot contemplated by or not failing within the terms of thesubmissions to arbitration, or it contains decisions onmatters beyond the scope of the submission to arbitra-tion, provided that, if the decisions on matters submittedto arbitration can be separated from those not so submi -tted, that part of the award which contains decisions onmatters submitted to arbitration may be re co gnized andenforced; or

4. Composition of Tribunal or Procedure not in accor-dance with Arbitration Agreement or the relevant law: thecomposition of the arbitral authority or the arbitral pro-cedure was not in accordance with the agreement of theparties, or, failing such agreement was not in accordancewith the law of the country where the arbitration tookplace.

5. Award not binding; Suspended or Set aside: theaward was not yet binding on the parties, or has been setaside or suspended by a competent authority of the coun-try of the country in which, or under the law of which,the award was made.

Apart form the above mentioned five grounds for challenge set out in the Article V (1) (a) of the New YorkConvention and article 36 (1) (a) of Model law, Article V(2) (a) of the New York Convention and Article 36 (1) (b)of the model law sets out further two grounds on which acourt may refuse enforcement and recognition.

1. Arbitrability: Under this head if the competentauthority in the country where the recognition andenforcement is sought finds that the subject matter of thedifferences is not capable of settlement by arbitrationunder the law of the country. The Concept ofArbitrability differs from country to country because eachstate has its own criteria of what disputes should bereserved for the courts of law and what disputes may beresolved by the arbitration.

2. Public Policy: the violation of rules of public po licyor Ordre public is a ground for setting aside awards inevery jurisdiction public policy refers to some well established rules, regulation, customs or usages which areinevitably grounded in the legal system of a parti cular

traj sau i-a fost imposibil s`-[i pun` \n valoare mijloacelede ap`rare; sau

3. Probleme jurisdic]ionale: sentin]a se refer` la undiferend nemen]ionat \n compromis sau care nu intr` \nprevederile clauzei compromisorii sau c` acestea din urm`con]in hot`råri care dep`[esc prevederile compromisului;dac` dispozi]iile sentin]ei care au leg`tur` cu problemelesupuse arbitrajului pot fi disjunse de cele care au leg`tur`cu probleme care nu sunt supuse arbitrajului, primele potfi recunoscute [i executate.

4. Constituirea Tribunalului arbitral sau procedura dearbitraj nu a fost conform` cu conven]ia p`r]ilor sau culegea relevant` aplicabil`: constituirea tribunalului arbitralsau procedura de arbitraj nu a fost conform` cu conven]iap`r]ilor sau, \n lipsa conven]iei, cu legea ]`rii \n care a avutloc arbitrajul.

5. Sentin]` neobligatorie, suspendat` sau anulat`: sen -tin]a nu a devenit \nc` obligatorie pentru p`r]i sau a fostanulat` sau suspendat` de o autoritate competent` a ]`rii\n care sau dup` legea c`reia a fost pronun]at` sentin]a.

|n afar` de cele cinci motive men]ionate mai sus [i sta-bilite de art. 5 lit. a)-e) din Conven]ia de la New York,precum [i de art. 36 alin. 1) din LEGEA MODEL, art. 5alin. 2) din Conven]ia de la New York [i art. 36 alin. 1) lit. b) din LEGEA MODEL stabilesc alte dou` motivepentru refuzul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silitea sentin]ei arbitrale:

1. Arbitrabilitate: recunoa[terea [i executarea sentin]eiarbitrale vor putea fi refuzate dac` autoritatea competent`a ]`rii \n care se solicit` recunoa[terea [i executarea con-stat` c`, \n conformitate cu legea acestei ]`ri, obiectul dife -rendului nu este susceptibil de a fi reglementat pe caleaarbitrajului. Conceptul de arbitrabilitate difer` de la ]ar`la ]ar` \ntrucåt fiecare stat stabile[te propriile criteriipotrivit c`rora unele litigii sunt solu]ionate de instan]elestatale, iar alte litigii sunt solu]ionate prin procedurilearbitrale.

2. Ordinea public`: nesocotirea regulilor ce instituieordinea public` sau a ordinii publice \ns`[i este un motivde anulare a sentin]elor arbitrale \n orice jurisdic]ie \n careordinea public` se refer` la reguli bine stabilite, regle-ment`ri, uzan]e, uzuri ce sunt, \n mod inevitabil, asimilatede legisla]ia fiec`rui stat. Totu[i, anumite instan]ena]ionale efectueaz`, dar nu \n mod obligatoriu, distinc]ia\ntre ordinea public` na]ional` [i ordinea public` inter-na]ional`.


42

state. However certain national courts make distinctionbetween national and international public policy but notnecessarily.

These grounds for refusal of recognition and enforce-ment of foreign arbitral awards are of conside rable impor-tance. They represent an internationally accepted standard– not only because of the widespread acceptance of theNew York convention throughout the world, but alsobecause the model law adopts the same grounds for refusalof recognition and enforcement of an arbitral award, irrespective of the country in which the award was made.

Conclusion

New York Convention as well as the UNCITRALModel Law has done a remarkable job in the field ofenforcement and recognition of International CommercialAwards because both the legislations have made theInternational Commercial Arbitration more effective. Atthe same time both the legislation suffer from seriousdrawback and the grounds for refusal of recognition andenforcement of an arbitration award under Article V ofNew York Convention and Article 36 of Model Law mustbe reviewed because firstly both the piece of legislationsdoes not permit any review on the merits of an award towhich the Convention applies. Secondly, the grounds forrefusal of recognition and enforcement set out in bothpiece of legislations are exhaustive. They are the onlygrounds on which recognition and enforcement may berefused. Thirdly, even if grounds for refusal of recognitionand enforcement of an award are proved to exist, the en -forcing court is not obliged to refuse the enforcement.The opening lines of clause 1 and 2 of Article V of NewYork Convention say that enforcement „may“ be refused.They do not say that it „must“ be refused. The languageis permissive not mandatory. Lastly, the intention of NYconvention and Model Law is that the grounds for refusing recognition and enforcement of arbitral awardsshould be applied restrictively and almost all the courtsacross the globe have accepted and recognized this princi-ple which is commonly known as „Pro-enforcement bias“of the Convention. Apart from all these difficulties therealso exist various practical di fficulties which cannot beignored. Like, unfamiliarity of local courts and bureaucracyregarding international commercial arbitration and alsopresence of some odd legislation in some countries whichconsiders ensuing awards as domestic awards even if theseat of arbitration is in some foreign state.

Motivele refuzului recunoa[terii [i \ncuviin]`rii exe-cut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne au o importan]`considerabil`. Acestea reprezint` un standard in ter -na]ional acceptat nu numai datorit` r`spåndirii semni -ficative a Conven]iei de la New York \n lumea \ntreag`, ci[i datorit` faptului c` LEGEA MODEL stabile[te acelea[imotive ale recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite aunei sentin]e arbitrale indiferent de ]ara \n care a fost pro-nun]at` sentin]a.

Concluzie

Similar LEGII MODEL UNCITRAL, adoptareaCon ven]iei de la New York a reprezentat o etap` remarca-bil` \n domeniul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`riisilite a sentin]elor arbitrale strìne \ntrucåt ambele regle-ment`ri au determinat un plus de eficien]` a arbitrajuluicomercial interna]ional. |n acela[i timp, ambele regle-ment`ri con]in serioase neajunsuri, ceea ce necesit` oreanalizare a motivelor refuzului recunoa[terii [i \ncu -viin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne. |nprimul rånd, aceste motive, astfel cum au stabilite de art. 5 din Conven]ia de la New York, precum [i de art. 36din LEGEA MODEL, trebuie rev`zute \ntrucåt acesteanu permit un examen de fond al sentin]ei arbitrale. |n aldoilea rånd, respectivele motive sunt limitative. Acesteasunt singurele motive de recunoa[tere [i \ncuviin]are aexecut`rii silite a sentin]ei arbitrale. |n al treilea rånd,chiar dac` se dovede[te inciden]a unor astfel de motive,instan]a statal` nu este obligat` s` refuze \ncuviin]area exe-cut`rii silite. Teza I a pct. 1 din art. 5 din Conven]ia de laNew York stipuleaz` c` executarea silit` „poate“ firefuzat`. Nu se stipuleaz` c` executarea silit` „trebuie“refuzat`. Formularea este permisiv`, nu obligatorie. |nultimul rånd, filozofia Conven]iei de la New York [i aLEGII MODEL const` \n aplicarea restrictiv` a motivelorrefuzului recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite asentin]elor arbitrale strìne, aproape toate instan]ele din\ntreaga lume au acceptat principiul conven]iei cunoscutsub denumirea de „tendin]` pro executare silit`“. |n plus,exist` dificult`]i practice variate ce nu pot fi ignorate. Deexemplu, nefamiliaritatea instan]elor locale cu o astfel deprocedur`, birocra]ia referitoare la arbitrajul comercialinterna]ional, precum [i existen]a unor legisla]ii bizare ceconsider` sentin]ele ca fiind na]ionale chiar dac` locularbitrajului este \n strìn`tate.

Jurispruden]` arbitral`*


Competen]`Caracter patrimonial al drepturilor litigioase – lipsa caracterului

tranzac]ionabil al acestor drepturi – consecin]e

Drepturile n`scute din participarea la o licita]ie organi-zat` cu scopul de a ob]ine adjudecarea unui contract suntdrepturi patrimoniale. A[a fiind, litigiul de fa]`, \n care seinvoc` drepturile participantului la licita]ie de a i seadjudeca licita]ia, are un caracter patrimonial. Potrivitart. 340 C.pr.civil`, nu sunt arbitrabile litigiile patrimo-niale care privesc drepturi asupra c`rora legea nu permite ase face tranzac]ie \n sensul art. 1704-1717 C.civil. Deprincipiu, p`r]ile nu pot tranzac]iona asupra proceduriilicita]iei [i a c`ilor de desfiin]are a hot`rårilor pronun]ate\n aceast` materie. |ncheierea unei tranzac]ii nu este admi-sibil`, pe de o parte, deoarece ar fi de natur` s` \nfrång`principiul liberei concuren]e, iar, pe de alt` parte, ar fi denatur` s` afecteze interesele celorlal]i ofertan]i. |n spe]`, nuse vede ce concesii reciproce [i-ar face p`r]ile \ntr-o even-tual` tranzac]ie care ar avea ca obiect anularea unei lici-ta]ii. Cum litigiul de fa]` prive[te drepturi asupra c`roralegea nu permite a se face tranzac]ie, el nu este susceptibil afi solu]ionat pe calea arbitrajului.

sentin]a arbitral` nr. 298/03.11.2005 - dosar nr. 257/20051

P`r]ile [i obiectul litigiului

Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \ncalitate de reclamant`, precum [i alte dou` societ`]icomerciale pe ac]iuni, \n calitate de påråte (påråta I [ipåråta II). Reclamanta a solicitat Cur]ii de ArbitrajComercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer][i Industrie a Romåniei s` dispun` \n contradictoriu cupåråtele I [i II:1. anularea rezolu]iei emise de påråta I prin care s-a

respins contesta]ia formulat` de reclamant` \mpotrivaunei hot`råri din 2005;2. anularea hot`rårii din 2005 emise de påråta I;3. reluarea procedurii de atribuire a contractului de

achizi]ie public` din faza examin`rii ofertei prezentatede ofertantul calificat (reclamanta).

Ap`rarea påråtelor I [i II

Påråtele I [i II, prin \ntåmpin`rile depuse la dosar [iprin concluziile orale, au invocat excep]ia necompe-ten]ei tribunalului arbitral, precum [i excep]ia inadmi-sibilit`]ii ac]iunii arbitrale. Pe fond, påråtele I [i II ausolicitat respingerea ac]iunii ca ne\ntemeiat`.

Pozi]ia reclamantei fa]` de ap`rarea påråtelor I [i II

Reclamanta a solicitat respingerea excep]iilor ca ne-\ntemeiate invocånd clauzele compromisorii \ncheiatede p`r]i [i subliniind c` respectiva contestare a rezolu]iei[i a hot`rårii din 2005 reprezint` o divergen]` ap`rut`\ntre p`r]i dup` \nregistrarea ofertei [i a documentelorcare \nso]esc oferta, divergen]` care intr` sub inciden]aacelor clauze, astfel c` aceast` Curte de Arbitraj estecompetent` s` solu]ioneze litigiul de fa]`. |n subsidiar,\n cazul \n care instan]a arbitral` se va considera necom-petent` s` solu]ioneze acest litigiu, solicit` trimitereacauzei la instan]a statal` competent`.

Solu]ia Tribunalului arbitral

Tribunalul arbitral, din actele [i lucr`rile dosarului,re]ine cele ce urmeaz`. |n anul 2005 a avut loc o licita]iedeschis` cu strigare organizat` de påråta I la cererea ordo-natorului, påråta II, pentru atribuirea contractului de\nchiriere a dou` spa]ii \n vederea comercializ`rii unorm`rfuri. Licita]ia s-a desf`[urat pe baza „Documenta]ieipentru elaborarea [i prezentarea ofertei“ avizat` de pårå-ta I [i de påråta II, precum [i pe baza caietului de sarcini,inclusiv formulare. |n „Documenta]ie“ se prevede c`atribuirea contractului de \nchiriere se realizeaz` \n con-formitate cu urm`toarele dispozi]ii legale: 1. Art. 287 dinLegea nr. 297/2004 privind pia]a de capital; 2. Regu-lamentul påråtei I privind vånzarea de bunuri imobileprin licita]ie, corespunz`tor procedurilor de \nchiriere;

* Sec]iunea „Jurispruden]` arbitral`” cuprinde sentin]e pronun]ate \n dosare solu]ionate \n temeiul Regulilor de procedur` arbitral` emise\n temeiul Decretului-lege nr. 139/1990. Noile Reguli de procedur` arbitral` au fost emise \n temeiul art. 29(5) din Legeanr. 335/2007 a camerelor de comer] din Romånia [i au fost aprobate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin decizia nr. 1 din 18 aprilie 2008,dat` la care au intrat \n vigoare (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).

1 Pentru o tendin]` jurispruden]ial` similar`, a se vedea sentin]a arbitral` nr. 191/28.07.2006, dosar nr. 147/2006, publicat` \n RevistaRomån` de Arbitraj nr. 3/2007, p. 76-78 (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).

Jurispruden]` arbitral`

44

3. Legea concuren]ei nr. 21/1996, cu modific`rile ulte-rioare. La dosar s-au depus: Regulamentul påråtei Iprivind vånzarea de bunuri imobile prin licita]ie, precum[i Regulamentului påråtei I privind procedura de licita]iedeschis` pentru \nchirierea imobilelor, ambele aprobatede Consiliul de administra]ie al påråtei I printr-ohot`råre din 2005. Reclamanta consider` \ns` c` proce-dura de atribuire a contractelor de \nchiriere reprezint`,\n spe]`, o procedur` de achizi]ie public` de servicii careeste supus` Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr.60/2001 privind achizi]iile publice, publicat` \n M.Of.nr. 241 din 11 mai 2001, aprobat` cu modific`ri [i com-plet`ri prin Legea nr. 212/2002, publicat` \n M.Of. nr.331 din 17 mai 2002.La licita]ie au depus oferte 7 societ`]i, printre care [i

reclamanta, dar numai aceasta a fost declarat` „califi-cat`“. |n aceast` situa]ie, Comisia de evaluare, prinhot`rårea din 2005, „avånd \n vedere faptul c` un sin-gur ofertant a fost declarat calificat, \n scopul principiilormai sus enun]ate decide „\ncheierea procedurii f`r`adjudecare“. Principiile la care se refer` Comisia deevaluare sunt „libera concuren]` [i eficien]a utiliz`riiactivelor proprii ale ordonatorului“. Contesta]ia recla-mantei \mpotriva acestei hot`råri a fost respins`printr-o rezolu]ie din 2005 emis` de Pre[edintele-direc-tor general al påråtei I. Reclamanta consider` ilegaleaceste hot`råri, \n principal pentru \nc`lcarea O.U.G.nr. 60/2001, [i cere anularea lor [i reluarea proceduriide atribuire a contractului de \nchiriere \n favoarea sa.A[a cum s-a ar`tat, reclamanta consider` c` cererea saeste de competen]a acestui arbitraj \n timp ce påråteleconsider` c` ea este de competen]a instan]ei judec`to-re[ti, \ntrucåt litigiul nu este arbitrabil. |n drept, p`r]ileau invocat prevederile documenta]iei licita]iei, precum[i dispozi]iile legale indicate \n ac]iune [i, respectiv, \n\ntåmpin`ri.|n examinarea excep]iilor, Tribunalul arbitral are \n

vedere c` \n „Documenta]ia pentru elaborarea [i prezen-tarea ofertei“ s-a \nscris urm`toarea clauz` compromisorie:

„Orice divergen]` ap`rut` \ntre p`r]i dup` \nregis-trarea ofertei [i a documentelor care \nso]esc oferta \n ve-derea particip`rii la procedur`, decurgånd din sau \n leg`-tur` cu prezenta documenta]ie, inclusiv cu aplicarea pre-vederilor acesteia va fi supus` spre solu]ionare Tribuna-lului Arbitral de pe lång` Camera de Comer] [i Industriea Romåniei“. De asemenea, potrivit pct. 12 din cerereade participare la licita]ie, ofertan]ii au declarat:

„Am luat la cuno[tin]` [i ne oblig`m s` respect`mprevederile din Documenta]ie conform c`rora orice diver-

gen]e ap`rute \ntre p`r]i dup` \nregistrarea ofertei [i a do-cumentelor care \nso]esc oferta \n vederea particip`rii laprocedur`, decurgånd din sau \n leg`tur` cu prezenta do-cumenta]ie, inclusiv cu privire la aplicarea prevederiloracesteia va fi supus` spre solu]ionare Tribunalului Arbitralde pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei“.Aceast` cerere de participare la licita]ie reprezint`

Formularul „A“ din Sec]iunea IV a Documenta]iei departicipare la licita]ie [i a fost \ntocmit` \n temeiul Re-gulamentului påråtei I privind atribuirea contractelor deachizi]ie de produse, servicii sau lucr`ri, potrivit c`ruia:

„(1) Orice divergen]e ap`rute \ntre p`r]i dup` ce oofert` a fost \nregistrat` \n vederea particip`rii la o proce-dur` va fi supus` spre solu]ionare Cur]ii de Arbitraj de pelång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei.

(2) Prin p`r]i, \n contextul prezentului articol, se\n]elege, pe de o parte ofertantul, iar pe de alt` parte ordo-natorul [i, dac` este cazul, organizatorul procedurii“.Nu se contest` valabilitatea acestor clauze, ci numai

efectele lor. Sub acest aspect, Tribunalul arbitral are \nvedere c`, potrivit art. 340 Cod procedur` civil`, per-soanele care au capacitatea deplin` de exerci]iu al drep-turilor pot conveni s` solu]ioneze pe calea arbitrajuluilitigiile patrimoniale dintre ele, \n afar` de acelea careprivesc drepturi asupra c`rora legea nu permite a se facetranzac]ie. Textul citat stabile[te sfera persoanelor care pots` recurg` la arbitraj, cuprinzånd „persoanele care au capa-citatea deplin` de exerci]iu al drepturilor“ precum [i sferalitigiilor susceptibile a fi solu]ionate pe calea arbitrajului.|n privin]a naturii litigiului de fa]`, Tribunalul arbitral

consider` c` drepturile n`scute din participarea la o lici-ta]ie organizat` de påråta I cu scopul de a ob]ine adjude-carea unui contract sunt drepturi patrimoniale. A[a fiind,litigiul de fa]`, \n care se invoc` drepturile participantuluila licita]ie de a i se adjudeca licita]ia, este un litigiu patri-monial. Numai c`, potrivit art. 340 Cod procedur` civil`,nu sunt arbitrabile litigiile patrimoniale care privesc drep-turi asupra c`rora legea nu permite a se face tranzac]ie (\nsensul art. 1704-1717 din Codul civil).

„Tranzac]ie pot face numai acei ce pot dispune de obiec-tul cuprins \n ea“ (art. 1706 alin. 1 Cod civil). De esen]atranzac]iei este obliga]ia p`r]ilor de a-[i face concesiireciproce. Or, de principiu, p`r]ile nu pot tranzac]ionaasupra procedurii licita]iei [i a c`ilor de desfiin]are ahot`rårilor pronun]ate \n materie. Chiar dac` se d` ca-racter de conven]ie privat` documenta]iei de licita]ie [ireglement`rilor påråtei I prin acceptarea acestora dec`tre ofertan]i, \nc` \ncheierea unei tranzac]ii nu esteadmisibil`, pe de o parte, deoarece ar fi de natur` s`



Competen]Èxcep]ia necompeten]ei materiale – contract semnat de o persoan`

ce nu avea mandat s` reprezinte societatea – nerelevan]`

\nfrång` principiul liberei concuren]ei, iar, pe de alt`parte, ar fi de natur` s` afecteze interesele celorlal]iofertan]i. Cu atåt mai mult nu se poate tranzac]ionaasupra procedurii licita]iei [i cìlor de atac prev`zute deO.U.G. nr. 60/2001 privind achizi]iile publice, caresunt reglementate prin dispozi]ii de ordine public`. |nplus, \n spe]`, nu se vede ce concesii reciproce [i-ar facep`r]ile \ntr-o eventual` tranzac]ie care ar avea ca obiect

desfiin]area celor dou` hot`råri contestate. Cum litigiulde fa]` prive[te drepturi asupra c`rora legea nu permitea se face tranzac]ie, el nu este susceptibil a fi solu]ionatpe calea arbitrajului. A[a fiind, tribunalul arbitral con-stat` c` nu este competent s` solu]ioneze ac]iunea defa]` [i, \n consecin]`, urmeaz` a admite excep]ia denecompeten]` [i a-[i declina competen]a \n favoareainstan]ei statale competente2.

Nesemnarea contractului comercial de c`tre o persoan`ce nu avea mandat s` reprezinte societatea nu determinìneficacitatea respectivului contract [i a clauzei compro-misorii. Contractul comercial este valabil [i \[i producetoate efectele, deoarece a fost semnat de o persoan` abilitat`\n acest scop [i care de]inea [i sigiliul societ`]ii [i, \n plus,a fost pus \n aplicare de ambele p`r]i f`r` nicio obiec]iune,iar una din facturi a fost chiar achitat` par]ial.

sentin]a arbitral` nr. 282/28.10.2005 – dosar nr. 245/2005


Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \ncalitate de reclamant`, precum [i o societate comercial`cu r`spundere limitat`, \n calitate de påråt`. Reclamantaa solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional depe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romånieiobligarea påråtei la plata serviciilor hoteliere prestate, cupenalit`]i de \ntårziere [i cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \n bazacontractului de prest`ri servicii hoteliere a prestat pentrupåråt` servicii prin intermediul re]elei sale de hoteluri, c`pre]ul serviciilor a fost prev`zut \n cele 22 de facturi,men]ionate \n ac]iune, \ns` påråta nu a achitat pån` \nprezent suma datorat`, de[i la \ncercarea de conciliere a

recunoscut existen]a restan]ei de plat`. Pentru facturile\n litigiu, reclamanta a calculat penalit`]i de 0,6% pe zi\ncepånd de la scaden]a fiec`rei facturi [i pån` la dataintroducerii ac]iunii. |n drept, reclamanta [i-a \ntemeiatac]iunea pe dispozi]iile art. 1 [i 43 Cod comercial coro-borate cu dispozi]iile art. 1073-1090 Cod civil.

Ap`rarea påråtei

Prin \ntåmpinare, påråta a invocat excep]ia necompe-ten]ei materiale a Cur]ii de Arbitraj. A sus]inut påråta c`solu]ionarea litigiului nu este de competen]a arbitrajului\ntrucåt contractul nu a fost semnat de administrator, cide o persoan` care nu avea mandat s` reprezinte socie-tatea [i deci atåt contractul, cåt [i clauza compromisorienu sunt valabile [i, ca atare, competen]a de a pronun]ao hot`råre \n cauz` revine instan]elor judec`tore[ti. S-amai sus]inut c`, pån` \n prezent, nu s-a putut identificapersoana care a semnat contractul datorit` schimb`rilor\n structura de personal a societ`]ii [i a ne\n]elegerilorivite \ntre asocia]i. |n continuarea sus]inerii c` respec-tivul contract nu este valabil \ncheiat [i nu \i este opo-zabil, a mai ar`tat påråta c` ar fi de acord cu platasumelor pentru care se va dovedi cu probe c` reprezint`contravaloarea caz`rii pentru salaria]ii care au f`cutdeplas`ri \n interesul societ`]ii, [i nu \n interes propriu.Ultimele sus]ineri \n ap`rare ale påråtei s-au referit lapenalit`]ile de \ntårziere pretinse de reclamant` [i, \naceast` privin]`, s-a sus]inut, \n principal, c` datorit`

2 Tribunalul arbitral a respins excep]ia inadmisibilit`]ii ac]iunii \ntrucåt nearbitrabilitatea atrage necompeten]a arbitrajului, iar nu inad-misibilitatea ac]iunii, aceasta putånd a fi pronun]at` numai \n cazul \n care Tribunalul arbitral ar fi fost competent. Pentru acela[i motiv –al necompeten]ei – Tribunalul arbitral nu poate decide asupra declin`rii competen]ei \n favoarea uneia sau alteia dintre sec]iile instan]eistatale, aceasta implicånd examinarea naturii raporturilor juridice dintre p`r]i (nota a fost efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).


46

nevalabilit`]ii contractului nu exista nici clauz` privindpenalit`]ile [i acestea nu pot fi acordate, iar \n subsidiar,c` penalit`]ile au fost calculate la un debit din facturi pecare nu le-a acceptat la plat`, iar la conciliere debitul afost recunoscut din eroare f`r` o verificare a facturilor [idocumentelor de cazare [i datorit` lipsei asisten]eijuridice [i economice de specialitate.

Solu]ia Tribunalului arbitral3

Trecånd la examinarea litigiului, Tribunalul arbi-tral re]ine c` printr-un contract de prest`ri servicii hote-liere reclamanta s-a obligat s` asigure servicii hotelierepentru personalul påråtei prin propria re]ea de hoteluripe baza cererilor de rezolvare formulate \n scris [i la ta-rifele prev`zute \n anexa 1 la contract. Plata serviciilorse face, \n baza facturii emise de hotel, \n maximum5 zile de la primirea facturii, pentru fiecare zi de\ntårziere fiind prev`zut` o penalitate de 0,6% din sumadatorat`. La dosar, reclamanta a depus, \n copie, unnum`r de 22 de facturi fiscale emise pe numele påråteipentru serviciile hoteliere prestate delega]iilor acesteia,identificate \n lista depus` la dosar. Din lista men]ionat`mai sus, rezult` c` din cele 22 de facturi numai una afost achitat` par]ial, iar restul nu au fost achitate.Ap`rarea påråtei este, \n mod evident, contrar` probelorde la dosar [i bunei-credin]e, astfel c` Tribunalul arbitralo respinge pentru urm`toarele considerente:Contractul \n litigiu prevede c` påråta este reprezen-

tat` de administratorul D.D., \ns`, \ntr-adev`r, semn`-tura de pe contract nu apar]ine acestuia, ci altei persoanecare \ns` a de]inut [i a aplicat pe contract sigiliul påråtei(a se vedea \n acest sens specimenele de semn`tur` ale

dlui D.D. de la o entitate bancar` [i de pe \ntåmpinare).Aceasta nu \nseamn`, \ns`, c` \n aceste condi]ii contrac-tul nu este valabil \ncheiat [i nu \[i produce toate efectele,inclusiv clauza compromisorie, deoarece el a fost semnatde o persoan` abilitat` \n acest scop [i care de]inea [i si-giliul societ`]ii [i, \n plus, a fost pus \n aplicare de ambelep`r]i f`r` nicio obiec]iune, iar una dintre facturi a fostchiar achitat` par]ial de c`tre påråt`. |n \ntåmpinare, s-aafirmat c` din cauza fluctua]iilor de personal [i ne\n]ele-gerilor dintre asocia]i, nu a putut fi identificat` persoanacare a semnat contractul \n numele påråtei.Tribunalul arbitral a examinat \ns` cele 22 de facturi

\n litigiu [i documentele anexe [i a constatat c` persoanacare a semnat contractul pentru påråt` – ca [i scrisoareadin februarie 2005 prin care se recunoa[te un debit de(...) – este dl R.S. care, \n mod evident, este asociat sauface parte din conducerea societ`]ii påråte [i era man-datat s` angajeze r`spunderea acesteia. Aceasta rezult` cuprisosin]` din faptul c` din cele 22 de facturi pentrucazare \n hotel, \n unele cazuri [i masa la restaurant,dl R.S. este beneficiar \n 15 cazuri, iar dl D.D. \n5 cazuri, \n cåteva cazuri fiind alte persoane (T.U., G.R.,I.I.) cu cåte o deplasare sau dou`. Cele re]inute deTribunalul arbitral \n privin]a semn`turii de pe contractrezult` cu eviden]` din compararea acesteia cu semn`tu-rile date de dl. R.S. pe documentele hoteliere depuse ladosar. Fa]` de cele ar`tate mai sus, Tribunalul arbitralconstat` [i re]ine c` contractul de prest`ri servicii hoteli-ere este valabil \ncheiat de p`r]i [i \[i produce toate efec-tele, inclusiv clauza compromisorie [i, ca atare, aceast`Curte de Arbitraj are competen]a material` de a so-lu]iona litigiul \n baza prevederilor art. [i urm. din Codulde procedur` civil` [i a Regulilor sale de procedur`.

3 Sentin]a arbitral` este redat` \n extras numai cu privire la solu]ionarea excep]iei necompeten]ei materiale a Tribunalului arbitral. Pefond, ac]iunea arbitral` a fost admis`, astfel cum a fost formulat` (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).

Procedur` arbitral`Inaplicabilitatea art. 7201 C.pr.civil` \n procedura arbitral` – consecin]e

Procedura concilierii directe prev`zute de art. 7201 Codprocedur` civil` nu se aplic` \n arbitraj, acest text avåndcaracter de dispozi]ie special`, derogatorie de la dreptulcomun [i, ca atare, de strict` interpretare, \n arbitrajul co-mercial aplicåndu-se dispozi]iile art. 341 alin. (2) Cod pro-cedur` civil` care prev`d, printre altele, c` p`r]ile stabilesc

procedura unei eventuale concilieri prealabile, cele dou` ca-tegorii de dispozi]ii aplicåndu-se strict \n contenciosul pen-tru care au fost editate, prima \n litigiul comercial judiciar,iar cea de-a doua \n litigiul arbitral.

sentin]a arbitral` nr. 181/14.06. 2005 – dosar nr. 25/2005




Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \ncalitate de reclamant`, precum [i o alt` societate comer-cial` pe ac]iuni, \n calitate de påråt`. Reclamanta a soli-citat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pelång` Camera de Comer] [i Industrie a Romånieiobligarea påråtei la plata tarifului facturat, cu penalit`]ide \ntårziere [i cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, s-a ar`tat c` \ntre p`r]i s-a\ncheiat un contract de prest`ri de servicii de registru \nbaza c`ruia reclamanta a prestat anumite servicii pentrupåråt`, din care unele au fost achitate cu \ntårziere, iaraltele au r`mas neachitate. La cererea de arbitrare s-auachitat copii de pe contract, factura emis`, precum [i oadres` prin care reclamanta a \ncercat solu]ionarea pecale amiabil` a litigiului \mpreun` cu confirmarea deprimire a acesteia de c`tre påråt`.

Ap`rarea påråtei

Prin \ntåmpinare, påråta a ar`tat c` preten]iile recla-mantei au r`mas f`r` obiect, deoarece a achitat suma debani pretins` prin ac]iune, anexånd \n acest sens copiede pe chitan]a doveditoare. Totodat`, påråta a solicitatrespingerea preten]iilor reclamantei privind cheltuielilearbitrale, \ntrucåt reclamanta a ac]ionat-o direct, f`r` ao invita la conciliere direct` obligatorie, \n opinia sa,soma]ia din anul 2003 nefiind o cerere de concilieredirect`, con]inånd, totodat`, preten]iile pentru serviciiledin anul 2003, de care \ns` nu a beneficiat.

Punctul de vedere exprimat de reclamant`

Printr-o scrisoare procesual`, intitulat` „Restrångere aac]iunii“, reclamanta a confirmat plata de c`tre påråt` acontravalorii tarifului facturat [i a penalit`]ilor de \ntår-ziere pretinse prin ac]iune, restrångåndu-[i preten]iile laplata cheltuielilor de arbitrare.


|nainte de a analiza preten]iile reclamantei [i ap`r`-rile påråtei, Tribunalul arbitral [i-a verificat propria sacompeten]` de a solu]iona acest litigiu. Sub acest aspect,se re]ine c` \n contractul de prest`ri de servicii de re-

gistru \ncheiat \ntre p`r]ile ast`zi \n litigiu s-a inclusclauza compromisorie a c`rei formulare este urm`toa-rea: „Orice litigiu decurgånd sau \n leg`tur` cu prezentulcontract, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea,executarea sau desfiin]area lui [i care nu a putut fi solu-]ionat pe cale amiabil`, se va solu]iona de Curtea de Ar-bitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Co-mer] [i Industrie a Romåniei \n conformitate cu regulile deprocedur` ale acestei Cur]i. Hot`rårea arbitral` este defi-nitiv` [i obligatorie. Curtea arbitral` va judeca litigiul \ndrept, cu aplicarea legii romåne. Supunerea litigiului spresolu]ionare instan]ei arbitrale nu suspend` executareaprezentului contract“. Aceast` clauz` este pe deplin vala-bil` \n temeiul art. 969 din Codul civil romån, alart. 340, 3411, 343 [i 3431 – 3434 din Codul de proce-dur` civil`, precum [i al art. 2, 10-11 din Regulile deprocedur` arbitral` ale Cur]ii de Arbitraj. Clauza com-promisorie este, totodat`, operant` \ntrucåt p`r]ile nuau ajuns la o \n]elegere pe cale amiabil`, soma]ia comu-nicat` de reclamant` påråtei prin care i-a pus \n vedereachitarea debutului r`månånd f`r` rezultat.|n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul

arbitral re]ine c` \ntre reclamant` [i påråt` s-a \ncheiatun contract de prest`ri de servicii prin care reclamantas-a obligat s` presteze o serie de servicii referitoare la]inerea [i actualizarea registrului ac]ionarilor societ`]iipåråte, inclusiv \nregistrarea transmiterii drepturilorasupra ac]iunilor emise de societatea påråt`, precum [ialte servicii de registru. La råndul s`u, påråta s-a obligats` pl`teasc` un tarif anual \n 2 rate semestriale. Neplatafacturii la data scaden]ei, astfel cum este aceasta stabilit`de prevederile contractuale, atrage plata unei penalit`]ide \ntårziere de 0,20% din valoarea facturii pentru fie-care zi de \ntårziere, f`r` a se putea dep`[i suma asuprac`reia este calculat` penalitatea. Reclamanta a f`cutdovada emiterii facturilor pentru contravaloarea servici-ilor prestate \n perioada contractual` 03.05.2001-02.05.2002. Totodat`, reclamanta a calculat penalit`-]ile la suma datorat` ]inånd seama c`, potrivit art. 6.6.din contract, acestea nu pot dep`[i suma asupra c`reiaeste calculat` penalitatea. Ca urmare a achit`rii debitu-lui principal [i a penalit`]ilor pe parcursul litigiului arbi-tral, reclamanta restrångåndu-[i ac]iunea la cheltuielilede arbitrare, Tribunalul arbitral urmeaz` a analiza cere-rea de arbitrare, astfel cum a fost restråns`. Cerereareclamantei privind plata cheltuielilor arbitrale egale cutaxa arbitral` este \ntemeiat` urmånd a fi admis`.Tribunalul arbitral \nl`tur` sus]inerile påråtei prin\ntåmpinare ca fiind ne\ntemeiate, \n primul rånd pen-


48

tru c`, \n fapt, reclamanta a \ncercat rezolvarea pe caleamiabil` a litigiului, conformåndu-se prevederilor con-tractuale prin comunicarea c`tre påråt` a „soma]iei“ lacare s-a f`cut referire, depus` la dosar, [i care a r`masf`r` rezultat; \n al doilea rånd, \ntrucåt procedura con-cilierii directe prev`zute de art. 7201 Cod procedur`civil` nu se aplic` \n arbitraj, acest text avånd caracter dedispozi]ie special`, derogatorie de la dreptul comun [i,ca atare, de strict` interpretare, \n arbitrajul comercialaplicåndu-se dispozi]iile art. 341 alin. (2) Cod proce-dur` civil` care prev`d, printre altele, c` p`r]ile stabilescprocedura unei eventuale concilieri prealabile, cele dou`

categorii de dispozi]ii aplicåndu-se strict \n contenciosulpentru care au fost editate, prima \n litigiul comercialjudiciar, iar cea de a doua \n litigiul arbitral. Astfel fiind,v`zånd dispozi]iile art. 48(9) din Regulile de proceduràrbitral`, potrivit c`rora cheltuielile arbitrale se suport`de partea care a pierdut litigiul, adic` de påråt`,Tribunalul arbitral constatånd c` påråta a achitat sumacerut` de reclamant` dup` introducerea ac]iunii arbi-trale, urmeaz` s` suporte cheltuielile f`cute de recla-mant` prin introducerea ac]iunii. |n consecin]`,Tribunalul arbitral admite cererea reclamantei de aobliga pe påråt` la plata taxei arbitrale.

Pentru a exista autoritate de lucru judecat, trebuie sèxiste identitate de p`r]i, identitate de obiect [i identitate decauz`. |n materie de lucru judecat, prin cauz` se \n]elegefaptul juridic sau material, care constituie temeiul legal aldreptului cerut. Or, temeiul legal al dreptului privind plataprimelor de asigurare, \n cele dou` ac]iuni arbitrale, esteacela[i – contractul de asigurare \ncheiat \ntre p`r]i.Dispozi]iile Codului civil invocate sunt f`r` relevan]`, astfelc` sus]inerea, \n sensul c` nu sunt \ndeplinite cerin]ele legiipentru autoritatea de lucru judecat, nu poate fi re]inut`.



Litigiul implic` o societate pe ac]iuni, \n calitate de re-clamant`, precum [i o societate comercial` cu r`spunderelimitat` (påråta I), respectiv o societate comercial` pe ac-]iuni (påråta II). Reclamanta a solicitat Cur]ii de ArbitrajComercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer][i Industrie a Romåniei obligarea \n solidar a påråtelor laplata unei sume de bani reprezentånd valoarea primelorde asigurare datorate pentru lunile februarie [i martie2000, cu dobånda legal` [i cheltuieli de judecat`.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \ntrep`r]i s-a \ncheiat un contract de asigurare \n temeiul

c`ruia påråtele aveau obliga]ia de a achita reclamanteiprime de asigurare \ncasate de la utilizatorii autoturis-melor din contractele de leasing [i de la cump`r`toriidin contractele de vånzare cu plata \n rate. S-a maiar`tat c` \ntre p`r]i a mai existat un litigiu care a formatobiectul dosarului solu]ionat de aceea[i Curte deArbitraj Comercial Interna]ional. Reclamanta a consi-derat c`, de[i contractul de asigurare \n discu]ie a fostreziliat, påråtele aveau obliga]ia de plat` a primelor pen-tru lunile februarie [i martie 2000, care erau scadente \nurm`toarele 30 de zile.

Ap`rarea påråtelor I [i II

Prin \ntåmpinare, påråtele au invocat excep]iaautorit`]ii de lucru judecat sus]inånd c` preten]iile dinaceast` ac]iune au mai fost formulate [i \ntr-un alt dosarsolu]ionat de aceast` Curte de Arbitraj.


|nainte de a analiza cererea reclamantei [i ap`r`riledin \ntåmpinare, Tribunalul arbitral re]ine urm`toarele:Cu privire la competen]a solu]ion`rii litigiului, se con-stat` c` \n contractul de asigurare \ncheiat \ntre p`r]ile\n litigiu exist` clauza compromisorie potrivit c`reia„Orice litigiu decurgånd din sau \n leg`tur` cu acest con-tract, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, exe-cutarea ori desfiin]area lui, se va solu]iona pe cale amia-

Hot`råre arbitralÀutoritate de lucru judecat – condi]ii



bil`, iar dac` acest lucru nu este posibil, se va solu]ionaprin arbitraj organizat de Camera de Comer] [i Industriea Romåniei, \n conformitate cu regulile de procedur` arbi-tral` ale acestei Camere. Hot`rårea arbitral` este defini-tiv` [i obligatorie.“Luånd act de aceast` clauz` compromisorie prev`-

zut` \n contractul \ncheiat \ntre p`r]ile \n litigiu [iavånd \n vedere art. 3 [i 10 din Regulamentul pentruorganizarea [i func]ionarea Cur]ii de Arbitraj ComercialInterna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Indus-trie a Romåniei, competen]a solu]ion`rii litigiului defa]` apar]ine Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ionalde pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei.Cu privire la fondul litigiului, Tribunalul arbitral con-stat` urm`toarele:La 24 decembrie 1997 s-a \ncheiat contractul de

asigurare privind asigurarea de avarii [i furt a autove-hiculelor livrate \n leasing sau våndute \n rate \ntrereclamant` [i societatea comercial` X, \n calitate decoasiguratori, pe de o parte, [i påråta I [i II, \n calitatede asigura]i, pe de alt` parte. Obiectul contractului l-areprezentat asigurarea de c`tre coasigur`tori a riscurilorde avarii [i furt pe teritoriul Romåniei [i a riscului deavarii \n afara teritoriului Romåniei pentru autoturismelivrate \n sistem leasing sau våndute \n rate de c`trepåråtele I [i II \n schimbul \ncas`rii primelor de asigu-rare. Prin ac]iunea arbitral` \nregistrat` la Camera deComer] [i Industrie a Romåniei, reclamanta a solicitatobligarea, \n solidar, a påråtelor la plata primelor deasigurare a autoturismelor livrate \n sistem de leasingdatorate pe lunile februarie 2000 – februarie 2001,respectiv pe lunile februarie 2000 – februarie 2001(dosar solu]ionat de Curtea de Arbitraj). Analizåndaceste preten]ii, Tribunalul arbitral re]ine, \n conside-rentele sentin]ei arbitrale pronun]ate anterior, pe bazaprobelor administrate, rezilierea contractului de asigu-rare \ncepånd cu data de 31 ianuarie 2000. Pe aceast`premis`, Tribunalul arbitral a considerat c` preten]iileprivind plata primelor de asigurare calculate pentruperioada ulterioar` rezilierii contractului sunt lipsite detemei. Pentru aceste motive, Tribunalul arbitral, prinsentin]a arbitral` pronun]at` anterior, a hot`råt: „Res-pinge ca ne\ntemeiate preten]iile reclamantei privindplata primelor de asigurare pe perioada 1.02.2000 –28.02.2001“. Prin ac]iunea de fa]`, din data de 13 mar-tie 2003, reclamanta a solicitat obligarea, \n solidar, apåråtelor I [i II la plata sumei totale reprezentånd va-loarea primelor de asigurare datorate pe lunile februarie[i martie 2000, cu dobånda legal` [i cheltuieli de jude-

cat`. La un termen de arbitrare, reprezentantul påråteiII a solicitat s` se ia act c` påråta I a fost radiat` din re-gistrul comer]ului, astfel cum atest` certificatul de ra-diere depus la dosar. Din actele depuse la dosar rezult`c` prin dizolvarea f`r` lichidare a påråtei I, påråta II adevenit succesor al societ`]ii dizolvate. |n consecin]`, \nlitigiul de fa]`, calitatea de påråt` o are numai påråta II.Cu privire la fondul preten]iilor reclamantei \mpotrivapåråtei, trebuie re]inute urm`toarele:Reclamanta arat` c`, \n temeiul contractului \ncheiat

\ntre p`r]i, påråta a anun]at oficial, prin notificarea din13.03.2000, c` a decis s` rezilieze contractul \ncepåndcu 1.03.2001, cu \ncetarea primelor de asigurare.Decizia unilateral` a påråtei nu putea s` produc` efectejuridice, \n m`sura \n care reclamanta [i-a \ndeplinitobliga]iile contractuale. |n opinia reclamantei, påråta eradatoare s` respecte obliga]iile existente pentru lunile fe-bruarie [i martie 2000, care erau scadente \n urm`toarele30 de zile. Refuzul de plat` a primelor de asigurare pen-tru lunile februarie [i martie 2000 a dus la o sc`dere apatrimoniului reclamantei. Analizånd con]inutul sentin-]ei arbitrale pronun]ate anterior formul`rii prezentei ce-reri de arbitrare, se constat` c` prin ac]iunea arbitral` an-terioar` \n baza aceluia[i contract de asigurare, recla-manta a solicitat obligarea påråtei la plata sumei de banireprezentånd valoarea primelor de asigurare a autoturis-melor livrate \n sistem leasing, datorate pe perioada20.03.2000 – 20.03.2001, respectiv pentru lunile fe-bruarie 2000 – februarie 2001. Pe baza analizei actelordepuse la dosarul solu]ionat anterior formul`rii prezen-tei cereri de arbitrare, Tribunalul arbitral ajunge laurm`toarea concluzie: „Contractul-cadru [i contracteleindividuale de asigurare au \ncetat pe data de31.01.2000. |ncepånd cu data de 1.02.2000, påråtele I[i II nu au mai pl`tit prime de asigurare, iar COASI-GUR~TORII nu au mai pl`tit \ndemniza]ii de asigu-rare, p`r]ile considerånd c` raporturile de asigurare din-tre ele au \ncetat. A[a fiind, preten]iile reclamantei pen-tru plata sumelor de asigurare pe perioada 1.02.2000 –28.02.2001 sunt lipsite de temei. Pentru considerenteleexpuse, Tribunalul arbitral urmeaz` a respinge ca ne\nte-meiate preten]iile reclamantei privind plata primelor deasigurare, calculate pentru perioada ulterioar` rezilieriicontractelor (31.01.2000)“. |n dispozitivul sentin]ei sedispune: „Tribunalul arbitral ... respinge ca ne\ntemeiatepreten]iile reclamantei privind plata primelor de asigu-rare pe perioada 1.02.2000 – 28.02.2001“.Prin prezenta ac]iune arbitral`, reclamanta cere

obligarea påråtei la plata sumei totale reprezentånd va-


50

loarea primelor de asigurare datorate pe lunile februarie[i martie 2000, devenite scadente \n perioada20.03.2000 – 20.04.2000. Cum se poate observa, pre-ten]iile formulate prin prezenta ac]iune arbitral`,privesc, ca [i cele formulate prin ac]iunea arbitral` ante-rioar`, primele de asigurare aferente lunilor care auurmat datei de 31.01.2000, care este data rezilierii con-tractului de asigurare; \n ac]iunea arbitral` anterioar`,preten]iile privesc primele de asigurare pe perioada1.02.2000 – 28.02.2001, iar \n prezenta ac]iune arbi-tral` preten]iile se refer` la primele de asigurare datoratepentru lunile februarie [i martie 2000. |ntrucåt, prinsentin]a arbitral` pronun]at` \n dosarul solu]ionat ante-rior de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional, pre-ten]iile reclamantei privind obligarea påråtei la plataprimelor de asigurare aferente perioadei 1.02.2000 –28.02.2001 au fost respinse, acest Tribunal arbitral re-]ine, cu privire la preten]iile referitoare la primele de asi-gurare aferente lunilor februarie [i martie 2000, excep-]ia autorit`]ii lucrului judecat. Prin notele scrise, depusela dosar, reclamanta respinge ap`r`rile påråtei privindexcep]ia autorit`]ii lucrului judecat. |n opinia recla-

mantei, autoritatea lucrului judecat nu poate opera \nlitigiul de fa]` deoarece cauza juridic` este diferit`, \nsensul c` \n prezenta ac]iune au fost invocate dispozi]iileart. 992 Cod civil, pe cånd ac]iunea precedent` a fost\ntemeiat` pe dispozi]iile art. 969 [i 1070 Cod civil.Tribunalul arbitral re]ine c`, potrivit art. 1201 Cod

civil, pentru a exista autoritate de lucru judecat, trebuies` existe identitate de p`r]i, identitate de obiect [i iden-titate de cauz`. |n materie de lucru judecat, prin cauz`se \n]elege faptul juridic sau material, care constituietemeiul legal al dreptului cerut. Or, temeiul legal aldreptului privind plata primelor de asigurare, \n celedou` ac]iuni, este acela[i – contractul de asigurare \n-cheiat \ntre p`r]i. Dispozi]iile Codului civil invocate dereclamant` sunt f`r` relevan]`. Drept urmare, sus]inereareclamantei, \n sensul c` nu sunt \ndeplinite cerin]elelegii pentru autoritatea lucrului judecat, nu poate fire]inut`. |n concluzie, fa]` de cele ar`tate, Tribunalularbitral admite excep]ia autorit`]ii lucrului judecat [i, \nconsecin]`, respinge cererea reclamantei de a obliga pepåråt` la plata primelor de asigurare aferente lunilor fe-bruarie [i martie 2000.

Autoritatea de lucru judecat apare reglementat` ca oprezum]ie legal` absolut` de adev`r, care scute[te de do-vad` pe cel care o ridic` pe cale de excep]ie, \n sensul c`,prin invocarea hot`rårii anterioare, instan]a din cel de-aldoilea proces este ]inut` s` accepte ca fiind definitiv stabi-lite cele ce au f`cut obiectul de dezbatere \ntr-un proces an-terior, precum [i ca o excep]ie procedural` de fond, care aredrept rezultat faptul c` o constatare f`cut` \ntr-un procesanterior este acceptat`, f`r` rezerve, ca valabil` pentru so-lu]ionarea unui proces \n care intereseaz` raportul juridicsau chestiunea tran[at` prin hot`rårea pronun]at` \n pro-cesul precedent [i intrat` \n puterea lucrului judecat.Puterea de lucru judecat produce, \n primul rånd, un efectnegativ care const` \n \mpiedicarea repet`rii judec`rii ace-luia[i raport juridic [i care presupune tripla identitate deelemente: p`r]i, obiect [i cauz`.



Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \ncalitate de reclamant`, precum [i o alt` societate comer-cial` pe ac]iuni, \n calitate de påråt`. Reclamanta asolicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional depe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romånieiobligarea påråtei la plata unei sume de bani reprezen-tånd plat` nedatorat` f`cut` de reclamant` cu titlu deavans pentru obliga]ii corelative ce nu au mai fost exe-cutate de påråt`, cu cheltuieli de arbitrare.

Ap`rarea påråtei

Påråta, prin \ntåmpinare [i concluzii scrise, a invocatexcep]ia prematurit`]ii ac]iunii, excep]ia prescrip]ieidreptului la ac]iune, iar \n subsidiar, pe fond, a cerut res-pingerea ac]iunii ca nefondat` [i nelegal`, cu cheltuieli de

Hot`råre arbitral`Autoritate de lucru judecat – identitate de p`r]i, obiect [i cauz` – consecin]e



arbitrare. Ulterior, prin replica la r`spunsul la \ntåm-pinare, depus` \n cadrul unei [edin]e de arbitrare, påråta,referindu-se la litigiul dintre acelea[i p`r]i, care a formatobiectul unui alt dosar solu]ionat de aceast` Curte deArbitraj, a invocat excep]ia autorit`]ii de lucru judecat.


Sus]inerile p`r]ilor ca [i probele administrate \n acestlitigiu vor fi examinate mai departe. Competen]a de asolu]iona litigiul de fa]` revine acestui Tribunal arbitral\n temeiul clauzei compromisorii \nscrise \n contractulde comision pentru export \ncheiat \ntre p`r]ile ast`zi \nlitigiu [i din care izvor`[te litigiul de fa]`, clauz` com-promisorie care are urm`torul cuprins: „Orice disput`izvoråt` din derularea prezentului contract va fi solu]io-nat` de p`r]i pe cale amiabil`. |n cazul \n care negocierilepentru o astfel de solu]ionare nu vor determina rezolvareadisputelor, litigiul va fi deferit de oricare dintre p`r]iCUR}II DE ARBITRAJ COMERCIAL INTER-NA}IONAL de pe lång` CAMERA DE COMER} {IINDUSTRIE A ROMÅNIEI. Solu]ionarea se va faceconform Regulilor de procedur` ale instan]ei respective, cuaplicarea normelor de drept \n vigoare \n Romånia“.Clauza compromisorie citat` este pe deplin valabil` \ntemeiul art. 969 din Codul civil, al art. 340 [i urm. dinCodul de procedur` civil` [i al art. 2 [i urm. dinRegulile de procedur` arbitral` ale acestei Cur]i deArbitraj (RPA-CA). |n consecin]`, competen]a de solu-]ionare a litigiului de fa]` revine acestui tribunal. Potri-vit art. 137 alin. (1) C.proc.civ., Tribunalul arbitral ur-meaz` s` se pronun]e mai \ntåi asupra excep]iilor4 ridi-cate de påråt`.

Cu privire la excep]ia autorit`]ii lucrului judecat,care are prec`dere asupra excep]iei prescrip]iei dreptuluila ac]iune, tribunalul arbitral o g`se[te \ntemeiat`.Legiuitorul nu define[te aceast` excep]ie, dar \i consacr`dou` texte: art. 1201 Cod civil care stabile[te c` „estelucru judecat atunci cånd a doua cerere \n judecat` areacela[i obiect, este \ntemeiat` pe aceea[i cauz` [i este \ntreacelea[i p`r]i, f`cute de ele [i \n contra lor \n aceea[i cali-tate“; art. 1066 Cod procedur` civil` care dispune c`„excep]ia puterii lucrului judecat se poate ridica, de p`r]isau de judec`tor, chiar \naintea instan]elor de recurs“.A[adar, autoritatea de lucru judecat apare reglementat`ca o prezum]ie legal` absolut` de adev`r, care scute[te dedovad` pe cel care o ridic` pe cale de excep]ie, \n sensulc`, prin invocarea hot`rårii anterioare, instan]a din celde-al doilea proces este ]inut` s` accepte ca fiind defi-nitiv stabilite cele ce au f`cut obiectul de dezbatere\ntr-un proces anterior, precum [i ca o excep]ie proce-dural` de fond, care are drept rezultat faptul c` o con-statare f`cut` \ntr-un proces anterior este acceptat`, f`r`rezerve, ca valabil` pentru solu]ionarea unui proces \ncare intereseaz` raportul juridic sau chestiunea tran[at`prin hot`rårea pronun]at` \n procesul precedent [iintrat` \n puterea lucrului judecat.Puterea de lucru judecat produce \n primul rånd un

efect negativ care const` \n \mpiedecarea repet`riijudec`rii aceluia[i raport juridic [i care presupune triplaidentitate de elemente: p`r]i, obiect [i cauz`. Cu privirela p`r]i, art. 1201 Cod civil prevede s` fie vorba de ace-lea[i p`r]i, f`cute de ele [i \n contra lor \n aceea[i cali-tate“. |n litigiul de fa]`, cåt [i \n litigiul solu]ionat ante-rior, figureaz` \n calitate de p`r]i acelea[i subiecte dedrept, numai c` \n acest din urm` litigiu calit`]ile pro-

4 Cu privire la excep]ia prematurit`]ii ac]iunii, påråta a sus]inut c` reclamanta nu a \ndeplinit nici procedura prealabil` prev`zut` de con-tractul de comision pentru export [i nici procedura prealabil` a concilierii directe, prev`zut` de art. 7201 C.proc.civ., astfel c` ac]iunea de fa]`urmeaz` a fi respins` ca prematur introdus`. |n sprijinul sus]inerilor sale, påråta, \n replica la r`spunsul la \ntåmpinare, a ar`tat, printre altele,c` \ntre p`r]ile \n litigiul de fa]` a mai avut loc un litigiu, cu acela[i obiect, \n care s-a pronun]at o sentin]` arbitral` prin care s-a constatatvalabilitatea clauzei compromisorii \nscrise \n acela[i contract de comision invocat \n litigiul de fa]`. Tribunalul arbitral apreciaz` c` påråtaomite \ns` a ar`ta c`, \n acea sentin]`, s-a consemnat, totodat`, c` reclamanta a \ncercat solu]ionarea litigiului pe cale amiabil`, \ns` f`r` rezul-tat. A[a fiind, a doua \ncercare de solu]ionare pe cale amiabil` era de prisos. De altfel, nimic nu \mpiedica påråta s` propun` o atare \ncer-care de solu]ionare \n cadrul litigiului de fa]`, dac` ar fi \ntrev`zut vreo [ans` de reu[it`. Sub aspectul ne\ndeplinirii procedurii concilieriidirecte prev`zute de art. 7201 C.proc.civ., Tribunalul arbitral consider` c` \n arbitraj nu se aplic` acest text, ci dispozi]iile art. 341alin. (2) C.proc.civ. potrivit c`rora procedura concilierii prealabile se stabile[te prin conven]ia arbitral`. Cele dou` dispozi]iile legale –art. 341 alin. (2) C.proc.civ. [i art. 7201 C.proc.civ. – au caracter de dispozi]ii speciale, derogatorii de la dreptul comun al procesului civil [i,ca atare, sunt de strict` interpretare. A[a fiind, chiar dac` au unele tr`s`turi comune [i urm`resc aceea[i finalitate, ele se aplic` strict \n con-tenciosul pentru care au fost edictate, prima \n litigiul arbitral, iar secunda \n procesul comercial judiciar, f`r` ca, \n lipsa unei \n]elegeri ap`r]ilor sau a unei dispozi]ii legale, s` se aplice una \n locul celeilalte [i cu atåt mai pu]in ambele proceduri. |mprejurarea c` o dispozi]ie spe-cial` – cum este art. 7201 C.proc.civ. – are caracter imperativ nu justific` ipso facto aplicabilitatea ei dincolo de contenciosul pentru care afost edictat`. Cum procedura \ncerc`rii de rezolvare pe cale amiabil` prev`zut` de conven]ia arbitral` era de prisos, iar procedura concilieriidirecte prev`zut` de art. 7201 C.proc.civ. nu se aplic` \n arbitraj, excep]ia de prematuritate se \nvedereaz` a fi ne\ntemeiat`, urmånd a firespins` ca atare (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).


52

cesuale sunt inversate. |n interpretarea art. 1201 Codcivil, astfel cum s-a subliniat constant \n doctrin` [ijurispruden]`, este vorba de o identitate juridic`, adic`\n ambele procese, persoanele s` stea \n numele lor pro-priu. Cum no]iunea de „calitate“ este intim legat` deraportul juridic, relevant` este pozi]ia fa]` de drepturile[i obliga]iile care izvor`sc din raportul juridic, iar nupozi]ia procesual` a persoanei participante la proces.Aceast` interpretare a condus la solu]ia instan]eisupreme, acceptat` unanim [i \n doctrin`, potrivitc`reia „\mprejurarea c` \ntr-un proces, o parte a figuratca reclamant` [i cealalt` ca påråt`, iar \n al doilea procesaceste calit`]i sunt inversate, nu este de natur` s` justi-fice concluzia „lipsei de identitate“. Deci, cu toate c` \nal doilea proces s-a inversat calitatea procesual` ap`r]ilor fa]` de prima judecat`, cerin]a identit`]ii dep`r]i este \ndeplinit`. (V.M. Ciobanu, Tratat teoretic [ipractic de procedur` civil`, Editura Na]ional, Bucure[ti,1997, vol. II, p. 273).

Cåt prive[te obiectul, adic` preten]ia formulat` sau,mai exact, obiectul material al preten]iei [i dreptulsubiectiv relativ la acest obiect, trebuie raportat` cerereasubsecvent` la hot`rårea deja pronun]at`, corelåndu-sedispozitivul cu con]inutul considerentelor. Procedåndastfel, Tribunalul arbitral constat` c` obiectul ac]iunii defa]` \l constituie, a[a cum se enun]` \n petitul ei,obligarea påråtei, „la restituirea sumei de (...) reprezen-tånd plata nedatorat` f`cut` de reclamant` cu titlu deavans pentru obliga]ii corelative ce nu au mai fost exe-cutate de påråt`“. |n sus]inerea preten]iei sale, reclaman-ta arat` c` a \ncheiat cu o societate comercial` strìn` uncontract prin care se obliga s`-i furnizeze o cantitate deproduse, precum [i tehnologia de fabricare a acestora. |nvederea execut`rii acestui contract, reclamanta, \n cali-tate de comisionar, a \ncheiat cu påråta, \n calitate decomitent, contractul de comision pentru export prin careaceasta din urm` se obliga s` execute [i s` livreze, prinreclamant`, o linie de fabricare a unor produse, precum[i tehnologia pentru fabricarea acestora \n condi]iileprev`zute \n contractul de comision, \n actele adi]ionalenr. 1 [i nr. 2 la acest contract, precum [i \n minuta de\n]elegere, toate confirmate prin scrisorile påråtei.Valoarea produselor ce urmau s` fie livrate parteneru-

lui extern era de (...), fiind compus` din (...) – echipa-mente tehnologice [i piese de schimb, precum [i din (...)– documenta]ia tehnic` [i know-how. Påråta s-a obligats` execute [i s` predea aceste produse prin påråt`. Actuladi]ional nr. 1 intra \n vigoare, conform contractului, ladata achit`rii de c`tre reclamant` a 10% din suma

cuvenit` påråtei. Valoarea total` a bunurilor livrate be-neficiarului extern de påråt` a fost de (...). Avånd \nvedere modalit`]ile [i condi]iile de plat` (determinatediferit la data fiec`rei livr`ri), suma total` care ar fi tre-buit s` fie pl`tit` comitentului påråt era de (...).Comisionarul reclamant a efectuat c`tre påråt` pl`]i \ncuantum total de (...) reprezentånd, \n principal, pl`]i \navans [i, \n secundar, pl`]i aferente livr`rilor efective.Din aceste date rezult` – potrivit calculului reclamantei– c` påråta a \ncasat \n plus de la reclamant` suma a c`reirestituire o cere prin ac]iunea de fa]`.Påråta, la råndul sù, prin \ntåmpinare, a prezentat

propriul calcul. Reclamanta a \ncasat de la partenerulextern suma de (...) din care se deduce suma cuvenit`comisionarului de (...) (5+12% din sumele \ncasate),rezultånd c` reclamanta trebuia s` pl`teasc` påråteisuma de (...) din care s-a pl`tit suma de (...), astfel c`påråta, potrivit calculelor sale, mai are de \ncasat sumade (...), iar nu de pl`tit (...), cåt pretinde reclamanta \nacest litigiu.|n primul litigiu dintre acelea[i p`r]i, \ns` \n calit`]i

inversate, reclamanta, påråta din prezentul litigiu, acerut ca påråta, reclamanta din prezentul litigiu, s` fieobligat` s`-i pl`teasc` suma de (...), din care (...) sum`nepl`tit` din factura emis` \n anul 2000, iar (...) sum`nepl`tit` din factura emis` \n anul 1999. |n acel litigiu,reclamanta, påråta din prezentul litigiu, a ar`tat c` pårå-ta, reclamanta din prezentul litigiu, a denun]at unilate-ral contractul de comision, invocånd unele nemul]u-miri ale cump`r`torului extern, nemul]umiri care nu-ierau imputabile (lipsurile cantitative au fost determinatde oprirea livr`rilor \n urma denun]`rii contractului,defectele au fost cauzate de transport, iar gre[elile demontaj – din modul culpabil \n care montajul a fostf`cut de beneficiar).Påråta, reclamanta din litigiul de fa]`, a cerut respin-

gerea acelei ac]iuni sus]inånd – ca [i \n ac]iunea de fa]` –c` sumele \n discu]ie au fost refuzate de cump`r`torulextern \ntrucåt echipamentele livrate de reclamant`,påråta din prezentul litigiu, au fost necorespunz`toare,a[a cum se arat` \n Protocolul din 2002, din aceast`cauz` neputåndu-se atinge parametrii de productivitateconveni]i, iar documenta]ia de tehnologie a fost refuzatìntegral la plat`. Datorit` acestor lipsuri – se arat` \nac]iunea de fa]` – comisionarul a fost obligat s` \ncheiecu un alt furnizor intern un contract de furnizare aechipamentelor care ar fi trebuit s` fie livrate de comi-tent. |n sentin]a arbitral` pronun]at` \n primul litigiu,Tribunalul arbitral re]ine c` prin „Minuta de \n]elegere“



din 1997 s-au modificat condi]iile de plat` prev`zute \nactele adi]ionale, prev`zåndu-se 10% avans, 80%,respectiv 90%, la livrare (dup` \ncasarea sumei respec-tive din acreditivul deschis de cump`r`torul extern, \ntermen de 5 zile bancare). Ulterior, la solicitareacump`r`torului extern, comitentul a acceptat ca numai50% din plat` s` fie f`cut` la livrare, iar 50% amånat`dup` un an (scrisorile comitentului din 1999).|n consecin]` – se re]ine \n sentin]a arbitral` ante-

rioar` preten]ia reclamantei, påråt` \n prezentul litigiu,la plata integral` a pre]ului din cele 3 facturi pentrum`rfurile livrate poate fi analizat` numai \n raport cusumele efectiv \ncasate de påråt`, reclamant` \n prezen-tul litigiu, de la beneficiarul extern. Din aceast` sum` sereduce suma de (...) cuvenit` comisionarului pe carepåråta avea dreptul s` o re]in` conform actului adi]ionalnr. 1. |n consecin]`, fa]` de prevederile contractuale,astfel cum au fost ele modificate prin Minuta din 1999rezult` c` reclamanta din prezentul litigiu ar fi trebuit s`pl`teasc` påråtei, \n raport de sumele \ncasate de lacump`r`torul extern, suma total` de (...). Se mai re]ineprin sentin]a nr. 16/2005 c`, potrivit celor dou` exper-tize f`cute \n primul litigiu, suma efectiv primit` decomitent este \n cuantum de (...). Tribunalul arbitraln-a fost de acord cu concluziile celor dou` expertizepotrivit c`rora comitentul ar fi \ncasat \n plus suma de(...) (\n varianta cu documenta]ia tehnic` inclus` \n cal-cul); \ntrucåt, conform art. 5.4 din actul adi]ional nr. 1,plata cotei de 10 % era condi]ionat` de semnarea pro-tocolului de acceptare cu partenerul extern, acceptarecare nu a intervenit. |n consecin]`, prin sentin]a arbi-tral` anterioar` påråta, reclamanta din prezentul litigiu,a fost obligat` s` pl`teasc` reclamantei, påråta dinprezentul litigiu, suma de (...) cu titlu de pre].Dup` expunerea de pån` acum, rezult` cu eviden]`

identitatea de obiect \ntre primul litigiu \n care s-a pro-nun]at sentin]a arbitral` [i acest al doilea litigiu \n carese solicit` suma de (...) pe care cele dou` expertize con-tabile efectuate \n primul litigiu au considerat-o ca fiind\ncasat` \n plus de comitent, punct de vedere nevalidatde tribunalul arbitral care a judecat primul litigiu [i carea statuat, motivat, c`, dimpotriv`, comisionarul datorea-z` comitentului suma de (...), obligånd-o pe prima laplata acestei sume printr-o hot`råre care este definitiv` [iobligatorie, intrat` – deci – \n puterea lucrului judecat.

|n leg`tur` cu cel de-al treilea element, cauza, trebuies` se aib` \n vedere temeiul juridic al dreptului va-

lorificat prin cerere, care nu se confund` cu mijloacelede sus]inere ale acestuia, cu mijloacele de dovad` pro-puse sau chiar administrate. {i \n leg`tur` cu acest ele-ment se subliniaz` \n doctrin` c` \n determinarea lucru-lui judecat este foarte important s` se ]in` seama definalitatea acestei institu]ii [i a excep]iei destinate a ovalorifica, [i anume faptul c` puterea de lucru judecatnu \mpiedec` numai judecarea din nou a unui procesterminat, ci [i contrazicerea dintre dou` hot`rårijudec`tore[ti \n sensul c` drepturile recunoscute uneiadintre p`r]i sau constat`rile f`cute printr-o hot`råredefinitiv` s` nu fie contrazise printr-o hot`råre ulte-rioar`, dat` \n alt proces. |n afar` de efectul negativ, pu-terea de lucru judecat produce [i un efect pozitiv, careasigur` imuabilitatea, permanen]a constat`rilor juris-dic]ionale anterioare, astfel \ncåt partea interesat` dinprima ac]iune se va putea prevala de acestea \ntr-un nouproces, obligånd instan]a s`-[i fondeze solu]ia pe pro-blema de drept rezolvat` definitiv, \n cursul primeijudec`]i. |n al]i termeni, efectul pozitiv al lucrului jude-cat se manifest` ori de cåte ori \n litigiul ce se poart`\ntre acelea[i p`r]i sunt dezb`tute consecin]ele juridicedecurgånd dintr-o chestiune litigioas` tran[at` definitivprintr-o hot`råre anterioar`. Altfel spus, rezolvarea dat`prin hot`rårea \nzestrat` cu puterea lucrului judecat estedeterminant` \n solu]ionarea celei de-a doua cereri.Raportånd la aceste preciz`ri cererea de arbitrare ceformeaz` obiectul prezentului dosar introdus` de comi-sionar \mpotriva comitentului [i sentin]a arbitral` ante-rioar` pronun]at` \n dosarul generat de litigiul dintreacelea[i p`r]i, dar avånd calit`]i procesuale inversate, sere]ine c` temeiul juridic \n ambele cereri \l constituiecontractul de comision pentru export din 1995, acteleadi]ionale nr. 1 [i 2 la acest contract, precum [i „Minutade \n]elegere“ din 1997, astfel \ncåt exist` [i identitatede cauz`. Pentru considerentele expuse, din care rezult`c` sunt \ntrunite elementele autorit`]ii de lucru judecat,prev`zute de art. 1201 Cod civil, \ntrucåt aceast` a douaac]iune arbitral`, ca [i prima ac]iune arbitral` [i \n cares-a pronun]at o sentin]` arbitral`, intrat` \n puterea lu-crului judecat, are acela[i obiect, este \ntemeiat` peaceea[i cauz` [i este \ntre acelea[i p`r]i, f`cut` de ele [i\n contra lor, dar \n calit`]i inversate, excep]ia autorit`]iilucrului judecat ridicat` de påråta-comitent urmeaz` a fiadmis` [i, prin consecin]`, ac]iunea reclamantei-comi-sionar urmeaz` a fi respins`5.

5 Cu privire la excep]ia prescrip]iei ac]iunii arbitrale, tribunalul arbitral a constatat c` aceast` excep]ie a devenit lipsit` de interes, fa]` desolu]ia admiterii excep]iei autorit`]ii de lucru judecat (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).


54

Inadmisibilitatea legal` a utiliz`rii cìlor de atac aleapelului [i recursului \mpotriva sentin]elor arbitrale nupoate determina, pe cale indirect`, transformarea dispozi-]iilor limitative ale art. 64 din Regulile de procedur` arbi-tral` \n reglement`ri similare celor care, \n Codul de pro-cedur` civil`, instituie [i guverneaz` cìle de atac aleapelului [i recursului.

sentin]a arbitral` de completare nr. 179/14.06. 2005 –dosar nr. 278/2004

P`r]ile, obiectul [i motivarea cererii

Petenta, o societate comercial` cu r`spundere limi-tat`, a solicitat, \n temeiul art. 64 din Regulile de pro-cedur` arbitral`, completarea sentin]ei arbitrale pro-nun-]ate \n contradictoriu cu o alt` societate comer-cial`. |n motivarea cererii, s-a ar`tat c` ac]iunea arbitral`formulat` de petent` \ntr-un alt dosar arbitral a fost so-lu]ionat` printr-o sentin]` arbitral` [i c`, \n loc deobligarea påråtei la plata sumei de bani solicitat`, aceas-ta din urm` a fost obligat` la plata unei sume de bani alc`rei cuantum este mai mic, plus cheltuieli de arbitrare.

Punctul de vedere exprimat de påråt`

Reprezentantul påråtei a solicitat respingerea cereriireclamantei.


Cu privire la cererea reclamantei de completare asentin]ei arbitrale X, Tribunalul arbitral constat` [i re-]ine urm`toarele:Printr-o cerere (ac]iune) de arbitrare, reclamanta a

cerut obligarea påråtei la plata unei sume de bani (uniccap`t principal de cerere), precum [i la plata cheltu-ielilor de arbitrare (contravaloarea taxei de arbitrare,plus contravaloarea onorariului de avocat). Aceastàc]iune – dup` respingerea unor excep]ii ridicate de

påråt` – a fost solu]ionat` printr-o sentin]` arbitral`,sentin]` prin care ac]iunea reclamantei a fost admis`doar \n parte, \n sensul c`, \n loc de obligarea påråtei laplata sumei de bani solicitate, aceasta din urm` a fostobligat`, c`tre reclamant`, la plata unei sume de bani alc`rei cuantum este mai mic, plus cheltuieli de arbitrare.|n motivarea sentin]ei arbitrale, tribunalul arbitral asubliniat, limpede [i f`r` echivoc, c` din suma total`pretins` este dovedit`, \n mod cert, numai suma acor-dat`, \ntrucåt pentru rest reclamanta nu a solicitat [i nua administrat dovezi, \n sensul c` ea (reclamanta), efec-tiv, ar fi pl`tit c`tre o societate bancar` din Romånia [idiferen]a respectiv`.Prin cererea de completare a sentin]ei arbitrale ce

face obiectul prezentei sentin]e arbitrale de completare,reclamanta sus]ine, \n esen]`, c` din cele patru acte(\nscrisuri) ata[ate la cerere ([i care se aflau la dosarulcauzei [i la data arbitr`rii cauzei \n fond, ca [i la datapronun]`rii sentin]ei), ar rezulta c`, \n realitate, creditulrestant c`tre banc` (achitat de o societate comercial` cur`spundere limitat` \n ale c`rei drepturi [i obliga]ii s-asubrogat reclamanta), „credit devenit \ndoielnic“, era de(...) , la care se adaug` dobånda de (...) [i, drept con-secin]`, \n baza celor cuprinse \n cele patru \nscrisuriac]iunea reclamantei trebuia admis` \n \ntregime, iar nu\n parte. A[a fiind, pretinde reclamanta, cererea eiurmeaz` a fi admis` \n sensul ar`tat, \n baza art. 64 dinRegulile de procedur` arbitral`, „completåndu-se“,a[adar, sentin]` arbitral` \n modul ar`tat.Tribunalul arbitral constat` [i re]ine c` cererea de com-

pletare a sentin]ei arbitrale formulat` de reclamant` ([i careformeaz` obiectul prezentei sentin]e de completare) esteflagrant inadmisibil` [i, astfel, se respinge ca atare, pentrumotivele expuse \n continuare. Art. 64 alin. (1) [i (2) dinRegulile de procedur` arbitral` reglementeaz` posibilitateapronun]`rii unei sentin]e/\ncheieri de completare dac`,prin sentin]a pronun]at`, tribunalul arbitral fie a omis s` sepronun]e asupra unui cap`t de cerere, fie \n cuprinsulsentin]ei s-au strecurat gre[eli materiale sau alte gre[eli evi-dente, care nu schimb` fondul solu]iei, ori exist` gre[eli de

Hot`råre arbitral`Hot`råre arbitral` \n completare – inexisten]a omisiunii de pronun]are asupra unui cap`t de cerere –inexisten]a gre[elilor materiale, a oric`ror alte gre[eli evidente sau erori de calcul – inadmisibilitatea

cererii de completare a sentin]ei arbitrale



Contract de antreprizÈxecutare par]ial` de c`tre antreprenor a presta]iei caracteristice – recunoa[tere –

\ncetarea \n fapt a contractului de antrepriz` – consecin]e

calcul, ce pot fi rectificate. Or, \n spe]`, prin sentin]a arbi-tral` a c`rei „completare“ se cere, nu exist` nicio omitere avreunui cap`t de cerere, [i nici gre[eli materiale, alte erorievidente sau gre[eli de calcul, ci, dup` cum s-a ar`tat maisus, Tribunalul arbitral, analizånd unicul cap`t principal decerere (referitor la obligarea påråtei la plata unei sume debani), a ajuns la concluzia, la cap`tul unei ample motiv`ri,c` dovedit` \n mod cert – ca sum` datorat` de påråt` recla-mantei – este doar suma de (...), iar, cåt prive[te restul,reclamanta nu a administrat dovezi. Mai mult. Tribunalularbitral, prin sentin]a arbitral` a motivat c` ar fi posibil [ichiar probabil ca datoria påråtei fa]` de reclamant` s` fiemai mare, dar nu exist` la dosar probe concludente \n acestsens, c` p`r]ile s-au limitat la un punctaj din care a rezul-tat numai debitul echivalent cu suma acordat`, c` ar fi fostnecesar` o expertiz` contabil`, dar care nu a fost solicitat`de nici una din p`r]i etc.Sus]inerea reclamantei (autoarea cererii de com-

pletare), potrivit c`reia atare dovezi ar rezulta din celepatru \nscrisuri ata[ate la cerere ([i care existau la dosarla data arbitr`rii cauzei), ar fi putut – eventual – consti-tui un motiv de netemeinicie a sentin]ei arbitrale,a[adar, un motiv de apel (ori de recurs, cånd nu estereglementat apelul, potrivit art. 3041 C.proc.civ.).Numai c`, \mpotriva sentin]elor arbitrale nu exist`deschis` legal calea apelului [i/sau a recursului, iar

sus]inerile reclamantei, precum s-a sus]inut mai sus, \nniciun caz nu se includ \n sintagmele cuprinse \nart. 64 alin. (1) [i (2) din Regulile de procedur` arbitral`(omisiune de pronun]are asupra unui cap`t de cerere,gre[eli materiale, alte gre[eli evidente, erori de calcul).Cu alte cuvinte, inadmisibilitatea legal` a utiliz`rii cìlorde atac ale apelului [i recursului \mpotriva sentin]elorarbitrale, nu poate duce, pe cale ocolit`, la transfor-marea dispozi]iilor limitative ale art. 64 din Regulile deprocedur` arbitral`, \n reglement`ri similare celor care,\n Codul de procedur` civil`, instituie [i guverneaz`cìle de atac ale apelului [i recursului. |n final, Tribuna-lul arbitral mai subliniaz` c`, \n stadiul actual al solu]io-n`rii cauzei de fa]`, nu este \n m`sur` s` analizeze dac`,da sau nu, din cuprinsul celor patru \nscrisuri (ata[ate lacererea „de completare“), Tribunalul arbitral, la dataarbitr`rii cauzei \n fond, ar fi putut ajunge la concluziac` debitul real [i dovedit (datorat de påråt` reclamantei)ar fi fost (...) existånd dovezi certe \n acest sens – ori eranumai de (...) (cåt s-a acordat), \ntrucåt, pentru dife-ren]`, nu existau atare dovezi, probe care, eventual, s-arfi putut materializa doar printr-o expertiz` contabilètc. |n concluzie, v`zånd [i prevederile art. 66 dinRegulile de procedur` arbitral`, cererea de completare asentin]ei arbitrale urmeaz` a fi respins` ca inadmisibil`.

|ntrucåt antreprenorul \nsu[i a recunoscut c`, pån` ladata \ncet`rii \n fapt a contractului de antrepriz` con-cretizat` prin \ndep`rtarea acestuia din [antier, [i-a execu-tat par]ial presta]ia caracteristic`, Tribunalul arbitral apre-ciaz` c` ac]iunea acestuia avånd ca obiect plata pre]ului„lucr`ri construc]ii“ este \ntemeiat` numai \n parte.

sentin]a arbitral` nr. 289/28.10.2005 – dosarnr. 496/2004


Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spunderelimitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o societate

comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de påråt`.Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj ComercialInterna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i In-dustrie a Romåniei ca påråta s` fie obligat` s` recu-noasc` \ndeplinirea obliga]iilor de c`tre antreprenoarea-reclamant` [i, \n consecin]`, s` fie obligat` s` pl`teasc`contravaloarea lucr`rilor de construc]ie pe care le-a exe-cutat pentru påråt`, men]ionate \n borderoul anexatac]iunii [i pe care påråta nu le-a achitat, cu daune-interese moratorii [i compensatorii plus cheltuieli dearbitrare. Printr-o scrisoare procesual`, reclamanta [i-aprecizat ac]iunea \n sensul c` a solicitat numai obligareapåråtei la plata contravalorii lucr`rilor de construc]ieexecutate, cu cheltuieli de arbitrare.


56

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat, \n esen]`,c` [i-a \ndeplinit obliga]iile pe care le-a avut, \n calitatede antreprenor, conform contractului de antrepriz`\ncheiat \n 2003, \ns` påråta \n noiembrie 2003 arefuzat s` participe la recep]ia intermediar` a lucr`rii,f`r` \ns` a recurge la procedura prev`zut` la Cap. IX dincontract referitoare la „Notific`ri“ [i, mai mult, a anga-jat serviciile unui alt antreprenor [i activitatea ulterioar`a acestuia a f`cut imposibil` constatarea st`rii lucr`rilorpe care le-a executat pentru påråt`, fapt care constituieo recunoa[tere implicit` a preten]iilor pe care le-a for-mulat. |n drept, reclamanta a invocat prevederileart. 1478 [i urm. Cod civil.

Cererea reconven]ional` formulat` de påråt`

Påråta a solicitat obligarea reclamantei la plata dau-nelor compensatorii stabilite prin clauza penal` din con-tract, a dobånzilor calculate conform O.G. nr. 9/2000,cu cheltuieli de arbitrare. Ulterior, påråta [i-a precizatcererea reconven]ional` \n sensul c` a solicitat obligareareclamantei la plata daunelor compensatorii, cu dobånzi[i cheltuieli de arbitrare. |n motivarea cererii reconven-]ionale, påråta a ar`tat, \n esen]`, c` reclamanta nu [i-a\ndeplinit obliga]iile contractuale prin faptul c` \n de-cembrie 2003 a p`r`sit [antierul [i nu [i-a finalizat lucra-rea pån` la 1 februarie 2004, cum era obligat` prin con-tract, astfel c` devine aplicabil` clauza penal` prev`zut`la art. 7.2 potrivit c`reia neexecutarea [i nepredarea \ntermen a lucr`rii atrage obligarea antreprenorului laplata de daune-interese stabilite la 10% din suma pl`tit`de c`tre client [i dreptul acestuia de a continua lucrareacu un alt antreprenor, ceea ce a [i f`cut prin \ncheierea\n anul 2004 a unui contract cu un alt antreprenor.


Trecånd la examinarea fondului pricinii, Tribu-nalul arbitral, din probele cu acte, interogatorii [i ex-pertiza tehnic` efectuate \n cauz`, constat` [i re]ine c`prin contractul de antrepriz` \ncheiat \n anul 2003 re-clamanta, \n calitate de antreprenor, s-a obligat ca \nschimbul sumei de (...) (TVA inclus`) s` execute,\ntr-un interval de 7 luni lucr`rile de construc]iiprev`zute, \n anexa 1, la imobilul proprietatea benefi-ciarei-påråte. Conform contractului, beneficiara trebuias` angajeze un „manager de proiect“ (de fapt, diriginte

de [antier, \n prezent denumit „inspector de [antier“conform Legii nr. 10/1995 privind disciplina \n con-struc]ii), recep]ia preliminar` urmånd a fi efectuat` de ocomisie format` din „reprezentan]ii antreprenorului [ibeneficiarului [i managerul de proiect“, plata lucr`rilorurmånd a se face dup` semnarea de c`tre client a proce-selor-verbale de recep]ie pe faze de execu]ie [i a celui derecep]ie final`. Potrivit contractului, clientul are dreptuls` verifice modul de execu]ie pe toat` durata lucr`rilor,iar \n cadrul termenului de garan]ie de 1 an antre-prenorul se oblig` s` remedieze eventualele defecte decalitate [i s` \nlocuiasc` materialele care nu corespundproiectului de execu]ie [i standardelor de calitate con-venite. Neexecutarea lucr`rilor \n termen de c`tre antre-prenor atrage plata unor daune-interese de 10% dinsuma deja pl`tit` de client [i dreptul acestuia de a sistalucrarea [i de a o continua cu alt antreprenor. Este denecontestat de p`r]i c` au convenit [i executarea unorlucr`ri suplimentare celor din contract, \n valoare total`de (...), respectiv (...) extindere subsol, (...) \nvelitoare [i(...) gard. Ceea ce rezult` cert din probele de la dosareste faptul c`, de la 15 decembrie 2003, reclamanta-antreprenor nu a mai lucrat \n [antier [i c` la 4 februa-rie 2004 påråta a \ncheiat un contract de antrepriz` cuun alt antreprenor pentru efectuarea unor lucr`ri deconstruc]ii \n valoare de (...) la imobilul \n litigiu.Reclamanta a sus]inut constant c` beneficiara i-a

interzis cu for]a s` continue lucr`rile dup` 15 decembrie2003 [i c` cele pe care le-a executat sau erau \n curs definalizare nu i le-a pl`tit [i a precizat \n borderoulanexat ac]iunii [i \n toate celelalte \nscrisuri depuse ladosar, inclusiv \n concluziile scrise finale, c` acestelucr`ri executate \nainte de \nl`turarea sa din [antier [ir`mase nepl`tite, \n valoare total` de (...) pentru carepåråta a refuzat efectuarea recep]iei [i semnarea docu-mentelor de plat`, sunt urm`toarele:– la cele convenite prin contractul de antrepriz`: (...)

lucr`ri de suprastructur`, (...) lucr`ri de zid`rie, (...)materiale electrice, (...) manoper` la instala]ia electric`;– la cele convenite suplimentar: (...) schimbare

acoperi[, (...) \nvelitoare, (...) gardul imobilului.Påråta a sus]inut constant c`, \n realitate, reclaman-

ta nu a executat lucr`rile a c`ror contravaloare o pre-tinde [i c`, ceea ce \ntr-adev`r a executat, i s-a pl`tit.Din \ntreb`rile pe care le-a formulat la interogatoriulpropus p`r]ii adverse, rezult` c` påråta sus]ine c` va-loarea deconturilor pe care le-a acceptat este de (...) [ic` efectiv a pl`tit (...) pe baza facturilor emise, astfel c`reclamanta a \ncasat nejustificat (...), dar nu a explicat



de ce a pl`tit mai mult decåt a acceptat. |n r`spunsuriledate la interogatoriu, reclamanta a sus]inut c` efectiv is-a pl`tit suma de (...), din care (...) conform facturiloremise (...) pentru lucr`rile din contractul ini]ial [i (...)pentru lucr`rile suplimentare), iar (...) cash. |n cursulprocesului, påråta nu a sus]inut niciodat` c` din proprieini]iativ` [i, \n mod abuziv, reclamanta ar fi abandonat[antierul \n decembrie 2003 \ns` recunoa[te c`,\ntr-adev`r, de la 15 decembrie 2003 antreprenorul nua mai lucrat [i i-a cerut s` efectueze conservarealucr`rilor executate deja. Tribunalul arbitral consider`\ns` c`, \n realitate, beneficiara-påråt` nu a fost mul-]umit` de lucr`rile efectuate de antreprenor [i de la 15decembrie 2003 i-a interzis accesul pe [antier [i, cum seva ar`ta mai jos, nu i-a pl`tit unele lucr`ri efectuate.|nainte de a examina \n detaliu preten]iile formulate

prin ac]iunea principal` [i prin cererea reconven]ional`,Tribunalul arbitral a examinat cåteva probleme legate deinterpretarea [i executarea contractului de antrepriz`\ncheiat de p`r]i.O prim` problem` este aceea a termenului de

finalizare a lucr`rilor prev`zute \n contractul de antre-priz` [i \n anexa 1, \ntrucåt la art. 3.1 [i 3.2 s-a prev`zutc` durata execu]iei este de 7 luni cu \ncepere de la1 august 2003, iar \ncheierea [i predarea lor se face la1 februarie 2004, Tribunalul arbitral a sesizat [i a pus \ndiscu]ia p`r]ilor \mprejurarea c`, \ncepånd de la1 august 2003, cele 7 luni se termin` la 1 martie, [i nula 1 februarie 2004. |n leg`tur` cu aceasta, reclamanta asus]inut c` termenul de execu]ie convenit a fost de7 luni [i c` dintr-o eroare material` s-a \nscris data de1 februarie 2004 pentru finalizare, iar påråta a sus]inutinvers c` „7 luni“ s-a scris din eroare [i termenul definalizare convenit a fost la 1 februarie 2004. Tribunalularbitral consider` \ns` c` termenul de „7 luni“ estefoarte clar [i nu poate fi o eroare, ci mai degrab`dintr-o eroare de num`r`toare s-a considerat c` cele7 luni expir` la 1 februarie 2004 [i, deci, la aceast` dat`ar trebui finalizat` [i predat` lucrarea, [i nu 1 martie2004, cum este corect. De altfel, data de 1 februarie este\n plin` iarn` cånd, \n genere, lucr`rile de construc]ii sedesf`[oar` cu dificultate ori chiar \nceteaz` [i este maide crezut c` s-a avut \n vedere un termen mai spreprim`var`. A[a fiind, \n temeiul prevederilor art. 977,979 [i 983 Cod civil, Tribunalul arbitral re]ine c`\n]elesul art. 3.1 [i 3.2 din contractul p`r]ilor este c`lucr`rile de construc]ie la care s-a obligat reclamanta\ncep la 1 august 2003 [i trebuiau finalizate [i predatebeneficiarei-påråte pån` la 1 martie 2004.

A doua problem` \n interpretarea contractului estelegat` de pre]ul lucr`rilor [i, \n aceast` privin]`,Tribunalul arbitral consider` c` din modul \n care esteredactat art. 6.1 [i devizul ofert` acceptat [i semnat debeneficiara-påråt` rezult` c` p`r]ile au convenit un pre]ferm pentru lucr`rile prev`zute, indiferent de even-tualele fluctua]ii de pe pia]a construc]iilor [i, de altfel,aceea[i caracteristic` are [i pre]ul prev`zut \n contractul\ncheiat de påråt` cu noul antreprenor. Tot \n leg`tur`cu executarea contractului este de re]inut c` påråta nu [i-a numit un diriginte de [antier (\n prezent denumit„inspector de [antier“), de[i era obligatoriu, conformprevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea \n con-struc]ii [i, \n acest fel, nu a avut posibilitatea ca,printr-un specialist, s` urm`reasc` [i s` verifice perma-nent cantitatea [i calitatea lucr`rilor efectuate de con-structor. De altfel, påråta nu a cerut constructorului, \nscris, remedierea unor defecte de calitate a lucr`rilor, ci apl`tit atåt cele 5 facturi emise de antreprenor, cåt [i osum` cash, f`r` ata[amente semnate de dirigintele de[antier care s` ateste cantit`]ile [i materialele folosite [if`r` proces-verbal de recep]ie conform contractului, ati-tudine care poate fi apreciat` ca fiind o confirmare a can-tit`]ilor [i calit`]ii lucr`rilor efectuate de antreprenor.|n sfår[it, este de re]inut c` reclamanta nu a emis fac-

turi pentru lucr`rile a c`ror contravaloare o pretindeprin ac]iunea de fa]`, dar dac` se va dovedi \n urmaanalizei ce se va face \n continuare, c` ele au fost execu-tate se va dispune plata lor, lipsa facturii nefiind unmotiv de anulare a dreptului de \ncasare a pre]ului. |ncauz`, la cererea påråtei, Tribunalul arbitral a \ncuviin]atefectuarea unei expertize tehnice care s` verifice [i s` sta-bileasc` lucr`rile de construc]ii executate de reclamant`pån` la 15 decembrie 2003, [i \n acest scop, prin tragerela sor]i, a numit ca expert pe dl XY. |n raportul deexpertiz` depus la dosar, expertul s-a rezumat \n a criti-ca modul \n care a fost \ncheiat [i executat contractul deantrepriz` – respectiv c` reclamanta a fost numai unintermediar [i lucr`rile au fost efectuate de un subantre-prenor, beneficiarul nu a asigurat un diriginte de [antier,devizul-ofert` a prev`zut pre]uri \n euro [i le consider`nelegale [i exagerate, chiar dac` \ntre p`r]i a existat\nvoial` \n acest sens, deconturile prezint` neclarit`]ipentru c` nu s-au \ntocmit documentele legale din cares` rezulte cantit`]ile [i baza legal` a pre]urilor – con-cluzia fiind c` preten]iile reclamantei privind plata unorlucr`ri \n valoare de (...), neacceptate de beneficiar, nuau suport legal fiind lipsite de documentele („ata[a-mentele“) \n care sunt \nscrise m`sur`tori ale ele-


58

mentelor de construc]ii realizate [i confirmate de per-soanele competente.Expertul tehnic [i-a men]inut concluziile din raport

atåt prin r`spunsul dat \n scris la obiec]iunile formulatede reclamant`, cåt [i \n explica]iile date \n cadrul dez-baterilor \n fond cånd, la \ntreb`rile reprezentan]ilorp`r]ilor [i ale membrilor Tribunalului arbitral, a men-]ionat c` \n baza probelor de la dosar, dar \n lipsa unordo-cumente care ar fi trebuit \ntocmite de p`r]i (ata[a-mente cu m`sur`tori, procese-verbale de recep]ie pe faze[i la finalizarea lucr`rii etc.) [i \n situa]ia cånd azi imobi-lul este finalizat, nu poate stabili dac` lucr`rile pretinsede reclamant` au fost sau nu executate de ea [i dac` tre-buie pl`tite de påråt` sau nu. |ntrucåt totu[i la dosarsunt documente semnate de reprezentan]ii ambelorp`r]i [i necontestate, r`spunsuri la interogatoriu, docu-mente \ntocmite cu ocazia angaj`rii unui alt antre-prenor, precum [i preciz`ri [i concluzii scrise din parteaambelor p`r]i, Tribunalul arbitral a trecut la examinareapreten]iilor p`r]ilor pe baza acestor probe [i a re]inuturm`toarele:|n privin]a ac]iunii principale:Prin semnarea borderoului [i devizelor-ofert` anexe

la contract, påråta a acceptat s` pl`teasc` (...) (TVAinclus`) pentru executarea urm`toarelor lucr`ri la imo-bilul \n litigiu: (...) infrastructur`, (...) suprastructur`,f`r` \nvelitoare, (...) arhitectura, f`r` tåmpl`rie inte-rioar` [i exterioar` [i f`r` gresie [i faian]`, (...) finisajeexterioare, f`r` ornamente, profile [i ancadramente, (...)materiale [i manoper` la instala]ii electrice, (...) mano-per` la instala]iile sanitare, de \nc`lzire [i centrala ter-mic`. Suplimentar contractului, s-a convenit [i påråtanu contest`, ca antreprenorul s` execute extinderea sub-solului, \nvelitoare din ]igl` [i 100 ml gard din panourizincate, ceea ce \nseamn` c` påråta a fost de acord capentru lucr`rile prev`zute \n contract [i pentru celesuplimentare men]ionate detaliat \n devizele-ofert`men]ionate mai sus, s` achite \n total (...). Prin situa]iilede lucr`ri executate [i de pl`]i \ncasate, neconfirmate\ns` de påråt`, antreprenorul-reclamant sus]ine c` pån`la 15 decembrie 2003 a executat lucr`ri \n valoare total`de (...) (din care (...) euro lucr`ri din contract [i (...)lucr`ri suplimentare) [i a \ncasat de la beneficiar` (...)(din care (...) lucr`ri din contract [i (...) lucr`ri supli-mentare) [i \n acest fel se justific` de ce mai pretinde dela beneficiar` suma de (...). Pentru verificarea situa]iilorde pl`]i de mai sus, tribunalul arbitral a avut \n vedereborderoul de lucr`ri executate [i pl`]i efectuate, \nso]itde deconturile pe fiecare categorie de lucr`ri, toate sem-

nate [i de reprezentantul påråtei, precum [i cele 5 fac-turi emise de antreprenorul-reclamant \n perioada1 august – 7 noiembrie 2003, toate semnate [i achitatede beneficiar` [i a constatat urm`toarele:|n baza facturilor din 1 august, 20 august [i 19 sep-

tembrie 2003, antreprenorul a \ncasat (...) de la benefi-ciar`, din care (...) pentru infrastructur`, (...) pentruextindere subsol [i (...) pentru suprastructur`, \n bazafacturii din 22 octombrie 2003 a \ncasat (...), din care(...) pentru suprastructur`, (...) pentru \nchideri cuzid`rie [i (...) pentru finisaje interioare, iar \n baza fac-turii din 7 noiembrie 2003 a \ncasat (...) pentru \nveli-toare, la toate acestea ad`ugånd cei (...) achita]i cash debeneficiar`, rezult` c` \n total påråta a achitat antre-prenorului (...) euro [i deci afirma]iile acestuia \nleg`tur` cu sumele \ncasate sunt corecte.Trecånd la analiza pl`]ilor pentru fiecare categorie de

lucr`ri pe baza borderourilor \ntocmite de reclamant`,se constat` urm`toarele:Lucr`rile de infrastructur` contractuale [i pentru cele

suplimentare de extindere a subsolului au fost achitate \n\ntregime [i antreprenorul nu formuleaz` preten]ii.Lucr`rile de suprastructur`, f`r` \nvelitoare, au fost con-tractate la pre]ul ferm de (...) [i antreprenorul sus]ine c`i s-au pl`tit numai (...) [i mai pretinde restul de (...). Ladosar se afl` deconturile 1 [i 2 pentru lucr`rile de supras-tructur` \n valoare de (...) pentru materiale [i respectiv(...) pentru beton [i manoper`, ambele semnate de bene-ficiar`, cele dou` sume fiind \ns` achitate \n baza fac-turilor emise pån` la 22 octombrie 2003 inclusiv, cums-a ar`tat mai sus. Pentru justificarea sumei de (...) pecare o mai pretinde pentru suprastructur`, antreprenorula \ntocmit situa]ia de plat`, aflat` \n dosar, pentru tur-narea a 64 mc beton [i pentru cåte 152 mp de [arpant`[i astereal` [i 35 mp saceac la \nvelitoare, inclusiv trans-portul materialelor [i manopera. Dintre aceste lucr`ri,tribunalul arbitral consider` c` se justific` preten]iileantreprenorului numai pentru turnarea a 64 mc beton \nsum` de (...), manopera pentru sprijiniri [i sus]ineri cugrinzi metalice [i pl`ci \n sum` de (...) [i respectiv (...) [ipentru transportul materialelor \n sum` de (...), \n total(...), plus 19% TVA, \n total (...). Pentru aceast` solu]ies-a ]inut seama de documentele aflate la dosar din carerezult` c` antreprenorul a turnat beton \n stålpi [i plan[eepån` la 12 decembrie 2003, situa]ie care se coroboreaz`[i cu \mprejurarea c` beneficiara a f`cut ultima plat` pen-tru lucr`ri executate anterior datei de 7 noiembrie 2003[i nimeni nu a pretins c` pån` la 15 decembrie 2003 pe[antier nu s-a mai efectuat nicio lucrare.



Nu sunt \ntemeiate preten]iile pentru celelaltelucr`ri (152 mp [arpant`, 152 mp astereal` [i 35 mpsaceac la \nvelitoare [i manoper` la izola]ii cu polistiren,deoarece procesul-verbal din 4 februarie 2004 depredare a [antierului c`tre noul antreprenor semnat dedelega]i neutri prevede c` acoperi[ul a fost executatnumai par]ial, iar [arpanta a fost executat` gre[it, ceea cese coroboreaz` cu prevederile contractului \ncheiat cunoul antreprenor din care rezult` c` acesta avea de exe-cutat 150,45 mp [arpant` [i 150,45 mp astereal` la\nvelitoare, adic` exact ceea ce pretinde antreprenorul-reclamant c` a executat, iar izola]iile exterioare cu polis-tiren nu au fost terminate [i, \n acest sens, este r`spunsulantreprenorului la pct. 11 din interogator.Pentru lucr`rile suplimentare la \nvelitoare (montare

[ipc` [i carton [i apoi ]igl` pe 230 mp.), beneficiara aacceptat [i a semnat oferta de pre] de (...), din care (...)materiale, (...) manoper` [i (...) utilaje, plus TVA. Lainterogatoriu, antreprenorul a recunoscut c` \n baza fac-turii din 7 noiembrie 2003 beneficiara i-a achitat mate-rialele pentru \nvelitoare, (...) plus TVA, dar nu i-a achi-tat manopera, iar beneficiara la pct. 15 din interogatoriua recunoscut c` pentru lucr`rile suplimentare cerute la\nvelitoare mai are de plat` (...), astfel c` tribunalul arbi-tral constat` \ntemeiate preten]iile antreprenorului pen-tru (...) manoper`, (...) utilaj [i (...) TVA, \n total (...).Pentru lucr`rile de arhitectur` (\nchideri cu zid`rie),

antreprenorul pretinde prin ac]iune (...) (TVA inclus`)reprezentånd 2/3 din manopera pentru 43,56 mczid`rie din c`r`mid` porotherm grosimea 37,5 cm. Dindeconturile de arhitectur` semnate de beneficiar` [iachitate conform facturii din 22 octombrie 2002,rezult` c` beneficiara a pl`tit \n total (...) (TVA inclus`)pentru 88,43 mc c`r`mid` porotherm de 37,5 cm, 25cm [i 12,5 cm, pentru manopera aferent` la 1/3 dinaceast` cantitate [i pentru 243 mp tencuieli la subsol.Prin ac]iune se pretinde, cum s-a ar`tat mai sus, ma-nopera pentru restul de 2/3 din zid`ria de c`r`mid`porotherm de 37,5 cm, cerere \ntemeiat` pentru c` noulantreprenor a contractat numai restul de 90 mc dezid`rie de c`r`mid` porotherm.Pentru lucr`rile efectuate la gardul imobilului, antre-

prenorul pretinde prin ac]iune plata sumei de (...) [i \nconcluziile scrise arat` c` suma reprezint` numai con-travaloarea manoperei [i c` valoarea materialului a fostachitat` cash direct subantreprenorului. Beneficiara nua contestat c` a comandat suplimentar fa]` de contractun gard \n valoare de (...). |n contractul \ncheiat cu noulantreprenor, la art. 3 s-a prev`zut „ridicarea gardurilor

\n jurul gr`dinii“, iar \n anexa 1 se men]ioneaz` pentrugard valoarea de (...) (adic` 6,86% din valoarea con-tractului de (...)). La desf`[ur`torul lucr`rilor \n valoarede (...), se men]ioneaz` pentru gard valoarea de (...),(adic` 21,72% din totalul valorii lucr`rilor), de undetribunalul arbitral trage concluzia c` \ntr-adev`r antre-prenorul a executat, cu materiale \n valoare de (...) cei36 ml gard men]iona]i \n procesul-verbal din 4 februa-rie 2004 de preluare a lucr`rilor de c`tre noul antre-prenor [i c` acestuia i s-a comandat continuarea cu ungard de valoare mai mare decåt cel ini]ial, \ns` atåtavreme cåt 36 ml au fost executa]i [i materialele au fostachitate de beneficiar, cererea antreprenorului este \nte-meiat` pentru plata manoperei.Pentru instala]iile electrice, antreprenorul pretinde

plata materialelor (...) [i a manoperei executat` pån` la15 decembrie 2003 (...), \n total (...) (TVA inclus`). Lainterogatoriu, antreprenorul a recunoscut c` la data\ndep`rt`rii sale din [antier nu terminase instala]ia elec-tric`, dar terminase montarea ]evilor \n plan[ee, ceea cese poate face numai la turnarea acestora [i urma \ntin-derea firelor, afirma]ii care se coroboreaz` cu prevederilecontractului \ncheiat de beneficiar` cu noul antreprenor\n care s-a prev`zut ca sarcin` pentru acesta „terminareainstala]iei electrice“, astfel c` [i aceast` preten]ie a antre-prenorului este \ntemeiat`.|n raport de cele ar`tate mai sus, Tribunalul arbitral

constat` c` ac]iunea antreprenorului este \ntemeiat` \nparte [i, \n consecin]`, o va admite, \n temeiul art. 969[i 970 Cod civil.Asupra cererii reconven]ionale formulate de benefi-

ciara-påråt` \mpotriva antreprenorului-reclamant pen-tru daune compensatorii [i dobånzi, Tribunalul arbitralre]ine c`, \ntr-adev`r, art. 7.2 din contractul de antre-priz` prevede c` neexecutarea [i nepredarea \n termen alucr`rilor atrage obligarea antreprenorului la plata unordaune-interese, \n sum` de 10% din pl`]ile deja f`cutede beneficiar [i dreptul acestuia de a sista lucrarea [i dea o continua cu alt antreprenor, numai c`, a[a cum s-aar`tat mai sus, beneficiara nu [i-a numit diriginte de[antier [i nu a \ntocmit niciodat` vreun document princare s` comunice antreprenorului vreo nemul]umire cuprivire la calitatea lucr`rilor sau la ritmul de realizare aacestora, iar cu privire la lucr`rile structurii de rezisten]`a cl`dirii [i la calitatea lucr`rilor ce devin ascunse, cali-tatea betoanelor turnate [i aspectul lor dup` decofrare,antreprenorul a depus la dosar certificatele de calitateemise de institutele abilitate [i procesele-verbale de re-cep]ie pe faze de execu]ie, semnate de reprezentan]ii


60

proiectantului [i ai constructorului, iar din partea be-neficiarei de c`tre dl M.B., desemnat de antreprenor cadiriginte de [antier pentru c` beneficiara nu a f`cutacest lucru (interogator beneficiar`. pct.1).Pentru motivele ar`tate anterior, Tribunalul arbitral a

re]inut c` termenul contractual de finalizare [i predare alucr`rilor a fost 1 martie 2004, ori din situa]ia de faptexistent` rezult` c` la 15 decembrie 2003 antreprenorula fost determinat s` p`r`seasc` [antierul de c`tre benefi-ciar [i acesta din urm` a predat la 4 februarie 2004 con-

tinuarea lucr`rilor unui alt antreprenor, deci \nainte deexpirarea termenului de 7 luni convenit cu antrepreno-rul. A[a fiind, Tribunalul arbitral constat` c` nu i se poateimputa antreprenorului nepredarea lucr`rilor \n ter-menul contractual [i, ca atare, cererea reconven]ional`este ne\ntemeiat` [i va fi respins`. Conform art. 48 (9)din Regulile de procedur` ale acestei Cur]i, \n ac]iuneaprincipal` påråta va fi obligat` s` pl`teasc` reclamanteicheltuieli de arbitrare reprezentånd taxa de arbitraj calcu-lat` propor]ional cu suma pentru care se admite ac]iunea.

Constatarea potrivit c`reia anumite piese trebuiau\nlocuite implic`, prin ea \ns`[i, constatarea c` respectivelepiese dep`[iser` uzura normal` [i c` \nlocuirea sau reme-dierea erau necesare pentru a readuce autovehiculul „\nstarea func]ional` [i estetic` avut` la data prelu`rii“.Unele neconcordan]e dintre devizele ce stabilesc contrava-loarea \nlocuirilor remedierilor, precum [i contravaloareaconstat`rii tehnice sunt inerente \ntrucåt implic` [i ungrad diferit de apreciere. Pe cale de consecin]`, este \ndrep-t`]it` preten]ia societ`]ii de leasing de obligare a locataru-lui atåt la plata contravalorii \nlocuirilor, remedierilor, cåt[i la plata contravalorii constat`rii tehnice.



Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \ncalitate de reclamant`, precum [i o societate comercial`cu r`spundere limitat`, \n calitate de påråt`. Recla-manta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Inter-na]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie aRomåniei la plata contravalorii uzurii mai mari decåtuzura normal` a autoturismului ce a f`cut obiectul unuicontract de cesiune [i delega]ie la un contract de lea-sing, precum [i la plata contravalorii constat`rii tehnice,cu cheltuieli de arbitrare.

Ap`rarea påråtei

Prin \ntåmpinare [i concluzii scrise, påråta a solicitatrespingerea ac]iunii ca netemeinic` [i nelegal`.


Competen]a de a solu]iona litigiul de fa]` revineacestui Tribunal arbitral \n temeiul clauzei compromi-sorii a c`rei formulare este urm`toarea: „Litigiile ap`rute\ntre p`r]i decurgånd din interpretarea [i/sau executareaprezentului contract se vor solu]iona pe cale amiabil`. |ncazul \n care acest lucru nu este posibil, litigiul va fi supusspre rezolvare Cur]ii de Arbitraj de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei. Curtea va solu]iona liti-giile \n conformitate cu regulamentul [i regulile sale de pro-cedur`, \n baza prezentului contract [i a dreptului materi-al romån. Deciziile Cur]ii sunt definitive [i obligatorii“.

|n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalularbitral re]ine c` prin contractul de cesiune [i delega]iela contractul de leasing financiar \ncheiat \ntre societateacomercial` X, \n calitate de cedent, påråt`, \n calitate decesionar [i reclamant` \n calitate de acceptant, påråta apreluat respectivul contract de leasing financiar. Prinacest din urm` contract, reclamanta, \n calitate delocator-proprietar, pune la dispozi]ia påråtei, \n calitate

Contract de leasing

Verificarea tehnic` a autoturismului, obiect al contractului de leasing financiar –natura constat`rii potrivit c`reia anumite piese ale autoturismului se impun a fi \nlocuite – consecin]e



de locator-utilizator, \n sistem leasing, \n condi]iile legii[i \n conformitate cu prevederile contractuale, un auto-turism. Plata ratelor de leasing urma a se face conformscaden]arului anex` la contracte. A ar`tat reclamanta c`\n executarea contractului de leasing, påråta [i-a \nc`lcatobliga]ia contractual` de... a pl`ti, la termenele conve-nite, ratele de leasing. Potrivit prevederilor contractuluide leasing, \n cazul nepl`]ii ratei de pentru o perioad` de15 zile de la data scadent`, locatarul va fi declarat \nincapacitate de plat`, f`r` un aviz prealabil sau notificare[i va fi obligat s` returneze imediat locatorului, \n stareatehnic` func]ional` [i estetic` avut` la data prelu`rii,minus uzura aferent` exploat`rii normale a autoturismu-lui, specificat` \n Manualul de utilizare [i \n Ghidul de\ntre]inere [i garan]ie. |n temeiul acestei prevederi, con-tractul de leasing a fost reziliat. Printr-o \ncheiere pro-nun]at` de o instan]` statal` s-a \ncuviin]at executareasilit` direct` prin predarea autoturismului, obiect alleasingului, de c`tre påråt` c`tre reclamant`. Predarea-preluarea acestui autoturism s-a f`cut prin procesul-verbal \ncheiat de p`r]i \n care s-a consemnat: „num`r dekm rula]i (...); autoturism nu are serviceplan [i con]ine:janta de la roata rezerv` lovit` [i reparat`, cauciucul derezerv` gålmat, plasa bagaje, cric + cheie ro]i, antifurt,cårlige tractare, cheie fix` 10/13, [urubelni]e duble, tri-unghi reflectorizant, trus` medical`, 3 scrumiere + 2 bri-chete, manual utilizare, oglind` stånga [i u[a stång` fa]` +badou ornament zgåriate, scut motor spart legat cu sårm`,roata fa]` drept cauciuc zgåriat. Referitor la motor even-tualele nereguli urmeaz` a fi constatate de service“.Reclamanta men]ioneaz` c` preluarea autoturismuluis-a f`cut de c`tre consilierul juridic al societ`]ii \n strad`.Verificarea st`rii tehnice a autoturismului s-a f`cut la unservice autorizat care a constatat c` sunt necesare o seriede remedieri \n sum` de (...), la care se adaug` costulverific`rii tehnice \n sum` de (...), sume care au fostcerute de reclamant` prin ac]iunea arbitral` de fa]`.Påråta contest` preten]iile reclamantei invocånd o

serie de ap`r`ri. Arat` astfel c`:– la data cånd a preluat autoturismul, acesta nu era

nou, fiind preluat de la cedent;– la data acestei prelu`ri, reclamanta nu a efectuat o

expertiz` tehnic` prin care s` se stabileasc` stareatehnic` func]ional` [i uzura autoturismului;– dup` preluarea de c`tre påråt` a autoturismului

au ap`rut o serie de „defec]iuni tehnice majore [irepetate“, \n care sens depune la dosar o factur` \n va-loare de (...), precum [i o alt` factur` pentru achizi]io-narea de anvelope \n valoare de (...). Drept urmare,

printr-o scrisoare, påråta a cerut reclamantei \nlocuireaautoturismului cu un alt autoturism;– \ncepånd cu luna februarie 2004, autoturismul nu a

mai putut fi utilizat \ntrucåt a expirat valabilitatea docu-mentelor de punere \n circula]ie pe drumurile publice,iar reclamanta nu a dat urmare cererii påråtei de a pro-ceda la prelungire, fapt care i-a produs mari prejudicii.Tribunalul arbitral \nl`tur` aceste ap`r`ri ca fiind

irelevante [i/sau ne\ntemeiate. Prin preluarea f`r`obiec]ii de c`tre påråt` a autoturismului, \nseamn` c`acesta a fost acceptat ca atare de c`tre påråt`. Cheltu-ielile pe care pretinde a le fi f`cut sunt cheltuieli de\ntre]inere [i repara]ii ale autoturismului care, potrivitcontractului de leasing, sunt \n sarcina locatarului.Prima sesizare a pretinselor defec]iuni este f`cut` abia \nseptembrie 2003, cånd starea conflictual` dintre p`r]iera incipient` din cauza nepl`]ii ratelor de leasing con-form scaden]arului. |n contradic]ie cu aceste sus]ineri,påråta a f`cut, la 21.05.2004, o ofert` ferm` de cum-p`rare a autoturismului, ofert` la care reclamanta a r`s-puns printr-o scrisoare condi]ionånd acceptarea de plataanumitor sume, condi]ie c`reia påråta nu i-a dat urma-re. Prelungirea documentelor de circula]ie nu se justific`de vreme ce contractul de leasing fusese reziliat. |n con-tinuare, Tribunalul arbitral va examina ap`r`rile påråteilegate de obiectul ac]iunii de fa]`.Potrivit påråtei, reclamanta avea obliga]ia s` invite

reprezentantul påråtei s` participe la efectuarea exper-tizei tehnice de c`tre un service de specialitate agreat [i s`\ncheie un proces-verbal prin care s` se constate dac`piesele, subansamblele etc. lipsesc, sunt defecte sau pre-zint` o uzur` mai mare decåt uzura admis` ce pot ducela imposibilitatea exploat`rii normale a autoturismului.Tribunalul arbitral, avånd \n vedere c`, \n spe]`, a inter-venit o reziliere unilateral` a contractului ca urmare anepl`]ii \n termen a ratelor de leasing, re]ine c` suntaplicabile prevederile art. 9.3 [i 9.4 din contract, iar nucele ale art. 9.5, invocate de påråt`, acestea referindu-sela situa]ia \n care contractul se reziliaz` pe parcurs, dinalte cauze. Or, potrivit art. 9.4, la ridicarea autoturismu-lui se va face o verificare a st`rii tehnice a acestuia numaide c`tre unit`]ile din re]eaua service agreat` de dealer. Overificare a st`rii aparente a autoturismului s-a f`cut dec`tre p`r]i prin procesul-verbal din 8.06.2004. |n con-cordan]` cu prevederile contractului [i chiar cumen]iunea f`cut` \n finalul acestui proces-verbal, reve-rificarea st`rii tehnice, inclusiv a motorului, s-a f`cutprintr-un service autorizat care a constatat c` sunt nece-sare \nlocuiri [i remedieri \n valoare de (...).


62

A[a fiind, Tribunalul arbitral re]ine c` au fost \nde-plinite condi]iile contractuale referitoare la verificareatehnic` a autoturismului la ridicarea acestuia [i c` aceas-t` verificare este opozabil` påråtei. Repara]iile [i reme-dierile au fost efectuate de un service [i au costat (...),cost achitat de reclamant`. Påråta contest` unele pozi]iidin deviz pe motiv c` nu s-a stabilit gradul de uzur`peste uzura normal`, nu s-a eviden]iat necesitatea \nlo-cuirii unor piese, autoturismul era echipat cu 4 cauciu-curi noi pentru sezonul rece, exist` neconcordan]e \ntredevizul \ntocmit de cele dou` unit`]i de service.Tribunalul arbitral \nl`tur` aceste ap`r`ri \ntrucåt,

a[a cum s-a ar`tat, verificarea tehnic` f`cut` de primaunitate de service este opozabil` påråtei. Constatarea po-trivit c`reia anumite piese trebuiau \nlocuite implic`,prin ea \ns`[i, constatarea c` respectivele piese dep`-[iser` uzura normal` [i c` \nlocuirea sau remedierea eraunecesare pentru a readuce autovehiculului „\n stareafunc-]ional` [i estetic` avut` la data prelu`rii“ – a[a cumpre-vede art. 3.8 din contract. Unele neconcordan]edintre devizele celor dou` unit`]i de service sunt ine-rente \ntrucåt implic` [i un grad de apreciere care poatefi diferit` datorit` faptului c` la efectuarea repara]iilor [iremedierilor se pot elimina unele pozi]ii sau pot s` apar`

necesare [i altele. Unele lipsuri formale ale documen-telor emise de o unitate service, invocate de påråt`, ca [iafirma]iile potrivit c`reia acele documente ar fi fost con-fec]ionate ulterior promov`rii ac]iunii, nu sunt denatur` s` infirme valoarea lor probant` fa]` de concor-dan]a celor 3 constat`ri privitoare la existen]a defec]iu-nilor [i lipsurilor (diferen]ele privind numai \ntinderealor, de altfel, \n fine, mai mic` valoric decåt constatareaefectuat` de cealalt` unitate service), precum [i fa]` defaptul c` afirma]iile påråtei nu se sprijin` pe contra-probe. Cum suma calculat` de o unitate service [i efec-tiv pl`tit` de reclamant` este mai mic` decåt aceea cal-culat` de cealalt` unitate service, ea va fi luat` \n con-siderare de c`tre Tribunalul arbitral.

Pentru considerentele expuse, Tribunalul arbitral, \ntemeiul prevederilor contractului de leasing financiar, lacare s-a f`cut referire [i care, potrivit art. 969 din Codulcivil, au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, v`zånd[i dispozi]iile art. 970 [i 1073 Cod civil, urmeaz` aadmite, \n parte, ac]iunea [i a obliga påråta s` pl`teasc`reclamantei daune-interese reprezentånd contravaloareauzurii [i a constat`rii tehnice, cu cheltuieli de arbitrareacordate propor]ional cu ceea ce s-a acordat.

Din analiza clauzelor \nscrisului litigios (\n sens deinstrumentum) rezult` c` acesta are natura juridic` a unuicontract nenumit, \n sensul c` are \n cuprinsul s`u clauzecare \mbin` dou` contracte (\n sens de negotium juris),anume o promisiune bilateral` de vånzare-cump`rare, pe deo parte, un contract de prest`ri servicii de intermediere imo-biliar`, pe de alt` parte. Pe cale de consecin]`, raporturilejuridice de r`spundere civil`, inclusiv culpa p`r]ilor, seapreciaz` atåt pe planul r`spunderii civile contractuale apromitentelor, una fa]` de cealalt`, pentru ne\ndeplinireaobliga]iei de vånzare, cåt [i pe planul r`spunderii civile con-tractuale a ambelor promitente pentru ne\ndeplinirea obli-ga]iei de plat` a comisionului datorat intermediarului \ncazul \ncheierii contractului de vånzare-cump`rare promis.



Litigiul implic` o societate comercial` romån` cur`spundere limitat`, \n calitate de reclamant`, precum [ipåråta I X, respectiv, påråta II Y, \n cererea recon-ven]ional` a påråtei I. Reclamanta a solicitat Cur]ii deArbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei obligarea påråtei I X laplata unei sume de bani, cu penalit`]i de \ntårziere [icheltuieli de arbitrare. Ulterior, reclamanta a renun]at\n scris la preten]iile privitoare la plata de penalit`]i de\ntårziere.

Motivele ac]iunii

In motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \[i \nte-meiaz` preten]iile pe antecontractul de vånzare-

Contract nenumit

Calificare – consecin]e cu privire la r`spunderea contractual`



cump`rare \ncheiat cu påråta I X, \n calitate de promi-tent`-cump`r`toare [i cu påråta II Y, \n calitate de promi-tent`-cump`r`toare. S-a mai ar`tat c` \n acest antecon-tract sunt incluse [i clauze privind obliga]iile celor dou`promitente fa]` de reclamant` (agen]ie imobiliar` ce aintermediat \ncheierea acestui antecontract), obliga]iiconstånd \n plata unui comision [i a unor penalit`]i, \ncaz de ne\ndeplinire a contractului. Reclamanta a maiar`tat c` påråta I X, \n calitate de promitent`-cumpr`toare, nu [i-a \ndeplinit din culpa sa exclusiv`obliga]ia de a \ncheia contractul de vånzare-cump`rare cupåråta II Y \n cererea reconven]ional` [i, din acest motiv,conform art. 5.4 din antecontract, datoreaz` comisionulcare ar fi trebuit achitat de ambele p`r]i, precum [idesp`gubiri plus penalit`]i de \ntårziere.

Ap`rarea [i cererea reconven]ional`formulat` de påråta I X

Påråta I X a formulat cerere-reconven]ional` princare a solicitat constatarea nulit`]ii absolute a antecon-tractului de vånzare-cump`rare, precum [i, pe cale de\ntåmpinare, respingerea ac]iunii principale. Ulterior,påråta I X a precizat \n scris cererea reconven]ional`,ar`tånd c` solicit` s` fie citat` \n cauz` \n calitate depåråt` [i Y. Motivele de nulitate absolute invocate \ncererea reconven]ional` sunt, \n esen]`, urm`toarele:cauza ilicit`, frauda la lege [i \mbog`]irea f`r` just`cauz` a reclamantei, invocåndu-se \n concret faptul c`reclamanta a profitat de lipsa de cuno[tin]e juridice apåråtei I la \ncheierea actului, consim]`måntul fiind ast-fel viciat prin dol; lipsa men]iunii „bun [i aprobat pen-tru“ cu ar`tarea \n litere a sumei [i cåtimii lucrurilor lacare se oblig` påråta I X; faptul c` p`r]ile nu datoreaz`comisionul c`tre intermediar dac` conven]ia nus-a \ncheiat; faptul c` se solicit` dobånd` la dobånd`;faptul c` antecontractul cuprinde o condi]ie pur potes-tativ` constånd \n aceea c` oricare dintre p`r]i putea\mpiedica \ncheierea conven]iei la care p`r]ile se obligauprin antecontract; faptul c` reclamanta pretinde drep-turi dintr-un antecontract de vånzare-cump`rare \ncare, \n calitate de intermediar, nu este parte.

Ap`rarea påråtei II Y

Påråta II Y din cererea reconven]ional` a formulat\ntåmpinare prin care a solicitat respingerea ca ne\nteme-iat` a cererii reconven]ionale, cu cheltuieli de arbitrare.


Din actele [i lucr`rile de la dosar, Tribunalul arbitralre]ine c` preten]iile reclamantei sunt fundamentate –conform cererii de arbitrare – pe antecontractul de vån-zare-cump`rare intervenit \ntre påråta I [i påråta II.Cererea reconven]ional` formulat` de påråta I X, la rån-dul ei, prive[te constatarea nulit`]ii absolute a acestuiantecontract.Competen]a Tribunalului arbitral de a solu]iona pre-

zentul litigiu rezult` din dispozi]iile conven]iei arbitralepotrivit c`rora „Orice litigii decurgånd din prezentul con-tract, inclusiv referitoare la validitatea, interpretarea, exe-cutarea sau \ncetarea acestuia, se vor solu]iona pe cale ami-abil`. Dac` acest lucru nu este posibil, litigiile se vor solu-]iona de c`tre Curtea de Arbitraj de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei, potrivit regulamentuluiCur]ii. Hot`rårea arbitral` este definitiv` [i obligatorie“.V`zånd [i dispozi]iile art. 340 [i urm. Cod procedur`civil` [i ale art. 2 [i urm. din Regulile de procedur` arbi-tral`, se re]ine c` p`r]ile au \ncheiat o clauz` compro-misorie valid`. {i, cum \nainte de a introduce ac]iuneareclamanta a \ncercat solu]ionarea litigiului pe cale ami-abil`, condi]ia prealabil` sesiz`rii Cur]ii de Arbitraj con-venit` de p`r]i a fost respectat`.|n fond, se re]ine c` \ntre p`r]i a intervenit contractul

intitulat „antecontract de vånzare-cump`rare“. Din ana-liza clauzelor acestui \nscris (\n sens de „instrumentum“)rezult` c` acesta are natura juridic` a unui contract nenu-mit, \n sensul c` are \n cuprinsul s`u clauze care \mbin`dou` contracte (\n sens de „negotium iuris“), anume:– pe de o parte, o promisiune bilateral` de vånzare-

cump`rare prin care påråta I X [i påråta II Y din cererearecoven]ional` \[i asum` obliga]ii reciproce de vånzare,respectiv cump`rare a unui imobil, fiind convenit pre]ulvånz`rii de (...), din care (...) s-au achitat la datasemn`rii antecontractului, iar restul urma s` fie achitatla data \ncheierii \n form` autentic` a contractului devånzare-cump`rare. |n acest contract (\n sens denegotium iuris), raporturile juridice dintre p`r]i suntexclusiv de natur` civil`, fiind o promisiune de v\nzare-cump`rare dintre dou` persoane fizice necomercian]i;– pe de alt` parte, un contract de prest`ri servicii de

intermediere imobiliar` prin care påråta I X [i påråta IIY \n cererea reconven]ional` \[i asum` obliga]ii fa]` dereclamant` ce, \n calitate de agen]ie imobiliar`, a pus \nleg`tur` cererea [i oferta de vånzare a imobilului cuprivire la care se promite vånzarea-cump`rarea.


64

|n acest sens, \n clauza 4.1.2 [i 4.2.2 påråta I X [ipåråta II Y, \n cererea reconven]ional`, arat` c`, pentruserviciile imobiliare prestate (intermedierea vånz`rii-cump`r`rii), fiecare dintre ele datoreaz` reclamantei-påråte un comision de (...) \n echivalent lei la cursulBNR din data efectu`rii pl`]ii. |n acest contract (\n sensde negotium iuris), una din p`r]i este comerciant, iarcealalt` necomerciant, [i prin urmare \ntre p`r]i seaplic` legea comercial` (art. 56 C.com.). Urmare anaturii juridice a antecontractului dintre p`r]ile \nlitigiu, care \mbin` promisiunea de vånzare-cump`rare[i cea a contractului de prest`ri servicii de intermediere,raporturile juridice de r`spundere civil`, inclusiv culpap`r]ilor, se apreciaz` pe dou` planuri:R`spunderea civil` contractual` a promitentelor, una

fa]` de cealalt`, pentru ne\ndeplinirea obliga]iei dev\nzare. |n cazul acestei r`spunderi, p`r]ile au convenit,cu titlu de clauz` penal`, c` dac` promitenta-cump`r`toare (påråta I X) nu \[i \ndepline[te obliga]iade cump`rare din culpa sa, promitenta-vånz`toare(påråta II Y \n cererea reconven]ional`) nu este obligat`a restitui avansul de (...), iar dac` culpa revinepromitentei-vånz`toare, aceasta va datora promitentei-cump`r`toare o sum` egal` cu dublul avansului(art. 6.1. din contract). In egal` m`sur`, Tribunalul ar-bitral consider` c` obliga]ia de plat` de c`tre partea \nculp` \n ne\ndeplinirea promisiunii de vånzare, respec-tiv cump`rare, [i a comisionului datorat intermediaru-lui de cealalt` parte (prev`zut` de art. 5.4 din antecon-tract), reprezint` de asemenea o form` de desp`gubire\n cadrul raportului de r`spundere civil` dintre promiten]i.R`spunderea civil` contractual` a ambelor promi-

tente (påråta I X [i påråta II Y \n cererea recon-ven]ional`) pentru ne\ndeplinirea obliga]iei de plat` acomisionului datorat intermediarului (reclamantei),comision al c`rui cuantum este de (...), datorat de fiecareparte, \n cazul \ncheierii contractului de vånzare-cump`rare promis [i de (...), datorat de parte \n culp`, \ncazul ne\ncheierii contractului de vånzare-cump`rare. |nprivin]a acestei r`spunderi, p`r]ile au convenit \n clauza6.5 din contract obliga]ia de plat` a unei desp`gubiri de(...) pentru nerespectarea obliga]iei de plat` a comi-sionului, precum [i penalit`]i de \ntårziere.Preten]iile formulate de reclamant` cuprind

obligarea påråtei I la plata sumei de (...), reprezentånddublul comisionului, plus a sumei de (...), reprezentånddesp`gubiri pentru neachitarea acestui comision. Fa]`de cele mai sus ar`tate, tribunalul arbitral apreciaz` ca\ntemeiat` preten]ia privitoare la plata sumei de (...) [i

ca ne\ntemeiat` preten]ia privind plata sumei de (...),date fiind urm`toarele considerente.|n ceea ce prive[te preten]ia de plat` a sumei de (...),

Tribunalul arbitral re]ine faptul c`, potrivit art. 5.4 dinantecontract, \n cazul \n care tranzac]ia proiectat` nu se\ncheie \n form` autentic` pån` la data de 28 septem-brie 2004, din culpa uneia dintre p`r]i, partea \n culp`va pl`ti reclamantei, pe lång` comisionul datorat de ea,[i comisionul datorat de partea care a \n]eles s`-[i\ndeplineasc` obliga]iile asumate (de a vinde/cump`ra).Potrivit art. 5.5. din antecontract, comisionul reprezin-t` plata serviciilor imobiliare prestate de reclamant` på-n` la data semn`rii antecontractului. Påråta I X este ceacare a refuzat \ncheierea contractului de vånzare-cump`rare, fapt care rezult` din r`spunsul acesteia lainterogatoriul luat acesteia de reclamant`, \n care, la\ntrebarea nr. 3, „Este real faptul c` ulterior a]i refuzat s`mai \ncheia]i \n form` autentic`, la notariat, contractulde vånzare-cump`rare pentru imobilul sus-men]ionat?“,r`spunde c` „nu m-am prezentat la notariat pentru au-tentificare“.|n ceea ce prive[te suma de (...) cu titlu de

desp`gubiri civile, prev`zute de art. 6.5 din contract,aceasta este datorat` \n situa]ia \n care se constat` faptulc` una dintre promitente nu \[i achit` comisionuldatorat. Pentru atragerea r`spunderii, este necesar \ns`ca obliga]ia de plat` a comisionului s` fie cert`, lichid`[i exigibil`, pentru ca s` se poat` re]ine culpa \n nea-chitarea acesteia. Or, suma datorat` cu titlu de comi-sion, \n cazul ne\ncheierii contractului de vånzare-cump`rare, nu este cert`, pån` la momentul la care nuse stabile[te partea c`reia \i revine culpa, faptul c` nu afost \ncheiat contractul de v\nzare-cump`rare; astfel,comisionul este de (...) \n sarcina fiec`rui promitentdac` contractul de vånzare-cump`rare se \ncheie [i de(...) \n sarcina p`r]ii \n culp` \n cazul ne\ncheieii con-tractului din culpa uneia din p`r]i. Cum \ns` raportuljuridic de r`spundere contractual` dintre promiten]ieste unul de natur` juridic` civil`, p`r]ile nu se afl` \n\ntårziere decåt dac` sunt puse \n \ntårziere, potrivitart. 1079 alin. (1) C.civ.. Or, promitenta-vånz`toare(påråta II Y \n cererea reconven]ional`) nu a pus \n\ntårziere promitenta-cump`r`toare, nici sub formaunei notific`ri, nici prin cea a unei cereri de chemare \njudecat`. Din acest motiv, era necesar` stabilirea pecalea hot`rårii arbitrale a culpei \n ne\ncheierea con-tractului de vånzare-cump`rare pentru a se putea deter-mina c`rei p`r]i \i revine obliga]ia de plat` a comi-sionului c`tre påråta I X [i \n ce cuantum. Din acest



motiv, cererea de obligare a påråtei I la platadesp`gubirilor de (...) este formulat` prematur, \nainteca obliga]ia de plat` a comisionului s` fi fost stabilit` cucertitudine \n sarcina acesteia. Pe de alt` parte, nu sepoate re]ine o r`spundere contractual` \n sarcina påråtei Igenerat` de faptul c` aceasta nu a achitat comisionul de(...), deoarece nu a fost demonstrat` existen]a culpei, caatitudine subiectiv`, \n ceea ce o prive[te pe påråta I \nraportul juridic de r`spundere contractual` invocat dereclamant`. |n lipsa stabilirii prin hot`råre arbitral` afaptului c` \i revine culpa \n \ncheierea contractului devånzare-cump`rare, tribunalul arbitral consider` c`påråta I nu avea o culp` \n neachitarea comisionului de(...) pretins de reclamant`. Pentru a ajunge la aceast`concluzie, Tribunalul arbitral are, de asemenea, \nvedere faptul c` antecontractul cuprinde o anumeneclaritate \n privin]a datei la care ar fi trebuit s` se\ncheie contractul de vånzare-cump`rare \n form` au-tentic`. Astfel, de[i la art. (2) din antecontract se arat`faptul c` p`r]ile se oblig` s` \ncheie contractul de vån-zare-cump`rare \n form` autentic` la data de28.09.2004, la art. 3 alin. (2) urm`tor se arat` c` restulde pre] se achit` la data autentific`rii, pentru ca \nfinalul antecontractului s` fie inserat` o ad`ugire scris`de mån` din care rezult` c` p`r]ile au convenit ca restulde pre] s` se achite \n dou` tran[e, o sum` de (...) la datade 28.09.2004, iar o sum` de (...) la data de30.11.2004. Din aceast` ad`ugire, coroborat` cu clauza3 alin. (2), conform c`reia data autentific`rii este data lacare se achit` restul de pre], potrivit principiului c` oclauz` susceptibil` de mai multe intepret`ri se inter-preteaz` \n favoarea debitorului (art. 983 C.civ.),Tribunalul arbitral consider` c` se impune concluzia c`påråta I era \ndrept`]it` s` considere data la care era sca-dent` obliga]ia sa de cump`rare ca fiind data de30.11.2004. Tribunalul arbitral re]ine culpa påråtei I \nneachitarea la data de 28.09.2004 a p`r]ii de (...) dinrestul de pre] datorat, ceea ce determin`, \n cele dinurm`, dreptul påråtei II \n cererea reconven]ional` de ainvoca excep]ia de ne\ndeplinire a antecontractului [i dea proceda la vånzarea c`tre o ter]` persoan`, la data de14 octombrie 2004, a imobilului ce a f`cut obiectulantecontractului. Aspectele situa]iei de fapt sunt \ns`suficient de complexe pentru a considera \ns` c` påråta Inu a avut o culp` pentru neachitarea comisionuluidatorat reclamantei „påråte pån` la hot`rårea arbitral`,respectiv nu a avut atitudinea subiectiv` de natur` aconduce la \ntrunirea elementelor r`spunderii, pån` lastabilirea prin hot`råre arbitral` a faptului c` påråtei I \i

revine cu certitudine culpa \n ne\ncheierea contractuluide vånzare-cump`rare [i prin urmare a faptului c` \iincumb` obliga]ia de plat` a comisionului de (...). |nfine, \n temeiul art. 3596 C.pr.civ. [i a Regulilor de pro-cedur` arbitral`, påråta I va fi obligat` la plata c`trereclamant` a cheltuielilor de arbitrare.|n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`, Tribuna-

lul arbitral o va respinge, considerånd ne\ntemeiate sus-]inerile påråtei I, pentru urm`toarele considerente:|n ceea ce prive[te lipsa men]iunii „bun [i aprobat

pentru“ cu ar`tarea \n litere a sumei [i cåtimii lucrurilorla care se oblig` påråta I, Tribunalul arbitral constat` c`,\n ceea ce prive[te raportul juridic dintre aceasta dinurm`, care este necomerciant, [i reclamant`, care estecomerciant, este aplicabil` legea comercial`, potrivit art.56 C.com., [i prin urmare proba raporturilor juridicedintre p`r]i poate fi f`cut` cu acte sub semn`tur` privat`\n condi]iile art. 46 C.com., f`r` a fi necesar` formali-tatea men]iunii „bun [i aprobat pentru“. |n plus, \nr`spunsul la interogatoriu, påråta I a recunoscut faptulc` semn`tura de pe antecontract \i apar]ine (r`spunsulla \ntrebarea nr. 2). Tribunalul arbitral consider`ne\ntemeiat` [i sus]inerea påråtei I potrivit c`reia ante-contractul de vånzare-cump`rare ar fi un act nuldatorit` faptului c` reclamanta-påråt` ar fi profitat defaptul c` påråta I nu avea cuno[tin]e juridice. |n fapt,simpla lips` de cuno[tin]e juridice a uneia din p`r]ileunui act juridic nu poate conduce la \ntrunireacondi]iilor dolului, ca viciu de consim]`månt. Faptul c`nu i-ar fi fost citite toate clauzele contractuale, pe de oparte, nu este dovedit, iar pe de alt` parte, nu poate con-stitui un motiv de nulitate, de vreme ce partea putea citisingur` tot contractul. Faptul c` \nscrisul este un tipizatparte dactilografiat, parte scris de mån`, nu \mpiedic`citirea lui la semnare. Nu este \n cauza de fa]` dovedit`nici falsa reprezentare asupra unor elemente esen]iale alecontractului, nici faptul c` aceast` fals` reprezentare afost determinat` de reclamanta-påråt`.|n ceea ce prive[te sus]inerea påråtei I c` nu

s-ar datora comisionul intermediarului dac` conven]ia nus-a \ncheiat, Tribunalul arbitral o va respinge deoarecenatura raporturilor juridice dintre påråta-reclamant` [ireclamanta-påråt` nu este de comision, ci de prest`ri ser-vicii de intermediere care constau doar \n punerea \n con-tact a ofertei cu cererea (curtaj comercial). Acest tip decontract nu este afectat de o condi]ie pur potestativ`, ast-fel cum sus]ine påråta-reclamant` \n cererea reconven]io-nal`, deoarece \n cadrul raportului juridic de intermedieresunt nu dou`, ci trei p`r]i, anume pe de o parte recla-


66

mant`, \n calitate de prestator de servicii de intermediere,iar pe de alt` parte, påråta I [i påråta II \n cererea recon-ven]ional`, \n calitate de beneficiari ai acestor servicii. Or,niciuna dintre p`r]i, prin fapta proprie, nu poate s` deter-mine achitarea sau neachitarea comisionului, singuraconsecin]` a faptei proprii a unuia din beneficiarii servi-ciului de intemediere, \n sensul \ncheierii sau ne\ncheieriicontractului de vånzare-cump`rare promis, fiind sta-bilirea debitorului obliga]iei de plat` (fie fiecare dintrep`r]i un comision de (...), fie partea \n culp` un comisiondublu, de (...), respectiv comisionul propriu plus celdatorat de cealalt` parte). Intermediarul nu ar fi pututnici determina, nici \mpiedica \ndeplinirea promisiuniide vånzare-cump`rare [i, prin urmare, nu se poate re]ineexisten]a unei condi]ii pur potestative. Nu este a[adar\ntemeiat` nici sus]inerea påråtei I conform c`reia con-tractul \ncheiat \ntre p`r]i ar fi lovit de nulitate pentrucondi]ie imposibil`, dar contrar` bunelor moravuri oriprohibit` de lege, deoarece niciuna din clauzele con-tractului nu poate fi considerat` ca fiind o clauz` care s`cuprind` o astfel de condi]ie.Referirea din cererea reconven]ional` la faptul c`

reclamanta ar fi \ncasat de la påråta I suma de (...) pen-tru care nu ar fi primit chitan]` nu este sus]inut` deprobele administrate \n cauz`. Mai mult, din cuprinsulcontractului \ncheiat \ntre p`r]i rezult` c` aceast` sum`a fost primit` de påråta \n cererea reconven]ional`, care,fiind persoan` fizic`, nu avea obliga]ia de a emite o chi-tan]` pentru suma de bani. Pe de alt` parte, \nsu[i con-tractul \ncheiat \ntre p`r]i reprezint` o chitan]`, \n sen-sul c` \n cuprinsul s`u este men]ionat faptul c` påråta \n

cererea reconven]ional` a \ncasat aceast` sum` de bani(art. 3 alin. (2) din contract).Cu privire la sus]inerea påråtei I c` art. 6.5 din con-

tract ar fi o clauz` ilicit`, deoarece penalit`]ile de 1% arreprezenta dobånd` la dobånd`, Tribunalul arbitralconsider` c` penalit`]ile au caracterul unei clauze penale[i nu pot fi considerate ca avånd caracterul unei dobånzicare s` fie aplicate la o alt` dobånd`. Nici caracterul ilic-it al acestei clauze prin raport la dispozi]iile art. 7 dinLegea nr. 76/1992 nu poate fi re]inut, deoarece acest actnormativ nu mai este \n vigoare. Aceast` clauz` se refer`la penalit`]ile de \ntårziere. |n fine, nu este \ntemeiat`nici sus]inerea potrivit c`reia faptul c` reclamanta aredrepturi [i nu are obliga]ii \ntr-un antecontract de vån-zare-cump`rare \n care, \n calitate de intermediar, nueste parte [i, astfel, contractul ar fi lovit de nulitate pen-tru fraud` la lege, deoarece contractul \ncheiat cuprinde[i clauze referitoare la raporturile juridice de prest`ri ser-vicii de intermediere, nu numai la cele de promisiune devånzare-cump`rare.Pe cale de consecin]`, Tribunalul arbitral urmeaz` a

admite, \n parte, ac]iunea arbitral`, cu cheltuieli dearbitrare acordate propor]ional cu ceea ce s-a admis.Totodat`, tribunalul arbitral urmeaz`– a respinge ca ne\ntemeiat` cererea reconven]ional`

formulat` \n contradictoriu cu reclamanta [i cu påråta Y\n cererea reconven]ional`;– a respinge ca ne\ntemeiat` cererea påråtei din ce-

rerea reconven]ional` de obligare la plata cheltuielilorde arbitrare.

|ntrucåt prestatorul nu a f`cut dovada furniz`rii ser-viciilor convenite [i nici nu a efectuat demersuri serioase [iefective \n vederea prest`rii lor, Tribunalul arbitral apreci-az` c` refuzul beneficiarului de a pl`ti contravaloarearespectivelor servicii este justificat.

sentin]a arbitral` nr. 135/2005 – dosar nr. 393/2004


Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spunderelimitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o societatecomercial` pe ac]iuni \n calitate de påråt`. Reclamantaa solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional depe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei

Contract nenumitReciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor – consecin]e



obligarea påråtei la plata pre]ului serviciilor convenite,cu dobånzi [i cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea cererii, reclamanta a ar`tat c` a \ncheiatcu påråta un contract avånd ca obiect popularizareaimaginii [i a m`rcilor påråtei \ntr-un spa]iu comercial alreclamantei, c` pre]ul convenit pentru activitatea pu-blicitar` ce urma s` fie prestat` \n folosul reclamantei afost stabilit la suma de (...) plus TVA, pl`tibili \n dou`tran[e: prima, \n valoare de (...) plus TVA la datasemn`rii contractului, a doua, de aceea[i valoare cuprima, pån` la data de 30 ianuarie 2005. A mai ar`tatreclamanta c` la data de 15.08.2003 a emis o facturàcceptat` la plat` de c`tre påråt` prin semnare, c` de[iacceptat`, plata nu a fost f`cut` pån` la data de 15 sep-tembrie 2003 [i nici ulterior [i c`, de[i a cerut påråtei,prin mai multe adrese, s`-[i \ndeplineasc` obliga]ia deplat`, aceasta nu s-a conformat.

Ap`rarea påråtei

Prin \ntåmpinare, påråta a solicitat respingerea cane\ntemeiat` a cererii reclamantei \n temeiul excep]ieide neexecutare de c`tre reclamant` a obliga]iilor asu-mate prin contract. |n fapt, påråta a ar`tat c` reclaman-ta nu a desf`[urat [i nu desf`[oar` activitate \n spa]iul \ncare urma s` se realizeze contractul \ncheiat de p`r]i, c`nu a pus la dispozi]ia sa spa]iul pentru reclam` [i pu-blicitate, c` aceasta nu a comandat [i nu a comercializatniciun produs al påråtei.


Competen]a de solu]ionare a litigiului de fa]` rezult`din clauza compromisorie potrivit c`reia toate ne\n]ele-gerile ce vor interveni \ntre p`r]i \n leg`tur` cu exe-cutarea contractului lor s` fie solu]ionate prin arbitraj.Clauza compromisorie \ncheiat` de p`r]i este conform`cu dispozi]iile art. 969 [i art. 1704 [i urm`toarele dinCodul civil, art. 340 [i urm`toarele din Codul de pro-cedur` civil` [i art. 3 [i urm. din Regulile de proceduràrbitral` ale acestei Cur]i de Arbitraj, reguli adoptate \nconformitate cu Decretul-lege nr. 139/1990 privindCamerele de Comer] [i Industrie din Romånia, fiind pedeplin valabil`, astfel c` competen]a de solu]ionare alitigiului de fa]` revine Tribunalului arbitral.

Examinånd cererea de chemare \n judecat`, ap`r`rileformulate prin \ntåmpinare, sus]inerile orale [i scrise alep`r]ilor, precum [i \nscrisurile depuse de acestea \ndovedirea sus]inerilor lor [i r`spunsurile påråtei la in-terogatoriu, Tribunalul constat` c` cererea reclamanteinu este \ntemeiat` [i va fi respins` pentru motivele ce searat` \n continuare. La 15.08.2003, p`r]ile au \ncheiatun contract avånd ca obiect popularizarea imaginii [i am`rcilor påråtei \n spa]iul pe care reclamanta pretindeac` \l de]ine [i desf`[oar` activitate de comercializare aunor bùturi r`coritoare.Pre]ul convenit a fost de (...) plus TVA pl`tibil \n

dou` tran[e, prima \n 30 zile de la data semn`rii con-tractului, a doua la data de 30.01.2005. Påråta nu apl`tit prima tran[` din pre]ul convenit, excep]ia deneexecutare invocat` de c`tre påråt` [i pe care se \nte-meiaz` refuzul de plat` fiind justificat` pentru motivelece se arat` \n continuare.Astfel, reclamanta nu a avut [i nu are \nregistrat la

autorit`]ile romåne ca punct de lucru spa]iul \n care[i-a asumat obliga]ia de a realiza activitatea de reclam`[i publicitate pentru m`rcile [i produsele reclamantei.Respectivul spa]iu a fost \nchiriat unei societ`]i de asi-gurare, dar a[a cum rezult` [i dintr-o scrisoare emis` delocator, reclamanta nu a desf`[urat activit`]i specifice derestaurant [i bar \n acel spa]iu.

Påråta \n r`spunsul la interogatoriul ce a fost formu-lat de c`tre reclamant, a ar`tat c` a efectuat verific`riconstatånd c`, \n spa]iul respectiv, reclamanta nu a des-f`[urat niciodat` vreo activitate, c` a \ncheiat cu aceastaun contract de \mprumut pentru un agregat frigorificinscrip]ionat cu o anumit` marc` pentru care urma a seface publicitate \n acest spa]iu [i c` refuzul de plat` afacturii emis` de c`tre reclamant` se \ntemeiaz` pe aces-te \mprejur`ri.|n raport de aceste probatorii [i din care rezult` c`

reclamanta nu a desf`[urat activitate \n respectivulspa]iu [i, \n consecin]`, nu a prestat serviciile de publi-citate [i reclam` la care s-a obligat prin contract [i nicinu a f`cut demersuri serioase [i efective \n vedereaprest`rii lor, Tribunalul apreciaz` c` refuzul påråtei de apl`ti contravaloarea acestor servicii la care reclamantas-a obligat, este justificat, astfel c` cererea de obligare apåråtei la plata sumelor pretinse prin ac]iune este ne\n-temeiat`. Urmeaz` a se constata c` påråta nu a solicitatcheltuieli de judecat`.


68

Contract nenumitNatura juridic` a redeven]ei – neexecutarea culpabil` a obliga]iei multiplicatorului de a pl`ti

titularului de brevet redeven]a stabilit` de comun acord

Nu poate fi primit` sus]inerea c` redeven]a ar reprezen-ta pre]ul m`rfii våndute atåta timp cåt redeven]a se acord`pentru utilizarea soiului \n scopul protej`rii drepturilortitularilor de soiuri, respectiv pentru transmiterea dreptu-lui de a produce [i a comercializa s`mån]a dintr-un anu-mit soi. Drept urmare, neexecutatea culpabil` de c`tremultiplicator a obliga]iilor asumate, inclusiv a obliga]ieide plat` a redeven]ei, \ndrept`]e[te Tribunalul arbitral sàdmit` ac]iunea, astfel cum a fost formulat`.



Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spunderelimitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` so-cietate comercial` cu r`spundere limitat` (påråta I),respectiv o persoan` fizic` (påråtul II). Reclamanta asolicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional depe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romånieiobligarea, \n solidar, a pårå]ilor la plata unei sume debani cu titlu de redeven]`, cu cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \ntrep`r]i a intervenit un contract de vånzare-cump`rare aunor cantit`]i de s`mån]`, precum [i un contract deproducere a respectivei semin]e. |n executarea primuluicontract, reclamanta a livrat påråtei o cantitate des`mån]`, \ns` påråta I nu [i-a \ndeplinit obliga]ia din aldoilea contract de a achita redeven]a. De[i a ar`tat \ncontinuare reclamanta – påråta I a fost de acord sàchite redeven]a prev`zut` \n art. 9 din contract, iarprintr-un adendum a fost de acord cu efectuarea pl`]ii\n dou` rate, \n fapt, redeven]a a r`mas neachitat`.|ntrucåt \ncercarea de rezolvare a litigiului pe cale ami-abil` nu a fost posibil`, reclamanta a formulat prezentaac]iune, pentru ca påråta I s` fie obligat` la plat`, \n so-lidar cu reprezentantul sù legal, påråtul II, prinhot`rårea arbitral`.

Ap`rarea påråtei I

Prin \ntåmpinare, påråta I a solicitat respingereaac]iunii, sus]inånd c` reclamanta nu este \ndrept`]it` sòb]in` redeven]a \ntrucåt nu i-a pus la dispozi]ie s`-mån]a necesar` execut`rii celui de-al doilea contract (or,redeven]a reprezint` contravaloarea semin]ei pus` la dis-pozi]ie); a beneficiat atåt de pre]ul semin]ei \n cadrulprimului contract, cåt [i de subven]ia acordat` de stat;din ac]iune nu rezult` natura juridic` a redeven]ei,respectiv c` ar reprezenta altceva decåt pre]ul semin]ei.Prin concluziile f`cute \n scris [i oral, påråta I [i-amen]inut punctul de vedere, potrivit c`ruia la s`mån]ade consum nu se acord` redeven]`.

Punctul de vedere formulat de reclamant`fa]` de ap`rarea påråtei I

|n r`spunsul la \ntåmpinare, reclamanta a sus]inut c`cele dou` contracte trebuie s` fie discutate \mpreun`, avånd\n vedere c`, potrivit \n]elegerii p`r]ilor, prin contractul devånzare-cump`rare s-a asigurat s`mån]a de baz` necesarèxecut`rii contractului de producere a semin]ei pentru bere;s-a contestat sus]inerea påråtei I c` redeven]a ar reprezentacontravaloarea semin]ei asigurate de reclamant`; \n reali-tate, s-a mai sus]inut, redeven]a este datorat` pentru drep-tul de folosire a semin]ei, iar reclamanta, \n baza unorprevederi legale, are un drept de exclusivitate pentru com-ercializarea semin]ei respective. Prin concluziile formulate,reclamanta a reiterat sus]inerea c` cele dou` contracte nupot fi privite separat [i c` påråta I datoreaz` redeven]a sta-bilit` de cel de-al doilea contract. |n acest sens, au fost invo-cate autoriza]iile depuse la dosarul cauzei, prin care o firm`german` a atestat c` reclamanta avea dreptul de a importao serie de soiuri de cultur` (\ntre care [i soiul \n litigiu), pre-cum [i dreptul de a produce [i comercializa soiurile respec-tive – protejate [i \nscrise \n catalogul oficial U.E. – dreptcare include [i ob]inerea unei redeven]e.


|n fond, Tribunalul arbitral re]ine c` \ntre recla-



mant`, \n calitate de multiplicant, [i påråta I, \n calitatede multiplicator, s-a \ncheiat contractul de producere aunei semin]e de cultur`. La Cap. III, art. 1 din contract,s-a prev`zut c` obiectul contractului \l constituie cul-tura de orzoaic` de toamn`, soiul V., pe o suprafa]` de(...) ha [i realizarea unei produc]ii de (...) tone des`mån]` finit` comercial` pentru bere. Potrivit con-tractului, reclamanta (multiplicantul) avea obliga]ia s`asigure s`mån]a necesar` (art. 4.1), s` preia produc]ia(art. 2) [i s` pl`teasc` pre]ul de (...) euro/ton` (art. 6.1);påråta, la råndul s`u, avea obliga]ia s` \ns`mån]ezesuprafa]a stabilit` [i s` ob]in` (...) tone produc]ie finit`(art. 3.1), s` predea reclamantei produc]ia la pre]ul con-venit (art. 3.5 [i art. 3.6) [i s` pl`teasc` acesteia o rede-ven]a de (...) euro/ton` de s`mån]` primit` – sum` ce sere]ine din contravaloarea m`rfii livrate (art. 9). Obiectulac]iunii de fa]` \l formeaz` plata de c`tre påråt` a rede-ven]ei de (...) euro/ton` de s`mån]` primit` de la recla-mant`.Tribunalul arbitral consider` c` påråta datoreaz`

redeven]a de (...)euro/ton`, \ntrucåt:Prin contract påråta s-a angajat s` pl`teasc` rede-

ven]a de (...) euro/ton` (art. 9); clauza \nscris` \n con-tract cu privire la redeven]` a r`mas nemodificat` [inecontestat`, pe tot parcursul execut`rii contractului;mai mult, la data de 15.08.2003, påråta a \ncheiat cureclamanta un adendum, prin care a fost de acord cuprelungirea contractului [i plata redeven]ei \n dou` rate.Potrivit unor dispozi]ii legale, dreptul de a produce [i dea comercializa se transmite contractual oric`rei persoanefizice sau juridice \nregistrate conform art. 4, care seangajeaz` s` achite titularului de brevet o redeven]` sta-bilit` de comun acord; \n spe]`, reclamanta a transmispåråtei dreptul de a produce [i a comercializa s`mån]asoiul V., iar påråta s-a angajat s` pl`teasc` redeven]a \ncuantumul stabilit de comun acord cu reclamanta.Tribunalul arbitral are \n vedere [i faptul c` s`mån]a

primit` de påråt` pentru \ns`mån]area a (...) ha este dinsoiul V., – soi produs \n Germania [i importat dinaceast` ]ar`. Conform autoriza]iei firmei germane ex-portatoare, soiul respectiv face parte din soiurile „parti-culare, protejate, \nscrise \n catalogul oficial al U.E.“

Obiec]iunile påråtei I, \n justificarea neachit`rii rede-ven]ei, sunt ne\ntemeiate. Astfel, destina]ia semin]ei –pentru consum, respectiv pentru fabricarea berii, – nueste relevant` din moment ce atåt prevederile legale, cåt[i autoriza]iile firmei germane se refer` la transmitereadreptului de a produce [i a „comercializa“, f`r` vreorestric]ie \n privin]a comercializ`rii pentru consum; des-tina]ia semin]ei era, de altfel, cunoscut` påråtei la data\ncheierii contractului, care se intituleaz` „Contract pen-tru producerea semin]ei comerciale de orzoaic` detoamn` pentru bere, produc]ie 2003“.|n ceea ce prive[te natura juridic` a redeven]ei, moti-

varea påråtei c` redeven]a ar reprezenta pre]ul semin]eiprimite de la reclamant` este ne\ntemeiat`; a[a cum reiesedin reglement`rile \n domeniu, redeven]a se acord` pen-tru utilizarea soiului \n scopul protej`rii drepturilor titu-larilor de soiuri, respectiv pentru transmiterea dreptuluide a produce [i a comercializa s`mån]a dintr-un anumitsoi (\n spe]`, soiul V. este importat din Germania, prote-jat [i \nscris \n catalogul oficial al U.E.).Problema pre]ului semin]ei f`cea, de altfel, obiectul

contractului de vånzare-cump`rare; ea a fost integralrezolvat` \n cadrul acestui contract; referirea \n art. 9 dincel de-al doilea contract la „s`mån]a primit`“ nu poate fiinterpretat` \n sensul c` reclamanta trebuia s` dea pentruexecutarea acestui contract alt` s`mån]` decåt s`mån]avåndut` \n baza contractului de vånzare-cump`rare. Oatare interpretare nu ar ]ine seama de complementari-tatea celor dou` contracte. |n considerarea acestei com-plementarit`]i, contractul de vånzare-cump`rare a fost\ncheiat de p`r]i tocmai \n vederea asigur`rii semin]einecesare execut`rii contractului pentru producereasemin]ei comerciale. S`mån]a achizi]ionat` prin contrac-tul de vånzare-cump`rare reprezenta necesarul pentrusuprafa]a de (...) ha cultur` din cel de-al doilea contract,\ncåt orice alt` cantitate de s`mån]` peste ceaachizi]ionat` dep`[ea necesarul respectiv. |n concluzie,Tribunalul arbitral re]ine c` ac]iunea de fa]` este \nte-meiat` [i oblig`, \n solidar, pe pårå]ii I [i II s` pl`teasc`reclamantei suma de bani solicitat` cu titlu de redeven]`,cu cheltuieli de arbitrare.


70

Contract de prest`ri serviciiReciprocitatea [i interdependen]a contractului de prest`ri servicii de asisten]` contabil` – neexecutarea

culpabil` de c`tre prestator a obliga]iei de prest`ri servicii – consecin]e

|ntrucåt prestatorul nu a f`cut dovada prest`rii servi-ciilor de asisten]` contabil`, Tribunalul arbitral apreciaz`c` preten]ia acestuia de plat` a respectivei presta]ii arecaracter ne\ntemeiat.



Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spunderelimitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o societatecomercial` pe ac]iuni, \n calitate de påråt`. Reclamantaa solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional depe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romånieiobligarea påråtei la plata serviciilor prestate, cupenalit`]i de \ntårziere [i cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` [i-a\ndeplinit obliga]iile contractuale transmi]ånd påråteirapoartele de audit privind situa]iile consolidate alesociet`]ilor R. [i A. la 31 decembrie 2001, iar recep]ia afost confirmat` de dl M.C. la data de 17.05.2002. Deasemenea, a mai sus]inut reclamanta c` a prestat [i ser-viciile de asisten]` contabil` contractate. |n vedereapl`]ii acestor servicii, reclamanta a emis dou` facturi pro-forma. |n ambele facturi, s-a men]ionat c` plata se vaefectua \n lei la cursul B.N.R. valabil la data pl`]ii, ter-menul de plat` fiind de 14 zile de la data primirii fac-turii. |ntrucåt nu a achitat una dintre facturi, a fost for-mulat` prezenta ac]iune arbitral`.

Ap`rarea påråtei

Påråta a sus]inut c` a refuzat plata facturii litigioase„dup` constatarea deconturilor fanteziste [i a costuluidispropor]ionat al onorariilor“ pretinse [i dup` „exa-minarea sumelor astronomice, absolut contestabile \nraport cu presta]iile furnizate“.|n cadrul litigiului de fa]`, påråta [i-a men]inut

aceea[i pozi]ie, sus]inånd, \n esen]`, c` de[i obiectulcontractului cuprindea atåt servicii de audit, cåt [i ser-vicii de asisten]` contabil`, \n fapt, serviciile de asisten]`contabil` nu au fost prestate de reclamant`, ea predåndla data de 16.05.2002 doar raportul de audit privindsitua]ia consolidat` a societ`]ii R. la 31.12.2001.Reclamanta nu a efectuat nici raportul de audit privindsitua]ia financiar` a societ`]ii R. \n conformitate cu pre-vederile legale pentru aprobarea Reglement`rilor con-tabile autorizate de Directiva a IV-a a Comunit`]ilorEuropene [i cu Standardele Interna]ionale de Conta-bilitate. Mai mult, unicul raport de audit a fost predatpåråtei cu \ntårziere, anume la 16.05.2002, de[i ter-menul contractual de predare era 31.03.2002.A mai sus]inut påråta c` prin contract p`r]ile au sta-

bilit numai onorarii estimative (respectiv (...) pentruaudit [i (...) pentru serviciile de asisten]` contabil`),evaluate de reclamant`, \n contract „\n func]ie de tim-pul prev`zut (...), la date orare ce variaz` \n func]ie degradul de responsabilitate, experien]` [i calit`]ilecerute“, f`r` \ns` a se indica \n contract aceste rateorare. De[i ea a cerut reclamantei explica]ii cu privire lasumele facturate, n-a primit asemenea explica]ii.Pe de alt` parte, a sus]inut påråta – crean]a nu este

cert`, lichid` [i exigibil` \ntrucåt facturile proforma nupot fi considerate documente de plat` sau documentejustificative, acest caracter avåndu-l numai facturile fis-cale. De asemenea, påråta a sus]inut c` valoarea \n lei acrean]ei pretinse de reclamant` a fost calculat` eronat lacursul de schimb valabil la data emiterii facturii, iar nula cursul de schimb din ziua scaden]ei. |n final, asus]inut påråta, \ntrucåt suma de bani solicitat` nu estedatorat`, nu se datoreaz` nici penalit`]ile de \ntårzierepretinse. Fa]` de faptul c` reclamanta nu [i-a \ndeplinitpe deplin obliga]iile contractuale, iar sumele pretinsesunt excesive [i nejustificate, påråta solicit` respingereaac]iunii ca ne\ntemeiat`.


Sus]inerile p`r]ilor ca [i probele administrate \n acestlitigiu vor fi examinate mai departe.



Competen]a de a solu]iona litigiul de fa]` revineacestui Tribunal arbitral \n temeiul clauzei compro-misorii \nscrise \n scrisoarea de misiuni de audit [i asis-ten]` contabil` emis` de reclamant` [i acceptat` depåråt` [i din care izvor`[te litigiul de fa]`, clauz` com-promisorie care are urm`torul cuprins:

„Realizarea acestei misiuni va fi complet` odat` ce misiu-nea noastr` a fost finalizat` [i onorariile pl`tite. Acest con-tract este supus dispozi]iilor legisla]iei romåne[ti. P`r]ile vorface toate eforturile pentru a regla pe cale amiabil` \ntrep`r]i, orice litigiu relativ la interpretarea sau aplicarea aces-tui contract. |n lipsa unei solu]ion`ri pe cale amiabil` \ntrep`r]i, orice litigiu n`scut sau rezultånd din prezentul con-tract, \n special orice aspect privind existen]a, validitateasau \ncetarea contractului, va fi definitiv reglat` la Curteade Arbitraj a Camerei Romåne de Comer] [i Industrie, prin3 (trei) arbitri numi]i conform regulilor de arbitraj \nvigoare. Procedura arbitral` se va ]ine la Bucure[ti [i limbaenglez` va fi utilizat` \n decursul procedurii. DeciziileCur]ii de Arbitraj sunt definitive [i f`r` apel.“Clauza compromisorie citat` este pe deplin valabil`

\n temeiul art. 969 din Codul civil, al art. 340 [i urm.din Codul de procedur` civil` [i al art. 2 [i urm. dinRegulile de procedur` arbitral` ale acestei Cur]i deArbitraj (RPA-CA). |n consecin]`, competen]a de so-lu]ionare a litigiului de fa]` revine acestui Tribunal arbi-tral. P`r]ile nu au ridicat excep]ii \n leg`tur` cu consti-tuirea, componen]a [i competen]a Tribunalului arbitral.|ncercarea de rezolvare amiabil` a litigiului, \ntreprins`de reclamant` nu a dat rezultat, fapt care a dus la intro-ducerea ac]iunii arbitrale de fa]`.|n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul

arbitral re]ine cele ce urmeaz`:Rela]iile contractuale dintre p`r]i sunt stabilite prin

scrisoarea reclamantei intitulat` „Misiuni de audit [iasisten]` contabil`“, inclusiv anexa 1 „Condi]ii generaleale misiunii“ , acceptat` de påråt` (scrisoare denumit`,\n continuare, „Contractul“), avånd ca obiect prestareaunor servicii de c`tre reclamant` pentru påråt`, anume:– un audit al situa]iilor financiare ale societ`]ii påråte

la 31 decembrie 2001, \ntocmite \n conformitate cu dis-pozi]iile legale, finalizate prin redactarea unui raport deaudit;– un audit al situa]iilor consolidate ale societ`]ii

påråte la 31 decembrie 2001, \ntocmite \n conformitatecu normele contabile ale grupului X., finalizate prinredactarea unui raport de audit;– pe baza informa]iilor furnizate de conducerea socie-

t`]ii [i a situa]iilor financiare \ntocmite \n conformitate

cu dispozi]iile Legii nr. 82/1991, asistarea departa-mentului de contabilitate al societ`]ii påråte \npreg`tirea [i prezentarea \n limba francez` a situa]ieiconsolidate a societ`]ii la 31 decembrie 2001, prezen-tate \n euro, conform normelor grupului X.Pentru aceste servicii, reclamanta propune un ono-

rariu f`r` TVA de (...) pentru misiunea de audit [i de(...) pentru misiunea de asisten]` contabil`, onorarii cevor fi pl`tite \n lei [i vor fi comunicate pe baz` de fac-turi proforma, 80% la \nceputul misiunii de audit, 20%la \nmånarea raportului de audit. La primirea pl`]iiintegrale a fiec`rei facturi, se va emite o factur` fiscal` \ntermen de 3 zile lucr`toare. Prin scrisoare se stabile[tecalendarul misiunii, durata contractului (un an), pre-cum [i alte clauze \n leg`tur` cu drepturile [i obliga]iilep`r]ilor.Examinånd preten]iile, ap`r`rile [i sus]inerile p`r-

]ilor \n lumina prevederilor contractului, ale dispo-zi]iilor legale pertinente [i ale probelor administrate,Tribunalul arbitral re]ine, mai \ntåi, c` nu se contest`predarea – primirea raportului de audit al situa]iilorfinanciare ale societ`]ii påråte la 31.12.2001. De aseme-nea, nu se contest` c` raportul de audit al situa]iilorconsolidate ale societ`]ii påråte la 31.12.2001 nu s-apredat, reclamanta sus]inånd c`, din moment ce påråtanu a achitat la timp una dintre facturile emise \n bazacontractului, ea avea dreptul s` \ntrerup` orice serviciude asisten]` care urma s` fie prestat.Divergen]a dintre p`r]i const` \n faptul c` reclaman-

ta sus]ine c` a prestat servicii de asisten]` contabil`, con-form contractului [i, \n consecin]`, cere plata cores-punz`toare, \n timp ce påråta contest` prestarea acestorservicii [i orice datorie a sa c`tre reclamant` \n temeiulacestui contract.A[a cum s-a ar`tat mai \nainte, pentru plata

serviciilor prestate \n temeiul contractului, reclamanta aemis dou` facturi. Prima sum` nu face obiectul ac]iuniiarbitrale de fa]` \ntrucåt – dup` afirma]ia påråtei – esteprescris`, r`månånd \n discu]ie, \n cadrul acestui litigiu,numai cea de-a doua sum`, reprezentånd costul asis-ten]ei contabile.Tribunalul arbitral re]ine c` reclamanta nu a f`cut

dovada prest`rii acestui serviciu, evaluat ini]ial prin con-tract la suma de (...). Nici nu a facturat costul asisten]eicontabile, de[i era obligat` ca, din moment ce \n con-tract se prevedea distinct costul auditului (...) [i costulasisten]ei contabile (...), s` calculeze [i s` eviden]iezeseparat \n facturi aceste costuri, chiar dac` plata lorurma s` se fac` \n dou` tran[e.


72

|nscrisurile depuse la dosar de c`tre reclamant` [ianexate la r`spunsul la \ntåmpinare nu fac dovadaprest`rii asisten]ei contabile. Nu exist` niciun \nscrisemis \n perioada \n care urma s` fie prestat` asisten]acontabil` (1.01.2002 – mai 2002) sau \n perioada ulte-rioar` emiterii facturii din 30.05.2002, care s` atesteefectuarea acestei presta]ii. Astfel:– scrisoarea din 16.05.2002 atest` doar trimiterea

raportului de audit \nso]it de bilan]urile [i conturile deprofit [i pierdere, precum [i de note \n anexe;– scrisoarea din 3.04.2002 cuprinde o propunere a

påråtei cu privire la modalitatea de colaborare pentruacest an \n vederea \ntocmirii conturilor semestriale per30 iunie 2002 [i 31.12.2002;– prin scrisoarea din 17.04.2002, reclamanta cere

påråtei remiterea unor documente [i date necesare \n-tocmirii rapoartelor de audit per 31.12.2001;

– prin scrisoarea din 9.07.2002, reclamanta restituiepåråtei Registrul mijloacelor fixe la data de 31.12.2001;– prin scrisoarea din 16.10.2003, directorul general

al unei societ`]i bancare cere reclamantei rela]ii privindsocietatea påråt` \n leg`tur` cu situa]iile financiare per30.06.2003, care \[i g`sesc explica]ii \n conturile audi-tate ale anilor preceden]i (2001-2002) [i se reclamùnele erori materiale \n situa]ia consolidat` per31.12.2001. |n finalul acestei scrisori se precizeaz` c`cererea de rela]ii „nu prive[te asisten]`, ci o justificaresau o explica]ie \n ceea ce prive[te aceste aspecte“.Fa]` de faptul c` reclamanta nu a f`cut dovada

prest`rii asisten]ei contabile, preten]ia sa de plat` a aces-tei presta]ii urmeaz` a fi respins` ca ne\ntemeiat`, ceeace atrage [i respingerea cap`tului de cerere privind platapenalit`]ilor plus cheltuieli de arbitrare.

Nerespectarea culpabil` de c`tre beneficiar a obliga]ieide asigurare \n favoarea c`rù[ului a unui minim de kmde parcurs \l \ndrept`]e[te pe acesta din urm` s` soliciteplata de desp`gubiri.



Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spunderelimitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` so-cietate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate depåråt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de ArbitrajComercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer][i Industrie a Romåniei obligarea påråtei la plata uneisume de bani reprezentånd daune-interese egale cu con-travaloarea kilometrilor neasigura]i, cu penalit`]i de\ntårziere [i cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` benefi-

ciarul nu [i-a \ndeplinit \n lunile mai [i iunie 2004obliga]ia asumat` de a asigura un minim de 8.000km/lun` pentru fiecare camion, producånd un prejudi-ciu reprezentånd contravaloarea sumei pe care ar fi tre-buit s` o \ncaseze pentru diferen]a de kilometri nerea-liza]i de camioanele puse la dispozi]ia beneficiarului.Astfel, \n luna mai 2004, pentru cele dou` auto-

camioane ar fi trebuit asigura]i 16.00 km, dar s-au asi-gurat numai 10.640 km, diferen]a de kilometri nerea-liza]i fiind de 5.360 km. Valoarea cu TVA a celor 5.360km este de (...). Din aceast` sum` s-a sc`zut contrava-loarea motorinei neutilizate. |n continuare, s-a ar`tat c`pentru luna iunie, diferen]a de kilometri nerealiza]i estede 2.227 km, valoarea cu TVA fiind de (...).Din aceast` sum` s-a sc`zut contravaloarea moto-

rinei neutilizate.

Ap`rarea påråtei

Prin \ntåmpinare, påråta a solicitat respingerea ac]i-unii ca ne\ntemeiat` [i nedovedit`, iar prin concluziilescrise a solicitat admiterea ac]iunii \n parte, numai pen-tru preten]iile pe luna mai 2004.

Contract de prest`ri serviciiNerespectarea de c`tre beneficiar a obliga]iei de asigurare \n favoarea c`rù[ului

a unui minim de km de parcurs – consecin]e




Sus]inerile p`r]ilor ca [i probele administrate \n acestlitigiu vor fi examinate mai departe. Competen]a de asolu]iona litigiul de fa]` revine acestui Tribunal arbitral\n temeiul clauzei compromisorii potrivit c`reia: „|ncazul \n care rezolvarea ne\n]elegerilor nu este posibil` pecale amiabil`, ele vor fi supuse spre solu]ionare tribunalu-lui arbitral, conform regulilor de procedur` aplicabilearbitrajului comercial ad hoc, organizat de Camera deComer] [i Industrie a Romåniei“.|n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul

arbitral re]ine cele ce urmeaz`.|ntre reclamant`, \n calitate de transportator [i påråt`

\n calitate de beneficiar, s-a \ncheiat contractul de trans-port prin care transportatorul se oblig` s` transportem`rfurile beneficiarului pe baza comenzilor date deacesta. Prin art. 5.1.12 din contract, beneficiarul esteobligat s` asigure transportatorului un minimum de8.000 de km pe lun` pentru fiecare ma[in`. Totodat`,Tribunalul arbitral re]ine c` c` \n luna mai 2004 s-auefectuat 11.149 km (iar nu 11.640 km), iar \n lunaiunie 2004 s-au efectuat 14.688 km (iar nu 13.773km). Pe de alt` parte, pentru luna iunie 2004,art. 5.1.12 din contract a fost suspendat cu acordulreclamantei conform scrisorii expediate de aceasta, ast-fel c` minimumul de 8.000 km nu mai era obligatoriu.Examinånd sus]inerile p`r]ilor \n lumina probelor

dosarului, Tribunalul arbitral re]ine, mai \ntåi, c`num`rul de km neasigura]i, pentru care se cere suma de(...), se stabile[te sc`zånd din num`rul de km pe carepåråta s-a obligat s`-i asigure lunar (16.000 km),num`rul de km efectiv parcur[i. Acest num`r de kmefectiv parcur[i rezult` din facturile acceptate [i achitatede påråt`, \ntocmite conform unor centraliza-toare/borderouri \ncheiate de p`r]i \n baza foilor de par-curs. Toate facturile fac trimitere la centra-lizator/borderou, iar unele indic` chiar \n cuprinsul lornr. de km efectiv realizat. Påråta a achitat aceste facturif`r` a face obiec]iuni cu privire la calcul, opunånd even-tual centralizatoarele/borderouri aflate \n posesia sa.Abia \n cursul acestui litigiu, påråta afirm` c` \n lunamai 2004 au fost realiza]i 11.149 km, iar \n luna iunie2004 au fost realiza]i 14.688 km, f`r` \ns` a face niciodovad` \n acest sens. Dimpotriv`, afirma]iile sale suntcontrazise de facturile la care s-a f`cut referire. A[a fiind,Tribunalul arbitral re]ine c` cifrele prezentate de recla-mant` privind num`rul de km neasigura]i (5.360 +2.227 km) sunt dovedite.

Påråta mai invoc` \n ap`rarea sa scrisoarea c`trereclamant` avånd urm`torul cuprins: „ca urmare a fap-tului c` \n luna mai volumul de transport a fost mai redusdatorit` furnizorilor no[tri [i c` aceast` situa]ie persist` [i\n luna iunie, v` solicit`m ca punctul 5.1.12 din contrac-tul \ncheiat \ntre firmele noastre s` fie suspendat, urmånds` relu`m aceast` prevedere la momentul oportun“. Peaceast` scrisoare apare men]iunea reclamantei de pri-mire, precum [i [tampila sa. Påråta sus]ine c` \n acestmod reclamanta a fost de acord ca pe luna iunie 2004,clauza 5.1.12 privind minimul de km asigura]i (16.000km pentru dou` camioane) s` nu mai fie operant`, ceeace \nseamn` c` nu se mai poate pretinde contravaloareakilometrilor neasigura]i.Reclamanta contest` suspendarea acestei clauze [i

pentru luna iunie 2004, \n condi]iile \n care, potrivitart. 9.2 din contract, orice modificare la acesta urma s`fie notificat` cu 30 de zile anterior producerii unorefecte. Cu alte cuvinte, reclamanta nu contest` c` a fostde acord cu suspendarea clauzei 5.1.12, dar acordul afost dat \n condi]iile clauzei 9.2, potrivit c`reia parteacare invoc` o clauz` de \ncetare a prevederilor contrac-tului o va notifica celeilalte p`r]i, cu cel pu]in 30 de zile\nainte de data la care \ncetarea urmeaz` s`-[i producèfectele. A[a fiind – sus]ine reclamanta – acordul nuputea privi luna iunie 2004.Tribunalul arbitral constat` \ns`, c` acordul recla-

mantei n-a fost condi]ionat de excluderea lunii iunie.Dimpotriv`, \n condi]iile \n care solicitarea se refereaexpres la luna iunie, acordul reclamantei se prezum` a fidat [i pentru aceast` lun`. Dac` reclamanta \n]elegea sèxclud` luna iunie \n temeiul clauzei 9.2 din contract,ea trebuia s` comunice de \ndat` påråtei punctul sù devedere. A[a fiind, Tribunalul arbitral consider` c` citataclauz` 5.1.12 a fost suspendat` pe luna iunie 2004, ast-fel c` cererea reclamantei de a i se acorda, \n temeiulacestei clauze, suma de bani aferent` kilometrilor nerea-liza]i pe luna iunie 2004, plus penalit`]i de \ntårziereaferente, este lipsit` de temei contractual.|n baza prevederilor clauzei 6.1 din contract, potrivit

c`rora dac` beneficiarul nu efectueaz` plata facturilor \ntermenul stabilit conform art. 5.1.11 (de a pl`ti fac-turile \n termen de 15 zile calendaristice de la data emi-terii lor), atunci va pl`ti transportatorului penalit`]i de\ntårziere de 0,5% pentru fiecare zi de \ntårziere,Tribunalul arbitral urmeaz` a admite \n parte [i cap`tulde cerere privind penalit`]ile de \ntårziere.Pentru considerentele ar`tate, Tribunalul arbitral, \n

temeiul prevederilor contractului de transport, contract


74

care, potrivit art. 969 Cod civil, are putere de lege \ntrep`r]ile contractante, urmeaz` a admite, \n parte, primulcap`t de cerere [i a obliga påråta s` pl`teasc` reclamantei

daune-interese egale cu contravaloarea kilometrilorneasigura]i conform obliga]iei contractuale, cu cheltuielide arbitrare acordate propor]ional cu ceea ce s-a acordat.

Din momentul efectu`rii, f`r` obiec]iuni, a recep]ieifinale a lucr`rilor, executarea scrisorilor bancare de bun`execu]ie nu are fundament contractual. Formularea, pe caleseparat`, de c`tre antreprenorul general a unei ac]iuni \npreten]ii decurgånd din executarea necorespunz`toare acontractului de subantrepriz` nu constituie un impediment\n valorificarea dreptului actual al subantreprenorului de asolicita restituirea contravalorii scrisorilor de garan]ie ban-car` de bun` execu]ie ce au fost \ncasate f`r` temei legitim.Nu poate constitui un astfel de impediment nici faptul c`banca, de[i a gre[it atunci cånd a executat scrisorile degaran]ie expirate, trebuie s` r`spund` fa]` de subantre-prenorul emitent al acestora. Or, \n condi]iile \n care,potrivit art. 992 C.civil, obliga]ia de restituire incumb`celui care „prime[te a ceea ce nu \i este \n debit“ este irele-vant c` \mbog`]irea s-a realizat prin mijlocirea unui ter].



Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \ncalitate de reclamant`, precum [i o societate cu r`spun-dere limitat`, \n calitate de påråt`. Reclamanta a solicitatCur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång`Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei obligareapåråtei la plata contravalorii unor scrisori de garan]iebancar` de bun` execu]ie, cu cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \nmomentul \ncasa`rii scrisorilor de execu]ie, acestea „erauineficiente“, prin expirarea termenului de valabilitate [iprin \ncheierea atåt a procesului-verbal de recep]ie la ter-minarea lucr`rilor, cåt [i a procesului-verbal de recep]ie

final`. A mai ar`tat reclamanta c` banca nu putea prelun-gi cu de la sine putere termenul de valabilitate a scrisorilorde garan]ie, ci – a[a cum se stipuleaz` \n aceste scrisori –numai cu acordul p`r]ilor, acord care n-a intervenit.Termenul-limit` pån` la care aceste scrisori puteau pro-duce efecte era expirat. Singura posibilitate de executare aacestor scrisori era neexecutarea sau executarea defec-tuoas` a obliga]iilor subantreprenorului. Or, procesul-verbal de recep]ie final` confirm` calitatea lucr`rilor [i,prin urmare, \ndeplinirea corespunz`toare a obliga]iilordin contractele de subantrepriz`, astfel c`, pe data acestuiproces-verbal [i a restituirii garan]iilor de c`tre o entitatede drept public c`tre reclamant` se sting \n totalitate pre-ten]iile anterioare [i concomitente execu]iei.

Ap`rarea påråtei

Prin \ntåmpinare [i concluzii scrise, påråta a soli-citat respingerea ac]iunii ca nefondat`. A sus]inut pårå-ta c` executarea scrisorilor de garan]ie a fost cerut` \ncadrul termenului de valabilitate a acelor garan]i. Ele nuau putut fi \ns` executate \ntrucåt reclamanta a formu-lat contesta]ie la executare [i a ob]inut suspendarea exe-cut`rii. Contesta]ia a fost respins` prin hot`rårea pro-nun]at` de o instan]` statal`, dat` la care au \ncetat [iefectele suspend`rii. |n consecin]`, s-a mai sus]inut c`påråta, prin intermediul B`ncii sale, a revenit la o soli-citare anterioar` [i a cerut B`ncii garante plata garan]iei,iar aceasta, constatånd c` sunt \ndeplinite condi]iilegaran]iei, s-a conformat. Dac`, totu[i, s-ar re]ine c`scrisorile de garan]ie au fost executate dup` termenul devalabilitate, acest fapt nu poate fi opus påråtei,r`spunderea revenind exclusiv b`ncii. Invocarea acestuimotiv de c`tre ordonatorul garan]iei se poate face doar\n cadrul raportului dintre acesta [i emitentul garan]iei,fa]` de care påråta este ter]. |ntr-un asemenea raport,påråta nu ar avea calitate procesual` pasiv`, iar cazul

Contract de subantrepriz`Efectuarea, f`r` obiec]iuni, a recep]iei finale a lucr`rilor – lipsa temeiului contractual pentru

executarea scrisorilor de garan]ie – lipsa impedimentelor \n valorificarea dreptului subantreprenoruluide a solicita contravaloarea scrisorilor de garan]ie bancar` de bun` execu]ie



n-ar fi de competen]a arbitrajului. Regresul reclamantei\mpotriva påråtei ar presupune dovedirea faptului c`aceasta din urm` ar fi uzat necuvenit de garan]iile emise\n favoarea sa, respectiv c` reclamanta-subantreprenoare[i-a \ndeplinit \ntocmai obliga]iile decurgånd din rapor-tul fundamental (dintre reclamant` [i påråt`). Or, pårå-ta a formulat preten]ii decurgånd din executarea neco-respunz`toare a celor dou` contracte de subantrepriz`,printr-o cerere de arbitrare, \n curs de solu]ionare.


Sus]inerile p`r]ilor ca [i probele administrate \n acestlitigiu vor fi examinate mai departe.Competen]a de a solu]iona litigiul de fa]` revine

acestui Tribunal arbitral \n temeiul art.13 din Regulilede procedur` arbitral` ale acestei Cur]i de Arbitraj(RPA-CA), adoptate \n conformitate cu Decretul-legenr. 139/1990 privind camerele de comer] [i industriedin Romånia, potrivit c`ruia conven]ia arbitral` poaterezulta [i din introducerea de c`tre reclamant a uneicereri de arbitrare [i acceptarea påråtului ca aceast`cerere s` fie solu]ionat` de Curtea de Arbitraj. |n cazulde fa]`, condi]iile prev`zute de acest text sunt \ndepli-nite. |n consecin]`, competen]a de solu]ionare a litigiu-lui de fa]` revine acestui Tribunal arbitral.|n cadrul chestiunilor prealabile, Tribunalul arbitral

a mai constatat c` a fost alc`tuit cu respectarea preve-derilor RPA-CA [i c` desf`[urarea procedurii arbitrales-a f`cut \n conformitate cu aceste Reguli [i cu normeleaplicabile. P`r]ile nu au ridicat excep]ii \n leg`tur` cucomponen]a, constituirea [i competen]a Tribunaluluiarbitral [i nici cu privire la procedura arbitral`.|n dovedirea preten]iilor [i sus]inerilor p`r]ilor, Tri-

bunalul arbitral a admis ambelor p`r]i proba cu \nscri-suri. Reclamanta a depus \nscrisurile men]ionate \n ac-]iune. Din dispozi]ia Tribunalului, reclamanta a maidepus \nscrisurile \n temeiul c`rora a cerut s` se emit`scrisorile de garan]ie bancar` de bun` execu]ie, precum[i \nscrisurile indicate \n cererea depus` la un termen dearbitrare, iar påråta a depus cererea de executare a aces-tor garan]ii bancare, precum [i alte \nscrisuri.|n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul

arbitral re]ine c` \ntre påråt`, \n calitate de antreprenor,[i påråt`, \n calitate de subantreprenor (subcontractant),s-au \ncheiat dou` contracte de subantrepriz`. Ambelecontracte sunt \nso]ite de „Condi]iile subcontractului(contractului secundar)“ [i de alte anexe. Ele sunt con-siderate „subcontracte“ sau „contracte secundare“ prin

raport cu contractul principal \ncheiat \ntre o entitatede drept public, \n calitate de „Antreprenor general“ [ipåråt`, \n calitate de „Contractant“.Prin art. 2.2 din contractele de subantrepriz`, s-a

prev`zut c` subantreprenorul va ob]ine o garan]ie ban-car` pentru executarea corespunz`toare a subcontractu-lui de 10% din pre]ul contractual, constånd \ntr-un„ordin de plat` la cerere de primul rang, de tipul [i formaanexat` la aceste condi]ii de subcontractare“, iar prinart. 16.3 din „Condi]iile subcontractului“, s-a convenit[i constituirea unei garan]ii de bun` execu]ie de 10%din valoarea lucr`rilor executate f`r` TVA, prin re]inerisuccesive din toate facturile emise.|n executarea prevederii art. 2.2, reclamanta ob]ine

de la o societate bancar` dou` scrisori de garan]ie ban-car` de bun` execu]ie prin care se angajeaz` s` pl`teasc`\n favoarea societ`]ii påråte pån` la concuren]a sumei de(...) [i (..) „orice sum` cerut` de dvs. conform clauzei desubcontract, la prima dvs. cerere \n decurs de 10 zile de laprimirea acestei cereri \nso]ite de declara]ia dvs. c`(... reclamanta) nu [i-a \ndeplinit obliga]iile prev`zute \nsubcontract, \ncheiat cu (... påråta).

|n caz de insolvabilitate a (...reclamantei), noi vompl`ti conform acestei declara]ii, la prima dvs. cerere, \n ter-menul men]ionat, f`r` nicio alt` formalitate din parteadvs. sau a oric`rei p`r]i contractante.

Scrisoarea de garan]ie bancar` de bun` execu]ie estevalabil` de la 22.08.2000 pån` la 30.04.2003“.Conform extrasului de cont emis de banc`, påråta a

\ncasat valoarea celor dou` scrisori de garan]ie.Tribunalul arbitral, examinånd sus]inerile p`r]ilor \n

lumina probelor dosarului, re]ine c` nu se contest` c`termenul de valabilitate prev`zut \n cele dou` scrisori degaran]ie era 30.04.2003, c` acest termen nu a fost pre-lungit prin acordul p`r]ilor, c` ele au fost executate ladata de 8.01.2004 [i c` påråta a \ncasat la 9.01.2004contravaloarea acestora. Se contest` \ns` legalitatea\ncas`rii celor dou` sume sub un dublu aspect: ele aufost executate dup` expirarea valabilit`]ii lor [i \n ciudafaptului c` reclamanta \[i \ndeplinise obliga]iile contrac-tuale privind buna execu]ie a lucr`rilor. Sub aceste as-pecte, Tribunalul arbitral re]ine c` angajamentul b`nciide a pl`ti la prima cerere suma solicitat` de beneficiarulgaran]iei era condi]ionat de prezentarea de c`tre acesta aunei declara]ii, c` reclamanta nu [i-a \ndeplinitobliga]iile prev`zute \n cele dou` subcontracte \ncheiatecu påråta. |n \ndeplinirea acestei condi]ii, påråta a for-mulat dou` declara]ii purtånd data de 29.11.2002 princare afirm` c` reclamanta nu [i-a \ndeplinit obliga]iile


76

prev`zute \n cele dou` subcontracte, fapt care i-a provo-cat daunele ar`tate \n aceste declara]ii. Cele dou` de-clara]ii au fost ata[ate la cererile de executare a scrisorilorde garan]ie, formulate la 12.12.2002 de c`tre påråt` prinintermediul b`ncii sale, \n baza \mputernicirii din2.12.2002.Reclamanta a introdus contesta]ie la executarea ga-

ran]iilor, iar instan]a statal` a suspendat executarea celordou` scrisori de garan]ie. Ca urmare, banca garant acomunicat b`ncii påråtei [i, spre [tiin]`, acesteia dinurm`, c` plata scrisorilor de garan]ie „se va efectua dup`solu]ionarea litigiilor comerciale \ntre cei doi parteneri“.Banca påråtei protesteaz` fa]` de neonorarea garan]iilor.Instan]a statal` a respins contesta]ia la executare [i a

dispus men]inerea formelor de executare silit` a scriso-rilor de bun` garan]ie. Ca urmare, banca påråtei cereb`ncii garant s`-i comunice data la care se vor efectuapl`]ile \n contul celor dou` garan]ii. La aceast` scri-soare, banca garant r`spunde c` va face plata nu mai tår-ziu de 8.01.2004. Conformåndu-se acestei comunic`ri,banca garant a \ntocmit, din proprie ini]iativ`, f`r` con-cursul reclamantei, dou` ordine de plat` [i a efectuatplata c`tre påråt`.Cu privire la executarea lucr`rilor prev`zute \n con-

tractele de subantrepriz`, s-a \ntocmit procesul-verbal derecep]ie la terminarea lucr`rilor. |n temeiul acestui pro-ces-verbal [i al art. 16 din contract, printr-o sentin]`pronun]at` de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]io-nal de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romå-niei, påråta a fost obligat` s` pl`teasc` reclamantei osum` de bani reprezentånd cota de 50% din valoareagaran]iei de bun` execu]ie constituite, prin re]inerea a10% din valoarea facturilor. Ulterior, la data de3.12.2003 s-a \ncheiat procesul-verbal de recep]ie final`

prin care se admite recep]ia final`, comisia de recep]ieconsemnånd c` „lucr`rile executate cu complet`rile ulte-rioare precizate de recep]ie la terminarea lucr`rilor cores-pund documenta]iei [i reglement`rilor tehnice“.Tribunalul arbitral consider` c`, din momentul \n

care s-a efectuat recep]ia final` f`r` obiec]iuni sau altecereri, declara]iile societ`]ii påråte nu mai puteau consti-tui un temei pentru executarea celor dou` scrisori degaran]ie. Påråta invoc` faptul c` pe rolul acestei Cur]ii deArbitraj se afl` \n curs de judecat` cererea sa de arbitrareavånd ca obiect preten]ii \mpotriva reclamantei decur-gånd din executarea necorespunz`toare a celor dou` con-tracte de subantrepriz`, preten]ii care sunt mult supe-rioare valorii celor dou` scrisori de garan]ie executate.Tribunalul arbitral consider` \ns` c`, atåta timp cåt

aceste preten]ii nu sunt recunoscute de påråt` \n acestlitigiu [i nici printr-o hot`råre arbitral`, ele nu pot con-stitui un impediment \n valorificarea dreptului actual alreclamantei de restituire a unei sume \ncasate f`r` temeilegitim. Nu poate constitui un astfel de impedimentnici faptul c` banca, dac` a gre[it atunci cånd a executatcele dou` scrisori de garan]ie, de[i erau expirate, trebuies` r`spund` fa]` de reclamanta emitent` a garan]iei; c`,deci, sus]ine påråta, ac]iunea putea fi \ndreptat`\mpotriva b`ncii, iar nu \mpotriva sa. Or, art. 992 Codcivil este categoric: obliga]ia de restituire incumb` celuicare „prime[te aceea ce nu \i este debit“, astfel c` esteirelevant \n cauz` c` \mbog`]irea påråtei s-a realizat prinmijlocirea unui ter].|n consecin]`, Tribunalul arbitral, \n temeiul art. 992

din Codul civil, urmeaz` a admite ac]iunea [i a obligapåråta s` pl`teasc` reclamantei contravaloarea scrisorilorde garan]ie de bun` execu]ie, sume de bani \ncasate f`r`drept legitim de c`tre påråt`, cu cheltuieli de arbitrare.

Potrivit prevederilor contractuale, cump`r`torul aveaobliga]ia de a pl`ti restul de pre] (cu excep]ia manoperei)la livrarea materialelor, livrare care nu se contest` a fi fostf`cut` la timpul s`u. Obiec]ia cump`r`torului, \n sensulc` plata restului de pre] urma s` se fac` la finalizarealucr`rilor sau dup` \ncheierea procesului-verbal de recep]ie

[i predarea certificatelor de garan]ie, se \nvedereaz` a ficontrar` prevederilor contractuale, constituind numai unpretext pentru neplata restului de pre].


Contract de vånzare-cump`rareObliga]ia cump`r`torului de plat` a restului de pre] la livrarea m`rfii – necontestarea de c`tre

cump`r`tor a livr`rii m`rfii – obiec]ia cump`r`torului \n sensul c` plata pre]ului restant urma a fi f`cut`la finalizarea unei serii de lucr`ri sau dup` \ncheierea procesului-verbal de recep]ie – nerelevan]`




Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spunderelimitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` socie-tate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de påråt`. Recla-manta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna-]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Ro-måniei obligarea påråtei la plata contravalorii echipa-mentelor, materialelor [i executare lucr`ri, cu penalit`]ide \ntårziere plus cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta-vånz`tor-executant aar`tat c`, de[i \n executarea unor contracte de vånzare [iexecu]ie [i-a \ndeplinit angajamentele asumate, påråta-cump`r`tor-beneficiar nu a executat culpabil obliga]ia deplat` a restului de pre]. A mai ar`tat reclamanta c` \ncer-carea de solu]ionare pe cale amiabil` a litigiului nu a datniciun rezultat.

Ap`rarea påråtei

Prin \ntåmpinare, påråta a solicitat respingereaac]iunii ca prematur` [i, \n subsidiar, ca ne\ntemeiat`. |nsus]inerea expep]iei prematurit`]ii, påråta a sus]inut c`,potrivit prevederilor contractuale, decontarea final` se vaface dup` finalizarea lucr`rilor, iar potrivit altor preve-deri contractuale, manopera se va achita la finalizarealucr`rilor. Pe de alt` parte, a sus]inut påråta, reclaman-ta era obligat` s`-i predea o garan]ie de bun` execu]ie \n2 ani. Or, nu s-a \ncheiat nici procesul-verbal de recep]iecare s` consemneze finalizarea lucr`rilor [i nici nu i-aufost predate certificatele de garan]ie valabile, astfel c`lucr`rile nu pot fi considerate ca fiind finalizate, iarobliga]ia de a pl`ti restul de pre] nu este exigibil`.


Excep]ia de prematuritate a ac]iunii a fost unit` cufondul, avånd \n vedere c` pentru solu]ionarea ei eranevoie s` se administreze dovezi \n leg`tur` cu dez-baterea \n fond a litigiului.|n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul

arbitral re]ine c` \ntre reclamant`, \n calitate devånz`tor-executant, [i påråt`, \n calitate de beneficiar,s-au \ncheiat dou` contracte de vånzare-cump`rare [iexecu]ie \mpreun` cu anexele 1 [i 2, avånd ca obiectvånzarea echipamentelor [i materialelor prev`zute \n

anexa 1, precum [i execu]ia lucr`rii „Poart` acces [i u[`garaj ac]ionate electric“. Valoarea primului contract erade (...), inclusiv TVA, iar a celui de-al doilea era de (...),inclusiv TVA, pl`]ile urmånd a fi efectuate \n lei lacursul euro/leu al B`ncii Na]ionale a Romåniei din ziuaefectu`rii pl`]ii. Modalitatea de plat` este prev`zut` \nart.V. Vånz`torul-executantul remite o garan]ie de bunèxecu]ie de 2 ani de la semnarea procesului-verbal derecep]ie a lucr`rii (art. VI). Contractele mai prev`d obli-ga]iile executantului (art. VII), obliga]iile beneficiarului(art. VIII), penalit`]i (art. IX), litigii (art. XI), clauzespeciale [i finale (art. X [i XII).Ambele p`r]i se \nvinuiesc reciproc de neexecutarea

\ntocmai a celor dou` contracte. Reclamanta imput`påråtei c` nu i-a achitat restul de pre], de[i a livrat echi-pamentele [i materialele [i a executat lucr`rile contrac-tate, astfel c` este \ndeplinit` condi]ia finaliz`rii lucr`-rilor, iar påråta, dimpotriv`, contest` finalizarea lucr`-rilor [i, prin consecin]`, exigibilitatea obliga]iei de platà restului de pre], de vreme ce nu s-a \ncheiat procesul-verbal de recep]ie a lucr`rilor [i nici nu i s-au predat cer-tificatele de garan]ie.Examinånd sus]inerile p`r]ilor \n lumina prevederilor

contractuale [i a probelor dosarului, Tribunalul arbitralre]ine c` nu se contest` c` reclamanta a livrat echipa-mentele [i materialele [i a executat lucr`rile contractate,poarta fiind pus` \n func]iune, \ns` nu s-a \ncheiat pro-cesul-verbal de recep]ie [i nici nu s-au predat påråtei,pån` la data introducerii ac]iunii, certificatele degaran]ie. |n cursul litigiului, tribunalul arbitral, printr-o\ncheiere de [edin]`, a pus \n vedere p`r]ilor s` procedezela \ncheierea procesului-verbal de recep]ie a lucr`rii.Påråta a obstruc]ionat \ns` recep]ia sub pretextulprezent`rii acelora[i documente pe care le-a cerut \ndecursul timpului. Or, recep]ia nu era condi]ionat` deprezentarea acestor documente. |n aceast` situa]ie,Tribunalul arbitral constat` c` ne\ncheierea procesului-verbal este imputabil` påråtei, astfel c` ea nu poate opu-ne reclamantei acest fapt. |n ceea ce prive[te certificatelede garan]ie, Tribunalul arbitral re]ine c`, \n cursul litigiu-lui, reclamanta a depus la dosar un num`r de 5 certificatede garan]ie, dar f`r` a purta semn`tura importatorului.La råndul sù, påråta a depus la dosar faxul societ`]iiimportatoare prin care aceasta din urm` confirm` c` cer-tificatele de garan]ie emise de reclamant` „nu sunt vala-bile din punct de vedere legal deoarece contractul \ncheiat\ntre firma noastr` [i reclamant` nu a fost achitat \n tota-litate“, iar asemenea certificate „intr` \n vigoare doar \ncazul pl`]ii integrale a produselor specificate \n contract“.


78

Ulterior, la un alt termen de arbitrare, reclamanta adepus la dosar un num`r de 6 certificate de garan]ie ce aufost semnate [i [tampilate atåt de ea, cåt [i de importator,\nso]ite de un fax prin care acesta din urm` face cunoscutc`, urmare a procesului-verbal de conciliere \ncheiat \ndata de 6.04.2005 \ntre importator [i reclamant`, certifi-catele de garan]ie emise de aceasta din urm` c`tre påråt`sunt \n vigoare [i permit acordarea de garan]ii \n favoareaacesteia din urm` ca extindere a certificatelor de garan]ieemise de importator. O copie de pe aceast` comunicare afost \nmånat` [i påråtei. Originalele certificatelor au fostpreluate de Secretariatul Cur]ii de Arbitraj [i ]inute la dis-pozi]ia påråtei.|n aceast` situa]ie, Tribunalul arbitral re]ine ca fiind

\ndeplinit` \n cursul litigiului obliga]ia contractual` areclamantei de a da påråtei o garan]ie de bun` execu]ie de2 ani, termen ce se impune a curge de la data cånd acestecertificate, devenite operante prin recunoa[terea [isemnarea lor de c`tre importator, au fost puse la dispozi]iapåråtei. Cåt prive[te \ndeplinirea de c`tre påråt` aobliga]iei de plat` a pre]ului, Tribunalul arbitral re]ine c`nu se contest` c` acesta a pl`tit reclamantului avansulprev`zut \n cele dou` contracte, r`månånd nepl`tit restulde pre]. La primul contract, acest rest este de (...), din carevaloarea echipamentelor [i materialelor este de (...), iarvaloarea manoperei este de (...). Pentru plata pre]uluirestant, reclamanta a emis factura \n valoare de (...) ce afost semnat` de primire de delegatul påråtei. La cel de-aldoilea contract, acest rest este de (...), din care valoareaechipamentelor [i materialelor este de (...), iar valoareamanoperei este de (...). Pentru plata pre]ului restant, recla-manta a emis factura \n valoare de (...), ce a fost semnat`de delegatul påråtei. Potrivit art. V din primul contract,

restul de pre] de 50% din valoarea materialelor se achit` lalivrarea materialelor, iar manopera \n sum` de (...), inclu-siv TVA, se achit` la finalizarea lucr`rilor executate con-form contractului, iar potrivit art. V din cel de-al doileacontract, restul de pre] de 20% din valoarea materialelorcontractate se achit` la livrarea acestor materiale. A[adar,påråta avea obliga]ia s` pl`teasc` restul de pre] (cu excep]iamanoperei) la livrarea materialelor, livrare care nu se con-test` a fi fost f`cut` la timpul s`u. Obiec]ia påråtei \n sen-sul c` plata restului de pre] urma s` se fac` la finalizarealucr`rilor sau dup` \ncheierea procesului-verbal derecep]ie [i predarea certificatelor de garan]ie se \nvedereaz`a fi contrar` prevederilor contractuale, constituind numaiun pretext pentru neplata restului de pre]. Cu referire laplata manoperei de (...), cum lucr`rile sunt finalizate dindecembrie 2003, obliga]ia devenise exigibil` \nc` de laaceast` dat`, astfel c` refuzul påråtei de plat` a fost nejus-tificat. Pentru aceste considerente, urmeaz` a fi respins` [iexcep]ia de prematuritate a ac]iunii.Pentru considerentele expuse, Tribunalul arbitral, \n

temeiul prevederilor celor dou` contracte ce, potrivitart. 969 [i 970 din Codul civil, au putere de lege \ntrep`r]ile contractante, ele trebuind a fi executate cu bun`credin]`, urmeaz` a admite cap`tul de cerere referitor laobligarea påråtei la plata restului de pre] pentru echipa-mente [i materiale livrate, precum [i pentru manoper`.Totodat`, \n temeiul prevederilor contractuale potrivitc`rora \ntårzierea pl`]ii de c`tre beneficiar conformcondi]iilor de plat` contractuale atrage dup` sine apli-carea unei penalit`]i de 0,1% din valoarea r`mas` deplat` pentru fiecare zi de \ntårziere, påråta urmeaz` amai fi obligat` [i la plata de penalit`]i de \ntårziere, cucheltuieli de arbitrare.

Rezolu]iunea este o sanc]iune pentru neexecutarea cul-pabil` a contractului sinalgamatic, constånd \n desfiin-]area retroactiv` a acestuia [i repunerea p`r]ilor \n situa]iaini]ial` (anterior \ncheierii contractului). Temeiul juridical rezolu]iunii \l constituie reciprocitatea [i interdepen-den]a obliga]iilor contractuale, ceea ce face ca fiecare dinobliga]iile asumate s` fie cauza juridic` a obliga]iei corela-

tive. Ne\ndeplinirea culpabil` a uneia din obliga]ii lipse[tede suport juridic obliga]ia reciproc`, astfel \ncåt desfiin-]area (rezolu]iunea) \ntregului contract se impune. Potrivitart. 1021 Cod civil romån, rezolu]iunea nu opereaz` dedrept, ci printr-o ac]iune \n fa]a instan]ei de judecat` com-petente, ac]iune care poate fi introdus` numai de parteacare a executat sau este gata s` execute obliga]ia. Pentru a

Stingerea contractului comercialReciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor decurgånd din contractul sinalagmatic –

rezolu]iune – temei [i modalitate de operare



fi admisibil` rezolu]iunea, trebuie \ntrunite urm`toarelecondi]ii: una din p`r]i s` nu-[i fi executat obliga]ia ce-irevenea, neexecutarea s` fie culpabil`, iar debitorul s` fie \n\ntårziere. |n prezen]a acestor condi]ii, \ntrunite cumula-tiv, poate interveni efectul esen]ial al rezolu]iunii: desfiin-]area retroactiv` a contractului, cu consecin]a repuneriip`r]ilor \n situa]ia ini]ial` – anterioar` \ncheierii contrac-tului, restituindu-[i una alteia tot ce s-a prestat \n temeiulcontractului. Totodat`, partea care nu [i-a onorat obliga]iaare dreptul [i la desp`gubiri pentru acoperirea prejudiciu-lui pe care l-a suferit.



Litigiul implic` o persoan` juridic` de drept privatitalian, \n calitate de reclamant`, precum [i o persoan`juridic` de drept privat romån, \n calitate de påråt`. Re-clamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Inter-na]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie aRomåniei obligarea påråtei, \n principal, la livrarea uneicantit`]i de produse, \n sortimentele ar`tate \n ac]iune,iar \n secundar, s` se dispun` rezolu]iunea contractuluiintervenit \ntre p`r]i, cu obligarea påråtei la platapre]ului unor m`rfuri pl`tite [i nepredate, cu dobånzi de6% pe an, calculate de la 1 mai 2004 [i, \n continuare,pån` la plata debitului, cu cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` a\ncheiat cu påråta un contract de vånzare-cump`rare aunor produse, pe baza comenzilor emise de reclamanta-cump`r`toare. |n baza a dou` comenzi ale reclamantei,påråta a emis dou` facturi proforma la 2 decembrie2003 [i, respectiv, 27 aprilie 2004, \n valoare total` de(...), \n temeiul c`rora reclamanta a f`cut plata pre]uluim`rfii comandate (la 4 decembrie 2003 prima factur`[i, respectiv la 28 aprilie 2004, a doua factur`). De[i aintrat \n posesia pre]ului m`rfii, a mai ar`tat reclaman-ta, påråta nu a f`cut predarea acesteia, motiv pentrucare, dup` ce a \ncercat solu]ionarea litigiului pe caleamiabil`, s-a introdus prezenta ac]iune. La termenul dedezbateri, reclamanta [i-a sus]inut ac]iunea numai \nprivin]a preten]iilor formulate \n secundar (respectivrezolu]iunea contractului [i restituirea pre]ului, cudobånzi [i cheltuieli de arbitrare).

Ap`rarea påråtei

Påråta nu a depus \ntåmpinare, de[i i s-a solicitat [inici nu s-a prezentat la dezbateri, de[i a fost legal citat`.Nedepunerea \ntåmpin`rii nu \nseamn` recunoa[tereapreten]iilor, dup` cum lipsa de la dezbateri nu \mpie-dec` solu]ionarea litigiului (art. 40 [i 50 din Regulile deprocedur` arbitral`).


Din actele [i lucr`rile de la dosar, Tribunalul arbitralre]ine c` reclamanta a solicitat rezolu]iunea contractului[i restituirea pre]ului pl`tit, cu daune egale cu dobåndalegal` calculat` de la 1 mai 2004 [i, \n continuare, pån`la plata debitului, cu cheltuieli de arbitrare. Competen]aTribunalului arbitral de a solu]iona prezentul litigiu re-zult` din clauza compromisorie potrivit c`reia oricelitigiu generat de interpretarea sau executarea contractu-lui [i care nu va fi solu]ionat pe cale amiabil`, va fi supussolu]ion`rii Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ionalde pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei.P`r]ile nu au desemnat legea aplicabil` contractului

\n temeiul principiului lex voluntatis, astfel c` urmeaz`ca lex contractus s` fie desemnat` cu ajutorul normelorconflictuale subsidiare, dar obligatorii ale forului. Astfel,potrivit art. 77 din Legea nr. 105/1992 cu privire lareglementarea raporturilor de drept interna]ional privat,\n lipsa legii alese de p`r]i, contractul este supus legiistatului cu care prezint` leg`turile cele mai strånse. Iarleg`turile cele mai strånse se determin` cu ajutorul pres-ta]iei caracteristice, respectiv este legea statului \n caredebitorul presta]iei caracteristice are, la data \ncheieriicontractului, sediul statutar. Prin presta]ia caracteristic`,la un contract translativ de proprietate, cum este cel devånzare-cump`rare, se \n]elege presta]ia p`r]ii care \n-str`ineaz` un bun mobil, respectiv presta]ia vånz`toruluide a preda bunul mobil våndut (art. 78 [i 88 din Legeanr. 105/1992). |n atare situa]ie, \ntrucåt contractul\ncheiat de p`r]i \n spe]` este un contract de vånzare-cump`rare, iar påråta are calitatea de vånz`tor [i are se-diul social \n Romånia, se re]ine c` contractul este cår-muit de legea romån` (ca lege a ]`rii \n care debitorulpresta]iei caracteristice \[i are sediul social).|n fond, se re]ine c` \n vederea pred`rii de c`tre

påråt` a cantit`]ilor de marf` comandate de reclamant`\n temeiul contractului de vånzare-cump`rare litigios,reclamanta a pl`tit pe baza celor dou` facturi proformaemise de påråt` sumele de bani atestate de acestea din


80

urm`. Påråta nu a f`cut dovada c` a predat reclamanteimarfa pentru care a \ncasat pre]ul. La 21 mai 2004, cuscrisoarea din acea zi, påråta afirma c` ar fi \nc`rcatmarfa \n dou` camioane, marf` ce urma a ajunge \nItalia \n cel mai scurt timp. Nu rezult` \ns`, din probelede la dosar, c` påråta a predat reclamantei vreo cantitatede marf` pentru care a \ncasat pre]ul. (Nici m`car c` aexpediat-o spre beneficiarul din Italia nu rezult`.) |natare situa]ie, se re]ine c` påråta de]ine pre]ul pentru omarf` pe care trebuia s` o predea, conform contractuluide vånzare-cump`rare, dar pe care nu a predat-o ([i nicinu a ar`tat c` este gata s` o predea).Rezolu]iunea este o sanc]iune pentru neexecutarea

culpabil` a contractului sinalgamatic, constånd \n des-fiin]area retroactiv` a acestuia [i repunerea p`r]ilor \nsitua]ia ini]ial` (anterior \ncheierii contractului). Te-meiul juridic al rezolu]iunii \l constituie reciprocitatea [iinterdependen]a obliga]iilor contractuale, ceea ce face cafiecare din obliga]iile asumate s` fie cauza juridic` aobliga]iei corelative. Ne\ndeplinirea culpabil` a uneiadin obliga]ii lipse[te de suport juridic obliga]ia reci-proc`, astfel \ncåt desfiin]area (rezolu]iunea) \ntreguluicontract se impune. Potrivit art. 1021 Cod civil romån,rezolu]iunea nu opereaz` de drept, ci printr-o ac]iune \nfa]a instan]ei de judecat` competente, ac]iune care poatefi introdus` numai de partea care a executat sau estegata s` execute obliga]ia. Pentru a fi admisibil` rezolu-]iunea, trebuie \ntrunite urm`toarele condi]ii: una dinp`r]i s` nu-[i fi executat obliga]ia ce-i revenea, neexe-cutarea s` fie culpabil`, iar debitorul s` fie \n \ntårziere.|n prezen]a acestor condi]ii, \ntrunite cumulativ, poateinterveni efectul esen]ial al rezolu]iunii: desfiin]arearetroactiv` a contractului, cu consecin]a repuneriip`r]ilor \n situa]ia ini]ial` – anterioar` \ncheierii con-tractului – , restituindu-[i una alteia tot ce s-a prestat \ntemeiul contractului. Totodat`, partea care nu [i-a ono-

rat obliga]ia are dreptul [i la desp`gubiri pentru acope-rirea prejudiciului pe care l-a suferit. Acesta fiind cadrullegal al rezolu]iunii \n dreptul romånesc – care este lexcontractus pentru contractul de vånzare-cump`rare liti-gios – se re]ine c` reclamanta [i-a onorat obliga]ia deplat` a pre]ului m`rfii, c` påråta nu [i-a onorat obliga]iareciproc` de predare a m`rfii (pe care a facturat-o [i pen-tru care a \ncasat pre]ul) [i, fiind vorba de o obliga]iecontractual`, culpa påråtei, care nu [i-a onorat obliga]ia[i nu a dovedit c` ar fi consecin]a for]ei majore, esteprezumat` [i c` påråta se afl` \n \ntårziere \n privin]aexecut`rii obliga]iei ce-i revenea (\ntårzierea este dedrept, conform art. 43 Cod comercial romån). |n ataresitua]ie, sunt \ntrunite condi]iile pentru pronun]arearezolu]iunii, cu efectul ei esen]ial de desfiin]area retroac-tiv` a contractului de vånzare-cump`rare [i urmeaz` caTribunalul arbitral s` pronun]e o hot`råre \n acest sens,cu repunerea p`r]ilor \n situa]ia ini]ial` (anterioar`\ncheierii contractului), ceea ca \nseamn`, \n primulrånd, obligarea påråtei la restituirea pre]ului m`rfii,de]inut nejustificat de c`tre påråt`.

Cåt prive[te daunele pretinse – egale cu dobåndalegal` de 6% pe an prev`zut` de Ordonan]a Guvernuluinr. 9/2000, calculate pentru perioada de la 1 mai 2004pån` la introducerea ac]iunii [i pretinse \n continuarepån` la plata capitalului – este de re]inut c` acestedobånzi sunt datorate de drept, independent de vreoconven]ie a p`r]ilor \n acest sens (datoriile comerciale,ca cea din spe]`, sunt produc`toare de dobånzi, con-form art. 42 Cod comercial romån). |n consecin]`,urmeaz` ca påråta s` fie obligat` la plata dobånzior cal-culate pån` la 30 octombrie 2004, iar \n continuare,dobånzi de 6% pe an la suma de (...), pån` la plata aces-teia. Astfel fiind, ac]iunea apare ca \ntemeiat` [iurmeaz` s` fie admis` ca atare, cu cheltuieli de arbitrare.

Pentru a opera compensa]ia, este necesar ca datoriile s`fie de aceea[i natur` (bani sau bunuri fungibile de aceea[ispecie), conform art. 1145 C.civil. |n spe]`, fiind vorba deo datorie de bani [i una de predare a unor bunuri, nupoate opera compensarea.



Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spunderelimitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` so-cietate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate depåråt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de ArbitrajComercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer]

Stingerea obliga]iilor comercialeCompensa]ie – ne\ndeplinirea condi]iilor oper`rii compensa]iei



[i Industrie a Romåniei obligarea påråtei la platapre]ului, cu cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c`, \n exe-cutarea contractului \ncheiat cu påråta, a livrat acesteia ocantitate de marf` [i c` aceasta din urm` nu a pl`tit pre]ul.

Ap`rarea påråtei

Påråta, prin \ntåmpinare, a cerut ca ac]iunea s` fieadmis` \n parte, prin diminuarea acesteia cu suma de(...), pe care i-o datoreaz` reclamanta. Astfel, potrivitart. 8 alin. 2 din contract, reclamanta trebuia s`-i livrezegratuit m`rfuri \n valoare de (...), \n contrapresta]ie laexponatele pe care le-a realizat \n scopul prezent`riim`rfurilor sale. Pe de alt` parte, potrivit art. 8 alin. 4 dincontract, reclamanta trebuia s`-i livreze gratuit m`rfuri\n valoare de 50% din cheltuielile pe publicitate pe carepåråta le-a f`cut pentru m`rfurile reclamantei, \n valoarenu mai mare de (...). De[i i-a prezentat reclamanteidovada acestor cheltuieli, reclamanta nu [i-a onoratobliga]iile ce-i reveneau, astfel c` påråta solicit` com-pensarea par]ial` a sumelor \n litigiu (\n limita a (...)).


Din actele [i lucr`rile de la dosar, Tribunalul arbitralre]ine c` preten]iile reclamantei \[i au temeiul \n con-tractul \ncheiat cu påråta pentru livrarea unei cantit`]ide marf`, inclusiv accesorii.

Competen]a Tribunalului arbitral de a solu]iona pre-zentul litigiu rezult` din clauza compromisorie potrivitc`reia litigiile rezultate din acest contract vor fi solu]io-nate de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional depe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, cuaplicarea dreptului romånesc. V`zånd [i dispozi]iileart. 343 [i urm. C.proc.civ. [i ale art. 2 [i urm. dinRegulile de procedur` ale Cur]ii, se re]ine c` p`r]ile au\ncheiat o clauz` compromisorie valid`. De altfel, [ipåråta a recunoscut competen]a Tribunalului arbitral.Dreptul p`r]ilor la ap`rare a fost respectat, ac]iunea [iactele anexe [i, tot astfel, \ntåmpinarea [i actele anexe fiindcomunicate påråtei [i, respectiv, reclamantei. P`r]ile aufost legal citate, la un termen de arbitrare acordåndu-se untermen pentru solu]ionarea pe cale amiabil` a litigiului(\ncercare nereu[it`), iar la un alt termen de arbitrare (\n

cuno[tin]a ambelor p`r]i) s-a amånat pronun]area pentrua permite p`r]ilor s` depun` concluzii scrise.

|n fond, se re]ine c` \ntre p`r]i a intervenit contrac-tul pentru livrarea unei m`rfi, inclusiv accesorii, iar \nexecutarea acestui contract reclamanta a f`cut livr`ri ac`ror valoare nu este contestat` de påråt`. Påråta nu acontestat c` datoreaz` pre]ul m`rfurilor primite, darcere efectuarea unei compensa]ii \n limita a (...), a[acum s-a ar`tat mai sus.

|n leg`tur` cu aceast` solicitare a påråtei, sunt dere]inut urm`toarele:Este adev`rat c`, potrivit art. 8 alin. 2 din contract,

pentru realizarea de exponate pentru scopuri deprezentare, reclamanta trebuie s` livreze gratuit påråteiprofile \n valoare de (...), dar pentru a opera compen-sa]ia, este necesar ca cele dou` datorii s` fie de aceea[inatur` (bani sau bunuri fungibile de aceea[i specie) con-form art. 1145 Cod civil. |n spe]`, fiind vorba de odatorie de bani (a påråtei) [i una de predare a unorbunuri (a reclamantei), nu poate opera compensarea,dup` cum s-a ar`tat mai sus. {i cum påråta nu a formu-lat ac]iune reconven]ional`, preten]iile sale fa]` de recla-mant`, \ntemeiate pe art. 8 alin. 2 din contract, nu potfi valorificate \n cadrul acestui proces. Cåt prive[te ceade-a doua ap`rare, \ntemeiat` pe art. 8 alin. 4 din con-tract, care dispune c` reclamanta va prelua 50% dincheltuielile de publicitate ale påråtei, f`r` a dep`[i va-loarea de (...), este de re]inut c` este vorba de o obliga]iecare prive[te „primele trei luni de colaborare“ dintrep`r]i. Abstrac]ie f`cånd de faptul c` contractul s-a\ncheiat la 19 februarie 2002, iar livr`rile din spe]` suntdin perioada 16 august 2004 – 14 octombrie 2004, ceeace ridic` \ndoieli c` cheltuielile invocate au vreo leg`tur`cu primele trei luni ale colabor`rii dintre p`r]i, dar [iaici, obliga]ia reclamantei \n valoare de (...) trebuia exe-cutat` „sub forma unei livr`ri gratuite de profile“ – nusub form` b`neasc` ([i presupunea, dup` cum men]io-neaz` textul contractual „utilizarea \n reclam` a logoului(...)“, ceea ce nu s-a dovedit a se fi f`cut).Oricum, [i de aceast` dat`, obliga]ia reclamantei nu

era sub form` de bani, ci sub forma unei livr`ri dem`rfuri, ceea ce, conform art. 1145 Cod civil,\mpiedic` efectuarea unei compensa]ii. {i, \ntrucåtpåråta nu a formulat o ac]iune reconven]ional`, nu sepoate clarifica situa]ia acestei datorii a reclamantei \ncadrul acestui proces.|n atare situa]ie, v`zånd [i dispozi]iile art. 1361 Cod


82

civil, urmeaz` ca påråta s` fie obligat` s` pl`teasc` recla-mantei pre]ul aferent m`rfii livrate. Astfel fiind, ac-

]iunea apare ca \ntemeiat` [i urmeaz` s` fie admis` caatare, cu cheltuieli de arbitrare.

|n anumite zone geografice, seceta prelungit` \n cursulperioadei de var` [i fenomenele de \nghe] \n cursul iernii nureprezint` cauze de for]` major`. Prin cauza de for]`major` trebuie \n]eleas` acea situa]ie pe care partea nu opoate prevedea [i \nl`tura, chiar dac` ar fi luat toate m`-surile de prevenire. Seceta [i \nghe]ul sunt fenomene meteo-rologice normale pentru clima din Romånia, care \n niciuncaz nu pot fi calificate ca evenimente extreme imprevizibi-le [i inevitabile. Pe cale de consecin]`, neexecutarea obli-ga]iilor de c`tre concesionar este culpabil`. |n plus, tocmaipentru a asigura plata redeven]ei, concesionarul \[i asu-mase obliga]ia de a \ncheia un contract de asigurare cares`-i permit` ca, \n ipoteza \n care culturile vor fi afectate –indiferent din ce motiv –, s` poat` ob]ine desp`gubiri de lasocietatea de asigurare, suficiente pentru acoperireaobliga]iei de plat` a redeven]ei. Cu alte cuvinte, conceden-tul [i-a luat toate m`surile de precau]ie pentru a-[i \ncasaredeven]a, indiferent de fenomenele climaterice negativecare s-ar putea \nregistra pe parcursul derul`rii contractu-lui, iar concesionarul a acceptat aceast` clauz`.



Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \ncalitate de reclamant`, precum [i o entitate de dreptpublic, \n calitate de påråt`. Reclamanta a solicitatCur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång`Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei obligareapåråtei la plata contravalorii lucr`rilor executate de c`tre

reclamant` pe terenul ce f`cea obiectul contractului deconcesiune [i care a trebuit s` fie predat c`tre påråt` caurmare a rezilierii intempestive de c`tre aceasta dinurm` a contractului de concesiune6. De asemenea, recla-manta a solicitat s` se constate faptul c` påråta a reziliatintempestiv [i f`r` temei contractul de concesiune inter-venit \ntre p`r]i [i s` se dispun` reluarea execut`riiacelui contract de concesiune.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \ntrep`r]ile din litigiu a intervenit un contract de concesiuneavånd ca obiect transmiterea dreptului [i a obliga]iei deexploatare a unui teren cu destina]ie agricol`, precum [itransmiterea dreptului de exploatare si a obliga]iei de\ntre]inere a unei suprafe]e de teren neagricol, din careo por]iune reprezint` vegeta]ie forestier`, iar alt` por]iu-ne reprezint` drumuri tehnologice [i de exploatare agri-col`. De asemenea, reclamanta a mai ar`tat c` påråta atrimis o adres` de reziliere unilateral` a contractului deconcesiune motivat` de neplata la timp a redeven]eidatorate de reclamant`.Tot astfel, prin cererea de chemare \n arbitrare, recla-

manta a sus]inut c` rezilierea contractului de concesiunes-a f`cut \n mod abuziv de c`tre concedent \ntrucåt \nanii 2002 [i 2003 recoltele au fost calamitate [i c`solu]ia corect` ce trebuia aplicat` de c`tre concedent erasc`derea redeven]ei propor]ional cu procentul recolteiafectat` de calamitate, iar nu rezilierea intempestiv` acontractului. |n fine, reclamanta a precizat [i faptul c`\n lunile septembrie [i octombrie 2003 a f`cut cheltuieli

R`spundere contractual`Inexisten]a evenimentului de for]` major` –

consecin]e cu privire la neexecutarea obliga]iilor contractuale

6 Contractul de concesiune a fost \ncheiat anterior intr`rii \n vigoare a Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 34/2006. Pentru o ana-liz` a noului regim al concesiunilor, inclusiv din perspectiva arbitrabilit`]ii sau nearbitrabilit`]ii litigiilor decurgånd din astfel de contracte,a se vedea I. B`canu, Solu]ionarea prin arbitraj a litigiilor izvoråte din contractele de achizi]ie public`, de concesiune de lucr`ri publice [i de ser-vicii, precum [i din contractele de concesiune de bunuri de proprietate public`, \n Revista Romån` de Arbitraj nr. 1, 2/2008, p. 7-14, 6-11 (not`efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).



7 |ntrucåt \mpotriva reclamatei s-a deschis procedura reorganiz`rii judiciare [i a falimentului, Tribunalul arbitral a dispus, la cerereapåråtei, ca reclamata s` fac` dovada c` administratorul judiciar [i-a \nsu[it ac]iunea arbitral`. Printr-o adres` depus` la dosar, administra-torul judiciar a precizat c` este de acord cu ac]iunea arbitral` ce formeaz` obiectul acestui dosar (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).

pentru efectuarea ar`turilor pe terenurile concesionatede la påråt`.

Ap`rarea påråtei

Prin \ntåmpinare, påråta a solicitat respingerea ac]iu-nii ca ne\ntemeiat`, sus]inånd, \n esen]`, urm`toarele:– valoarea preten]iei reclamantei nu este dovedit`

prin explicitarea cheltuielilor [i anexarea \nscrisurilorprobatorii;– påråta a procedat la rezilierea contractului \n con-

formitate cu prevederile contractului de concesiune,rezilierea fiind determinat` de neplata redeven]ei dec`tre reclamant`;– administratorul judiciar al reclamantei a acceptat

crean]a påråtei [i a \nscris-o \n tabelul creditorilor, f`rà formula contesta]ie;– invocarea calamit`]ilor naturale drept cauz` de

exonerare de la plata redeven]ei este ne\ntemeiat`, deoa-rece reclamanta a avut obliga]ia de a-[i asigura culturilela o societate de asigurare pentru a putea pl`ti redeven]adatorat` \n cazul producerii unor calamit`]i naturale.


Din analiza \ntregului material probator administrat\n cauz`, rezult` c` ac]iunea reclamantei este ne\nte-meiat` [i urmeaz` s` fie respins`, pentru considerentelece se vor ar`ta \n continuare7. |n temeiul contractului deconcesiune litigios, astfel cum a fost modificat prin celetrei acte adi]ionale, concedentul-påråt a transmis conce-sionarului-reclamant, pentru o perioad` de 49 de ani,dreptul de a exploata o serie de terenuri cu destina]ieagricol`. Concesionarul s-a obligat, printre altele, ca petoata durata contractului s` pl`teasc` redeven]a [i s`realizeze investi]iile angajate, la termenele scadente [i \ncondi]iile stabilite \n contract. Pentru garantarea pl`]iiredeven]ei anuale, p`r]ile au convenit c` «pe toat` dura-ta contractului, concesionarul are obliga]ia de a-[i asiguraculturile la o societate de asigur`ri agreat` de concedent, celpu]in pentru riscurile standard [i pentru valoarea rede-ven]ei datorate, urmånd ca eventualele desp`gubiri s` re-vin` concedentului prin cesionarea desp`gubirilor \n fa-voarea sa».Din probele administrate \n cauz` – [i necontestate

de niciuna dintre p`r]i – rezult` c` reclamanta nu a

pl`tit redeven]a [i nici nu a efectuat investi]iile la cares-a obligat prin contractul de concesiune. |n acestecondi]ii, påråta a procedat la notificarea reclamantei,punåndu-i \n vedere acesteia s`-[i respecte obliga]iilecontractuale. Astfel, printr-o adres`, påråta a solicitatreclamantei ca \n termen de 30 de zile s` achite debitul,men]ionåndu-se, \n plus, c` \n cazul nerespect`rii clau-zelor contractuale, contractul va fi desfiin]at [i suprafa]ava fi scoas` din nou la concesionare. Reclamanta nu[i-a respectat obliga]iile contractuale, ceea ce l-a deter-minat pe concedent s` comunice reclamantei reziliereacontractului de concesiune, modificat prin acte adi]io-nale. |n consecin]`, rezilierea contractului de concesi-une nu a fost intempestiv` [i abuziv` a[a cum sus]ine re-clamanta, ci a fost f`cut` \n conformitate cu clauzelecontractuale. Pe cale de consecin]`, nu se justificòbligarea påråtei la plata contravalorii lucr`rilor agricoleexecutate de c`tre reclamant` \n cursul derul`rii con-tractului [i nici s` se dispun` reluarea execut`rii con-tractului. Pentru a justifica neexecutarea obliga]iilorcontractuale, reclamanta a sus]inut c` motivul pentrucare nu [i-a \ndeplinit obliga]iile a fost acela ca atåt \nanul 2002, cåt [i \n anul 2003, \n zona geografic` undeerau situate terenurile concesionate a fost o secet` pre-lungit` [i, \n plus, \n anul 2003, \n cursul iernii, s-au\nregistrat [i fenomene de \nghe]. A mai consideratreclamanta c` astfel de fenomene constituie cazuri defor]` major` care o exonereaz` de r`spundere. Sus]ine-rile reclamantei nu pot fi primite cel pu]in pentruurm`toarele considerente:a) |n primul rånd, \n zonele respective, seceta pre-

lungit` \n cursul perioadei de var` [i fenomenele de \n-ghe] \n cursul iernii nu reprezint` cauze de for]` major`.Prin cauz` de for]` major` trebuie \n]eleas` acea situa]iepe care partea nu o poate prevedea [i \nl`tura, chiar dacàr fi luat toate m`surile de prevenire. Seceta [i \nghe]ulsunt fenomene meteorologice normale pentru clima dinRomånia care, \n niciun caz, nu pot fi calificate caevenimente extreme imprevizibile [i inevitabile.

b) |n al doilea rånd, tocmai pentru a asigura plataredeven]ei stipulate \n contractul de concesiune, p`r]ileau convenit ca reclamanta s` \ncheie un contract deasigurare care s`-i permit` ca, \n ipoteza \n care culturilevor fi afectate – indiferent din ce motiv –, s` poatòb]ine desp`gubiri de la societatea de asigurare, sufi-


84

ciente pentru acoperirea obliga]iei de plat` a redeven]ei.Cu alte cuvinte, concedentul [i-a luat toate m`surile deprecau]ie pentru a-[i \ncasa redeven]a, indiferent defenomenele climaterice negative care s-ar putea \nregis-tra pe parcursul derul`rii contractului, iar concesionarula acceptat aceast` clauza.Atåt \n cadrul procesului-verbal de conciliere, cåt [i

\n cadrul r`spunsului la interogatoriu, reclamanta arecunoscut c` a asigurat culturile la o societate de asi-gurare, \ns` situa]ia financiar` proast` a societ`]ii aimpus ca sumele \ncasate cu titlu de desp`gubiri s` fie\ndreptate spre acoperirea altor necesit`]i. Rezult` c`reclamanta [i-a \nc`lcat obliga]ia contractual` de a pl`tiredeven]a din sumele de bani ob]inute cu titlu dedesp`gubire de la societatea de asigurare. Dac` recla-manta ar fi dorit ca sumele primite cu titlu dedesp`gubiri s` acopere atåt redeven]a, cåt [i alte cheltu-ieli ale sale (de exemplu, plata salariilor, \nfiin]areanoilor culturi) ar fi trebuit s` pl`teasc` prime de asigu-

rare mai mari care s` genereze obliga]ia societ`]ii deasigurare de a pl`ti desp`gubiri corespunz`toare pri-melor de asigurare.c) |n al treilea rånd, ca un argument suplimentar, se

observ` c` nici \n anul 2002 [i nici \n anul 2003recoltele nu au fost afectate \n totalitate. Astfel, exist`terenuri \n cadrul c`rora procentul de afectare a cul-turilor agricole este de 50-70%, de unde rezult` c`reclamanta a ob]inut produc]ii agricole care i-ar fi per-mis cel pu]in plata redeven]ei stabilite prin contract.Or, nici \n cursul anului 2002 [i nici \n cursul anului2003, reclamanta nu a pl`tit vreo sum` de bani cu titlude redeven]`, ceea ce a justificat pe deplin rezilierea con-tractului de concesiune de c`tre påråt`.Luånd \n considerare toate aceste argumente, \n

temeiul art. 969 – 970 din Codul civil, Tribunalul arbi-tral urmeaz` s` resping` ac]iunea formulat` de c`trereclamant` ca ne\ntemeiat` [i s` ia act c` påråta nu asolicitat cheltuieli de judecat`.

Nefiind contestat faptul c` societatea de leasing a r`masproprietarul bunului avariat, Tribunalul arbitral, avånd \nvedere c` pentru valoarea respectivului bun nu a primitdesp`gubiri de la societ`]ile de asigurare, apreciaz` ca \nte-meiat` ac]iunea societ`]ii de leasing de obligare a utiliza-torului la plata contravalorii bunului avariat ce nu a fostpl`tit` cu titlu de desp`gubiri de c`tre societ`]ile de asigu-rare.



Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni,\n calitate de reclamant`, precum [i o societate comer-cial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de påråt`. Recla-manta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna-]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Ro-måniei obligarea påråtei la plata contravalorii ne-desp`gubite de societ`]ile de asigurare a epavei unui

autoturism pus la dispozi]ia påråtei \n leasing, cu chel-tuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat, \n esen]`,c` \n baza unui contract de leasing a pus la dispozi]iapåråtei, \n leasing, un autoturism, c` autoturismul asuferit un accident \n afara grani]elor Romåniei [i a fostdistrus complet, c` dou` societ`]i de asigurare audesp`gubit-o numai cu suma de (...), socotind c` sumade (...) este recuperabil` [i reprezint` contravaloareaepavei, r`mase \n proprietatea sa, dar pe care påråta nui-a mai restituit-o. Pentru dovedirea preten]iilor sale,reclamanta a depus la dosar contractul de leasing, cores-ponden]a cu societ`]ile de asigurare, procesul-verbal de\ncercare de conciliere, precum [i condi]iile generale deasigurare facultativ` a autoturismelor. |n drept, recla-manta a invocat dispozi]iile art. 24 [i 27 din Legeanr. 136/1995, art. 10 lit. f ) din O.G. nr 51/1997 [iart. 998 [i 999 Cod civil.

R`spundere contractual`Avariere semnificativ` a bunului ce constituie obiect al contractului de leasing opera]ional –necontestarea calit`]ii de proprietar a societ`]ii de leasing cu privire la bunul avariat –

neacordarea desp`gubirii de c`tre societ`]ile de asigurare – consecin]e



Ap`rarea påråtei

Prin \ntåmpinare [i concluziile scrise, påråta asus]inut, \n esen]`, c` reclamanta a fost desp`gubit` inte-gral de c`tre societ`]ile de asigurare [i, \n mod nejustifi-cat, solicit` obligarea sa la plata contravalorii epavei auto-turismului. |n motivarea pozi]iei sale, arat` c` prin con-tractul de leasing litigios nu [i-a asumat aceast` obliga]ie[i c`, nefiind parte \n contractul de asigurare \ncheiat\ntre reclamant` [i societ`]ile de asigurare, prevederileacestuia nu-i sunt opozabile. A mai ar`tat påråta c` noulcontract de leasing l-a \ncheiat \n baza prevederilor dinprimul, prevederi potrivit c`rora, \n cazul daunei totalebeneficiaz` de un autoturism nou [i la stabilirea valoriinoului contract se are \n vedere atåt valoarea daunei, cåt[i sumele pl`tite de asigur`tor, precum [i eventualelesume datorate sau r`mase restante fa]` de locator [i, \nopinia sa, atunci cånd pentru noul contract de leasings-a stabilit valoarea de (...), s-a avut \n vedere valoareadaunei [i sumele pl`tite de asigur`tor. Drept urmare, nudatoreaz` vreo sum` de bani reclamantei.


Competen]a acestei Cur]i de Arbitraj de a solu]ionaac]iunile rezult` din clauza compromisorie potrivitc`reia litigiile ivite \n executarea contractului [i care nuau putut fi rezolvate pe cale amiabil` vor fi supuse spresolu]ionare Cur]ii de Arbitraj de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei, conform regulamentu-lui [i regulilor sale de procedur`, \n baza prevederilorcontractului [i ale dreptului material romån, deciziileCur]ii fiind definitive [i obligatorii.Trecånd la examinarea fondului litigiului, pe baza

actelor de la dosar [i a sus]inerilor f`cute de cele dou`societ`]i prin \ntåmpinare [i concluziile scrise,Tribunalul arbitral re]ine urm`toarele:|n baza primul contract de leasing opera]ional, recla-

manta-locator a pus la dispozi]ia påråtei-locatar unautoturism cu o chirie lunar` de (...) pl`tibil` \n doi ani.Autoturismul a fost asigurat de c`tre reclamant` la osocietate de asigurare [i de c`tre påråt` la o alt` societatede asigurare. Ulterior \ncheierii contractului de leasing,autoturismul a suferit un accident grav \n afaragrani]elor ]`rii [i urma ca un delegat al påråtei s` aduc`\n ]ar` epava autoturismului, \ns` din dosar nu rezult`cånd acest fapt s-a produs, cert est c` mai tårziu påråtacomunic` reclamantei c` epava autoturismului \ndiscu]ie nu se mai afl` \n posesia sa. Dup` scoaterea din

uz a autoturismului, s-a procedat la \nchiderea contrac-tului de leasing [i la \ncheierea unui nou contract pen-tru un nou autoturism de care avea nevoie påråta.Astfel, printr-o adres`, påråta a men]ionat ce sume apl`tit pån` la o anumit` dat` \n contul primului con-tract de leasing [i i-a cerut reclamantei s`-i comunice cesum` \i va returna [i op]iunile \n vederea \ncheierii unuinou contract. Reclamanta a r`spuns \n sensul c` i sepoate returna suma de (...), aceast` sum` putånd fi com-pensat` \n noul contract ce se va \ncheia.Ap`rarea påråtei nu este \ntemeiat` [i Tribunalul

arbitral o respinge, pentru urm`toarele motive:Prevederile primului contract de leasing nu confirm`

sus]inerea c`, \n cazul daunei totale, dup` plata desp`-gubirilor, reclamanta nu mai este proprietarul epavei, ci,dimpotriv`, \n interpretarea corect` a acestor clauzer`måne proprietarul epavei atåta timp cåt utilizatorul,\n spe]` påråta, nu a optat pentru p`strarea bunuluide]inut \n leasing [i nu s-au \ndeplinit formalit`]ileprev`zute \n contract pentru transferul de proprietate;de altfel, [i påråta recunoa[te c` pe toat` durata con-tractului de leasing, singurul proprietar al autovehiculu-lui a fost reclamanta [i c`, \n calitate de utilizator, nu[i-a manifestat inten]ia de a intra \n posesia epavei, ast-fel c`, reclamanta fiind singurul proprietar al epavei,suport` [i riscul pieirii acesteia (\n acest sens este depus`la dosar o adres` a påråtei). Potrivit prevederilor primu-lui contract de leasing, reclamanta a asigurat autoturis-mul la o societate de asigurare, iar costurile asigur`rii aufost incluse \n valoarea total` a contractului [i suportatede påråt` f`r` nicio opozi]ie, astfel c` nu poate sus]inec` prevederile contractului de asigurare nu-i sunt opo-zabile, dar chiar dac` s-ar trece peste aceste argumente,este de re]inut \n cauz` c` påråta a asigurat suplimentarautoturismul, \n acelea[i condi]ii, la o alt` societate deasigurare [i cele dou` societ`]i de asigurare au stabilit c`din valoarea real` a autoturismului se scade valoarearecuperabil` de 20% [i desp`gubirea pl`tit` de ambelesociet`]i este astfel de (...), din care prima societate deasigurare pl`te[te o parte, iar cea de-a doua societate deasigurare pl`te[te o alt` parte. La noul contract de lea-sing s-a avut \n vedere, \n beneficiul påråtei, o sum` de(...) calculat` de reclamant` \n urma \nchiderii primuluicontract de leasing, sum` care nu are nicio leg`tur` cuepava autoturismului [i nu reprezint` contravaloarea ei.Prin urmare, fiind necontestat c` reclamanta a r`masproprietara epavei autoturismului, c` pentru valoarea einu a primit desp`gubiri de la societ`]ile de asigurare [ic` påråta nu a putut face dovada c` i-a restituit epava a[a


86

Din cele patru ipoteze ce pot fi luate \n calcul – va-loarea garan]iei, valoarea de achizi]ie a ambalajului, va-loarea din momentul pred`rii ambalajului odat` cumarfa, valoarea de \nlocuire – Tribunalul arbitral apreci-az` c` valoarea de \nlocuire este singura ce poate acoperipaguba suferit` de distribuitor prin nerestituirea ambala-jelor de c`tre beneficiar. |ntrucåt pre]ul ambalajelor estemai mare decåt valoarea garan]iei practicate \n rela]iadintre distribuitor [i beneficiar, Tribunalul arbitral apre-ciez` c` respectiva garan]ie nu poate avea decåt rolul de aacoperi lipsa de folosin]` a distribuitorului pån` la resti-tuirea de c`tre beneficiar a ambalajului (considerat\ntr-un ciclu normal livrare-returnare).



Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spunderelimitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` societatecomercial` pe ac]iuni, \n calitate de påråt`. Reclamanta asolicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe

lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei obligareapåråtei la plata unei sume de bani cu titlu de contravaloareambalaj, cu dobånzi [i daune, plus cheltuieli de arbitrare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \n exe-cutarea unui contract comercial a predat påråtei maimulte cantit`]i de marf` \n ambalajele furnizorului.Ambalajele \n care s-a livrat marfa au r`mas \n proprie-tatea furnizorului, iar facturile emise pentru marf`poart` doar garan]ia pentru restituirea lor. De[i ambala-jele au r`mas \n proprietatea furnizorului [i trebuiaurestituite de c`tre påråt`, aceasta nu [i-a onorat obliga]iade restituire decåt \ntr-o mic` m`sur`, a sus]inut recla-manta, motiv pentru care, mai \ntåi, a facturat con-travaloarea acestor ambalaje la pre]ul lor de achizi]ie plusun profit minim, apoi a \ncercat solu]ionarea litigiuluipe cale amiabil`, dup` care a introdus prezenta ac]iune,prin care cere obligarea påråtei la plata pre]ului ambala-jelor nerestituite, cu dobånzi legale pån` la plata respec-tivului pre] [i daune egale cu prejudiciul suferit dincauza lipsei ambalajelor \n zona de destina]ie8.

R`spundere contractual`Pagub` suferit` prin nerestituirea ambalajului m`rfii våndute – valoarea de \nlocuire –

raportul dintre pre]ul ambalajului [i valoarea garan]iei – rolul garan]iei de a acoperi lipsa de folosin]`a distribuitorului pån` la restituirea de c`tre beneficiar a ambalajului

8 Pe parcursul litigiului arbitral, reclamanta [i-a restråns preten]iile reprezentånd contravaloare ambalaje, dobånzi [i daune (not` efectua-t` de dr. Radu Bogdan Bobei).

9 |n sus]inerea acestei excep]ii, påråta a sus]inut c` reclamanta nu are calitate procesual` pentru a formula preten]ii \n leg`tur` cu amba-lajele, contractul neprev`zånd vreo obliga]ie de restituire decåt pentru mostre [i documenta]ie, preten]iile reclamantei privind exclusivambalajele. Excep]ia lipsei calit`]ii procesuale active a fost respins`, \ntrucåt, chiar dac` prin contract nu s-a prev`zut, \n mod expres,obliga]ia de restituire a ambalajului m`rfii livrate, trebuie ]inut seama de faptul c` regimul juridic al rela]iilor dintre p`r]i este cårmuit nunumai de clauzele contractului de distribu]ie, ci [i de dispozi]iile legale aplicabile contractului, dispozi]ii ce permit distribuitorului, \n cali-tate de proprietar al ambalajelor, s` pun` \n discu]ie soarta acestora (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).

10 Excep]ia prematurit`]ii ac]iunii a fost respins`. Tribunalul arbitral a apreciat c` påråta nu a fost de acord \n niciun moment cu resti-tuirea \n natur` a ambalajelor, astfel cum rezult` din r`spunsul påråtei la \ncercarea reclamantei de a solu]iona pe cale amiabil` litigiul, dar[i din atitudinea constant` a påråtei pe tot parcursul procesului (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).

11 Påråta a invocat excep]ia prescrip]iei extinctive pentru preten]iile b`ne[ti ale reclamantei mai vechi de 28 ianuarie 2002, ac]iunea arbi-tral` fiind introdus` la 28 ianuarie 2005. |n leg`tur` cu aceast` excep]ie, este de re]inut c` påråta nu era ]inut` s` pl`teasc` pre]ul ambala-jelor pe m`sura primirii lor (\mpreun` cu marfa), \ntrucåt – a[a cum s-a ar`tat – ambalajele erau proprietatea reclamantei, påråta aveaobliga]ia s` le restituie (ceea ce a [i f`cut, pentru o bun` parte din ele, dar acestea nu fac obiect al ac]iunii), iar pentru restituirea ambala-jelor \n natur`, \n temeiul dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestora, ac]iunea reclamantei nu cade sub inciden]a termenului de

cum i-a cerut, rezult` c` ac]iunea reclamantei este \nte-meiat` [i va fi admis` \n sensul oblig`rii påråtei s`-i

pl`teasc` contravaloarea epavei, cu cheltuieli de arbi-trare.



prescrip]ie de 3 ani prev`zut de Decretul nr. 167/1958. Nu mai pu]in, cade sub inciden]a acestui termen de prescrip]ie dreptul reclamanteide a pretinde valoarea de \nlocuire a respectivelor ambalaje nerestituite. Problema care se pune este \ns` de cånd curge acest termen de pre-scrip]ie. Din acest punct de vedere, este de re]inut, mai \ntåi, c` nici legea, nici contractul nu prevede un termen \n care påråta trebuia s`restituie ambalajele. |n atare situa]ie, \n lipsa unei scaden]e legale sau contractuale, de la \mplinirea c`reia s` \nceap` s` curg` termenul deprescrip]ie, singurul moment care poate fi luat \n calcul pentru dreptul reclamantei de a pretinde valoarea de \nlocuire a ambalajelor – [i dela care \ncepe curgerea prescrip]iei – este cel la care påråta a refuzat – pentru c` nu a putut sau nu a vrut – s` procedeze la restituire. Iar acesttermen se localizeaz` \n luna mai 2004, cånd reclamanta a emis factura reprezentånd contravaloarea ambalajului nerestituit. A urmat \ncer-carea reclamantei de solu]ionare a litigiului pe cale amiabil` (la 12 mai 2004), r`mas` \ns` f`r` rezultat, pentru c` påråta a considerat c` nuare nicio obliga]ie de restituire a ambalajelor (de[i pån` atunci restituise o parte din ele) sau de plat` a valorii lor (la 14 mai 2004). Din acestmoment (14 mai 2004), cånd a devenit cert c` påråta refuz` restituirea sau desp`gubirea reclamantei pentru ambalajele nerestituite, s-an`scut dreptul reclamantei la desp`gubiri. Iar raportat la aceast` dat` (14 mai 2004), ac]iunea prezent` apare introdus` \n termen (la 28 ian-uarie 2005), deci \nainte de \mplinirea termenului de prescrip]ie [i urmeaz` ca excep]ia de prescrip]ia s` fie \nl`turat` ca netemeinic` (not`efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).

Ap`rarea påråtei

Påråta, prin \ntåmpinare, a invocat excep]ia lipseicalit`]ii procesuale active a reclamantei9, excep]ia pre-maturit`]ii10, precum [i excep]ia prescrip]iei dreptuluimaterial la ac]iune 11. Pe fond, påråta a solicitat respin-gerea ac]iunii sus]inånd urm`toarele:– pe calea acestei ac]iuni, reclamanta vrea s`-i im-

pun` cump`rarea ambalajelor, ceea ce contractul nuprevede;– izvorul preten]iilor reclamantei nu \l constituie

contractul de distribu]ie, ci un contract de schimb (deaceea, actele normative la care se refer` reclamanta vor-besc de pl`]i „\n schimbul“ ambalajelor), dar, \n spe]`, \nschimbul ambalajelor s-a dat o garan]ie bancar`. Aceast`garan]ie reprezint` echivalentul ambalajelor [i este desti-nat` \ndestul`rii creditorului dac` ambalajele nu se resti-tuie. Faptul c` reclamanta consider` c` aceast` garan]ienu ar acoperi valoarea ambalajelor nu are nicio semnifi-ca]ie, ea neputånd fi modificat` \n mod unilateral, cumdore[te reclamanta. Garan]ia fiind executat` \n spe]`,reclamanta nu mai poate pretinde nicio sum`;– pe cale de consecin]`, urmeaz` a fi respinse [i pre-

ten]iile la plata de dobånzi [i daune (accesorii ale pre-ten]iei principale).


Din actele [i lucr`rile de la dosar, Tribunalul arbitralre]ine c` preten]iile reclamantei izvor`sc dintr-un contractde distribu]ie. Competen]a Tribunalului arbitral de a so-lu]iona prezentul litigiu rezult` din clauza compromisoriepotrivit c`reia litigiile rezultate din contract [i nesolu]io-nate pe cale amiabil` va fi supus solu]ion`rii Cur]ii deArbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei. V`zånd [i dispozi]iileart. [i urm. C.proc.civ. [i ale art. 2 [i urm. din Regulile de

procedur` ale Cur]ii, se re]ine c` p`r]ile au \ncheiat oclauz` compromisorie valid`. {i, \ntrucåt \nainte de intro-ducerea ac]iunii, reclamanta a \ncercat solu]ionarea pe caleamiabil` a litigiului, condi]ia cuprins` \n clauza compro-misorie a fost respectat`. De altfel, påråta nu a contestatcompeten]a Tribunalului arbitral.|n fond, se re]ine c` \ntre p`r]i a intervenit contrac-

tul de distribu]ie \n executarea c`ruia reclamanta a pre-dat påråtei, \n perioada 15 februarie 2001 – 31 decem-brie 2002, diferite cantit`]i de marf` \n ambalaje. Marfaprimit` a fost pl`tit` reclamantei, dar din ambalajulprimit odat` cu marfa, påråta nu a restituit mai multecantit`]i de ambalaj (a c`rei valoare o vom discuta maijos). Este adev`rat c` \n contractul nr. 23/2001 nu estestipulat` expres obliga]ia de restituire a ambalajelorprimite odat` cu marfa. Nu-i mai pu]in adev`rat, \ns`,c` påråta a ridicat cantit`]ile de marf` de la depozitelereclamantei [i, f`r` s` existe o astfel de obliga]ie expresstipulat` \n contract, le-a ridicat \n ambalajele pe carereclamanta le-a pus la dispozi]ie [i, tot astfel, (f`r`obliga]ie contractual` expres`), a pl`tit o garan]ie pen-tru ambalaje (a se vedea facturile fiscale depuse la dosar,cu garan]ia men]ionat` \n cuprinsul fiec`reia [i cusemn`tura de primire a m`rfii [i de acceptare a garan]ieirespective). Mai mult, toate aceste facturi fiscale –acceptate de påråt` – au o men]iune expres`, tip`rit`,c` ambalajele sunt proprietatea reclamantei [i, \n parteade jos a fiec`rei facturi, cantitatea ambalajului, pe tipuride marf`, cu men]iunea c` este returnabil („Amb.ret.“)[i, dac` la respectiva livrare påråta a returnat ceva, can-titatea de ambalaj returnat`. Altfel spus, påråta a [tiut lafiecare livrare nu numai c` reclamanta este proprietaraambalajului \n care primea marfa, c` acesta este ambalajreturnabil, dar f`cea [i o desocotire a situa]iei ambalaju-lui dac` påråta returna arbitraje la respectiva livrare.Deci, reclamanta are calitatea procesual` activ` (\n cali-tate de proprietar`) de a-[i valorifica drepturile asupra


88

ambalajului nerestituit de c`tre påråt`, dup` cum pårå-ta are calitate procesual` pasiv` pentru a r`spunde pen-tru restituirea (nerestituirea) ambalajelor primite cumarf`.Sus]inerea påråtei c`, pe calea acestei ac]iuni, recla-

manta urm`re[te s` o oblige s` cumpere ambalajele, nupoate fi re]inut`, deoarece reclamanta a formulat pre-ten]ii \n temeiul dreptului sù de proprietate asupraambalajelor, drept consacrat expres [i prin facturi,cunoscut de c`tre påråt` [i care putea evita introducereaacestei ac]iuni dac` ar fi returnat ambalajele, a[a cumprevedea, de altfel, [i fiecare factur`. Tot astfel,sus]inerea c`, numai \n cadrul unui contract de schimb,putea reclamanta formula astfel de preten]ii privindambalajul nu poate fi re]inut`, nu numai pentru c`, \nspe]`, nu a fost vorba de niciun contract de schimb \ntrep`r]i, ci pentru c` reclamanta [i-a \ntemeiat ac]iunea pedreptul sù de proprietate asupra ambalajelor (la cares-au mai adùgat [i argumente deduse din alte temeiurilegale, dar care nu au de ce s` fie cercetare cåt` vremedreptul de proprietatea constituie un temei suficientpentru a pretinde fie restituirea, fie contravaloareaambalajelor nerestituite, fie valoarea lor de \nlocuire).|n atare situa]ie, \n m`sura \n care påråta nu a resti-

tuit, la \ncetarea rela]iilor contractuale (31 decembrie2002), cantitatea de ambalaj primit` (cu marf`) de lareclamant` pån` la acel moment, reclamanta este\ndrept`]it` – \n temeiul dreptului de proprietate ce-lavea [i-l are asupra respectivului ambalaj – s` pretind`restituirea lui \n natur` sau, din momentul \n care a fostclar c` påråta nu vrea (sau nu poate) s` restituie amba-lajul \n natur`, restituirea lui prin echivalent b`nesc.Valoarea acestor ambalaje este, conform raportului deexpertiz` contabil`, de (...) dac` ne raport`m la nivelulgaran]iei, de (...) dac` ne raport`m la valoarea deachizi]ie a ambalajelor, de (...) dac` ne raport`m la va-loarea din momentul pred`rii acestora cu marf` sau de(...) dac` ne raport`m la valoarea de \nlocuire a amba-lajelor. Iar dac` se ]ine seama [i de livr`rile de dup`31 decembrie 2002, valoarea ambalajelor se ridic` lasume superioare, conform celor ar`tate \n Suplimentulla raportul de expertiz` din vol. IV al dosarului.Tribunalul arbitral nu re]ine \ns` sumele din

Suplimentul de expertiz`, deoarece ele includ \n calcul[i ambalaje din livr`ri posterioare datei de 31 decembrie2002, data-limit` stabilit` de p`r]i pentru ac]iune(includerea din 25 martie 2005).Cåt prive[te soldul de la 15 februarie 2001, el are

leg`tur` cu preten]iile din ac]iune – [i, de aceea, a [i fost

re]inut de expert \n raportul \ntocmit – [i nu s-a relevatvreo incorectitudine cifric` \n privin]a acestui sold. Pede alt` parte, nu numai c`, a[a cum relev` [i raportul deexpertiz`, rela]iile dintre p`r]i „au demarat mai \ntåi curetururi (de ambalaje – n.ns.) [i apoi cu livr`ri“ (demarf` – n.ns.), dar \n documentele de livrare [i retur-nare nu sunt men]ionate, pentru fiecare tip de ambala-je, livrarea de la care provin acestea pentru a stabiliprovenien]a fiec`rui retur sau, dup` cum se exprimèxpertul, ciclul livrare marf` – returnare ambalaje „nupoate fi evaluat datorit` faptului c` ambalajele nu suntindividualizate [i nici \n facturi nu se specific` o cores-ponden]` \ntre loturile de ambalaje returnate [i livr`rileanterioare“ (din care cauz` p`r]ile nu au putut prezentaexpertului documente \n acest sens, iar expertul – cares-a oferit s` refac` calculele dac` i se prezint` astfel dedocumente – nu a putut proceda la recalculare). Dinaceste cauze, Tribunalul arbitral re]ine calculul f`cut deexpert cu includerea soldului din 15 februarie 2001.Dintre cele patru ipoteze luate \n calcul de expertiz`

– valoarea garan]iei, valoarea de achizi]ie a ambalajuluide c`tre reclamant`, valoarea din momentul pred`riiacestora odat` cu marfa [i valoarea de \nlocuire –Tribunalul arbitral re]ine valoarea de \nlocuire, ca sin-gura care ast`zi poate acoperi paguba suferit` de recla-mant` prin nerestituirea ambalajelor de c`tre påråt`. Oproblem` care se ridic` este dac` acea garan]ie pl`tit` depåråt` cu ocazia fiec`rei livr`ri de marf` acoper` (cumsus]ine påråta) sau nu (cum sus]ine reclamanta) valoareaambalajelor nerestituite, cu consecin]a, dup` caz, c`påråta mai datoreaz` sau nu vreo sum` de bani pentruacestea. Din acest punct de vedere, este de re]inut, pe deo parte, c` \n aceast` privin]` nu exist` o regul` unic`,consacrat` legislativ, ci practici \n diferite domenii \ncare se utilizeaz` ambalaje (bùturi, alte produse ali-mentare, sticl`rie etc.). Aceste practici, care au valoarejuridic` doar de obi[nuin]e, sunt variate de la tip demarf` la tip de marf`, \n care garan]ia este egal`, maimare sau mai mic` decåt valoarea ambalajului. |n spe]`,din facturile emise de furnizorii reclamantei de ambala-je [i depuse la dosar rezult` c` pre]ul acestor ambalajeeste mai mare decåt valoarea garan]iei practicate \nrela]ia dintre reclamant` [i påråt`, cu consecin]a c`respectiva garan]ie nu poate avea decåt rolul de aacoperi lipsa de folosin]` a reclamantei pån` la resti-tuirea de c`tre påråt` a ambalajului (considerat \ntr-unciclu normal livrare-returnare). Pe de alt` parte, påråtafiind un distribuitor (nu un beneficiar final), acestesume – pl`tite cu titlu de garan]ie – le-a recuperat de la



beneficiarii finali ai m`rfurilor livrate.Sus]inerea påråtei c` aceste facturi nu-i sunt opo-

zabile, pentru c` privesc o alt` rela]ie decåt a sa cu recla-manta, nu poate fi re]inut`, pentru c` \n discu]ie este ochestiune de fapt – valoarea ambalajului – care poate fidovedit` cu orice mijloc de prob` admisibil \ntre co-mercian]i, iar facturile emanate de la produc`toriim`rfii (\n spe]` ambalajele) sunt un mijloc de prob`concludent pentru a dovedi valoarea acestora (a amba-lajelor). |n consecin]`, fa]` de cele de mai sus, urmeaz`ca påråta s` fie obligat` s` pl`teasc` reclamantei suma debani reprezentånd daune egale cu valoarea de \nlocuirea ambalajelor nerestituite.|n ce prive[te daunele suferite de reclamant` prin

lipsa de ambalaj la sta]ia de \mbuteliere [i a golului depia]` format \n zona de distribu]ie, este de re]inut, mai

\ntåi, c` lipsa de ambalaje – din cauza nerestituirii aces-tora de c`tre påråt` – sigur i-a creat reclamantei un pre-judiciu. O parte din acest prejudiciu a fost \ns` acoperitprin garan]ia \ncasat` de la påråt` pentru respectiveleambalaje [i cum reclamanta nu a f`cut o evaluare cert`a \ntinderii prejudiciului, Tribunalul arbitral stabile[te,prin apreciere, \ntinderea acestui prejudiciu neacoperitprin garan]ie la (...) [i urmeaz` ca påråta s` fie obligat`la plata acestei sume cu titlu de daune. Cåt prive[tedobånzile legale pretinse prin ac]iune, se re]ine c` recla-manta a renun]at la acest cap`t de cerere la dezbatereadin 20 octombrie 2005 [i urmeaz` a se lua act derenun]are conform art. 246 C.proc.civ.Astfel fiind, ac]iunea apare ca \ntemeiat` \n parte [i

urmeaz` s` fie admis` ca atare, cu cheltuieli de arbitrareacordate propor]ional cu sumele de bani admise.

Varia

90

III.1.a. Newsletter Arbitration, septembrie 2008,59 pagini

Caracterul actual, complet, pragmatic al acestei pu-blica]ii este conferit de structurarea planului editorial \nsec]iuni distincte [i diverse (Conferin]e, Dezvolt`riactuale, Tratate investi]ionale, Comentarii ale practicie-nilor).

|n sec]iunea Conferin]e au fost prefa]ate lucr`rileconferin]ei „IBA Rules on the Taking of Evidence inInternational Commercial Arbitration“, Buenos Aires, 14octombrie 2008. Scopul acestei conferin]e a fost atåt dea marca aniversarea a 10 ani de la adoptarea acestorreguli, cåt [i de a centraliza eventualele propuneri demodificare formulate \n deplin` concordan]` cu dez-voltarea arbitrajului comercial interna]ional.Editorul Newsletter Arbitration, Lawrence Schanner,

avocat, Jenner@Block, Chicago, a efectuat o scurt` pre-zentare a Conferin]ei „11th IBA International Arbitra-tion Day“ organizate \n scopul celebr`rii a 50 de ani dela adoptarea Conven]iei de la New York pentru recu-noa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale str`ine.

Guido Santiago Tawill, avocat, M@M Bomchil,Buenos Aires, a trecut \n revist` lucr`rile conferin]ei„Arbitration and the judiciary“, Caracas, 17-18 aprilie2008. |n cadrul acestor lucr`ri, au fost discutatesubiecte referitoare la prerogativele judec`torului \narbitraj, m`surile provizorii \n arbitraj, ac]iunea \n anu-lare a sentin]ei arbitrale, recunoa[terea [i executareasentin]elor arbitrale str`ine, protec]ia \n litigiul arbitrala drepturilor fundamentale. |n cadrul subsec]iunii„Tineri arbitri [i practicieni“ e eviden]iat` importan]aActului de misiune.

|n sec]iunea „Dezvolt`ri actuale“ sunt analizate suc-cint, dar pertinent, ultimele tendin]e legislative [ijurispruden]iale din materia arbitrajului comercial.Raportul pentru Romånia a fost elaborat de CristinaMetea [i Cornel Popa, avoca]i, }uca Zbårcea & aso-

cia]ii. A fost analizat arbitrajul \n materia pie]ei de ca-pital, cu referire special` la constituirea tribunaluluiarbitral, procedura arbitral`, sentin]a arbitral`.Raportul pentru Fran]a a fost elaborat de Peter J. W.

Sherwin, Ana Vermal, avoca]i, Proskauer Rose LLP,Paris. A fosta analizat` decizia Consiliului BarouluiParis, din 26 februarie 2008, referitoare la posibilitateaavocatului francez de a-[i preg`ti martorul pentruadministrarea procedurii cross-examination (numai \nipoteza arbitrajului interna]ional).|n raportul pentru S.U.A., elaborat de David M.

Bigge, avocat, Dechert LLP, New York, a fost analizat`spe]a Hall Street din perspectiva motivelor de anulare aunei sentin]e arbitrale, inclusiv din perspectiva inefica-cit`]ii voin]ei p`r]ilor de a stabili, prin conven]ie arbi-tral`, motivele de anulare.Raportul pentru Marea Britanie a fost elaborat de

Michelle Sindler, avocat, Olswang, Londra („Has theprivate@confidential cloak been lifted for internationalarbitration in England?“). Au fost relevate limitele con-fiden]ialit`]ii \n litigiul arbitral.

|n sec]iunea „Tratate investi]ionale2“, May Tai, avo-cat, Herbert Smith LLP, Londra, analizeaz` rolul clau-zelor de stabilitate stipulate \n contractele investi]ionale\ncheiate \ntre state [i entit`]i de drept privat(„Stabilisation clauses: is there a middle ground betweencompeting interests?“). Strict conceptual, clauzele de sta-bilitate asigur` certitudinea (\n sens de stabilitate) a ter-menilor [i condi]iilor unui proiect investi]ional.Clauzele de stabilitate constituie o metod` de gestionarea riscurilor contractuale a c`rei punere \n aplicare sepoate face prin trei metode. Prima metod` presupune„\nghe]area“ sistemului de drept al statului-gazd` (statulpe teritoriul c`ruia se deruleaz` investi]ia) \n beneficiultermenilor contractuali. Cea de-a doua metod` pre-supune men]inerea echilibrului economic al proiectuluiinvesti]ional. Potrivit celei de-a treia metode, contractulnu poate fi modificat sau abrogat decåt prin con-sim]`måntul p`r]ilor. A fost analizat raportul dintre

Recenzie*

1 Aceast` sec]iune este realizat` de dr. Radu Bogdan Bobei, arbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei.

2 Pentru analiza altor aspecte din materia arbitrajului investi]ional dezvoltat de CIRDI, a se vedea Ibrahim Fadlallah, Charles Leben,Eric Teynier, Investissements internationaux et arbitrage, \n Les Cahiers de l’Arbitrage, 2, 2003, p. 3-33, Les Cahiers de l’Arbitrage, 3, 2006,p. 30-60. De asemenea, a se vedea Ibrahim Fadlalallh, La distinction treaty claims-contract claims et la compétence de l’arbitre (CIRDI: faisons-nous fausse route?), \n Les Cahiers de l’Arbitrage (vol. III), iulie 2006, p. 126-131 (nota redactorului-[ef dr. Radu Bogdan Bobei).



clauzele de stabilitate [i problematica drepturilor omu-lui, respectiv practica arbitral` interna]ional`.

Din sec]iunea Comentarii ale practicienilor, ne-a re]i-nut aten]ia articolul „Double difficulty for non-signatory parties to multyparty ICC arbitrations“, scris deManuel P. Barrocas, avocat, Barrocas Sarmento Neves,Lisabona. Autorul analizeaz` efectele puterii obligatoriia conven]iei arbitrale \n trei ipostaze diferite.Prima ipotez`: compania-mam`, nesemnatar` a con-

tractului semnat de una (unele) din subsidiarele sale, esteparte \n litigiul arbitral rezultat din neexecutarea sau exe-cutarea defectuoas` a contractului \ncheiat de respectiva(respectivele) subsidiar` (subsidiare). Aceasta este doctri-na „grupului de contracte“. A doua ipotez`: companianesemnatar` a unui contract este parte a litigiului arbi-tral dac` reprezint` un alter ego al companiei ce a semnatrespectivul contract. Aceasta este doctrina „piercing thecorporate veil“. A treia ipotez`: compania nesemnatar` aunui contract este parte a litigiului arbitral dac` s-aimplicat \n negocierea [i/sau executarea contractuluisemnat de alte subiecte de drept.Autorul analizeaz` dificult`]ile extinderii efectelor

clauzei compromisorii la subiecte de drept nesemnatareale contractelor3. Una dintre aceste dificult`]i const` \nfaptul c` partea nesemnatar` a contractului, dar parti-cipant` la procedurile arbitrale, nu are posibilitatea de astabili locul arbitrajului. Drept urmare, \n concep]iaautorului, respectivul subiect de drept este nevoit s`accepte locul arbitrajului, astfel cum a fost stabilit dep`r]ile contractului litigios.

III.1.b. Revue de l’Arbitrage, 2, 2008, 155 pagini;

Capitolul Doctrin` con]ine trei articole:L’arbitrage en droit musulman – autor Ali MezghaniCaracterul religios al dreptului musulman nu a in-

fluen]at reglement`rile arbitrale din ]`rile arabe. Auto-rul relev` caracterul modern al acestor reglement`ri fa-vorabile recept`rii LEGII-MODEL UNCITRAL, pre-

cum [i dreptului vest-european (\n special francez [ielve]ian).

Assurance et arbitrage: la place de l’assureur dansl’instance arbitrale – autor Bernard BeignierAutorul analizeaz` dificult`]ile realiz`rii unei corela-

]ii \ntre procedura arbitral` [i dreptul asigur`rilor. |nprimul rånd, sus]ine autorul, asigur`torul este, relativrar, implicat \n dispute arbitrale ca parte litigant`. |n aldoilea rånd, dreptul asigur`rilor protejeaz`, preponde-rent, pe asigurat [i pe victima acestuia4.

À propos des articles V et VII de la Convention deNew York et de la reconnaissance des sentences annuléesdand leur pays d’origine: où va-t-on après les arrêtsTermo Rio et Putrabali? – autor Alexis MourrePosibilitatea recunoa[terii [i execut`rii silite unei

sentin]e arbitrale anulate \n ]ara de origine poate fi unsubiect de discu]ie normal sau [ocant. Autorul ana-lizeaz` jurispruden]a instan]elor americane ce au refuzatexequatur-ul unei sentin]e arbitrale anulate \n ]ara deorigine, Columbia. Dimpotriv`, subliniaz` autorul,Curtea de Casa]ie francez` [i-a continuat ra]ionamentulpromovat` \n spe]a Hilmarton. Consecin]a este c`instan]a a admis cererea de recunoa[tere a unei sentin]earbitrale engleze anulate \n temeiul art. 69 dinArbitration Act. Concluziile autorului sunt eviden]iatedin perspectiva principiului potrivit c`ruia arbitrajul adevenit o modalitate obi[nuit` de solu]ionare a litigiilorinterna]ionale, iar sentin]a arbitral` pronun]at` \ntr-unlitigiu interna]ional are caracter interna]ional. |n con-secin]`, sus]ine autorul, anularea sentin]ei arbitrale de oinstan]` statal` intern` nu constituie un impediment alrecunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a acesteiape teritoriul unui alt stat.Capitolul Jurispruden]` francez` con]ine scurte note

ale celor mai importante hot`råri judec`tore[ti pro-nun]ate de instan]ele statale \n materia arbitrajului. Deasemenea, capitolul Sumar jurispruden]ial familiarizeaz`cititorul cu raportul de complementaritate dintrejusti]ia statal` [i justi]ia privat`. Capitolul Informa]iiaduce la cuno[tin]a cititorului noile reglement`ri arbi-

3 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei a extins efectele clauzei compro-misorii fa]` de ter]i nesemnatari ai contractului pentru considerentul implic`rii acestora din urm` \n executarea contractului. A se vedea|ncheierea interlocutorie din 3 august 2006, dosar nr. 279/2005, publicat` \n Revista Romån` de Arbitraj nr. 2/2007, p. 52-54. De aseme-nea, a se vedea jurispruden]a CCI Paris, \n Extracts from ICC Awards relating to the extension of arbitration agreements to non-signatories, \nICC International Court of Arbitration, 2, 2005, p. 77-103, Bernard Hanotiau, L’arbitrage et les groupes de sociétés, \n Les Cahiers del’Arbitrage, 2, 2002, p. 6-17, Eric Loquin, Différences et convergences dans le régime de la transmission et de l’extension de la clause compro-missoire devant les jurisdictions françaises, \n Les Cahiers de l’Arbitrage, 1, 2002, p. 7-25 (nota redactorului-[ef dr. Radu Bogdan Bobei).

4 |n doctrina romån`, pentru o analiz` a condi]iilor generale [i speciale ale contractului de asigurare, inclusiv a posibilit`]ii solu]ion`riilitigiilor din materia asigur`rilor prin mecanismele justi]iei private, a se vedea Irina Sferdian, Dreptul asigur`rilor, Editura C.H. Beck,Bucure[ti, 2005, p. 126-164 (nota redactorului-[ef dr. Radu Bogdan Bobei).


92

trale din Maroc, Siria, Algeria.

III.2. Documente comunitareRegulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului

European [i al Consiliului din 17 iunie 2008 privindlegea aplicabil` obliga]iilor contractuale (Roma I)5.

Regulamentul (CE) nr. 593/2008 privind legeaaplicabil` obliga]iilor contractuale, denumit \n conti-nuare Regulamentul Roma I, a intrat \n vigoare \n adouazecea zi de la publicarea \n Jurnalul Oficial alUniunii Europene nr. 177/4 iulie 2007 [i se aplic`\ncepånd cu 17 decembrie 2009, cu excep]ia articolului26 ce se aplic` de la 17 iunie 2009. RegulamentulRoma I, aplicabil contractelor \ncheiate dup` 17 decem-brie 2009, \nlocuie[te Conven]ia de la Roma, cuexcep]ia teritoriilor statelor membre ce intr` \n dome-niul de aplicare teritorial al acestei conven]ii [i c`rora nuli se aplic` acest document comunitar6.

Structura Regulamentului Roma I este urm`toarea:

Preambul

Capitolul I Domeniul de aplicareart. 1 Domeniul de aplicare materialart. 2 Aplicarea universal`

Capitolul II Norme uniformeart. 3 Libertatea de alegereart. 4 Legea aplicabil` \n absen]a alegeriiart. 5 Contractele de transportart. 6 Contractele \ncheiate cu consumatoriiart. 7 Contractele de asigurare

art. 8 Contractele individuale de muncàrt. 9 Norme de aplicare imediatàrt. 10 Consim]`måntul [i validitatea de fondart. 11 Validitatea de formàrt. 12 Domeniul legii aplicabileart. 13 Incapacitateaart. 14 Cesiunea de crean]` [i subroga]ia conven]ionalàrt. 15 Subroga]ia legalàrt. 16 Obliga]iile cu pluralitate de debitoriart. 17 Compensa]iaart. 18 Sarcina probei

Capitolul III Dispozi]ii diverseart. 19 Re[edin]a obi[nuitàrt. 20 Excluderea retrimiteriiart. 21 Ordinea public` a instan]ei sesizateart. 22 State cu mai multe sisteme juridiceart. 23 Raportul cu alte dispozi]ii de drept comunitarart. 24 Raportul cu Conven]ia de la Romaart. 25 Raporturile cu conven]iile interna]ionale

existenteart. 26 Lista conven]iilorart. 27 Clauza de revizuire

Capitolul IV Dispozi]ii finaleart. 28 Aplicarea \n timpart. 29 Intrarea \n vigoare [i aplicarea

Irlanda [i-a exprimat dorin]a de a participa la adop-tarea [i la aplicarea Regulamentului Roma I. RegatulUnit [i Danemarca nu particip` la adoptarea Regula-mentului Roma I. Acest document comunitar nu esteobligatoriu [i aplicabil pentru aceste din urm` ]`ri.

5 Prezentarea Regulamentului Roma I nu are caracter [tiin]ific, ci are caracter informativ (nota redactorului-[ef dr. Radu Bogdan Bobei).6 Pentru o analiz` comparativ` a Regulamentului Roma I [i Conven]ia de la Roma referitoare la legea aplicabil` obliga]iilor contrac-

tuale, 1980, efectuat` \n literatura arbitral` interna]ional`, a se vedea Fabrizio Marella, Les nouveautés du Règlement européen (Rome I) relatifà la loi applicable aux obligations contractuelles, \n Bulletin CCI, vol. 19, nr. 1, 2008, p. 91-112.

|n calitate de abonat la Consilier beneficia]i de:

Actualizare trimestrial` (12 luni)

Consultan]` juridic`, GRATUIT~, prin bonuri valorice

CADOU – Consilierul \n variant` electronic`.

O simpl` clauz` poate face contractulfoarte bun sau foarte prost pentru dvs.!

Unde g`si]i clauza corect`?... |n Consilier – Modele de contracte [i formulare de procedur` juridic` – exact lucrarea de care ave]i

nevoie \n activitatea dvs.! Aten]ie! Consilierul nu este doar o carte cu modele de contracte! Cei peste 30 de spe-ciali[ti care lucreaz` pentru acest produs unic \n Romånia au creat cea mai puternic` [i complet` surs` de infor-ma]ii de pe pia]a modelelor de contracte.

Consilierul v` pune la dispozi]ie peste 450 de modele de contracte [i formulare de procedur` juridic`,organizate pe 37 de domenii de activitate. De la un simplu proces-verbal pån` la un contract de 30 de pagini,lucrarea reprezint` cea mai practic` surs` de informare \n redactarea actelor juridice.

La fiecare modelsunt precizatereglement`rilelegislative \nvigoare, precum[i instruc]iunide completare,observa]ii [isugestii utile,sub forma notelorde subsol.

Domenii de activitate incluse \nConsilier – Modele de contracte[i formulare de procedur` juridic`

� Achizi]ii� Agricultur`� Asigur`ri sociale� Asisten]` de specialitate� B`nci� Cereri [i ac]iuni \n justi]ie� Concesiune� Concuren]` neloial`� Construc]ii-Montaj� Contencios administrativ� Contracte civile� ONG� Import-Export� OSIM� IT – Internet� Loca]iune-|nchiriere� PFA� Proprietate� Protec]ia mediului� Publicitate� Raporturi de munc`� Recuperarea crean]elor� Societ`]i comerciale� Transport� Uniunea European`� Vånzare-cump`rare

Suna]i ACUM la 021.209.45.45 – Serviciul Clien]i – [i comanda]i cu REDUCERE de 25%, special pentru abona]ii laRevista Romån` de Arbitraj, Consilier – Modele de contracte [i formulare de procedur` juridic` + Abonament 12luni pentru doar 1 leu/act juridic corect \ntocmit! CADOU! La comandarea lucr`rii primi]i GARANTAT varianta elec-tronic`, pe CD, a Consilierului cu peste 450 de modele de contracte [i formulare juridice actualizabile periodic.

Convinge]i-v` personal de calitatea informa]iilor con]inute de Consilier! GARAN}IE 30 ZILE!

– 25%

ENCICLOPEDIA JURIDIC~ RENTROP & STRATON

Profesa]i ca avocat sau jurist al unei societ`]i comerciale [i sunte]i reticent \n a da solu]iicånd vine vorba despre probleme ce presupun sume de recuperat? Ori cånd se pune problema

unor clauze contractuale ce ar putea aduce succes firmei, dar care presupun [i multeriscuri atunci cånd nu sunt suficient de bine redactate?

Manageria]i propria afacere [i sunte]i devastat de efectele negative \n lan] pecare le genereaz` clien]ii rù-platnici ori contractele gre[it concepute?

Achizi]iona]i ACUM cea mai recent` edi]ie a c`r]ii Patronul [i Juristul \nRomånia European`, sau Patronul [i Juristul – Aliatul tù \n lupta pentruafaceri cåt mai PROFITABILE.

Adresat` omului de afaceri [i juristului sau avocatului specializat pe drept com-ercial, cartea v` arat` detaliat, \n cele 176 de pagini, TOTUL despre:

� cum s` \ncheia]i un contract – „beton“!� ce formulare juridice sunt indispensabile activit`]ii desf`[urate de un avocat sau jurist \n interesul patronului sù!� 6 metode eficiente despre cum pute]i recupera banii de la clien]ii rù-platnici!

� acte normative pe care trebuie s` le ave]i oricånd la \ndemån`!� cum s` \nv`]a]i din gre[elile altora!� 52 de afaceri de evitat!

www.e-juridic.ro – Sinteza zilei juridice!Toate articolele de specialitate \ntr-un singur loc!

Internet. Doar de atåt ave]i nevoie! Acas`, la serviciu sau \n deplasare, \n restaurant, la munte sau la mare, totceea ce trebuie s` face]i pentru a v` conecta la lumea juridic` este s` tasta]i, \n Google: „e-juridic“!

Pentru c` www.e-juridic.ro este cea mai nou` [i mai complex` baz` de date cu acte [i informa]ii din domeniuljuridic din Romånia. Dedicat avoca]ilor, consilierilor juridici, notarilor, magistra]ilor [i tuturor profesioni[tilorlumii juridice, portalul v` ofer` GRATUIT, \n fiecare zi:

� {tiri juridice relevante � Newsletterul zilnic cu toate nout`]ile din Portal � Monitorul Oficial�Modelele de contracte, acte, ac]iuni, formulare [i cereri � Practic` judiciar` la zi � Legisla]ia de ultimòr` � Codurile juridice actualizate permanent � Resurse juridice�Magazin juridic � Forum Juridic ...

Accesa]i www.e-juridic.ro [i descoperi]i cea mai complet` resurs` juridic` disponibil` \n Romånia!

TOTUL absolut GRATUIT!

Cå[tiga]i rapid: informa]ie de cea mai bun` calitate prestigiu profesional (deveni]i chiar acum autoral articolelor de specialitate din cadrul portalului) experien]` de cel mai \nalt nivel profesional.

Pentru a v` convinge personal, accesa]i ACUM www.e-juridic.ro

PORTAL

Ce v-a]i putea dori mai mult pe fond de criz` decåt un client... rù platnic!?! Cum v` recupera]i banii?

Judec`torGheorghe Moro[anu

Patronul & Juristul \nRomånia European` –

Aliatul tù \n lupta pentru afaceri cåt mai PROFITABILE

ENCICLOPEDIA juridic`

RENTROP & STRATON

RENTROP & STRATON

Pentru comandarea lucr`rilor suna]i la 021.209.45.45 sau accesa]i www.rs.ro. Acum pute]i pl`]i prin sms [i prin card! Rapid, comod din fa]a propriului calculator.

Contractele mileniului III reprezint= un ghid practic ce con]ine cele mai uti-lizate modele de contracte, gândite [i create special pentru a fi utilizate cani[te instrumente de lucru. Acestea sunt \nso]ite de explica]ii teoretice [ipractice necesare, ce v= ofer= garan]ia c= imediat ce ve]i \ncepe s= leutiliza]i:

➔ fiecare contract pe care \l ve]i semna nu va mai afecta financiar compania\n care activa]i;

➔ fiecare semn=tur= pe care o ve]i da nu va mai aduce pierderi companiei, cicâ[tiguri;

➔ grija privind corectitudinea contractului ce urmeaz= a fi semnat este elimi-nat= din start.

NOU!

Reduce]i timpul petrecut \n fa]a unui contract!Folosi]i contracte corect \ntocmite, cu clauze bine formulate

[i \n baza legisla]iei \n vigoare!

Contractele mileniului III - O lucrare extrem de util= oric=rei activit=]i!

Suna]i ACUM la tel.: 021.209.45.45 [i comanda]i lucrarea dorit=!Serviciul Clien]i va prelua cu pl=cere solicitarea dvs.!

Lucrarea vi se adreseaz= dvs., speciali[tilor – practicieni ai dreptului, dintre ace[tia: avoca]i – cabinete de avo-catur=, avoca]i stagiari, notari – cabinete notariale, consilieri juridici (ce activeaz= pentru firme private).Contractele Mileniului III este \ns= un bun sprijin [i pentru cei care nu au o preg=tire specific= \n acest vastdomeniu. Astfel, este util= inclusiv societ=]ilor comerciale, ai c=ror directori generali, foarte prin[i cu activitatealor zilnic=, nu mai au timp s= fie aten]i la detalii ce uneori pot reprezenta o afacere profitabil= pentru firm=.

De asemenea, lucrarea, fiind esen]ialmente un \ndrumar practic, vine chiar [i \n ajutorul tuturor acelora dintre dvs. care doresc s= pun= bazele unei afaceri proprii, pentru a se descurca \n h=]i[urile birocratice,

aducându-v= \n aten]ie tipurile de contracte de care ave]i nevoie.

Ob]ine]i beneficii imediate!

☛ Economie de timp [i bani;

☛ Prestigiu profesional;

☛ Timp liber;

☛ Certitudinea c= orice act pe care \l ve]i semna va fi 100% corect.

Doar cu ajutorul lucr=rii Contractele mileniului III – 142 Modele de acte civile [i comerciale acum sunte]i pedeplin convins c= nimic din contractul dvs. nu este vag redactat ori insuficient de explicit.

Descoperi]i [i utiliza]i cu \ncredere pentru activitatea dvs. noua lucrare

Contractele mileniului III – 142 Modele de acte civile [i comerciale

� Monism sau dualism \n arbitrajul comercial – prof. univ. dr. Victor Babiuc

� Solu]ionarea prin arbitraj a litigiilor izvoråte din contractele de achizi]iepublic`, de concesiune de lucr`ri publice [i servicii, precum [i dincontractele de concesiune de bunuri proprietate public` – Ion B`canu

� Solu]ionarea disputelor prin intermediul arbitrajului comercial interna]ional:pledoarie pentru confiden]ialitate – drd. Ileana Smeureanu

� Noua lege austriac` a arbitrajului – dr. Christian Aschauer

� Instan]ele arbitrale din Polonia – dr. Andrzej Tynel

� The Internationalisation of American Commercial Arbitration – Paul D.Friedland, Ank Santens

� Risk and Uncertainty of Arbitrating in the United States: Overcoming theChoice of Law Problem – William J.T. Brown, Alain de Foucaud

� Interpret`ri ale conven]iei arbitrale \n jurispruden]a romån` [i elve]ian` –dr. Radu Bogdan Bobei

� La Novit nelle recenti riforme italiane in materie di arbitrato – Giorgio Meo

� Elemente de jurispruden]` interna]ional` cu privire la cerin]a unui proces echitabil \n lumina Conven]iei de la New York – dr.Victor T`n`sescu, lector univ. dr. Crengu]a Ioana Leaua

� Recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale str`ine: compara]ie \ntre sistemul romån [i francez – Andreia Iord`chi]`

� Contract de prest`ri servicii de transport

� Contract de prest`ri servicii de publicitate

� Contract de comision

� Contract de asociere \n participa]iune

� Cesiune de crean]`

� Competen]`

� Contract de vånzare-cump`rare

� Contract de antrepriz`

� Prescrip]ia dreptului material la ac]iune

� Obliga]ie de a face

� Contract de asigurare

� Cheltuieli arbitrale

� Hot`råre arbitral`

� Procedur` arbitral`

� R`spundere contractual`

� Contract de prest`ri servicii de consultan]`

� Contract de leasing

� Contract de \nchiriere

� Simula]ie

� Persoan` juridic`


REVISTA ROMÅN~ DE ARBITRAJCOLEC}IA 2007-2008

BENEFICIA}I ACUM de toate informa]iile ap`rute \n cuprinsul acesteiape parcursul anilor 2007-2008

Studii, Articole, Comentarii

Suna]i la 021.209.45.45 [i solicita]i chiar ACUM cele 8 numere din cadrulcolec]iei 2007-2008 a Revistei Romåne de Arbitraj.

Dori]i s` intra]i \n posesia acestor numere, dar \n format electronic? Nimic mai simplu!Suna]i-ne [i solicita]i „Arbitrajul comercial – solu]ia de succes \n litigiile comerciale“.

Acum pute]i pl`ti cu cardul sau prin sms dac` accesa]i www.rs.ro. Rapid, comod, din fa]a propriului calculator!

Deveni]i un profesionist des`rvâr[it \n \nfiin]area de firme!

SSuunnttee]]ii ss`̀ttuull((`̀)) ddee aaccttiivviittaatteeaa ppee ccaarree oo ddeessff`̀[[uurraa]]ii \\nnpprreezzeenntt?? Con[tient(`) c` ave]i nevoie de mai mul]i baniAACCUUMM pentru a v` realiza visurile? Exact acesta este momen-tul potrivit pentru decizia de a v` \nfiin]a propria firm`!

PPrrooffeessaa]]ii \\nn ddoommeenniiuull jjuurriiddiicc,, iiaarr aaccttiivviittaatteeaa ddvvss.. pprreessuuppuunnee [[ii \\nnffiiiinn]]aarreeaa ddee ffiirrmmee?? Atunci nu mai ezita]i nicioclip`! ||nnffiiiinn]]aarree ffiirrmm`̀ \\nn 55 zziillee –– DDoossaarr ccoommpplleett este solu]iacare \nl`tur` pas cu pas orice obstacol dintre cele foarte des\ntålnite pe drumul \nfiin]`rii unei firme!

TOT ce ave]i de f`cut pentru \nfiin]area unei firme este:� s` cunoa[te]i cadrul legal necesar� s` \ntocmi]i un dosar complet� s`-l depune]i la Registrul Comer]ului. F`r` referat! (Cunosc`torii [tiu despre ce este vorba – timp

pierdut cu sus]inerea dosarului!)

CCuumm ppuuttee]]ii ss`̀ ppuunnee]]ii bbaazzeellee lleeggaallee aallee uunneeii ffiirrmmee \\nn ddooaarr 55 ZZIILLEE??Cu ajutorul CD-ului ||nnffiiiinn]]aarree ffiirrmm`̀ \\nn 55 zziillee –– DDoossaarr ccoommpplleett beneficia]i de informa]ia complet` cu privire la: � CCaaddrruull lleeggaall care sus]ine \nfiin]area unei firme � AAcc]]iiuunniillee pprreemmeerrgg`̀ttooaarree \ntocmirii dosarului de \nfiin]are aunei firme � CCoommppoonneenn]]aa ddoossaarruulluuii necesar la procesul de \nfiin]are a unei firme (lista cu actele necesare consti-tuirii firmei) � MMooddeelleellee ccoommpplleettaattee ddee ffoorrmmuullaarree (pentru prima dat` \n Romånia, acest CD v` arat` detaliat cumtrebuie completate actele din dosarul de \nfiin]are firm` astfel \ncåt s` evita]i orice eroare) � Foorrmmuullaarreellee „„\\nn aallbb““,,gata de particularizat [i tip`rit.

||nnffiiiinn]]aarree ffiirrmm`̀ \\nn 55 zziillee –– DDoossaarr ccoommpplleett este ASUL CÅ{TIG~TOR acum la \ndemåna dvs.

PPrrooffiittaa]]ii ddee \\nnddrruumm`̀rriillee ccoommppeetteennttee aallee uunnoorr jjuurrii[[ttii [[ii eeccoonnoommii[[ttii eexxppeerriimmeennttaa]]ii

|nfiin]are firm+ \n doar 5 ZILE

DDOOSSAARRUULL ccaarree vv`̀ ssppuunnee TTOOTTUULL ddeesspprree ccuumm ppuuttee]]ii \\nnffiiiinn]]aa rraappiidd [[ii eeccoonnoommiicc oo ffiirrmm`̀!!

OOFFEERRTT~~

SSPPEECCIIAALL~~

–– 5500%%

SSuunnaa]]ii AACCUUMM llaa 002211..220099..4455..4455 ssii ccoommaannddaa]]ii CCDD--uull ««||nnffiiiinn]]aarree ffiirrmm`̀ \\nn 55 ZZIILLEE –– DDoossaarr ccoommpplleett»» ccuu RREEDDUUCCEERREE ddee 5500%% ddiinn pprree]]uull ssttaannddaarrdd,, adic` ddooaarr 115500 lleeii ++ TTVVAA \n loc de 300 lei + TVA,

REDUCERE special` pentru abona]ii la Revista Romån` de Arbitraj. CCAADDOOUU!! 2 timbre judiciare obligatorii! Dosarul dvs. de \nfiin]are firm` nu poate fi complet f`r` aceste timbre judiciare!

IIMMPPOO

RRTTAANNTT!!

!

ARBITRAJUL COMERCIALsolu]ia rapid`, confiden]ial` [i sigur`\n rezolvarea oric`rui litigiu comercial!

De ce s` alege]i Arbitrajul Comercial pentru litigiile dvs. comerciale?

Fiindc` doar Arbitrajul Comercial:� Ofer` celeritate \n solu]ionarea conflictelor – maximum 5 luni

pentru rezolvarea unui litigiu intern [i 12 luni pentru unul extern!� Utilizeaz` proceduri simplificate, dar temeinic reglementate – o

treapt` de judecat` urmat` de hot`rårea final`, fa]` de 3 trepte dejudecat` pån` la decizia final` \n procedura statal`!

� Asigur` confiden]ialitate deplin` – [edin]ele se desf`[oar` cu u[ile\nchise, participan]ii fiind doar p`r]ile implicate sau reprezen-tan]ii lor autoriza]i.

Sunte]i de mult \n cùtarea celui mai bun ghidpractic de modele de acte civile [i comerciale uzuale?142 Modele de Acte civile [i comerciale este ceea ce cùta]i!

Aplicarea legii \n avantajul dvs. la doar un clic distan]`!Cu Patronul [i Juristul \n Romånia European` descoperi]ialiatul dvs. \n lupta pentru afaceri cåt mai profitabile!

Domeniul juridic este unul \n cadrul c`ruia nu pute]iniciodat` s` spune]i c` [ti]i totul!Cum s` fii un AVOCAT de succes \n Romånia v` oferìnstruirea de care ave]i nevoie cu privire la prezentul [iviitorul dvs. profesional.

Cum s` \mbina]i perspectiva teoretic` asupra materiei decontencios administrativ cu perspectiva practic`, \n folosuldezvolt`rii dvs. profesionale?Cu ajutorul lucr`rii Contenciosul administrativ – perspectiv`teoretic` [i practic`!

Cùta]i acces rapid la: acte normative, modele dedocumente (contracte, notific`ri, cereri \n justi]ie) \n regimde urgen]`?Acum \l ave]i cu lucrarea Codul fiscal adnotat!

Cùta]i argumente solide pe care s` le prezenta]i cu\ncredere \n instan]`?Codul de procedur` fiscal` adnotat v` ofer` sursa deinforma]ii sigure, corecte [i legale.

Colec]ia Enciclopedia Juridic` RENTROP & STRATON

C`r]i electronice

Pentru informa]ii suplimentare accesa]i www.rs.rosau v` rug`m suna]i la Serviciul Clien]i 021.209.45.45.

* Pentru a comanda oricare lucrare din colec]ia Enciclopedia Juridic` RENTROP & STRATON (c`r]i electronice) accesa]i www.rs.ro.Pute]i pl`ti rapid prin SMS [i/sau card. Intra]i INSTANTANEU \n posesia produsului comandat!

�� Considérations sur la relation entre l’arbitrage et le droit européen – Roxana Mun teanu

�� An outlook into arbitration in Finland – Petra Kiurunen, Peik Makela

�� Itinerarul procesului de recunoa[tere [i executare a hot=rârilor arbitrale str=ine \n România – Irina A.Poncracz, drd. Ileana M. Smeureanu

�� Recognition and enforcement of international arbitral awards – Suman Jyoti Khaitanko

�� Competen]=

�� Procedur= arbitral=

�� Hot=râre arbitral=

�� Contract de antrepriz=

�� Contract de leasing

�� Contract nenumit

�� Contract de prest=ri servicii

�� Contract de subantrepriz=

�� Contract de vânzare-cump=rare

�� Stingerea contractului comercial

�� Stingerea obliga]iilor comerciale

�� R=spunderea contractual=

�� Recenzie

�� Documente comunitare

�� Arbitrajul [i dreptul comunitar – prof. univ. dr. Camelia Toader

�� A practical approach on the FIDIC Principles – Michel Nardin

�� Competen]=

�� Publicistic= arbitral= interna]ional=

|N ACEST NUM+R

DIN NUM+RUL VIITOR

www.rs.ro

I STUDII, ARTICOLE, COMENTARII

II JURISPRUDEN}+ ARBITRAL+

III VARIA

I STUDII, ARTICOLE, COMENTARII

II JURISPRUDEN}+ ARBITRAL+

III VARIA

PUB 010 pdf

Documents

Transcript of PUB 010 pdf