Psihosociologia familiei

20
Psihosociologia familiei Familia, fiind definit ca „ grup social al cărui membri sunt legaţi prin raporturi de vîrstă, căsători sau adopţie şi care trăiesc împreună, cooperează sub raport economic şi au grijă de copii (Murdock, 1949, Apud Zamfir; Vlăsceanu, 1993), poate fi studiată pe două coordonate: la nivel macrosocial (ca instituţie socială) şi la nivel microsocial (ca „ mediu intim”). Ca şi instituţie socială familia este definită ca promotor de paternuri în ceea ce priveşte relaţiile sociale şi de comportament care structurează o zonă particulară a vieţii sociale. Instituţia familiei este strîns legată de alte instituţii sociale: educaţia, religia, politica, economia. Schimbările survenite în una din acestea atrage după sine schimbări şi în celelalte. Coraportul dintre familie şi celelalte instituţii sociale constituie obiectul de studiu al sociologiei. Ca şi grup social, familia satisface nevoile socio- psihologice ale membrilor săi, fiind cel mai relevant fundal socio-afectiv pentru majoritatea indivizilor. În acest context interesul psihologilor pentru familie prevalează. Totuşi între sociologia familiei şi psihologia socială există numeroase afinităţi, chiar pînă la o suprapunere aproape în totalitate. Şi aceasta pentru că teme ca: statusurile şi rolurile familiale, afectivitatea şi cooperarea, conflictele şi strategiile de soluţionare a acestora, familia ca grup social alegerea pertenerului

Transcript of Psihosociologia familiei

Psihosociologia

Psihosociologia familiei Familia, fiind definit ca grup social al crui membri sunt legai prin raporturi de vrst, cstori sau adopie i care triesc mpreun, coopereaz sub raport economic i au grij de copii (Murdock, 1949, Apud Zamfir; Vlsceanu, 1993), poate fi studiat pe dou coordonate: la nivel macrosocial (ca instituie social) i la nivel microsocial (ca mediu intim).Ca i instituie social familia este definit ca promotor de paternuri n ceea ce privete relaiile sociale i de comportament care structureaz o zon particular a vieii sociale. Instituia familiei este strns legat de alte instituii sociale: educaia, religia, politica, economia. Schimbrile survenite n una din acestea atrage dup sine schimbri i n celelalte. Coraportul dintre familie i celelalte instituii sociale constituie obiectul de studiu al sociologiei. Ca i grup social, familia satisface nevoile socio-psihologice ale membrilor si, fiind cel mai relevant fundal socio-afectiv pentru majoritatea indivizilor. n acest context interesul psihologilor pentru familie prevaleaz.

Totui ntre sociologia familiei i psihologia social exist numeroase afiniti, chiar pn la o suprapunere aproape n totalitate. i aceasta pentru c teme ca: statusurile i rolurile familiale, afectivitatea i cooperarea, conflictele i strategiile de soluionare a acestora, familia ca grup social alegerea pertenerului conjugat abordate deopotriv de psihologia social ct i de sociologia familiei.(P.Ilu, 1995;2000). n baza acestor afiniti vom ncerca o abordare psohosociologic a familiei i vom face trimitere i la achiziiile din alte tiine preocupate de problematica familiei. Pentru nceput vom sublinia c psihologia familiei este un punct de ntlnire ntre demografi, istorici i etnologi. Aceast confruntare a dat loc unor schimburi fecunde. Folosirea diferitor surse (recensminte, arhive natariale, anchete de teren, monografii, documente istorice, etc.) s-a dovedit foarte fructuoas. Cele mai cunoscute lucrri n acest domeniu rmn cele ale lui Ph.Aries; P.Laslet, C.Levi-Straus, W.Goode; E.Shorter, P.Bouvier. Nu vom detalia legturile ntre tiinele amintite mai sus i psihosociologia familiei, ntruct aceasta se observ pe larg din capitolele anterioare. Dar, vom meniona, totui, importana i locul primordial al cunotinelor psihosociologice pentru toate celelalte tiine interesate de familie.

Evoluia vieii de familie

Nu poi cunoate prezentul dac nu cunoti trecutul

Evoluia vieii familiale a trezit interesul multor cercettori sociologi, antropologi. Acetia s-au orientat cu precdere spre dou teme majore: formarea i structurarea grupului domestic i evoluia i diversitatea sistemelor de rudenie. De la comunitatea-tribal i pn la familia tulpin, tipologiile distinse se raporteaz la contexte socio-economice specifice. Iar odat cu logica sentimentului sunt redefinite ciclurile de via, raporturile dintre soi, relaiile de rudenie. Modificrile care au avut loc deoseori au fost descrise n termeni de sfrmiri, rupturi, dezintegrri, crize familiale. Schimbrile care au dus de la forme premoderne la cele moderne de via familial au fost nregistrate de ctre L.Stone. El a distins trei perioade. Cea dinti se caracterizeaz prin preponderena economiei agricole i ncepe s se estompeze abia odat cu dezvoltarea procesului de industrializare: familia patriarhal este dominant i se impune ca unitate de producie. Diferenierea activitilor era ierarhizat n funcie de vrst sau sex. Se poate vorbi n acest sens de autoreglare. Odat cu urbanizarea i apariia muncii soloriazate apare familia conjucat femeia muncete n exterior pentru un salariu complimentar. Reglarea operat este fondat pe munca salariat a femeii. Transformarea raportului salarial n criz i diviziunea sarcinilor ntre soi d natere configuraiei familiale de tip asociativ familia cu doi salariai.

Aceast substituire a fost favorizat datorit egalizrii anselor i condiiilor dintre brbai i femei i creterea nivelului de educaie a acestora din urm. Angajarea femeilor n cmpul muncii a condus la o reglare familial fondat pe diviziunea muncii.

Astfel modelul nuclear apare ca fiind doar o etap n evoluia configuraiilor familiale. Din punct de vedere istoric aceast etap este destul de scurt. Ca explicaii sunt aduse: 1) modificarea continu i rapid a valorilor familiale (E.Durkeim, 1893; I.Bdescu, 1994; C.Ciuperc 1985, ect); 2) apariia, accentuarea i valorizarea individualismului (A.de Tocqueville, 1835; E.Fromm, 1984; R.Bellah, 1985, ect); 3) adaptarea la cerinele societei contemporane; 4) emanciparea femeii: (Mutrafani, Ciuperc 1998).

Consecinele abandonrii modelului familial nuclear sunt foarte bine redate de ctre I.Mutrofan i C.Ciuperc n lucrarea Incursiune n psihologia i psihosexologia familiei 1998. Autorii aduc n prim plan dou efecte majore ale denuclearizrii familiei.1) proliferarea familiei restructurate care ntrunete n sine mai multe configuraii familiale (cuplu fr descendeni, concubinajul; familia monoparental; cstoria deschis; familia reconstituit, familia reorganizat; celibatul)

2) proliferarea experimentelor neo-familiale ca: 1) semi-csnicia; 2) pseudo-csnicia; 3) uniunile homosexuale; 4) grupul comunitar sexual; 5) swingers

Y.Bachotem, E.Westermarck, L.Morgan, C.Levi-Strauss, F.Le Play, P.Aries, M.Perrot, E.Durkein etc. Statutul i rolurile familialeInstituia familiei se bazeaz pe o fundaie solid de obiceiuri i tradiii. Structura de baz este constituit din statusuri i roluri. Termenul de status se refer la locul pe care o persoan l ocup ntr-o fammilie sau alt grup social. Termenul de rol se refer la un set de drepturi, obligaii i expectane care acompaneaz un rol particular. Poziiile (statusurile) i rolurile formeaz structura de baz a familiei. Valorile, normele i sanciunile asigur structurii familiale funcionarea.

Problema rolurilor familiei nu este nou. ns, ea a devenit cu adevrat o problem abia n ultemele decenii, cnd dup o relativ stabilitate i rigiditate privind recepia i comportamentul efectiv de rol-sex din cadrul cuplului s-a produs o schimbare brusc generat n special de procesul de emancipare a femeii.Schimbarea amintit a idus multiple implicaii psihologice, att la nivelul idetitii psihosexuale, ct i la nivelul familiei, ca entitate funcional. Cu alte cuvinte, familia a devenit cu adevrat o unitate de personaliti aflate n interaciune (E.Burges 1962 apud. I.Mitrefan, N.Mitrefan 1991), caracterizat prin cretere i schimbare n care partenerii i modeleaz continuu relaiile.Admind diviziunea muncii n interiorul familiei i n exteriorul ei intervine o alt problem: cea a statusului i a imaginii legate de status, raportarea fiecruia la ac. Situaiei.

E foarte important reacia persoanei la reaciile celor din jur, aprecierea exact a imaginii pe care o ofer celorlali i ct de deformat poate ajunge aceast imagine la acetia.Problema percepiei i evalurii rolurilor a fost foarte bine pus n eviden de psihologul Gray (1992). Aceasta susine c brbatul i femeia nu sunt contieni de cele mai mute ori, c necesitile lor difer. Fiecare presupune n mod greit c cellalt are aceleai nevoi i dorine. Mai mult, att brbatul, ct i femeia, au impresia c dau i c dau fr s primeasc ceva n schimb. Conform teoriei lui Gray i brbatul i femeia percep greit reaciile i atitudinile celuilalt datorit faptului c nici unul nu nelege modul n care cellalt se percepe pe sine.Problematica rolurilor, ateptrilor, anticiprilor li percepiilor de rol a fost explicat prin mai multe teorii. Nu ne vom opri asupra lor ci vom face o trece n revist a acestora mpreun cu P.Ilu (1995).

Abordarea psihosocial a crei concepte fundamentale sunt interaciunea, imaginea i tema familial (Hess, Handel, 1974). Membrii familiei interacioneaz perpetuu ntre ei, prin intermmediul imaginilor, al percepiilor reciproce, al felului n care se definesc unul pe altul. Viaa de familie este rezultatul acestei mereu construite i reconstruite realiti simbolice n care trsturile de personalitate ale indivizilor conteaz n grad nalt.

Teoria presiunii de reea face afirmaiei i mai precise cu privire la segregarea rolurilor n familie. E.Bot (1971) susine c rolul de so i soie sunt n strns corelaie cu faptul dac unul sau ambii soi au legturi cu reeaua social extrafamilial i cu natura acestei relaii. Teoria lui Robert i Rhona Rapaport (1973) caut s explice n ce msur familia cu dubl carier gsete modaliti de a npca exigenele cmpului profesional cu cele ale cmpului domestic.

Abordarea micro-economic pune accent pe importana aspectelor economice ale grupului domestic i ncearc s descrie i s explice ateptrile i comportamentele de rol cu ajutorul unor variabile economice. Teoria echitii aplicat la rolurile conjugale se ntemeiaz pe ideea c aa cum cstoria este o afacere, csnicia este o continu negociere de roluri.Structura de autoritate i putereCreterea bunstrii unei familii este pus n corelaie cu capacitatea acesteia de a lua decizii. Deciziile cu privire la grupul familial cunosc dou forme principale: decizii democratice (colective) i decizii autoritare. Acestea din urm sunt deseori asociate cu tradiionalitatea cnd brbatul decide att n privina hotrrilor ce in de viaa conjugal ct i a celor ce vizeaz viaa parental.

Structura de autoritate i putere n familia tradiional era foarte clar nepunnd probleme interpretare i analize. Puterea implic raporturi de inegalitate. Din acest punct de vedere n familia tradiional raporturile de inegalitate erau foarte mari i unidirecionale i aceasta datorit faptului c femeia era supus (E.Stnciulescu 1998); H.Touzard (1966) a clasificat structura de autoritate i putere n familie pornind de la dou variabile (aciune/decizie). Autorul a obinut 9 tipuri de interaciuni posibile, ce definesc conduitele de rol n cadrul cuplului:

1) autonomia soului; 2)autonomia soiei; 3) autocraia soului; 4) autocraia soiei; 5)conducerea soului; 6)cooperarea sincreatic; 7) diviziunea sincreatic a rolurilor.Familia tradiional era caracterizat printr-o ierarhie clar iar respectarea ierarhiei era o condiie a echilibrului. F.LePlay consider c ierarhia nu era natural, ci intemeiat pe murit, pe capacitate. Familia tradiional avea la baz o ierarhie strict care genera ordine i chiar libertate.ns formularea autoritate dictatorial nu a funcionat perfect nici n cele mai drastice modele patriarhale, cu att mai mult astzi cnd familia ,odern este caracterizat printr-o accentuat flexibilitate a structurii de autoritate. Relaia modern surprinde reprocitatei puterii i autoritii, pe diferite nivele i n diferite intensiti, n contextul mai general al unui egalitarism afirmat i tot mai des pus n practic.Partea negativ a ideologiei egalitariste a societii noastre rezid, ns, n faptul c orice diferen este vzut ca o surs de inegalitate (H.Mendros 1987).Factorii care au determinat flexibilizarea raporturilor de putere n cuplul modern emanciparea femeii, endependena economic a femeii; implicarea tot mai accentuat a femeii n viaa social; devalorizarea sentimentului n relaia de cuplu.Schimbrile ce s-au produs n dinamica rolurilor:

prezena matern a devenit i ea intermitent prin ieirea femeii pe piaa forei de munc. Desele absene al ambilor prini au prezena alternativ a acestora ofer copilului o alt viziune asupra autoritii, de cele mai multe ori aceasta lipsind. Efectele lipsei autoritii sunt multiple, de la accentuarea aroganei pn la scderea sentimentului de siguran a copilului.

Autoritatea i puterea n familia modern se afl ntr-un permanent proces de construcie i reconstrucie, n funcie de negocierile ce au loc ntre parteneri, de atitudinile i comportamentele acestora vis-a-vis de rolurile pe care le ndeplinesc n familie i de statusurile ocupate n afara ei. Relaia prini copii i socializarea copiilor

Familia este mediul primar de socializare a copiilor. Bazat pe afectivitate i aflat n strns corelaie cu aspiraiile prinilor, educaia primit de copil vizeaz, n realitate mai multe obiective: percepia asupra mediului, dobndirea unor cadre de referin, formarea personalitii. Aceast iniiere este foarte variat. Dup cum vom vedea, mizele i strategiile difer de la familia patriarhal la familia asociativ, n funcie de loc sau epoc raportarea la copil vizeaz un anumit tip de autoritate.n familia tradiional reacia pozitiv a copilului la valorile concepiilor sau modelele de comportare se manifest n foarte mare msur. Aceasta deoarece conflictele dintre generaii erau mult mai puine i netolerate de comunicare. n acest context relaiile parentale nu implicau conotaii deosebite i nici abateri semnificative de la norm.Rolul mamei n familia tradiional era foarte important, pentru c personalitatea ei constituia punctul de plecare pentru construirea i structurarea elementelor statornice din comportamentul copiilor. Rolul mamei n familia tradiional const, mai ales, n dimensiunea emoional/expresiv a educaiei, iar rolul tatlui n dimensiunea instrumental. Tat sever i constant, pe de o parte, mama, blnd i duioas, pe de alt parte, realizau un echilibru emoional n educarea copiilor lor.Dup F de Singlz (1996) duratele de timp pe care prinii le petrec alturi de copii ndeplinesc trei funcii: o funcie de ntreinere i reparaie; o funcie de reconfort i o funcie de dezvoltare.

Referitor la socializarea copiilor n cadrul familiei tradiionale E. Stnciulescu n lucrarea sa Sociologia educaiei familiale, 1997, consider c contactele ntre prini i copii, ndeosebi n primii doi ani de existen a acestora din urm, erau extrem de rare iar aceast prectic a plasrii sugarului la o doic n afara familiei era cvasi generalizat. Copilul cretea, n exteriorul familiei, ntr-o relativ independen. Educaia se fcea ad-hoc i nu respecta ntotdeauna ritmurile biologice sau ngrijirile corporale.P. Aries vorbete chiar de sentimentul familiei i sentimentului copilriei, acesta construindu-se treptat, pe msura apariiei i dezvoltrii industriale. Abia din sec. XVII-lea copilul dobndete un loc central n familie.

Probleme semmnificative apreau atunci cnd se punea problema numrului copiilor din fiecare familie, n special s-a cercetat impactul psihologic pe care n avea apariia unui (nou) copil. Atenie asupra acestui aspect a fost atras de F. Goudenough i A. Leahy (1927) i n mod special de A. Adler.

Relaia printe copil n familia tradiional era n general buzat pe nelegere i acceptare i nu pe conflict i negare, convergena valorilor, respectul fa de norme li obiceiuri, liniaritatea rolurilor genernd i/sau permend o socializare lipsit de tensiuni i divergene.n familia modern, relaia printe copil are cu totul alte coordonate, comparativ cu cele existente n familia tradiional. Concepiile privind relaia parental au evaluat semnificativ, rezonant tranziiei treptate a familiei de la tradiional la modern.

Din aceast perspectiv E. Duvall (1971) evideniaz existena a dou modele: modelul mamei tradiionale (ce impune prin perseveren i rigiditate) i modelul mamei moderne (axat pe dezvoltarea capacitilor instructiv formative ale copiilor, n condiiile unei liberti i flexibiliti crescute).Analog, E.Elder (1949) a identificat modelul tatlui tradiional (care asigura educaia copiilor de pe poziia celui care are ntotdeauna dreptate i ultimul cuvnt n orice familie) i modelul tatlui modern (ce folosete mult mai puine modele punitiv restrictive). (apud. C.Ciuperc, 200).E.Stnciulescu (1997) evideniaz faptul c prinii aparinnd unor categorii socio economice diferite transmit copiilor lor valori diferite. Respectiv carierele colare, ateptrile n materie de loc de munc sau de calificare sunt n consecin, ntruct familiile populare cer copiilor lor abiliti manuale i spirit de observaie, pe cnd cele din medii favorizante i ndreapt atenia asupra conceptului: a denumi este mai important dect a mnui. (A.Michel, 1978 apud. Dicional de sociologie, Ed.Polirom, Iai, 1998).Contactul copilului cu mama sa are o importan, i n modernitate ca i n tradiionalitate, i poate suscita la adult mecanisme de proiecie, de repilare sau de sublimare. O identificare reuit atenueaz auxietatea persecuiei i d posibilitatea de a reaciona mai bine la evenimentele pe care le trim. Dimpotriv, o comunicare deficient conduce la un cumul de handicapuri: inhibiia, sentimente de culpabilitate, lips de atenie.... cerburile frecvente n familie, un cmin dezorganizat las sechele. Desprirea, divorul, vdivia perturb i ele echilibrul afectiv. Traumatismele care decurg de aici sunt propice uneori dezvoltrii unor conduite delicvente.n ultimul timp se vorbete i de o socializare invers, adic a prinilor de ctre copii?. Sunt tot mai frecvente studiile ce vizeaz impactul copiilor asupra statutului marital i economic al prinilor, asupra satisfaciei generale n via, precum relaia copii maturi prini aduli.

Relaiile afective i cooperarean familia tradiional, caracterul normativ instituional nu determina numai funcionalitatea familiei, ci i formarea acesteia. Astfel, instituia prescria cine trebuie s se cstoreasc i cine nu se poate cstori. Tot ea ncredina prinilor sarcina alegerii celor mai potrivii soi pentru copii lor, care s corespund posibilitii de a spori averea i de a asigura supravieuirea liniei familiale. Aa dar nu sentimentele de afeciune i liber alegere stteau la baza unei cstorii, ci interesele celor dou familii. n general, cstoria era produsul unui calcul de ordin economic. C dragostea conjugal era o ntmplare fericit rezult de lucrrile mai multor cercettori: H.Montargon, L.Regenis, Delumeau, A.Thatcher, W.Willkinson.Mariajul tradiional nu era altceva dect un acord de conveuire ntemeiat pe cerinele economice familiale i pe funcionalitatea pertenerilor, a femeii cu deosebire (X.Costa Foru, 1945; .Lemny, 1990).

Viaa sexual trebuia s-i gseasc echilibrul n interiorul unor norme sociale riguroase, care protejau familia tradiional de violena sentimentelor i a pasiunilor n afara cadrului stabilit (F.Dru,1998). n acelai timp, absena dragostei constrngea cuplul la o minim funcionalitate, fapt cu implicaii profunde asupra satisfaciei vieii de familie.

n societile miderne familia este mai mult interesat de confortul psihic a membrilor si, de dragoste, afeciune. i aceasta datorit deplasrii funciilor sale de la cele instrumental-economice la exprent afective, pe msur ce familia i-a pierdut din relevana sa economic, politic, religioas i de instruire profesional. Controlul celor mai n vrst asupra tinerilor este mai puin evident acestia din urm putnd opta liber pentru un partener de care-i leag sentimentul pur al iuirii. Dar, aa cum subliniaz F. De Singly (1991), alegerea partenerului nu se face la ntmplare, ci contient sau nu n funcie de determinani socio economici. Pe piaa matrimonial vrsta, profesia, etnia, clasa social, religia prezint criterii fa de care indivizii nu sunt indifereni. Faptul c mariajele sunt puternic homogamice o dovedesc studiile de socialitate ale unor cercettori ca: Pischler; Plu i Corda; Bejan i Buruian; Girard, Shead, Segalen. Un pretendent pe piaa marital nu poate ntruni toate condiiile, alegerile maritale n acest caz pot fi explicate prin teoria costuri beneficii i teoria alegerii raionale. Mariajul ca afacere presupune cutarea unui pertener care s-i ofere n schimbul a ceea ce tu poi oferi, cele mai preioase (din punctul tu de vedere) bunuri i servicii. Totodat, asumarea responsabilitii alegerii partenerului conjugal de ctre individ nseamn i mari costuri: costuri de timp, costuri de bani, costuri psihologice i costuri informaionale (P.Ilu, 2000). Partenerii care vin pe piaa marital fac calcule de rentabilitate n ceea ce privete hotrrea de cstorie i aleg n final o variant marital optim.Fenomenul atraciei interpersonale depind proprietatea beletristicii i filosofiei, a devenit obiect de studiu a psihologiei sociale. Cercettorii interesai de tema dat aduc mai multe explicaii ntrebri de ce unele persoane i nu altele fac abiectul ataamentului nostru. Unii vizeaz nevoia de afiliere (Shaver, Hazan, Hill, Baron i Byrne); alii (Zajonc, Moreland, Beach, ect) susin c la baza atraciei interpersonale se afl efectul similaritii; cei de-al treilea (Walster, Huston, Cunningham, Baron, ect) aduc drept argument ipoteza potrivirii fizice. Similaritatea n sistemele valorico atitudinale i trsturile de personalitate (Pickford, Byrne, Barton) precum i selectarea reciproc n funcie de nevoile complimentare (Winch) sunt alte dou explicaii ale fenomenului atraciei interpersonale.Alegerea partenerului marital aa cum o vede B.Murstein (apud. P.Ilu, 2000) este un proces multifactorial, care cuprinde trei principale stadii premaritale. n primul stadiu centrarea pertenerilor este pe stimulii ce i prezint fiecare, n cel de-al doilea, pe sistemul valorico atitudinal; iar n cel final pe nevoile i ateptrile de rol. De aceea demersul sau se mai numete teoria stimul valoare rol.Satisfacia marital este un alt domeniu care a atras atenia specialitilor n materie de psihosociologie. Evalund gradul de satisfacie prin indicatori obiectivi i subiectivi sunt scoase n eviden diferenele dintre brbai i femei n cuplurile maritale, dintre soiile angajate i cele casnice, diferenele pe parcursul ciclului familial, diferenele pe categorii socio profesionale, diferene n perceperea sursei satisfaciei / insatisfaciei maritale.Dizarmonia i instabilitatea, tensiunile i ruptura apar, de obicei, n momentul cnd unul din cei trei piloni ai csniciei (dragostea, sexul, banii) devine generator de disensiuni.

n acest sens R.Darrzapt (1999-p.272) susine c, cel ce-i poate ctiga singur subzistena i face mai iute valizele dect cineva care este dependent d. p.d.v. financiar de partenerul su.

Numeroi cercettori au cutat s explice de ce indivizii societii contemporane care se aleg liber ca so i soie, pe temeiul dragostei adevrate ajung s divoreze n proporii mari. Majoritatea (G.Gorer, 1971, P.Ilu, 1990, ect)conchid c cuplurile ce se cstoresc ateapt s obin prin cstorie, fericire personal iar speranele ridicate cu privire la implinirea marital se transform mult mai repede n reprouri i deziluzii (P.Ilu p.140, 1995).

Alii P.Bruncker i A.Frinkielkraut (1977) consider c, n condiiile democratizrii sexuale, a tentaiilor oferite de societatea sfritului de secol XX, dragostea conjugal induce o presiune total.

Obiunea pentru Uniunea liber i a cstoriei deschide ca o form a acesteia, calitatea relaiei i negarea aspectului controctual al relaiei a fost cercetat de (I.Mitrofan, N.Mitrofan, 1994, F. De Singly, 1981; I.Mitrofan i C.Ciuperc, 1998).

Cariera profesional i impactul asupra vieii de familieFamilia modern, n orice form ar fi ca se confrunt cu un nou tip de problem, de a crei rezolvare poate depinde n ultim instan funcionalitatea i viabilitatea acestei entiti sociale. A aprut o nou condiie, care influieneaz decisiv armonia / dizarmonia relaiilor dintre parteneri, respectul fa de cariera profesional fiecruia. Alturi de ncredere, comunicare, capacitate empatic sau relaionare sexual, cariera profesional a devenit o cerin afirmat explicit i contient, att de ctre brbat, ct mai ales de ctre femeie.K.Deaux i T.Emswiller 1974; Leyens 1987; I.Naisbitt, P.Aburdene 1990 au artat c pentru brbai, cariera profesional a femeii induce doar dezavantaje.

Avantaje prin faptul c muncete n exteriorul familiei femeia a devenit aductoare de venit. Acest fapt are repercursiuni asupra calitii vieii familiale, asupra confortului i intimitii pe care partenerii au nevoie i pe care pot s i le asigure. Angajarea masiv a femeii pe piaa forei de munc a condus nu numai la apariia unui fenomen social nou i a unei noi categorii sociologice (familia cu dubl carier) ci i la inventarierea problemelor cu care se confrunt familiile cu doi aductori de venit. Aceste probleme, evideniate de Rhona i Robert Rapaport (1973); M.Segalen (1996) ect. au n vedere dileme identitare, tensiunile legate de reelele de sociabilitate, dileme cu privire la norme i cele referitoare la rolul ndeplinit.

Apariia i proliferarea cerierei profesionale i a traiectoriei sociale feminine au complicat destul de mult relaiile interpersonale, n general, cu partenerul de via n special.R.Bellah, 1985, L.Baldrige, 1985, Naisbitt i P.Aburdene 1990 susin c accentul pus pe femeie pe cariera profesional n familia cu dubl carier diminuarea implicrii conjugale i familiale, nervozitate, scderea notalitii, apariia relaiilor extraconjugale i chiar divor.

Concluzii Familia este n psihosociologie i n disciplinele conexe un subiect de predilecie. Istoria s-au psihoanaliza, dreptul sau antropologia nu se intereseaz de aceleiai dimensiuni ale familiei nu au aceleiai unelte nu pun aceleiai ntrebri. Totui ntre diferitele discipline socoumane interesate de problematica familiei exist legturi intime, mprumuturi de idei, concepte i metode. Ele se intercondiioneaz permanent. Realitatea familiilor contemporane nu poate fi neleas dect prin ncruciarea acestor puncte de vedere. Cunoaterea trecutului familiei este indispensabil cunoaterii prezentului domestic. Astfel puternica instabilitate matrimonial a ultimilor dou decenii a sec. XX poate fi interpretat ca o etap dintr-un lung proces n care logica afectiv se impune ca mod de regularizare dominant n snul familiei (F. de Singly, 1991). Depind nivelul narativ evenimenial studiile istorice apeleaz la achiziiile psihosociologiei (statusuri i roluri, teoria schimbului social, ect.). demografia, la fel nu face abstracie n demmersurile sale de realitatea social subiectiv simbolic (motivaii, reprezentri, orientri, valorice ect). Sociologia i antropologia cultural prin nzuina lor spre globalitate se suprapun pn aproape de identitate i n abordarea familiei. Pentru a putea nelege interaciunile dintre sfera privat i cea public psihposociologia colaboreaz cu dreptul i tiinele politice.Din paginile anterioare se observ net c toate disciplinile tiinifice interesate de familie i problematica sa - direct sau indirect, ajung inevitabil la concepte i teorii fundamentale din domeniul psihosociologiei (valori, atitudini, intenii comportamentale, teoria socializrii ect) ceea ce i explic locul i rolul psihosociologiei n abordarea interdisciplinar a familiei.

Prin lucrarea de fa am ncercat o abordare de natur interdisciplinar a familiei. ns principiul cercetrii inter(trans)disciplinare comport o serie de capcane i dificulti n le face operaionale (P.Ilu, 2000). Una dintre ele este de ordin teoretic, specialitii ce particip la o astfel de cercetare comunic ideatic destul de greu ntre ei, datorit diferenelor conceptuale i terminologice, diferene ce in uneori doar de nveli fonetic. Experii dintr-un anumit domeniu, arat autorul citat, in la terminologia lor specific pentru c aceasta este un argument vizibil, de suprafaa , al capitalului lor cultural i deci al importanei activitii ce o desfoar. Mai mult P.Ilu afirm c, aa cum exist un ovinism naional, unul masculin i de alte genuri, se poate vorbi i despre un ovinism disciplinar. Competiia dintre discipline i una de aprare i de cte ori este posibil, de extindere teritorial. Exist apoi dificulti de ordin practic organizaional al echipei de cercetri: cine conduce (ca specialitate), ce rol are fiecare specialist n derularea investigaiilor, cum se decupeaz aspectele ce revin fiecrui participant, cum se intocmete raportul de cercetare. S observm de asemenea, c studiile de tip integrativ sunt foarte costisitoare.

O depire a acestor impasuri ar fi ca unul i acelai individ s practice o viziune i eventual, o intervemie de tip integrativ, transdisciplinar. S fie adic expert pe probleme: violena n familie, divorialitate, relaia prini copii, ect. Acest lucru se i ntmpl n practica tiinific actual. Dificultatea n acest caz este c expertul n cauz trebuie s posede cunotine profunde din mai multe domenii, care n mod tradiional s-au acumulat n discipline academice particulare. Exist deci riscul de a fi superficial. Aa nct, dac ovinismul disciplinar nu este de dorit, contrafaa lui, adic inocena (ignorana) disciplinar, ideia c eti liber s cercetezi orice i mai ales oricum, este la fel de nociv.