Psihologie 21.11.2013

download Psihologie 21.11.2013

of 2

Transcript of Psihologie 21.11.2013

  • 7/23/2019 Psihologie 21.11.2013

    1/2

    Thursday, November 21, 2013

    Psihologia educatiei

    Vointa si afectivitatea

    Vointa reprezinta capac. de a invinge obstacolele care apar in calea realizarii unui obiectiv.

    Vointa poate fi distrasa, intarita, slabita etc. Invatarea este facilitata de motivatie si vointa.

    Intervine aici si atentia.

    Cea mai imp trasatura a vointei este efortul voluntar. Exprima o incordare interna, o energie

    puternica. Efortul voluntar poate fi adecvat obstacolelor sau mai mic. Cand este corect

    dimensionat corespunzator obstacolului, depasirea acestuia nu mai este o problema.

    Perseverenta este o alta trasatura importanta a vointei. Efortul voluntar depinde si de capac de

    asimilare a individului, de inteligenta acestuia. Orice actiune de vointa presupune un reglaj

    voluntar care sta la baza psihicului care astfel se autoregleaza permanent. Un rol important in

    gestionarea efortului voluntar il are profesorul. El trebuie sa motiveze elevul in functie de.

    Un act voluntar este realizat in 5 etape:

    1. Actualizarea motivelor. Nu este de cele mai multe ori de factura constienta. Omul isi da

    seama de necesitatile pe care le are. Aici se contureaza imboldul omului de a actiona.

    2. Se duce asa numita lupta a motivelor. Motivele incep sa se lupte intre ele si se va impune

    cel cu cea mai puternica motivatie.

    3. Adoptareahotararii. Individul selecteaza un motiv puternic, pe cel mai puternic care il

    determina sa actioneze, si ia o hotarare in directia satisfacerii dorintelor lui.

    4. Desfasurareapropriu-zisa a actiunii voluntare. Cand individul actioneaza efectiv, renunta

    la activitatile secundare.

    5. Verificarea. Rezultatele actului voluntar sunt raportate la motivele declansatoare la scopul

    propus si la efectele obtinute. Daca rezultatul este nesatisfacator, individul isi poate relua

    ciclul voluntar.In activitatea scolara este importanta si afectivitatea. Afectivitatea este implicata in relatiile

    dintre profesori si elevi, intre elevi, intre elevi si materia pe care o parcurge. Starile afective

    pozitive imprima activitatii de invatare un randament bun. Afectivitatea copilului se

    dezvolta de la cele mai fragede varste. Statile afective se pot transmite de la individ la

    individ.

    Profesorul este cel care poate contribui la canalizarea emotiilor de toate tipurile. Se pot

    consolida in timp si pot deveni moduri de manifestare constante in personalitatea individului.

    Cele mai semniicative roluri ale emotiilor:

    - Rol de comunicare: prin emotii, atat prof cat i elevii transmit unora altora sentimente, stari.Profesorul poate transmite emotii pozitive grupului, prin care poate facilita retinerea

    materialului didactic foarte repede sau chiar instantaneu.- Rolul de contagiune: copiii isi transmit emotiile celorlalti copii.- Rolul de mobilizare sau activare a conduitei: emotiile impulsioneaza actionarea. Atat cele

    pozitive cat si cele negative.

    Clasificarea starilor afective:

    1

  • 7/23/2019 Psihologie 21.11.2013

    2/2

    Thursday, November 21, 2013

    Cele mai simple stari afective sunt neplacerea si placerea. Neplacerea este stimulata de

    durerea senzoriala.

    Alte stari afective sunt: agreabilul si dezagreabilul. Acesrea sunt impresii produse de

    perceptii.

    Dispozitiile sunt alte stari afective. Dureaza mai mult decat afectele simple. Ele pot fi si pedurata unei saptamani si pe durata a 6 luni, chiar un an. Dispoziia vesela este fireasca unor

    oameni. Dispozitiile pot indica si starea organismului. Dispozitiile triste la copii pot tulbura

    activitatea scolara. Activitatea de invatare este in ultima instanta o conditie a organismului

    sanatos.

    Emotiile reprezinta dispoziii cu caracter situational. Apar cand individul evalueaza anumite

    situatii, obiecte, fiinte. Se cunosc 4 emotii tipice: bucuria (exploziva), frica, furia si

    tristetea(disperarea). Nu totdeauna emotiile pozitive puternice depind de lucrurile care le

    declanseaza. Exosta si alte emotii care condimenteaza viata: rusinea, satisfactia, indoiala,

    incertitudinea etc.

    Sentimentele au o durata f mare, chiar pe intrega viata a individului(sunt transsituationale).

    Profesorul contribuie la dezvoltarea sentimentului de iubire pt invatatura. Unele sentimente

    estetice pot deveni valori(iubirea pt arta etc).

    Pasiunile sunt cele mai puternice sentimente care se subordoneaza individului(de ex

    muzica). Exista si pasiuni negative care pot duce la degradarea individului(jocuri de noroc etc)-

    se pot manifesta de la varste fragede.

    Afectivitatea la copil evolueaza:

    La 4-5 luni apare frica(cauzata de persoane straine, de a cadea, e

    c)

    La 10 luni apare sentimentul de iubire pt mama. Pana atunci mama este doar un ingredient

    necesar lui. Isi exprima zambetul neconditionat.

    La 18 luni apare sentimentul geloziei. Daca mama tine mai mult in brate altceva, copilul

    plange.

    La 12 ani se contureaza dispretul.

    2