Psihologia învăţării

7/21/2019 Psihologia învăţării

http://slidepdf.com/reader/full/psihologia-invatarii-56ddfd08b310a 1/13

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” ARAD

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Specializarea:

PEDAGOGIA NV!Ţ!"#NTULUI PREŞCOAR ŞI ŞCOLARFILIALA $AIA "ARE

REFERATP%i&'l'(ia )*+,-,rii

. /az, 0e're0ic' . 1e0'2'l'(ic,

a p%i&'l'(iei e23ca-iei

N31ele 4i pre*31ele N31ele 4i pre*31ele

pr'5e%'r3l3i %032e*03l3i

lec0'r 3*i+6 2r26 TRENIŞAN 7POP8 ALINA

DELIA "ARIANA ARDELEAN A*3l I . zi 9 Pe2a('(ie

3



STATUTUL TEORETIC ŞI APLICATIV

AL PSIHOLOGIEI EDUCAŢIEI

Psihologia educaţiei s-a constituit ca disciplină cu statut propriu. D.P. Ausubel

şi F.G. Robinson afirmă că „dintr-o perspectiă generală! psihologia educaţională ar

putea fi concepută ca integrată "n domeniul specific al psihologiei generale! "ntruc#taceasta din urmă se preocupă! cel puţin "n principiu! de relaţiile dintre toate ariabilele

posibile determinate de ereditate şi de mediu! pe de o parte! şi toate actele de

comportament imaginabile! pe de alta$.

Psihologia educaţiei cuprinde un corp de cunoştinţe structurat prin "ntrepătrun-

derea conceptelor şi modelelor e%plicatie oferite de psihologia generală a "năţării şi

de&oltării! psihologia copilului! a adaptării! igiena mintală! consilierea psihopeda-

gogică! ştiinţele educaţiei! psihologia socială şi organi&aţională! genetică! antropologia!

sociologia.

Psihologia educaţiei "şi asumă problematica "năţării! dar! ca disciplină aplica-

tiă! nu se preocupă de legile generale ale "năţării "n sine! ci de acele aspecte ale ei

care se e%primă "n re&ultate cu aloare socială.

Psihologia educaţiei este interesată de problematica de&oltării psihice "n

general şi de aspectele de&oltării personalităţii umane care ţin de #rstă! dar pune ac-

centul pe factorii de&oltării şi pe posibilităţile de manipulare a acestor factori "n

scopul potenţării influenţelor lor po&itie.

'n literatura rom#nă de specialitate se aprecia&ă ca teme predilecte de cercetare

"n psihologia educaţiei( legile actiităţii psihice şi psihosociale ale şcolarilor! ba&ele

psihologice ale instruirii şi educării şcolarilor! relaţiile dintre actele comportamentale

ale profesorilor şi eleilor şi ariabilele care interin "n cursul interacţiunilor din

şcoală )*late! +,/.

3



'ntr-una dintre cele mai fle%ibile modalităţi de conturare a domeniului de studiu

al psihologiei educaţiei acesta poate fi preci&at ca fiind funcţionarea şi de&oltarea

psihicului indiidului uman "n condiţii specifice diferitelor medii educogene.

0unoaşterea ştiinţifică "n psihologia educaţiei asigură acumularea de noi fapte!

concepte! principii! ipote&e! teorii! legi cu priire la "năţare şi predare.

'n psihologia educaţiei se utili&ea&ă aceleaşi metode de cunoaştere ca şi "n

psihologia generală. 1i "n psihologia educaţiei! metodele au caracter instrumental! de

interenţie! de informare! de interpretare şi de acţiune. Printre cele mai frecent utili-

&ate metode "n psihologia educaţiei sunt( obseraţia! e%perimentul! ancheta psiholo-

gică! conorbirea! metoda poestirilor de iaţă! metoda biografică! metoda anali&ei

produselor actiităţii! metoda modelării şi simulării! metoda psihometrică. Printre cele

mai importante măsuri care trebuie luate "n aplicarea oricărei metode "n cunoaşterea

faptelor studiate de psihologia educaţiei sunt( formularea problemelor cu mare clari-

tate! preci&ie şi rigoare2 definirea corectă a conceptelor2 aplicarea mai multor metode

pentru studierea aceluiaşi fenomen cu o metodă aplicată "n c#t mai dierse situaţii2

cercetarea faptelor "n dinamica lor reală şi "n conte%tul real "n care se produc.

'n opinia unor autori ca D. Ausubel şi F.G. Robinson! rolul psihologiei educaţiei

este acela de a formula „principii generale priitoare la relaţiile dintre ariabilele careţin de mediul educaţional şi ariabilele care ţin de actele de comportament$.

3rice profesor sau „manager$ al educaţiei care "şi ia rolul "n serios se infor-

mea&ă cu priire la problematica domeniului său de actiitate şi "n acelaşi timp contri-

buie la de&oltarea psihologiei educaţiei "n procesul testării propriilor ipote&e despre

educaţie.

4



PSIHOLOGIA NV!Ţ!RII

. $A! TEORETICO9"ETODOLOGIC!A PSIHOLOGIEI EDUCAŢIEI

„Capacitatea de a învăţa,atât a omului, cât şi aanimalului, este una dintre

cele mai remarcabile actenaturale, alături dereproducere şi ereditate”(Woodwoth, Maruis, !"#$%

Prin "năţare se "nţelege numai acele modificări ale comportamentului care nu

depind e%clusi de funcţiile receptorilor şi efectorilor! nu se e%primă doar "ntr-omodificare a nielului de actiism cerebral! ci apar ca urmare a e%perienţei indiiduale

şi sunt relati stabile! aceste aspecte constituindu-se "n note definitorii ale "năţării ca

actiitate "n accepţiunea psihologică a termenului de actiitate.

Definirea "năţării prin raportarea la comportament! schimbare şi stabilitate!

atrage atenţia! aşa cum sesi&ea&ă D. Fontana! asupra a trei lucruri( +/. "năţarea trebuie

să schimbe indiidul "ntr-un anumit mod2 4/. schimbarea trebuie să se producă ca

re&ultat al e%perienţei2 5/. această schimbare trebuie să se e%prime "n comportament şsă modifice potenţialul adaptati al indiidului.

'n literatura rom#nă de specialitate se preci&ea&ă )6. Golu/ că( „'n sens larg!

prin "năţare se "nţelege trecerea unui sistem instruibil dintr-o stare iniţială A! de

neinstruire! "ntr-o formă finală A! de instruire! care permite reali&area unor obiectie

specifice de reglare$. „'n sens restr#ns! prin "năţare "nţelegem actiitatea pe care

indiidul uman o desfăşoară sistematic! "ntr-un cadru socialmente organi&at! "n ederea

asimilării de informaţii "n forma cunoştinţelor! a elaborării unor ansambluri de operaţii

5



şi deprinderi! precum şi a unor capacităţi de "nţelegere! interpretare şi aplicare a

fenomenelor din natură şi societate$.

7te8art Ranson şi coautorii unui articol din +,,9 definesc "năţarea ca

instrumentare şi capacitare! preci&#nd că „'năţarea "nseamnă de&oltarea "nţelegerii

care conduce la şi se creşte prin acţiune! la descoperirea mi:loacelor )agenc;/ care ne

abilitea&ă nu numai să ne definim şi construim pe noi "nşine! dar şi să participăm acti

la crearea lumii "n care trăim "mpreună$.

Definiţiile "năţării e%primă progresul "n cunoaşterea notelor ei definitorii! a

naturii şi mecanismelor ei! cunoaştere e%trem de importantă mai ales pentru cei care

trebuie să gestione&e resursele indiiduale ale eleilor "ntr-o actiitate at#t de

comple%ă cum este actiitatea didactică.

Per%pec0i+e 2e a/'r2are 4i 0e'rii ale )*+,-,rii

7tudiul ştiinţific al "năţării a "nceput la sf#rşitul secolului al <=<! odată cu "n-

fiinţarea! la >eip&ig! a laboratorului de psihologie e%perimentală condus de ?.?undt.

6ulte cercetări e%perimentale s-au făcut pe animale sub prete%tul că procesele funda-

mentale ale "năţării pot fi ă&ute cu mai multă claritate dacă sunt studiate "n formele

lor relati simple şi nu complicate de "naltele procese intelectuale ale fiinţei umane.

@na dintre cele mai consistente lucrări pe problema teoriilor "năţării inenta-

ria&ă ca teorii ale "năţării( condiţionarea clasică )Palo/! cone%ionismul )handiBo/!

condiţionarea prin contiguitate )Guthrie/! condiţionarea instrumentală )7Binner/! beha-

iorismul intenţional )olman/! teoria gestaltului! teoria psihodinamică a lui Freud!

funcţionalismul! teoria matematică! teorii ale comportamentului ba&ate pe prelucrarea

informaţiilor! teoriile neurofi&iologice.

FranCois Dor )+,5/ clasifică teoriile "năţării astfel(

Pentru interalul +,EE-+,9E(

eorii timpurii ale "năţării

eorii behaioriste

Pentru perioada contemporană(

7istemele miniaturale

0urentul neoreoluţionist

6



Anumiţi e%egeţi grupea&ă teoriile "n funcţie de premisele filo&ofice şi de

concepţia despre natura omului(

eorii asociaţioniste ale "năţării

eorii cognitie ale "năţării.

După un alt criteriu de clasificare se diferenţia&ă(

eorii de orientare comportamentalistă

eorii cognitie

Pentru a completa tabloul elaborărilor teoretice asupra "năţării trebuie men-

ţionate şi(

teoriile neurofi&iologice2

teoriile "năţării sociale

teoriile umaniste

=nformaţiile conţinute de aceste teorii pot fi utili&ate "n "nţelegerea dimen-

siunilor! aspectelor şi mecanismelor "năţării! "n elaborarea unor modele e%plicatie şi

"n formularea unor predicţii pertinente cu priire la eoluţia eenimentelor "năţării.

E;plica-ii p%i&'l'(ice 4i 1'2ele ale )*+,-,rii

@na dintre cele mai timpurii şi larg acceptate e%plicaţii ale "năţării este cea a

"năţării prin asociaţie. 6odelele care pre&intă "năţarea ca asociaţie 7timul Răspuns

e%plică "n maniere diferite cum se reali&ea&ă această asociere. le iau "n considerare

trei categorii de ariabile(

+. situaţia "n care se produc schimbările )stimulul/2

4. procesele interne interpuse "ntre stimul şi răspuns )organism/25. răspunsul )manifest sau nemanifest/.

Asocierea 7-R prin contiguitate sau condiţionarea clasică )=an Palo/ poate fi

considerată unul dintre primele modele ale "năţării.

Hohn I. ?atson )+-+,J/ considera că toate procesele de "năţare sunt

similare condiţionării ba&#ndu-se pe e%perimente de asociere a stărilor emotie cu

stimuli anteriori neutri.

7



0ondiţionarea clasică a fost aplicată "n dresa:ul animalelor şi tratarea unor pro-

bleme comportamentale umane( "n terapia aersiă pentru alcoolism sau "n desensibi-

li&area sistematică "n ca&ul fobiilor.

0ondiţionarea instrumentală )horndiBe/ sau operantă )7Binner! "n +,5J/ aduce

"n discuţie recompensa ca factor ce "ntăreşte sau slăbeşte stabilirea asocierii 7-R.

Asocierea 7-R prin "ntărire implică stabilirea sau "ntărirea unei legături "ntre

stimulii condiţionali şi răspuns! dacă răspunsul este urmat imediate de o "ntărire.

d8ard horndiBe! cercet#nd procesul asociati la animale obseră că reacţiile

produse de un stimul sunt conserate şi repetate doar dacă sunt asociate cu o stare

agreabilă! fenomen numit "ntărire.

Iurrhus FredericB 7Binner! studiind comportamentul numit de el operant )la

şobolani/! a:unge la conclu&ia că asocierea "ntre un anumit stimul şi un răspuns spontan

la acel stimul se reali&ea&ă numai dacă răspunsul este "ntărit consecuti e%ecutării lui.

d8ard olman se centrea&ă pe repre&entările cognitie! pe rolul lor de

mediatori ai "năţării. 0onform lui olman! "năţarea nu se produce la "nt#mplare! ci "n

ba&a unei selecţii a mi:loacelor sau instrumentelor necesare atingerii unui scop. Ku

stimulii determină alegerea şi fi%area anumitor răspunsuri! ci scopul răspunsului la

stimuli.?olfgang Lohler )=nteligenţa maimuţelor/ a impus conceptul de "năţare

intuitiă prin care oferă o alternatiă la "năţarea prin "ncercare şi eroare.

'n concepţia lui Iruner! "năţarea implică trei procese cognitie(

+. achi&iţia de informaţie2

4. transformarea acestei informaţii "n forma potriită pentru reali-

&area unei sarcini2

5. testarea! alorificarea adecării acestei transformări.

Prin modelul său! H. Iruner pre&intă "năţarea ca pe un proces acti "n care sunt testate

principii şi reguli! iar informaţia este transformată diferenţiat "n funcţie de modalitatea

de utili&are.

Albert Iandura a impus un model al "năţării care se reali&ea&ă prin imitaţie şi

modelare. l şi-a numit iniţial teoria sociobehaiorism! apoi teoria social cognitiă.

0onform lui Iandura! informaţia despre comportament şi eenimentele din mediu estetransformată "n repre&entări simbolice care seresc apoi desfăşurării acţiunilor iitoare.

8



0arl Rogers aprecia&ă că "năţarea tradiţională este impersonală! rece şi dis-

tantă. 'n lucrarea sa! Freedom to Learn! pre&intă ca şi condiţii necesare şi suficiente

pentru a susţine "năţarea( empatia! aprecierea po&itiă necondiţionată şi congruenţa.

0. Rogers este adeptul "năţării e%perienţiale "n care primea&ă e%perienţa personală şi

trăirea faţă de g#ndire.

S0r3c03ra p%i&'l'(ic, a ac0i+i0,-ii 2e )*+,-are

Psihologia a descris actiităţi ale g#ndirii şi actiităţi cognitie! procese ale

memoriei şi strategii metacognitie respect#nd semnificaţia psihologică a termenului

de actiitate.P. Golu anali&ea&ă actiitatea de "năţare după criteriile de anali&ă a actiităţii

psihice "n general şi "i identifică unităţi ca acţiunile şi operaţiile care se află "ntre ele "n

raporturi fle%ibile de integrare! de la elementar la comple%.

Actiitatea de "năţare are o structură proprie! mecanisme şi legi specifice! se

desfăşoară "n etape! "n forme şi la nieluri proprii! sub influenţa unor factori specifici.

"eca*i%1ele p%i&ice )* %0r3c03ra )*+,-,rii

R. Gagn descrie natura procesului "năţării "n legătură cu opt eenimente ale

actului "năţării! incriminea&ă ca fapte de natură psihică actiitate "n "năţare(

motiaţia! perceperea! diferenţierea! codarea cunoştinţelor "ntr-un cod propriu! stocarea

informaţiei "n 67D sau 6>D! reactuali&area sau destocarea informaţiei din memorie.

Receptarea şi prelucrarea primară a informaţiilor este condiţia primară necesară!

deşi nu suficientă pentru "năţare.

6emoria! cu care a fost cel mai frecent asimilată "năţarea! asigură stocarea!

reţinerea informaţiei! reactuali&area sau destocarea ei "n conformitate cu particularită-

ţile informaţiei şi ale sarcinii de "năţare.

=mplicarea imaginaţiei "n "năţare este tratată sporadic deoarece! "n ceea ce

prieşte acest proces psihic! a domnit o foarte mare confu&ie. =maginaţia are un rol

foarte important "n procesarea profundă a informaţiilor! "n codificarea lor simbolică şisemantică.

9



6otiaţia repre&intă o componentă importantă "n structura actiităţii de

"năţare. a se include ca factor declanşator şi de orientare! de susţinere energetică şi

potenţare a "năţării.

Afectiitatea "n structura "năţării este ca un mecanism stimulator energi&ant şi

reglator "n str#nsă relaţie cu motiaţia.

Atenţia constă "n alocarea de către persoană a resurselor cognitie necesare

re&olării unei sarcini. a a fost comparată cu forţa ce alimentea&ă actiitatea mentală!

aşa cum forţa electrică alimentea&ă o maşină. =nteligenţa şi interesul sunt cei mai

importanţi factori care susţin atenţia.

Moinţa! "n structura "năţării! se include ca mecanism psihic de reglare a

actiităţii. L. >e8in afirmă că procesul oluntar debutea&ă prin trecerea de la tendinţă

la dorinţă şi continuă cu trecerea de la dorinţă la aspiraţie şi apoi la rere. ulburările

oinţei au efecte grae asupra actiităţii "n general şi asupra "năţării "n special! fiind

legate de tulburările afectiităţii.

>imba:ul este un instrument psihic cu mare forţă reglatoare a actiităţii "n

general şi a actiităţii de "năţare "n special.

0ompetenţele şi aptitudinile de comunicare sunt esenţiale at#t "n transmiterea!

c#t şi receptarea informaţiilor care se "naţă. Deficienţele de comunicare pot să afec-te&e "năţarea.

Personalitatea este implicată "n "năţare cu toate subsistemele sale fundamen-

tale( de orientare! instrumental! bioenergetic! relaţional aloric şi de autoregla:.

emperamentul "şi pune amprenta asupra dinamicii "năţării.

Aptitudinea e%primă at#t e%perienţa acumulată de indiid "n procesul actiităţii!

c#t şi moştenirea lui genetică.

0aracterul este una dintre cele mai puternice forţe de reglare a "năţării la niel

macrostructural.

=nteligenţa asigură ma%imal eficienţa "năţării. =nteligenţa asigură adaptarea

persoanei la situaţii noi! generali&area! deducţia! corelarea! integrarea informaţiilor!

anticiparea consecinţelor! compararea ariantelor şi reţinerea celor optime.

0reatiitatea se regăseşte "n "năţare sub toate aspectele ei! cu toate caracteris-

ticile produsului creat. Factorii creatiităţii )inteligenţa! afectiitatea! iniţiatia!

10



atitudinile etc./ "n intercalaţie cu factorii psihosociali şi cu factorii socio-educaţionali

sunt condiţii care susţin creatiitatea şi prin ea "năţarea.

0a factori ai "năţării se afirmă şi o serie de constructe şi trăsături ale persona-

lităţii care interin "n afirmarea persoanei( siguranţa de sine! imaginea de sine şi

adecarea interpersonală! asumarea responsabilităţilor! interesele pentru iaţa socială!

culturală şi intelectuală2 opţiunile alorice şi maturitatea interrrelaţională2 nielul moti-

aţional! modalităţile intelectuale.

@n alt construct psihic implicat "n "năţare este stima de sine. Aceasta este

definită ca „trăsătură de personalitate "n raport cu aloare pe care un indiid o atribuie

persoanei sale$ )Doron! Parot/.

Aceste componente ale structurii psihologice a "năţării se actiea&ă "n grade

diferite! sub influenţa unor constelaţii şi condiţii diferite! determin#nd o mare diersi-

tate de forme! tipuri şi nieluri "n care se reali&ea&ă "năţarea.

Ni+el3ri< 5'r1e 4i 0ip3ri 2e )*+,-are

'n literatura de specialitate se "nt#lnesc două criterii de clasificare a nenumă-

ratelor faţete pe care le releă "năţarea(

+. Kielul de integrare al actiităţii psihice! "n funcţie de care se disting(

"năţare elementară!

"năţare comple%ă.

4. *ona psihismului preponderent implicată! "n funcţie de care se diferenţia&ă(

"năţare cognitiă!

"năţare psihomotorie! "năţare afectiă.

'năţarea elementară este comună omului şi animalului şi este controlată de

stimulii din mediu.

'năţarea comple%ă este mediată prin simboluri şi are ca re&ultate(

+. cunoştinţe factuale!

4. cunoştinţe naţionale!

5. cunoştinţe procedurale.

11



0ea mai simplă formă a "năţării este considerată producerea unui răspuns la un

nou stimul! iar una dintre cele mai comple%e este "năţarea re&olării de probleme.

0elor trei forme de "năţare! cognitiă! psihomotorie şi afectiă i se descriu

re&ultate diferite.

Re&ultatele "năţării cognitie sunt(

+. forme simple şi

4. paternuri comple%e )re&olare de probleme! g#ndirea creatiă! cunoş-

tinţe sistemati&ate/

Re&ultatele "năţării psihomotorii sunt(

+. produse simple )deprinderi locomotorii! manuale etc./!

4. produse comple%e )actorie! arti&anat etc./

Re&ultatele "năţării afectie sunt(

+. produse simple )plăcere! preferinţe etc./ şi

4. produse comple%e )atitudini! discriminări şi :udecăţi de aloare/.

*+,-area percep0i+,

7e referă la diferitele modificări "n percepţie care se produc prin "năţare. 0a

proces! "năţarea perceptiă presupune o modificare internă produsă de stimuli. 'nă-

ţarea perceptiă se datorea&ă e%erciţiului! e%perienţei. Principiile "năţării perceptie

se studia&ă şi aplică "n managementul "năţării care implică sen&orialitatea umană

)e%presia plastică! mu&icală! sport! "năţarea deprinderilor de citire/.

*+,-area 1'0ric,

7e referă la actiitatea de achi&iţionare a unei secenţe dintr-un răspuns motor

precis. Formarea deprinderilor motorii a fost studiată "n sarcini de educaţie fi&ică.

'năţarea deprinderilor motorii este influenţată de feedbacB! de distribuirea e%erci-

ţiului! de stres şi oboseală.

*+,-area +er/al,

12



7e reali&ea&ă "n situaţii "n care sarcina cere ca eleul să răspundă la un material

erbal sau să formule&e răspunsuri erbale. %.( "năţarea recitării alfabetului! &ilele

săptăm#nii etc.

*+,-area c'*cep0el'r

0onceptele sunt repre&entări ale unor categorii de lucruri! acţiuni sau situaţii.

'năţarea conceptelor )conceptuală/ se referă la orice actiitate "n care indiidul

trebuie să "neţe să clasifice două sau mai multe eenimente sau obiecte "ntr-o singură

categorie. a implică un răspuns comun la un grup de stimuli care au "n comun

anumite proprietăţi sau caracteristici.

*+,-area %'cial,

ste definită ca „proces de asimilare a e%perienţei sociale manifestat prin

schimbare de conduită$.

Al0e 5'r1e 2e )*+,-are:

"năţarea dintr-o singură "ncercare )ba&ată pe o unică e%perienţă/2

"năţare incidentală2

"năţare latentă2

"năţare prin "ncercare şi eroare2

"năţarea prin obseraţie! prin model2

"năţarea programată2

"năţarea secenţială2

"năţarea subliminală.

13



Iibliografie( Valeria Negovan - „Introducere în psihologia educaţiei”! ditura

@niersitară! Iucureşti.

14

Psihologia învăţării

Documents

Transcript of Psihologia învăţării