8/16/2019 Pshi. pozitivă articol traducere.doc

1/4

Definirea, validarea i cre terea indicelui de fericire la persoanele cuș ș

dizabilită i multiple profundeț

În acest studiu se încearcă opera ionalizarea, măsurarea i cre terea fericirii laț ș ș

 persoanele cu dizabilită i profundeț .

În prezent nu există nici o tehnologie comportamentală disponibilă pentru a ajuta

 persoanele cu cele mai profunde dizabilită i în atingerea unui stil de via ă dorit. Cu toateț ț

acestea a existat o mică cre tere în cercetări pentru a asigura un suport relevant în ceea ceș

 prive te calitatea vie ii la persoanele cu dizabilită i multiple profunde.ș ț ț

O zonă care nu a primit încă aten ie din partea cercetătorilor behavori ti, este gradulț ș

de bucurie sau fericire trăit ca i o experien ă de către persoanele cu dizabilită i multipleș ț ț

 profunde care nu au deloc, sau au pu ine abilită i verbale i abilită i din punct de vedere alț ț ș ț

mobilită ii.ț

Un posibil motiv în ceea ce prive te lipsa cercetărilor realizate pe fericire laș

 persoanele cu dizabilită i multiple profunde, se datorează dificultă ii definirii iț ț ș

documentării sintagmei ,,a fi fericit.

!intr"o altă perspectivă fericirea poate fi văzută ca un eveniment privat, sau ca un

construct ipotetic care este considerată ca fiind importantă de către profesioni ti i de cătreș ș

 popula ie.ț

#ceastă investiga ie reprezintă o ini ială încercare de a demonstra un mijloc deț ț

opera ionalizare, măsurare i modificare a fericirii la persoanele cu dizabilită i multipleț ș ț

 profunde. $ai exact această investiga ie s"a realizat pe parcursul a două experimente,ț

obiectivul cercetării era de a defini i observa indicele de fericire pentru a putea fi validatș

din punct de vedere social, i pentru a determina dacă acest indice ar putea fi crescut deș

către personalul de educa ie.ț

1

8/16/2019 Pshi. pozitivă articol traducere.doc

2/4

Metoda generală

Participan iț

%rupul tin ă era format din & adul i studen i cu tulburări fizice i mentale profunde.ț ț ț ș

#ce tia aveau v'rsta cuprinsă între ()"*( de ani. Cei & studen i inclu i în studiu erau totalș ț ș

lipsi i de abilitatea conven ională de a comunica, astfel erau dependen i de un anumitț ț ț

 personal care le oferea sprijin pentru a" i îndeplini nevoile de bază.ș

Preferin a evaluăriiț

+valuarea s"a bazat pe faptul că fiecare participant trebuia să determine anumi iț

stimuli, stimuli de apropiere sau de evitare.

Experiment 1

copul acestui experiment s"a bazat pe încercarea de a observa i valida indicii deș

fericire i nefericire care au fost defini i. !ouă evaluări de validare au fost efectuate înș ț

etape diferite.

Metoda

-ni ial cinci studen i au fost observa i în timp ce un asistent personal a interac ionatț ț ț țindividual cu fiecare dintre ace tia pe tot parcursul activită ilor de la clasă. Unul dintre eiș ț

nu a fost observat doarece nu a fost prezent, iar ceilal i patru au fost selecta i pentruț ț

observare. -ndicii de fericire i nefericire au fost observa i la fiecare student.ș ț

Etapa 1

copul primei etape a fost ca să determine dacă indicele de fericire apare mai

frecvent în prezen a unui stimul preferat sau a unuia mai pu in preferat i dacă indicele deț ț ș

nefericire apare mai frecvent în prezen a unui stimul mai pu in preferat în raport cuț ț

stimulul cel mai preferat.

Procedura

!oi stimuli apropiere/evitare0 au fost selecta i pentru fiecare participant. În cadrulț

acestei evaluări li s"au prezentat participan ilor cel pu in (1 stimuli, c'te un stimul pentruț ț

fiecare în anumite serii. 2iecare stimul a fost plasat în fa3a participantului de cel pu in 45ț

de ori a c'te ase sesiuni.ș

2

8/16/2019 Pshi. pozitivă articol traducere.doc

3/4

Rezultate

!oi participan i nu au arătat nici un indiciu de fericire (6, 560, în schimb auț

manifestat frecvent indicii de fericire. &)6 7ea i *86 9amm:0 Ceilal i doi participan iș ț ț

au arătat un minim de nefericire16, 560, dar în schimb au manifestat frecvent fericire.onn: ;56 i !on 1;60ș

Etapa 2

În etapa a doua s"a încercat să se ob ină un al doilea tip de validare pentru indicii deț

fericire i nefericire, care implică opinii ale practicienilor ce au experien ă cu persoane cuș ț

dizabilită i multiple. "a folosit scala

8/16/2019 Pshi. pozitivă articol traducere.doc

4/4

Condi iile experimentale de bază" fiecare profesor asistent i"a efectuat rutina lor deț ș

clasă obi nuită, pun'ndu" pe studen i prin rota ie să aplice programe de predare unu la unu.ș ț ț

Condi iile experimentale ,,program amuzantț ? acest program constă în trei

componente@ profesorii asisten i le"au prezentat participan ilor anumite elemente dinț țevaluările anterioare i anumite activită i preferate timp de 4 minute pe timpul unei sesiuni.ș ț

Cea de"a doua componenetă se referă la interac iunile între participan i i profesoriiț ț ș

asisten i acestea fiind observate timp de (5 minute pe sesiune. Ultima componentă seț

referă la ini ierea i finalizarea stimulilor observa i baza i pe indicii fericire"nefericire.ț ș ț ț

!esign"ul experimental ? s"au folosit multe probe de design pentru participan iț

 pentru a evalua ,,programul amuzant.

Rezultate i discu iiș ț

"a ob inut o frecven ă redusă a indicelui de fericire în cadrul experimentului deț ț

 bază 7ea " 46A 56 to ;60, onn: $ B 6A 56 to 4560 i !on 560. -ndicele deș

nefericire în timpul experimentului de bază a fost de 6 pentru 7ea i de ((6 în timpulș

onn: i !on au arătat minimul de nefericire pentru ambele condi ii experimentaleș ț

on in'nd o medie de 16.ț

Concluzie

După părerea mea rezultatele celor două experimente au indicat faptul că

fericirea la persoanele cu dizabilită i multiple profunde poate fi definită, observată nț

mod fiabil i crescută sistematic!ș

4