Full text of "PSB - Colectia Parinti si Scriitori Bisericesti" Web Video Texts Audio Projects About Account TVNews OpenLibrary Home American Libraries | href="/details/toronto">Canadian Libraries | href="/details/universallibrary">Universal Library | href="/details/opensource">Community Texts | href="/details/gutenberg">Project Gutenberg | href="/details/iacl">Children's Library | href="/details/biodiversity">Biodiversity Heritage Library | href="/details/additional_collections">Additional Collections Search: All Media TypesWayback MachineMoving ImagesAnimation & CartoonsArts & MusicCommunity Video Computers & TechnologyCultural & Academic FilmsEphemeral FilmsMoviesNews & Publi c AffairsPrelinger ArchivesSpiritual ity & ReligionSports VideosTelevisionVideogame VideosVlogsYouth MediaTextsAmerican LibrariesCanadian LibrariesUniversal Library Community TextsProject GutenbergChildren's LibraryBiodiversity Heritage LibraryAdditional CollectionsAudioAudio Books & Po etryCommunity AudioComputers & Technology< /option> Grateful DeadLive Music ArchiveMusic & ArtsNetlabelsNews & Public AffairsNon-English AudioPodcastsRadio ProgramsSpirituality & Reli gionEducationMath Lectures from MSRIChinese Uni versity LecturesUChannelAP Courses from MIT EMIT OpenCourseWareForumsFAQs Advanced Search Anonymous User ( login or join us) Upload See other formats Full text of "PSB - Colectia Parinti si Scriitori Bisericesti" ORIGEN SCRIERI ALESEC L E C T 1 A cPARINTI i scrhtori bisericeti APABE DIN INITIATIVA $1 SUB INDRUMAREA PREA FERICITULUI PARINTE I U S T I N PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANEDigitally signed by Apologeticum DN: cn=Apologeticum, c=RO, o=Apologeticum, ou=Biblioteca teologica digitala, email=apologeticum2003@yahoo.com Reason: I attest to the accuracy and integrity of this document Location: Romania Date: 2005.08.10 15:11:57 +03'00'COMISIA DE EDITARE : Pr. DUMITRU SOARE (prejedinte), Pr. Prof. STEFAN ALEXE, Pr. Prof. TEODOR BODOGAE, | Pr. Prof. ENE BRANIgTE, } Prof. NICOLAE CHITESCU, Pr. Prof. ION G. COMAN, Pr. Prof. CONSTANTIN CORNITESCU, Prof. ALEXANDRU ELIAN, Pr. Prof. DUMITRU FECIORU, Prof. IORGU IVAN, Pr. Prof. GRIGORIE T. MARCU, Pr. Prof. IOAN RAMUREANU, Pr. Prof. DUMITRU STANILOAE, ION CIUTACU (secretar).pArinti i scriitori bisbricbti 9T . ORIGEN Tg ( SCRIERI ALESE J ^V^W PARTEA A PATRA 4i?\ CONTRA LUI CELSUSCARTE TIPARITA CU BINECUVlNTAREA PREA FERICITULUI PARINTE IUSTIN PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANESTUD.IU INTRODUCTIV, TRADUCERE $1 NOTE DE PR. PROF. T. BODOQAECOLABORATORI : PROF. N. CHIRCA, TEODOSIA LAJCUEDITURA INSTITUTULUI BIBLIC SI DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMANE BUCURESTI - 1984STUDIU INTRODUCTIVDupS ce, in primele dou5 volume, am prezentat din scrierile lui Origen unele lucrSri exegetice la carti din Vechiul isi Noul Testament, iar in eel de al treilea am pus la dispozrfia cititorilor prima incercare de sistematizare a crezului crestin. (Despie principii), precum isi douS apreciabile lucrari de cateheticS si de morala" crestinS (Convorbirile cu Heraclide si Despie rugaciune), de asta datS oferim, in traducere romaneascS, o lucrare de teologie fundamentals cu titlul Contra lud Celsus, uniea, in genud ei, in primele treii veacuri creatine, cea mad voluminoasa i cea mai cunoscuta operS a marelui teolog alexandrin. DacS in celelalte scrieri preocuparile lui Origen ramineau oarecum in cercul mai restrins al Bisericii creatine, de data aceasta, el iese in lumea mare a Imperiului Roman de la mijlocul secolului al treilea, abordind probleme din cele mai variate din viata societStii de atunci : de filozofie si mitologie, probleme sociale, culturale si economice si despiritualitate crestina si gnostica deopotrivS. DacS ne gindim ca, din pricina lipsei de intelegere a unor ierahi alexandrini, Origen a tost nevoit s5 tr&iascS, in a doua parte a vietii lui, intr-un exil continuu, in Palestina, rSmine ca un fapt straniu, dar in acelasi timp isi ca o binecuvintare a vremii, faptul c3 i-a rSmas lui sarcina de a scrie acum, cind se apropia de 65 de ani, cea mai complete lucrare de ap&rare a invat&turii crestine impotriva celei mai temeinice opere de defaimare a invStlturii crestine, izvorite din rindul invSfatilor pSginismului muribund, l&sindu-ne astfel mostenire o lucrare de vasta informatie cum nu va mai inregistra Biserica crestinS decit poate peste 200 de ani, pe vremea Fericitullui Augustin (De civitate Dei). E drept ca, fiind obiigat sa ramina legat de textul operei pe care o combatea, scrierea lui Celsus, Origen in scrierea sa lasa mult de dorit, fiindca' ingramSdeiste prea multe date intr-o formS uneori prolixa, in schimb, nfici intr-o alta lucrare n-a dat dovada de atita erudite, de cugetare atit de adimca si de atita emo-ORIGEN, SCRIERI ALESEtie si emtuziasm crestiinesc pentru tot ce insemna lucrarea lui Dumnezeu, pe care Biserica o desfasura in acea vreme In lume l . Cine era Celsus, autorul pe care-1 combate Origen in aceastS scriere ? In ce timp a trait el ? De peste 100 de ani s-a incercat, de mai multe ori, sa se dea un raspuns satisfacator acestor intrebari, dar farS succes. Se stie ca acum vreo 40 de ani s-au descoperit, in copii scrise pe papirus, citeva opere ale lui Origen, unele complet necunoscute. S-a descoperit atunci si o variants manuscrisa continind 1/3 din textul primelor doua carti din scrierea pe care o publicam aici, dar nici ele n-au adus ceva nou in aceasta privinta 2 . Singurele informatii despre persoana lui Celsus sint numai cele pe care le ofera analiza textului acestei scrieri. In schimb, asa cum va putea observa oricine, Celsus a fost o personalitate de prim rang a lumii antice. ilndeosebi trei sint calitatile pe oare le poseda : de polemist incisiv, de savant apreciabil si de filosof care cunostea aproape intreg evantaiul dliferitelor directii filosofice ale antichitatii. Din pScate cunostintele sale privitoare la Vechiul si Noul Testament nu sint prea extinse si nici prea sigure. Cunostea mai bine Vechiul Testament si Evangheliile, in schimb cSrtile proorocilor si mai ales epistolele pauline ii ramasesera necunoscute. Din istoria si traditiile evreillor cunoistea multe lucruri, totusi multe din aceste cunostinte erau unilaterale si gresite. De pilda, pe evrei ii socotea a fi de origine egipteana, ni'ste sclavi ignoranti, care s-au rasculat impotriva faraonului, banda de aventurieri si criminali 3 . Cunostea ^i ereaiile i sectele din Biserica crestina, dar nu era sigur pe datele ce le avea. Mai mult, cunostea destule lucruri despre mitologiile popoarelor antice, despre oracole si alte asezaminte religioase i sociale ale lor. Ne putem inchipui, asadar, ca, in calitate de reprezentant al culturii si religiei din statul sclavagist antic, el a dat de lucru in mod serios crestinilor si in special lui Origen, atunci cind a atacat si a defaimat iudaismul si crestinismul, spunind ca acesta ar propaga ignoranta si minciuna, ca Iisus ar fi fost un impostor si un magician, ca Biserica si invatatura ei n-ar fi adus in lume nimic original si ca, prin neparticipare la actele de cult mostenite prin traditii de Imperiul Roman, crestinii ar submina unitatea imperiului, de aceea ar fi momentul sa paraseasca atitudinea evaziva si de neincredere fata de ideologia societatii, integrindu-se si angajindu-se mai activ in viata publica in1. A se vedea observafiile lui O. Bardenhewer, Geschichte der altkirchlicher Literatur, II, Freiburg i. Br., p. 164, unde citeaza parerile entuziaste ale pri mului editor stiintific a lucrarii lui Origen, iP. Koetschau, Origenes Werke, I Leipzig, 1899, pag. XXIV ; LII. 2. J. Scherer, Extraits des livres I et II du Contre Celse d'Origene d'aprks le Papyrus no. 88747 du Musee du Caite, La Laire, 1956. 3. Un popor care n-a avut mci vechime, nici cultura, I, 14} 26; III, 5 etc.STUDIU INTRODUCTIVclipele greje, cind ajutorul tuituror se simte necesar atit in viaja interioara, cit si in cea exterioara a statului. Cu calm, cu o informatie bogat5 i cu multa cSldurS sufleteasca, Origen combate una dupS alta nenum&ratele invinuiri si defaimari caci, din paoate, aiici rezidS umele din scaderile argumentSrii lui Celsus, cS e prea pStima^S ?i lipsita de buna credintci demascind comfuziile preopinentului sau si demonstrind ca tovatatura creistkia" este iincomparabid superioarS ideologiei pagine, indeosebi pentru motivul ca ea a adus o pretuire mai mare a omului in familie si in societate, iar in ceea ce privaste colaborarea la viata publics crestinii sint bucurosi sS-si dea tot concursul in sprijinirea tintelor superioare ale vietii individuale si de stat. In general, dincolo de bogSJia si temeinicia informatiei cu care Origen a stiut sa apere adeviirul crestin, ceea ce impresioneazS, in primul rind, in aceasta scriere, este convingerea autorului c5 crestinismul este o religie revelata" de Dumnezeu, de aceea oricit de apriga si de savanta a fost critica lui Celsus ea era totusi neputincioasS, pentru ca, in fond, Origen nu apara numai o doctrina, ci mai ales realitatea supranaturala a energiei divine actionind in istorie, care contribuia astfel la innobilarea vietii intregii omeniri. Dar sa nu avansam. Dupa afirmatia lui Origen insusi, se cunosc doi Celsus, amindoi adepti ai lui Epicur, unul de pe vremea lui Nero, celSlalt de pe vremea lui Adrian sau ceva dupa el 4 . Ca sa se poata face mai usor identificarea polemistului pe care-1 combate Origen, trebuie sS recurgem la analizarea mai atenta a citorva pasaje ale scrierii de fata, in care se fac aluzii la fapte istorice cunoscute. Unul din aceste fapte il constituie referirea repetata a lui Celsus la citeva din miscarile eretice si sectare din sinul vietii creatine. Asa e cazul cu Marcion 5 si ucenicul sau Apelles 6 , de care amintesc atit Iustin Martirul, cit si Irineu, ca activind pe vremea impSratului Antonin Piul (138 161). Despre o alta aderenta a lui Marcion, cu numele Marcelina, ni se relateaza ca a fost trimisS de Marcion la Roma 7 , pe vremea papei Anicet (158 168). Interesante sint si relatMrile despre alti eretici, cum sint ofiijii, caianitii, carpocratienii 8 . In general, toate stirile acestea vizeazS evenimente care se potrivesc veacului II, cum4. I, 8.5. II, 7 ; VI, 53 ; 74.6. V, 54.7. V, 62.8. Ill, 13 j VI, 24; 28; 30; VII, 40.ORIGEN, SCBIERJ ALESEbine obserVa A. Harnack, asa incit cercetatorii s-au oprit la eel de al doilea Celsus, din vremea lui Adrian si a succesorilor lui 9 . Dar si felul in care se descrie starea crestinilor din Imperiul Roman ne face sa intelegem c& timpul in care-si scria Celsus pamfletul sau impotriva crestinilor era un timp de nesiguranfa : crestinii r&taceau prin temnita, chinuiti pima la moarte 10 ( te leaga si