Origen Cantarea

8/3/2019 Origen Cantarea

1/34

OMILII LA CARTEACINTAREA CINTARILOR

INTRODUCERECiniarea Clntiuilot este 0 creaiie unica ptin genul $i irumuse-

tea ei. Subiectul 11iotmeaza iubitea, care este una singurd, fie cd per-sonajele poattii tiumele Solomon $i Sulatnita, fie cd altlele, care arputea exptima itumusetea $i ttainicia iubiril adevdrate.

Cintatea Cintiirilot este 0 poezie de 0 extetisiune mai mare incare unitatea cugetdrii $i unitatea poetica este incontestabild.Busebiu din Cezateea telateaza, 1n istoria sa (VI, 32,2), cd Incdde pe timpul cind plecase la Atena, circa 240, Origen a 1nceput sdscrie comentarul la Cititarea Cltitiirilor, pe care l-a dus pind la catteau cincea. Apoi, dupd ce s-a Intots la Cezareea, l-a dus p1nd la capdt,cu aIte cuvinie plnd Ia a zecea carte. Din .toatd aceastii opera nu s-amai pastrat in qreceste dec1t un mic fragment (din eattea a doua) InFilocalie, precum si alte c1teva fragmente 1n Catene. In sciiitnb s-aupastnu in traducetea latina a lui Rutin (teimitiata in a, 410) prologuJ,car tile I-III si 0 parte din cartea a N -a (Migne, P. G., 13, 61-198),cuptinzind comeniarii asupra capitolelor 1,2-2,15 din textul biblic.

Ptumuseiea tiicuitil lui Origen I-a fdcut pe Peticitul leronim sd tta-ducd $i el in latineste (incd in anul 383) douii omiJii, ptezentitidu-ledrept model cititotilot din Apus. Dupii textul lor s-a fdcut si ttadu-cerea de iaia. Ea are Ja bazd textul critic restabilit dupii mal multovariante de W. A. Baehrens si publicat In Corpul betlinez (G.C.G.Origens-Werke Band 8, Leipzig 1925). Mai nou, editia a fost si malmult imbundtdtitd de Oliver Rousseau si publicatii (text latin si tra-ducere francezd) in coleciia Sources Ctuetietuies, Paris, 1966.

At1t de etituziasmat a ramas Peticitul leronim de aceasui sctietc, in-dt a spus celebrele cuvinte: Daca In celelalte carti Origcn a lntre-cut pe toii ceilalii aceasta el s-a Intrecut pc sine insusl.


2/34

308 ORIOBN. SCRIBRI ALESI

Se poate spune cd Origen a fost eel dintli sctiiiot ctestiti careu prezentat in formd neintrecutd explicaiia raportului tainic dintre Lo-gosuJ uittupat si Bisetica ctestitia. De aceea, iniluenia interpretc'irii luise va rdsfringe asupra spititualitiiiii 'uitteqului ev mediu rdsdritean,,1apusean.

In decutsul titupului s-cu sctis multe comentarii la Ciatarea Cui-Miilor. 0 biblioqraiie seleciii ne dd, intre allii; mai nou, poetul IonAlexandru, In lucrarea sa Ciuiatea Cuuiuilot, Bucutesti, 1977.

Numeroase suit interpretdrile care s-cu dat, in curgerea vremu-tllot, acestei capodopere a litetatutii biblice. Ptevaleazii interpretareaaleqotica. In aceastd forma a iubitii dintre mire $i tiureosc, autorulvrea sa infdti$eze cum ar trebui s a fie telaiia dintre Dumnezeu si om,dintre suilet si Hristos.

Dacd in redactarea rdmasd de la Rutin predominc'i convingerea cdprin Solomon votbeste Hristos, iar prin miteasa lui suiletul omenesc,tn scbimp, in cele doud omilii pdstrate de Fericitul Ietonitn, -inietpte-tarea vede in mire pe Htistos iar in miteasa Bisetica intreagd, dupd cumse spune in prolog: Christtuti sponsum intellige, ecclesiaia sponsamsine macula et ruga, a$a cum a spus-o Sf1ntul Pavel in epistola ca-tre Efeseni 5,27.

Teologii ottodocsi rom ani Isidot Onciu, Vasile Tarnavschi, IuliuOlaru, Ion Popescu Mdldie$ti si aliii, care In scrierile lor ating, tan-gential, problema tntetptetiirii Ctntiu ii Cmttirilot, proputi ttitetpteta-rea aleqortca.

Frumoasa cteatie Cintarea Cintiirilot este opera unei petsonali-tdli literare. Cartea a iost scrisd sub uiriurirea tnspiratiei siinte. Au-torul se considetti a il Solomon, Impiuatul cu acest nume, cum rezuitadin capitolul I (1) al textului original, unde citim: Clntatea lui So-lomon.

Cattea nu ttaieazii lucruri curat omeriesti. Ea are un caracter cutotul special, de aceea problema intetptetiitii s-a ptuu: totdeauna unlucru grew>, S-a propus tnterpretatea tneiaxa, tipica, tealistii etc.

Nol considertim ca alegoria teoretic (Israel st Dumnezeu) mesm-nicd (Htisios si Biserica) este cea mai multumitoaie ititetptetare ce i.s e poate da cdrtii.


3/34

CINT AREA CINTARILOR 1OmlllaI

1Stirn de la Moise ca nu exista numai a Sflnta 2, ci si 0 Sflnta

Sfintelor 3, ~i nu numai un Sabat 4 , ci si Sabatul Sabatelor 5. Deasemenea stim, din scrisul lui Solomon, ca nu sint numai unele ctntari,ci si Ctnterea-Ctntarilor.

Fericit este cel care intra in Sfinta, dar si mai fericit acela careintra in Sfinta Sfintelor. Fericit este acela care praznuieste Sabatul,dar ~i mai fericit acela care praznuieste Sabatul Sabatelor 6. Fericiteste acela care tnteleqe cintarlle si le ctnta 7, dar si mai fericit acelacare clnta Cintarea Ctntarilor, Si pre cum eel care intra in Sfinta maiare trebuinta de multe impliniri ptna a intra in Sfinta Sfintelor, si eelcare praznuieste Sabatul rinduit de Dumnezeu pentru poporul Sau,are inca multe trebuinte ptna sa poatapreznul Sabatul Sabatelor, totasa nu se va gasi om care sa urce, fara munca, spre calea cintarilor pecare Ie contine Scriptura, sa aiba puterea sa se ridice ptna la CintareaCtntarilor.

A trebuit sa iesim din Egipt, din tara Egiptului 8, sa traversam Ma-rea Rosie pentru a cinta inUia cintare zic.ind: Sa cuitam Dotnnuluicd lntru slavcl S-a preasJclvit "

Cu toate ca ai vestit intiia cintare, esti inca departe de CintareaCintarilor. Lunqa a fost calea duhovniceesca prin pamtntul pustiului,pina ai ajuns Ia Iintina unde ai scapat de regi, pentru a psalmodiacea de a doua c.intare, ajungind apoi Ia hotarele pamlntului stint, pen-tru a intona la malul Iordanului Cintarea lui Moise zicind: Ia aminte

1. De la inoeputul OintMii Cintarilor ~i pina unde se spune : regele era koo[]ma sa.2. SfiIllta este 0 partIE! din Hica~ul slIm.3. Sfinlta SfiIlltelOlr este partea la~ului stint unde mtra numai arhiereul, odaltlpe an.4. Sabatul, SIimbArta,este ziue de odihna til evreilor,5. Sabatul Saba telor este enul jubileu, fieeare al cincizecilea an (7 X 7), numltsl enal eliberlirli. Robii deveneeu liberi, datorliile se converteeu, proprietatile instrl-m a l t e reveneau vechiulul propa:ietar.6. Mica anul jubileu, al liberarii.7. Nimeni nu Idtnltain sfti!lltul laca$ dec,lt altul!1ci c1nd este prazndc.8. A pi\rasi tara Egiptului lnseamna - f1i9UiI'at - a p6.rlisi robLo ~i slujil"eodiavclulul.


4/34

310 ORIGBN, SCRIBRI ALESB

cerule, si voi grai, asculta pamtntulo cuvintele gurii mele 10! Tu tre-buie sa Iupti, sub ascultarea lui Iosua, fiul lui Navi II, pentru a Iuatn staptnire Tara Sfinta. Trebuie ca albina sa prooroceasca despre tine~i sa te judece (caci Debora 12 inseamna albina] ca tu sa poti rostieceasta cintare cuprinsa in Cartea Judecatorilor 13. Dupa aceea te veisui la Cartea Regilor ~i vei ajunge la cintarea unde David, m.intuit dinmtinile tuturor vrajmasilor si din mina lui Saul, zice: Domnul estetntarirea mea, scaparee mea si izbavitorul meu- 14. Atunci trebuie saajungi la Isaia pentru aspune: Vreau sa clnt pentru prietenul meu,c1ntecullui de dragoste pentru via lui 15.

Si dupa ce ai ispravit acestea, vei urea si mai sus, cit vei putea, euinima Iuminata de raze le frumusetii, cintind apoi cu mireasa aceasteeintare a Ctntarilor.

Ce rol are aceasta cintare? Nu sint sigur. Multumita ruqaciuni-lor voastre, si in masura in care Dumnezeu imi Inqaduie, mi se pareeli intrevad patru personaje: mire le si mireasa, cu mireasa fete tinere,eu mirele un manunchi de prieteni. Unele cuvinte sint rostite de mi-rea sa, altele de mire, ctteodata de 'tinerele fete si altadata de priete-nii mirelui. Caci e potrivit ca, la 0 nunta, mireasa sa-si aiba alaiulei de fete tinere si mirele anturajul flacailor 16.

Identificarea lor nu trebuie Insa cautata in efara, in cei care aufost mintulti prin vestirea Evangheliei. In mire trebuie sa inteleqempe Hristos, in mineasa, Biserica cea fara pata sau zbtrcitura, dupa cunieste scris: Si ca s-o infatiseze Siesi, Biserica mareata, neavind pattisau zblrcitura, ori altceva de acest fel, ci ca sa fie sfinta !;if fara deprihana 17. lIn aceia, insa, care desi devotati, nu sint chiar precum Iidescrie cuvintul J", dar care par sa fi realizat 0 oarecare propasire peealea mintuirii, vad sufletele credinciosilor si se identifica cu fecioareledin alaiul miresei, etta vreme prin ingerii si cei care au ajuns la stareabarbatujui' desavirsit 19, recunoastem pe tinerii din jurul mirelui. Mise pare ca al patrulea element pe care trebuie sa-l subliniem: ambele

10. Deut. 32, 1.11. JUd. 5, 2.12. Deborah s.f. aJ.bina13. Jud. 5, 2.14. 2 Reg. 22, 2.15. Is. 5, 1 - contlne parebola cu via.1n . Se prezinta personajele.17. ut. 5, 27.I H. Scr lpburll,In . 1 :1 . 4, 1 :1 .


5/34

OMILII LA CARTEA CtNTAREA CINTARILOR 31tpersonaje, mirele ~i mireasa sint doua simfonii armonic aeordate, mi-reasa ctnttnd eu fecioarele, st mirele eu tnsotitortt saL

$i ea sa inteleqem aceasta. asculta Cintarea Ctntarllor, si sileste-tesa adincesti si sa repeti, lmprauna cu mireasal ceea oe spune mireasa,pentru a putea inteleqe ceea ce Insas! mireasa sinqura a inteles. Daca,tnsa, nu poti ziee, lmpreuna cu ea, ceea ee a spus mireasa, preocupatade a Inteleqe eeea ee i-a zis, grabe~te-te, eel putin, sa te bucuri ca tegase~ti in apropierea mirelui. Iar daca aeeste euvinte te depasesc, tine-temacer de fecioarele care se bucura de bunavointa miresei.

Acestea sint personajele eartii, care-t 0 drama scenica ~i totodataepit~lam (ctntec de nunta). De cind au cunoseut paginii cartea,au admis~i epitalamul, care de aici l-autmprumutet. Cintarea Cintarllor este prinurmare un epitalam propriu-zis.

Mireasa este cee care cere si tot ea este cea care este ascultata inplina ruqaciune. Din mijlocul unui alai de fecioare, care 0 insotesc, mi-reasa zareste pe mire trecind pe dinaintea ei. La rtndul lui mire Ie esteacela care-I raspunde. Si dupa cuvintele mirelui, in timp ce acesta in-dura spre a 0 salva, prietenii mirelui raspund ca vor preqati gateli pen-tru mireasa, cit timp mirele sta la mas a 29, si pina clnd Iitrece supararea.

IISa cautam aici cuvintele prin care se Iasa auzlta mireasa, pentru

intiia data, in eerere staruitoare : ~Sa rna sawN eu satuuuile qurii tale 21,Intelesul lor este urmatorul :Pina cind se va marqint mire Ie sa-mi tri-rnita numai sarutarile prin Moise sl prmprofeti ? In realitate eu vreausa ating buzele mirelui, ca ul va veni, va cobori. Ea roaqa, deci, peTatal mirelui, si-i zice : Sa rna saruti cu sarutarile gurii tale, ~i pen-tru ca se cade a vedea implinindu-s~est cuvint profetic: cit timpgraie~te eu Hi voi zice: lata-rna 22@UH mirelui implineste rugl\.rnintea miresei, el trimite pe Fiul Sau. Vaztnd, dar, pe eel rtndult savina, iata ca Inceteaza a se ruga si-i vorbeste acestuia fata catre f a t e ! ! . :Caci mai buna-i iubirea ta decit vinul, in mires placut bogate sint arc-mele tale 23.

Mirele, adica Hristos, trim is de Tatal, este inmiresmat de mlreasasi-o au de qraind : Iubit-ai dreptatea ~i ai ur it faradelegea ; pentru aceea

20. Cint. 1. 11.21. Clnt. 1, 1.22. Is. 52. 6.23. Clnl. 1-2, Vinul c simbo lul bucurlltor. In gencr..J1 ol r(~prcLJ,nlC1ceoa co obun. Parfurnul c slmbolul e,dl.t


6/34

312 ORIGBN, SeRlBRI ALlSB

Te-a uns pe Tine, Dumnezeul Tauvcu untdelemnul bucuriei, mal multdecft pe tnsotttorlt Tail) U " p l .

Oaca mirele rna vae mge, peste mine se vor versa aromele Sale.Indt voi putea zice impreunacu Apostolii : Noi sintem buna mireasmaII lui Hristos in tot locul 2 5 . 1 0 1Cu toate c6 auzim acestea, not sintem minjit! inca de mirosul nepla-cut el pacatelor st al patimilor, din pricina carora pacatosul graie$te pringura profetului : ~putitu-s-au l;ii au putrezit ranile mele, de Ia fatanebuniei mele 2@.


7/34

OMILIJ LA CARTII.A CINTARIA CINTARlt.OR )13

pastrat nimie din cele trecatoare ~i daeA nu ai zAbovit la iubirea patl-milor, abia atunci vei putea tnteleqe dragostea cea duhovniceasca. Spuntoate aeestea pentru di s-a ivit astfel prilejul de a vorbi despre iubireaduhovntceasca.

Insa noua ni se pare salutar preeeptul lui Solomon, sau mai ales atCelui care vorbeste prin gura lui Solomon, despre Intelepciune : NuIepada .lntelepcfunea ~i ea te va paz], Iubeste-o si ea va sta de veqhe p

Exista ~i 0 Imbratisare duhovniceesca, Aceasta Imbratisere 0 sirimireasa si mirele, ca sa zic asa, cact este scris in certea de care neocupam : SUnga lui este sub capul meu, ~i cu dreapta lui r n a tmbra-tiseaza 31.

IIISatuta-mi: eu satuuirile qurii tale. 'Este 0 datina a Scripturii de

fl pune forma Imperative in locul optativului, lntocmai ca in aeestevorbe : Tatal Nostru, oarele esti in eeruri, sfinteasca-se numele Tau u.in loc de: blne ar fi sa fie sflntit, ~i chiar aici: Sa ma sarutt, cusarutartle qurit tale, in Ioc de : bine ar fi S a rna sarute, Dupa aceea.mireasa priveste mirele, care vine uns cu mirodenii. Putea oare sa soinfati$eze eltfel in Iata miresei ~ Tatal putea sa trimita aItfel pe FiulIa nunta r A fost uns eu Ielurite mdrodenii si l-a facut uns. El vine exhe-lind felurite miresme si seaude graind : Stnii tai sint mai buni decltvinul, E drept ea euvintul lui Dumnezeu numeste cu mai multe numiriunul si acelasi lueru, dupa cum arata textele biblice, Cind 0 victim!este adusa ea jertfa dupa Lege, Intelepciunea cuvintului precizeaza elipartea de sus a pieptului este ousa la 0 parte ~ yorba despre eelcare prlnzeste eu Iisus si care se desfateaza eu eoQ,iunea sentimente-lor: el (Cuvintul) nu vorbeste despre partea de sus a pieptului, ea malinainte, ci despre pleptul Iui 34.

~i cind mireasa s-a adresat mirelui - este yorba despre un clntecde nunta - Scriptura nu vorbeste despre partea de sus a pieptulul,cum e cazul eu loan ucenicul, ei vorbeste despre sini : Stnii UU, ziceel, sint mai buni decit vinul. Fii in comuniune cu mireasa, cu simta-mintele mirelui, si vei vedea e ll aceleasi senti mente te stapinesc st-tlofera desfatare ; precum paharul imbatator al Domnului este bun in ade-

30. PiJde 4, 6.31. Clnt. 2, 6.32. MI. 6, 9.33. Lev. 10, 14.34. In. 13, 25, c4ll1dun ucenic pe care-r Iubee Ilsus 5->6 a~ezat pe p1eptul Mtn~ul-t-orului.


8/34

314 ORlOEN, SCRIERI ALESI!

varatul Intales al cuvintulul ~ asa sinii mirilor sint mai buni decitvlnul, Pentru ca se spune slnii tai sint mai buni decit vinul.

In miezul ruqaciunii, ea adreseeza mirelui cuvintul: si mirosulmirurilor tale e mai presus de toate mirodeniile. Nu numercu 0 sin-gurli mirodenie, ci cu toate mirodeniile este uns mirele cind vine. Sida'cli rnirele va binevoi sa se indrepte spre inima mea, dovenita mireasalui, cit trebuie sa fie ea de frumoasa incit a atras pretuirea .lnaltimiicerului, pentru a-L face sa eoboare pe pamdnt, pentru a veni in apro-pierea celei iubite? Cu cita frumusete trebuie sa straluceasca ea stcit de mare trebuie sa fie ardoarea iubirii Lui incit sa-i spuna ceea cei-a zis miresei celei desavirslte : ochii tai, obrajii tai, miinile tale,coapsele tale, umerii, picioarele tale 36. Sa cercetam aici, daca Domnulne inqadule, cum se face ca se lnsir a diferitele madulare ale miresei,eli se obtine 0 apreciere deosebita pentru fiecaredin parti? Dupa aceastaexpunere vom cerceta cum poate primi inima noastra aceeast apreciere ?Sinii Uii sint mai buni decit vinul. Daca vei vedea pe mire, vei inte-lege c a . adevar qraieste : Pentru ca slnii tiii sint mai buni decit vinulst mirosul mirurilor tale mai presus de toateeromele. Multe mirodeniiau ei: Regina de la mlazaz! a adus aromate lui Solomon 31, sl multialtii poseda aromate. De-ar eve a oricit ar dori, niciodata ele nu pot fiasemanate eu aromele lui Hristos, despre care se zice acum: Mirosulmirurilor tale e mai bun decit to ate aromele.

Eu cred col $i Moise are aromate st Aaron st fie care dintre prooroci,dar ctnd vad pe Hristos si simt dulceata perfumurilor Lui etunci Indatastnt gata a qrai : Mireasa mirurtlor tale e mai presus de toate aro-matele.

IVMireasma viirsatii este numele tau 38, lata 0 talna profetica 39. Abia

s-a vestit numele lui Iisus,abia ,a venit El in lume, si s-a si vorbit des-pre mireasma pe care a imprestiet-o El.l In Evanqhelie 0 femeie a luatun vas de alabastru, plin cu mireasma, cu nard veritabil de mare pret,~i I-a varsat pe capul si picioarele lui [isus 40. Sa observam cu atentie,care din cele doua femei a varsat mir pe capul Mintuitorului? Despre

35. Ps. 25, 2, Gustati ~i vedeti ca bun este D O m n U I I O I36. Clnt. 1, 10i 1. 15i5, 14; 7, 9.37. 3 Reg. 10, 1-10.38. Clnl. 1, 3.3fJ. Numelo Mirelui va fi vestit ~i cu attta faima se va rasptnd! in toate partile~loTLa lu l, Inrtocmai cum se rasptndeste mixosul perfumulul varset pe pamtnt,40. Me. 14, 3.


9/34

OMILII LA CART!A CINTAREA CINTAR.rt.oR 315cea p~d!.toasa este seris c~ ea a fost aceea care a varsat mirodenia pepicioarele lui, pe clnd cea care i-a tumat pe cap se zice c~ nu era pa -catoasa 41. Baga bine de seama st vet ana cain textul Evangheliei, evan-qhelistii nu fac istorie ~i nu descriu relatarile, ci descriu tainele. Casas-a umplut de mireasma mirelui 42. Tot ceea ce avea pacatoasa trebuieraportat la picioare, iar tot ceea ce avea nepacatoasa trebuie referitIa cap. Si nu e de mirare Cd toata casa s-a umplut de miros, etta vrerneacest mirosa umplut lumea. In acelesi loc este scris si despre Simon Le-prosul sl despre casa lui 43.

Eu cred ca leprosul este stapinul acestei lumi si ca el se numesteSimon eel lepros, a carui casa s-a umplut de miros placut la venirea luiHristos, pe clnd pacatoasa il savirsit un act de pocainta in vreme ce cea~finta a uns capul lui Iisus eu mirosurile mirului.

Numele tau este ca un mir varsat. Asemenea unui mir, care im-prastie, de jur imprejur, mirosul sau, este rasptndlt numele lui Hristos.Pe tot pamintul se pomeneste numele lui Iisus, pe tot pamintul se ves-teste Mintuitorul meu. Numele Sau este mir varsat. Cine a auzitde numele lui Moise, care e cuprins doar intre hotarele inguste aleIudeii ' ? Nimeni dintre greci nu-l pomeneste si ntci in vreo istorie lite-rara nu gasim nimic scris despre el ~i despre altii, Dar deodata cu Iisus,iata ca si el sl altii stralucesc in lurne, cad Iisus face sa iasa din umbraLegea si profetii si, cu adavarat, s-a implinit acest cuvint profetic : Mirvarsat este numele tau.

vDe aceea te iubesc iecioarele, pentru ca indurarea lui Dumnezeu s-a

revarsat intru inimile noastre prin Sfintul Duh44 Pe buna dreptatesefoloseste termenul revarsato : mir revarsat este numele tau. Zicindaceasta, mireasa zareste ca yin fecioarele. Cind ea Il ruga pe Tatal mi-relui si-i vorbea de-eproape mirelui, fecioarele 45 inca nu erau de fata.Dar se asteapta sosirea corului de fecioare si primirea elogiului miresei :De aceea te iubesc pe tine fecioarele si te asteapta. Fecioarele ras-pund : In urma ta bogate sint aromele tale 46. Ce frumos ! lnsotitoarelcmiresei n-au inca marturisirea rnlresei. Mireasa nu vine din urma mi-

41. De observer este Cd unii 'ex.egej:i identified ce1edoud femei pe ctnd Origenstaltltsustfn cd-i vorba despre d()ud femei deosebi:te.42. In. 12, 3.43. Me. 14, 3.44. Rom. 5, 5.45. Pecioarele sirut suflefele lnteqre, nctntlnate. eel curau ~i credtnclost, po-poarele Iurnlnete de tnvatMuw cee noua,46. Clnt. 1, 3--4.


10/34

3 1 1 ' ORIGIN, SCRIERI ALBSE

relul, ci ea Inainteaza alaturi de el, ea tine mlna mirelui si mina ei este18dreapta mirelui. ~nsotitoarele ei, dimpotriva, intra in urma lui. Saizectslnt ele regine ~i optzeci tiitoare st femei fara numar. Une-i porum-hita mea, prea curata mea, singura fika a mamei sale, cea mal aleasaa celei ce a nascut-o 47. Bogate sint aromele mirurilor in care venimdupli tine 48.

E verba despre iubire, dar spus eu multa eleqanta Venim in bogataaroma a mlrurilor tale, dupa tine, precum scris este: Am ajuns la ca-patul drumului 49, sl iarasi : Din toti Cei carealearga in stadion, numaiunul esbe cel care ia cununa si cununa aceasta este Hristos.

lalta ce graiese fecioarele, despre care noi stim ca ramtn pe dinatarapentru ca dragostea lor n-a facut declt inceputul, dupa acest exemplu :Iar prietenul mirelui, care sila~i asculta, se bucura cu bucurie mare deglasul mirelui 50. Aceste fecioare patimesc, de vreme ce mirele intra iarele ramtn etara. lnsa mireasa frumoasa, desavtrsita, tara pata sauzbir-crtura 51, intrind in camere mirelui, in tncaperea imparateasdi, privestespre fecioare ~i Ie vesteste ceea ce ea a vazut : Imparatul rn-a introdusIn camera sa

Ea nu zice : el ne-a introdus, pe noi, multlmee, in incaperea sa:multimea a ramas 'afara ~i mireasa intra singura in camera tmparatulutpentru a zari vistieriile tainice si ascunse lIZ ~ipentru a vesti pe tnsotttorne! l' Imparatul rn-a dus in camera lui.

La rtndul lor, fecioarele,adica multimea numeroasa a acelora careca miine vor deveni mirese, in timp ce mireasa intra In camera mirelui.,1 vede boqatiile acestuia si in vreme ce ea asteapta reintoarcerea Lui,crnttnd votoasa : Bucura-ne-vom si ne vom veseli intru tine, sebucura pentru desavtrsirea miresei. In cele ale virtutilor nu este pisma.Aceasta iubire e curata. aceasta iubire este fara cusur: Bucura-ne-vom,ine vom veseli tntru tine. Cea care este mai mare sebucura de lapte,ide slnii tai si graie~te voioasa : Mai buni sint sinii tai decit vinul,celelalte tnsa lasa pentru mai tirziu veselia si bucuria lor - caci ele nustnt dectt fecioare - ele lasa pentru mai tirziu indurarea lor zicind :

47. Clnt. 6, 8. EXeIDlPlule IUdt din obiceiul monarhllor din Orient de a eveama1 mulite feme! 1 0 6 CIUII",te.Regilllele sililit ferneile de iIlltHul rang, tlitoarele femelle deal dOilea nmg, iar Iemeile sint fetele strtnse la ourte, cere, cu tlmpul, deveneau sotltalit! regel'll!. Cifrele IIlU sillIt dSitorice, ci rotunde, e re indica un numar mare. Ele repre-zlnt! netlunlle p&Inlntului consideratemirese ale lui Hristos ... Una. , >aJdid 1Il'll-ialtaIlsemBnea aI.48. C'nl. I, 4.49. 2 Tim. 4, 750. In. 3, 29.51. EI. 5, 27.52. Is. 45, 3.


11/34

QMILII LA CARTEA CINTAREA CINTARlLOR 317

Bucura-ne-vom sl ne vom veseli intru tine. Noi, zic ele, vom iubi siiubim slnii tai mai mult decit vinul. Si apoi ele zic mire lui : Nepri-hranirea 53 te iubeste. Elogiului miresei ele Iiadauqa atributul de nepri-hanita, dupa propriile ei virtuti, Neprihanlrea 1 : e iubeste.

VILa rlndul ei mireasa raspunde fecioarelor: Neagra slnt, dar sin:tnunoosa, iiice ale Ietusalimului, st noi tndata inteleqem ca aceste

fecioare sint fiice ale Ierusalimului. Eu stnt neagra, dar frumoasa, fiiceale Ierusalimului, cum sint corturile din Cedar, cum stnt covoarele luiSolomon 54, nu va uitati ca slut neaqra, soarele m-a ars 55.

Ea este frumoasa din cale afara si usor voi afla cum este asa de fru-moasa mireasa.Dar trebuie sa cercetam cum, neaqra fiind st Iipsita de culoare alba,

-ea poate fi .totusi frumoasa 1 Ea a aratat pocainta pentru pacate stconvertirea i-a dat frumusete, lata pentru ce ea este cintail:a ca fiindfoarte frumoasa. Dar, Intructt ea nu era curatita inca de toata tina pamin-tului, si inca nu era spalata in baia mlntuirii, ise zice neagra. Dar nuramjne in aceasta innegrire. Ea devine alba. De aceea clnd se ridica sprelucruri inalte, clnd incepe a se dovedi josnicia acestei lumi in raportcu realitatile superioare, se zice despre ea: Cine-i aceea care suie, ceaalba 1 56. Sl cum sa talmacim mai btneaceasta taina 1 Seriptura nu zice,cum se citeste in multe manuserise : Rezemata de eel iubit, edica a seodihni pe plntecele lui. In zadar s-a spus ca-t yorba despre sufletul mi-resei si despre Cuvlntul (1.010


12/34

318 ORlOBN, ICRIIIRI ALBSI.

pre inima ta ca-I neagr~ ~i urtta, ~i tu sa nu fii acoperit cu aceesta dublarusine, neagr.d din pricina pacatelor tale vechi, urita pentru ca tu staruitn eceleesi deprindert rele. Daca, dimpotrtva, faci un act de pocainta,sufletul tau va fi negru, din pricina pocaintei, el va fi, asa-zlctnd. de-ofrumusete oarecum etiopiana, Si pentru Cd am pomentt cuvintul etio-pian, voi aduce si marturiila Scripturii in aceasta privinta, Aaron si Mi-riam au murmurat pentru ca Moise si-a luat 0 sotie etiopianca 57. Or,noul Moise ia de asemenea 0 etioplanca de sotie. Legea sa tntr-adevara trecut la etiopianca noastra 58.

A murmurat deci Aaron, preotul iudeilor, murmura si Miriam si si-nagoga lor, Moise nu-si aduce aminte de murmurullor, el tst iubeste eti-opianca sa, despre care se zice de catre profet: Din insulele cele maiindepartate aduce darurl 59 st inca: Etiopia va lntinde mai inainrt:e laDumnezeu mine ei 00. E frumos zis : Va Intinde mai Inaintev.Tn Evan-ghelie aceasta femeie, care avea 0 curgere de singe, intrece in vinde-care pe fiica mai marelui sinagogii 81. in felul aeesta Etiopia este vin-decata, etta vreme Israel este inca bolnav: Prin caderea lui, neamuri-lor le-a venit mintuirea, ea Israel sa rtvneasca la ele 62.

Eu stnt neaqra, dar Irumoasa, fiice ale Ierusalimului. Sl tu, ca Bi-serica, Indrepti cuvinrtele tale catre fiicele Ierusalimului si zici : Mirelema iubeste mult, el ma pretuieste mai mult decit voi, numeroase fiieeale Ierusalimului. Voi ramtnetl in afara ~i Yeti vedea pe mireasa intrindtn camera, Nimeni nu se lndoieste ca eea care este numita neaqra n-arfi frumoasa, cact cu edevarat negri sintem noi. Nu sintem noi oare che-mati sa cunoastem pe Dumnezeu,' sa cintam ca in Clnterea Clntartlor,sa venim din tndepartata Etiopie si de la marginile pamrntului, sa ascul-tam lntelepctunee edevaretului Solomon'? 83.

$i clnd vor fi auzite euvintele rasunatoare ale Mintuitorului : lm-plirateasa de la miazazi se va seula Ia judeeata eu neamul aeesta si-l vaostndi., caci a venit de la marginile pamtntului ca sa aseulte intelep-ciunea lui Solomon, ~i iata, eici este mai mult decit Solomon 64, atuncisel prieepi ~i intelesul aseuns al aeestor euvinte.

51. Num. 12, 1.58. III sensul di Biserioa cuprinde pe ~oti oamero'i Iin.di:ferent carei nathmi ,uepertln,59. Ps. 11, 10.60. Ps. 67, 32.61. Mi. 9, 18.62. Rom. 11, 12.63. DuIP1i uaii ex'eg.eti aoeasta fraza all' Ifi glosa Asa 0considerd ~i O. Rouseau,cereo pune tn pIIIII'anJtieza.64. Mt. 12, 42.


13/34

OMILII LA ,CARTEA CINTAIUlA l'INTARIl.OR 319

Regina din mtezazl, care vine din departarlle pamlntului, este Bise-rica, ~i ea [udeca oamenii acestui veac, adica pe necredlnciosi 6~, pusi Inslujba trupului si a singelui. Ea vine de la marginile pamtntului, asculterntelepciunee, nu a acelui Solomon, care i se vesteste in Vechiul Testa-ment, ci a Aceluia, care, in Evanqhelie, e mai mare decit Solomon.

Stntneaqra, dar frumoasa, fiice ale Ierusalimului, neaqra ca salasu-rile din Cedar,frumoasa ca st ibovnicele lui Solomon.

Aceste numiri se potrivesc cu frumusetea miresei. La evrei Cedarare Intelesul de intunecos. Eu sint deci neagra ca sl corturile lui Ce-dar, ca etiopienii sau ca si corturile etiopienilor, foarte Irumoasa caibovnicele lui Solomon, acelea pe care elle-a taset in acest templu, pen-tru a-I Impodobi, templul, pe care el l-a ridicat cu multa grija si imensaosteneala, Solomon era bogat, prin urmare, !?iin tntelepciunea sa nimeninu la lntrecut.

Eu sint neaqra, dar frumoasa, fiice ale Ierusalimului, ca si corturiledin Cedar, ca ibovnicele lui Solomon. Nu va uitati ca sint neaqra.

Ea se smereste pentru negreala ei, si revenind, prin pocainta, la 0stare mai buna, ea se merturiseste fiicelor Ierusalimului, ca"e neaqra darfrumoasa, pre cum am spus mai inainte, si zice: Nu va uitati ca eu sintneaqra. Nu va mirati de culoarea mea sumbra, soarele m-a ars, caci ela revarset asupra mea focul razelor sale, care m-au innegrit. Din pricinalor 66, neamurile au venit la mintuire 67 si prin necredinta neamurilorva veni la cunoastere Israel 68. Dar a m vazut ca si una si alta se Iamu-resc la Apostol.s''.

VIIFii! mamei mele s-ou mlniat pe mine 70. Trebuie sa vedem cu ce

[nteles zice mireasa: Fiii mamei mele s-au miniat pe mine si ctnds-a urnit cearta fratilor impotrive ei ? Ca sa Inteleqem cum au luptatimpotriva ei, rtrebuie sa ne gindim la Pavel ca priqonitor al Bisericii 7 . 1 .Prigonitorii Bisericii s-au cait st vrajmasi! lor au revenit la steagul suro-rii lor !?iau propovaduit credinta pe care ei au incercat s-o nimiceasca 12.Tocmai aceasta 0 cinia Biserica, Intr-un duh profetic : Ei s-au mlniat pe

65. III teXt este iudei.66. a evreilor,67, Rom. 11, 11.68. Rom. 11, 30.69. Ia Sf. Pav-el.70, Clnt. 1, 6.71. 1 Tim. 1, 3.72. Gal. 1, 23.


14/34

320 ORIOIN, .aUIRI ALUB

mine ,im-au numit paznica viilor, si via mea nu mi-am paztt-o '71. EuBiserica, eu mireasa, eu cea f~r~ de vina, eu am fost pusa paznica malmultor vii de fiii mamei mele, care s-au razboit cu mine. Smucita dinloate partlle, prin grijile sl nelinistela ei, pazind mai multi vii, eu n-amputut sa 0 pazesc pe a mea. Retera aceasta la.Pavel $i la toti acei Sfintipreocupeti de mintuirea tuturor si vei vedea ca, far a a paz! via proprie,nu poti p~zi pe a altora, precum pentru a cistiqe pe altit (pentru Hris-tos), El insusi a consimtit Ia unele pagube, sl slobod cum era Sea facuttnsust rob tuturor, iar ca sa-! dobindeasca si sa-l ci$uge pe toti, Seafacut slab ca pe cei slabi sa-t clstiqe, cu iudeii Sea facut iudeu, cu eeide sub lege, ca unul de sub lege 74 s.a.m.d, $i zicea: Eu n-am pazlt viamea proprie,

Apoi, ea cauJta cu privirea pe mire, care, dupa ce sea eratat, Sea fa-cut nevazut. Aeeasta se Intimpla deseori, in intreaga cintare sl el sin-gur poate pricepe cine l-a ispitit.

Deseori Dumnezeu este martor, simteam ca mirele se apropia demine si era cu mine aUt cit se putea, apoi, deodata, el se ducea $i numai puteam gasi ceea ce cautam. Din nou incepeam a dori venirea lui $iuneori el revenea, si ctnd Imi aparea, eu Il tineam de miini. Dar iata canu 0 data el Imi scapa si disparea, iar eu pIe cam din nou in cautarealui. A facut acest Iucru ptna ce l-am prins bine ca apoi sa rna inalt laIubitul meu 75,

VIIISpune-mi tu eel iubit al inimii mele, unde pcl$unezi, si unde odiii-

11p.$ti La amioza ? 76. Nu retine cttust de putin alte timpuri cindpasunea-'Z! turma : seara, dimineata, seu la apusul soarelui. Cauta doar mo-mentul acela, clnd in maretia zilei, H gase!?te pe mire in plina lumina,In stralucirea ei majestoasa. Spune-mi tu, eel iubit al inimii mele,unde pasunezi st unde te odihnesti la amiaza 1. Fii cu luare aminte(crestlne] la textele unde citesti : amiaza. Dupa Iosif (Flaviu) la amiazaiau Irati! prinzul lor 77, ingerii tot la amieza se invrednieesc de ospita-Iltatea lui Avraam 78 si altele esemanatoare. Cerceteaza $i vei afla caSnnta Scripture nu intrebuinteeze niei un cuvint fara rost sau Ia tntim-plare. Cine crezi tu ca este vrednic intre noi de-a astepta la amlaza,

13. CInt. 1, 6.14. I. Cor. 9, 19 ~i urm.15. CInt. 8, 5.16. CInt. 1, 1.11. Pac. 43, 16 :;1 25.18. Pac. 18, 1.


15/34

ovn.u I.A CAR'fIlA CtNTARRA CIN'l'AIU l.OR 3 1 2 1pentru a vedea unde pasuneaza pastorul ~i unde se odihneste el ' 1 Spu-ne-mi tu, eel iubit al inimii mele, unde pasunezl sl unde odlhnesti laamiazl1 ,/, Dace tu nu-mi spul, eu voi alerqe din loc in loc, cerce-tind turmele altor pastori. Or, oricare altul afara de tine, ma stinghe-reste si eu imi acopar fata, did sint 0mireasa foarte frumoasa si nu-miarat cltusi de putin fata mea descoperita nimanui, ci numai tie unuiapentru ca te-am sarutat de multa vreme,

Spune-mi tu, eel iubit al inimii mele, unde pasunezi si unde te odih-nesti la amiaza. caci de ce sa alerg ca 0 ratadta pe la turmele tova-rasllor tai? 79,

Pentru ce sa nu indur asa ceva, sa nu umblu cu val pe obraz si sanu trebuiasca sa-mi acopar fata, iar pina te intorci tu sa nu ajungcumva sa iubesc pe altii, pe care eu nu-i cunosc deloc, spune-rni undesa te caut, un de sa te sflu la emieza, cad, de ce sa ratacesc Incolo stincoace, pe la turmele tovarastlor tai ?,

IXDupa aceste vorbe mirele 0 vesteste $1-1 zice: Sau tu nu te Cll-

nosti pe tine lnsutl (uitind) ca tu esti 0mireasa tmparateasca, frumoasadin cale afara, caci Eu te-am facut frumoasa, pentru ca ai devenit 0Blserica mareata, neavind intinaciune sau zbtrcitura 80, sau afla di decanu te cunosti pe tine insuti, daca nesocotesti maretia ta st nu tii seamade ceea ce srnt Eu, cu un cuvint, daca nu stii aceasta, tu cea mal fru-moasa intre femei, atunci iesi pe urmele turmelor si Ie paste, nu turmeleoilor st ale mieilor, ci ale caprelor. (Dar nu uita ca) EI pune oile de-adreapta Sa, iar caprele de-a sttnqa.Daca, tnsa, tu te stii pe tine cea mai frumoasa intre femei, iesi peurma turmelor si paste iezii pe linga colibele pastorilor 81, Cu alte cu-vinte Scripture vrea sa. spun a. in leqatura cu aceasta: Tu vei fi eel dinurma dintre pastori. care nu sta in mijlocul oilor, ci in mijloeul caprelor.Iar ramtntnd eu eIe, tu nu vei fi eu Mine, adica cu Bunul Pastor,

XCu un telegar tnbiimat la carele lui Faraon, te aseoman 82, Deca

vei pricepe, 0 mireasa mea, cum trebuie sa fii cunoscuta, Ia aminle cu79, Clnt, I, 7.80. El. 5, 27.81. Clnt. I. 8.82. Clnt. I, 8.

21 - Origen


16/34

322 ORIOBN, SCRIBRI ALBII

ce te aseman, ~i atunci vei vedea ca, cunosclnd Irumusetea ta, nu tevel mal Intina. Cum adlca : Te-am asemanat cu un telegar Inhamat lacarele lui Faraon 1. Eu stiu ca mirele este un calaret, caci profetulzice: Care Ie lui sint de biruinta 83. Tu te asemeni, deci, cu un telegarmhamat la carele lui Faraon. Pe cit se deosebeste telegarul de minecare shit Domnul ~i care sint euceritorul corabiilor lui Faraon si a capi-tanilor sai, a calarettlor, cailor ~i carelor lui 84, cit de mult calarimea Mease lnfurie tmpotrlva celei a lui Faraon, pe atita vei intrece tu pe to atefiicele, tu mireasa, tu suflet ales 85, asemanata ,eu eele care nu sint alese,asemaneta cu toate cele care nu epartin Bisericii. Deci, daca tu ai un su-flet bisericesc, tu esti mai buna decit toate sufletele, iar daca tu nue$ti mai buna, nu ai suflet bisericesc, ci Te aseaman cu un teleqarInha-mat la earele lui Faraon, pe tine, iubita mea 86. El deserie apoi, eu 0iubire duhovniceasca, frumusetea miresei sale : obrajli tai sint aseme-nea unei turturele 87. El lauda obrajii ei si se tntlacareaze de roseateobrajilor ei. Pe obraji se vadeste Irumusetea unei femei. Inteleqem. tnsa,prin obraji frumusetea sufletului, iar dupa buze si dupa limba se vedeIntelepciunea ei. Gitul ,tau este un sireq de marqele 88, De obicei dupaaceesta podoaba attrnata de gitul fetelor si care se numesto marqele( O P t J o L O X O < ; ) 89 chiar fara aceasta gateala qitul tau este 0 podoaba. Dupaaceasta mirele treee la odihna. El se odihneste asemenea leului si adoar-me ea un pui de leu, ea sa poata auzi apoi : Cine-I va trezi 1 90. In timpulsomnului sau Insotitoril mirelui, ingerii, se arata miresei ~i 0mingiie zi-ctnd : Noi nu-ti facem podoabe deaur, noi nu sintem inca atit de bo-gati ea mire le tau, care-ti da marqele deaur. Noi producem imitatii deaur, caci noi n-avem aur. Totusi se eade sa. te bueuri de eeea ce itifacem, de lmitatiile de aur eu podoabe de argint. Noi iti facem imitatiide aur eu podoabe de arqint 91, insa nu putem totdeauna, ci numai ptnadnd mirele tau se scoala din somnul lui. Cind se va trezi, el te va face

83. Avac. 3, 8.il4. le s, 15, 1.85. In gr,ece,~tteeste termenuleclesiastic.86. Cinl. 1, 9.87. Cinl. 1, 10.8H. Cint. 1, 10.8!). marqele(lO. Imaqinea este lua,tii din Fac. 49, 9: Pui de leu este Iuda, eI se culeii ce un

lou, cine-I va destepta ? Dad! Iuda [oaca in mijlocul fratilor sai rolul ~}e care-I arelou l In ,r,eg.nulanlmelelor. lIIJse.affi'llaca e un erou temut,

!II. Clnt. I, 1.


17/34

OMILIJ LA CARTBA CINTARBA CINTAIULOR 323de aur, el te va face de argint. El este acela care va tmpodobi spiritultsu ~i tu vei fi cu adevarat bogata, mireasa desavirsita, in casa Mirelui,a carule este slava in vecii vecilor. Amin 92.

OMILIA IIDe la locul unde este scris:Nardul meu a revarsat mlreasma 93

p l n a la:Glasul tau este blind ~i privirea ta este placuta 94.

IUrzitorul tuturor actiunilor sufletesti, Dumnezeu 95, a adus Ia exis-tenta toate Iucrurile spre binele comun. Insa, in viate, se intimpla adesee

.ca lucrurile bune ne indruma spre pacat, pentru ca Ie dam intrebuintaregre~WL Or, una dintre manifestarile sufletului este dragostea, pe carenoi 0 folosim mult pentru a iubi, atunci clnd iuhim intelepciunea si vir-tutea; lusa clnd iubirea noastra coboara la fapte mai putin bune, atunelcamea si singele sint cele pe care Ie iubim. Tu tnsa, care esti ,(om) du-hovnicesc 96, asculta duhovniceste cind se ctnta aceste cuvinte dedragoste si tnvata sa te ridici spre ceea ce este superior, spre ceva maibun, in masura in care miscaree sufletului tau seslzeaza tonul firesc (11iubirii tele, dupa cuvintele : Iubeste intelepciunea si ea te va veghoa,nu 0 lepada si ea te va pazl 97. Barbattlor iubiti femeHe voastre 9Rzice Apostolul. Insa el nu se opreste aici. El stie bine ca exista 0 anu-mita iubire a barbatilor, chiar pentru propriile lor sotii, care uneori ostodezonoranta, si 0 alta iubire care place si lui Dumnezeu. De eceoa,tocmai pentru a tnvata cum trebuie sa-si tubeasca berbatii propriile so-til, a intregit: Barbatrlor iubiti pe femeile voastre preeum Hristosaiubit Biserica 99.

Toate acestea Ie-am spus, intr-un fel oareeare, ca introducero Incele ce urmeaze, In vreme ee tmparatul sedea la masa sa 100, caci odih-nindu-se a adormit ca un leu si ca un pui de leu 101, si in timp ce mi-

92. Bvr. 13, 21.93. Cint. 1, 11.94. Cint. 2, 14.95. Bvr. 11, 10.96. 1 Cor. 3, 1.97. PjJde 4, 6.98. Col. 3, 19.99. Ef. 5, 25.100. Clnt. 1, 12.101. Din I IUC. 49, undo leul imoginc(]zll IH' Brisilos.


18/34

3 2 < 4 ORIOBN. SCRIBRI ALBSB

reasa estepta trezirea mire lui, prietenii miresei i-au f~gliduit sti-i racaImitatlt de aur st argint 102. EM aici, in vorbe tainice, vestirea patimilormirelui. Dar raspunsul miresei nu-i lipsit de [udecata. Inteleqind ca esteyorba despre 0 taina, in Ieqatura cu patlmirea, a auzit oferta lor: Noitti vom face imitatii de aur cu podoabe de argint in timp ce lmparatuleste 1a odihna sa. Ea raspunde : Nardul meu a revarsat mireasma, iu-bitul meu este pentru mine un manunchi de mir, el ramlne pe slnii mei.Cum vom potrivi vorbele acestea la cele care au precedat, adica : 'invreme ce Imparatul este la odihna sa, cu cele care urmeaza acum : Nar-dul meu a revarsat mireasma ?

Evanqhelitle seriu ca va veni o femeie avind un alabastru plin cumir de mare pret 103. Femeiaaceasta, despre care vorbesc, nu este paca-toasa, ci Sfinta. Stiu ca Luca vorbeste despre 0pacatoasa 104, dar Matei 105,Toan 106 si Marcu 107 nu vorbesc de-o pacatoesa. Va veni deci, nu 0 paca-.toasa, ci 0 SfiIllta, aceea al caret nume n da loan: era Maria. Ea aveaun vas de alabastru plin de mir edevarat, de mare pret, pe care l-avsrsat pe capul lui lisus. Apoi, dupa ce Apostolii s-au intristat, desi nuchiar toti, Iuda 108 singur s-a mihnit si a fost singurul care a zis: {(Seputea vinde mirul acesta pe trei sute de dinari si sa se fi dat saracilor 109.lnvatatorul si Mintuitorul nostru a raspuns :Pe cei saraci totdeaunaIiaveti cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti totdeauna. Caci ea (turnindmirul acesta pe trupul Meu) a tacut-o intru inmormintarea Mea. Oriundose va propovadui Evanghelia aceasta (in toata Iumea), se va spune cea facut ea intru pomenirea ei 110.

Ea este chipul aeeleia despre care se ziee: Nardul meu a revarsatmireasma. caci Maria a varsat mirul pe capul Domnului. Asa si tu,deci, ia nardul, $i dupa ce l-ai varsat in mod delicat pe capul lui Iisus,poti zice eu toeta increderea: Nardul meu a revarsat mireasma siatuncl vei putea lnteleqe acest raspuns al lui Iisus ,ca oriunde se vapropovadui Evanghelia aceasta, se va spune ce a facut ea tntru amin-tirea ei, Fapta ta de asemenea se va vesti la toate popoarele. Dar clndvei savtrst tu aceasta? Cind vei fi intoomai ca Apostolul si vei zice:Noi sintem buna mireasma a lui Hristos intre cei care se mintuiesc st

102. Cin!. 1, 11.103. Mt. 26, 7.104. Lc. 7, 37.105. Mt. 26, 7.106. In. 12, 3.107. Mc. 14, 5.108. In. 12, 5.109. In. 12, .1 .110. MI. 26, 12-13.


19/34

OMIl.1 1 LA CARTBA CINTARBA CINTARtLOR 3 2 5

tntre cei care pier 111, ceea ce Inseamna cli faptele cele bune au mirosde buna mtreasma. Dace, dimpotrtva, pacatutest], pacatele vor tmprestteun miros dezqustator : Imputitu-s-au !?i au putrezit ranile mele, de lafata nebuniei mele 112. Duhul Stint n-avea intentia de a grai asa desprenard, Evanghelistul n-a scris despre acest parfum, pe care-I putem vedeacu ochii nostri, ci despre un nard duhovnicesc, care si-a revarsat mi-reasma,

IIlubitul meu este miuumchi de mil petitni mine 113, edica 0 pica-

tura, Noi citim si la Iesire 114 ea la porunea lui Dumnezeu au tacut mir,onix ca si halvan. 0 mirodenie arsa este mirul preotesc, Iar tu, dacavezi pe Mintuitorul meu coborlnd pina la cele pamtntesti si smerite,atunci vei tnteleqe cum dintr-o urlasa putere si dintr-o mare maretiadumnezeiasca, 0midi picatura s-a scurs pina la noi. Aceasta este pica-tura pe 'care a cintat-o proorocul dnda zis: Aduna-te-voi pe tine, la-cobe, tot, stringe-voi laolalta acea ptcatura (rama!?ita) ce a mai ramasdin Israel 1 1 / , .

De asemenea, dupa una din notiunile lor (ale profetilor]. venireaMlntuitorulul nostru in trup era piatra desprinsa din Inaltime, nu dem'ina 1 1 6 , caci nu tot muntele a cobortt pe pamint st putlnatatea ome-neasca nu putea cuprinde maretla muntelui intreg. Numai 0 piatre dinmunte, 0 pietra a poticnirti. 0 stinca de sminteala 117 a cobortt Inlume. De asemenea, dupa un aIt mod de vorbire, este numita 0 pica-tura, deoarece to ate natiunile stnt considerate 0 picatura in vedra 188.Trebuia ded ca, Cel care s~a facut tuturor toata pentru mintuirea tutu-ror, sa devina 0 picatura, pentru ca neamurile sa fie eliberate.

Dar, in sftrsit, ce n-a devenit El pentru a noastra mintuire I Noi sin-tern deserti, El s-a desertat pe Sine, chip de rob lutnd 119. Noi stntempopor nebun ~i fara minte, El s-a facut nebunie a propovadulrii 120. Dum-nezeu a devenit si putere pentru ca nebunia lui Dumnezeu este mal

111. 2 Cor. 2. 15.112. Ps. 37, 5.113. Clnt. 1. 12.114. les. 30, 34-35.115. Mih. 2, 12.116. Dan. 2, 34.117. 1 Pt. 2, B.118. Is. 40, 16.119. PlJ. 2, 7.120. 1 Cor. 1, 21.


20/34

328 ORIGIN, SCRIIRI ALISI

tnteleapta decit mtelepclunee oamenilor !?i slabiciunea lui Dumnezeumal puternica decit tarta Ion> 121.

Astfel toate neamuriIe stnt socotite ce 0 picatura de apa in vedra,~i ca un graunte la cintar 122. El s-a facut picatura si printr-Insul mirosulplcaturit sa mirezmuiasca vesmintele noastre, dupa cuvintul : smirna~i aloia Imbalsameeza vesmintele Tale; din palate de Iildes, cintari dealauta Te veselesc, fiiee de imparati Intru cinstea Ta 123. E ceea cespune despre mireasa in psalmul al patruzeci si patrulea 124. Manunchide mir este fratiorul meu pentru mine 125. Sa avem in vedere ee vrea saspuna cuvlntul a 8 E A < p l 8 o < ; 123. Biserica e eea despre care se vorbeste asa,iar noi sintem eel care am fost adunati dintre neamuri. Mintuitorul nos-tru este fiul surorii natiilor pagine, edica al sinagogii, caci ele slnt douasurori, Biserica !?isinagoga 127.

Mlntuitorul nostru, precum am spus-o, El barbatul Biseticii, El mi-rele Bisericii, estein acelasi timp fiul sinagogii-surori, fratiorul128 mire-sei Sale.

Manunchi de mir, intre slnil mei, este iubitul meu pentru mine 129,Cine este mai fericit ca aeela oare are ca oaspete al inimii, intre sini,tn pieptul sau Cuvintul lui Dumnezeu ? E ceea ce se cmta : EI tnnop-teaza intre sinii mei. Dace sinii tai nu s-au desfrtnat 130, in mijlocullorve locui Cuvintul dumnezeiesc. Intr-un cintee de nunta este firesc sa sevorbeasca mai mult de sini dedt de piept. E usor a inteleqe de ee, invederea explicaril acestora se zice: intre slnii mei va innopta, s-afolosit aceasta fr.aza : Daca slnii tai nu s-au desfrinat, intre sinii tai vasalaslut Cuvintul lui Dumnezeu, Unde se. zice: daca slnii tai nu s-audesfrlnat ? La Iezechlel v", in pasajul unde Ierusalimul este dojenit deCuvintul lui Dumnezeu.Intre altele i se spune aeeasta: In Egipt s-audesfrinat sinii tai. Femeile fedoare au sinit nedesfr lnati, dar acestiasint sinii desfrinatelor, care devin moi sub pielea prea larqa. Sinii fecioa-relor smerite sint Intinsi !?iumflati de pudoarea feciorelnica. Ei sint ceicare primese Cuvintul, !?ipe mire, si zic : Intre slnii mei tnnopteaza. ..

121. 1 Cor. 1, 25.122. Is. 40, 15.123. Ps. 44, 10.124. Ps. 44, '12.125.Clnt. 1, 13.126. fretrueliss iuaU, fratior, SICIU il ulb it, 'cum reda tJexDul romanasc,127. Gal. 4, 21 s.u.128. & a E A C j ' l M ; , f l l ' l a l t i I 1 u e J : i J s .129. Clnt. 1, 13.130. lez. 23, 3.131. lez. 23, 3.


21/34

OMILII LA CARTEA CtNTAREA CtNTARILOR 327

Ciorchine de chiparos in floare este iubitul meu pentru mine 132. Aideste (chiparosul) inceputul Cuvintului, samtnta sa, inceputul inflorir iicuvintului, de aceea ea zice : Ciorchine de chiparos in floare este iubi-tul meu pentru mine. Ea nu zice numai : Iubitul meu este un chiparosin floare, ci adauqa pentru mine, pentru ca sa se tnteleaqa ca pestetot nu exista decit un singur ciorchine de chiparos.

Dar sa vedem, acum, in care tinut se afla acest ciorchine al mire-sei? In viile din Enqadi 183,ceea ce se tllcuieste cu: ochiul ispitei.In viile din ochiul ispitei se afla fratiorul meu un ciorchine de chipa-ros, singurul care are lmportanta pentru mine. Ochiul ispiteieste in viatede aici, atita vreme cit noi staruim in ispita, intrucit viata omului pepamint este 0 ispita 134. Cita vreme traim in lumea aceasta noi sintemin viile din Engadi, iar, daca ne invrednicima fi saditi in alta parte, vomfi, prin plugarul nostru, ceea ce yom fi. Nu te teme c a nu vei putea fimutat din viile de la Engadi intr-un loc mai bun. Stapinul viei noastreeste un vier cu experienta bogata in indeletnicirea de a sadi vie 135 Viadin Egipt ai mutat-o ; izqonit-ai neamuri ~i ai rasadil1:-ope ea. Umbra eisi mladitele ei au acoperit cedrii lui Dumnezeu 136. E tocmai ceea ceam aratat : mireasa a vorbit despre mire, insemnlnd iubirea sa si insem-nind primirea cere-i este rinduita mirelui ce vine st cum va innoptamirele, care vine intre stnii si tainele inimii ei.

IIIMirele adreseaza apoi cuvintul lui miresei sr-i zice : eli esti de

inunoasa iubita mea, cu adevorcu tu esti ttumoosa, ochii tiii suit porum-bei 137. La rindul ei, ea ziee mirelui : Cit de frumos esti 138, iubitul meu,apropiatul meu 139. La rindul lui, Ii spune : Cit de frumoasa esti, adau-gind si euvintele: apropiata mea. De ce nu ziee ea : cit de frurnos!;iti apropiatul meu, ci numai cit de frumos e~ti? in timp ee el spunetu esti frumoasa, apropiata mea ?

Dace mireasa este departe de mire, ea nu este frumoesa, lnsa devine(frumoasa) cind se apropie sa se impreune cu Cuvintul lui Dumnezeu.

132. Cint.l, 14, cum traduce 10111Alexandru.133. Clnt. 1, 14.134. Iov : 7, 1 '0 mcercare.135. In. 15, 1.136. Ps. 79, 9---'11.137. Cint. 1, 15.138. Cint. 1, 16.139. proximus meus,


22/34

ORIUIIN, ICRIBRI ALBaE

$1 Intr-adevar mirele tnteleqe acum a fi foarte aproape, ~i a nu se maideparta. CH de frumoasa esti apropiata mea, cit de frumoasa esti. TuIncepi sa fii frumoasa cind Imi esti aproape, ~i dupa aceea, cind tu ai in-ceput sa fii frumoasa, tu esti frumoasa chiar fara e mai adauqa fru-moasa mea, tu esti desavtrsita, Cit de frumoasa esti apropiata mea,cit de frumoasa esti !,

Sa vedem acum ~i 0 alta elogiere a celei pre a frumoase, intrucit sinoi nazuim a deveni mirese, ochii Uti sint porumbei. Cel care aruncaprivirea spre 0 alta femeie, fiind aprins de pofta, acela a si savirsit adul-ter in inima sa, (acela) a-are ochi de porumbel. Cel care n-are ochi deporumbeI, intra cu durere in casa fratelui sau, netlnind seama de ceeaee este prevazut in Proverb: "In casa fratelui tau nu intra in ziua res-tri,tii tale 140 (Ceea ce cei saptezeci au tradus in ziua necazuluitau 141, Aquila redind cu exactitate textul (evreiesc) traduce: a'ltopeoo)l'ta,adlca ne~un),

Insa, eel care are ochii de porumbel vede just ~imenta indurare 142,$1 cine vede just, daca nu eel care se uita cu 0 privire neprlhanita sl cuoehi curati 'I Ni se pare ca ar fi yorba aici numai de ochii trupesti, cutoate ca nu e exclus sa fie yorba ~i de ochii duhovnicesti. Cu ajutorulduhului caut insa altl ochi, pe cei iluminetl de poruncile lui Dumnezeu,cum zice psalmistul: Porunca lui Dumnezeu este stralucitoare si ea lu-mineaza ochii 143, Straduieste-te, munceste si sileste-te sa Inteleqi cin-stit tot ceea ce s-a spus, alit pentru ca ochii Uii sa fie porumbel, cit si pen-tru a tnteleqe tot ceea ce e asemanator acelui duh cobortt sub chipulunui porumbel 144, Daca lnteleqi Legea duhovniceste, ochil tai sint po-rumbei. De asemenea daca Inteleqi Evanghelia cum trebuie inteleasa ~ipropovaduita, vezi pe Iisus tamaduind toata boala sl toata neputinta 145,nu numai in vrema clnd a savirsit aceste tamadulri dupa trup, ci si astaz! ;IIvezl cobortnd intre oameni nu numat in vremea aceea, ci IIvezi co-bortnd si azi, si fiind sl azi de fata, dupa cum a zis: Iata Eu cu voistnt In toate zilele plna la sflrsitul veacurilor 146, Ochii tai stnt porum-bei, Cit de frumoasa esti, cea aproplata de mine, cu adevarat tu esti fru-moasa, ochii tai sint porumbei. Aceasta Iauda este auzita de mireasa,

140. PiIde 27, 10.141. Me, 14, 4.142. Ps. 106, 42-43 - OIne este intJe!ept ve prli


23/34

OMILII LA CARTIA CINTARBA CINTARll.OR 321~

en educe la rindul et, omagii mire lui. Ea nu numai eli cupr inde in leu-dele ei eeea ce nu flicuse lncli, ei, Inteleqind Irumusetea lui ~i contem-pllndu-o, ea zice : Cit de frumos ~i placut esti fratlorul meu, asternutulnostru este umbrit 147. Ma gindesc la patul unde se odihnesc mirele stmireasa. Acesta este daca nu ma insel, corpul omenesc, caci daca slaba-nogul care zacea in pat 148 ~i caruia Domnul i-a poruncit sa se scoale sisa-sl ia patul ~i sa mearqa la casa sa 149, zacea inainte de a fi tamaduit.pe slaba imbinare a picioarelor sale, iata acuma fost lntarit de putereadumnezeiasca. Asa inteleq eu porunca : Ia-ti patul ~i mergi la casa ta,cacl Fiul lui Dumnezeu n-a coborit din eeruri pe pamint pentru a daporunci miscatoare privind facerea patului, si nici nu a coborit spre anu lase sa plece tara pat pe acela caruia i-a curmat suterinta, ctnd azls : Ia-ti patul sl mergi la casa ta.

Si tu, deci, tamaduit fiind de Mintuitorul, ia si tu patul tau ~i mergi1a easa ta, si clnd mirele va veni 1a tine si mireasa se va odihni cu tine.tu ti vei zice : latta ce frumos este fratiorul meu, placut ~i umbros esteasternutul nostru. lata ce frumos este fratiorul meu. El este frumos siumbros : Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea 150.

IVGrinzile caselor noastre sint cediii 151. Aceste cuvinte slnt spuso

de multe ori. Mi se pare di ecestia sint oamenii care-s impreuna ellMirele, despre care s-'a vorbit mai sus cind El a zis: Case le noastrcslnt schelet de grinzi de cedru si au capriort din chiparosi 152, did inIoc de nard salbatic, vor creste ohiparosi si in locul urzicii va crestemirtul 153.

Cerceteaza deci de ce natura sint arborii acestia si lnteleqe ca ce-drul nu putrezeste, st ca chiparosul e de un miros foarte placut, declIucreaza ~i tu pentru a-ti inliari casa ta, Inclt sa se poata spune si des-pre tine: Grinzile caselor tale sint din cedru si capriorit dinchiparosi 154.

147. Clnt. I, 15.148. Mt. 9, 2.149. Mt. 9, 6.150. Ps. 120, 6.151. Clnt. 1. 16.152. Clnt. 1, 16.153. Is. 55, 13.154. Clilt. I, 16.


24/34

330 ORIOEN, SCRIERI ALESE

vDupa acestea mirele graie$te: Eii slnt 0 iloate din cimpie $i crin

de prin vilcele 155. Din pricina mea, care eram in vai, a cobor it si el invai, si venind acolo, devine un crin al vailor, in locul pomului vietii,care a fost sadit in paradis de Dumnezeu 156, devenind asttel floarea in-tregii cimpii. adicaa intregii lumi, a intregului pamint. Ce poate fi ins aflo area decit numele lui Hristos, flo area ]umii? Mir varsat este nu-mele tau 157. El e Acela despre care se vorbeste aici, in alti termeni :Eu sint 0 floarea din cimp, un crin al vailor. Iactnd referire la EI Insusi.Elogiind apoi pe mireasa, el zice : Ca un crin in mijlocul spinilor, aseoeste iubita mea intre fecioare 15~. Precum nu se poate asemana crinul cuspinii, printre care crcste de obicei, asa si iubita mea, care-t mai presusdectt toate fiicele, este un crin in mijlocul spinilor.

Mireasa, auzind aceste cuvinte, da mirelui raspunsul si deslusind 0noua delicatete la el, izbucneste in cuvinte de Iauda.

Mirosul de parfumuri, cu rtoate ca se raspindeste cu delicatete sl in-clnta pe mirositor. este inecelasi timp de un gust placut, Este insa citeun lucru care este delicat si pentm mirositor si pentru gust, care desfa-teaze palatul prin delioatetea sa sl perfumeaza aerul pe cere-I inspiri :esa este si pomul care, prin natura sa, are si una si alta. De aceea, voindsa laude nu numai mireasma cuvtntului, ci si savoarea lui, mireasa zice :Ca un mar intre copacii padurtl este iubitul meu intre feciori 159. Toticopacii slnt paduri neroditoare in asemanare cu Cuvintul lui Dumnezeu.Tot ce-ti poti tu inchipui nu va fi declt maracini in asemanare cu Hristos.Inaintea Lui totul e lipsit de rod. Ce se poate numi roditor inaintea Lui?Nici macer acei pomi care par Incovoiati sub povara roadelor, nu i$i aratasterilitetaa lor in fata venirii Sale. De aceea, ca un mar intre copaclipadurit, asa este iubitul meu intre feciori si sub umbra lui eu stau cudrag 160. Ce frumos e spus! EI nu zice: Eu doresc sa stau la umbraLui, ci, eu stau la umbra Lui, si nu eu rna asez, ci sint asezata. Sichier daca nu putem avea de la inceput convorbiri cu El, totusi noi ne in-vrednicim, inca de la Inceput, de 0 anumita umbra, es zice, de maretlaSa. Dealtfel la profeti se poate citi : Suflarea vietii noastre este Hristos

155. Clnt. 2, 1 - ctmpla este 0 reg1une f'en:ila 'dle-Ia lunqul Medjterenei, tntreCezareea ~i lope (JiClf:a).Cimple este renumlta si pontru Irumuseti le ei naturale. Isaiavorbeste despre ,straludre'(t Saronuiu! (35, 2).156. Pac, 2, 8.157. Clnt. 1, 12.158. Clnt. 2, 2.159. Clnt. 2, 3.160. Clnt. 2, 3.


25/34

OMILII LA CARTEA CtNTAREA CtNTARILOR 331Domnul, despre care zicem : Ia umbra Lui noi vom vietui printre po-poare 161. lar de la 0 umbra trecem acum la 0 alta umbra, caci peste ceicare locuiau in latura umbrei mortii lumina va straluci 162, in esa felInclt noi trecem de la umbra mortii la cea a vietii. Calea desevtrsiriieste aceasta : la inceput sa rlvnesti, cel putin, sa te odihnesti la umbravirtutilor. lata pricina pentru care cred ca nasterea lui Hristos a inceputIntr-un fel de umbra, dar s-a desevirsit, tnsa, nu in umbra, ci in adevar.Se spune doar : Duhul Stint se va cobori peste tine si puterea CeluiPreainalt te va umbri 163.

Nesterea lui Hristos a inceput printr-o umbra, dar nu numai laMaria a inceputaceasta nastere printr-o umbra, ci Cuvintul lui Dum-nezeu ia nastere si in tine, daca esti vrednic. Fa posibila coborirea um-hrei si cind vei fi vrednic de umbra, razele ei coboara peste tine, putindzice ca din aceste timpuri se naste umbra, cad cel ce este credincios infoarte putin si ,in mult e credincios 164. Prin cuvintele eu rivnesc sa fiuIa umbra lui si sa rna odihnesc acolo, sa lnteleqi ca ea nu va fi tot-deanna la umbra, ci Va trece la 0 stare mai buna, caci ea spune: Sirodul lui este dulce pentru cerul gurii mele. Eu, zice ea, vreau sa maodihnese la umbra lui, sa ma adapostesc sub umbra lui, ca sa fiu indes-tu latii de roadele lui, ca sa pot zice : Si rodul lui este dulce pentru cerulgurU mele 165.

VIDu-ma in casa vinului 166. Mirele statuse afara. A fost apoi primit

de mireasa si s-a odihnit pe sinii ei. Multe din fecioare n-au inca vred-nicia de a primi pe mire ca pe oaspete, caci multimilor el le vorbeste,de obicei, in parabole 167. Si ma tem ca multi dintre noi nu .putem fifecioare. Du-ma in casa vinului. De ce sa ramin asa multa vreme ata-ra ?. lata Eu stau la usa si bat; de ve auzi cineva glasul Meu si vadeschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine 168. Du-ma I.

Si din nou ne spune cuvintul dumnezeiesc acelasl lucru. lata peHristos qraind : Du-Ma pe Mine. Si voua candidatilor la botez, vaspune : Baqati-Ma nu numai in casa, ci in casa vinului, pentru ca sufle-tul vostru sa se umple de vinul bucuriei, de vinul Duhului Stint, si ast-

161. Pl. ler, 4, 20.162. Is. 9, 1.163. Le. 1, 35.164. Le. 16, 10.165. Clnt. 2, 3.166. Clnt. 2, 4.167. Me. 4, 2.168. Apoe. 3, 20.


26/34

332 ORlGBN, SCRIBRI ALBBE

fel 16sati-L pe Mine, Cuvintul t'", Intelepciunea 170, Adevarul 171, sa intreIn casa voastra.

Se poate spune ehiar ~i acelora care nu sint inca desavtrsiti : Du-cetl-ma in easa vinului.

VIICoplesiti-ma eu dragoste 172. EI vorbeste eu gust ales: Coplesi-t i-rna eu draqoste, did de multe ori actiunile dragostei sint nerlnduiala.

Ceea ee trebuie sa clnsteasca mai Intti, ei cinstese in rindul al doilea, sieeea eetrebuie sa cinsteasca in rindul al doilea, ei cinstesc in rindulInth, si ce trebuie sa iubeasca in rindul al patrulea, ei iubesc in rlndulal treilea ~i din nou al patrulea in loc de al treilea. Astfel ordinea Iubiriieste rasturnata Ia eel mal multi. Iubirea Sfintilor este Insa bine rtnduita.Dorese sa dau unele exemple, pentru a se inteleqe, eeea ce se spuneaid: Rtnduiti-ma pentru iubire. Inv.atatura dumnezeiasca vrea ca tusa cinstesti pe tatal tau, opefiul tau, pe fiica tao Cuvintul dumnezeiescvrea ca tu sa iubestl pe Hristos; doar EI nu-ti zice sa nu iubesti copiii taist sa nu fii in buna inteleqere eu parintil, prin iubire. Dar ce iti spune '/Sa nu ai 0iubire dezorqanizata, nu iubi mai Intti pe tatal tau ~i pe mamata ~i apoi sa ma iubesti pe Mine. Nu fi mai etasat prin fapta Indurarii,de fiul tau si de fiica ta si apoi de Mine: eel ce iubeste pe tat a ori pemama mai mult decit pe Mine, nu este vrednic de Mine, cel ce iubestepe fiu ori pe fiiea mai mult decrt pe Mine, nu este vrednic de Mine 173,Pastreaza in constiinta ta devotamentul pe care-I ai fata de tatal tau, demama ta si de fratele tau, dar daruieste-te cu dragoste Cuvintului luiDumnezeu !?i lui Iisus. Poate ea recunosti tu lnsuti, ca iubesti mai multpe fiul st pe fiiea ta declt pe Cuvintul cel dumnezeiesc si pe parintii tiHmai mult decit pe Hristos. Ce crezi, care dintre noi a ajuns la 0 asa desa-vtrsire tnctt sa alba, in mod principal si-n primul rind, dragoste fata deCuvintul lui Dumnezeu si sa-t puna pe copiii sai pe planul al doilea '/

Tot asa sa iubesti si pe sotia tao Nimeni nu sl-a urit trupul sau 174,ci U iubeste ca si carnea lui. Se zice :ei sint doi dar un trup 175. Iu~e~tepe Dumnezeu, nu ins a cum iti iubesti trupul si singele, ci eu duhul: Cel

169. In. 1. 1.170. 1 Cor. 1, 30.171. In. 14, 6.172. Clnt. 2, 4.173. Mt. 10, 37.174. zt. 5, 29.175. EI. 5, 31.


27/34

OMILII LA CARTEA CINTAREA CINTAIULOR 333

ce se lipeste de Dornnul este un singur Duh cu El 176. Iubirea este 0 calespre desavlrsire, asa ne-a aratat-o si Durnnezeu si tot asa trebuie sa fiesl intre oameni. Intlia porunca este 'sa iubim pe partntit nostri, a doua saiubirn pe copiii nostri, a treia (sa iubim) slujitorii nostri. Daca, tnsa, co-pilul e rau dar slujitorul e bun, in ordinea iubirii slujitorul se cade safie pus in locul copilului. lata dar, cum s-a facut rinduiala in iubireaSfintilor, Invatatorul si Domnul nostru a statornicit in Evanghelie po-runca iubirii, fadnd 0 virtute proprie din afectiunea fiecaruia si a datIntelepciuneaaceste! orinduiri, celor care pot tnteleqe Scripture graind :Intareste in mine iubirea. Sa iubesti, dar, pe Domnul Dumnezeul taudin toata inima ta, din tot sufletul tau si sa iubesti pe aproapele tau cape tine insuti 177. EI n-a zis : Pe Dumnezeu ca pe tine insuti, pe aproa-pele tau din toata inima, din tot sufletul tau si din toeta puterea ta. EIa mai zis inca: Iubiti pe vrajrnasii vostri 178, fara sa se mai spuna :"din toata Inima. lnvatatura dumnezeiasca nu este neortnduiala, Dom-nul nu cere im.posibilul, nici nu zice: Iubiti pe dusznanii vostrt ca pevoi Insiva 179, ci numai : iubiti pe vrajmasii vostri. E de-ajuns sa tnte-legem ca trebuie sa-i iubim si sa nu Ie pastram dusmanie, insa pe aproa-pele sa-l iubesti ca pe tine insuti, iar pe Dumnezeu din tot cugetul tau.Daca tu inteleqi aceasta, si daca implinesti cea ce ai inteles. ai facutceea ce s-a poruncit prin cuvintul Mirelui: Duceti-rna in casa vinului,tntartti in mine iubirea. Cine crezi tu, ca este printre voi de-o iubirebine rtnduita i Intariti-ma cu miruri 180. Una din traducerile vechi are" t v l l v 3 " 1 ) 181. Mireasa Insa raspunde astfel: Improspatati-ma cu mere. Cemere? Ca un mar in mijlocul padurii asa este iubitul meu intreIeciori 182. I,ata de ce se spune: Improspatati-ma cu mere, cad sintbolnava de iubire 183. Cit de frumos si de maret este sa te imbolnavestide iubire. Numai ca unul primeste sagetile iubirii trupesti, pe cind altulste bolnav de alta patima pamtnteasca . cit despre tine qoleste-ti deser-taciunila trupului tau, si sa stai gata sa primesti loviturile sagetii, alesaqetii pre a frumoase, caci Dumnezeu este arcasul.

Asculta Scripture care-ti graie$te despre aceasta saqeata, sau maideqraba admire sl asculta ce spune saqeata insasi : Facut-e din mine

176. 1 Cor. 6, 17.177. Mt. 22, 37 s.u.178. Mt. 5, 44.179. Mt. 5, 24.180. c r 1 VI2V~1J181. boabe de struguri, (loci doestruquri.182. Cint. 2, 3.183. C}nt. 2, 5.


28/34

3 3 4 ORIGEN, BCRlERl ALBII

s&geat! ascutita ~i in tolba sa de-o parte m-a pus, si mi-a zis: estemare lucru s~ fii numit sluga mea 184,

lnteleqi ce vrea sa spuna sageata, si cum a fost aleasa ea de Dorn-nul? Ce fericire e sa fii ranit de aceasta saqeata ! De aceasta sageataau fost ranit! cei care dialogau intre ei, graind: Oare nu ardea inn01 inima noastra cind ne vorbea pe cale st cind ne tllcuia Scriptu-rlIe ? 185, Si, tot asa, daca cineva a fast ranit de vorbele noastre, prininstruirea in ale dumnezeiestii Scripturi, Inclt el sa poata spune: Stntrantt de iubire, atunci poate ca acestea se refera si la el. Dar de ce sazic poate 'I Este doar limpede,

VIIIStinqa lui este sub caput meu si cu dreapta mii Imbrati~eaza 186,

Cuvintul lui Dumnezeu are 0mtna dreapta si una stinqa. Intelepciuneee multi pla, dupa varietatea intelepciunii, dar e una sinqura in fond, ~n-susi Solomon ne-a tnvatat despre dreapta si despre stinga intelepciunii :Vleta lunqa e in dreapta, iar in stinga, boqatie si slava 187,

Deci mine sa stinqa este sub capul meu, caci bratul mirelui devineperna mea, si partea mai insemnata a inimii meIe se reazima pe Cuvin-tul lui Dumnezeu. Mine lui stinqa este sub capul meu, Nu te lntristaeli ai urechi care te fac sa oftezi. Scris este la Iezechiel: Val de ceice cos pernite pentru subsuori si fac val uri pentru cap 18S, La ce cosipernite 'I Nu cauta aiurea reazem oapului, pune mina stlnqa pe mire ! ; i izi : Stinga lui este sub capul meu. Cind vei face asa vet avea tot ce eeuprins in stinga si vei putea zice : lInmina sa stinqa sint avutii st mariri,~i eu mina lui dreapta rna va Imbratisa. Pentru ca dreapta mire lui sate trnbratiseze Lungimea anilor este in dreapta, iar in stinga boqatie ! ; i islava 189, si tu vei avea 0 viata indelungata, st zile multe pe pamintuleel bun pe care Domnul Dumnezeul tau ti l-a dat 190,

Vd jur, fete din Ietusalitn, pe cerboaice, pe qazelele din clmp, nuttezttt pe draga mea, pina nu-i va ii ei voia 1 191, De ce oare le jura pefiicele Ierusalimului ? Pentru a nu Ie lasa sa mai doarma, ci ca sa Ie tre-zeasca dragostea,

184. Is. 49, 2 i 49, 6.185. Le. 24, 32.186. Clnt. 2, 6.187. na 3, 11.188. les. 13, 18.I HB. PiIcle 3, 16.HJO. Ies. 20, 1 2.10J. Is . 1. 21.


29/34

OMn.n LA CARTIA CINTARJI CINTARILOR 3 3 0 S

De cltA vreme doarme dragostea In vol, 0 fUce ale Ierusallmului, 0fecioarelor I Aceasta dragoste nu-l tn mine, cact eu slnt ranit de dra-goste, cl in voi, fiice ale Ierusalimului, care stnteti multe si tinere. Dra-gastea mirelui doarme acum, dar va jur, fiice ale Ierusalimului, ca. incJipa cind v-a trezit, eti facut sa se Inalte si dragostea care este in voi.

Creatorul tuturor lucrurilor, dud v-a creat, a sadit in inimile voas-tre semintele dragostei. Dar acum, precum se spune : Dreptatea a ador-mit 192, iubirea dormiteeza in voi, caci tot Scriptura zice undeva:Mirele se odihneste, ca leul si ca puiul de leu 193.

Cuvintul lui Dumnezeu dormiteaza in necredinciosi !;Iiin aceia careau nedumeriri in inima, dar EI e treaz la Sfinti. EI doarme in aceia carese clatina de furtuni, insa EI se trezeste le striqatul acelora care vor safie mintuitt de catre mirele trezit. ,Cind El este treaz atunci si linistearevine !;Ii tumultul apelor se dcrnoleste, caci porunceste vinturilor po-trivnice, sl minia corabiilor se linisteste. Clnd insa doarme, este vijelie,moarte $i disperare : Va jur, fiice ale Ierusalimului, pe puteri si petsrule tarinei, De ce tarlna '? Pe acel miros al unui cimp bogat, pecare I-a binecuvintat Dornnul 194.

IXNu tulbuiaii si nu tteziti iubitea pina 0 sa-! plaea ei. E glasul iubi-

tului meu. laiti-l aici, vine pa$ind peste munii, 195. Aid este iarasi Biso-rica, cea care vorbeste, indemnlnd fedoarele sa se preqateasca pentruvenires mirelui, caci El avea sa vine si sa Ie acorde 0 convorbire. Eavorbea clnd, la un moment dat, iata ca soseste mirele,atunei 11arata cudegetul si zice : iata-L vine sarind peste mun]i.

Recunoastem in mireasa inima vesela si desavtrsita, pentru di cavede mai departe si contempleaza mai repede venire a Cuvintului. Eusimte C e l a venit intelepciunea, a venit dragostea si spune celor care nutnteleq inca: Iata-L, EI este, a venit. Roaqa-te ca si eu sa pot spune :Iata-L vine.

Daca as putea Infatisa Cuvintul lui Dumnezeu, as zice intr-un feloarecare: Iata-L vine. Pe unde vine? Nici intr-un caz nu pe vai n irtpe locuri joase. Atunci cum? Sarind peste munti, plutind peste ('0-line 190. Chier de-at fi munte, Cuvintul lui Dumnezeu salta peste ti IW.

102. Is. 1. 21.193. Num. 24, 9.J D4. Fuc. 27, 27.J (IS.Clnt. 2, 7-B.I 'Hl. Clnl. ~, B .


30/34

ORIOSN, aeRIBRI ALBaI!

iar dadi nu poti fi munte, ci doar colma, mai putln declt un munte, Elva trece peste tine. Ce bune si ce frumoase sint aceste cuvinte ! EI sarepeste munti, oricit ar fi ei de Inalti, pluteste peste coline, pentru ca ('Iestnt prea joase. EI nu pluteste peste munti, lEI nu salta peste coline:Iata-L vine, saltind peste munti, plutind peste coline.

xAsemenea utiei gazele sau unui pui de cetb este irationu meu din

muntii de la Betel 197. In Scripture sint des mentionate aceste doua ani-male,~i ceea ce este si mai interesant, ele sint citate, de obicei, impre-una. lata dobitoacele pe care Ie puteti minca, zice Scriptura, citindapoi : gazela sicerbul 1~8.

In carte a aceasta, de obicei, cerbul se apropie de qazela. Acestedobitoace sint foarte inrudite si vecine. Gazela, adica (dorcas), are 0privire foarte aqera, cerbul este un omoritor de serpi. Cine, dintre noi,crezi tu ca este vrednic sa explice, cu toata demnitatea, taina sl ratiuneeacestui pasaj 1

Sa ruqam pe Dumnezeu sa ne daruiasca harul de a deschide Scrip-tura, pentru a putea zice : Cum ne tilcuieste Iisus Scripturlle 1 199. Des-pre ce este yorba 1 Zicem despre qazela, dupa psiholoqia acelora caredezerteaza de la natura tuturor dobitoacelor, ea a primit numele ei dela specificul pe care ilare ea. Se numeste, qazela - (dorkas 80pXCLC; ) - inurma pronuntatei sale sensibilitati acustice, adica : '!tll.p a 'to o~ o8epx ea 't!p o v .Cerbul Intr-adevar este dusmanul ~i vinatorul serpilor, caci, prin suflulnarilor sale, ii face sa iasa din vizuina si neutralizind efectul veninuluilor, se desfateaza in fata vizuinei.

Poate ca, dupa teorie, Mintuitorul meu este 0 g,azela si un cerb, dupatapte. Care sint ispravile Lui? lEIucide serpii, El suqruma puterile vraj-mase, de aceea eu i-as zice: Tu ai zdrobit capetele baleurilor din apa,Tu ai sfarimat capetele balaurilor 200.

XIAsemenea este iubitul meu unei qazele sau a utiui pui de cetb pe

muntele easel lui Dutnnezeu (Beiel} 201. Betel se traduce, asader. cu197. Clnt. 2. 9.198. Deut. 14.4-5.199. Le. 24, 32.200. Ps. 73. 14-15.201. Clnt. 2. 9 - batt - oasa - el presourteazd ielohlm - Dumnezeu - CaS


31/34

-MILII I.A (;ARTBA CINTARIA CINTARrl.OR 3 3 1cesa lui Dumnezeu. Nu toU muntl! stnt case ale lui Dumnezeu, cl ocelatare slnt munttl Bisericii. Se gAsesc ,i aiti munti, care slnt rtdicatt ~l rtn-dultr lmpotriva cunoesterli lui, Dumnezeu 202. ~i care sint acestle 1Muntii Egiptului si ai fUistenilor 203.

Vrei sa stii daca iubitul ei 'este asemenea unei gazele sau a unui putde cerb pe muntiicasei lui Dumnezeu (Betel) 1FH ~i tu Insuti .munte bisericesc, munte al casei lui Dumnezeu, si

Mirele va veni la tine, asemenea gazelei sau puiului de cerb, pe muntiidin Betel. Ea vede ca Mlrele s~ apropie simtitor, cel care se afla maiinainte pe munti si pe coline, ea ilesteapta salttnd ~i sarind. Apot,j~i da seama ~a a venit spre ea st spre aIte fecioare, si zice: lata-I.sttnd in fat'a peretelui nostru 204, Si tu vei zidi un perete ~i daca tuInalti casa lui Dumnezeu, el va 'veni in fata peretelui tau, privind peferestre 205. Una din ferestreare intelesul ca prin ea priveste Mirele.Ce aIt tntelespoate sa-l aiba fereestra prin care-L vedem pe Mire 11n cesens, anume, ne priveste Cuvintul lui Dumnezeu 'I Ce priveste EI prinIereastra l'Si cum priveste Mirele: prin ea'l Exemplul urmator te va IA-muri. Unde Mirele nu priveste, noi vedem moartea patrunzind, asecum citim la Ieremia : Caci iata moartea intra pe ferestrele noastre 206.

Clnd privesti 0 feme~e pentru ,a 0 pofti 207, moartea intra pe teres-trele tale.

Priveste prin qratii 208. Adica, ai grijA~cind pasesti pe sub mijlocultavanului ~i mergi sub schelele smenintatoare 209.

Totul este impinzit de retele, diavolul a cotropit totul cu curselesale. Daca vine Cuvintul lui Dumnezeu sitncepe a se arata sl-tt vorbesteprintre curse, tu vei zice : Sufletul meu a scapat, ca 0 pasare din cursevtnatorilor. cursa s-a sfarlmat st noi ne-am izbavit. Ajutorul nostru este-in numele Domnului celui care ani-cut cerul sl pamintul 210.

Mirele a venit prin retea, Iisus a deschis drumul. El a coborlt pepamint. EI e supus retelelor Iumii, vaztnd un mare numar de cementf

202. 2 Cor. 10, 5.203. Prin cuvtnto! olomes(de aIt neam) se tnteleqe poporul fUiSrt'e,an.204. Clnt. 2, 9.205. Clnt. 2, 9.206. ler. 9, 21.207. Mt. 5, 28.208. Clnl. 2, 9.209. Int. Sir. 9, nuexista, v. 20 In Biblda ddn 1968.210. Ps. 123.. 7-8.22 _. Orlgcn


32/34

ORIQIN, SCRIIRI ALliE

prln,1 In retele.: $1vllzind cll retelele nu pot fi startmete de nimeni altulafarll de El, El vine spre retelele Sale. EI ia trup omenesc, Impiedlcat delegaturlle puterilor dusmene -st El sferma legaturile 211 aeelea. Pentrutine a flcut El aeeasta, si tu poti ziee: lata-L acolo, sttnd in :fata perete-lui nostru, se uita pe fereastra, plndeste printre qratii.Clnd va veni, tu Ii vei zice : :Iubitul meu raspunde! Iar El vazice: Desteepta-te !?i vino, iubita mea 212. Euam deschis drumul, Euam starlIn'at leg~turile, vino acum Ia Mine, iubita Mea. Desteapta-te, iu-bite Mea, frumoasa Mea, porumbita Mea 213.

De cezice el :, Desteapta ..te, de ce qrabeste-te ? Eu rabd pentrutine primejdiiIe furtunii 214, eu indur corabiile care trebuiau sa se cu-funde, tntristetu-s-a sufletul Meu pina .1a moarte 215, pentru tine. Eu amInviat din mortl, dupace am rupt pecetlle mortii si am dezlegat lega-turile iadului. lata ce H i spun: Desteapta-te si vino iubita Mea, fru-moasa Mea, porumbita Mea pentru ca , iata, iarna a trecut, ploaia s-adus, a pIecat, ~i florile s-au ivit pe pamtnt 216~ Inviatdin morti, am do-mont furtuna : ; ; i am facut Iiniste 217.

Si pentru eli dupa rtnduiala trupeasca, Eu slnt nascut dintr-o fecioaraprin voia Tatalui Meu st pentru oa spoream cu tntelepciune : ; ; i cu vir-sta 218. florile s-au ivit pe pamtnt si tlmpultaletulut a sosit 219.

Taiatul este iertarea paeatelor, cad se spune ca : Orice mladit~care nu aduce roada intru Mine, Tata! Meu 0 taie 220, incit ea nu, maipoate rodi. Sa ei, deci, roade, caci tot ce este neroditor in tine se valua. Timpul taiatulul a sosit, gIalsul turturelei se aude pe pamtnt,18 noi 221.

Nu tara temei se aduceau ca jertfe, fie 0 pereche de turturele, fiedoi pui de porumbei 2 2 2 , c~ci aceste vietultoare se intregesc :;;inlciodatanu stnt amintite separat, numai 0 pereche de porumbei, ci 0 pereche de

211. El sfannli leg1iJturi1e moo-tili.212. GInl. 2, 10.213. GInl. 2, 10.214. MI. 8, 24.215. MI. 26, 38.216. Glnt. 2, 11.211. MI. 8, 26.218. te. 2, 52.219. Glnl. 2, 12.220. In. 15, 2.221. Glnt. 2, 12.222. Lev. 5, 1.


33/34

OMILII LA CARTIA CfNTARBA CINTARlLOR 338turturele, dol porumbel, Porumbelul este Duhul SHnt. Insa Duhul Sftnt,ctnd vesteste taine adinci $i marete, din cele pe care multi nu Ie pot cu-noaste, le indica prin ciripitul turturelelor,adica prin aceste pasar] caretoata ziha: stau pe coama padurilor si in virful arborilor. Dimpotriva, inv!t st in regiunile 'care nu depasesc nivelul oamenilor, porumbelul esteecela care se ie ca imagine figurativa.

In sfirstt, atunci cind Mintuitorul a binevoit a lua trup omenesc, $ia venit pe pamtnt, ou toate ca erau multi oameni pacatosi, aproape delordan, Sfintul Duh nu 's-a schimbat in .turturea, ci el adevenit porum-bel, pasare mult mai blinda, pentru a sta mai aproape de noi din cauzamultimii de oameni. Lui Moise, de pilda, El is-a ararat sub chipul uneiturturele, pre cum fiediruia dintre prooroci, care s-au retras in muntesau in pustie, pentru a primi Cuvintul lui Dumnezeu. Striqatul turture-lelor se aude in tara lanoi. Smochinul lsl-a pirguit roade1.e de prima-vera 223. Invatatt de la smochin pilda : Cind mladita lui se face fraqeda$i odraslesc frunze, cunoasteti ca vara este eproape 224.

Hotarirea dumnezeisca vrea sa ne vesteasca ai


34/34

OIllOIN. seRllRI ALIBI

tea intra acolo unde este Insusi peretele sttncii, si-I zice Mirele: Are-t!-ti fata ta' 230,

Pin~ in ziua de azi se spun asemeneavorbe catre Mireasa, Insa eanu va Indrazni sa contempleze, fata catre fata, slave Domnului 231, Acum,clnd ea este pregatita ~i Impodobita, i se zice : Areta-ti rata ta. Gla'!lrulei nu era inca .destul de dulce ca sa ise zica : Lasa-ma saaud glasultau 1232, Insa cind eaa tnvatat a vorbi - i-a aminte Israele ~i asculta- caci ea are sa-t! spuna unele lucruri, graiul ei a . devenit dulce catreMire, precum spunaceste cuvinte profetice: Dulci sa fi~ vorbele ei.Apoi Mirele iide~lara: Fa-ma sa ascult glasul tau, cacl qlasul tau edulce 233, Daca tu vei deschide gura pentru Cuvintul lui Dum!1ezeu,Mirele iti ve spune : Glasul tau e duke si Ifata ta placuta 234, De aceeasculati-va, st sa ruqam pe Dumnezeu sa ne faca a fi vrednici de Mire,Cuvintul, Intelepciunea, Iisus-Hristos, a caruia Ii este slava si staptnireain vecii vecrlor. Anrin 235,

Origen Cantarea

Documents

Transcript of Origen Cantarea