PRUTULAnul V, Nr. 2-3(39-40) - febr.-mart. 2005 * REVISTĂ DE CULTURĂ * Apare la Huşi * Fondator Costin CLIT

“Pentru cei de care mă despart, în special TINERII noştri, există promisiunea unei zile de mâine mai strălucitoare, unui mâine când ţara noastră şi poporul său vor fi eliberaţi de Forţele Întunericului. Acesta este un ideal pentru care merită să trăieşti şi să lupţi, vouă vă las speranţele mele neîmplinite, visele şi rugăciunile de reuşită.”

generalul Nicolae Rădulescu

Cont.în pag.6

Cont.în pag.2

Interviu cu Theodor Codreanu

- Stimate domnule profesor, de unde vine pasiunea pentru scris?

- Întrebare cam abruptă, care impune un răspuns la fel de abrupt. Probabil, vine din talent, care, din păcate, nu-şi găseşte o explicaţie raţională, pe traseul cauză-efect. Aş putea zice că e o moştenire pe linie maternă, fiindcă mama are un talent narativ fascinant.

- Aveţi un loc deosebit unde scrieţi?- Prefer să scriu în pat, pe genunchi, când

nu rescriu la calculator sau la maşina de scris.- Dacă ar fi să înlocuiţi „meseria” de

scriitor cu cea de profesor, aţi face-o?- O fac zilnic, dar niciodată pentru a

renunţa la scris. Fără scris, zilele ar fi „pustii ca nişte stepe”, cum spunea Eminescu. Înţeleg de ce atâţia oameni nu-şi pot suporta timpul liber şi se aruncă în alcoolism sau în alte patimi.

- De ce încă vă menţineţi în activitatea de profesor?

- Fiindcă în România nu se poate trăi din scris, autorii fără slujbă fiind condamnaţi la pieire. La noi, nu se respectă legile, deci nici legea drepturilor de autor, încât cel ce comercializează cartea primeşte 30% din câştig, pe când autorul 8%, iar acest procent, de regulă, în cărţi, pe care, generos, scriitorul le împarte gratuit, în stânga şi-n dreapta.

- Cum s-a numit prima lucrare pe care aţi redactat-o şi în ce an a apărut?

- Aproape niciodată prima lucrare nu coincide cu prima apariţie tipărită. Prima creaţie datează de prin clasa a V-a sau a VI-a, însă debutul în presă a survenit în 1968, când Geo Dumitrescu mi-a publicat un aforism în România literară, la poşta redacţiei. Debutul propriu-zis s-a produs în 1969, cu un articol de critică literară, foarte polemic, intitulat Moştenire culturală sau... dezmoştenire?

- Ce sursă de inspiraţie aveţi atunci când scrieţi?

- „Inspiraţia” nu pică niciodată din cer, ci întotdeauna după îndelungi acumulări cărturăreşti şi după experienţe decisive. De fapt, inspiraţia coincide cu munca. Ea vine lucrând. Leneşii nu sunt vizitaţi de inspiraţie.

1. Îl cunoaşteţi de ceva vreme pe Theodor Codreanu. Vă amintiţi în ce împrejurări s-a stabilit prima relaţie?

2. Ce credeţi despre faptul că Theodor Codreanu nu a părăsit oraşul Huşi, chiar şi atunci când i s-au propus alternative cu mult mai avantajoase de afirmare profesională şi culturală?

3. E neîndoielnic faptul că Theodor Codreanu are o profundă vocaţie a prieteniei, dar şi un acerb spirit critic. Credeţi că aura prieteniei a influenţat în vreun fel decizia criticului în aprecierea operelor asupra cărora a elaborat studii?

4. Din cele douăzeci de volume publicate, care consideraţi că este cartea de rezistenţă a autorului? Motivaţi.

5. Dacă ar fi să alegeţi vreo întâmplare ori vreun eveniment care să fi favorizat interesul sau apropierea dumneavoastră de Theodor Codreanu, ce şi de ce aţi alege din valenţele personalităţii sale: omul, romancierul, eseistul, criticul, publicistul?

Theodor Codreanu - 60

Theodor Codreanu - 601. Da, îl cunosc de multă vreme pe Theodor mansuetudinea lui ascunde o rară vioiciune a

Codreanu, chiar înainte de a-şi fi publicat prima carte, spiritului. Să nu ne indispunem, şi el, şi eu, cuibăriţi în romanul Marele zid, 1981. De bună seamă, îl mica provincie, avem „modele” ilustre. Provincia „întâlnisem” în revistele culturale. Are un nume poate să ucidă firile slabe, dar poate să fie şi un mediu rezonant şi un scris pe măsură. La apariţia cărţii sale prielnic pentru mari înfăptuiri. Sunt, desigur, şi Eminescu - Dialectica stilului (1984), mi-a devenit, ca dezavantaje, cum ar fi dificultăţile de informare, dar să zic aşa, familiar, deoarece cartea era Theodor Codreanu e unul din cei mai informaţi „tulburătoare” în ambele sensuri ale cuvântului: cărturari (în materie, la ora actuală!), micul risc de a fi incitantă şi incomodă. N-a fost primită cu indiferenţă, privit cu superioritate de metropolitani, chiar de aceia a provocat agitaţie, reacţii pro şi contra. Aşa s-a ivit de foarte joasă condiţie intelectuală şi morală. Dar unul dintre cei mai de seamă eminescologi. Asta ar fi contează, oare, aşa ceva? În foarte mică măsură. Să prima „relaţie”... Aievea ne-am văzut şi auzit nu peste zicem că, de pildă, dicţionarele (de-un provincialism mult timp, la un simpozion scriitoricesc în urbea cras) rezolvă treaba prin omisiune, ierarhizările nu Galaţilor, dacă nu mă înşeală memoria, pe care nu găsesc loc în tablou. Avantajul stă în mântuirea de mai pun, acum, mare preţ. Oricum, ţin minte turmă şi de gaşcă. Identitatea sporeşte deodată cu „imaginea” unui chipeş adolescent, cu faţa rotundă şi deschiderea căii de acces pe tărâmul valorii, dacă luminoasă, cu frizura-blondă trasă într-o parte, uşor există sevă şi Theo musteşte de vigoare creativă.sfielnic şi „serios”, o gravitate venind din gând şi 3. Revin la chestiunea prieteniei. Nu ştiu cine simţire responsabile. Deşi firi deosebite, el domol şi spunea că a avea un prieten înseamnă a avea un introvertit, eu mai expansiv şi dedat la superficie, î nger. Theo are destui îngeri pe pământ şi în cer. Dar ne-am apropiat pe temeiul coincidenţei opoziţiilor, nici prea mulţi, căci, vorbă veche, „amicul tuturor nu-i dar mai ales pe considerentul preocupărilor amicul nimănui”. El e afabil, cordial, fără efuziuni asemănătoare: critică, istorie literară şi disponibilităţi sentimentale, dar, cum am spus, sub molcomia lui epice. A contat, cred şi faptul că amândoi veneam din fierbe un polemist redutabil. „Şoarecele de bibliotecă” cea mai mica provincie (geografică), fără complexe iese deseori în arenă. Nu-i un nonsens. Se pare că provinciale. Pentru noi, provincialismul în sens mai buni spadasini sunt „taciturnii” şi izolaţii. G. peiorativ înseamnă mediocritate şi, cel puţin pe el, l-a Ibrăileanu, care stătea, de regulă, ascuns „ca ferit Dumnezeu. Am ajuns prieteni nu neapărat în cucuvaia”, vorba lui Topîrceanu, a fost un debater, un sensul mitologic al cuvântului (Castor şi Pollux, acerb spirit critic, despre care e scris, şi un polemist Oreste şi Pilade), dar ataşaţi „în cuget şi simţire” din vânjos. „Eu am polemizat mult în viaţa mea”, îi scria el ce în ce mai mult. Trec anii, iată, şi am atins o lui Zarifopol, invitându-l la dispută. Sigur, fondul „frumoasă” vârstă: Theo, acum, la una rotundă, prietenos al lui Theodor Codreanu a influenţat incredibilă, pentru că a fost parcă predestinat să verdictul, într-un fel sau altul. Mai mult, în cazul rămână tot tânăr. Nu exagerez, nu mi se pare... scrierilor despre autori în viaţă: Grigore Vieru, Cezar

2.Theodor Codreanu rămâne şi prin asta o Ivănescu... Critica este, prin definiţie, „amoroasă”, excepţie, omul surprizei. Şi paradoxal. Fiindcă simpatetică faţă de operă şi de valoarea ei, dacă o are.

PRUTUL* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

2

- urmare din pag. 1 - unor scriitori agresivi. După care a urmat masă festivă îndelungă şi veselă. La 4. Cărţile lui Theodor Codreanu sunt toate foarte „solide”. E greu să aleg Câmpina şi la Predeal, ne-am simţit minunat, în familie. Însă, bineînţeles,

între Eminescu - Dialectica stilului, Complexul Bacovia, Caragiale - abisal. întâlnirile prin cărţi au favorizat cel mai mult apropierea dintre noi... Şi admir totul Eminescologul (cu cinci cărţi în temă) cea mai mare înălţime. Acest fapt a stârnit (minus faptul că nu-şi îngrijeşte mai mult sănătatea), cu deosebire omul, criticul şi admiraţie, dar şi adversitate. Inamicii sunt cei mai înfocaţi, prin afirmaţii potrivnice istoricul literar şi teoreticianul literar cu excelentă armătură filosofică.exegetului şi lui Eminescu, în lipsă de argumente. E uşor a scrie contra, când LA MULŢI ANI, PRIETENE!nimic nu e de spus (documentat). Constantin Trandafir,

Evenimente au fost toate întrevederile noastre. Nu multe, că ne despart critic literar Câmpinamulţi kilometri, dar fericite. La Galaţi, odată, a trebuit să dăm mâna şi să ripostăm

Theodor Codreanu - 60

1. În iarna anului 1992 fusesem pentru prima Solouhin, într-o carte de aforisme se referea la autori evită să se întreţină cu el din simplul motiv de a dată la Cluj unde am participat, împreună cu vreo munca prozatorului astfel: „Scriitorul îl îmbracă pe nu se „compromite” în faţa pretinselor „elite” literare.cinci sau şase colegi din Chişinău, la manifestările fiecare personaj în propria piele”. Mi-am amintit de prilejuite de ziua de naştere a lui M. Eminescu. La acest aforism atunci când am citit romanul 4. Bineînţeles, m-au impresionat şi „Dubla întoarcere, pentru că trecusem şi prin Bucureşti, „Varvarienii” şi în personajul principal, tânărul sacrificare a lui Eminescu”, volum pe care l-am citit făcusem un drum destul de lung, aşa încât eram pe profesor Dimitrie Cristea, l-am detectat pe autor. dintr-o răsuflare, şi „Fragmentele lui Lamparia”, şi la miezul nopţii aproape de Huşi. M. Cimpoi, Reflecţiile idealistului şi romanticului protagonist al „Basarabia sau drama sfâşierii”, şi altele, dar, ca conducătorul delegaţiei, îşi aminti de un bun prieten, romanului, precum că „progresul e în om, nu alături prozator, înclin să cred că romanul „Varvarienii” este scriitor din oraşul prin care tocmai treceam şi de el. Poţi fi excepţional pretutindeni, nu numai în cartea care m-a frapat cel mai mult prin profunzimea propuse să intrăm pe la el, să facem o mică pauză, capitală sau la Paris”, sunt o expresie perfect şi complexitatea mesajului. După a doua lectură nu să ne mai tragem sufletele şi să ne încălzim cu o valabilă şi pentru autorul cărţii. Valabilă şi din simplul am rezistat tentaţiei de a-mi expune şi nişte impresii, cafea. Deşi era vreme târzie, gospodarul şi, mai ales, motiv că Th. Codreanu a demonstrat prin cele peste fiind convins că, deşi Th. Codreanu este cunoscut gospodina casei ne primiră ca pe nişte oaspeţi pe douăzeci de cărţi de proză, eseistică şi critică literară mai mult ca un reputat eminescolog şi critic literar, care îi cunoşteau de când lumea. La plecare am că poate fi excepţional şi la Huşi, nu neapărat la prin această operă literară autorul ei rămâne a fi unul semnat cu toţii în Jurnalul familiei Codreanu - B u cureşti sau Iaşi. dintre cei mai autentici prozatori români de valoare pare-mi-se, am scris şi eu câteva fraze, - dar nu am europeană.bănuit atunci că între noi se vor lega ulterior nişte 3. Da, e un noroc să ai un prieten precum este frumoase relaţii care nu au fost intermediate sau Th. Codreanu şi, personal, mă consider un norocos. 5. Îmi vine greu să-l separ pe Th. Codreanu-aranjate de nimeni. Ne-a apropiat cărţile pe care le- Este cu totul străin spiritului de conjunctură, de omul de Th. Codreanu-romancierul, pe critic de am semnat. Chiar am şi scris, impresionat, despre găşcălie şi, din acest motiv, este tratat de găşcari cu eseist sau de publicist, pentru că şi unul, şi altul şi câteva cărţi de-ale Domniei sale, printre care ţin să aceeaşi monedă. Modestia care îl caracterizează a celălalt configurează aceeaşi persoană.menţionez romanul „Varvarienii”. modelat din el un om de o rară frumuseţe spirituală.

Doar un asemenea om e în stare să admire şi să se Nicolae RUSU, prozator, directorul Fondului 2. Cunoscutul scriitor din Rusia, Vladimir aplece cu acribie chiar şi asupra unor cărţi ale căror Literar al Uniunii Scriitorilor din Chişinău

1. Nu-l cunosc de prea multă vreme. Întâmplarea, şansa a cam întârziat, în La întrebarea dacă Theodor Codreanu, în ipostaza de critic, s-ar lăsa cazul meu. Îl citeam, îl stimam foarte mult, dar... nu-l cunoşteam personal. În 1981 stăpânit de sentimentul prieteniei... Nu cred că ar face-o împotriva convingerilor am participat şi eu la Centenarul Bacovia, dar n-a fost să fie... În 1993 am sale, dar presupun că manifestă o grijă firească pentru scriitorii de provincie a participat - ca profesor delegat - la Olimpiada de limba şi literatura română care a căror valoare (reală) e ignorată fie din comoditate, din inerţie sau alte motive avut loc la Vaslui. Atunci l-am văzut şi ascultat pentru prima dată, dar nu s-a ivit exterioare literaturii, aceştia plătind pentru vina de a nu se fi aflat aproape de un ocazia de a-l cunoaşte. Nu sunt genul de administrator care trece peste orice Centru, de o revistă şi de un grup literar potent. Din atare motive, marginalii inconvenienţe... Ne-am cunoscut abia în toamna anului 2002, la o lansare de beneficiază de privirea atentă şi, posibil, binevoitoare, a Criticului care încearcă a carte a scriitorului vasluian Iorgu Gălăţeanu. De data aceasta situaţia a fost repara nedreptăţile unei ierarhii literare în continuă mişcare. E un impuls justiţiar favorabilă. M-am prezentat şi am pronunţat numele unui coleg şi prieten comun, pe care îl înţeleg şi-l aprob cu toată responsabilitatea.pe care-l respectăm amândoi, Constantin Călin. Începutul fiind făcut, am îndrăznit să-i cer o colaborare pentru „Revista noastră” (Colegiul Naţional 4. Probabil asta e întotdeauna cea mai dificilă (şi delicată) pentru mine, „Unirea”, Focşani), unde pregăteam un număr dublu dedicat lui Bacovia. La scurt pentru simplul motiv că nu am citit toate cărţile lui Theodor Codreanu (spre timp, am primit materialul promis. Aşa s-a înfiripat o corespondenţă (sporadică, exemplu, nu am citit cele două romane). Dar, din ceea ce am citit, aş alege dar substanţială) ce ne-a apropiat în măsura în care doi împătimiţi de literatură o „Dialectica stilului” (1984), „Complexul Bacovia” (2002) şi „Caragiale - abisal” pot face: schimburi de impresii, opinii, atitudini..., informaţii utile despre zona (2003). Cu observaţia că autorul reuşeşte performanţa de A CITI trei mari scriitori literară în care existăm. români cu ajutorul aceleiaşi metode antologice, extrem de eficiente. Greu de ales

între aceste trei studii! Să zicem... „Complexul Bacovia”. Nici un alt comentator nu 2. Din momentul în care şi-a ales, în urma unui concurs, prin transfer, un s-a apropiat atât de mult de „rădăcinile antologice ale creaţiei” bacoviene din

post de profesor titular în oraşul Huşi, rezistând tuturor tentaţiilor de a pleca, şi-a perspectiva „unei poetici a oglinzii”, ca Th. Codreanu. Acesta face dovada unei asumat toate riscurile. Intuiţia îmi spune că trebuia să fi existat şi un pariu cu sine: suverane stăpâniri a unui imens material, investigat fără crispări şi complexe poţi face literatură ORIUNDE, nu contează locul, nici anturajul! Mă înşel, oare?! (inutile), dar cu neclintita credinţă că are în faţă un mare poet. Rezultă de aici un Neclintirea sa morală deconspiră o autentică natură de luptător, o fibră biologică opus neconvingător la toate nivelurile: imaginarul poetic, cronotopul acestui puternică (dar greu de digerat). E, fireşte, mult mai greu să rămâi tu însuţi într-o univers aflat sub semnul „negativului stilistic”, dubla descendenţă a lume a compromisurilor şi, din acest punct de vedere, provincia poate fi un spaţiu bacovianismului, reprezentantul acestuia în timp şi spaţiu. Cinstea sa de securitate. E infinit mai greu să rezişti unei competiţii într-o lume în care intelectuală, ochiul scormonitor, raţiunea aflată mereu „în stare de urgenţă” „imaginea” (aparenţa, umbra) e mai importantă decât onesta realitate a spiritului, garantează coerenţa şi gravitatea unui discurs despre limitele suportabilităţii despovărat de vanităţi mărunte şi interese de grup. Evaluând bibliografia de umane şi capacitatea eului liric de a-şi supravieţui prin operă. Un discurs autor, e uimitor să constaţi că exegetul lui Eminescu, Bacovia şi Caragiale, persuasiv despre singurătatea creatoare a Poetului ce a privit „în centrul nopţii” şi autorul unor substanţiale eseuri despre Cezar Ivănescu şi Grigore Vieru, a găsit - de ce nu? - a criticului aflat faţă în faţă cu cititorii săi.timp să elaboreze şi să coordoneze „Istorie a Huşilor” (1995), să scrie epigrame, aforisme şi romane. O polivalenţă care - alături de calitate - impune respect. 5. Firesc ar fi să nu răspund la această întrebare din motivul arătat mai sus. Personal, cred în triumful „marginalilor”. E singura variantă pe care o iau în calcul. Atât cât am citit, pentru mine Theodor Codreanu - omul, eseistul şi criticul,

reprezintă ipostazele complementare ale aceleiaşi personalităţi creatoare şi 3. Presupun că domnul Theodor Codreanu are vocaţia prieteniei: este iubitoare de cultură. În mod sigur, una din cele mai pregnante pe care le avem.

atent, îndatoritor, elegant şi plin de tact (în relaţiile inter-umane), însă îşi Când centrele de putere (şi decizie) îşi vor mai slăbi capacitatea de a influenţa drămuieşte cu grijă gesturile de preţuire şi afecţiune. Nu îndrăznesc să mă destinul unor scriitori, când se va realiza un echilibru necesar între toate zonele numesc printre prietenii Domniei Sale, dar cred necondiţionat în spiritul său critic, ţării, fără vreo legătură cu un centru sau altul, când vor mai dispărea vedetismul şi cu observaţia că argumentul estetic - în opinia sa - topeşte şi presupune ifosele dictatoriale ale unor comentatori intens mediatizaţi de televiziune, se va componenta etică şi pe cea etnică. A-ţi păstra identitatea e un lucru esenţial în vedea cu adevărat ce, cât şi când a oferit Provincia (denumire convenţională) vârtejul iraţional al unei umanităţi ce-şi propune, mai degrabă, nivelarea, circuitului naţional de valori. Îmi îngădui să rămân optimist.uniformizarea, estomparea specificului naţional, cu consecinţe devastatoare Mircea DINUTZ, critic literar, asupra unei comunităţi etnice. Focşani

PRUTUL * Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

3

1. Prin 1992-93, un mic grup de scriitori mei, lăsându-i mai multe cărţi. La puţin timp, oferă un exemplu cât se poate de elocvent.

basarabeni, din care făceam şi eu parte, ne cărţile noastre au fost prezentate şi recenzate în 4. Dubla sacrificare a lui Eminescu. Este o

întorceam acasă, de la Bucureşti. Ajungând la mai multe reviste din Ţară. carte care, alături de lucrările lui Ovidiu Vuia şi

Huşi, dl. Mihai Cimpoi ne-a propus să facem o Theodor Codreanu a rămas şi azi, ca şi ieri, Nicolae Georgescu, răstoarnă mai multe

scurtă vizită prietenului său Theodor Codreanu, unul din puţinii critici literari din România care ţine stereotipuri şi inerţii cu privire la boala şi drama

pe care, personal, nu-l cunoşteam decât din în câmpul său de cercetare, cu fidelitate şi existenţială a lui Eminescu, oferă o nouă grilă de

cronicile literare publicate în vechea serie a consecvenţă, literatura basarabeană. lectură a creaţiei eminesciene.

Luceafărului. M-a surprins bucuria sinceră şi 2. Oricare centru cultural din ţară ar fi onorat Basarabia sau drama sfâşierii este, de

ospitalitatea „moldovenească” a gazdelor, infinita să poată „adopta” o personalitate critică de asemenea, o carte de excepţie, Theodor

delicateţe a Doamnei şi a Domnului Codreanu. valoarea lui Theodor Codreanu. Prin el, atât Codreanu demonstrând în ea - încă o dată - că

Dar, mai cu seamă, m-a mirat cât de bine Huşiul cât şi întreaga geografie spirituală a este cel mai doct scriitor de dincolo de Prut în

cunoştea criticul Theodor Codreanu literatura şi Moldovei, au de câştigat enorm în prestanţă materie de istorie, cultură şi literatură

pe scriitorii din Basarabia, interesul său viu, intelectuală. basarabeană.

necontrafăcut, faţă de tot ce se întâmplă în viaţa Astăzi, în epoca internetului şi a sistemelor

culturală şi politică de la noi. I-am oferit volumul moderne de informare şi comunicare, te poţi afla Arcadie Suceveanu, scriitor,

meu de poeme proaspăt apărut, Arhivele în „centru” chiar şi atunci când ai domiciliul „la vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor

Golgotei. La fel au procedat şi ceilalţi colegi ai margine”. În acest sens, Theodor Codreanu ne din Republica Moldova

A scrie despre Theodor Codreanu înseamnă a vorbi despre mine. Ne interesului de pregătire a unui doctorat.

desparte doar o săptămână de viaţă. El s-a născut cu şapte zile mai Aşa am aflat că, la Huşi, era un grup de intelectuali care îşi făceau timp

devreme. I-au fost date pentru a mă obliga să mă raportez mereu la el deşi, să zăbovească în mari biblioteci ale Academiei şi ale universităţilor din

abia de curând am remarcat această diferenţă (noi, ca elevi, nu sărbătoream Bucureşti ori din ţară. Din ziua aceea am înţeles de unde vine siguranţa,

ziua de naştere. Probabil ceva ne lipsea!). temeinicia şi curajul scrierilor sale. Atunci am aflat de preţuirea lui pentru

Teo, Vasile, Mihai erau cei trei prieteni nedespărţiţi din vremea liceului Victor Ion Popa, Virgil Caraivan şi toate personalităţile bârlădene, tutovene

nostru. Doi dintre ei păstrau caiete - cu rol de jurnal ori de ambiţii mai mari de ori de valea Elanului sau Prutului.

romane iar al treilea avea menirea hâtrului care îi scotea din starea lor de Theodor Codreanu a crezut mereu în forţa intelectualului adevărat, al

prea mare seriozitate. Dintre ei Teo îmi era mai apropiat din cel puţin două cărui blazon nu este dat de numele urbei din cartea lui de identitate. Teo şi-a

motive: primul datorat excesivei preocupări pentru scris, al doilea pentru că dobândit identitatea. Nu i-a fost dăruită, oferită decât de propria suferinţă, de

îmi doream un aşa prieten iar singura cale de a-l dobândi rămânea efortul nesomnul şi truda căutării tenace. De aici, pentru unii poate fi prea cu minte,

comun în valorificarea creaţiei sale. pentru alţii neiertător când ceea ce are de zis nu evită.

Într-un alt context vorbeam despre curajul nostru de a ne adresa celor Teo nu are datorii faţă de nimeni. Are momentele lui de decizie, de

mai de vârf oficialităţi - cerându-le sprijin pentru publicarea unor reviste - cu nelinişte şi de izbândă. El nu poate striga: Et in Arcadia ego! Theodor

un deceniu înaintea celor dintâi reviste şcolare. Voi remarca şi acum Codreanu nu a fost în Arcadia, ci a construit o lume pe măsura acesteia.

înţelepciunea acelui prim secretar de la Bârlad care nu ne-a certat, nu ne-a Fericirea nu i-a fost garantată. A cucerit frânturi pentru o imagine

cenzurat paginile pregătite (de altfel nu avea motiv pentru că el ştia finalul încredinţată nouă. Este în egală măsură Sisif - când nimic nu prindea contur

demersului), dar nici nu ne-a cerut să renunţăm. M-am bucurat mereu la - şi Prometeu - furând pentru sine şi pentru noi din focul neliniştii perpetue.

gândul că am fost la un om care - oricât de necugetată a fost intenţia noastră Cine l-a cunoscut - fie şi ca mine, din când în când, ştie doar ceva din

- nu a distrus nimic din elanul acelor visători. nesomnul, teama, curajul zbaterii într-o lume a întrebărilor niciodată cu

După acel episod, cu terminarea liceului, întâlnirile au fost mai răspuns definitiv. Dacă douăzeci de volume înseamnă ceva, atunci miile de

sporadice până când Teo şi-a amintit de nemărturisita dar sincera noastră pagini nepublicate sau nescrise încă, reprezintă experienţe pe care însuşi

relaţie. A fost momentul în care am înţeles că legăturile importante nu au romancierul nu le poate egala.

nevoie de declaraţii. Atunci mi-am amintit de metafora vaselor comunicante, Pentru Theodor Codreanu erotetica se dovedeşte a fi cea dintâi şi de

folosită de Platon, pentru a defini iubirea şi prietenia. Prietenul meu era şi a neînlocuit ştiinţă. E arta socratică de înfrângere a neştiinţei. De aceea,

rămas permanent important pentru că eu aveam nevoie de el să fie aşa. Era asemeni înţeleptului antic, pare uneori prea metodic, doritor de prea multe

o nevoie pe care am mărturisit-o mereu. Aveam nevoie să vorbesc tuturor faţete ale aceluiaşi fir, căutător de noduri pe care alţii nu le zăresc nicicum.

seriilor de studenţi despre cel mai realizat coleg de liceu. Nu-mi puteam Cartezian prin destin, scriitorul Theodor Codreanu părăseşte prea des

motiva nevoia de împlinire, dorul desăvârşirii fără de el, pentru că Theodor lirismul în favoarea iscodirii dincolo de aparenţe. Pentru că numai acolo,

Codreanu este nu un coleg, ci tocmai vasul acela miraculos în care torni ceea ce se vede nu contează, eseistul se regăseşte întreg. Cine l-a judecat

coerenţă, speranţă, prietenie sinceră şi toate ţi se întorc tăcut, pe după aparenţe, n-a înţeles că Theodor Codreanu este un luptător care ştie

neobservate şi neîntârziat. În clipele dificile gândeam că am ştiut doi oameni nu doar mânuirea armelor, ci însăşi fabricarea şi ascuţirea acestora. Cu ele

cărora le-a fost cu mult mai greu. Tatălui meu - rămas fără părinţi la nouă ani - şi-a cucerit fiecare propoziţie a operei, a obligat adversarii să-l recunoască şi

şi lui Theodor Codreanu soarta le-a aşezat în cale mult mai mari încercări. bucurat cititorii ce dau de ascuţimea verbului său curat.

Fiecare le-a trecut. Forţa şi înţelepciunea lor se întorc miraculos spre mine. Cândva un prefaţator l-a îndemnat să amâne publicarea unui volum

Pe când nu prea mai ştiam multe despre Teo, atunci îmi aduce - cu pentru că tinereţea nu-l recomanda. Venerabilul critic nu ştia că Theodor

destulă timiditate şi greu egalabilă modestie - un volum. Mi-a dăruit o noapte Codreanu n-a fost niciodată prea tânăr. Nici măcar la 16 (şaisprezece)

de uriaşă bucurie. Dimineaţa, la terminarea cărţii - aproape strigam de ani. Cred că abia, acum, prin inversiunea acestor cifre se prezintă mai

fericire că Teo avea primul roman pentru care primea un premiu de debut - viguros, deci tânăr. Aştept şi alte...oglindiri pentru 17, 18, 19. Vreau să le

însăşi publicarea fiind marea dovadă. Niciodată nu i-am povestit acea urmărim pe când vor fi 71, 81, 91...

bucurie pe care doar cei ai casei au văzut-o în zorii unei zile de confirmare a Prof. dr. Laurenţiu Şoitu

unui gând - Teo este scriitor. Universitatea „A. I. Cuza”, Iaşi

Într-o primă vizită la Huşi, Teo era la şcoală. Aşteptându-l, descopăr, în

bibliotecă, volume pe care aveam credinţa că doar eu le citeam - urmare a

Theodor Codreanu - 60

Theodor Codreanu n-a fost niciodatã prea tânãr!

PRUTUL

4

Theodor Codreanu - 601. Pe Theodor Codreanu am impresia că-l cunosc dintotdeauna.

Scrisul său nu numai că m-a interesat, dar îmi şi place. Este oarecum o fraternitate pe deasupra timpului şi mărturisesc că sunt bucuros că în constelaţia comentatorilor de cărţi şi ai teoreticienilor de fond existentă la ora actuală în ţara noastră, el există în mod semnificativ ca pentru a păstra echilibrul faţă de opiniile ultramoderniste pe care o literatură mai mult sau mai puţin oficială încearcă să le impună în conştiinţa scriitorilor. Concret, însă, pe Theodor Codreanu l-am cunoscut în biroul scriitorului Ion Chiric, pe atunci director literar artistic la Editura „Porto-Franco”, spuneam, l-am cunoscut prin anii 1993 când venise la revista „Porto-Franco” pentru a discuta un număr al acesteia şi să mai lase în mapă câteva materiale pentru numerele viitoare. Îmi amintesc că atunci chiar a echilibrat o stare de spirit, la un moment dat, care se iscase între forţele culturale din Galaţi. Am plecat apoi la mine acasă unde am prelungit discuţiile începute în redacţia revistei „Porto-Franco”, în faţa unui pahar cu vin chihlimbariu, îndoit cu apă, cum făceau vechii greci.

Au fost doi sau trei oameni care ne-au înţeles fără nici un efort într-o serie întreagă de probleme de cultură, Theodor Codreanu fiind la ora aceea cel mai bine informat în anumite direcţii.

2. De la bun început trebuie să vă spun că dau termenului „avantajoase” o cu totul altă semnificaţie decât cea pe care majoritatea contemporanilor noştri o preferă. Cred că este bine că Theodor Codreanu nu a venit la Bucureşti, Capitala nu are un climat cultural demn de laudă, Theodor Codreanu nu râvneşte posturi de conducere sau relaţii politice sau culturale, el vrea să se exprime pe sine-însuşi, nu anumite curente de import, iar faptul că preferă o aşa-zisă izolare la Huşi nu este un dezavantaj, ci, din contră, îl favorizează ca să se concentreze mai bine asupra proiectelor sale care nu sunt nici puţine şi nici lipsite de importanţă. Nu este rar exemplul unor oameni de cultură care au preferat să se refugieze undeva în singurătate pentru a-şi putea urmări netulburaţi propriile lor intuiţii. Să ne gândim, de exemplu, la Noica sau, mai departe, chiar la Kant care nu a părăsit niciodată oraşul său natal. Şi exemplele sunt multe. Aşa că, noi credem că e foarte bine că Theodor Codreanu stă de strajă la Huşi, oraş foarte frumos care se află tot în Ţara românească şi nu se lasă contaminat de false valuri moderniste.

3. În cazul lui Theodor Codreanu considerăm că fondul natural al său este un fond al singurătăţii. Poate e vorba de un anumit egoism literar. Autorul se complace în singurătate pentru a se regăsi pe sine însuşi. Problemele care îl interesează nu au niciodată un scop publicistic, el nu vrea să fie pe pagina I a ziarelor şi revistelor, el întreabă conştiinţa omenească şi caută răspunsuri. În această izolare voluntară, am putea zice chiar monahală, e lesne de înţeles că pune mare preţ şi pe prietenie. De altfel, fără un important zăcământ afectiv, nici cunoaşterea ştiinţifică sau teoretică nu poate fi valorificată. Theodor Codreanu iubeşte temele pe care le abordează, toate acestea sunt legate de autori trecuţi sau prezenţi şi toţi sunt învăluiţi în aura unei admiraţii lucide pe care aceştia o emană şi care sunt priviţi şi într-un context mai larg în cel al aderenţei totale la spiritualitatea autohtonă românească. Prietenii lui Theodor Codreanu se numesc Eminescu şi încă vreo câţiva, puţini în viaţă, cei mai mulţi trecuţi dincolo.

4. Oricare din cărţile lui Theodor Codreanu ni se par interesante, problemele ridicate sunt esenţiale, iar argumentele pe care le aduce autorul sunt cu mare abilitate şi mare veracitate conduse. Preferăm să nu facem topuri fiindcă sunt prea multe astfel de clasamente şi în materie de cultură nici o ierarhizare nu este adecvată, întrucât fiecare scriitor şi fiecare operă sunt nişte unicate. Nici un părinte nu îşi iubeşte în mod diferenţiat copiii.

Personal, reţin îndeosebi Modelul ontologic eminescian. Preferinţele, ca şi dragostea, nu se motivează. Romeo nu iubeşte pe Julieta pentru că aceasta îndeplineşte nişte criterii.

5. Însăşi întrebarea pare scolastică. Nu se poate deosebi o ipostază psihologică a lui Theodor Codreanu în mod separat pentru că toate cele pe care le enumeraţi dumneavoastră fac parte dintr-o singură realitate. Ca să vă dau un exemplu suprem, şi Dumnezeu este Unul ca fiinţă şi întreit ca persoană. Toate aceste ipostaze ale noastre şi ale lui Theodor, de filozof, scriitor, om de familie, profesor, nu se pot împărţi în eprubete ca nişte corpuri chimice: carbon, oxigen, hidrogen şi azot, ci trebuie gândite precum aerul pe care-l respirăm, care e format din aceste elemente la care noi adăugăm şi aşa-zisele elemente nobile: zenon, crypton, neon etc., care, în plan intelectual, au alte denumiri.

Fiindcă această discuţie se poartă în pragul împlinirii de către Maestru a vârstei de 60 de ani, noi credem că cel mai bun lucru, decât să-i facem analiza, este să-l asigurăm de toată dragostea şi admiraţia noastră, să-i prevedem noi succese pentru că are destul timp şi să-i urăm LA MULŢI ANI!

Viorel DINESCU, poet, Galaţi

Codreanu cel Tânăr

1. Bărbaţii nu sunt genul meu, ca atare, n-am putut stabili niciodată cu ei o relaţie foarte apropiată. Singurii mei prieteni naturali sunt câţiva băieţi din Râmnicu Vâlcea (oraşul meu natal), astăzi bunici, pe care i-am cunoscut la grădiniţă, deveniţi apoi colegi de primară, gimnazială ş.a.m.d. De ei mă simt ataşat aproape congenital, ei sunt fraţii mei, prietenii mei, camarazii mei, duhovnicii mei (când e nevoie).

În cazul lui Theodor Codreanu ar trebui, poate, să amintesc aici de primul ecou în memorie la vederea unui nume; de reverberaţia discretă a memoriei la recunoaşterea acelei fiinţe. Fiindcă, trebuie să recunosc, pentru mine Theodor Codreanu a fost la început doar un nume aşezat cuminte în coada unui articol: Prof. Theodor Codreanu, Şcoala Orgeşti-Bogdăneşti, judeţul Vaslui. Micul avertisment - ca o alarmă fină, aproape insesizabilă - era cuprins în cuvântul Vaslui. Eram conjudeţeni în anul de graţie 1969 (venisem de doi ani în aceste ţinuturi din dulcele, tihnitul şi unicul meu oraş, Râmnicu Vâlcea, şi funcţionam ca profesor la Fălciu). România literară, apărută nu de mult, revistă centrală prestigioasă, intra în lecturile săptămânale obligatorii. Nu se ştie dacă în urma vreunei preţioase indicaţii de partid ori dintr-un reflex redacţional, pagina a doua era consacrată dialogului la distanţă cu cititorii. Rubrica se intitula Voci din public. Eu însumi am publicat în spaţiul acela plebeu câteva notiţe critice, fără ambiţii speciale, exclusiv din dorinţa de a-mi exersa condeiul juvenil. Acolo l-am descoperit într-o zi pe Theodor Codreanu. Cred că scria la fel de bine ca astăzi, atâta doar că între timp temele lui au devenit din ce în ce mai complexe şi l-au impus atenţiei. La un moment dat intrase în polemică (de idei) cu... Eugen Simion. Locuitorul satului Orgoeşti nu avea defel complexe provinciale. Atributele scrisului său se află in nuce în articolele începutului. Codreanu cel Tânăr nu se diferenţia de Codreanu, sexagenarul de acum: aceeaşi patimă şi credinţă în forţa scrisului, aceeaşi vehemenţă polemică, acelaşi duh intransigent, aceeaşi tehnică a închegării şi susţinerii argumentelor, aceeaşi vocaţie a construcţiei critice, în răspăr cu opinia comună, aceeaşi luptă cu „ideile primite”, stereotipiile, clişeele, truismele criticii şi istoriei literare.

În carne şi oase l-am văzut pentru prima dată la Huşi, câţiva ani mai târziu, într-una din sălile austere ale Casei de cultură. Se afla - cum altfel? - în preajma lui Ion Alex. Angheluş, inegalabilul dascăl şi - îmi place să cred - mentorul spiritual al celui pe care îl omagiem astăzi. De atunci avem - să zicem - o relaţie, deşi termenul îmi pare sărac şi inadecvat. Nu ne vedem prea des şi nici nu facem caz de distanţă ori de vitregiile destinului. Cum nu sunt ipocrit, admit că aşa e bine. Dacă locuiam în acelaşi oraş mă îndoiesc (post factum) că s-ar fi schimbat cumva datele problemei. Theodor Codreanu, de altfel, nu este un sentimental în sensul strict al termenului; este, mai degrabă, un camarad amabil, catifelat, politicos şi lucid, ce-şi reprimă efuziunile lirice. Văd în el o structură intelectuală de tip... monolitic, imună la romanţiozităţi şi efecte şi trebuie s-o iau ca atare, fără nostalgii factice şi fără lamentaţii. N-aş dori să fie altfel de cum este. Nici n-aş dori să se schimbe radical de dragul unei măşti improprii. Nici n-ar fi posibil. O natură autentică rămâne neschimbată până în clipa din urmă.

2. Destinul nostru nu se poate clădi pe ipoteze (oricât de ispititoare), presupuneri ori interogaţii dubitative. Constat doar, la rece, că Theodor Codreanu n-a părăsit Huşiul, deşi „i s-au propus alternative cu mult mai avantajoase de afirmare profesională şi culturală”. El este în momentul de faţă un reper cultural sine qua non. Cred că acesta este singurul lucru important cu adevărat, fiindcă omul şi literatul reprezintă certitudini axiologice. Restul intră în sfera speculaţiilor ieftine: Ce s-ar fi întâmplat dacă Eminescu şi-ar fi dat doctoratul?; Ce destin ar fi avut Dimitrie Anghel dacă pistolul n-ar fi funcţionat?; La fel în cazul lui Odobescu?! De fapt, într-un dialog fugar, el însuşi mărturisea că problema a fost definitiv tranşată demult. A folosit exact cuvântul tranşată, care, semantic nu mai îngăduie îndoieli ori supoziţii. Suntem, desigur, liberi să brodăm la infinit pe tema fatidicului „Dar dacă?”... Scriitorul însuşi ar putea fi somat să facă mărturisiri complete în acest sens, pentru a stopa neliniştile metafizice ale amatorilor de jocuri intelectuale. Mă grăbesc să spun, complementar, că toţi oamenii suportă, în grade diverse, efectul forţelor inerţiale. Intră în ecuaţii, în doze variabile, orgoliul, disconfortul fizic şi psihic provocat de schimbare, căldura unui cămin, oamenii din jur, habitudinile şi automatismele comode ale unei vieţi tihnite şi, desigur, evantaiul inerent de îndoieli. Personal - credincios fatalităţii existenţiale - consider că aşa a fost să fie. Mi se pare că este deja târziu pentru a mai despica firul în patru. Amintesc aici o excelentă definiţie dată vieţii: Viaţa este un şir de ocazii pierdute!

3. N-am nici o dificultate în a alege cartea cea mai valoroasă: Complexul Bacovia. Somaţia Motivaţi! Îmi aminteşte izbitor de enunţurile din testele date liceenilor. Din păcate, nu mai sunt licean. O, tempora!...

Aşadar: o carte solidă, bine articulată, aşezată pe o temelie puternică (aparat critic redutabil); o carte îndrăzneaţă, bogată în ipoteze critice, lipsită de complexe intelectuale; discurs critic personalizat; conexiuni temerare (chiar forţând limitele admise) în demonstraţia critică; interferenţe fertile cu domenii conexe criticii şi istoriei literare; asocieri/disocieri împinse la graniţa paradoxalului, dar subordonate ideii centrale; judecăţi răspicate şi evaluări echivalente cu tăierea nodului gordian; analize subtile, ce nu exclud (dimpotrivă) „grila” psihanalitică; o carte implicit şi explicit polemică (v. pasajele consacrate postmodernismului). Complexul Bacovia este operă de cărturar ce asumă lucid o temă şi izbuteşte să fie el însuşi în scriitură, fără a minimaliza nici o

* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

5

Theodor Codreanu - 60clipă contribuţiile critice ale altora. Cine nu gustă cartea, ar trebui să fie obtuz de-a despre toate, lăsând zilele să treacă într-o dulce lenevie mioritică. Mai mult, am binelea. Sunt subiectiv, dar... mă tratez! discutat despre ele cu unii confraţi vasluieni, ori le-am prezentat cititorilor în fel de

fel de reuniuni, mai mult sau mai puţin pasagere.4. Admiţând că am putea despica diferitele părţi ale unei entităţi creatoare, Le-am răsucit şi analizat pe toate părţile cu un foarte atent cititor al lui

este limpede că gustul meu merge către Theodor Codreanu, criticul literar. Theodor Codreanu, profesorul vasluian Gheorghe Capşa, a cărui admiraţie faţă N-am fost martorul/actantul vreunei întâmplări speciale, graţie căreia să-l de cărturarul de la Huşi este limpede, sinceră şi indestructibilă.descopăr în ipostaze inedite şi să am cine ştie ce revelaţii ori iluminări de ordin Teodor Pracsiu, divin. I-am citit cărţile cu respect şi preţuire şi regret adânc faptul că n-am scris critic dramatic şi publicist, Vaslui

1. Ne cunoaştem din zona revistei eşecurile mi-au dat „stil”, au fost o şcoală - destul de lungă avută acasă la Ilie Bădescu între invitaţii lui - fie „Luceafărul”, de prin anii '80 ai secolului trecut. Eu lungă, însă de şlefuire a talentului. „Poate aşa le o discuţie şi mai lungă avută chiar acasă la Theodor am luptat cam 10 ani să public, am debutat în 1980 place!” - asta mi-a fost deviza, şi am texte scrise în Codreanu, la Huşi, între invitaţii lui. Mă opresc la cu critică literară, după ce am încercat să public zeci de variante (nu exagerez, le păstrez: este vorba Huşi. Era, cred, prin 1986. Îmi călca piciorul prima poezie, proză (nuvele dar şi fragmente de roman), de studii despre Eminescu, de pildă, dar şi de cronici oară pe acele meleaguri. Şocul meu a fost foarte dur traduceri din latină şi greacă etc., etc. La 30 de ani de ediţii, şi critică de întâmpinare etc.). Vedeţi: când am văzut la televizor un program de desene am „reuşit”, în fine. Noi, oamenii fără „pile” culturale vorbesc despre mine - dar îl am în vedere pe animate pentru copii difuzat de la Chişinău. Aici, în ai acelui timp, nu aveam nevoie de confirmare, nu Theodor Codreanu (şi alţi prieteni, câţiva, care au Bucureşti, noi prindeam bulgarii de ani buni de zile, şi eram torturaţi de ideea talentului, vocaţiei etc. Toţi trăit aceeaşi experienţă). Norocul meu a fost, totuşi, luasem asta ca pe un dat al destinului: vom vedea ştiam ce şi cât valorăm, ca să-l parafrazez pe mare, cu carul cum se zice: a fost norocul grupului. desene animate bulgăreşti pentru copii, îmi ziceam, Corneille, dar nu eram, pur şi simplu, primiţi, nu ni se Ca să faci critică ori istorie literară trebuie mai întâi să până la adânci bătrâneţe. Până-şi vor aduce aminte dădea spaţiu tipografic... M-am întâlnit, aşadar, cu comentezi fenomenul, să stai de vorbă cu oameni de limba maternă toţi bulgarii din Bucureşti. Dintr-o Theodor Codreanu în „sala de aşteptare a culturii”, şi serioşi, „grei”, să schimbi argumente, să construieşti, dată am văzut, şi am conştientizat, că la Huşi nu văd am avut o răbdare oarecum egală, ca să zic aşa: şi el să modelezi şi să te modelezi. Grupul în care m-am bulgarii ci... românii. Repet, pentru mine, „şoarece aştepta, tot răbdător, tot insistent - nu să i se format, în jurul „Luceafărului”, înseamnă nume de bibliotecă”, om neplimbat prin ţară din primele confirme talentul, ci să fie publicat, să i se dea dreptul precum Mihai Ungheanu, Paul Anghel, Edgar Papu, tinereţi, a fost un şoc. Theodor Codreanu m-a luat, de a comunica. Vreau să vă spun că, paralel cu noi Ilie Bădescu, Artur Silvestri, Valentin F. Mihăescu, atunci, de braţ şi m-a plimbat prin Huşi, arătându-mi aceştia, răbdurii, au existat şi tineri stresaţi de dilema Constantin Badea, Dan Zamfirescu, Ion Coja... Am între altele o vitrină de magazin alimentar cu un afiş valorii individuale. Aceştia erau cei cu pile de sânge, înţeles mai târziu că nu ei se opuneau, că ei, toţi, abia mic. Scria exact aşa, cu un dulce agramatism care ei erau publicaţi ca să vadă, micuţii de ei, în oglinda aşteptau să „debutez”, că mă urmăreau, se rugau, m-a făcut să-mi aduc aminte că sunt oleacă oltean: paginii de revistă dacă au sau nu au talent, să oarecum, să mai am răbdare, să nu abandonez „Avem lighene de prins ruşi”. Ştii bancul: China descopere pe ei înşişi... Erau rotaţi prin mai toate aşteptarea... Theodor Codreanu a avut, în mare, declară război Olteniei, şi un „voinic” local aflând compartimentele, poezie, reportaj, critică, eseu - ca cam acelaşi grup - în plus beneficiind, însă, de câte miliarde de locuitori au „ăia” a exclamat: „Aoleu, să-şi descopere, drăguţii de ei, vocaţia. Eu n-am apropierea Iaşiului şi Chişinăului. În plus, şi eu am muicăăă! Unde-i îngropăm pe toţi!” Aşa am zis şi eu: putut să public nici o proză, nici o traducere din avut „sfătuitori” între foştii mei profesori de greacă „Şi ce faceţi, domnule, cu ruşii pe care-i prindeţi” Eschil ori Homer, nici din Horaţiu - nici poezii proprii: veche, între care Florea Fugariu este cel mai Theodor Codreanu mi-a explicat sec că e vorba de nu mi s-a permis decât critică şi istorie literară. important. Apoi, cititorii de la Biblioteca Academiei lighene de aluminiu care sunt, de fapt, antene ce Aceste eşecuri succesive, continue, m-au făcut să Române, unde eram bibliotecar... Dacă e să privesc prind Chişinăul.burduşesc sertarele... Şi m-au mai făcut să ştiu să în această ceaţă adâncă şi deasă a răbdării, a Prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, critic şi istoric scriu, cum spunea Nicolae Velea. El zicea, de fapt, aşteptării, şi să „decupez” prima întâlnire cu Theodor literar, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureştiaşa: „Eu nu scriu că ştiu să scriu...” Pe scurt, Codreanu, cred că trebuie să evoc fie o discuţie mai

Personalitatea scriitorului Theodor Codreanu

1. Dacă e să operăm, în spirit existenţialist, o distingere între soartă (ca dat fundamental) şi destin (ceea ce noi nu facem), atunci pot să afirm că ambele concepte îmi explică în lume faptul real, iar nu imaginar, că l-am cunoscut pe Theodor Codreanu. Cum? Eram elev la Liceul „Gheorghe Gheorghiu-Dej” (prin anii '70) şi sâmbăta după-amiază mă retrăgeam la Sala de lectură a Bibliotecii, unde citeam presa literară. Mi se pare că în „Convorbiri literare” am dat peste un articol critic referitor la romanul „Ozana” semnat Theodor Codreanu. Incizia critică m-a determinat să-l caut pe autor, mai ales că am aflat că este profesor de limba şi literatura română în satul Orgoieşti. L-am contactat pe Toader Mihoci, profesor de matematică în Bogdăneşti şi, când am ajuns la el, m-a anunţat cu regret: -Adineaori a plecat cu rata la Bârlad. M-am resemnat, amânând pe altă dată întâlnirea. Care această altă dată s-a prelungit până în 1993. Aşadar, nu mai puţin de 33 de ani! Dar între timp, în perioada profesoratului meu din Transilvania îi urmăream şi-i lecturam articolele de critică literară, estetică şi eseistică pe care le publica în revistele „România literară”, „Cronica” şi „Astra”. Ţin minte că în „Astra” din 1989 (numărul închinat Centenarului „Eminescu”), unde publicasem şi eu eseul „Sinestezia eminesciană”, avea şi Theodor Codreanu un eseu despre opera marelui poet. Soarta să explice de ce a fost să fie aşa! Personal, am dat mâna cu scriitorul la Casa de Cultură a Sindicatelor din Vaslui la o acţiune culturală. Îmi apăruseră cărţile de poezie „Totem interior” şi „Dioptrii” la Editura Arania din Braşov, pe care i le-am înmânat cu dedicaţie şi cu rugămintea de a scrie ceva despre ele. Mi-a promis şi s-a ţinut de cuvânt, publicând în revista „Literatorul” din Bucureşti recenzia „Viaţa în sertar”. De atunci, a devenit pentru mine un om de onoare, un scriitor profund, un profesor foarte cultivat, criticul meu!

2. Omul sfinţeşte locul! La noi a existat şi încă se mai poartă ideea că numai la Bucureşti sau în marile centre culturale (Iaşi, Cluj) te poţi afirma ca scriitor. Theodor Codreanu (şi alţii ca el) infirmă această concepţie. A demonstrat că, mai ales acum, provincia este mai creatoare şi mai valoroasă, estetic şi etic, decât centrul! Dacă nu a părăsit oraşul Huşi, înseamnă că acest topos i-a fost înscris în soartă, iar, dintr-o altă semnificaţie, că nu a dorit să fie şi nici nu este un parvenit. Cred că îl caracterizează statornicia, seriozitatea lucrului aşezat şi bine făcut, atât ca profesor de limba română, cât şi ca scriitor.

3. Până şi piatra este sensibilă şi, deci, subiectivă uneori. Se dă la o parte şi lasă ca să crească iarba pe lângă ea. Vrem să insinuăm că nu există obiectivitate absolută în scris. În mod cert, criticul literar Theodor Codreanu, ca şi Maiorescu ori Călinescu, Eugen Simion ori Nicolae Manolescu, de altfel, are predilecţii. Aşa se explică de ce a scris despre poezia lui Cezar Ivănescu, Grigore Vieru, Simion Bogdănescu, despre opera şi viaţa lui Mihai Eminescu, G. Bacovia, I. L. Caragiale, iar nu despre Marta Petreu ori Gabriela Melinescu, despre opera lui Gib I. Mihăescu sau a lui Ion Marin Sadoveanu. Dar nu este nimic rău în aceasta. Problema e că a scris autentic şi expresiv, aplicat la obiect. Cine a scris mai bine despre „Novelele din popor” ale lui I. Slavici, dacă nu prietenul său, M. Eminescu? Prietenia adevărată este o întâmplare fericită sub stele. Din simpatie se naşte empatia, aproximaţii sensibile ale umanului. Totuşi, Th. Codreanu păstrează o dreaptă măsură, valorizează fără efuziuni necumpătate şi, de cele mai multe ori, reuşeşte să pătrundă în sâmburele lucrurilor.

4. Din cele pe care le-am citit (despre unele am şi scris) şi anume: „Modelul ontologic eminescian”, „Varvarienii”, „Controverse eminesciene”, „Dubla sacrificare a iui Eminescu”, „Eseu despre Cezar Ivănescu”, „Fragmentele lui Lamparia”, „Complexul bacovian” şi „Duminica Mare a lui Grigore Vieru”, îmi vine greu să aleg una, pentru că toate dovedesc virtuţi estetice şi interpretative majore, fiecare în felul ei. Dar dacă este să nu mă abat de la întrebare, consider „Modelul ontologic eminescian” o carte de referinţă în eminescologie, întrucât ajută la cunoaşterea în profunzime a „filosofiei” poetului şi echilibrează şi echivalează cartea Ioanei-Emilia Petrescu, „Eminescu. Modele cosmologice.”

5.Omul de cuvânt şi criticul total Theodor Codreanu, care a urmat acelaşi curs gimnazial din Unţeşti ca şi mine!Simion Bogdănescu, scriitor, Bârlad

* Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

6

Cinci răspunsuri pentru Istoria Literaturii Române

1. Două au fost împrejurările de început în care am primit atingerea aripii mângâietoare a prieteniei Maestrului:

S-a întâmplat mai întâi când, pătrunzând în galeria de portrete ale huşenilor, lucrate în filigran împreună cu doamna profesoară Lina Codreanu, am găsit dincolo de acurateţea faptului biografic acea undă de caldă trăire pentru oamenii locului.

Şi, s-a petrecut mai apoi când, parcurgând Cronica de Salon a familiei, oferită de mereu generoasa doamna Lina, am simţi în ineditele consemnări acelaşi fluid afectiv, dar revărsat în sens opus dinspre musafirii condeieri de aiurea către minunatul amfitrion care este domnul Codreanu.

Mugurii prietenei cu Theo i-am strâns aşadar în palmă din postura de trecător prin urbea de obârşie.

2. Încerc să-mi închipui cum ar fi stat lucrurile dacă Theodor Codreanu alegea varianta „evadării din provincie”:

S-ar fi aplecat, fireşte, asupra cărţilor cu aceeaşi acribie numai că, la sfârşitul zilei (sau nopţii) de trudă nu şi-ar mai fi umplut plămânii cu aroma cârciumăreselor din Cornii Huşilor.

Ar fi cultivat cu rigoare în mintea studenţilor temeiurile învăţăturii de carte, dar nu s-ar mai fi validat prin nobleţea de a sădi în sufletul elevilor, ca pe „un strop din lumina creată în ziua dintâi” (L. Blaga) sublimul învăţăturii de carte.

La fel ar fi căutat (intelectualiceşte) anturajul confraţilor, i-ar fi adunat la rându-i pe aceştia în pridvorul casei sale, însă n-ar mai fi fost pentru fraţii literaţi basarabeni acel prin reper geografic şi spiritual întâlnit după trecerea Prutului.

3. Prietenia ca expresie a bunătăţii sufleteşti poate fi benefică pentru actul evaluator, dar nu şi în interiorul lui. Cât priveşte demersul critic al lui Theodor Codreanu cred că relaţia invocată trebuie citită mai degrabă invers: apreciere corectă şi exigentă - prietenie trainică şi armonioasă.

4. Nu am căderea de a da verdicte şi de a face ierarhizări valorice, indicând un anume volum din cele 20, ca fiind cartea de rezistenţă a autorului.

Pot doar să-mi exprim convingerea că după 20 de ani de râvnă scriitoricească, Theodor Codreanu este un cărturar de rezistenţă.

5. Dintre împlinirile pe linia operei literare, cu rezonanţă în configurarea reprezentării mele asupra personalităţii profesorului, m-aş opri la susţinerea tezei de doctorat „Bacovia şi bacovianismul” - eveniment de marcă în viaţa culturală a Universităţii „Ovidius” - Constanţa, la care am fost părtaş. Şi unde s-au probat virtuţile definitorii ale criticului eseist Theodor Codreanu: profunzimea investigaţiei, ascuţimea judecăţii, fertilitatea creaţiei.

Petru Brumă, poet, Constanţa

1. Pe Th. Codreanu îl cunosc de creative şi procreative. Iar tihna târgului când a venit la Huşi (1976). Poetul Huşi aerul patriarhal al acestuia i-au servit Alexandru Angheluş ne-a făcut cunoştinţă. de minune ca să poată sonda adâncimi. Mi-a fost recomandat ca fiind scriitor. Mai târziu, când i s-au oferit reale Debutase, deja, din 1969, cu un fragment posibilităţi de a urca pe treapta de roman în cea mai prestigioasă revistă profesională şi socială, putând să se literară a Moldovei, Iaşul literar. Purtase o transfere în învăţământul universitar şi polemică în domeniul criticii literare cu chiar ca redactor la una din revistele Eugen Simion, găzduită de România literare sau culturale ale vremii, scriitorul literară. Din discuţiile avute la şedinţe ale de Huşi, prin scrierile sale unanim cenaclului literar huşean, cât şi în diferitele apreciate, nu mai respira de mult aer de întâlniri ocazionale, dintre care amintesc provincial. El era convins de adevărul că în mod special pe cele prilejuite de nu este important, ca autor, să trăieşti în cercurile pedagogice, mi-am dat seama că miezul capitalei, ci cu mult mai presus e să tânărul profesor Codreanu are o solidă te afli în miezul scrisului, a ideologiei şi pregătire intelectuală şi literară, că el practicii acestuia. Căci, dacă nu ţii cont de picase în peisajul cultural al urbei ca o astfel de adevăruri, poţi fi scriitor important mană cerească, de care n-au ştiu mulţi să trăind la ţară sau într-un târg neînsemnat, profite. În cel mai scurt timp, am devenit şi poţi fi socotit superminor, având prieteni. O prietenie sinceră, bazată pe domiciliul în Bucureşti.aceleaşi pasiuni: cărţile, scrisul, literatura. 3. Dintre toate categoriile de scriitori,

2. Cred că profesorul Codreanu, criticul literar este cel mai mult curtat, mai fiind încă destul de tânăr, n-a venit la Huşi ales dacă acesta se ocupă de fenomenul cu gândul să rămână aici definitiv. Dar literar la zi. Oricare autor ar dori, atunci îndeletnicirea cu scrisul, preocuparea când criticul literar este intrat în conştiinţa pentru soarta viitoarelor lui cărţi i-au oferit, naţională, să afle opinia unei voci ulterior, puţine clipe pentru proiectarea autorizate despre cartea sa. Este adevărat unei eventuale strămutări. Între timp, s-au că Theodor Codreanu, pe lângă lucrările creat relaţii temeinice cu peisajul literar- sale axiologice referitoare la Eminescu, cultural, cu liceul, elevii şi părinţii acestora. Caragiale, Bacovia, Grigore Vieru, Cezar Dar peste toate, cred că a prevalat Ivănescu, a făcut şi continuă să facă şi conştiinţa statornicirii, a ascunderii în sine, critică de întâmpinare, lucru cu atât mai specifică şi necesară oricărei fiinţe binevenit, cu cât acest capitol, cu rare

Theodor Codreanu - 60

Interviu cu

Theodor Codreanu

- urmare din pag. 1 -

- Vă alegeţi temele pentru cărţi, romane, studii din

experienţe proprii, sau mai mult din ceea ce vedeţi în jur?

- Cred că am răspuns deja la această întrebare, parţial.

Temele cele mai bune sunt cele care „se aleg singure”. Între 20 şi 30

de ani, îmi propusesem să scriu un Tratat despre iubire. Am

acumulat material enorm, mai mult decât pentru orice altă carte a

mea, dar n-am ajuns niciodată să scriu acel „tratat” şi, probabil, nici

nu-l voi scrie. Alte cărţi se scriu ca „provocare”, fără un proiect

anume. Aşa s-a întâmplat cu „Complexul Bacovia”, „provocarea”

venind din partea istoricului şi criticului literar Dumitru Tiutiuca, din

Galaţi, iar Duminica Mare a lui Grigore Vieru o datorez, în bună

parte, „provocării” lui Anatol Vidraşcu, directorul Editurii Litera

Internaţional din Chişinău.

- Din punctul de vedere al criticii faţă de anumite lucrări,

consideraţi că există riscuri?

- Nu ştiu la ce fel de riscuri te gândeşti, dar o carte care

trezeşte numai aplauze este de neimaginat. Când critica e polemică

iar nu decapitare a unei cărţi, adresată, de fapt, autorului, ea îl poate

ajuta pe cel ce o scrie să-şi amelioreze modul de a gândi şi chiar

să-şi recunoască erorile, dacă ele există. Trebuie să înveţi atât de la

prieteni, cât şi de la adversari.

- Care a fost cartea care v-a plăcut cel mai mult din cele pe

care le-aţi scris sau citit?

- Cărţile pe care le scriu fără bucurie, s-ar putea să fie nişte

avortoni. Nu am preferinţă specială pentru una dintre cărţile mele.

Cele mai multe, însă, ar putea fi rescrise. Aşa s-a întâmplat, spre

exemplu, cu Dubla sacrificare a lui Eminescu. Din 1997 şi până la

Mitul Eminescu (2004) a cunoscut nu mai puţin de şase variante,

ajungând să se transforme la faţă până la a deveni altceva. În ce

priveşte existenţa unei cărţi care să-mi placă, la lectură, mai mult

decât toate celelalte, iarăşi e riscant să mă pronunţ. Doar pot spune

că autorii care mi-au marcat cel mai adânc destinul sunt Eminescu,

Dostoievski, Shakespeare, Platon, Kant şi Heidegger.

- Aveţi vreun sfat pentru viitorii scriitori sau profesori de

limba română?

- De sfaturi nu ducem niciodată lipsă. Numai că nu prea

ascultă nimeni de ele. Cel mai bun sfat este să-şi vadă fiecare de

drumul său, după fire, iar nu după neghiobia de a fi ca alţii. Şi să

citească mult pentru a vedea dacă mai e ceva de spus.

Consemnat de Alina Sfetcu,

elevă a Liceului Teoretic „Cuza-Vodă”, Huşi

* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

7

Theodor Codreanu - 60excepţii, a cam dispărut din paginile principalelor este unul din puţinii scriitori care ştie să polemizeze, adversităţi. Dar o voce autorizată trebuia să se noastre reviste de literatură. E un fel de mecenat păstrând în acelaşi timp relaţiile de bună vecinătate, întrebe o dată şi o dată quo vadis, vizavi de creaţia, care ia autorului de la Huşi mult din timpul său fiind convins că în cultura românească este loc mai ales lirică, de astăzi.preţios, dar pe care el îl comite pătruns de pentru ideile oricui. Ceea ce dă farmec studiilor Dintre toate lucrările lui Codreanu, cred că responsabilitatea că cineva trebuie, totuşi, să critice ale autorului de la Huşi este faptul că acestea cele care vor deveni cu adevărat de referinţă sunt păzească sănătatea morală şi estetică a câmpiei nu sunt exclusiviste. Ele încearcă să intuiască şi să Eminescu-dialectica stilului, Modelul ontologic literelor româneşti. În acest context, desigur că mulţi rostească, pe cât posibil, adevărul, fără să pună la eminescian, Dubla sacrificare a lui Eminescu, Mitul autori, dintre cei consemnaţi de critic, au încercat zid pe cei care s-au pronunţat anterior în probleme Eminescu, pentru unda de lumină şi de clarviziune să-l răsplătească nutrind la adresa sa sentimente asemănătoare. ce o aruncă în apele tulburi ale eminescologiei, dar şi sincere, de preţuire şi prietenie. Acestea sunt, însă, Acelaşi spirit categoric în care se consumă „Complexul Bacovia” pentru o ierarhizare corectă a marcate prea mult de nota de interes, şi nu cred că actul său critic, erudiţia în argumentaţie, vigoarea poeziei române moderne şi chiar Caragiale-abisal, scriitorul huşean le ia prea mult în considerare. Mai demonstraţiei şi a construcţiei, dar mai ales structura pentru o depăşire a şabloanelor în care critica şi importante pentru el sunt prieteniile dezinteresate şi lui de intelectual adevărat, care ştie să simtă şi să istoria literară aşează o structură artistică acestea nu sunt puţine. Un loc aparte ocupă în vadă în esenţă fiinţa noastră mioritică, i-au atras şi polivalentă, precum autorul Scrisorii pierdute.conştiinţa scriitorului acele prietenii care s-au născut mulţi inamici. Adversarii lui Codreanu sunt corifeii 5. Desigur că dintre toate coordonatele faţă de oameni, scriitori, cărturari care slujesc, c ar e zămislesc, din funingine şi paiete, un nou ideal personalităţii lui Theodor Codreanu mă atrage cel într-un fel sau altul, idealul naţional. De aici românesc, adică antiromânesc, xenofob, globalist şi mai mult viziunea lui de critic al culturii, în general, şi aplecarea mai pronunţată către intelectualitatea francmason, şi care realizează aura mediocră a unor de critic literar, în special. Nu numai că opiniile lui basarabeană. Marile prietenii cu Mihai Cimpoi, reviste literare de prestigiu, cum ar fi România sunt aproape de sufletul meu, dar lecturând o carte a criticul şi istoricul literar, preşedinte al Uniunii literară. criticului huşean scuteşti timpul necesar studierii Scriitorilor din Basarabia, sau cu poetul unanim 4. Numărul lucrărilor lui Theodor Codreanu s-a unei întregi biblioteci. Rigoarea, perspicacitatea, recunoscut ca un cântăreţ al simplităţilor profunde, rotunjit, mai ales în anii de după 2000. Frumoasa clarviziunea cu care ştie să-şi conducă discursul, în persoana lui Grigore Vieru. Apoi, Theodor cifră de 20 de titluri poate că n-ar spune nimic, dacă ampla şi pertinenta demonstraţie, argumentaţia Codreanu are prietenii săi adevăraţi întru Eminescu. nu ne-am referi la scrieri masive, de la 250 de pagini bogată, toate se supun fericit unui text memorabil. Amintesc doar doi, pe N. Georgescu şi pe George în sus şi dacă n-am şti că ele tratează teme dintre Aceleaşi calităţi se vădesc şi-n publicistică, şi-n Muntean, din Bucureşti. Prin forţa lucrurilor, cele mai importante ale literaturii şi culturii roman, şi în eseu. Şi toate înfloresc pe trunchiul elaborarea lucrărilor sale principale fiind una de româneşti. Dacă Eminescu, dialectica stilului este o structural al fiinţei sale fizice şi morale, anume, anvergură, care a presupus şi o amplă colaborare cu lucrare aplicată la opera unui mare autor, ultima, cea aceea de om temeinic, la locul şi timpul său.alţi scriitori, l-a obligat pe autor la numeroase alianţe la care ştiu că lucrează şi va vedea de curând lumina şi amiciţii literare. Dar nici una dintre ele nu cred să fi tiparului, este una aplicată la temă: creaţia literară Ion Gheorghe Pricop, scriitor, influenţat în vreun fel judecăţile de valoare, ultrapostmodernistă, din zilele noastre. Ştiu că va fi o Duda-Epureniaprecierile criticului. De altfel, Theodor Codreanu lucrare pronunţat polemică, ea va stârni atitudini,

1. În anul 1999, pe 14 ianuarie, urma să aibă loc conferinţa „Eminescu - Cartea cea mai apropiată sufletului meu rămâne însă „Dubla sacrificare a poet creştin”, manifestare desfăşurată la Chişinău, sub auspiciile Uniunii lui Eminescu”, culminând cu „Mitul Eminescu”. Am citit-o prima dată în 1999 şi de Scriitorilor din Republica Moldova şi ale Sectorului cultură al Mitropoliei atunci revin mereu la ea ca la o carte de etică a conduitei, ca la un cod moral, ca la Basarabiei. Personal, eram implicată în organizarea conferinţei. Ştiam că din un sprijin sufletesc. Când mă surprinde gândul că viaţa este astăzi prea crudă cu Ţară trebuia să vină eminescologul Th. Codreanu şi îl aşteptam cu sufletul la noi, deschid „Dubla sacrificare...”, recitesc pasajele despre calvarul existenţial al gură. Emoţiile mă copleşeau, se apropia ora deschiderii conferinţei, toţi ultimilor şase ani ai vieţii lui Eminescu şi mi se face ruşine...participanţii erau prezenţi la Tedeumul oficiat la Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”, În iarna anului 1999 mă trezeşte un telefon nocturn. Recunosc imediat de unde aveau să se deplaseze în sala de festivităţi a Bibliotecii Naţionale, vocea jurnalistei Elena Tamazlâcaru: ştii ce fac eu acum? Citesc o carte şi plâng, arendată pentru conferinţă, şi numai oaspetele mult-aşteptat lipsea. După şi nu-mi găsesc locul, umblu agitată prin casă, iar citesc, iar plâng... Această carte Tedeum, în drum spre bibliotecă, îmi făceam „mea culpa”: cum am putut să trebuie citită de toţi românii, această carte trebuie editată şi în Basarabia în sute telefonez la Huşi, să-l invit pe dl. Codreanu să participe la conferinţă, şi să nu suflu de mii de exemplare, să ajungă în fiecare şcoală, în fiecare bibliotecă, ascultă, un cuvânt privitor la transport, remunerare, cazare etc.? Cum să vină? ascultă puţin: „Literatura română n-a strălucit în mod deosebit prin specia

Nu ştiam că la Biblioteca Naţională ne aştepta Th. Codreanu, care venise tragedie. În schimb, ţara a dat numeroase personaje tragice în istorie. Nimic însă pe cont propriu (cum a mai făcut-o, de atâtea ori!), cu o maşină de ocazie ce-l nu pare să se compare cu tragedia celor şase ani de agonie eminesciană, cu atât lăsase să se descurce singur la o periferie a Chişinăului. Mai târziu am aflat de la mai mult, cu cât ei au rămas o pată oarbă şi pentru eminescologi...” Consider soţia scriitorului, dna Lina, că Th. Codreanu se orientează în spaţiu la fel de „bine”, această carte... Ce carte? o întrerup nerăbdătoare. „Dubla sacrificare a lui precum Gr. Vieru. Cred că din această cauză a sosit la conferinţă înaintea tuturor. Eminescu” de Theodor Codreanu. Am împrumutat-o de la părintele Ioan Ciuntu... De teamă să nu întârzie! Această carte... După câteva zile, în biroul lui Mihai Adauge, pe atunci director al

Până la 14 ianuarie 1999 ştiam doar de Th. Codreanu-publicistul, după editurii „Civitas”, gesticulam agitată şi repetam cuvintele Elenei Tamazlâcaru: această zi am început să-l cunosc şi pe Th. Codreanu-Omul, romancierul, Această carte... Editorul a îndurat stoic gesticulările şi vociferările mele care s-au eseistul, criticul literar. Atunci a început prietenia noastră pe care o consider un dovedit a fi gratuite... Astăzi, peste ani, sunt convinsă: dacă i-aş fi pus pe masă dar preţios oferit de Dumnezeu mie şi familiei mele. „Dubla sacrificare a lui Eminescu” fără să rostesc vreun cuvânt, Mihai Adauge

2. Judecând după conţinutul cărţilor lui Th. Codreanu, mai cunoscându-l şi oricum ar fi reeditat-o, fără preget.personal, am convingerea că pe omul acesta l-au preocupat încă din tinereţe 5. La începutul anilor '90, citind cu regularitatea Literatura şi arta, nici nu am probleme ce ţin de afirmarea profesională şi, mai ales, culturală. Dar nu a sa, ci a observat când anume am început să caut în paginile săptămânalului semnătura consângenilor săi. O imensă dragoste pentru poporul român, pentru România, necunoscutului pentru mine Th. Codreanu. Articolele lui mă fascinau. După pentru limba română, coroborată cu o capacitate de muncă uluitoare, cu un lectura studiului „Doctrina Snegur” mi-am luat inima-n dinţi, am intrat la Ion coeficient de inteligenţă impresionant, - dacă întru slujirea acestei nobile iubiri la Caţaveică, redactorul-şef adjunct de atunci al Literaturii şi arta şi l-am întrebat: Huşi nu există oprelişti mai mari decât la Iaşi, Bucureşti, Paris sau New-York, care cine-i autorul acestui superb articol? Daţi-mi, vă rog, adresa, vreau să-i scriu! Nu-i ar fi rostul strămutării unui intelectual ce s-a născut cu un spirit de sacrificiu în cunosc adresa, mi-a răspuns dl. Caţaveică. Ştiu despre Th. Codreanu doar că e sânge, asemănător celui eminescian? din Huşi şi, cică, e o rudă a lui Corneliu Zelea Codreanu. Îmi place şi mie cum

3. Am observat că în scrierile sale Theodor Codreanu este intransigent cu scrie. Păcat că nu avem şi noi publicişti cu atare putere de convingere.parvenirea, cu minciuna, cu lipsa de onestitate a unor scriitori din România, mai N-am mai căutat adresa lui Th. Codreanu, considerând prea mare ales când e vorba despre detractorii lui Eminescu. Sunt sigură că nu-i menajează îndrăzneala de a-i scrie unei „rude” a lui Corneliu Zelea Codreanu pe care l-am nici pe prieteni, dacă aceştia încearcă să mintă prin cuvântul scris. Mi se pare însă considerat întotdeauna şi pe care îl consider şi astăzi o victimă nevinovată a mult mai indulgent decât, poate, ar trebui să fie, cu scriitorii din Basarabia, pe cominterniştilor. Abia după 1999 am aflat de la Th. Codreanu în persoană că aceştia menajându-i cu delicateţe. Bonom din fire, acceptă prietenia unor numele identic cu al marelui dispărut este o pură coincidenţă. Am invocat această basarabeni certaţi cu bunul simţ. Dar nu am întâlnit nicăieri rânduri scrise de amintire pentru a releva gândul că, iniţial, interesul meu pentru personalitatea lui mâna lui Th. Codreanu, elogiind op-uri mediocre, indiferent dacă acestea aparţin Th. Codreanu a fost favorizat de publicistica acestuia, de structură eminesciană. scriitorilor din Basarabia, România sau diaspora. Mult mai târziu i-am cunoscut şi alte valenţe ale personalităţii lui creatoare:

4. În afară de numeroase articole, semnate de Th. Codreanu şi publicate în romancier, epigramist, eseist, critic literar. Nu pricep care e cea mai preţioasă. mass-media, am citit volumele „Dubla sacrificare a lui Eminescu”, „Controversele Pricep doar că omul Theodor Codreanu e de o rară frumuseţe sufletească şi că eminesciene”, „Fragmentele lui Lamparia”, „Varvarienii”, „Caragiale-abisal”, personalitatea lui complexă este pentru spiritualitatea română contemporană o „Basarabia sau drama sfâşierii”, „Complexul Bacovia” şi „Duminica Mare a lui adevărată bogăţie.Grigore Vieru”. Pe toate le consider de rezistenţă, toate sunt trainice contraforturi Veronica Boldişor, drd. în ştiinţele istorice, ce consolidează coloana infinită a spiritului românesc. scriitoare, Chişinău

* Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

Albină

fără somn,

aţi adunat -

cu râvnă şi respect -

Lumină

de Luceafăr!...

Furtuni

şi temeri,

în urmă

au rămas...

Acum

purtaţi

coroana

rodului

cules -

mai greu

de unii

înţeles...

Dar cine stă

ca să privească

bine,

v'admiră

de pe creştet

rotundul

de rubine,

pe care eu -

un muritor -

îl preţuiesc,

şi îl admir!

Vasile D. Andriescu,

Huşi

PRUTUL

8

Pl.2

1. Eu, Şoimaru, în vara anului 2001 mă aflam în căutarea răs-(de nouă ori)-străbunicului meu şi al Şoimăreştilor de pretutindeni, Ion Năvrăpescu, ispravnicul de Huşi, al lui Alexandru Lăpuşneanu şi străbunicul lui Savin Năvrăpescu-Şoimaru, mare Şoimar la curtea domnească a lui Vasile Lupu.

El, Codreanu, în acea vară îl cunoştea deja pe Ion Năvrăpescu şi îi găsise şi un loc de cinste în Istoria Huşilor pe care o publicase şase ani mai devreme.

Iar la 6 iulie 2001, la Centrul Eminescu din Chişinău, ne-am întâlnit toţi trei: Codreanu, eu şi... Năvrăpescu (în monografie!), plus prozatorul Nicolae Rusu, „numitorul” şi „adunătorul” nostru comun.

2. Codreanu, dacă părăsea Huşiul, tot Codreanu cel Mare rămânea - oriunde s-a fi aflat. Huşiul, dacă era părăsit de Codreanu, nu mai devenea centrul de cultură din România cu cea mai mare prezenţă a celor mai de seamă oameni de cultură din Basarabia.

3. Da, în sensul aprecierii mai obiective, a operelor acestora, chiar dacă unii din ei nu meritau acest lucru. Vreţi dovezi? De ce atunci nici unul dintre ei nu şi-a amintit că profesorul Codreanu rotunjeşte, în 2005, 60 de ani şi nu a fost inclus în „Calendarul Naţional - 2005”, tipărit anual la Chişinău?

4. Nu mă grăbesc să răspund la această întrebare, fiindcă vin altele mai DE REZISTENŢĂ, inclusiv una posibilă despre superREZISTENŢA BASARABIEI şi a basarabenilor...

5. ...şi ROMÂNUL tot!Vasile Şoimaru, conferenţiar universitar la ASEM,

doctor în economie, Chişinău

Theodor Codreanu - 60

1. Era toamna anului 1976, când regretatul scriitor huşean Ion Alexandru Angheluş a venit la Casa de Cultură, însoţit de tânărul profesor Theodor Codreanu. Mi l-a prezentat, jovial şi bine dispus cum era de obicei: „Domnule Puiu, ai cinstea de a strânge mâna unui viitor mare critic literar!” În primul moment mi-a fulgerat prin minte gândul că maestrul, uneori, se poate înşela. Dar au trecut anii, iar previziunea lui Ion Alexandru Angheluş s-a confirmat cu asupră de măsură.

2. Cred că s-a ataşat de această localitate, făcând parte din categoria acelor oameni care nu pot crea „sub lumina reflectoarelor”. Apoi, Theodor Codreanu este un adevărat luptător! Şi de aceea, poate, a avut o evoluţie culturală cu atât mai remarcabilă, cu cât aceasta s-a produs pe fundalul recrudescenţei oficiale a tuturor formelor de obtuzitate provincială.

3. Nu. Chiar dacă în studiile elaborate de scriitorul Theodor Codreanu unele interpretări sunt mai profunde decât altele, cred că acest fapt nu se datorează prieteniilor sale literare, care, cred eu că în sufletul autorului, gravitează pe alte orbite.

4. Îmi este greu s-o aleg. Dacă aş putea să menţionez trei, aş începe cu „Marele zid” - volum prin care Theodor Codreanu a păşit în literatură, apoi „Basarabia sau drama sfâşierii” - o carte amară despre soarta fraţilor de peste Prut şi, nu în ultimul rând, oricare dintre cărţile care îl reevaluează pe Mihai Eminescu.

5. Îl admir ca scriitor, dar îl iubesc ca om, un om pe care-l cunosc bine şi de a cărui revedere mă bucur de fiecare dată, pentru că îl simt mereu foarte apropiat. Poate că Theodor Codreanu, acum la împlinirea celor 60 de ani, ar putea afirma că este de fapt rezultanta prieteniei, adică este alcătuit din tot ce au făcut şi din tot ce simte el pentru prietenii la care ţine. Şi i-aş mai dori ca peste 20 de ani, dacă întâlnindu-l şi punându-i banala întrebare „Ce mai faceţi?” să-mi răspundă eminescian: „Ia, eu fac ce fac de mult...”! Adică, să scrie!

Constantin Donose, bibliotecar, Huşi

Gânduri la aniversareAm aflat că Theodor Codreanu împlineşte 60 de ani. Mă bucur pentru el şi pentru

cei dragi. Îi doresc şi le doresc sănătate şi multe bucurii.Nu pot să spun de când îl cunosc (ca dată), sunt ceva ani, dar îmi amintesc cu

plăcere întâlnirile prilejuite de lansări de carte la Casa de cultură „G. Tutoveanu” din Bârlad, la Casa „Pogor” din Iaşi, la Liceul agricol din Zorleni, la ceasurile de zăbavă de la Editura „Sfera” din Bârlad... Am vorbit ca doi vechi prieteni.

Niciodată nu mi-am pus întrebarea de ce Theodor Codreanu n-a părăsit oraşul dintre vii. Cred că o rădăcină adânc înfiptă în acel colţ de ţară l-a ţinut acolo. Şi, cred că, dacă ar fi plecat, acolo unde s-ar fi instalat, cu siguranţă n-ar fi scris nici „Varvarienii”, nici despre Eminescu, nici despre Bacovia sau despre Cezar Ivănescu. Omul sfinţeşte locul!

Nu i-am citit toate cărţile pentru că nu le-am putut procura. N-am cum să nu amintesc „Provocarea valorilor”, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1997 pe care am inclus-o în bibliografia la cartea mea „Enigmaticul Eminescu” (2000), ca şi pe celelalte despre Poetul Nepereche ce mi-au folosit la serialul despre Mihai Eminescu.

Dintre titlurile lui Theodor Codreanu cred că pe podium s-ar situa cele despre Mihai Eminescu şi George Bacovia pentru că a demonstrat că „opera eminesciană se înscrie în limitele umanismului autentic” (C. Parfene) şi cu G. Bacovia şi-a susţinut teza de doctorat.

Răspunsul meu la ultima întrebare: la Theodor Codreanu apreciez OMUL şi apoi romancierul, eseistul, criticul şi publicistul.

La mulţi ani cu sănătate, dragă Theo!Serghei Coloşenco, publicist, editor,

Bârlad

Timp duman!

lui Th. Codreanu

Vânt .................................... prin han,vremea s-a făcut osman:codrului numai de-un ani-a pus naş un iatagan,grâului cu bob bălan

moară-i dă, de la milan...Falnicu-i sărman,

stana-i stanfără ban...

anvultan

pehlivantaie-n plan

marea de mărgean.Scribului cu fes în vannu i-i timpul, ci-n arcan;ca pe-un taur dunăreanpriponească-te în lan

şi Pricop, dar şi Codrean,timp.......................................duman!

Ion Gheorghe Pricop

Magia şi savoarea subtextului

Scris între anii 1973-1975, romanul „Varvarienii”, spovedania profesorului şi, ulterior, directorului de şcoală simbolizând în opinia autorului o „ieşire din romantism”, a Dimitrie Cristea, numele căruia nu este ales întâmplător, avut un destin cu totul misterios, precum la fel de misterioase calea destinului său fiind o adevărată Golgotă. „Povestea” par a fi cele ce se întâmplă pe paginile cărţii. Cititorii ei vor afla naratorului, ziaristul Dragoş Ivănescu, pare să fie din mărturisirile autorului („De ce am eşuat ca prozator ?”), nesemnificativă, dar ea se împleteşte organic şi firesc cu publicate în loc de prefaţă la roman, carte cu adevărat „de destinul mărturisitorului, făcând parte, efectiv, din acelaşi sertar”, toate avatarurile acestei strălucite opere literare care, „mister” al satului Varvara.după ce a fost plămădită în sufletul său miruit cu har, După absolvirea facultăţii tânărul Dimitrie Cristea, deşi strecurată prin filtrul ficţiunii artistice şi înşiruită cu multă avea şanse să-şi aleagă cele mai bune locuri de muncă, ingeniozitate pe hârtie, a ajuns în librărie abia după un sfert propunându-i-se chiar şi postul de asistent universitar, decide de secol. Este o adevărată „epopee” până şi calea de vreo să plece într-un sat al cărui nume îi amintea de fetiţa Varvara, cinci ani pe care a parcurs-o romanul până s-a pomenit în o prietenă din copilărie care dispăruse într-un mod mâinile subsemnatului. La prima vedere arhitectura inexplicabil, fără a mai fi găsită. „Aidoma voinicului din romanului e o construcţie simplă, constituită în temei pe poveste, explica el romantica sa pornire, plecasem în

Nicolae Rusu, Chişinău

* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

9

căutarea fiinţei dragi şi, iată, după atâta amar de specific de altfel întregii cărţi, conferă scriiturii organele judeţene că un şef de cooperativă vreme, dădeam de o urmă”. Deşi colegii lui aveau farmec şi savoare, amplificându-i valoarea literară încasase o sumă frumuşică pe state de plată motive anumite ca să evite satul - noroiul incontestabilă. Oricât de bine şi-ar păzi căruţaşul „fictive”, pe numele unor muncitori sezonieri care drumurilor, magazinul sătesc prost aprovizionat, Săsărman bunurile, din propria sa gospodărie nici nu păşiseră pe tarlale. La anchetă însă toţi lipsa unui cinematograf etc. - Dimitrie Cristea era dispar într-un mod enigmatic diverse lucruri - ba interogaţii recunosc că semnaseră şi că primiseră un idealist, fiind sigur că „de-acolo izvorăşte un sac de ştiuleţi, ba nişte găini şi chiar un butoi de banii, inclusiv semnatarul reclamaţiei pe care îl geniul însuşi, (...) că progresul e în om, nu alături vin din beci, fără ca să rămână barem vreo urmă, îndemnase Rebega să o scrie.de el. Poţi fi excepţional pretutindeni, nu numai în ori vreun semn oarecare. Sugestiv pentru cititorul În finalul cărţii, după ce supravieţuieşte capitală sau la Paris!” (Expresie valabilă, capabil să citească în subtext este momentul calvarul „varvarian” şi dispare, pornind în totalmente, şi pentru autorul romanului). când reprezentanţii ordinii publice, doi poliţişti căutarea „formulei corecte”, personificată prin

Ajuns în Varvara, tânărul profesor este însoţiţi de un câine-lup dresat să ia urmele chipul iubitei sale Cora Solomon, „formulă” marcat de un fenomen misterios, descoperind că delincvenţilor, îşi făcură apariţia în ograda necesară pentru contracararea sindromului de „satul din mine ameninţa să nu se oglindească în păgubaşului: „nevasta gospodarului se puse pe „varvarianită”,cel dinafară”. Ambiţiosul maximalist însă nu se bocit, găinile cotcodăcind îngrozite, îşi făcură vânt Dimitrie Cristea îl avertizează pe narator şi lasă intimidat: „Mi-am înţeles menirea: trebuia să peste garduri, un cârd de raţe se buluci în plasa de de alte „ciudăţenii”: că este o adevărată tragedie rămân şi să scormonesc la rădăcinile primejdiei sârmă, iar dulăul din lanţ se repezea în rafale faptul că „nimeni dinafara Varvarei nu crede în ce plutea deasupra Varvarei şi, de-acolo, asupra răguşite în direcţia vizitatorilor”. Semnificaţia existenţa varvarienilor”. În plus, pentru a ne pune lumii întregi”. Nici mai mult, nici mai puţin! cazului relatat atinge nişte dimensiuni groteşti, la încercare credinţa, „Dumnezeu ni l-a trimis pe

În ce consta, totuşi, pericolul iminent care mai ales după ce, timp de săptămâni de intensă Diavol cu toată hidoşenia smintirii dintre vorbire şi ameninţa atât satul Varvara, cât şi întreaga lume ? supraveghere, lui Săsărman îi dispar doi purcei. faptă (...) şi îl poţi răpune doar cunoscându-l,

Dimitrie Cristea apucase să observe nişte Resemnat, acesta încearcă să găsească o pentru că el renaşte veşnic în fiecare om”. Apoi, îl simptome ale unei ciudate maladii, când „vorbele explicaţie: „Totdeauna vine o clipă când aţipeşti informează. îngrijorat, că „pe varvarieni doar varvarienilor nu se potriveau cu gândurile lor”, de oboseală, la zori, şi în clipa aceea de toropeală anecdotele, pe care nu le uită niciodată, îi scutesc apoi mai băgase de seamă că „în Varvara oamenii hoţul apare, lucrează rapid, ca la carte ( subl. lui de orice griji” şi la ei „râsul nu mai îndreaptă se ascundeau nu ştiu de ce, nu numaidecât faţă Th.Codreanu) şi până te dezmeticeşti, mai caută-i moravurile, ci ocroteşte gratuitatea viciului”. de mine, cât faţă de ei înşişi (...), că se aflau sub urma...” Aceste rânduri au fost scrise de prozator cu mai stăpânirea unor forţe necunoscute, care-i Oricât de mult s-ar păzi, ţăranul este furat cu bine de trei decenii până la apariţia tembelizantei împiedicau să coreleze normal cuvântul cu fapta carte, în mod ştiinţific, căci în secolul trecut s-au emisiuni televizate distractive „Vacanţa Mare”, (...), că un duh străin le răpea prospeţimea scris puhoaie de literatură marxist-leninistă. aceasta corespunzând întocmai celor spuse de primară (...), că orice cuvânt zămislit în Varvara îşi Aceste concluzii vin din subtextul naraţiunii, în personajul cărţii, alias Theodor Codreanu. pierdea virtuţile comunicative chiar şi dincolo de timp ce textul propriu-zis al cazului are un final Bineînţeles, la toate aceste „ciudăţenii graniţele comunei”. „realist”: unul din poliţişti descoperind întâmplător varvariene” cititorii ar putea adăuga nenumărate

Pentru romanticul maximalist Dimitrie ascunzătoarea din grădina lui Săsărman, unde exemple din viaţa noastră reală trecută prin ciurul Cristea, decis să „izbăvească umanitatea şi să sunt depozitate bunurile „dispărute într-un mod cu ideologic al totalitarismului, când întâlneşti la tot vindece Varvara de plaga nesăţioasă”, este cu totul misterios” şi despre care ţăranul se jură că pasul cazuri de duplicitate, ipocrizie, lipsă de totul de neînţeles comportamentul învăţătorului habar nu are. Săsărman este purtat prin diverse discernământ, de punctualitate. Naratorul, tânărul Rebega care e un „pedagog talentat, respectat de instanţe judiciare, este trimis la tratament prozator şi ziarist Dragoş Ivănescu, cu două cărţi ţărani, deşi, pe de altă parte, circulau pe seama lui psihiatric, de unde se întoarce şi îşi vinde publicate şi, deci, având deja un nume, face fel de fel de legende, unele deocheate sau gospodăria, mutându-se la oraş şi angajându-se cunoştinţă cu Dimitrie Cristea după ce îi studiază fanteziste”. De câte ori acesta zâmbea „lăsa să i la un combinat siderurgic. Respectivul fenomen a dosarul de divorţ, proces intentat de soţia se vadă canini mult prea lungi decât s-ar fi fost şi el „teoretizat” de literatura despre „viitorul acestuia. Iniţial, cazul i se pare unul dintre cele cuvenit”, aluzie la o eventuală trăsătură de luminos al întregii omeniri”, în esenţă explicaţia mai banale - soţul îşi părăsise familia după ce vampirism. Invitându-l pe un consătean şi fiind redusă la ciudata situaţie în care ţăranul eşuase într-o aventură erotică. Dar, din discuţia cu omenindu-l cu o cină copioasă, cu vorbe calde şi devenise simultan hoţ şi păgubaş, adică judecătorul, află că pârâtul dădu dovadă de o pline de duh, de îndată ce acesta iese pe poartă, Săsărman îşi fură propria căciulă, situaţie, de psihologie ciudată, acesta pretinzând „că este Rebega îi trimite din urmă un „luceafărul mamei lui altfel, cunoscută foarte bine în subtext de către toţi descoperitorul unei „cetăţi” dezmăţate - urmaşă de golan”, punându-i în cârcă fel de fel de păcate. cei trecuţi prin malaxorul social al regimului târzie a Sodomei şi Gomorei (evident, având în „Nu înţelegeam de ce l-au mai primit în casă şi i-au totalitar al „dictaturii proletariatului”. vedere satul Varvara) - şi care ar ameninţa arătat atâta cinstire”, rămâne total dezorientat Încă o ciudăţenie a misterului varvarian îl omenirea cu o invazie asemănătoare proliferării inocentul şi visătorul Dimitrie Cristea de perfidia şi lasă perplex pe Dimitrie Cristea, şi acest lucru se canceroase a celulelor vii”. Printre probele falsitatea relaţiilor umane dintre varvarieni. întâmplă atunci când Sticlaru, „poetul răsfăţat al propuse de reclamantă fusese şi un caiet al lui

O altă ciudăţenie varvariană ţine şi de Varvarei”, la una din adunări recită patetic un Dimitrie Cristea, dar acest manuscris dispare din atitudinea ţăranilor faţă de pământ. Căruţaşul poem închinat primarului, lăudându-i spiritul mapa cu materialele dosarului. Apoi naratorul se Săsărman, întrebat dacă ar accepta să i se revoluţionar şi dragostea pentru satul natal. întâlneşte cu autorul manuscrisului care este „un restituie pământul luat în cooperativă, răspunde: Emoţionat de această poezie Dimitrie Cristea îl tânăr blond, de nici treizeci de ani, cu trăsături de „Păi, ce să facem noi cu pământul?” Dimitrie felicită pe autor şi rămâne şocat de reacţia nordic, de o izbitoare expresivitate venind din Cristea e convins că „un ţăran cu picioarele pe poetului: „Dă-l în mă-sa, e-un imbecil şi jumătate!” nişte ochi albaştri, limpezi şi uşor surprinşi...” pământ nu l-ar fi rostit niciodată”, fără să Tânărul director de şcoală mai sesizează în Ziaristul este intrigat nu atât de portretul fizic al lui bănuiască măcar pentru o clipită că această comportamentul varvarienilor şi alte „deosebiri”: Dimitrie Cristea, cât de starea lui psihică, mai ales „molimă varvariană” afectase ulterior şi pe mulţi ca să obţii ceva, e necesar „să pui în geantă un de replicile sale printre care şi unele destul de din ţăranii basarabeni care nu se lăsară deloc bidon de vin, o găină sau pachete cu ţigări şi cafea bizare: „Varvara vine peste voi, ziaristule, şi poate entuziasmaţi, la destrămarea imperiului sovietic, (...), iar lucrurile mai căutate se vindeau nu la raft, că eu însumi sunt vinovatul...”, dar şi de obsesia să-şi ia pământurile din colhozurile staliniste. Deşi ci din magazie, „pe sub mână”, cum le plăcea lui faţă de cuvântul Varvara care, „atunci când îl gurile rele vorbesc despre acest Săsărman că „se varvarienilor să spună”, expresie pe care Dimitrie pronunţa, avea rezonanţă pitorească, combinaţia cam scrântise”, învăţătorul Rebega se arată Cristea n-o mai auzise până atunci. Anterior, mai sonurilor prelungindu-se în ecouri vibrânde ca un convins de contrariu, „anume că Săsărman era observase că în viziunea bătrânului său coleg, tunet surd din altă lume”.varvarianul cel mai normal cu putinţă”. Cu învăţătorul Rebega, tot ce e considerat deviere de Vizitându-l a doua oară pe Dimitrie Cristea, adevărat, o lume întoarsă pe dos, o lume la normalitate, prin reclamaţiile sale insistente şi naratorul descoperă pe masa acestuia de lucru un contaminată de misterioasa „varvarianită”, repetate, încercând să aducă la cunoştinţa caiet cu însemnări. Evident, autorul cărţii descoperită şi redată cu har de vizionarul Th. instanţelor superioare pentru a se lua măsuri, foloseşte cu destulă abilitate procedeul de a Codreanu. Unul din „simptomele” fenomenului după nenumărate controale, demonstrau, în captiva cititorul prin intermediul unor „note” sau varvarian este descris de autor într-o formă realitate, contrariul, adică mostre indubitabile de „însemnări” care dau naraţiunii o anumită „vrajă”. încifrată, de parabolă, şi anume acest procedeu normalitate. Astfel, Rebega sesizează odată Iată ce-şi notează Dimitrie Cristea în caietul său:

Theodor Codreanu - 60

* Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

10

„Mă aflu pe punctul de a face o descoperire care dar care s-a dovedit a fi în realitate „un tip cam nu părăsi satul, ştiind că „toţi cei care vin, mă poate duce către cheia misterului varvarian. trufaş, dacă nu înfumurat. Mai bine că a părăsit înstăpâniţi repede de duhuri, simt chemarea să Înainte de a fi Mare Duh, Emar-Hud a fost, se Varvara...” Profesoara care-i ocupase postul de plece dincolo, (în afara Varvarei, n.n.) pare, chiar om, un soi de înţelept bizar ale cărui director îl caracterizează insă cu mai multă transformându-se, fără ştirea lor, în misionari. opere au devenit astăzi rarisime, dacă nu cumva îngăduinţă: „Ştiam că nu este făcut pentru Săsărman însuşi este astăzi un astfel de trimis”. s-au pierdut irecuperabil...” Varvara. Dar el gândea cam de-a-ndoaselea şi Adică, „ciudăţenia” varvarienilor se scurge astfel

În felul acesta cititorul este atras într-o asta l-a pierdut”. Zâna Rachici, fosta soţie a lui dincolo de hotarele satului, contaminând fascinantă aventură, care e şi o bizară poveste cu Dimitrie Cristea, recunoaşte că nu de la „aventura regiunea, apoi ţara, după care vine rândul iz oriental, cu deducţia că învăţătorul Rebega este erotică a fostului ei soţ şi care se numea Cora continentelor, prefăcând lumea într-un sat unicul, probabil, păstrător al unora dintre textele Solomon i se trage drama destrămării familiei, ci planetar după chipul şi asemănarea Varvarei.sacre ale înţeleptului, că stabilirea lui Emar-Hud în de la învăţătorul Rebega, cu puterile sale Halucinanta „călătorie” din oglinda neagră, Varvara a fost un semn ceresc, vestitul pentru vrăjitoreşti”. care se află în camera unde creşte crospecul, îl ştiinţa sa de carte gânditor venind în sat, după ce Naratorul este pus în situaţia să revină în ajută pe Dimitrie Cristea să afle că „sacrificând colindase peste mări şi ţări, de undeva de prin oraş, la casa din strada Arcadiei, unde reuşeşte mai mulţi oameni, Marele-Duh (în oglindă el nu Orient, că acesta deţinea taina primejdiilor ce să-i smulgă lui Dimitrie Cristea nişte lungi şi mai este Emar-Hud ) e mai puternic (...), cu cât pluteau peste Varvara, prevenindu-i pe oameni că pasionante mărturisiri. Cititorul află că după ce sunt mai mulţi oameni pe pământ şi mai „tăria unui popor stă în numele pe care îl poartă şi îndărătnicul profesor se ambiţionează să nu neputincioşi, cu atât e mai bine întru slava cerului acest nume trebuie ascuns pentru ca neamul să cedeze în faţa „ciudăţeniilor varvariene”, vrând cu subteran (...). Faimoşii Hitler şi Stalin n-au stat pe devină invulnerabil”, că tot el le-a oferit soluţia orice preţ să ajungă la rădăcinile varvarianismului, gânduri în confruntarea dintre foc şi gheaţă, au salvatoare de a schimba numele originar al satului decide „să reziste cu propriile lor arme, să-i înşele trimis în dar Marelui-Duh peste cincizeci de Barbara, înlocuind o singură literă, fapt care a fost cu perfidie, dându-le impresia că devenise unul milioane de rezervoare energetice şi tot n-a fost cel mai marcant eveniment din istoria lor ... în de-al lor”. Ajunge chiar să accepte ideea de a se de-ajuns...” Păzea, ne avertizează autorul, acelaşi caiet mai este consemnată şi istoria unei căsători cu colega sa, Sanda Marin, dar din „Marele-Duh crede că e prea puţin pentru măreţia misterioase călătorii a înţeleptului în insulele amestecul sentimentelor adevărate de dragoste unui nou Bing-Bang şi, din Varvara, în fiece clipă Antilele Mici, însoţit, se pare, şi de Rebega, de cu intenţiile pentru farsă şi gratuitate, nu-i iese pornesc duhurile sporitoare de foc ferecat în unde Emar-Hud a adus foi şi seminţe de crospec, nimic şi atunci decide să încerce altceva, fără forme din ce în ce mai estetice, mai seducătoare o plantă totalmente necunoscută în Europa, menajamente, fără scrupule sentimentale de (...), jocul artei fiind legea Varvarei”.predată acestuia de ultimul supravieţuitor, cu profunzime „punând ochiul” pe o altă colegă - În lumea din oglinda neagră Rebega îl pune numele Lamparia, al unui popor arhaic şi Zâna Rachici - calificată, titulară şi fiica pe Dimitrie Cristea la încercare - să aleagă una din necunoscut civilizaţiei noastre. Astfel, „dintr-un vicepreşedintelui Consiliului popular. Devine, cele trei căi care i se arată la intrarea în Marele obscur scrib în Orient, Emar-Hud a devenit deci, de-al lor, varvarian cu acte în regulă, şi Labirint. Spre surprinderea sa, tânărul director de stăpânitorul spaţio-timpului”, dat fiind faptul că metamorfoza îi reuşeşte atât de strălucit, încât îl şcoală îi răspunde că vrea să meargă pe toate trei misterioasa plantă „pare a vorbi de un timp duce în eroare chiar şi pe vigilentul Rebega. odată, motivând că „Dumnezeu, Fiul şi Sfântul reflectat sau ceva asemănător, legat de oglindă”. Acesta îşi permite chiar să-l invite în ospeţie, în Duh formează o unitate indestructibilă...”, ultimul La întoarcere, în timpul unei furtuni pe mare, „sfânta sfintelor” sale unde nu ajunsese nici un afirmând că „religiozitatea celor care aleg între trei Emar-Hud suferă un accident, alegându-se cu o varvarian şi unde soţia lui, Lea, îngrijeşte de posibilităţi este precară, credinţa le este falsă şi, în amnezie şi uitând „formula” şi sfaturile lui misterioasa plantă crospec din care motiv aceasta acest caz, Marele-Duh se bucură...” Această Lamparia. Rebega a salvat seminţele de crospec iese din curtea casei o singură dată pe an - în concluzie era motivată de faptul că la intrarea în şi le-a cultivat, în pofida poruncii drastice a noaptea de înviere, la Paşti. Unii varvarieni Labirint, care coincidea şi cu ieşirea din el, Cristea înţeleptului să le distrugă, pentru că în lipsa mergeau la biserică nu din considerente observase, săpată pe frontispiciu, inscripţia: formulei de preparare a ceaiului de crospec planta religioase, ateismul fiind o altă „ciudăţenie” a lor, ci „Alege între trei şi te vei rătăci”. În timp ce-şi aducea numai nenorociri. Chiar însuşi Emar-Hud, doar „ca să se poată lăuda ulterior că o văzuseră contempla în iniţiatica hălăduire prin Labirint nişte făcând exces de crospec a peregrinat în spaţiu şi în carne şi oase pe Lea”. Evident, crospecul este o viziuni ale propriei copilării, Dimitrie Cristea este timp, fără putinţa de a se readuna „într-un unic invenţie a autorului, Dimitrie Cristea explicându-i prevenit că „cine gustă peste măsură din aromele focar”, pierzându-şi interminabil identitatea şi naratorului că sensul vine de la numele lui Cronos, trecutului alunecă în nebunie”. Vai, cât de actuale trăind propriu-zis în oglindă. Din această cauză el adică noţiunea ţine de timp, a doua jumătate a sunt aceste consideraţiuni pentru nostalgicii pretindea că-şi ortografiază numele Emar-Hud, cuvântului - spec - semnificând, se vede, noţiunea basarabeni după trecutul sovietic „când era bine, însă varvarienii descopereau profilându-se de spectacol. Tot ce se întâmplă ulterior cu pentru că eram tineri şi frumoşi”! În acest numele Mare-Duh... Aceste bizare note aveau în Dimitrie Cristea, în călătoria iniţiatică provocată „spectacol al timpului”, cei doi - Rebega şi Dimitrie final trei fraze scrise cu litere de tipar: „Tragedia de ceaiul de crospec, este un adevărat spectacol Cristea - asistă, fără să fie observaţi, la o şedinţă a smintirii lui Emar-Hud, omenirea în primejdie! al timpului. În încifrata discuţie cu Rebega, primăriei din Varvara, unde nişte reprezentanţi ai Trebuie găsită formula lui Lamparia! Aceasta-i cutezătorul director de şcoală se dumireşte că satului vecin, Orgoia, veniseră cu propunerea de singura noastră problemă!” Deşi descrierile din varvarienii, consumând diverse surogate, atât a li se aproba strămutarea din localitatea lor pe debutul romanului par a ţine mai degrabă de nişte materiale, cât şi spirituale, una mai parşivă ca alta, care o considerau „fără perspectivă”, deşi ştiau cu pagini de proză fantastică, ele au în subtext nişte vin din viitor, nu merg către el. Aşa se explică de ce toţii că „e un sat vestit, de vechi răzeşi, cu originale realităţi bine cunoscute: toate popoarele lumii au ei pun preţ pe alte valori, inexistente dincolo, în tradiţii folclorice”. Apoi, ajung să fie „martorii” unei câte două, trei şi chiar mai multe denumiri, există afara Varvarei. Pentru a fi mai explicit Rebega îi lecţii, în clasa a V-a B din Varvara, în care elevii atâţia cetăţeni care îşi ascund identitatea aduce exemplul conchistadorilor spanioli, care şi răspund unui reporter de la radio într-un limbaj naţională, preferând-o pe alta, nenumăraţi indivizi ei au sosit în Ateca din viitor, aborigenii crezându-i pocit, ce tinde să ajungă o limbă universală, unică trăiesc într-o lume dublă, una declarând şi alta, ca coborâţi din cer: „Emar-Hud n-a fost niciodată mai pe glob, căci „o împestriţare a neamurilor şi a în oglindă, făcând ... puternic (...) ba el pretinde că vine deodată limbilor, împinge omenirea dintr-o armonie

Într-adevăr, naratorul, prins în cursă, lasă dinspre trecut şi dinspre viitor. Tiraniile obişnuite universală în dezordinea Turnului Babel, care e o totul şi toate baltă, pleacă în satul cu pricina şi vin numai din viitor. Dacă divinul Cortes a ajuns la pedeapsă a lui Dumnezeu”. Tot Rebega mai descoperă uimit că „Varvara era un sat ca toate azteci având un avans de o mie de ani, Emar-Hud subliniază că „oamenii nu se mai înţeleg între ei, satele, o comună destul de prosperă, beneficiind vine apocaliptic dinspre ambele torţi ale vremii”. se ucid, se duşmănesc pentru că nu vorbesc de prefacerile înnoitoare ale timpului, cu buni Acest spectacol al timpului, această viziune aceeaşi limbă. Marele-Duh se gândeşte la toate şi gospodari, cu spital nou, cu două şcoli generale şi impresionantă asupra istoriei umane Theodor a pogorât harul ştiinţei asupra Varvarei”. Ca o liceu, cu două blocuri de locuinţe în centru ...” Aici Codreanu îl propune cititorului într-o formulă confirmare a spuselor sale, când reporterul se află că există şi învăţătorul Rebega cu nişte po- alegorică, aproape mistică, silindu-l, ca şi pe adresează elevului Ion Salcie, venit în clasă din veşti aiurite despre istoria satului, dumerindu-se Dimitrie Cristea, să-şi păstreze luciditatea şi să Orgoia şi pe care copiii din Varvara îl brutalizează că acesta are „o imaginaţie cel puţin la fel de înţeleagă profundele semnificaţii ce se ascund în pentru acest fapt, şi îl întreabă ce vrea să devină bizară ca şi a lui Dimitrie Cristea”, iar despre subtextul „poveştii”. Rebega îl admiră pe Dimitrie în viaţă, acesta silabiseşte „printre ezitări şi ultimul i se spune că „părea un tânăr inteligent”, Cristea şi este încântat de ambiţia acestuia de a suspine cu greu înghiţite: Var- va- ri-an”. Fenomen

Theodor Codreanu - 60

* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

11

atât de cunoscut copiilor de basarabeni care, dintre cele mai dezmăţate, dar, în pofida lor, găseşte o notiţă adresată lui, ziaristului Dragoş până nu demult, visau să devină ... ruşi. In acelaşi Dimitrie Cristea are curajul să-i transmită Ivănescu, în care este avertizat că „în ignoranţa şi Labirint Dimitrie Cristea observă că pentru a manuscrisul său despre Marele Labirint, lucrare uitucenia voastră, izvorâte din fericire şi accede în sala tronului, unde sălăşluieşte Marele pe care o considera proprietatea ei, el fiind doar bunăstare, varvarienii deja au inundat municipiul Duh, Rebega îşi face cruce nu cu patru, ci cu cinci un scrib conştiincios. Gestul lui se dovedeşte, şi sunt pe cale de a împânzi lumea (...) Satul degete, şi nu în patru puncte ale trupului, ci în ulterior, a fi o autentică şi originală declaraţie de global, adică Varvara globală, va sta la picioarele cinci, semnificaţia fiind la vedere - steaua cu cinci dragoste, semnificaţie pe care o sesizează Marelui Duh (...) Treziţi-vă şi veniţi după mine în colţuri. Aici el află ce-l aşteaptă în viitor - va fi pus bătrânul Gherasim Iscariotul, un mai vechi prieten căutarea Corei (...) care avea formula adevărată a la stâlpul infamiei, se va arunca în el cu pietre, va fi al lui Dimitrie Cristea, acesta îndemnându-l din crospecului. Prin ea, ne vom reîntoarce la considerat nebun, se va îmbolnăvi grav şi va pleca capul locului să prezinte manuscrisul la vreo Dumnezeu, pe care varvarienii l-au ucis...” din Varvara... Şi, într-adevăr, profeţiile ce se editură. Această „crimă” varvariană, de altfel, fusese refereau la viitorul său, prind a se înfăptui. După Între timp, după o banală ceartă cu soţia, semnalată deja de filosoful Nietzsche prin câteva încercări neizbutite de a obţine ceaiul de Dimitrie Cristea porneşte în afara satului, ajunge celebra-i expresie „Dumnezeu a murit!”. Precum crospec şi de a pătrunde prin oglinda neagră din într-o pădure, urcă un pisc înzăpezit, care ia şi noţiunea de „sat global”, lansată în lucrarea casa lui Rebega în Labirint, necazurile năboiesc conturul Muntelui Alb din basmele varvarienilor şi, „Galaxia Gutemberg” de către Marshall McLuhan asupra lui Dimitrie Cristea fară a-şi da rând: printre răpus de o criză renală, îşi vine în fire în casa unui se naşte odată cu pericolul contaminării de varvarieni prind a circula zvonuri că este afectat bătrân pădurar, confundându-l pe acesta cu „varvarianită”, detectat alegoric de Theodor de o sminteală ciudată, apoi îl găseşte o boală de Lamparia, „ultimul supravieţuitor al unui neam Codreanu.rinichi, ajunge şi la spital, riscă să fie destituit din vechi de câteva zeci de mii de generaţii care Deşi linia de suprafaţă a naraţiunii din postul de director... El însă rezistă tuturor descoperise cheia desăvârşirii vieţii...” „Varvarienii” lui Theodor Codreanu captivează încercărilor până când în şcoala din Varvara vine Revenit după cinci zile în Varvara, el trage cititorii prin vraja aventurii neobişnuite, de basm, o nouă profesoară de limbi modeme. E vorba de mai întâi la prietenul său Luca Pădureanu, dar aici savoarea şi valoarea romanului se găsesc în Cora Solomon care acceptase noul loc de muncă află, stupefiat, că acesta, varvarian din moşi- subtext, acesta fiind o critică incontestabilă a din aceleaşi motive ca şi Dimitrie Cristea - în strămoşi, nu ştie de existenţa Muntelui Alb, ci doar regimului comunist care a guvernat România copilărie avusese o prietenă cu numele Varvara, de Poiana Lupilor, şi că nu locuieşte prin până nu demult şi care a fost o copie fidelă a celui aceasta murind la o vârstă fragedă. Cora împrejurimi nici un pădurar bătrân. Varvarienii din imperiul sovietic. Ceea ce transpare din Solomon este o dublură a lui Dimitrie Cristea, ei rămân însă cu convingerea că el lipsise fiind în subtext, într-un mod surprinzător, este valabil şi fiind doar de sex diferit, mai ales că şi ea îşi relaţii amoroase cu tânăra profesoară Cora astăzi, în plină escalare a procesului de aşteaptă prietenul, student în ultimul an la Solomon. Într-un târziu Dimitrie Cristea înţelege globalizare, fenomen obiectiv care, conform medicină, să vină peste un an în Varvara, precum că, în realitate, soţia sa este geloasă pe Cora nu părerii scriitoarei Patricia Nolan din Irlanda, şi prietena lui, Claudia, fiind în ultimul an la pentru că ar fi bănuit-o de relaţii amoroase cu el, ci intensifică sentimentul „omului fără patrie” şi toate medicină, aşa şi n-a mai ajuns în acest sat cu fostul ei prieten Ionel Sticlaru pe care continua „ciudăţeniile” varvarienilor rămân în picioare, neobişnuit. Când se dumereşte că verdele pur al să-l iubească în taină. Căci asta este logica adică se ajustează perfect la comportamentul ochilor noii profesoare este identic cu verdele lucrurilor în mentalitatea varvarienilor - a fi ridicol, omului modern în „satul global”. „Varvarianita” ceaiului de crospec, înţelege că va trebui să dacă te căsătoreşti din dragoste şi nu din interes. este un sindrom înnăscut al omului secolului XXI reziste unor noi provocări. De-aceea şi insistă să Pentru varvarieni delictul celor doi - Dimitrie şi şi acesta îl „ajută” să trăiască în „satul global”, ajungă, cu ajutorul ceaiului de crospec, în Cora - consta tocmai în faptul că au îndrăznit să se despre care scriitorul Gabriel Chifu spune într-o împărăţia din oglinda neagră a Marelui Duh. Zâna iubească altfel, nu ca ei. „Îi somăm să se iubească comunicare la Festivalul Internaţional de poezie Rachici, soţia lui Dimitrie Cristea, încearcă în în văzul tuturor, să terfelească sanctitatea cuplului de la Neptun „Zile şi nopţi de literatură”, ediţia câteva rânduri să-i prepare ceaiul, dar lipsind în familial...”, le-o va cere în mod categoric Rebega, 2004, că este mai degrabă un „oraş global”. această procedură un element obligatoriu - mai şi adăugând că „orice îngăduinţă va fi spre Confirmând teza lui Rebega despre diferenţa de dragostea - aventura nu-i reuşeşte. Atunci ruina Varvarei”. La adunarea convocată cu prilejul timpuri a varvarienilor peste care Marele Duh Dimitrie Cristea o implică pe mamă-sa şi de data discuţiei „cazului Cora Solomon”, acelaşi Rebega „vine apocaliptic dinspre ambele torţi ale vremii”, aceasta reuşeşte să ajungă pe tărâmurile visului, o spune fără perdea că „vinovăţia domnişoarei G.Chifu enunţă că „în oraşul global există un după un şir de metamorfoze, pomenindu-se lângă Cora e tocmai că nu s-a învrednicit să facă conflict, niciodată stins, între timpurile proprii „un bătrân cu plete ninse, cu barba curgând până dragoste cu directorul”, deşi aceştia doi, îi asigură fiecărui grup: timpul beduinului care se roagă în la genunchi”, care-i vorbeşte despre tâlcul el, „se întâlneau, dragii mei, zilnic, în fiecare ceas, deşert lui Alah este cu totul altfel decât timpul noţiunilor de vis, realitate, timp, credinţă: „Nimeni în fiecare clipă (...) peste tot şi oricând, cu trufia funcţionarului la Bursa new-yorkeză, adică timpul nu poate opri clipa, ci doar se poate opri într-o stăpânirii tainelor spaţio-timpului...” În final, mai puternic caută să înghită timpul mai slab”.clipă. Oprirea însă deja înseamnă moarte (...). paginile cu descrierea scenei de dragoste dintre Ţinând cont de faptul că pe diriguitorii Fiule, eşti nefericit în Varvara, fiindcă te cei doi sunt mostre de veritabilă şi autentică procesului de globalizare nu-i interesează autodevori precum Cronos. Îţi lipsesc ochii şi pe ei poezie: „Trezeşte-te, iubito! Trezeşte-te să noţiunile de stat, popor, neam, ţară etc. ci, în trebuie să-i cauţi ca să birui duhurile. învaţă să alunecăm prin acest secol care moare, trezeşte-te primul rând, pieţele de desfacere a tot ce se poate vezi şi învaţă-i şi pe alţii să vadă. Nu privi numai să lunecăm prin acest veac în care iubirea e o vinde şi cumpăra, deja nu mai ţine de domeniul prin bieţii tăi ochi...” Şi Dimitrie Cristea va căuta de ruşine ! Mâine ne vor alunga cu pietre, ne vor arăta fantasticului eventual, într-un viitor mai mult sau acum încolo, nebun, să privească lumea cu degetul ca nemernici orfani ai vieţii şi nu vor mai puţin îndepărtat, schimbare a denumirii varvariană cu ochii verzi ai Corei Solomon, mai vedea decât spasm şi împreunare, minciună şi globopolisului nostru - din Terra în, să admitem, ales că şi bătrânul din vis îi confirmă bănuiala sa farădelege. Trezeşte-te, iubito!” Şi încă un Varvara, - mai ales dacă acest lucru va genera referitor la inexistenţa sentimentului de dragoste exemplu, imposibil de ocolit: „Părea un abur de anumite avantaje financiare.în familia sa. cuvinte care şopteau, părea un farmec nespus, Fixat în conul de umbră al unei inexplicabile

Era exclus ca minunata floare a dragostei să părea un dor după mii de ani de aşteptare, părea „conspiraţii a tăcerii”, fenomen pe care Camil nu înflorească între cei doi care erau două că nici nu eram, aşa de mult eram. „Ce fericiţi Petrescu îl considera încă în perioada interbelică jumătăţi spirituale ale unui tot întreg. „De suntem, Doamne, ce fericiţi suntem!” grăiam „un act de mârşăvie intelectuală”, romanul lui frumuseţe, de cât mai multă frumuseţe era nevoie negrăind”. Apoi încă unul: „Ce ochi au adunat Theodor Codreanu „Varvarienii”, scris treizeci de în Varvara şi Cora venise cu frumuseţea ei ce atâta rouă şi atâta verde pur, şi atâta azur, şi atâta ani în urmă şi publicat acum şapte ani la editura părea inepuizabilă încât să ajungă pentru toţi”, dor !...” „Porto-Franco” din Galaţi, a rămas încă meditează Dimitrie Cristea, în acelaşi timp fiind După un şir de misterioase dispariţii, în necomentat de către exegeţii criticii literare. Se conştient de faptul că varvarienii „nu suportau special a Corei Solomon din spitalul bucureştean ( creează impresia că „vavarianita” de care suferă frumuseţea cea vie, o voiau în stăpânirea lor, ca după ce a fost maltratată de trei varvarieni), apoi şi personajele din romanul în cauză au contaminat într-un sectar”, ca pe un buchet de flori uscate, am a lui Dimitrie Cristea din casa mamei sale de pe nu doar societatea românească, ci şi întreaga adăuga, sau ca pe unul din hârtii colorate, căci strada Arcadiei, naratorul rămâne în posesia a lume, scoţând în relief nişte semnificaţii mult mai varvarienii „n-aveau ochi pentru verdele pur din şapte caiete parvenite de la Zâna Rachici, nişte ample şi mai profunde în raport cu intenţiile iniţiale privirile Corei, pentru dâra de lumină adusă în variante ale celor două cărţi ale lui Dimitrie Cristea ale autorului. Cu atât mai importantă e valoarea Varvara”. Se ţes intrigi, bârfe, se lansează zvonuri - Marele Labirint şi Muntele Alb. În ultimul caiet cărţii.

Theodor Codreanu - 60

* Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

12

Documente inedite privind şcolile săteşti din judeţul Fălciu (1864-1869)

Costin Clit

XXXVIII poziţia ce să descrie în această şi că au lichidat XLI contribuţiile cuvenite statului în totul până acuma şi

Divisiunea şcolelor. Bir III Copie în fine chiar pentru trimestrul al II-le.Anul 1866 iunie 14 Domnule prefect ! Primar M. Ursachi 1866 iunie 9

0 Ibidem, f. 110 şi 115, copieN 5582Cu ordinul subprefectului ne vedem executată Dlui prefect al jud. Fălciu

de către primarul comunei noastre Curtenii cu XLII0 Budeştii ca să plătim un striaf de 915 lei pentru că n-Asupra celor expuse de Dv. prin raportul n

am trimis copii noştri la şcoala din satul Creţeşti. Învăţătorul comunei Pâhneşti cu Fundătura, jud. 6119, subsemnatul am onoare a vă răspunde că 1 Domnule Prefect! Cunoaşteţi pre bine că sărăcia ce Fălciurevizorele şcolar al acelui judeţ este dnu G. Melidon

avem pe capetele noastre de lipsa pânei ne-au lăsat 1866 iunie 24a cărui reşedinţă se află la Roman şi numirea de a ne vinde braţele de muncă pe timp de cinci ani, Domnule Ministru!învăţătorilor se face în adevăr de Prefectură însă şi neajungândune pânia ce am luat pe munca de 5 după recomandarea revizorului, chiar după art. 365 ani unii din noi cari au avut vite le-au vândut tot De la înfiinţarea şcolii din această comună din legea citată de d-voastră.pentru cumpărare de pâne, şi acei ce nu am avut vite anul precedent 1865 şi până la 23 aprilie an curent Primiţistăm să perim de foame cu copii noştri pe lângă lipsa am ţinut clasu în o casă a dlui posesor Pintilie de pâne Dumnezeu ni-au mai osândit cu boala de Andriescu, casă destul de murdară şi cu totul Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale thyphos, care mai pe la tote casele se află bolnavi, în depărtată de centrul comunei. Văzând o altă casă (D.A.N.I.C.), Fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii aseminea de grele împrejurări nu ştim dacă este cu care era începută de vreo 4 ani menită pentru Publice (F.M.C.I.P.), dosar 50/1866, f.91, Conspect.dreptu de a ni se mai pune plăţi de ştreafuri pe canţelaria sătească, am stăruit din toate puterile capetele noastre, şi pe lângă aceasta apoi atât mele pe lângă autorităţile competente de a se 1. Postul era vacant în luna mai; cf. Monitorul braţele noaste cât şi a copiilor noştri, sunt vândute săvârşi măcar acea casă ca şcoală până la fundarea oficial, nr.114 din 27 mai 1866; vezi şi dosar 50/1866, pentru pânea ce am luat şi în timpul verii nu putem ca unui nou local anume de şcoală şi cu toate acestea f.90.să dăm copii la şcoală şi osebit de aceasta apoi şi cu mari anevoinţe mi s-a realizat dorinţa prin depărtarea şcolei ne pune în neputinţa de a trimite pregătirea acelei case deşi nu definitiv, totuşi fui în XXXIXcopii şi la vreme de iarnă, căci, de la satul Curteni şi stare a ţinea în ea clasă până în prezent, spre a nu apoi la şcoala din Creţeşti este o depărtare de o oră pierde elevii timpul îndeletnicirii, căci de 23 aprilie şi Principatele Unite Româneca să meargă pe jos un copil, şi de la satul Budeşti până la 7 iunie am fost întrerupt cu şcoala prin Consiliul comunei Luncaiarăş este o depărtare de o jumătate oră, şi dar este venirea unui alt posesor dlui C. Ionescu care viderat ca acei ce avem copii trebue ca să ne trebuindui casa în care până atunci ţinusem clasa, a Domnule ministru,alcătuim pe la locuitori din satul Creţeşti şi să le dăm însuşito pentru nişte servi ai săi din care cauze am

0 hrana trebuitoare, când noi în timpul de faţă nu avem fost silit a face vacantie până ce s-au pregătit Primind adresa Dvs. n 2280 pentru fundarea ca să le dăm mâncare pe la casele noastre câte o instalata casă.localului de şcoală în această comună a noastră dată în zi. Dle ministru scopul de căpetenie al dlui primar Lunca Banului, subscrişii consilieri comunei Lunca,

De aceia Domnule prefect venim de a vă ruga, e ca într-o singură casă ce s-au pregătit ca şcoală să plasa Prutul, judeţul Fălciu, cu supus respect ca să vă milostiviţi asupra noastră şi să ordonaţi formeze şi canţelaria sătească; ceia ce după răspundem ca mai înainte de a se primi ordinul Dvs. nesupărarea noastră cu împlinirea acestor bani, părerea mea ar fi peste putinţa de a fi şcoală la 23 aprilie ecspirat, espirând contractul posăsie făcândune în destul celelalte bătăi date nouă de la împreună cu canţelaria sătească din cauza deselor acestei moşii localul unde s-a ocupat de posăsie în Dzeu pentru păcatele noastre. larme ce se întâmplă la asemenea canţelarii; m-am parte s-au strămutat canţelarie comunei, eară parte

(Iscăliţi) adresat dlui primar cu aceste propuneri, însă mi s-a s-au chibzuit pentru localul de şcoală, sfârşit pentru 1. George Popa răspuns cum că primăria nu are mijloace a mai face care am şi angajat pe notarul ce avem dl Costachi 2. Anton Vilcu şi o altă casă prin urmare trebuie a fi în acea casă şi Criono[-]cii ce au desăvârşit cursuri pentru şcoli 3. Coste Olăraşu şcoală şi cancelarie sătească.primare spre a da lecsiile cuvenite la copii. Prin 4. Basile Bocan Acestea socotind de a mea datorie, cu cel mai urmare această regularisire s-au găsit mai nimerită 5. Andrei Pivniceriu profund respect vi le comunic dle ministru lăsând la pentru oricare iconomie în statul comunal în privirea 6. Dascălu George aprecierea dnei voastre cele ce veţi găsi de cuviinţă.cheltuielilor ce sânt astăzi.7. Ion Zarne Fiind trebuinţa dle Ministru a vă da oarecare În considerentele de mai sus cu respectul 8. Ioniţia Chera opiniuni cum s-ar funda o şcoală în această comună cuvenit vă rugăm d. Ministru a da şi însuşi autorizaţia 9. Simion Abram mai curând şi fără a se întâmpina dificultăţi sunt gata d. notariu spre acest sfârşit până când capitalurile ne 10. Neculai Filipu oricând a vă răspunde.ar[...] a aduce alt profesor cu leafa mai însămnată şi 11. Gavril Filipu Primiţi vă rog dle Ministru încredinţarea mai inteligent.12. George Macovei osebitei mele stime ce vă conserv.«ss» Dumitrachi Iancu13. George Pruteanu Învăţător,«ss» Alexandru Bejan14. Grigore Vorovei «ss» C. ThomescuPrimar «ss» Şt. Ve[...]15. Catrina lui Ion Sandu Ibidem, f. 120, Original.Notar «ss»16. Maria lui Ion CărareDomniei sale17. Vasile Bălănescu XLIIIDomnului Ministru Instrucţiunii Publice şi al 18. Marghiola lui Matei Agariciu CatalogulCultelor.19. Mihalachi Tuderică general al şcolii rurale din Tămăşeni pe anul 1866 20. Maria lui Mihai Trofan iulie 1Ibidem, f. 92, Original, fără dată.21. George Stoleru Numele şi prenumele22. George BălănescuXL23. Dumitru Paraschiv Secţiunea I24. Vasile Avram 1. Angeluţă GeorghePrescript verbal din25. Catrina lui Andrei Maxim 2. Apostolu Pauluşedinţa de la cinsprezece iunie 186626. George Maxim 3. Botezu Ionu27. Hapi Rusu 4. Bosna IorguAsupra recomandaţiei dlui prefect de Fălciu

0 28. Onofrei Strungaru 5. Cucu Neculaefăcută prin raportul n 5684 Consiliul permanent de 29. Vasile Iacov 6. Cosma Panaiteinstrucţiune opinează a se aproba numirea dlui 30. Vasile Biciuşcă 7. Enache IonescuAnastasie Romano ca învăţător la şcoala din 31. această subsemnătură nu s-au putut descifra 8. Guţu Ioncomuna Podoleni.

Primăria comunei Curteni cu Budeşti 9. Kisaru Ion«ss» D.P. Vioreanu «ss» «ss»În urmarea cererii ce mi-au făcut iscăliţii de mai 10. Lupaşcu George«ss» Aaron Florian

sus, se confirmă în ceea ce priveşte adivăratele 11. Lazăr MihaiuIbidem, f.106, Original.subscrieri adăugându că numiţii sunt în adivăr la 12. Miron Scarlat

* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

13. Nastase Vasile şcoala în una din odăile acelei case, iar nu Serviciul14. Nastase Ion cancelaria comunei şi încăperile şcolii. Inspecţiunii Şcolilor

015. Paraschiv Const. Spre întâmpinarea deci a mijlocirii Dvs. N 14416. Popescu Neculae. compusă prin mencionata adresă cu onoare Vă 1866 decembrie 10

comunic Domnule Ministru cele ce preced. Domnule MinistruSecţia II Primiţi Vă rog, Domnule Ministru asigurarea Am onoare a vă face cunoscut ca în locul

1. Bosna Ion pre osebitei mele consideraţiuni. permutatului Ştefan Macarie s-au rânduit ca 2. Balan Vasile «ss» Ministru «ss» Şef divisie învăţător provizoriu pentru comuna Şişcani, 3. Dimitriu Mihai Domnului Ministru Cultelor şi Instrucţiunii districtul Fălciu pe d. Samson Ion cu începere de 4. Cătană Ion Publice la 1 ianuarie viitor 1867.5. Lupaşcu Theodor Ibidem, f.164, Original. Primiţi, vă rog, D. Ministru încredinţarea 6. Mihăilescu George deplinei mele consideraţiuni.7. Manoliu Theodor XLVII Inspector8. Mocanu Ion Minis. Cultelor şi «ss» Melidon9. Obreja Panaite Instrucţiunii Publice Domniei sale10. Pascal Ion Serviciul D. Ministru Cultelor şi Instrucţiunei Publice.11. Sârghi Mihai Inspecţiunii Şcolilor

0 12. Selevestru George N 52 D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 321/1867, f. 3.1866 octombrie 27

Institutor «ss» V.D. Crasus D. Ministru XLIXDelegaţi «ss» «ss» «ss» După propunerea D. prefect al distr. Fălciu Ministerul Cultelor

«ss» «ss» şi în interesul învăţământului popular regulând şiIbidem, f. 145, Original strămutarea învăţătorului Ioan Popescu de la Instrucţiunei Publice

comuna Creţieştii la comuna Şchiopenii şi a Inspecţiunea şcolilor0XLIV învăţătorului Theodor Dima de la comuna N 323

Principatele Unite Române Grumezoaia la comuna Creţeştii acelaş district 1867 mai 1Primarul comunei Fălciu cu începere de la 1 oct. curent şi după Sălăgenii cu Bucureştii şi Colţu Cornii însuşi cerere numiţilor, am onoare a vă face Domnule Ministru

0N 304 cunoscut spre cuvenita regulă. Am onoare a vă alcătui aici spre cuvenita 1866 iulie 11 zile Primiţi vă rog d. Ministru încredinţarea regulă tabloul lămuritor de sumele mandatate de

deplinei consideraţii. subscrisul ca ordonator secundar pentru Domnule Ministru ! Inspector şcolar exerciţiul contenit 1866 în plata învăţătorilor

După dorinţa mea şi a locuitorilor întregii comune «ss» G. Melidon comunali din districtul Fălciu, iar dovezile de am făcut chemare dlui Gheorghe Romano, fiul preotului Domniei sale îndeplinirea serviciului lor s-au alăturat la Constantin din comuna Măcăreşti, pentru ca să fie D. Ministru Cultelor şi Instrucţiunii Publice. mandatele respective ca piese justificative.învăţător în această comună şi ca să putem înfiinţa şcoală Ibidem, f. 175, Original. Primiţi, vă rog, D. Ministru încredinţarea fiindcă subsemnatul a pregătit o căsuţă şi cele necesare la deosebitei mele consideraţiuni.şcoală care proprietari am început a o pune în lucrare XLVIII Inspector şcolardupă adresa Dv pe lângă care cu cel mai profund respect Ministerul Cultelor «ss» G. Melidonvin a vă ruga Domnule Ministru a numi pe d. Romano şiînvăţător acestei comune, alăturându-vă şi petiţiunea d- Instrucţiunii Publice D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 548/1866, f. 7.sale adresată dv. pe care vă rog ca să oferiţi asemenea post de învăţător comunal.

Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea osebitei mele consideraţiuni

«ss» primar Vasâle Aga [...]«ss» notar Gh. VasiliuDomniei saleDomnule Ministru de Culte şi Instrucţiune.Ibidem, f. 148, Original.

XLV România 1866 august 16/28Învăţătorul comunal din Văleni Judeţul Fălciu

0N 30Domnule Ministru !

Diferite împrejurări numi permit a mai ocupa postul de învăţător al şcolii comunale rurale din Văleni, judeţul Fălciu, decât numai până la finele lunii curente august, despre care cu respect vă înştiinţez Domnule Ministru, şi vă rog ca acesta să-l consideraţi ca demisie din partemi, pe care priminduo să binevoiţi a regula cele cuvenite.

«ss» Învăţător Ioan ForăsculD.D. Ministru de Culte şi Instrucţiune Publică.Ibidem, f. 159, Original.

XLVIMinisterul de Interne BucureştiDivisiunea serviciului comunal Anul 1866 luna [...]

Domnule Ministru

În urma ordinului ce am dat dlui prefect de Fălciu 0după adresa Dv. n 6845 relativ la localul şcolii din comuna

0Pâhneşti, am întâmpinat raportul n 9833 arătător că locuitorii din sus zisa comună fiind lipsiţi de mijloace n-au fost în stare a construi casă de şcoală şi pentru că cancelaria comunală era în casele nou făcute până la regăsirea unei încăperi comode pentru şcoală, a aşezat şi

Nr. Numele

comunelor Nr.

º colarilor Numele

învãþãtorilor Data intrãrii în serviciu

Retribuþia în lei pe lunã

1 Vutcani 36 G. Atanasiu 1865 100

2 Creþeº ti 40 T. Dima 1865 100

3 Ghermãneº ti 27 Luca 1865 100

4 Stãnileº ti 19 I. Donea vechiu 200

5 Covasna 47 N. Thene 1865 100

6 Ivãneº ti 21 P. Pavlov vechiu 200

7 Brãdiceº ti 22 V. Stoica vechiu 200

8 Scoposeni 36 I. Joldescu vechiu 200

9 Buneº ti 28 I. Possa vechiu 200

10 ª chiopeni 30 I. Popescu 1865 100

11 Pâhneº ti 30 C. Tomescu 1865 100

12 Vãleni 24 Ion Forãscul vechiu

demisionat la 1 iulie 1866

200

13 Cozmeº ti 24 P. Dãscãlescu 1865 100

14 Bazga 23 A. Lupescu 1865 100

15 Bohotin 25 Em. Flondor 1865 100

16 Moº na 30 ª t. Andreescu 1865 100

17 Pogoneº ti 17 G. Theodorescu 1865 100

18 Tãbãlãeº ti 23 I. Romaº cu 1865 100

19 Albeº ti 19 Pavelenu 1865 100

20 Jigãlia 28 P. Raº canu 1865 100

21 ª iº cani 21 ª tefan Macarie 1865 100

22 Vicoleni 22 Teodor Dabija vechiu 200

23 Fãlciu 46 V. Manoliu 15 februarie 1866 100

24 Podoleni 24 A. Romano 1 septembrie 1866 100

PRUTUL

13

Tablou lămuritoriu de sumele mandatate în plata învăţătorilor comunali din districtul Fălciu pe întreg anul contenit 1866

* Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

14

Total elevi: 662 LII toate acestea fiind cazu urgent am luat îndrăzneală Sumele mandatate: 35.050 lei Prefectura districtului să vă rog pentru localul de şcoală din această «ss» G. Melidon, inspector şcolar şi ordonator Fălciu comună fiind proprietate a statului şi care urmează a

0secundar se da în arendă la 12 iulie anul curent. Acest local N 2041este o casă rămasă de la dlu Ion Mârza, fostu 25 februarie 1867

Ibidem, f. 8v-9. domiciliat în această comună, ci face parte din Huşicătunele moşiei Germăneşti ce acuma este Domnule Ministru !

L proprietatea statului; Ea în adevăr nu e o casă în Domnule Athanasiu Lupescu învăţătorul Prescript verbal care să şadă un posăsoru, fiind că sunt alte case în şcolii din comuna Răducăneni cu Bazga din acest

0din astă comună tot în trupul moşiei, care are toate district, prin raportul n 26 cere permutarea sa la Şedinţa de la 3 ianuarie 1867 încăperile, pe când această nu are nici una din şcoala din comuna Bohotinul în locul dlui Emanoil

0 aceste încăperi, decât fiind un omu săveru acolo ce Flondor, şi aciasta aseminea cu raportul n 7 cere Având în vedere raportul dlui revizor Melidon va lua în arendă moşia o va lua şi o va da la unul din permutarea la şcoala din Răducăneni.

0 vătajii săi, iară schola va rămâne în neactivitate fiind sub n 110 prin care arată că în interesul instrucţiunii Cu respect vă supun aceasta şi vă rog că dacă că altă casă nu este pentru schola în tota comuna şi au permutat pe învăţătorul Ştefan Macarie de la veţi aproba transferările solicitate, să binevoiţi a da atuncea rămân zadarnice toate cheltuielile făcute, comuna Şişcani la comuna Văleni ce se află ordin în consecinţă.progresul şi ostenelile făcute de guvern.vacantă, iar la comuna Grumezoaia pe dnu În acest caz m-am adresat Dvoastre că nu

Deci cu profund respect vin a vă ruga Domnule Gheorghiu Dimitriu cu începere de la 1 ianuarie se ştie unde este dlu inspector şcolar al Ministru ca să binevoiţi a le dota de şcoală spre a nu 1867 Consiliul permanent de Instrucţiune opinează judeţului.se mai împiedica cursul anului şcolar şi totodată vă a se cere de la dnu Revisore ca să arăte care este Primiţi, vă rog Domnule Ministru asigurarea va rămânea o neştearsă plată în viitoriu.acel interes al învăţământului pentru care dlui a găsit pre osăbitei mele consideraţii.

Primiţi vă rog Domnule Ministru profundul meu cu cale a face acele permutări. Prefect Şef bir.respect ce vi-l conserv.«ss» Laurian «ss» Marcovici «ss» Theodorescu «ss»

Învăţător«ss» Aaron Florian «ss» Domniei Sale«ss» P. DăscălescuD.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 31/1867, f.5, Domnului Ministru al Instrucţiunii Publice şi al Domniei SaleOriginal. Cultelor.Domnului Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Ibidem, f. 29, Original.

PubliceLI LIIIIbidem, f.77, Original.România România

Învăţător comunei Ivăneşti Învăţătorul Şcolii PubliceLVDistrictul Fălciului Elementorie din comuna

RomâniaDomnule Ministru ! StănileştiPrefectura FălciuSubsemnatul cu tot respectul se grăbeşte a vă Distr. Fălciu

0 Biroul administrativcomunica ştiinţă Dle Ministru că la 8 a curentei luni N 201867 aprilie [...]ianuarie s-au ţinut examenul la Schola din această 1867 martie 17

comună pentru semestrul I-iu a anului 1866/7 în Domnule Ministru !prezenţa d. primar, membrii comunali, a dlui Panaite Domnule Ministru

Domnul primar al comunei Creţeşti şi d. Tăut, proprietar moşiei Căpoteştii, a dlui plenipotent Domnul Ion Hasnaşu primarul acestii comune 0 subprefect al plasei Crasna, arată din raporturi, zelul a moşiei Ivăneşti, în prezenţa mai multor persoane dând gratis n de 48 Abecedare pentru elevii care

şi devotamentul cu care învăţătorul şcolii din acea meritabile şi a lăcuitorilor comunei. acum din nou, au început a frecventa şcoala după comună d. Theodoru Dima îşi îndeplineşti mai Numărul copiilor ce au frecventat schola a fost dispoziţia luată de dlui suprefectu a aceştii plăşi. presus decât îi este impus, misiunea, ce înaltul 21 iar rezultatul examenului s-au prezentat de Subscrisul respectuos aduce la cunoştinţă Dvoastre guvern au binevoit ai confiea, înfiinţând din elevi şi comitetul local domnului inspector şcolar. această faptă patriotică a dlui Ion Hasnaşu.musică vocală, care cântă sărbătorile şi duminicile la Supuinduve domnule Ministru ca după finirea Primiţi vă rog dle Ministru asigurarea biserica din comună, ştiind a atrage prin consilii, examenului elevii distinşi la învăţătură şi morală s-au profundului meu respect.onoarea şi devotamentul copiilor şi a părinţilor lor premiat de dlui Panaite Tăutu cu suma de 12 lei bani, «ss»către învăţătură, şi în fine existând mulţumirea având pentru aceasta o mare simpatie pentru Învăţător I. Doniacompletă pentru persoana sa în privinţa progresului junimea studioasă şi pentru mai multă încurajare le- Domniei Saleîn studiul elevilor şi a diligenţei sale.au arătat dorinţa sa ca asemenea dăruire. Domnului Ministru Cultelor şi Instrucţiunii

Cu respect vă supun Domnule Ministru cele ce Pentru care respectuos, vă comunic şi Publicepreced şi spre deplinirea cererii ce mi-a făcut d. Domniei Voastre ştiinţa pentru asemenea ofrandă ce Ibidem, f. 62, Original.primar zisu şi d. subprefect, vă rog să binevoiţi a face au făcut dlu Tăutu spre prosperarea şi încurajarea d. învăţător Dima mulţumirea ce veţi crede de junimei studioase. LIVcuviinţă spre încurajarea d-sale de la care luând Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea Româniaexemplu şi alţi domni învăţători, să pună mai mult de profundul respect ce vă conservă Învăţătorul al Şcoliiinteres pentru întinderea învăţământului în clasele Învăţător dinrurale.«ss» P. Pavlov comuna Cozmeşti

Primiţi vă rog Domnule Ministru asigurarea Domniei Sale Plasa Podolenipreosebitei mele consideraţii.Domnului Ministru de Culte şi Instrucţiune Judeţul Fălciu

0 Prefect Şef. birouluiPublică a României. N 21«ss» Theodorescu «ss»Domnule Ministru !Ibidem, f.72, OriginalIbidem, f. 17, Original. Deşi legea nu ne permite a ne adresa la

Domnia Voastră, ce numai la dlu inspectori, dar cu

X Blasian asupra inspecţiunei făcută în luna Ianuarie Domnului Ministru al Cultelor şi instrucţiune România a.c. localelor şcolare din oraşul Huşi şi vă rog, publiceMinisterul de Interne Domnule Ministru, să binevoiţi a lua dispossiţiunile Ibidem, dosar nr. 167/1893, f.6. Direcţia Generală Bucuresci, 20 Febr. 1893 ce veţi crede de cuviinţă pentru remediarea a neajunsurilor semnalate în acel raport. XI Serviciului Sanitar Bine-voiţi, vă rog, Domnule Ministru, a primi No 3708 asigurarea înaltei mele consideraţiune. Extras din raportul Dlui Inspector sanitar Dr

Domnule Ministru Ministru «ss» indescifrabil BlasianCapul Serviciului No. 18 din 8 Februarie 1893

Am onore a vă înainta pe lângă aceasta un «ss» Popescu Şcola primară de băeţi No. I, cu 310 elevi din extras din raportul Dlui inspector sanitar Doctor Dsalle care 58 evrei, este instalată într-un local al comunei.

Documente inedite privind şcolile din Huşi (II)Ligia Maria Fodor

* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

15

Locuinţa directorului şi două clase aflate în corpul principal al clădirei, sunt în principal al clădirei sunt ocupate de director sau directrice, iar şcolari sunt condiţiuni admisibile, pe când clasa I şi a III se găsesc în nişte dependinţe jose, îngesuiţi în dependinţe jose, strimte şi întunecoase; f) nici măcar în localurile strâmte, întunecose, cu desăvârşire improprii. Prefacerea celor două camere comunei nu s-a încercat îmbunătăţirea localului prin mărirea ferestrelor; g) în tote reservate directorului într-o clasă şi mutarea acestuia în dependinţe se impune de şcolile apa de băut se pune la disposiţiunea elevilor în doniţe sau putine fără sine. capac, din cari elevii scot apa prin introducerea ibricului cu mânele lor murdare în

Şcola de băeţi No. II, cu 219 elevi, din cari 40 israeliţi, se găseşte într-un vas şi în apă; h) latrinele de la tote şcolile, precum şi curţile de la unele şcoli, sunt local luat cu chirie, cu desăvârşire impropriu pentru şcolă. într-un hal de infecţie şi murdărie ne mai văzut, aşa că în multe şcoli elevii nici nu

De aseminea şi localul şcolei de băeţi No. III, frecventat de 141 elevi, din se mai pot folosi de latrine, o stare absolut incompatibilă cu misiunea civilisatrice care 27 evrei, deşi proprietate a comunei este impropriu pentru şcoli, având a şcolei.ferestre prea mici şi camere întunecoase. Şcoli confesionale israelite sunt în număr de 10, cu o populaţie de 195

Şcola primară de fete No.I, cu 160 eleve, din care 34 israelite este copii. Afară de unul dintre dascăli, caligraful Haim Michel Baron, toţi cei l'alţi n-au instalată într-un local al comunei, care ar corespunde destinaţiunei, dacă i s-ar autorisaţia ministerială de a ţine şcoli.mări ferestrele. Exceptând şcolile lui Marcu Pfefer Korn cu (35 elevi) şi Iacob Iosub Kati (cu

Şcoala de fete No. II, având numai clasa I în corpul principal al clădirei, iar 40 elevi), cari au localuri bunişore, dar latrine infecte şi curţi murdare, tot cele l'alte celelalte în dependinţe, se găseşte într-un local luat cu chirie, ce este impropriu şcoli sunt instalate în dughene şi locuinţe particulare improprii pentru şcoli; unele pentru şcolă. De aseminea şi şcola de fete No. III, ce are o singură clasă cu 42 sunt prea mici, strâmte şi întunecoase, iar altele nu sunt despărţite de locuinţa eleve. familiei dascălului, ori au latrine ce debordesă în strâmta şi infecta curte, sau

În fine şcola de croitorie, cu 2 învăţătore şi 54 eleve, din cari numai 6 curţile nu sunt împrejmuite şi servesc de latrine publice, sau în fine nu au de loc israelite, înfiinţată şi întreţinută de comună într-un local clădit anume, se găseşte latrine. Ar trebui să fie imediat închise următoarele şcoli: a lui Haim Michel Baron ca local şi ca curăţenie în condiţiuni satisfăcătore, exceptând curtea şi latrinele, ce are curte neînprejmuită şi latrină debordată; a lui Iancu Horenstein ce n-are căci aceste, ca la tote cele alte, şcoli din Huşi, afară doară de seminar, sunt în latrină; iar localul este întunecos; a lui Strul Avramovici, ce este prea mic pentru 35 privinţa curăţeniei într-o stare deplorabilă. elevi şi n-are latrină; şi a lui Azic Katz ce are curte infectă şi clasă întunecosă,

În resumat, dacă excludem seminariul, starea celor l-alte 8 şcoli este nedespărţită de locuinţa familiei sale.următoarea: Este de regretat, că dupe cum mi s-a părut Dl. medic al oraşului nu cam are

a) 4 şcoli sunt instalate în localuri ale comunei, acele l'alte 4 în case luate cu obiceiul, de a visita şcolile, pentru ca în casul contrar nu se putea ca şcolile chirie; b) deşi cubagiul de aer este insuficient mai în tote clasele, totuşi în prea comunale precum şi cele evreeşci să se găsească în halul descris etc.puţine se găsescu urme de ventilatore ce nu funcţionează; c) numai localul şcolei pentru conformitatede croitorie este relativ propriu destinat unei sale; d) în nici o şcolă nu se ţine «ss» M. Dăscălescucompt, de destribuţiunea luminei, de şi aprope în tote se pote face ca lumina să Ibidem, f.7, 52.cadă din stânga elevilor; e) în multe şcoli camerile mai spaciose din corpul

Libertatea de a semăna cuvinteEmilian Marcu

Truditor pe câmpul mereu alb şi mereu decodifică mesajele primite prin bobul de grâu, ispititor, mereu tentant şi de-a pururea prin brazda reavănă ce-şi arată faţa ca untul, la provocator, scriitorul Ion Gheorghe Pricop se soarele de primăvară, prin hâtroşenia lasă momit, cu bună ştiinţă, de această consătenilor lui pe care cu curiozitate artistică fabulatorie tentaţie încercând să dialogheze în dar şi cu probitate profesională îi cercetează. marile metropole, dar mai ales cu bunii şi Ecoul lung al cuvintelor rupte din cuibul lor de străbunii pe care-i poartă în desaga cu amintiri pace, din vatra lor sacră reverberează în harul ca pe cel mai de seamă dar. autorului şi seva acestor cuvinte devie matrice

Centrul pământului, sau dacă vreţi cu o pentru balade fără de sfârşit pe care o plânge expresie neacademică, dar foarte potrivită, autorul.buricul pământului, este acolo unde sunt eu, „Baladele vârstei” iscă o adevărată ţine să ne avertizeze prin cartea Balada voluptate a lecturii, o bucurie a verbului bine vârstelor poetul şi prozatorul Ion Gheorghe strunit, o revelaţie a cuvântului pe care arar Pricop. Desigur, nu-i puţin lucru să fii botezat, mai ai şansa să-l descoperi sub maldărul păros sau să-ţi asumi două nume Ion şi Gheorghe. de neologisme şi barbonisme. Nu o lege Primul astral, al doilea teluric, primul de pentru protejarea limbii române ar trebui cercetare a înaltului, celălalt de scormonitor şi discutată, ci o lege a încurajării scriitorilor care mângâietor al dorului şi nostalgiei de cei ce, ştiu să pună în valoare prospeţimea cuvântului deşi tot mai departe prin natura lucrurilor, ne românesc, să-i dea dimensiunea şi nobleţea sunt tot mai aproape. pe care o merită.

Mărturisesc faptul că această carte de Cuvinte ca: năprasne, hututui, plăvani, poezie semnată Ion Gh. Pricop este mai mult iute, iesle, şui, câlţi, vârcă, leurdă etc., etc., pun decât o surpriză plăcută, este, aş îndrăzni să la dispoziţie cititorului o zestre lingvistică spun, chiar o revelaţie. aproape cu valoare muzeală.

Ion Gh. Pricop se alătură familiei extrem Desigur o carte de poezie dar mai ales de restrânse de poeţi români care scriu cărţi de aceasta scrisă de I.G. Pricop nu se poate poezie şi nu culegeri de poezie. Fără a-i mai povesti, nu se poate reda, pentru că aşa cum aminti pe clasici am să spun câteva nume de spune „Poetul scrie poezie nu pentru critici ci poeţi contemporani. Truditori de cărţi ca nişte pentru însuşi Dumnezeu”, dar ştie că construcţii şi nu o sumă de geamuri risipite pe Dumnezeul scriitorului nu este altul decât câmp sau prin pădure încercând să creem cititorul, fără de care vom fi mult mai săraci.senzaţia palatului din 1001 de nopţi. Amintim Gardat de o fotografie trimiţând direct la pe: Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Ioan dacii liberi, la carpii care au trăit aici, cartea lui Alexandru, Ion Gheorghe, George Alben şi cu I.G. Pricop poate fi considerată un reper atât modestie şi cel care vă vorbeşte. pentru lirismul ei, cât şi pentru truda de a

Sis temul dub lu p i ramida l p r in conserva pentru viitorime savoarea cuvântului suprapunere pe care ni-l propune autorul limpede şi încărcat de sensuri, nealterat, care desfăşoară în arhitectura cărţii coloana fără se găseşte în câte o oază de Românie. Prin sfârşit sub paradigma căreia se situează. De la asta a făcut foarte bine I.G. Pricop că nu a Burebista, Decebal şi până la ultimul născut, răspuns tentaţiilor de a pleca din locul lui de cu firul roşu numit Zamolxis în transcendenţa baştină şi de unde transmite, cu harul poetului poporului român. şi al specialistului pohta spre o limbă ce din

Nu glorie deşartă caută Ion Gh. Pricop nefericire începe să se păstreze doar în cărţi.când publică aceste cărţi ale sale ci ne

Monografia şcoalei primare din satul Zgura,

com. Olteneşti, jud. Fălciu

Monografiile sociologice au de îndeplinit o misiune destul de grea şi importantă şi anume: cunoaşterea ştiinţifică şi integrală a ţării noastre, făcând în acelaşi timp şi o legătură strânsă între toate valorile noastre culturale, având de scop renaşterea şi o înflorire a vieţii spirituale româneşti. Monografia e o sinteză în timp şi spaţiu a unui colţ de ţară, o vedere de ansamblu menită să înglobeze într-un tot, atât tradiţiile trecutului, cât şi realităţile prezentului şi posibilităţile viitorului. Studii importante s-au întreprins în direcţia întocmirii monografiei satului. Pentru întocmirea monografiei satului, sunt întocmite diferite metode, pe baza cărora se studiază în mod raţional şi după un plan bine definit întreaga monografie. Materialul adunat e divizat pe cadre şi manifestări în a căror cerc se cercetează şi studiază satul din toate punctele de vedere în mod obiectiv. Cunoaşterea temeinică a ţării noastre ne dă cel mai bun mijloc de a o servi. Acelaşi exemplu îl putem folosi şi pentru învăţător, cu cât îşi va cunoaşte şcoala mai bine, cu atât va şti să o servească. La întocmirea acestei monografii şcolare, am căutat ca să iau de ghid călăuzitor principiile şi metoda ce se întrebuinţează la întocmirea monografiei satului. Pentru întocmirea monografiilor şcolare nu există o metodă unică, care să indice felul cum ar trebui divizat materialul necesar unei astfel de lucrări.

Totuşi având în vedere că fără un plan de cercetare, aş fi riscat ca să omit ceva nestudiat, am căutat să împart în capitole lucrarea monografiei şcoalei, pe baza căruia am adunat materialul.

Materialul adunat şi prelucrat l-am clasificat după cum urmează:

Cap. I. Istoricul şcoalei.- „”- II. Corpul didactic.- „”- III. Inspecţiile şcolare.- „”- IV. Populaţia şcolară.- „”- V. Instituţiile anexe şcoalei (Grădină şcolară, lotul şcolar

etc.)- „”- VI. Întreţinerea şcolii.

Cap. I. Istoricul ŞcoaleiSatul Zgura aparţine de comuna Olteneşti şi e format din 49

MANUSCRIPTUM

* Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

16

familii, cu o populaţie de 269 suflete. Faţă de Speranţa în viitor nu şi-au pierdut-o, că nu vor găsi se îngroapă în pământ. În ziua de 10 noiembrie 1940 comuna Olteneşti, satul Zgura e situat la S.E., la o terenul trebuincios. Sacrificiul trebuia făcut tot din fiind un cutremur neobişnuit de mare, clădirea a depărtare de 4 km. Pe cursul văii ce duce de la N. din mijlocul lor. Momentul fericit nu întârzie şi din suferit puţine stricăciuni. În general localul e bun, pădurea Olteneştilor, spre S. în direcţia satului imboldul lor propriu câţiva locuitori cu tragere de igienic şi corespunzător scopului destinat, Bărboşi, sunt aşezate cele 3 mici mahalale, cari inimă pentru şcoală, îşi sacrifică din avutul lor, pentru îndeplinind cu prisosinţă misiunea, servind la constituiesc satul Zgura. a dona şcolii terenul necesar pentru clădirea şcoalei. educarea copiilor acestor sate.

Satul acesta fiind mic şi cu populaţie puţină, a Vrednici de toată lauda sunt locuitorii: Neculai Pagu, fost lipsit de şcoală mulţi ani. Numărul prea mic de Ion Ganea, Zoiţa Breazu şi Gheorghe Zontea cari Cap. II. Corpul didacticcopii ce erau în sat, raportat la numărul de copii cerut convinşi de foloasele şcolii şi dornici de a avea local Odată cu înfiinţarea şcolii cu un singur post de de legea învăţământului primar, fiind inferior mult, nu propriu, donează pentru şcoală 7 prăjini de teren învăţător, Onorat Ministerul Instrucţiunii numeşte ca s-a putut înfiinţa un post de învăţător, din care cauză unde să se zidească şcoala. Pe acest teren donat, s- învăţător al acestei şcoli pe Constantin Timofte. satul a fost văduvit de şcoală un timp destul de a şi construit actuala şcoală primară. Odată Constantin Timofte e numit învăţător cu titlu provizor îndelungat. Atât aşezarea lui izolată între păduri, cât rezolvată chestiunea terenului se iviră alte la această şcoală pe ziua de 1 septembrie 1923. El e şi depărtarea de 5-8 km de satele învecinate, n-au neajunsuri, cari şi acestea fură învinse cu sprijinul a primul învăţător al acestei şcoli. Fiind primul constituit piedici pentru aceşti săteni, de a nu se câţiva oameni binevoitori pentru şcoală. Lipseau învăţător al acestei şcoli, are prilejul fericit, de a fi cel bucura copii lor de binefacerile şcoalei şi a culturii. fondurile şi materialul necesar pentru construcţie. dintâi apostol care munceşte ogorul înţelenit. Din Cu toate intemperiile vremii şi toate greutăţile Cu sprijinul şi concursul neprecupeţit dat de d-l primul an şcolar, depune muncă intensă pentru obositoare pentru copii lor, ei îşi trimit copiii să înveţe Gheorghe Ionescu inginer şef al ocolului Silvic construirea localului de şcoală. El îşi pune toată carte în alte sate. Creţeşti, comitetul şcolar primeşte gratuit lemnăria puterea sa de muncă, muncind cu mult zel şi interes

Timp de mai mulţi ani, îşi trimit copiii la şcoala necesară pentru construcţie. Munca, râvna, pentru binele şi propăşirea instituţiei în slujba căreia din Olteneşti. Mult timp au aşteptat pentru a sosi interesul şi hotărârea fermă a acestor locuitori, puse se dedicase. Se dedică cu trup şi suflet misiunei de ziua, când şi în satul lor să fie şcoală unde să-şi în interesul clădirii şcolii, au făcut ca să se bucure de apostol al neamului. Prin munca sa neprecupeţită, înveţe copii. După mulţi ani de aşteptare, dorinţa tot concursul tuturor autorităţilor şcolare şi prin blândeţea sa şi prin exemplul dat de el însuşi sătenilor din Zgura ajunge să fie tradusă în faptă, administrative. Exemplul e pornit tot din mijlocul lor. sătenilor, repede ajunge să capete încrederea şi prin înfiinţarea şcolii cu un singur post de învăţător. Fiecare din avutul lor puţin, donează pentru zidirea dragostea lor. Munceşte rodnic atât în şcoală cât şi în Pe ziua de 1 septembrie 1923, Ministerul şcolii bani sau diferite ceriale, care sunt prefăcute în afară de şcoală. Duce la bun sfârşit construirea

0 bani. Din ambele sate se colectează suma de 6653 noului local de şcoală. În calitate de învăţător şi Instrucţiunii cu Decizia N 50206, înfiinţează un post lei. Cu această sumă, dată cu dragoste din obolul lor, secretar la comitetului şcolar de construcţie, el de învăţător în satul Zgura. La această şcoală mai păşesc pe drumul realizărilor, fiind siguri că cei ce vor organizează serbări şi baluri, a căror venit netto e urmează şi copiii din satul Bagău, com. Deleni. Acest vedea bunăvoinţa lor, se vor convinge că în adevăr adăugat la mărirea fondului pentru construirea sat e situat de satul Zgura la o depărtare de 2 km. sunt oameni de ispravă şi merită a fi ajutaţi pentru a- localului de şcoală. Astfel reuşeşte să strângă suma Copiii în vârstă de şcoală sunt 14, majoritate din ei şi termina şcoala. Autorităţile şcolare şi de 9118 lei. Pentru munca depusă la construirea frecventând cursurile şcoalei regulat.administrative văzând interesul cel depun locuitorii localului de şcoală, învăţătorul C. Timofte a fost La data înfiinţării postului de învăţător, în sat acestor sate pentru zidirea şcolii, dar sunt puşi în decorat de On. Ministerul Instrucţiunii cu medalia nu era local propriu pentru şcoală, din care cauză imposibilitate de a termina şcoala numai din „Răsplata muncii cl. III-a şi II-a, pentru construcţii funcţionează în local închiriat.contribuţia lor, ei fiind puţini la număr şi în majoritate şcolare”. A fost premiat de Casa Şcoalelor pentru De la 1 septembrie 1923 şi până în anul 1925, săraci, caută să le dea ajutorul material de care lucru manual. În timpul celor 8 ani cât a funcţionat la cursurile se ţin într-o casă închiriată de la locuitorul aveau nevoie. Fiecare autoritate dă ajutor la zidirea această şcoală şi-a luat gradul definitiv şi gradul II în Constantin Olaru. Alţi 2 ani următori şcoala continuă şcolii după cum urmează: învăţământ. A funcţionat la această şcoală până în a funcţiona tot cu chirie, într-o casă închiriată de la

a) Prefectura Judeţului Fălciu dă ajutor suma ziua de 1 septembrie 1931, când se transferă de la locuitorul Ion Gane. Această situaţie cu şcoala de 9500 lei. această şcoală. Numele său e strâns legat de acest închiriată, nu convenea nici sătenilor şi nici

b) Primăria comunei Olteneşti dă ajutor suma sat. Cu mult drag îmi vorbesc sătenii despre el.învăţătorului. Localul închiriat nu era igienic şi nici de 11000 lei. Toader Gaiţă învăţător definitiv, funcţionează corespunzător scopului căruia era destinat, pentru

c) Comitetul şcolar Olteneşti dă ajutor suma de de la 1 septembrie 1931 şi până la 1 septembrie că periclita atât viaţa copiilor cât şi pe a învăţătorului. 11000 lei. 1934. Munceşte cu acelaş devotament pentru Încă în anul înfiinţării şcoalei, în mintea sătenilor

d) Comitetul şcolar al jud. Fălciu dă ajutor şcoală ca şi antecesorul său. În grădina şcolară începe a se înfiripa ideea construirii unui nou local de suma de 5000 lei. plantează pomi fructiferi. Având calităţi de bun şcoală, care să fie igienic şi corespunzător pentru

e) Casa şcoalelor dă ajutor suma de 5000 lei. gospodar, el întreţine localul şcoalei în condiţiuni educarea copiilor.f) Banca Populară Olteneşti dă ca ajutor suma bune.Nu a trecut nici un an de la înfiinţarea şcolii şi

de 1000 lei. Depune o muncă rodnică pe teren cultural, locuitorii satelor Zgura şi Bagău, în frunte cu Un punct de onoare îl ocupă Constantin dând elevilor o pregătire destul de bună. Meritul îi învăţătorul lor, hotărâţi, pornesc la muncă pentru a-şi

Timofte învăţător director al acestei şcoli, care prin este că menţine şcoala la înălţimea antecesorului vedea ultima dorinţă, cât mai repede împlinită.munca şi interesul depus în slujba şcoalei, reuşeşte său.În ziua de 20 martie 1924, se face prima să strângă din serbări şi baluri suma de 9118 lei. Silviu Olăreanu învăţător def ini t iv, adunare generală a locuitorilor din cele 2 sate. În

În total se stânge suma de 78241 lei. funcţionează la această şcoală de la 1 septembrie această adunare generală se face constituirea Construcţia şcoalei după deviz a costat 62.000 lei. 1934 şi până la 1 noiembrie 1942, când e detaşat la o comitetului şcolar de construcţie. Comitetul şcolar de Restul sumei de 16241 lei s-a întrebuinţat pentru şcoală din com. Mingir - Basarabia.construcţie este constituit în modul următor: transportarea materialelor şi alte cheltuieli mărunte. Activitatea învăţătorului Olăreanu a fost Preşedinte: Ioan Petrescu, Zgura; Casier: Gheorghe

Localul şcoalei este compus din una sală de întreruptă de vremurile tulbure ce s-au abătut asupra Bostan, Bagău; membrii: Neculai Pagu şi Gheorghe învăţământ cu dimensiunile de: lungă 7,50 m; lată 5 neamului nostru. Începând cu anul 1939, activitatea Zontea din Zgura; iar secretar al comitetului de m; şi 3,50 m înălţime. Cancelaria cu dimensiunile de: sa de la şcoală e întreruptă de mai multe ori, fiind construcţie e Constantin Timofte învăţător director al 3 m lungime; 2,50 m lăţime şi 3,50 înălţime. Antretul chemat să-şi facă datoria către ţară. Astfel în anul şcoalei. După un an, locuitorul Ion Petrescu pentru cu dimensiunile de: 3 m lungime, 2,50 m lăţime şi şcolar 1938/39 şi 1939/40 a funcţionat foarte puţin la motive familiare, demisionează din calitatea de 3,50 m înălţime. Întreaga clădire e lungă de 12 m; post. Absenţa sa de la şcoală s-a resimţit foarte mult. preşedinte al comitetului şcolar de construcţie. În 6,50 m lăţime şi 3,50 m înălţime. Clădirea e făcută Elevii şcoalei sale au rămas nepregătiţi. În locul rămas vacant e ales locuitorul Dumitru Alecu, din: fundamentul din piatră; pereţii sunt făcuţi din perioadele de absenţă de la post a învăţătorului care conduce comitetul până la terminarea localului ceamur, tencuiţi şi văruiţi. Este acoperită cu ţiglă. Olăreanu, fluctuaţia învăţătorilor suplinitori a fost de şcoală. Încă de la început greutăţile pentru

Întreaga lucrare de zidărie şi lemnărie se dă în destul de mare. Astfel în cursul anului şcolar 1939/40 construirea noului local de şcoală îşi fac loc pe primul antrepriză maistrului Constantin Cojenel din Huşi, au suplinit învăţătorii Ioan Gh. Popa, Toader Gaiţă, plan. Nu aveau teren unde să clădească noul local pentru suma de 62.000 lei. Construcţia localului s-a Paraschiva Melinte şi S. Olăreanu. Aceste dese de şcoală. De asemeni lipseau fondurile necesare şi făcut în regie proprie. schimbări în corpul didactic de la această şcoală, au materialul. Mai întâi aveau trebuinţă de teren. Toate

Piatra fundamentală s-a pus în ziua de 3 mai fost în detrimentul învăţământului.insistenţele şi rugămintele făcute pe lângă câţiva 1925. Construirea localului a durat timp de 2 ani de Din această cauză şi astăzi se resimte foarte oameni, care aveau teren potrivit pentru acest scop zile. Localul de şcoală a fost terminat în vara anului mult timpul pierdut de elevii acestei şcoli. În aceeaşi au rămas fără rezultat. Poziţia lor socială, culturală şi 1927. De la 1 septembrie 1927, cursurile şcolare măsură a suferit şi administraţia şi gospodăria materială le impunea ca să facă un gest atât de încep să se ţină în noul local de şcoală. Aspectul şcoalei. Numai că nu s-a făcut nimic, dar s-a pierdut mărinimos, faţă de aceşti oameni dornici de cultură, clădirii în general e destul de frumos. Alegerea şi distrus aproape în întregime atât mobilierul cât şi dar fiind oameni mici la suflet, nu au înţeles să le dea locului pentru clădire nu e potrivit. Localul e construit materialul didactic.o mână de ajutor.prea în apropiere de deal. Terenul din cauza Grigore Gramaticu învăţător provizor, Dragostea pentru şcoală şi elanul acestor intemperiilor timpului e adus la vale şi adunat în funcţionează la această şcoală ca detaşat, de la 15 locuitori au fost atât de puternice, încât acest spatele şcolii. Din această cauză peretele din spate noiembrie 1941 şi până la 8 ianuarie 1942.impediment a fost repede înlăturat de ei înşişi.

* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

17

Grigore Darie învăţător gr. II, funcţionează la În total sunt înscrişi 29 b + 12 f = 41 elevi. deci au urmat regulat 20 băieţi şi 12 fete, în total 32 această şcoală de la 15 noiembrie 1940 şi până la 1 Elevi care au urmat regulat cursurile şcolii: cl. I elevi. La sfârşitul anului şcolar au fost promovaţi: cl. septembrie 1941, ca utilizat fiind refugiat din Ardealul 16 b. + 7 f = 23; cl.II 3 b + 1 f = 4; cl. III 8 b. În total au 2 b + f = 4; cl. II 7 b + 3 f = 10; cl. III 6 b + 3 f = 9; cl. IV 4 cedat Ungariei. De la 8 ianuarie 1942 funcţionează urmat regulat 27 b + 8 f = 35 elevi. Elevi promovaţi la b + 1 f; deci au fost promovaţi 15 băieţi şi 8 fete în ca învăţător utilizat la această şcoală. sfârşitul anului şcolar: cl. I 14 b + 5 f = 19; cl.II 3 b + 1 f total 23 elevi.

= 4; cl. III 7 b au fost promovaţi 24 b şi 6 f în total 30 Anul şcolar 1927/1928. Copii recensaţi în Cap. III. Inspecţii şcolare elevi. vârstă de şcoală: 25 băieţi şi 27 fete, în total 52 elevi.

De la data înfiinţării acestei şcoli şi până în Anul şcolar 1924/1925. Copiii recensaţi în La începutul anului şcolar au fost înscrişi în şcoală prezent, această instituţie a fost inspectată de vârstă de şcoală 28 băieţi şi 10 fete în total 38 elevi. elevii următori: cl. I 2 b + 3 f = 5; cl. II 3 b + 2 f = 5; cl. III organele de control după cum urmează: de la 25 Elevi înscrişi în şcoală la începutul anului şcolar pe 7 b + 3 f = 10; cl. IV 6 b + 3 f = 9. Au fost înscrişi 18 octombrie 1923 şi până în prezent, şcoala a fost clase: cl. I 4 b + 5 f = 9; cl. II 14 b + 5 f; cl. III 4 b + 1 f =5; băieţi şi 11 fete în total 29 elevi. În cursul anului şcolar inspectată, respectiv mersul învăţământului de 4 cl. IV 6 b, au fost înscrişi 28 b şi 11 fete în total 39 au urmat regulat cursurile şcoalei elevii următori: cl. I Inspectori şcolari, 5 Revizori şcolari, 3 subrevizori elevi. 2 b + 2 f = 4; cl. II 3 b + 2 f = 5; cl. III 6 b + 2 f = 8; cl. IV 5 şcolari şi 2 subrevizori şcolari pentru activitatea Elevi promovaţi la sfârşitul anului şcolar: cl. I 2 b + 3 f = 8. Deci au urmat regulat 16 băieţi şi 9 fete, în extraşcolară. În total această şcoală a fost b + 2 f = 4; cl. II 3 b + 2 f = 5; cl. III 5 b + 2 f = 7; cl. IV 5 b total 25 elevi; au fost 28 băieţi şi 31 fete în total 59 inspectată de 44 organe de control, respectiv 44 + 3 f = 8. Au fost promovaţi 15 băieţi şi 9 fete, total 24 copii. La începutul anului şcolar au fost înscrişi la inspecţii. Raportând aceste inspecţii pe ani, situaţia elevi. Anul şcolar 1928/1929. Copii recensaţi în şcoală în cl. I 3 b + 6 f = 9; cl. II 1 b + 6 f = 7; cl. III 6 b + se prezintă în felul următor: În anul şcolar 1923/24 s- vârstă de şcoală, 28 băieţi şi 28 fete, în total 56 elevi. 2 f = 8; cl. IV 2 b + 3 f = 5; au fost înscrişi 10 băieţi şi 17 au făcut 3 inspecţii; în anul 1924/25, 7 inspecţii; în La începutul anului şcolar au fost înscrişi elevii fete în total 27 elevi. În cursul anului şcolar au anul 1925/26 s-au făcut 4 inspecţii; în 1926/27, 2 următori: cl. I 1 b + 6 f = 7; cl. II 2 b + 2 f = 4; cl. III 5 b + frecventat regulat cursurile şcoalei elevii următori: cl. inspecţii, în anul 1927/28 s-au făcut 4 inspecţii; în 3 f = 8; cl. IV 4 b + 2 f = 6; au fost înscrişi 12 băieţi şi 13 I 3 b + 5 f = 8; cl. II 1 b + 6 f = 7; cl. III 3 b + 2 f = 5; cl. IV anul 1928/29, 3 inspecţii, în 1929/30, 2 inspecţii; în fete în total 25 elevi. 2 b + 3 f = 5, deci au urmat regulat 9 băieţi şi 16 fete, anul 1930/31, 2 inspecţii. De la 7 februarie 1931 şi În cursul anului şcolar, au urmat regulat în total 25 elevi. La sfârşitul anului şcolar au fost până la 27 Februarie 1933, această şcoală nu mai e cursurile şcolii elevii următori: cl. I 1 b + 4 f = 5; cl. II 1 promovaţi după cum urmează: cl. I 1 b + 4 f = 5; cl. II 1 inspectată. În anul şcolar 1933/34 s-au făcut 6 b + 1 f = 2; cl. III 4 b + 1 f = 5; cl. IV = 3 b + 1 f = 4; deci b + 5 f = 6; cl. III 2 b + 2 f = 4; cl. IV 2 b + 3 f = 5; au fost inspecţii; în anul şcolar 1934/35 s-au făcut 2 au urmat regulat 9 băieţi şi 7 fete în total 16 elevi. La promovaţi 6 băieţi şi 14 fete, total 20 elevi.inspecţii; în anul 1935/36 o inspecţie, în 1936/37 sfârşitul anului şcolar au fost promovaţi: cl. I 4 f; cl. II 1 Anul şcolar 1932/1933. Copiii recensaţi în două inspecţii; în anul 1937/38, 1 inspecţie; 1938/39, b + 1 f = 2; cl. III 3 b; cl.IV 2 b, deci au fost promovaţi 6 vârstă de şcoală 18 băieţi şi 28 fete, total 46 copii. La 1 inspecţie; 1939/40, 1 inspecţie; în anul şcolar băieţi şi 5 fete în total 11 elevi promovaţi. începutul anului şcolar au fost înscrişi la şcoală în 1940/41, 1 inspecţie şi în anul şcolar 1941/42, 4 Anul şcolar 1929/1930. Copii recensaţi în clasa I 7 b + 5 f = 12; cl. II 1 b + 5 f = 6; cl. III 1 b + 4 f = inspecţii şcolare. Cele mai numeroase inspecţii s-au vârstă de şcoală: 30 băieţi şi 31 fete, în total 61 copii. 5; cl. IV 2 b + 2 f = 4; deci au fost înscrişi 11 băieţi şi 16 făcut în anul şcolar 1924/25. În ceilalţi ani şcolari, La începutul anului şcolar au fost înscrişi la şcoală fete în total 27 elevi. În cursul anului şcolar au urmat inspecţiile au variat între 1-5 pe an. elevii următori: în cl. I 3 b + 6 f = 9; cl. II 1 b + 5 f = 6; cl. regulat cursurile şcolii elevii următori: cl. I 6 b + 4 f =

Rostul acestor inspecţii a fost ca să se facă III 2 b + 4 f = 6; cl. IV 5 b, au fost înscrişi 11 băieţi şi 15 10; cl. II 1 f; cl. III 1 b + 4 f = 5; cl. IV 1 b + 2 f = 3; deci controlul, dacă la această şcoală mersul fete în total 26 elevi. În cursul anului şcolar au urmat au urmat regulat 8 băieţi şi 11 fete în total 19 elevi. La învăţământului progresează şi dă roade. Era regulat cursurile şcolii elevii următori: în cl. I 2 b + 5 f = sfârşitul anului şcolar au fost promovaţi din cl. I 4 b + neaparată nevoie de a se urmări îndeaproape 7; cl. II 1 b + 5 f = 6; cl. III 1 b + 3 f = 4; cl. IV 4 b; deci 8 1 f = 5; cl. II 1 f = 1; cl. III 1 b + 4 f = 5; cl. IV 1 b + 2 f = 3; această şcoală, pentru ca şi ea să-şi îndeplinească băieţi şi 13 fete în total 21 elevi. deci au fost promovaţi 6 băieţi şi 8 fete, total 14 elevi.misiunea ca şi altele care îşi începuse activitatea mai La sfârşitul anului şcolar au fost promovaţi: cl. I Anul şcolar 1933/1934. Copii recensaţi în înainte. Cu ocazia acestor inspecţii se dau diferite 2 b + 1 f = 3; cl. II 1 b + 4 f = 5; cl. III 3 f; cl. IV 3 b; deci 6 vârstă de şcoală au fost 20 băieţi şi 31 fete în total 51 îndrumări practice pe teren - de către organele de băieţi şi 8 fete, total 14 elevi. Anul şcolar 1930/1931. copii. La începutul anului şcolar au fost înscrişi la control - învăţătorilor. Aceste sfaturi sunt de un real Copii recensaţi în vârstă de şcoală: 30 băieţi şi 31 şcoală în clasa I 7 b şi 11 f = 18; cl. II 5 b + 5 f = 10; cl. folos pentru cei care stau la catedră şi aplică diferite fete, în total 61, copii. La începutul anului şcolar au III 1 f; cl. IV 2 b + 4 f = 6; deci au fost înscrişi 14 b + 25 f metode şi principii pedagogice, care, complectate cu fost înscrişi în şcoală după cum urmează: în cl. I 2 b + în total 39 elevi. În cursul anului şcolar au frecventat îndrumările date de organele de control sunt de un 9 f = 11; cl. II 2 b + 2 f = 4; cl. III 3 b + 4 f = 7; cl. IV 1 b + regulat cursurile şcolii după cum urmează: cl. I 1 b + real folos pentru învăţător, dar mai presus de toate 3 f = 4; deci au fost înscrişi 8 băieţi şi 18 fete în total 3 f = 4; cl. II 5 b + 1 f = 6; cl. III-cl IV 1 b + 3 f = 4; deci au pentru micii copilaşi, a căror educaţie le-o face. 26 elevi. În cursul anului şcolar au urmat regulat urmat regulat la şcoală 7 băieţi şi 7 fete în total 14

cursurile şcoalei elevii următori: în cl. I 2 b + 7 f = 9; cl. elevi. La sfârşitul anului şcolar situaţia a fost Cap.IV. Populaţia şcolară II 2 b + 2 f = 4; cl. III 2 b + 4 f = 6; cl. IV 1 b + 2 f = 3, deci următoarea la cl. I 1 b + 3 f = 4; cl. II 5 b + 1 f = 6; cl. III-

În primul an şcolar, şcoala funcţionează numai 7 băeţi şi 15 fete în total 22 elevi. La sfârşitul anului cl. IV 1 b + 3 f = 4; deci au fost promovaţi 7 b + 7 f, în a a a şcolar au fost promovaţi: cl. I 1 b + 6 f = 7; cl. II 2 b + 2 f total 14 elevi.cu 3 clase şi anume: cl.I ; cl.II şi cl.III . Din anul şcolar

= 4; cl. III 2 b + 4 f = 6; cl. IV 1 b + 2 f = 3, au fost Anul şcolar 1934/1935. La facerea 1924/25 şi până în anul şcolar 1934/35, această promovaţi 6 băeţi şi 14 fete în total 20 elevi. recensământului din acest an s-au găsit 21 băieţi şi şcoală funcţionează cu 4 clase.

Anul şcolar 1931/1932. Copii în vârstă de 34 fete, în total 55 copii recensaţi. La începutul anului Din anul şcolar 1935 şi până în prezent şcoala şcoală recensaţi. Elevi care au urmat cursurile şcolii şcolar au fost înscrişi în cl. I 9 b şi 14 fete, total 23; în funcţionează cu 7 clase. Populaţia şcolară de la regulat: cl. I 3 b + 1 f 0 4; cl. II 14 b + 5 f = 19; cl. III 4 b + clasa II 2 b + 2 f = 9; cl. III 5 b + 2 f = 7; cl. IV 1 b; cl. V 5 această şcoală, de la înfiinţarea şcolii şi până în 1 f = 5; cl. IV 4 b. Au urmat regulat cursurile şcolii 25 b + 10 f = 15 au fost înscrişi 21 băieţi şi 34 fete în total prezent, se prezintă în modul următor: În decursul băieţi şi 7 fete, în total 32 elevi. Elevi promovaţi la 55 elevi. În cursul anului şcolar au urmat regulat la celor 19 ani de funcţionare au fost recensaţi 535 sfârşitul anului şcolar: cl. I 3 b + 1 f = 4; cl. II 14 b + 5 f şcoală în clasa I 6 b + 9 f = 15; cl. Ii 1 b + 3 f = 4; cl. III 5 băieţi şi 661 fete, în total 1196 copii în vârstă de = 19; cl. III 4 b + 1 f = 5; cl. IV 4 b. Au fost promovaţi 25 b + 2 f = 7; cl. IV -; cl.V - 6 f - au frecventat cursurile şcoală. Elevii înscrişi la şcoală din anul 1923 şi până elevi şi 7 fete, în total 32 elevi. şcolare 12 băieţi şi 20 fete în total 32 elevi. La în prezent au fost 372 băieţi şi 425 fete, total 797

Anul şcolar 1925/1926. Copii recensaţi în sfârşitul anului şcolar au fost promovaţi din cl. I 5 b + elevi. Elevi cari au urmat cursurile şcolare în vârstă de şcoală: 28 băieţi şi 23 fete, în total 51 elevi. 8 f = 13; cl. II 1 b + 5 f = 6; cl. III 5 b + 2 f = 7; cl. IV -; cl. V perioada celor 19 ani de funcţionare: 253 băieţi şi Elevi înscrişi la şcoală la începutul anului şcolar: cl. I 6 f. au fost promovaţi 11 băieţi şi 13 fete în total 24 271 fete, în total au frecventat şcoala 524 elevi. Elevi 2 b + 4 f = 6; cl. II 3 b + 2 f = 5; cl. III 12 b + 5 f = 17; cl. IV elevi.promovaţi în acelaş timp de funcţionare au fost 219 5 b + 1 b = 6; cl. V 4 b, au fost înscrişi 26 băieţi şi 12 Anul şcolar 1935/1936. Copii recensaţi în băieţi şi 227 fete, în total 446 elevi. Şcoala timp de 13 fete, în total 38 elevi. Elevi cari au urmat regulat vârstă de şcoală, au fost 29 băieţi şi 42 fete în total 71 ani a funcţionat numai cu 4 clase primare, de a dat cursurile şcolii: cl. I 1 b + 2 f = 3; cl. II 3 b + 2 f = 5; cl. III copii. Elevii înscrişi la începutul anului şcolar: cl.I 8 b numai absolvenţi a 4 clase primare. În această 8 b + 4 f = 12; cl. IV 4 b + 1 f = 5; cl. V 3 b, au urmat + 10 f = 18; cl. II 6 b + 12 f = 18; cl. III 1 b + 3 f = 4; cl. IV perioadă de funcţionare cu 4 clase, au absolvit

aregulat 19 băieţi şi 9 fete total 28 elevi. Elevi cursul a 4 clase primare 38 băieţi şi 19 fete; în total 57 4 b + 3 f = 7; cl. V 5 b + 4 f = 9; cl. VI - 6 fete; au fost promovaţi la sfârşitul anului şcolar: cl. I 1 b; cl. II 3 b + elevi. Începând cu anul şcolar 1936/37 şcoala înscrişi 24 băieţi şi 28 fete în total 52 elevi. În cursul 2 f = 5; cl. III 6 b + 3 f = 9; cl. IV 4 b + 1 f = 5; cl. V 3 b. Au funcţionând cu 7 clase primare, au absolvit şapte anului şcolar au urmat regulat cursurile şcoalei în cl. I fost promovaţi 16 băieţi şi 7 fete în total 23 elevi.clase primare 3 băieţi şi 8 fete, în total 11 elevi 5 b + 5 f = 10; cl. II 4 b + 8 f = 12; cl. III 1 b + 3 f = 4; cl. IV

Anul şcolar 1926/1927. Copii recensaţi în absolvenţi. 4 b + 2 f = 6; cl.V-; cl. VI - 4 fete, deci au frecventat vârstă de şcoală: 25 băieţi şi 27 fete în total 52. La Raportând numărul elevilor recenzaţi, înscrişi, cursurile regulat 14 băieţi şi 18 fete în total 32 elevi. începutul anului şcolar au fost înscrişi elevii următori: regulaţi şi promovaţi pe ani şi clase situaţia e La sfârşitul anului şcolar au fost promovaţi din cl. I 2 b cl. I 3 b + 5 f = 8; cl. II 9 b + 5 f = 14; cl. III 7 b + 3 f = 19; următoarea: + 2 f = 4; cl. II 3 b + 8 f = 11; cl. III 1 b + 3 f = 4; cl. IV 4 b cl. IV 5 b + 1 f = 6; deci au fost înscrişi 24 băieţi şi 14 Anul şcolar 1923/1924. Copiii recenzaţi în + 1 f = 5; au fost promovaţi 10 băieţi şi 14 fete, în total fete, în total 38 elevi. În cursul anului şcolar au urmat vârstă de şcoală: 28 b + 13 f. = 41 copii. Elevi înscrişi 24 elevi.regulat cursurile şcolii elevii următori: cl. I 2 b + 4 f = 6; în şcoală la începutul anului şcolar pe clase: cl. I 18 b Anul şcolar 1936/1937. Copii recensaţi în

a cl. II 8 b + 4 f = 12; cl. III 6 b + 3 f = 9; cl. IV 4 b + 1 f = 5; vârstă de şcoală au fost 28 băieţi şi 42 fete în total 72 + 11 f =29; cl. II 3 b + 1 f = 4; cl. III 8 b.

* Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

PRUTUL

18

copii. La începutul anului şcolar au fost înscrişi în În general populaţia şcolară a acestei şcoli e în şi sublimat. Diferite prafuri, chinină, aspirină, acid şcoală în cl. I 10 b + 11 f = 21; cl. II 3 b + 5 f = 8; cl. III 3 continuă creştere. E un fapt îmbucurător. Nu peste boric etc. Plante medicinale colectate cu elevii. b + 8 f = 11; cl. IV 1 b + 5 f = 6; cl. V 5 b + 1 f = 6, au fost multă vreme se va necesita înfiinţarea postului al II- Pansamente şi vată. Cu timpul şi aceasta se va înscrişi 22 b + 30 fete, în total 52 elevi. În cursul lea. complecta, cu restul medicamentelor necesare atât anului şcolar au frecventat cursurile şcoalei în cl. I 4 b Grădina şi lotul şcolar. În împrejurimea şcolii pentru intervenirea grabnică în caz de accidente cât + 5 f = 9; cl. II 2 b + 3 f = 5; cl. III 3 b + 8 f = 11; cl. IV 1 b se află o mică grădină, care are o suprafaţă de 1200 va folosi şi ca material intuitiv în şcoală.

2+ 4 f = 5; cl. V 5 b + 1 f = 6; deci au urmat regulat la Cantina şcolară. În anul acesta a funcţionat m . Aproape întreaga grădină şcolară e plantată cu şcoală 15 băieţi şi 21 fete, în total 36 elevi. La de la Crăciun şi până la Paşti. Satul fiind mic şi pomi fructiferi ca: meri, pruni, gutui, cireşi şi caişi. sfârşitul anului şcolar au fost promovaţi din clasa I 4 b oamenii săraci, nu se pot strânge fonduri atât de mari Printre pomi pământul e săpat şi semănat cu legume + 5 f = 9; cl. II 1 b + 3 f = 4; cl. III 3 b + 7 f = 10; cl. IV 1 b pentru ca cantina să poată funcţiona în tot cursul şi zarzavaturi. Lucrările în grădina şcolară sunt + 3 f = 4; cl. 4 b + 1 f = 5; deci au fost promovaţi 13 anului şcolar. Cât timp a funcţionat cantina în acest executate cu elevii şcoalei. Îngrijirea pomilor din băieţi şi 19 fete, în total 32 elevi. an, s-a servit dimineaţa la ora 10 o mică gustare grădină precum şi cultura legumelor sunt făcute de

Anul şcolar 1937/1938. Copii recensaţi în constând din ceai cu pâine. S-a servit în fiecare zi la elevi sub supravegherea învăţătorului. Aici sunt vârstă de şcoală au fost 31 băieţi şi 52 fete în total 83 câte 30-35 elevi. Având în vedere situaţia acestui deprinşi elevii cum să îngrijească pomii, cum să copii. Elevi înscrişi la începutul anului şcolar: în cl. I 6 sat, ar fi nimerit ca să se ajute cantina din alte altoiască şi să-i cureţe de omizi. În această mică b + 9 f = 15; cl. II 7 b + 6 f = 13; cl. III 1 b + 4 f = 5; cl. IV 3 fonduri, de la alte comune cari sunt mai mari şi mai grădină şcolară elevii sunt puşi să se deprindă cu tot b + 9 f = 12; cl. V 2 b + 3 f = 5; cl. VI 4 b + 1 f = 5; deci au bogate.felul de lucrări în grădină.fost înscrişi 23 băieţi şi 32 fete, în total 55 elevi. În O deosebită importanţă pentru pregătirea cursul anului şcolar au frecventat regulat cursurile Întreţinerea şcoliielevilor în ramura agriculturii o prezintă lotul şcolar. şcoalei elevii: cl. I 3 b + 4 f = 7; cl. Ii 6 b + 4 f = 10; cl. III Din punct de vedere al întreţinerii, această Această şcoală prin reforma agrară a fost 1 b + 4 f = 5; în clasa IV 3 b + 7 f = 10; cl. V 1 b + 3 f = 4; şcoală suferă din cauză că suma alocată în buget împroprietărită cu 4 ha de pământ arabil. Astăzi nu cl. VI 3 b + 1 f = 4; au frecventat 17 băieţi şi 23 fete, în pentru întreţinere e foarte mică. În acest an bugetar a mai foloseşte decât 2 ha, pentru că celelalte 2 ha au total 40 elevi. Elevi promovaţi la sfârşitul anului fost prevăzută suma de 5500 lei, pentru susţinerea fost luate în mod arbitrar de spitalul Mălăeşti, care le şcolar: cl. I 1 b + 4 f = 5; cl. Ii 5 b + 3 f = 8; cl. III 1 b + 4 f acestei şcoli. Având în vedere preţurile ridicate la foloseşte de mai mulţi ani. S-au făcut numeroase = 5; cl. IV 3 b + 6 f = 9; cl. V - 3 f; cl. VI 3 b + 1 f = 4; au toate articolele, această sumă a absolut insuficientă. întâmpinări şi rapoarte din partea şcolii, în această fost promovaţi 13 băieţi şi 21 fete, în total 34 elevi. Lipsurile sunt mari la această şcoală şi nu se pot privinţă, însă durere, nimeni nu a dat câştig de cauză

Anul şcolar 1938/1939. Copii recensaţi în înlocui. Mobilierul e foarte rău, aproape nu se mai şcoalei. Prin reforma agrară şcoala e împroprietărită vârstă de şcoală au fost 37 băieţi şi 51 fete în total 88 poate folosi, în special băncile. De asemenea cu 4 ha, ea stăpâneşte numai 2 ha, iar impozitul către copii. Elevi înscrişi la începutul anului şcolar: cl. I 6 b materialul didactic, care deşi tinde a fi scos din uz, de stat plăteşte pentru 4 ha. Această situaţie dăinuieşte + 6 f = 12; cl. II 1 b + 5 f = 6; cl. III 6 b + 3 f = 9; cl. IV 1 b o parte din el nu se poate lipsi şcoala, cu toate că de mai mulţi ani.+ 4 f = 5; cl. V 5 b + 3 f = 8; cl. VI - 3 fete; cl. VII 3 b + 1 f întregul material didactic de acum înainte se va Lotul şcolar se află la distanţă de 12 km = 4; deci 22 băieţi şi 27 fete, în total 49 elevi. Elevi cari confecţiona cu elevii şcoalei. E necesar ca acestei depărtare de şcoală. Se află pe teritoriul comunei au urmat regulat cursurile şcoalei în timpul anului şcoli să i se aloce o sumă din bugetul comunei, fără a Barboşi. Din cauza depărtării prea mari, pământul nu şcolar: cl. I 3 b + 6 f = 9; cl. Ii 1 b + 4 f = 5; cl. III 6 b + 3 f se ţine seamă de cota de 14%, care sumă să poată poate fi întrebuinţat câmp de experienţă pentru = 9; cl. IV 1 b + 3 f = 4; cl. V 4 b + 5 f = 9; cl. VI - 3 f; cl. satisface nevoile acestei şcoli. De fapt legea şcoală şi nici nu poate fi lucrat cu elevii şcoalei. Se VII 1 b + 1 f = 2; au urmat regulat 16 băieţi şi 25 fete, administrativă e modificată, respectiv şi articolul cu necesită o intervenţie din partea organelor şcolare în total 41 elevi. Elevi promovaţi la sfârşitul anului întreţinerea şcoalelor primare. La art. 179 din noua ca să fie preschimbat cu un altul care s-ar găsi mai în şcolar cl. I 3 b + 6 f = 9; cl. II 1 b + 4 f = 5; cl. III 5 b + 3 f lege administrativă spune: că în bugetul comunei se apropiere şi totodată şcoala să fie repusă în = 8; cl. IV 1 b + 3 f 0 4; cl. V 4 b + 5 f = 9; cl. VI - 3 f; cl. va prevedea o sumă necesară pentru întreţinerea drepturile ei legale, adică de a avea 4 ha. Până în VII 1 b + 1 f = 2; deci au fost promovaţi 15 băieţi şi 25 şcoalelor primare. Nu se aplică acest articol de lege, prezent lotul şcolar s-a dat în arendă. Arenda ce se fete, în total 40 elevi. decât numai în Ardeal, aici nu. Din această cauză lua de pe cele 2 ha de-abia era suficientă pentru ca

Anul şcolar 1939/1940. Copii recensaţi în şcoalele sunt întreţinute cu mare greutate, iar să plătească impozitul anual pentru 4 ha. Prin acest vârstă de şcoală au fost 33 băieţi şi 55 fete, în total 88 lipsurile mai mari se înlocuesc cu multe dificultăţi. E o sistem şcoala nu are nici un folos de pe urma lotului copii. Elevi înscrişi la începutul anului şcolar: cl. I 2 + chestiune vitală pentru aceste şcoli, cari trebuiesc şcolar.5 f = 7; cl. Ii 3 b + 7 f = 19; cl. III 2 b + 3 f = 5; cl. IV 6 b + puse în legalitate, din punctul de vedere a susţinerii. 3 f = 9; cl. V 2 b + 3 f = 5; cl. VI 5 b + 4 f = 9; cl. VII 2 b + Ce se poate realiza pentru şcoală, din suma de 5500 Instituţii anexe şcoalei3 f = 5; au fost înscrişi 22 băieţi şi 28 fete, în total 50 lei? Combustibilul e foarte scump. Numai un ster de Biblioteca şcolară. Bibliotecă pentru fiecare elevi. Elevi cari au urmat regulat cursurile şcoalei în lemne costă 1000 lei, deci cu suma de 5500 lei nu s-clasă, încă nu s-a înfiinţat. Biblioteca actuală care tot timpul anului şcolar: cl. I 1 b + 5 f = 5; cl. IV 6 b + 3 f ar putea cumpăra combustibilul necesar şcolii, este e înfiinţată de învăţătorul Constantin Timofte. = 9; cl. V 2 b + 3 f = 5; cl. VI 5 b + 4 f = 9; cl. VII 2 b + 3 f pentru un an. Din ce să se mai facă curăţenia şcolii, Ea are 72 volume, diferite cărţi, în majoritate cărţi de = 5; au fost înscrişi 22 băieţi şi 28 fete, în total 50 din ce să se mai cumpere registrele şcolii, sau poveşti. Cărţile din această bibliotecă sunt donate de elevi. Elevi cari au urmat regulat cursurile şcoalei în celelalte cheltuieli? E nevoie de o măsură grabnică, Casa şcoalelor, în anul 1925. În mod logic ar fi trebuit tot timpul anului şcolar: cl. I 1 b + 5 f = 6; cl. II 2 b + 7 f = care să dea posibilitate şcolilor să poată merge mai ca numărul lor să fie mărit, înzestrând astfel 9; cl. III 2 b + 4 f = 6; cl. IV 4 b+ 2 f = 6; cl. V 1 b + 3 f = 4; departe şi să-şi împlinească rolul lor de educare a biblioteca cu tot felul de cărţi folositoare, care să fie cl. VI 4 b + 4 f = 8; cl. VII - 3 f; au urmat regulat 15 poporului.distribuite sătenilor pentru a fi cetite. Actualele cărţi băieţi şi 27 fete, în total 42 elevi. Elevi promovaţi la Şcoala primară, punct de rezistenţă naţională, din bibliotecă în anul acesta, în cea mai mare sfârşitul anului şcolar: cl. I 1 b + 4 f = 5; cl. II 1 b + 4 f = a fost nu numai în timp de pace, dar şi în timp de majoritate au fost cetite de săteni. Astfel au cetit cărţi 5; cl. III 1 b + 3 f = 4; cl. IV 2 b + 3 f = 5; cl. V 1 b + 3 f = 4; răsboiu. Învăţătorul legat sufleteşte de sat, a plecat de la bibliotecă 30 săteni, tineri şi tinere din sat. Se cl. VI 3 b + 5 f = 8; cl. VII - 3 f au fost promovaţi 9 băieţi cu el la bătălie. Şi dacă bătălia s-a câştigat, este observă un gust pentru citit, mai ales în timpul iernei, şi 25 fete în total 34 elevi. datorită încrederii mari pe care a avut-o satele în deşi locuitorii acestui sat sunt mici industriaşi, ei

Anul şcolar 1940/1941. Copii recensaţi în conducătorii lor fireşti. Naţionalismul nostru, inspirat ocupându-se cu fabricarea oalelor.vârstă de şcoală au fost 22 băieţi şi 34 fete, în total 56 din necesităţile profunde ale neamului acesta de Muzeul şcolar. De abia în anul acesta s-a copii. Elevi înscrişi la începutul anului şcolar: cl. I 7 b ţărani cât şi de chemările categorice ale vremurilor înfiinţat muzeul şcolar. S-a adunat până în prezent + 11 f = 18; cl. II 1 b + 3 f = 4; cl. III 2 b + 5 f = 7; cl. IV 3 b prin care trecem, a putut la un moment dat să diferite seminţe de cereale şi olăria care în acest sat + 5 f = 8; cl. V 4 b + 2 f = 6; cl. VI 2 b + 3 f = 5; cl. VII 3 b cutremure pe cei ce ne credeau inferiori lor.se practică pe o scară destul de întinsă.+ 5 f = 8; deci au fost înscrişi 22 băieţi şi 34 fete, în Cu aceiaşi hotărâre, cu acelaş entuziasm Odată puse bazele acestui muzeu, cu timpul total 56 elevi. Elevi cari au frecventat cursurile pentru că purtăm în adâncul sufletului nostru se va complecta şi se va putea întrema un muzeu regulat în cursul şcolar: cl. I 4 b + 7 f = 11; cl. II 1 b + 3 f pasiunea crezului de care suntem animaţi, avem complect. Deosebita importanţă educativă ce o = 4; cl. III 2 b + 5 f = 7; cl. IV 1 b + 4 f = 5; cl. V 3 b + 1 f = viziunea clară a dreptăţii noastre şi a isbândei prezintă pentru şcoală această anexă, e neapărată 4; cl. VI 1 b + 2 f = 3; cl. VII 2 b + 4 f = 6; a urmat 14 b + finale de care nu ne-am îndoit o clipă.nevoie să i se dea o deosebită atenţie în viitor. 26 fete, în total 40 elevi. Elevi promovaţi la sfârşitul ÎnvăţătorMuzeul şcolar va fi stupul de unde se va putea anului şcolar: cl. I 3 b + 7 f = 10; cl. II -; cl. III 2 b + 5 f = Grig. Dariealimenta învăţătorul, cu material intuitiv la predarea 7; cl. IV 2 b + 3 f = 5; cl. V 2 b + 1 f = 3; cl. VI 1 b + 1 f = lecţiilor.2; cl. VII 2 b + 4 f = 6; deci au fost promovaţi 12 băieţi D.A.N.J.C., Fond Ministerul Culturii Naţionale şi a Farmacia şcolară. Nici aceasta nu a existat şi 21 fete, în total 33 elevi promovaţi. Cultelor, dosar 577/1944, f.35.53.până în prezent. În acest an s-a înfiinţat o mică

Anul şcolar 1941/1942. Copii recensaţi în farmacie la şcoală, cu medicamentele cele mai vârstă de şcoală au fost 46 băieţi şi 71 fete, în total trebuincioase şi aplicate în ocazii şi accidente 117 copii. Elevi înscrişi la începutul anului şcolar: cl. I Rubrică pregătită de Ligia Maria Fodoruşoare întâmplate atât printre şcolari, cât şi sătenilor. 9 b + 12 f = 21; cl. II 4 b + 9 f = 13; cl. IV 3 b + 7 f = 10; Până acum farmacia şcolară are următoarele cl. V 3 b + 4 f = 7; cl. VI 2 b + 3 f = 5; cl. VII 2 b + 2 f = 4; medicamente: diferite vaselini, tinctură de iod, au fost înscrişi 25 băieţi şi 38 fete în total 63 elevi. impermanganat, apă de plumb, apă oxigenată, eter

* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

Pe marginea ideii de patrimoniu cultural comundr. Florin Marinescu,

Centrul de Cercetări Neo-greceşti - Atena

Răspunzând amabilei invitaţii a domnului ambasador al României, vreau să rugămintea de a-i traduce în limba greacă nişte documente româneşti. I le vă împărtăşesc în câteva minute doar câteva gânduri legate de o temă ce-mi e adusese şi lui cineva din străinătate. Pe mine nu m-a interesat în ce mod a ajuns la foarte familiară, aceea de patrimoniu cultural. Constantinopol de pildă sau la Viena sau la Londra unde câteodată se scot la

Aşa cum scria un reputat intelectual al României, academicianul Virgil licitaţie bunuri de interes românesc un document, ci doar posibilitatea de a-l Cândea, în introducerea unei enciclopedii unice în felul ei, Mărturii româneşti înregistra în mintea mea ca existând la un moment dat în Atena în colecţia X şi a-l peste hotare, dar extinzând teza sa, un popor care se respectă pe sine şi pe alţii face cunoscut celor interesaţi. Cred că existenţa a mii de documente, dar şi de păstrează cu respect în instituţiile sale specializate, biblioteci, muzee, dar şi în manuscrise greceşti în România în arhive cum e de pildă cea a casei comerciale mânăstiri ce reprezintă adevărate focare de cultură, sau colecţii particulare Hagi Pop, aflată acum la Arhivele Statului, sau în imensitatea rusă în sensul larg al numeroase piese reprezentative ale creaţiei sale artistice create de-a lungul cuvântului trebuie privită şi sub aspectul modului lejer de comunicare din trecut.veacurilor. Păstrează însă cu acelaşi respect - sau cel puţin asta e un deziderat - În cei 32 de ani de când lucrez ca intelectual, opt ani la Biblioteca Academiei bunuri artistice create de reprezentanţii altor popoare cu care localnicii au venit în din Bucureşti şi 24 de ani aici la Centrul de Cercetări neo-greceşti din Atena, am contact direct sau indirect. Şi e interesant de remarcat că nu e vorba numai de avut norocul să depistez, să văd, să cercetez, şi să valorific ştiinţific multe mii de opere ale vecinilor. documente româneşti sau greceşti. La biblioteca Academiei din Bucureşti am luat

Şi mai manifestă interes şi pentru valorile culturale ale sale ajunse în contact direct cu multe manuscrise greceşti importante atât sub aspectul împrejurări diverse în alte ţări. În unele cazuri, cum sunt de pildă biserici româneşti conţinutului, cât şi al însemnărilor. Aici în Grecia în cadrul programelor ştiinţifice în străinătate sau străine în România sau monumente comemorative, ele sunt ale Centrului de Cercetări neo-greceşti, am avut norocul să intru în contact direct rezultatul unei convieţuiri între români şi alte popoare. Mă gândesc de pildă la şi să valorific, beneficiind de sprijinul unor colegi din România, dar şi de sprijinul bisericile greceşti din Bucureşti sau din alte oraşe europene sau la biserica neprecupeţit al mânăstirilor athonite, în câteva volume deja apărute şi în altele ce română din Viena. Mă mai gândesc şi la monumentul comemorativ de la Drăgşani urmează să apară, multe mii de documente româneşti, de o importanţă majoră sau la capela construită pe locul crucii ridicate de Şerban Cantacuzino în tabăra pentru istoria greacă, mai ales a Sfântului Munte, dar de o importanţă mult mai trupelor Ţării Româneşti participante la asediul Vienei în 1683. Mă mai gândesc şi mare pentru istoria românească. În total apreciez numărul acestora la 25 până la la plăcile comemorative pe case unde au locuit personalităţi din alte ţări. La Viena 30000 de documente. Universitatea din Iaşi pregăteşte deja traducerea a două de pildă există plăci comemorative pe imobile unde au locuit Alexandru Ipsilanti şi dintre cărţi în limba română.Alexandru Cuza, aşa cum probabil există plăci comemorative la Odesa în locuri Dar nu sunt numai la Athos documente româneşti. Pregătindu-mi o legate de Filiki Eteria. comunicare pentru Institutul de Genealogie Sever Zotta din Iaşi am constatat din

După părerea mea nu trebuie considerată totdeauna existenţa unor obiecte bibliografia existentă că în multe instituţii şi colecţii particulare din Grecia se de patrimoniu al unei ţări în colecţii străine doar ca urmare a unei acţiuni păstrează bunuri româneşti: documente, manuscrise, cărţi, rezultat al unor reprobabile. După câte ştiţi în secolele trecute oamenii şi bunurile circulau liber, strânse relaţii între Moldovalahia şi lumea greacă.într-un spaţiu fără graniţe. Faptul că cineva indiferent de condiţia lui socială pleca Sunt sigur că în următorii ani se va ajunge la rezultate tot mai importante de undeva luând cu el fie cumpărând, fie nu, o carte, un document era foarte relativ la includerea în circuitul ştiinţific a unor bunuri ce ţin de un patrimoniu frecvent şi nu avea probabil nici semnificaţia nici urmările pe care le-ar avea în cultural comun.epoca noastră. Acum câţiva ani mi s-a adresat un prieten colecţionar cu

La Huşi, se face ISTORIE !Luminiţa Săndulache

de biserici şi imnul se înalţă la eternitate de prin Pentru un scriitor, fericirea supremă Curţi Domneşti. Vă salut, ruine solitare, sfinte înseamnă obiectiva contopire cu natura prin morminte, tăcute ziduri! - sufletul autorilor a regăsit contemplare adâncă, încât el nu mai există decât ca în evocarea voastră farmecul sentimentelor adânci subiect cunoscător. Ceea ce el numeşte natura este şi al gândurilor înalte: Pe lângă studiile apărute în de fapt un poem încifrat într-un scris misterios.publicaţiile vremii sau a lucrărilor distincte, punem la Pentru un istoric, însă, fericirea supremă dispoziţia cititorilor şi rezultatul cercetărilor noastre înseamnă să hoinărească printre vechi documente care au în centrul atenţiei oraşul Huşi, aşteptând în istorice sau printre ruine seculare, contemplând viitor materiale de la toţi cei care au preocupări strălucirea artei vechi în care se confluează similare. Menţionăm păstrarea limbajului în care au diversitatea izvoarelor, pe care, apoi, el le fost elaborate studiile respective de către autori” recompune mozaical din secvenţe diferite ca (p.5).substanţă.

Volumul cuprinde contribuţiile geografice şi Din fericire pentru noi, la Huşi, există şi istorice la studiul oraşului Huşi, dublate de asemenea oameni pasionaţi care încearcă să-şi cercetările arheologice, contribuţii referitoare la transforme munca în cercetare ştiinţifică, alături de Curtea Domnească de la Huşi, monografii ale celor obligaţiile impuse de meserie. „Când cauţi comori - mai importante biserici, inclusiv a Episcopiei zicea marele filozof Lucian Blaga - nu sapi în nori, ci ctitorite de Ştefan cel Mare, o catagrafie inedită a în pământ”. Drumeţind prin Istorie, profesorii Costin acesteia din 1979, dar şi informaţii despre populaţia Clit şi Vicu Merlan semnează în calitate de târgului, ocupaţiile ei, învăţământ, cu alte cuvinte cercetători ştiinţifici, două lucrări la fel de pagini de istorie, destinate nu numai specialistului, importante, lăsând cititorului impresia că eternitatea ci şi cititorului simplu care va trebui să observe că îl priveşte din fiecare lucru şi că timpul nu trece ele vorbesc concomitent de glorie şi mărire, fiind niciodată, ci numai noi trecem prin el.mărturii peste veacuri. Truda cercetătorului dă Volumul Studii şi articole privind istoria impresia unei adevărate religii a suvenirurilor, cu Oraşului Huşi, coordonat de Costin Clit şi Mihai invitaţia adresată concetăţenilor de a deschide Rotariu, apărut la Editura Sfera, 2005, are ca obiect Istoria, pentru că „Cel care nu cunoaşte Istoria şi al cercetării istorice oraşul Huşi şi conţine o bogată Geografia ţării sale este un ignorant în propria sa colecţie de studii şi articole referitoare la trecutul să capete farmec, evocând grade ale civilizaţiei sau ţară” (D. Philippide).acestei urbe, în vederea facilitării corectării ascunzând mistere greu de descifrat. Evocarea

Acolo unde hârtia nu reuşeşte să convingă, ştiinţifice. Obiectivul esenţial al studiului, care poeziei lor se face sistematic, pe baza săpăturilor vorbesc uneltele sau armele. Cu volumul Unelte şi deschide o serie complexă, este de a aduce trecutul aparţinând culturilor Precucuteni II şi III, Cucuteni arme de silex şi piatră din eneoliticul Moldovei în prezent şi de a-l oferi contemporanilor, pentru a (faza A-B), dar şi Huşi - Centrul oraşului (sondaj dintre Carpaţi şi Prut, Editura Lumen, 2005, demonstra vechimea acestei aşezări istorice. efectuat cu ocazia unor lucrări edilitare).semnat de prof. Vicu Merlan, batem direct la porţile Elegia şi imnul plutesc deopotrivă printre pagini: Capitolul VII al volumului, intitulat Contribuţii Istoriei, ca „întâia carte a unei naţii”. Pietrele încep elegia plânge pe umezeala muşchiului de prin dos la studiul materialului litic inedit de la Isaiia (jud.

19

PRUTUL * Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

Maria, în căutarea frumosului în pictură !Constantin Donose

Recent, Secţia pentru copii a Bibliotecii municipale „Mihai Ralea” din municipiul nostru, a găzduit vernisajul unei interesante expoziţii personale de pictură. Protagonista, Maria Bîrsan Moraru, elevă în clasa I a Gimnaziului „Anastasie Panu”, clasa doamnei învăţătoare Tincuţa Ciocan, este uimită ea însăşi de capacitatea culorii de a transmite informaţii, şi se entuziasmează în faţa spectacolului cromatic cu sinceritatea specifică vârstei inocenţei. Cu certitudine, pentru acest vlăstar, Maria Bîrsan-Moraru, desenul şi pictura sunt o fugă din real şi o proiecţie ideală. Ea, prin fabulaţia jocului deocamdată, evadează cu ajutorul pensulei şi creioanelor colorate, construindu-şi şi o multitudine de vise paradisiace.

Dintre alocuţiunile rostite cu acest prilej, am reţinut cuvântul d-nei învăţătoare Tincuţa Ciocan. Dânsa spunea că: „Maria pictează cum pasărea cântă şi face acest lucru nu din datorie sau calcul, ci din plăcere, care o absoarbe total, ca şi jocul. A pictat şi altele care zboară sus de tot. Maria este un copil ceea ce a impresionat-o: emoţia şi temperamentul se complex, ca pasărea de munte, care nu poate trăi exprimă fără reticenţe. Mai are mult de învăţat până aproape de pământ, ci preferă aerul înălţimilor. Când va deprinde capacitatea exprimării prin linii şi culori, spun acest lucru mă bazez şi pe alte aptitudini pe care până va fi capabilă să facă paşi importanţi pe calea le are, mă bazez pe seriozitatea şi „maturitatea” ei.manifestării fiinţei ei, înlesnindu-i o comunicare vie, Trebuie învăţată că locul unde tristeţea nu ne directă, impresionantă ca viaţa. ajunge este ARTA şi că toată lumea are o viaţă, dar

Apariţia ei în cadrul colectivului de elevi pe care foarte puţini au un destin.îl conduc e o minune, un privilegiu şi îmi aminteşte de O felicit împreună cu colegii ei care o iubesc şi-i o altă fetiţă - acum în clasa a IX-a, Andreea Andrei - apreciază îndrăzneala.”un nume parcă predestinat. Ea pictează pe sticlă şi, În scurta-i intervenţie, conducătoarea mai ales, scene religioase. cenaclului literar „Elena Farago”, Carmen-Rosaura

Pornind de la ideea că elevii nu trebuie să se Angheluş, a impresionat asistenţa cu următoarele limiteze la numai ce ştim noi - pentru că trăiesc în alte cuvinte: „Era o fetiţă cu totul şi cu totul de aur, părul de vremuri - mă voi strădui ca Maria să fie familiarizată asemeni de aur, ochii două izvoare de senin...treptat cu funcţiile fundamentale ale unor elemente Fetiţa aceasta a fost dăruită de bunul de limbaj plastic, ca şi cu unele modalităţi de aplicare Dumnezeu cu o inimă sub formă de curcubeu, ea a acestora. Cu alte cuvinte să înveţe „ABC”-ul colorează şi tot colorează, desenează, pictează, plasticii. construieşte în culoare... camera ei s-a umplut de coli

Observăm - admirând expoziţia aceasta - că pictate cu fel de fel de lucruri, fiinţe, stări, sentimente elementele ei legate de „gramatica prin artă” iar „buni” le-a stivuit prin colţurile încăperii până când înseamnă, mai ales, culoare şi nu formă. Dar camera fetiţei a rămas fără colţuri şi sa rotunjit; după menţionez că este partea cea mai sensibilă a cum vedeţi Maria a adus o parte din lucrările ei la plasticii, cu cele mai mari influenţe psiho-fiziologice. bibliotecă şi tot va aduce altele şi altele până ce

Cu capacitatea sa vitală şi optimistă, cu ochii biblioteca se va rotunji...curiozităţii larg deschişi spre a cunoaşte lumea, Apoi într-o bună zi vom afla că pământul e maria se va lăsa uşor îndrumată pentru a face paşi în rotund şi bineînţeles vom şti cine este vinovată de lumea artei. aceasta...”

Pentru că lumea copilăriei rămâne cea mai În concluzie, a fost un vernisaj reuşit, încărcat frumoasă, cea mai curată şi cea mai inventivă. de emoţii şi bucurii, iar participanţii au părăsit

În jocul ei serios, Maria a creat lucruri biblioteca cu gândul că este un semn de normalitate deosebite şi de aceea eu, dăscăliţa ei, trebuie să ştiu atunci când copiii „râd la soare” şi sunt veseli o dată cu din când în când să mă întorc în lumea copilăriei sau, „vremea cea bună”!şi mai bine, să nu mă desprind de ea niciodată. Trebuie să înţelegem că există păsări care zboară jos

Sfârşitul Liceului Teoretic de fete din Huşi - Documente inedite- urmare din numãrul trecut -

Vasile Baciu

VIII 13. Femeea sovietică N. AraveletŞcoala Elementară Nr. 1 băeţi Huşi 14. Femeea sovietică N. Aravelet

15. Dragii mei copii L. CasilINVENTAR 16. Femeea în URSS N. Popova

17. Tânăra gardă Vol I A. FedeevDe cărţile primite de la fostul Liceu "Elena Doamna" Huşi: 18. Tânăra gardă Vol II A. Fedeev

19. Democratizarea armatei Min. de Război20. Problema aprovizionărilor în România Min. Propagandei

1. Prizonier la Ruşi Câmpeanu V. 21. URSS în război Valter Roman2. Relaţiile lui Dumitru Cantemir cu Ruşii Benescu L. 22. Pentru democratizarea 3. Despre bazele leninismului Stalin I. nvăţământului!!! Min. Educaţiei4. Despre înfrăţire pe front Câmpeanu V. 23. Lirica socială universală I. Haşeganu5. 23 August Ministerul Propagandei 24. Poezia socială românească I. Haşeganu6. Nouă fraţi Ciucovski 25. Din lirica libertăţii V. Cristian7. Ana Ipătescu M. Roller 26. Din lirica libertăţii V. Cristian8. Miciurin Holodâni 27. Din lirica libertăţii V. Cristian9. Zile şi nopţi Sinonov 28. Din lirica libertăţii V. Cristian10. Tulon. Cronică franceză Blahh 29. Din lirica libertăţii V. Cristian11. Pedagogia în U.R.S.S M. Roller 30. 23 August Min. Propagandei12. Ţine minte I. Fhrenburg 31. Problema aprovizionării în România Min. Propagandei

Iaşi) Huşi - centrul oraşului, Huşi - Lohan şi Buneşti (jud. Vaslui), intră în atenţia preocupărilor noastre, deoarece conţine aspecte de ordin petrografic şi funcţional - economic. Existenţa unui material litic, bine dotat, evidenţiat de săpăturile de salvare din 1997, efectuate sistematic de către cercetătorii Vicu Merlan şi Paul Salomeea, este atestată de loturile de piese păstrate în Muzeul Municipal din Huşi. Se observă preponderenţa silexului de Prut, datorită poziţiei geografice, favorabilă procurării materiei prime principale. Aceasta este urmată de alte roci, ca: gresia,

marna, menilitul, andezitul, bazaltul, sistul negru, jaspul şi într-o proporţie foarte mică obsidionul. În ceea ce priveşte procentajul uneltelor şi armelor de piatră şlefuită, un rol important îl au topoarele, apoi dălţile, percutoarele, frecătoarele şi teslele.

Surprinzând principalele categorii de materii prime folosite de comunităţile eneolitice din estul Moldovei, stabilind aria de procurare a acestora, predominanta tipologică a uneltelor şi armelor de piatră şi silex, Vicu Merlan găseşte în pietrele preistorice „protectori spirituali” care fac din el un bun alchimist, capabil să-şi făurească „piatra filozofală” şi să împărtăşească şi altora din elixirul cunoaşterii.

20

PRUTUL* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

32. Problema aprovizionării în România Min. Propagandei 118. Caet nr.333. Problema aprovizionării în România Min. Propagandei 119. Caet nr.434. Problema aprovizionării în România Min. Propagandei 120. Caet nr.535. Problema aprovizionării în România Min. Propagandei 121. Caet nr.636. Ajutorul URSS în România Min. Propagandei 122. Caet nr.737. Ajutorul URSS în România Min. Propagandei 123. Caet nr.838. Ajutorul URSS în România Min. Propagandei 124. Caet nr.939. Maiacovshi A.R.L.U.S. 125. Caet nr.1040. Al. Popiu Ilarion Corneliu Albu 126. Caet nr.1141. Originea românilor I. Iordan 127. Caet nr.1242. Primul proces al criminalilor I. Iordan 128. Să punem cu toţii umărul C.A.R.S.43. Un episod din viaţa lui I. Stalin S. Cavtaradze 129. Gheorghe Dumitrov44. Ce a însemnat pentru România alianţa cu nemţii 130. Tratatul Româno-Sovietic

131. Tratatul Româno-Sovietic45. Despre bazele leninismului I. Stalin 132. Tratatul Româno-Sovietic46. Sportul sovietic T. Spercu 133. Stângismul47. Factor activ L. Răutu 134. Trei ani de aplicare a Statutului Naţionalităţilor48. Studii Comit. Redacţie 135. Ajutorul economiei din URSS49. Antologie din poezia rezistenţei 136. Cine vrea război

franceze Ed. Scânteia 137. Armata sovietică50. Relaţiile lui P. Rareş cu Rusia T. Stoianovici 138. Prietenia Româno-Sovietică51. Buletinul A.R.L.U.S. 139. Femeea muncitoare52. Caracteristicile a două culturi V. Chemonov 140. Temps Nouveaux53. Contemporanul N. Cruceanu 141. Analele Româno-Sovietice54. Renaşterea culturii franceze R. Caradi 142. Analele Româno-Sovietice55. Domnul Eugen Duhrig Engels 143. Analele Româno-Sovietice56. Raporturile Ruso-Române N. Romanenco 145. Analele Româno-Sovietice57. Victoria Uniunii Sovietice A.R.L.U.S. 146. Analele Româno-Sovietice58. Relaţiile lui M. Viteazu cu Rusia V. Negrea 147. Ziarul "Scânteia"59. Sportul sovietic T. Sibercu 148. Ce este plus-valcaron60. Constituţia în URSS T. Sibercu 149. Relaţiile lui M. Viteazu cu Rusia61. Almanah 150. Lenin despre literatură62. Frăţia dintre ţărani şi muncitori Ed. Scânteia 151. Nicolae Bălcescu63. Al. P. Ilarion C. Albu 152. Un om ambiţios64. Învăţăm, muncim, reconstruim C. Albu 153. Indrumătorul cultural65. Pe urmele războiului din Moldova Bogza66. Femeea şi dreptul la vot Gabriela Deleanu

Am predat,67. Î n t ă r i r e a ş i d e z v o l t a r e a c o o p e r a ţ i e i î n U R S SDirectoarea Şcoalei TehniceProfesionale de Fete Huşi68. Urmaţi Exemplul

Am primit,69. Cultura Maghiară în România E. JibeleanuDirectorul Şcoalei Elementare70. Ana Ipătescu Roller

Nr. 1 băeţi Huşi 71. Tratatul Româno-Sovietic pentru asigurarea păcii şi siguranţei REVISTE72. Catarina Varga N. Bogdan

73. După furtună T. Futuri74. Despre bazele leninismului I. Stalin75. 1848 în Principate M. Roller76. Consttuţia în R.P.R.78. Revoluţia de la 1848 în Ploieşti şi

Prahova Simache79. Lupta împotriva tifosului Exontimatic80. Copilul de azi, omul de mâine81. Metalurgişti în întrecere82. Revista pompierilor83. Revista pompierilor84. Idei Marxiste Karl Marx85. Winetou trei bucăţi86. Temps Nouveaux87. Ferma Sovietică88. C. I. Parhon89. Probleme externe90. Munca voluntară91. Cine vrea război şi cine luptă pentru pace92. Maxim Gorki93. Muzica Sovietică Am predat, Am primit,94. Democraţia Sovietică95. Marx = Engels Proces verbal96. Raporturi Ruso-Române 28 Noemvrie 194897. Engels98. Relaţiile lui M. Viteazu cu Rusia Subsemnaţii Grosu Lucia şi Nistor Dumitru, în baza hotărârei comisiei instituită de 99. Relaţiile economice Româno-Sovietice Onor Inspectoratul Şcolar Judeţean Fălciu, prin procesul verbal din 28 Noemvrie 1948 şi în 100. Lenin Imperialism conformitate cu ordinele Ministerului Învăţământului Public art. 244.600/1948 şi nr. 101. Ce-i de făcut Lenin 262.200/1948, întrunindu-ne azi, data de mai sus, în localul Şcoalei Tehnice Profesionale de 102. Timur şi băeţii lui Caidar Fete Huşi, am procedat la predarea şi primirea mobilierului, obiectelor şi a unei biblioteci 103. Un pas înainte şi doi înapoi Lenin dela fostul liceu teoretic de fete "Elena Doamna" Huşi, în prezent desfiinţat, repartizate 104. Serile în sat la Dinscsche Gogol Şcoalei Elementare nr.2 băeţi Huşi după cum urmează:105. Caracteristicile a două culturi Ghemanov106. Scurtă biografie I. Stalin Mobilier:107. Ce este plus Z. Brâncu108. Despre materialismul dialectic I. Stalin 1/ una masă lungă solidă;109. Îndrumătorul cultural 2/ 53 cinci zeci şi trei bănci pupitre, utilizabile110. Îndrumătorul cultural 3/ 4 scaune stare bună;111. Îndrumătorul cultural 4/ 3 taburete de lemn;112. Îndrumătorul cultural 5/ 1 glob terestru;113. Îndrumătorul cultural 6/ 4 tabele de scris de lemn vopsit negru;114. La Ferme Sovietique 7/ 4 indicatoare de lemn de brad115. Tratatul Româno-Sovietic 8/ 1 steag sovietic;116. Caet nr.1 9/ 3 bănci scaune lungi de lemn de brad;117. Caet nr.2 10/ două cuere lungi de lemn cu o bârnă cu cârlige de fier;

1 Ramuri (4 buc) 19 Analele Ministerului Lucrărilor Publice2 Revista istorică (2 buc) 20 Teoria generală a alicării frigului la 3 Gazeta matematicii alimente4 Fundaţia 21 Rev. Luminatorul5 Convorbiri literare 22 Natura6 Însemnări eseu 23 Buletin lunar de pedagogie teoretică7 Revista literară 24 Probleme de înăţământ românesc8 Flacăra 25 Omagiu Prof. C. Rădulescu Motru9 Contemporanul 26 Omagiu lui Ramiro Ortiz10 Arhiva 27 Anuarul Sen de literatură Italică11 Boabe de grâu 28 Anuare de liceu12 Revista generală a învăţământului 29 Ziarul ştiinţelor şi călătoriilor13 Şcoala secundară 30 Drumul nou14 Buletinul Jud. Fălciu 31 Diferite buletine şi reviste15 Buletinul Soc. Politehnice 32 Analele educaţiei fizice16 Buletinul Sem. Red. Iaşi 33 Căminul lui N. M. Steriu17 Buletinul lunar 34 Regulamentul apărării pasive18 Revista critică 35 Reviste nemţeşti

21

PRUTUL * Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

11/ un cuer scurt de lemn cu o bârnă cu cârlige de fier; 71/1021 A fost odată Iosif O. 12/ un ştergar solid din fier gros în gratii 72/1022 Poezii Iosif O. 13/un dulap din lemn de brad cu cărţile "Biblioteca Rozalia Ignat" 73/1023 Patriarhale Iosif O.

74/1024 Credinţe Iosif O. Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal în 6 exemplare din care 3 75/1027 Scriitori şi curente Ibrăileanu

se vor înainta Onor Ministerului Învăţământului Public. 76/1028 Scriitori români şi străini Ibrăileanu77/1029 Scriitori şi curente Ibrăileanu

Am predat, 78/1030 Suprema forţă Lecca Hr.Directoarea Şcoalei Tehnice 79/1031 Costa Diva Lecca Hr.Profesionale de Fete Huşi 80/1032 La vie de femme Sombrono Giac.

Am primit, 81/1033 L'ame de la femme Sombrono Giac.Directorul Şcoalei Elementare 82/1034 Critice Lovinescu E.

Nr. 2 băeţi Huşi 83/1035 Critice Lovinescu E.84/1036 Pui de lup London Jack

INVENTARUL BIBLIOTECII LICEULUI "ELENA DOAMNA" 85/1037 La femme et le pantin Louis PierreHUŞI 86/1038 Tartuffe Moliere

87/1039 Bolnavul închipuit MoliereA. Biblioteca "Rozalia Ignat" 88/1040 La misanthrope Moliere

89/1041 Les presieuses ridicules Moliere1/947 Proză Angel D. 90/1042 Les fourberies de scapin Moliere2/948 Vechiul serai Amici Edmond 91/1043 Les femmes savantes Moliere3/949 O moarte pe câmpul de război Amici Edmond 92/1044 Sans reserve Mann Th.4/950 Câinele de pripas Andreev L. 93/1045 Strigăt de alarmă Maupassant Guy5/951 Tout Arrive Ardel H. 94/1046 Femea Jules Michelet6/952 Cobur de Sceptique Ardel H. 95/1047 David Golder Nemirovschy Irene7/953 Un centre bleu Ardel H. 96/1048 Mihnea Vodă cel Rău şi doamna Chiajna Odobescu Al.8/954 Nuvele Agârbiceanu I. 97/1049 Galilei Onicescu O.9/955 Cartoforii Alecnem Sale 98/1050 Maeştri muzicanţi Pursch C.10/957 Le roi perdu Aubury O. 99/1051 Dama de pică Pisckin Al.11/958 Le medicine de campagne Balzac H. 100/1052 Povestiri extraordinare Poe Edgar12/959 La Rabuilles Balzac H. 101/1053 Amintiri din teatru Pruteanu Aglae13/961 Mi-a cântat cucul în faţă P. Bujor 102/1054 Ciuta Popa Victor Ion14/962 Caterine - Paris Bibescu M. 103/1055 Baloane de săpun Patriciu Gr.15/963 Sentimentul răzbunării şi supranaturalul în Hamlet Bart I. 104/1056 Cinci ani de mişcare literară Puşcariu Sextil16/964 Povestea omului Botez D. 105/1057 Aranca stăpâna lacurilor Petrescu Cezar17/965 Datorii uitate Bart I. 106/1058 Limpezini Pilat Ion18/966 Laurence Albani Bourge P. 107/1059 Istoria literaturii române Sec XVII Pascu G.19/967 Originile democraţiei române Barnovschi D. 108/1061 Coios Brangnon Roland Romain20/968 Naples au baiser de feu Bailly A. 109/1062 Apres Remarque Erie Marie21/969 Les amours d'un poete Bartheu H. 110/1063 Memorial Ralea Mihail22/970 La maison Bordeaux H. 111/1064 Piatra Teiului Russo Al.23/971 Les enfants terribles Cecteau I. 112/1065 Athalie Raeine24/972 Pour moi seule Certhis Andre 113/1066 Athalie Raeine25/974 Sacontala Gh. Coşbuc 114/1067 Un leu şi un slot Rosseti R.26/975 Momente, schiţe şi amintiri I. L. Caragiale 115/1068 Amintiri din copilărie Rosseti R.27/976 Notiţe şi fragmente literare I. L. Caragiale 116/1069 Willhelm Tell Schiller28/977 Antologia umorului omenesc I. L. Caragiale 117/1070 Pagini din critică Sângeorgiu Ion29/978 Omul care a pierdut umbra Chamisse 118/1071 Olanda Sadoveanu M. 30/979 Prietene Ceppe T. 119/1072 Lucrările Ier. Veniamin Sadoveanu M. 31/980 Masarda Claretie J. 120/1073 Prononciation francaise Şerban N.32/981 Porunca zecea Kiriţescu G. 121/1074 Les plus belles poesies francaises Şerban N.33/982 Scântei Kernbach G. 122/1075 Antigona Sofocle34/983 Cantecul deşertăciunii Codreanu M. 123/1076 Ioan Botezatul Suderman M.35/984 Cantecul deşertăciunii Codreanu M. 124/1078 In literatură Stere C.36/985 Din Moldova Cotzobunic W. 125/1079 Armonii intime Sinleanu Al.37/986 Lazăr Vierescu Cotzobunic W. 126/1080 În preajma mea Sturza Valeriu38/987 Eroii Charles Th 127/1081 Noi studii critice Sanievici M.39/988 Statui Codreanu M 128/1082 Popi Sanorţescu Th.40/989 Licuricii Otilia Cazimir 129/1083 Elle et lui Senu G.41/990 Trec păsări în amurg Cucu Stelian 130/1084 Avram Iancu Tudor Golia42/991 Fabule Donici A. 131/1085 Şomerii Turtureanu C.43/992 La justice des hommes Grozia D. 132/1088 Asia Turgheniev G. 44/993 Leagăn de cântec Davidescu N. 133/1089 Faust Turgheniev G. 45/994 Cartea muncitorului Dumbravă B. 134/1090 Cu ce trăiesc oamenii Tolstoi L.46/995 Jack Daudet Alf. 135/1091 Învierea Tolstoi L.47/996 Blestemul Daus Lud. 136/1092 Din tinereţe Theurnet A.48/997 Iubita Demetrescu Tr. 137/1093 Lumini şi umbre Theurnet A.49/998 Intim Demetrescu Tr. 138/1094 Salomeea Wilde50/999 Iaşul cultural şi social Pafin Ion 139/1095 Servitude et grandeur militaire Vigni A.51/1000 Iaşul cultural şi social Pafin Ion 140/1096 Uragan Xenopol Al.52/1001 Povestea copiilor M. Eminescu 141/1097 Bulgaria Budiş A.53/1002 Vorbe, vorbe, vorbe V. Eftimiu 142/1098 Problemele atmosferei Berget Alf.54/1003 Icoane din viaţa animalelor şi plantelor Ewld C. 143/1099 Viaţa şi moarte globului Berget Alf.55/1004 La vie literraire Vol I A. France 144/1100 Introducere în studiul chimiei fizicale Bogdan F.56/1005 La vie literraire Vol III A. France 145/1102 Proaronul florii române Brânză F.57/1006 La vie literraire Vol IV A. France 146/1103 La vie physiques des insectes Bouvier C.58/1007 Salambo Flanbert 147/1104 Les ancetres Binet Sergle59/1008 Dragoste cu toane Goethe 148/1105 O lecţie de corectitudine Chiriţescu B.60/1009 Datinile noastre la nuntă Art. Gorovei 149/1106 Istoria lui George Stephenson Dâmboanu Eugen61/1010 Avatar Gautier Tr. 150/1107 Istoria lui George Stephenson Dâmboanu Eugen62/1011 Conovalov Gorki M. 151/1108 Les parasites inoculaseurs de maladie Guiart J.63/1013 Revizorul Gogol M. 152/1109 Les theories de l'evolution Delaje Goldemith64/1014 Răboj pe bradul verde Galaction G. 153/1110 Cutremurele de pământ din România Heptes St. C.65/1015 Anatole Fance Geoff D. M. 154/1111 La grande Bretagne au travaile Herbert M.66/1016 Didactica Găvănescu I. 155/1112 Cultura cartofilor Harea V.67/1017 Ernani Hugo V. 156/1113 Port altoi pentru regiunea viticolă Huşi Hogaş68/1018 Păianjenul Herz 157/1114 Cultura cartofilor Harea V.69/1019 La petite fille de Jerusalem Harry M. 158/1115 Nature et Science naturelle Houssay Fr.70/1020 Siona a Berlin Harry M. 159/1116 Monismul Haeckel Er.

22

PRUTUL* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

160/1117 Einstein Lammel Rud. 12 Varia V. Alecsandri161/1118 Industria frigului Matei Ilie 13 Legende V. Alecsandri162/1119 Un răspuns şi o lecţie de corectitudine Niculescu Brăileanu 14 Ostaşii noştri V. Alecsandri163/1120 Zoologie Perrier 15 Ostşii noştri V. Alecsandri164/1121 Plantele cunoscute de poporul român Panţu Z. 16 Dumbrava Roşie V. Alecsandri165/1122 Anatomie comparee Perrier 17 Lăcrămioare V. Alecsandri166/1123 La valeur de la science Poicane 18 Povestind copiilor Aristophone167/1124 Plante veninoase Pulcariu V. 19 Theatre I Aristophone168/1125 Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor Prodan I. 20 Theatre II Agârbiceanu169/1126 Pasteur Radot Valerie Rene 21 Biruinţa "170/1127 Pasteur Radot Valerie Rene 22 Pustnicul şi ucenicul său "171/1128 Pasteur Radot Valerie Rene 23 Arhanghelii "172/1129 Pasteur Radot Valerie Rene 24 Poezii Gr. Alexandrescu173/1130 Lecturi geografice Simionescu I. 25 Poezii "174/1131 Simionescu I. 26 Opere coplete "175/1132 Lecturi geografice Simionescu I. 27 Memorial de călătorie "176/1133 Bulgaria Simionescu I. 28 La lăsatul nopţii C. Ardeleanu177/1134 Meşteşugurile la animale Simionescu I. 29 Casa vechiturilor "178/1135 Lecturi geografice Simionescu I. 30 Cantece populare Anghel şi Iosif179/1136 Lecturi botanice Simionescu I. 31 Cantece populare "180/1137 Pe plaiuri de munte Simionescu I. 32 Glume Adam I.181/1138 Din viaţa pământului Simionescu I. 33 Cainele izgonit Gr. Alexandrescu182/1139 Reptile şi batraciene Simionescu I. 34 Amintiri din teatru Augustin I.183/1140 Peştiiapelor noastre Simionescu I. 35 Cum sa inveti stelele "184/1141 Plante de primavara Simionescu I. 36 Viata a invatatorilor ilustri "185/1142 Prin poeni şi pajişti Simionescu I. 37 Vidurile Agârbiceanu186/1143 Mamifere din Africa Simionescu I. 38 Ardealul cantat de poeti Alexandrescu187/1144 Carbunele de pământ Simionescu I. 39 Ardealul cantat de poeti "188/1145 Plantele din baltă Simionescu I. 40 S.O.U. Anons189/1146 Bernard Palissy Simionescu I. 41 Din biografiile scriitorilor români Adamescu190/1147 Mamiferele noastre Simionescu I. 42 Viata omului "191/1149 Cunoştinţe folositoare Simionescu I. 43 Traducere in romaneste din literatura 192/1150 Cunoştinţe folositoare Simionescu I. veche crestina Apostol Spiru193/1151 Pădurile noastre Simionescu I. 44 Das problem der methode sozial Andrei E194/1152 Introducerea în paleontologie Simionescu I. 45 Domnita Stana Albu F.195/1153 Lectures scientifiques Sablon Lecherque 46 Religia si sufletul copiilor Asiminei G.196/1154 Noţiuni de igienă specială Zavergiu M. 47 Pangermanismul Adler Gh.197/1155 Cutremure de pământ Zaharescu N. 48 Amundsen si cucerirea "198/1139 Tartuffe Moliere 49 Herbert Spencer Antonescu J199/1139 Bolnavul închipuit Moliere 50 Preotul Asion200/1140 La misanthrope Moliere 51 Dumbrava Rosie Alecsandri201/1141 Les precieuses ridicules Moliere 52 Istoria frumosului Arghezi "202/1142 Les fourberies de Scapin Moliere 53 Istoria muntelui Galben "203/1143 Les femmes savantes Moliere 54 Memorial de calatoarie Gr. Alexandrescu204/1177 Gulliver în ţara piticilor Swift 55 Fabule " Total 204 cărţi 56 Memorie si cadere Adam I.

Biblioteca "R. Ignat" 57 Vasile Alecsandri Bogdan DuicaREVISTE 58 Vasile Alecsandri "

59 Vasile Alecsandri "Cunoştinţe folositoare - 12 bucăţi de Simionescu 60 Vasile Alecsandri "Academia Română - 17 bucăţi 61 Statul Bichigan V.Revista ştiinţifică - 26 bucăţi de V. Adameni 62 Reglementation du travaile Berea G.

Total - 55 reviste 63 La retraite BeyariceAm predat, 64 Un dracusor de nepoata Bart JDirectoarea Şcoalei Tehnice 65 Curs din istoria literaturii italiene BicinzateanProfesionale de Fete Huşi 66 Drame de familie Bourget

Am primit, 67 Originile democratiei BourschiDirectorul Şcoalei Elementare 68 Istoria frumosului Iosif Bobescu

Nr. 2 băeţi Huşi 69 Doamna Elena Cuza BoruProces verbal 70 Balade, colinde, bocete Barica30 Noemvrie 1948 71 Cuib de soimi Bistriteni

72 Manual de gimnastică suedeza BucovineanSubsemnaţii Grosu Lucia şi Melinte Dumitru, în baza hotărârei comisiei 73 De ras si de plans Bratica

instituită de Onor Inspectoratul Şcolar Judeţean Fălciu, prin procesul verbal din 74 Razboiul sarbo-bulgar Bujor M28 Noemvrie 1948 şi în conformitate cu ordinele Ministerului Învăţământului 75 Fetele unui veac BleguPublic art. 244.600/1948 şi nr. 262.200/1948, întrunindu-ne azi, data de mai sus, 76 Un dor implinit Basarabescuîn localul Şcoalei Tehnice Profesionale de Fete Huşi, am procedat la predarea şi 78 Norocul "primirea mobilierului şi bibliotecii din dulapul A dela fostul liceu teoretic de fete 79 In slujba pacii Brătescu Voineşti"Elena Doamna" Huşi, în prezent desfiinţat, repartizate Şcoalei Elementare nr.3 80 Neamul soimarestilor "băeţi Huşi după cum urmează: 81 Politica "

82 Legende istorice BolintineanuMobilier: 83 Elena "

84 Biografii istorice Bălcescu N.1/ un dulap lemn de brad cu 2 uşi în două canaturi cu sticlă până la 85 Puterea armata "

jumătate. 86 Din viata meseriasilor Bănăţeanu87 Din viata meseriasilor "

BIBLIOTECA ŞCOLII 88 Din viata telefonistelor Bulgar89 Din viata telefonistelor "

1 Poezii populare V. Alecsandri 90 L'enfant mardit Balzac2 Poezii populare V. Alecsandri 91 La ele de la chape Baring3 Poezii populare V. Alecsandri 92 De drezina Basarabescu4 Poezii populare V. Alecsandri 93 Cea mai frumoasa familie Betaner5 Poezii populare V. Alecsandri 94 Calatorii la romani Bolintineanu6 Poezii populare V. Alecsandri 95 Legende istorice "7 Pasteluri V. Alecsandri 96 Intr-o noapte de vara Bonarescu 8 Pasteluri V. Alecsandri 97 Istoria unei bucati de paine Balaur9 Teatru V. Alecsandri 98 Lordel cel mititel Burmite10 Ovidiu V. Alecsandri 99 Statul Bodrean11 Varia V. Alecsandri 100 Krlahnamurti "

23

PRUTUL * Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

101 Cartea vrednicilor romani Coşbuc Gh. 158 Dombay fils Diofens102 Conferinta populara " 159 O noapte de Craciun "103 Ziarul unui pierde vara " 160 Vlaicu Voda Davila104 Din tara basarabilor " 161 Scoalele Sec. din Frankfurt Dumitrescu105 Antologia sanscită " 162 Principes socialistes Deville106 Antologia sanscită " 163 Nuvele alese Demetris V.107 Antologia sanscită " 164 Educatia si sociologia Durheiu108 Inima de mama Ciocarlan 165 Calatoriile unui roman ardelean Drăguşanu109 Dobrogea Giulea A. 166 Povestile florilor Dragoslav110 Dobrogea " 167 Drumul sangelui Daus111 Dobrogea " 168 Istoria Bisericii Romane Dobrescu112 Patimi de munca " 169 Amintiri din trecutul indepartat Dobrogeanu G.113 Castelul palarierului Groza 170 Fabule Donici114 Licurici Cazimir Otilia 171 Atlas pentru istoria roamnilor Dragomir115 Licurici " 172 Poezii Eminescu M.116 Lumini si umbre " 173 Poezii "117 Fluturi de noapte " 174 Poezii "118 Revolutia lui Tudor Vladimirescu Constantinescu 175 Poezii "119 Educatia cetateneasca a tineretului Kerschesteiner 176 Poeme populare "120 Educatia cetateneasca a tineretului " 177 Poezii lirice "121 Antologia scriitorilor romani Clopotol M. 178 Calin nebunul "122 Antologia scriitorilor romani " 179 Esopia Esop123 Cartea ceaiului Kakaze Oza 180 Esba Euripide124 Nuvele siberiene Korolenko 181 Poezii Eminescu125 Doua nuvele " 182 Istoria romana Eutropius126 O calatorie visata Cehov 183 Calin Nebunul Eminescu127 Nuvele " 184 Luceafarul "128 Oameni cumsecade Cazaban 185 Zoetru Faenirul Eugen Eut.129 Pacatul Sfintiei Sale " 186 Baltazar Franco A.130 O noapte fortunoasa Caragiale 187 Carnetul unui preot Flavian131 O scrisoare pierduta " 188 Cuvantari catre natiunea germana Ficanti132 Fragmente " 189 Flori in flacari Frolio133 Teatru I " 190 Sfaturi pentru pastrarea sanatatii Filoti134 Teatru II " 191 Sfaturi pentru pastrarea sanatatii "135 O faclie de Pasti " 192 Boale noi de scara ale vitelor Filip136 Antologia numelui romanesc " 193 Irigatul gradinei de legume Florian137 Visul lui Seiplone Cicero 194 Fat Frumos Furtune138 Pataniile lui Petersch Chamisane 195 Scoala poporului Ghiulea139 Cucerirea Galiei de catre Romani Cezar 196 Ifigenia si Taurida Goethe140 Moldova D. Cantemir 197 Departe de mama Gavrilescu141 Moldova " 198 Din lumea celor care nu cuvanta Garleanu142 Kir Ianulea Caragiale 199 Istoria pedagogiei moderne Gavanescu143 Povestirile lui Mos Nechifor Creangă I. 200 Cresterea copilului Godin144 Povesti oltene Dumitrescu 201 Azilul Ema Doamna Greea145 Munca, pricepere, cinste Diaconu 202 Dragoste si destin Ghimţu146 Jack Daudet 203 Ereditatea, evolutia si viata "147 Lei lya manglot " 204 Poezii Gregorian148 Scrisori din moara mea " 205 Scurta istorie a literaturii polone Glixeli St.149 Tartarin sur le Alpes " 206 Ard-o focul de betie Gheorghescu150 Hagi Tudose Delavrancea 207 Povesti Gârboviceanu151 Sultanica " 208 Vicarul din Vakefield Goldsmith152 Ceasuri sfinte Dumbrava E 209 Crestinismul Goiculescu153 Tiganiada Budai Deleanu 210 Conovalev Gorki154 Tiganiada " 211 Strengarul satului Georgescu155 Poezii " 212 Doi nebuni156 Facerea lumii Dragoslav157 Apus de soare Delavrancea - continuare în numărul următor -

Privatizarea la noiAurel Cordaş

Şi a fost anul '90, anul marilor speranţe şi a marilor schimbări. Trebuia românii aveau în punguţa lor nu doi bani ci aproape două miliarde de dolari, care reconstruită o lume ce ascultă de glasul raţiunii. Proprietatea publică nu mai folosite cu bună credinţă şi înţelepciune ar fi făcut mai scurt şi mai uşor de putea asigura existenţa dorită pe plan material şi spiritual. străbătut marea trecere, iar „luminiţa de la capătul tunelului” ar fi strălucit pentru

Dictatura administrativă împărţea totul, de la materii prime până la bani. majoritatea românilor şi nu doar pentru câţiva dintre ei. La aceasta se mai poate Anchilozarea economică, fixismul erau luate drept stabilitate, preţurile fixe adăuga faptul că din „punguţă” nu trebuiau plătite datorii, iar industria noastră nu comandate de la centru sufocau producţia. Se impunea prezenţa unui nou tip de era tocmai un „morman de fiare vechi”.economie, cea de piaţă, spaţiul selecţiei naturale. Economia de piaţă este În anii '90 forţele politice care şi-au asumat conducerea ţării au considerat rezultanta reală a practicilor economice, normelor juridice, cutumelor cu o că pe măsura înfăptuirii privatizării, economia românească va deveni mai existenţă de mileniu. Piaţa funcţiona şi pe vremea lui Christos. În noul sistem performantă. Realitatea însă a fost cu totul alta, deoarece nu s-a putut face post-socialist preţurile sunt vii, în mişcare, ele se formează la „întâlnirea” dintre legătura firească dintre privatizare şi eficientizare. Prin programul guvernului din ofertă, adică posibilităţile producătorului, şi cerere, adică nevoile şi dorinţele perioada 90-92, pentru reformă a fost inclusă opţiunea realizării „concurenţei consumatorului. imperfecte”. Politicienii au crezut în mod simplist că simpla schimbare a formei de

Numai proprietatea privată poate asigura libertatea acestor producători de proprietate ar fi fost suficientă pentru a realiza o economie performantă care să a stabili legături economice într-un sistem concurenţial. În condiţiile aceste răspundă nevoilor. Minunea nu s-a produs, mai ales datorită lipsei de onestitate, cumpărătorul alege produsul cel mai bun şi la preţul cel mai favorabil, iar management şi marketing defectuos, în ciuda unor anemice intervenţii din partea producătorul este obligat să-şi organizeze munca sa, astfel încât să obţină statului care au fost nefundamentate şi necorelate economic.produse, servicii de calitate, să reducă preţurile şi astfel să-şi sporească numărul Încep jocurile la loteria privatizării, jocuri ce se dovedesc avantajoase doar clienţilor, mărind implicit producţia. Pe această bază se poate vorbi despre pentru puternicii zilei, în principal eşalonul doi al nomenclaturii socialiste, fără să-i ridicarea eficienţei producţiei, repartiţiei, schimbului şi consumului. doară capul de efectele negative asupra oamenilor obişnuiţi. În perioada de până

Existenţa proprietăţii private se impune şi pentru a putea trăi în marea la anul '95, procesul de privatizare a fost dominat de metoda MEBO. La loteria familie europeană, pentru a ne putea racorda progresului tehnic, pentru a putea MEBO, majoritatea numerelor alese s-au dovedit necâştigătoare deoarece nu s-obţine credite, pentru a putea atrage investitori străini şi autohtoni serioşi, cu a reuşit performanţă în activitatea economică. Nori negri continuă să se apropie potenţial real economic şi financiar. ameninţător, criza se adânceşte, scade consumul, datoriile încep să

Se recunoaşte că în momentul plecării pe marele drum al schimbării, împotmolească privatizarea. Anul '98 se remarcă şi prin faptul că arieratele ajung

24

PRUTUL* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

la aproape 85% din cheltuielile bugetare. încearcă să dreagă busuiocul printr-o serie de acte normative emise în 2002, acte Din cauza lipsei de zestre, pline de datorii, cu o viaţă economică şi cu următoarele principii: transparenţă în privatizare, vânzare la preţ de piaţă,

financiară de azi pe mâine, tinerele fete ale economiei noastre se transformă în egalitate în tratamentul cumpărătorilor, reconsiderarea datoriilor în vederea fete bătrâne, fără a mai fi căutate de peţitori serioşi, şi care încep să trăiască din atractivităţii ofertei de privatizare etc. Anul 2003 este anul în care s-au făcut amintiri. Chiar vândute pe un preţ de nimic, întreprinderile producătoare doar de progrese în sensul încheierii în linii mari a privatizării societăţilor din portofoliul pagube, scapă de sufocare bugetul statului datorită volumului de subvenţii şi A.P.A.P.S. prin marile privatizări de la Tractorul, Aro Câmpulung, Petrotub, transferuri acordate doar pentru a mai face să trăiască întreprinderi neeficiente, Siderurgica Hunedoara etc. Din păcate în domenii ca energetica, transporturi, implicit de a nu avea probleme sociale, electorale, pe politicieni interesându-i gaze, apa etc.despre o privatizare autentică se va mai vorbi. Aceste întreprinderi doar momentul şi nu perspectiva. de tipul regiilor autonome trebuia lăsate să intre în lupta de concurenţă,

Începând cu 2001 se simte o înviorare în sensul transferului de proprietate eficientizarea să se facă prin tehnologii noi cu un management şi marketing în cazul câtorva sute de întreprinderi mici şi mijlocii şi la declanşarea unor mari superior şi nu prin spolierea populaţiei.privatizări, între care amintim doar SIDEX, care a ocupat în anul 1997 locul 42 în Fără o privatizare accelerată, fără producţie şi servicii eficiente nu poate producţia de oţel a lumii şi locul 17 în topul producţiei de oţel în Europa. În acelaşi exista nici economie SOCIALĂ de piaţă, deci nici speranţe pentru o viaţă mai an s-a trecut de la numărul de societăţi privatizate la valoarea capitalului social bună. Statul nu are bani, nici timp să aştepte miri bogaţi şi cinstiţi pentru fetele vândut ca indicator al gradului de privatizare. sale şi astfel să poată scăpa de pietrele din casă.

În ceasul al XII-lea guvernanţii noştri înţeleg că nu prea au de ales şi

Despre noul liberalism economic sau ce tip de mecanism economic ar merge pe la noi

Aurel Cordaş

Analiza evoluţiei economice a ţărilor capitaliste dezvoltate nuanţează ideea Necesitatea privatizării apare în mod obiectiv ori de câte ori proprietatea că în aceste ţări au evoluat două tipuri ale mecanismului economiei de piaţă. În publică nu poate asigura eficienţa economică şi socială a producţiei de bunuri şi ţările din apusul european, secolul XVIII - începutul secolului XX a existat cu un servicii.real progres, un anume tip de liberalism clasic ce a funcţionat pe baza principiilor În perioada '90-'92 s-a promovat o politică de desfiinţare a mecanismului pieţei libere. Acest mecanism se baza pe legături de liberă concurenţă între economic supracentralizat şi de trecere la mecanismul pieţei libere - strategie participanţi cu puteri economice relativ egal, pe mişcarea liberă a preţurilor în dovedită a fi lipsită de eficienţă.confruntarea dintre cerere şi ofertă, iar dezechilibrele din activitatea economică Guvernele care au urmat în perioada '93-'99 au încercat diferite măsuri se rezolvau de la sine prin intermediul crizelor. pentru realizarea unui mecanism economic ce trebuia să funcţioneze

Intervenţia statului în economie se limita doar la asigurarea unui cadru preponderent organizat. Unii economişti susţin ideea că „în sistemul economiei legislativ-instituţional. La începuturi mecanismul economic funcţiona sociale de piaţă din Europa de Vest, contextul social şi economic în care sunt preponderent spontan. Liberalismul poate fi abordat în două direcţii, ca structura înglobate pieţele a rezultat din combinarea unor acţiuni spontane cu intervenţia macro-economică conceptul oferă un model optim al unei pieţe care se statului. Datorită condiţiilor economice şi sociale care predomină în ţările Europei autoreglează, iar în sensul circulaţiei economice mondiale se cer desfiinţarea Centrale şi de Est, acestea nu-şi pot permite luxul aşteptării unor soluţii spontane, oricăror măsuri protecţioniste şi realizarea unei pieţe internaţionale reglementate intervenţia conştientă a statului este inevitabilă”. Această temă este bine exclusiv de libera concurenţă. dezvoltată de profesorii: N.G. Niculescu şi I.D. Adrumitrăcesei în lucrarea

Concepţia aceasta şi-a găsit expresia sintetică în celebra deviză „laissez „Eficientizarea economiei româneşti postsocialiste”.faire, laissez passer, le monde va de lui - même”. Semnificaţia concretă a acestui Se pare că privatizarea în sine nu a produs minuni, deoarece nivelul principiu consta în ideea ca orice bariere, atât în zona producţiei, cât şi în zona eficienţei economice este condiţionat şi de calitatea managementului. Se ştie că comerţului pot fi ridicate - idee materializată prin desfiinţarea politicii mediul economic este asigurat în foarte mare măsură de sistemul legislativ şi de protecţioniste, a impozitelor, a taxelor vamale etc. sistemul instituţional al ţării respective. Prin cele două căi statul influenţează

Dar o altă perioadă se succede celei dintâi, când mecanismul liberei pozitiv sau negativ viaţa economică. La noi sistemul legislativ a permis ca unii concurenţe (concurenţa perfectă) este tulburat prin faptul că apar întreprinzători cetăţeni să fie favorizaţi, că „cine-mparte parte-şi face”. Nu totdeauna legislaţia şi puternici ce-şi impun preţurile pe piaţă. Ca timp marea criză economică din anii instituţiile economice au asigurat dinamica optimă desfăşurării proceselor '29-'33 şi mai ales perioada de după al doilea război mondial au accelerat economice: decontări făcute cu întârziere, linii de credit interne şi externe trecerea de la primul sistem ce funcţiona spontan, de la sine, printr-o „ordine nevalorificate la timp, prezenţa foarte mare a arieratelor, corupţie, birocraţie, lipsa naturală”, de origine divină la un nou sistem economic în cadrul căruia a sporit unei eficienţe în producţie sau servicii.considerabil rolul factorului conştient, subiectiv, concretizat prin sporirea Concurenţa nu a fost forţa motrice în stare să asigure competitivitatea prezenţei statului, a managementului şi marketingului. Acest tip de concurenţă se economiei noastre. În cei 15 ani de tranziţie, în această competiţie economia numeşte generic concurenţă de monopol (imperfectă). românească a pierdut şi ce avea bun, mulţi agenţi economici restrângându-şi

Politica concurenţei moderne spre deosebire de liberalismul secolului al activitatea sau dând faliment. Plecându-se de la un tip învechit de concurenţă, XIX-lea cer intervenţia statului atunci când concurenţa singură nu poate rezolva România a reuşit să se angreneze în relaţii concurenţiale nefavorabile atât pe situaţiile reale. Neoliberalii se opun transformării statului într-un organism totalitar piaţa internă cât şi pe cea externă. Perpetuarea pe piaţă a unor unităţi de stat, de economic, dorind limitarea intervenţiei la un optim necesar deoarece statul poate tipul regiilor autonome - Radet, Conel, Rom-Gaz etc., le-a oferit acestora înalte greşi uneori, în amestecul său în viaţa economică, când nu se ţine seama de poziţii de monopol, de dominaţie a pieţei, evitându-se implicarea lor în relaţii respectarea legităţilor economice, sacrificând economia din raţiuni politice, concurenţiale astfel că preţurile lor sunt cele ştiute, greu de suportat de întreaga sociale, de conjunctură etc., generând în acest fel inflaţie, nivel de trai scăzut etc. populaţie.

Trecerea oricărei ţări la economia de piaţă obligă la materializarea ideilor Prezenţa deplină a relaţiilor concurenţiale în cadrul economiei româneşti va liberalismului economic, doctrina ce are ca temelie proprietatea privată. Procesul opri declinul competitivităţii, majoritatea întreprinderilor vor deveni performante de privatizare este fundamental, deoarece prin el se asigură desfiinţarea recuperând poziţiile pierdute pe pieţe, obiectiv ce nu se poate realiza de la sine, ci monopolului economiei socialiste de tip centralizat, adică se asigură autonomia prin promovarea unei strategii adecvate realizate cu profesionalism şi unităţilor economice, autonomie necesară pentru ca agentul economic să poată corectitudine de către forţele aflate la conducerea ţării.intra în concurenţă şi astfel să devină eficient.

„Construcţii geometrice”Autori: profesorii Dorina şi Vladimir Baban

Prof. Dumitru Apostolache,Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Vaslui

specialitate. „Al. I. Cuza” din Iaşi.După 1989, în judeţul nostru, ca de altfel în La finele anului 2004, la Editura PIAR din Lucrarea este structurată pe şase capitole.

toată ţara, autorii de cărţi s-au înmulţit ca ciupercile Vaslui, a apărut cartea Construcţii geometrice a Primele patru reprezintă construcţii geometrice după ploaie. Numai cine nu vrea nu publică. Totul e profesorilor Dorina şi Vladimir Baban, de la Şcoala clasice grupate pe teme ce constituie în acelaşi timp să ai bani. Edituri sunt destule. „Vasile Alecsandri” şi respectiv Şcoala „Alexandra titlurile respectivelor capitole: „Construcţii de

Lucrurile se schimbă mult când vine vorba de Nechita” din Vaslui. perpendiculare şi paralele”, „Construcţii de cercuri”, cărţi cu conţinut ştiinţific. În acest caz autorii sunt Menţionăm că iniţiativa soţilor Dorina şi Vlad „Construcţia unor segmente de lungimi date” şi uşor de numărat, fiind puţini, iar valorile lucrărilor Baban a fost călduros salutată de către profesor „Construcţia unor triunghiuri cu laturi şi linii aproape evidente pentru avizaţi, pentru cei în universitar doctor Dan Brânzei de la Universitatea importante date”.

25

PRUTUL * Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

Capi to lu l V, denumi t „Demonstraţ i i problematicii abordate, expunerea graduată, logică geometrice” oferă rezolvări geometrice pe bază de şi pertinentă a ideilor, aderenţa la nevoile practice, construcţii unor relaţii matematice, sume celebre, concrete ale activităţii de pregătire a elevilor pentru proprietăţi şi teoremei lui Pitagora. testele naţionale, bacalaureat, admitere în

Ultimul capitol, al şaselea, intitulat „Probleme învăţământul superior şi olimpiadele şcolare, de construcţii geometrice” conţine enunţul a 155 precum şi a celei de pregătire a profesorilor pentru probleme, cu indicaţiile şi soluţiile respective, fiind examenul de definitivat şi obţinerea gradelor una sau mai multe. Toate au darul de a stimula didactice.gândirea creatoare şi imaginaţia elevilor. Cartea este rezultatul unei experienţe

Capitolele sunt precedate de o prefaţă didactice bogate a celor doi autori şi a unui efort semnată de profesor universitar doctor Dan Brânzei constant dăruit ideii de sprijin al muncii consacrate şi un „Argument” al autorilor. rezolvării de probleme de construcţii geometrice,

Bibliografia care însumează 26 de lucrări este pentru îmbogăţirea cunoştinţelor şi pentru obţinerea adecvată temei şi consemnată conform normelor deprinderii de a lucra şi gândi matematic.metodologice. Beneficiul generat de apariţia unei asemenea

Apreciem caracterul unitar al lucrării şi al lucrări poate fi apreciat şi sub aspectul adresabilităţii fiecărui capitol, ca şi estetica ei. concrete a cărţii către utilizatori, elevi şi profesori.

Tehnoredactarea şi ilustrarea grafică scot în Cei care vor parcurge paginile cărţii evidenţă faptul că profesoara Dorina Baban a reuşit Construcţii geometrice vor constata cu uşurinţă că să împletească armonios conţinutul ştiinţific al aceasta este atractivă prin modul de prezentare, lucrării cu o prezentare grafică unică şi valoroasă. valoroasă prin conţinut şi că izvorăşte din

Privită în ansamblul ei, cartea profesorilor entuziasmul şi dorinţa a doi oameni de şcoală, cu Dorina şi Vladimir Baban reprezintă un elaborat pasiune şi devotament pentru propria meserie, de a ştiinţific valoros, care se remarcă prin câteva îndruma elevii iubitori de matematică în studiul dimensiuni esenţiale: structurarea inteligentă a acesteia.

Floarea generozităţii - recunoştinţa(Scrisoare deschisă confraţilor mei huşeni-moldoveni...)

Dragă şi venerate prieten, prof. Costin Clit, fondatorul şi făuritorul revistei cele 20 de cărţi ştiinţifice-culturale şi peste 400 de articole).”huşene - de cultură şi istoriografie - Prutul, colaboratorul dvs. prof. inginer doctor Şi în continuarea dedicaţiei sale - o adevărată dizertaţie - acad. V.D. Cotea Avram D. Tudosie, vă roagă să publicaţi în coloanele revistei Prutul acest scrie: „Păcat că plecaţi, la apogeul triumfului Dvs., al Şcolii şi podgoriei, lăsând Omagiu intitulat Floarea generozităţii - recunoştinţa, închinat huşenilor - drept moştenire o operă durabilă, care este şi va fi aplicată, citită, citată şi urmată convieţuitorii mei - timp de o jumătate de secol, ce spumează de caldă şi de mulţi care vă vor preţui şi simţi lipsa şi suflul dătător de îndemn, voie bună şi preţioasă stimă, preţuire, dor, nostalgie şi mărturisiri adresate tuturor huşenilor, înălţare spirituală şi lucrări de veritabilă temelie”.vasluienilor şi moldovenilor, pentru primirea, ospitalitatea şi onoarea ce mi-au „Cultul muncii şi al harului s-au concretizat într-o serie de împliniri, care v-au oferit-o, cu sinceră mărinimie, în cei aproape 50 de ani, de conlucrare într-o adus noi recunoaşteri, dar şi noi răspunderi şi realizări, trecându-vă în rândul frăţească şi moldovenească înălţare spirituală şi binecuvântată cinstire reputaţiilor. Coleg loial, gata oricând să vă oferiţi cheltuiala de sine, aţi ştiut să (reciprocă). creaţi adevărate punţi sufleteşti între oameni, aţi redus, (dacă nu aţi putut stinge)

În Moldova, la Huşi şi nu numai, am remarcat înţelepciunea unui magnific divergenţe, aţi aplanat multe încordări şi diferende, chiar dacă, pe undeva, aţi precept, bine împământenit: „Oamenii - prin ce fac, dar mai ales prin ce scriu sau suportat „agresiunea spiritului primar”. Numai cu asemenea protagonişti, care-şi lasă după ei, trec prezentul, instituţiile (ce le-au slujit) şi publicaţiile (scrise) în consacră viaţa, durând operă şi făcând etapa în profesie, se va scrie (şi „zidi”) eternitate şi universalitate”. istoria şi progresul viticulturii (în Huşi şi în România)...”

Scriu aceste gânduri şi rânduri, când simt nevoia celor cu care m-am La rândul său, prof. univ. dr. doc. Şt. Nicolae Ştefan (vicepreşedintele „contopit” o jumătate de veac şi de care nu mă pot detaşa aşa de uşor, cum am Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice) scrie printre altele: „Nădăjduim, d-le prof. crezut, cândva, să le fac cunoscută durabila noastră prietenie şi reciprocă Tudosie, să nu încetiniţi, niciodată, activitatea profesională şi spiritual creatoare, preţuire, dar, acum şi o oarecare depărtare (n-am zis despărţire) geografică, atât în ştiinţă cât şi în literatură şi să ne mai delectaţi cu cărţi, precum Ambrozie şi numai. Nectar, Podgoriile şi vinurile româneşti în literatură ş.a., ca şi cu articolele şi

Vă destăinui: că, în ultima vreme, am primit multe semnale sentimentale, studiile publicate, aproape permanent, în periodicele de specialitate sau în de regret că ne despărţim, de la cunoscuţi şi prieteni, de la mulţi şi meritoşi gazetele de cultură generală, centrale, moldovene, judeţene şi locale, care absolvenţi, dar şi de la multe personalităţi ştiinţifice şi publice. Citez doar câţiva v-au publicat şi reliefat în mod constant munca şi talentul profesional şi protagonişti: Acad. prof. univ. dr. V.D. Cotea, vicepreşedinte al Academiei cultural...”Române şi vicepreşedinte al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (O.I.V.V. „A.D. Tudosie - de când vă cunosc aţi muncit şi scris, cum nimeni altul de la cu sediul la Paris), s-a deplasat, personal, la Huşi, flancat şi de câţiva noi, din ţară, nu a făcut-o până în prezent. Recunosc şi ar trebui s-o recunoască şi reprezentativi huşeni, cu care am purtat o rundă de convorbiri pe tema plecării din alţii că aţi intrat în istorie pentru că „Verba volant, scripta manent”. Continuaţi cu „Oraşul dintre vii şi bucurii”, chiar dacă depărtarea este numai fizică şi nu şi acelaşi entuziasm şi de aici înainte...”sufletească, şi profesională. ...La acest salt, în slavă şi laudă al Şcolii şi Podgoriei, aţi contribuit,

Domnia sa, ca întotdeauna, inedit şi generos, în semnul unei fructuoase nebănuit de mult, şi Dvs. Domnilor colegi, profesori, cu mult mai mult decât ştiţi, colaborări, mi-a înmânat recentul său volum, intitulat: „Omagiu înaintaşilor” în încurajându-mă (precum prof. univ. dr. ing. Gh. Bălţatu, prof. ing. Vs. Moleavin, care mi-a zugrăvit şi mie un portret profesional şi socio-moral intitulat: „Omagiu prof. ing. Gh. Moraru, prof. Viorica Neculau, prof. ing. dr. Th. Botezatu, prof. ing. unui mare viticultor şi oenolog - profesor doctor inginer Avram D. Tudosie - la 70 Gh. Boboc ş.a.) pentru care vă mulţumesc cu RECUNOŞTINŢĂ. Tot aici trebuie de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate”. amintit, în prima linie, revista huşeană Prutul, condusă de profesorul Costin Clit,

Iar în fascinanta dedicaţie, de pe volum, scrie: „D-lui prof.dr.ing. Avram D. un talentat zbătător istoric, care scoate şi publică, în premieră, din arhivele uitate Tudosie - preşedintele Academiei de Ştiinţe Viti-Vinicole Huşene - la care ataşez şi prăfuite, de patina timpului, fapte memorabile, deosebit de interesante şi de sincera mea afecţiune şi întreaga admiraţie pentru modul cum a ştiut să devină, temelie pentru urbea huşană şi zona sa colaterală, de influenţă. I-aş sugera să nu prin muncă şi har „cel mai iubit şi realizat dintre huşenii-moldoveni, de ieri şi de uite serialul promis „În Apostolat” care va fi un subiect de mare atracţie pentru azi” şi să treacă prin încercări chibzuite (cunoscute, în parte şi de noi) şi realizări toate cadrele didactice şi o ediţie „princeps” pentru revista Prutul.de succes - Podgoria şi Şcoala Viticolă. Pe ultima - Şcoala Viticolă - (azi Colegiul Şi tot pentru revista Prutul pregătesc un serial inedit: „Laureaţi ai Premiului Naţional Agricol - Viticol) aţi scăpat-o, din nou, de o conducere, impusă politic, din Nobel, academicieni şi alte personalităţi - în conversaţie cu Măriile Lor Via şi afară, nedorită şi nerecunoscută de nimeni; reuşind să redaţi, astfel, Şcolii (şi Vinul”.Podgoriei) „-în care v-aţi zidit - zidindu-le” în cei peste 45 de ani, de relevant În aceeaşi măsură, de plin şi drept respect, amintesc şi alte publicaţii, care apostolat, - măreţia şi zâmbetul necesare, răsădind, din nou, în sufletele colegilor, m-au onorat în coloanele lor, în decursul apostolatului meu petrecut în ospitaliera demnitatea, speranţa, liniştea şi verticalitatea, la care aveau tot dreptul şi triumful Moldovă. Citez numai câteva nume, care au făcut epocă şi au durat operă: înălţător. În Moldova Centrală (recte - Şcoala, Podgoria şi oraşul Huşi) - prin Jurnalul Vasluian (condus de cunoscutul ziarist Dumitru Humă), Ethos (condus plecarea Dvs. se va produce un vid în domeniul cercetării şi chiar al de prof. dr. Petrea Iosub), Meridianul (condus de prof. dr. Dumitru V. Marin şi prof. învăţământului, greu de compensat prea curând. Ionică Râpanu), Glasul Cetăţii (condus de prof. Al. Poamă şi prof. D.

„Totodată, vă mărturisesc că, în aproape o jumătate de veac, cât aţi slujit Juverdeanu), Vremea nouă (condus de Prof. Teodor Pracsiu, D. Humă şi C. podgoria Huşi - aţi înălţat-o, prin studiile şi lucrările publicate, (concretizate prin Slavic), Revista Zorile (condusă de I.Al. Angheluşi, T. Codreanu şi Costin Clit),

Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie

26

PRUTUL* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

Revista Cercetări Agronomice în Moldova (condusă jumătate de veac în urmă - cu spiritul ei blând şi mare şi longeviv Ministru al Învăţământului, din de V. Costin şi V.D. Cotea), Revista Tradiţii şi rafinat, magnific-cultivat, cu gustul ei dulce şi România, Spiru Haret, (135 de ani).Năzuinţe (condusă de Avram D. Tudosie, M. înmiresmat, cum numai solemnul ei vin fin - Moldovenilor şi huşenilor mei dragi le Moleavin şi Gh. Moraru), Adevărul de Vaslui (condus aromat şi roz - colorat de Busuioacă de Bohotin - dedic - cu lacrimi în suflet - aceste gânduri şi de C-tin Jomir şi P. Necula), Oferta (condus de C. Huşi sau cel sprinţar de Zghihara de Huşi mai rânduri:Humă, I. Pracsiu şi P. Necula), Revista de „rimează” sau se asociază („cu care am dat nu numai „Vă las cu bine Moldovă şi Şcoală,Horticultură şi Viticultură (condusă de N. Ştefan şi turcii, ci şi ruşii afară” - cf. I. Petcu şi P. Coruţ). Atât de magnifice în destin,Olimpia Sfercoci), Revista Hortinform (condusă de În vajnica Moldovă, Podgoria Huşi şi Şcoala Că a voastră istorie e o comoarăGh. Glăman), Revista Horti-viticultura (condusă de Viticolă Centenară (Colegiul Naţional Agricol-Viticol) Şi cultura-i un măreţ festin.Cl. Voinea şi Adrian Băltăreţu) ş.a. m-am ocupat - printre altele - şi cu cercetări Iar vinurile tale o avuţie planetară,

Doresc, în încheierea acestei scrisori de vitivinicole de stringentă şi mare anvergură De la Zghizara pân' la Bohotin,amiciţie şi recunoştinţă, ca munca şi strădaniile (publicate), printre care se numără şi studiul, Captivând, adesea, de la Decebal la Cantemir.dvs. pentru a face ceva bun, cultural, viabil şi durabil, lansarea şi „lustruirea” celor două vinuri locale - Moldova lui Ştefan cel Maresă fie încununate, ca şi până acum, de realizări, care devenite (acum) emblema podgoriei Huşi - ca să N-are pe lume asemănare:să constituie cea mai însemnată parte a fericirii strălucească şi să cucerească, să onoreze şi să Prin gloria măreţei oastepersonale şi profesionale. captiveze. Şi pe care marele om de ştiinţă, acad. Şi faima vinurilor noastre!”

prof. univ. dr. Valeriu D. Cotea, vicepreşedinte al Şi acum, în încheiere, cu durereAcademiei Române şi vicepreşedinte şi laureat al Vă iubesc, mulţumesc şi-mi iau la La bună revedereOrganizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (O.I.V.V. - revedere!cu sediul la Paris), l-a prezentat la Congresul Iar poetul Adrian Păunescu mă completa, într-

În loc de La revedere - dragi, scumpi şi Internaţional al Viei şi Vinului, ce s-a ţinut la o vizită cu „Cenaclul Flacăra” la Huşi, scriind în

nedespărţiţi prieteni şi preţioşi huşeni - vasluieni, cu Atena, în 1993, şi care l-a validat şi consacrat în „Cartea sa de Onoare” a celebrei Vinoteci Naţionale

care m-am înfrăţit şi contopit, de aproape 50 de ani, plan ca „Vin solemn, licoros, aromat şi roz-colorat” - a Liceului Viticol „D. Cantemir”, următoarele versuri:

în fapte şi realizări - în domeniul învăţământului şi „Comoară Planetară” - a Huşilor şi a României (ce se „Aici mai dulce curge vinu-n teasc,

cercetării în viticultură şi oenologie - şi chiar al înnobilează de aproape 50 de ani, în cea mai veche Şi om bun ca moldoveanu nu e,

publicisticii, într-o manieră ştiinţifico-literară, vă colecţie - Vinoteca Liceului Agro-Viticol „D. Aicea şi copiii când se nasc,

mărturisesc că această Moldovă, cu blazonul ei Cantemir” din Huşi, - instituţionalizată de „cel mai Din faşă cu proiectul de statuie!”

matern şi fratern, m-a „înfiat etern” - cu aproape

27

Şahul îi face pe copii mai deştepţi

Înv. Marcela Poghircă,Şc. nr.1 Huşi

„N-avem cuvinte destule să îndemnăm pe părinţi şi pe dascăli să îndrumeze preocupările copiilor spre şah.”

(M. Sadoveanu)Plecând de la acest îndemn sadovenian care

scoate în evidenţă valenţele educative ale jocului pe 64 pătrăţele, precum şi de la ideea că şahul este un important instrument de disciplinare şi modelare a gândirii elevilor, am îndrumat paşii mai multor generaţii de copii spre acest minunat sport al minţii, învăţându-i să joace şah. Întocmai ca şi oamenii mari, şi ei au timp liber la dispoziţie. După ce vin de la şcoală şi-şi fac lecţiile, îşi vor putea petrece timpul liber cu alte preocupări. Dintre acestea nu trebuie să uite şahul care nu înseamnă pierdere de vreme.

Întocmai după cum făcând gimnastică îşi întăresc trupul şi îşi vor păstra sănătatea, jucând şah îşi vor dezvolta mintea.

Şahul este atractiv. E o mare plăcere să joc şah. E o luptă cinstită, cavalerească, în care cauţi să învingi adversarul prin iscusinţa minţii tale. În această luptă norocul nu joacă nici un rol. Câştigă cel care nu face greşeli şi raţionează mai bine. Analiza la tabla de şah a diverselor variante constituie un antrenament şi în acelaşi timp un mod aparte de educare a gândirii.

Şahul dezvoltă deopotrivă raţionamentul şi memoria , ajută la maturizarea intelectuală şi la dezvoltarea cognitivă.

Urmărind evoluţia intelectuală a elevilor Şcolii nr. 1 care practică acest sport al minţii se poate spune că majoritatea lor deţin rezultate bune şi foarte bune la toate disciplinele de învăţământ. Dintre aceştia enumerăm pe: Tiron Laura (cl. a V-a), Tiron Diana (cl. a IV-a), Toderaşcu Răzvan (cl. a IV-a).

1 Decembrie - Ziua Naţională a României... mereu emoţii. Şi cu acest prilej elevii Şcolii nr.1, îndrumaţi de înv. Ţiplea şi prof. Marcu, s-au întâlnit într-o luptă cavalerească pe tărâmu minunat al şahului. Lupta a fost strânsă, cinstită, victoria a fost de partea celor mai buni dintre cei buni.l

O mare parte din reuşitele acestor elevi pot fi atribuite jocului de şah. Aşadar şahul îi face pe copii mai atenţi, mai ordonaţi în gândire, mai inteligenţi, într-un cuvânt, mai deştepţi.

Iată, deci, stimaţi părinţi şi dragi colegi atâtea argumente pentru care trebuie să îndrumăm preocupările elevilor spre şah.

În bazinul hidrografic al Bârladului superior

- Crâmpeie de istorie locală -- urmare din numărul 6(37) -

Sergiu Ştefănescu

V. Comuna Ţibăneşti, judeţul IaşiVa. Satul Ţibăneşti (ai lui Carp sau ai Mucului, sau Ţibăneştii Mari).Satul sediu de comună, localitate importantă a judeţului Iaşi, a fost pregătită în regimul trecut

pentru a fi ridicată la rangul de oraş.182Prima sa atestare documentară datează de la 14 august 1483 . În partea sa de NV a existat

183satul Ivăneşti, atestat documentar la 23 septembrie 1483 , cu care, mai târziu, s-a contopit. Într-un 184plan de la 1824, la N şi NV de biserică mai erau locuinţe .

Toate denumirile complementare i s-au adăogat pentru a-l deosebi de celălalt Ţibăneşti, al lui Buhlea, de pe (pârâul) Gârbovăţ, acesta fiind situat pe Şacovăţ, de care îl despart doar cca.10 km. I s-au spus şi Ţibăneştii lui Carp, aici având conac şi întinse proprietăţi, mausoleu etc. familia Carp, cu descendentul său, proeminent, Petre Carp, fost prim-ministru al României.

La ultima împărţire administrativă, a teritoriului ţării, comuna Ţibăneşti a fost constituită din satele: Glodenii Gândului, Grieşti, Jigoreni, Războieni, Recea, Tungujei, Ţibăneşti şi Văleni (fost

185Găureni) . Pe teritoriul comunei se mai găsesc seliştile: Ivăneşti, Glodeni - jumătatea dinspre est, Mireşti, Olăşei şi vatra veche a Jigorenilor.

Satul Ţibăneşti este amplasat în jumătatea inferioară a bazinului mijlociu al pârâului Şacovăţ (cca.45 km lungime, afluent de stânga al Bârladului, la satul Hucu, comuna Todireşti), pe interfluviile pe care le face acesta cu afluenţii săi, de dreapta, Călina şi Durăceasa.

Satul Ţibăneşti se găsea pe traseul „Drumului Mare al Bacăului” (Iaşi - Ţibana - Dumeşti - Băceşti - Bacău), circulat frecvent în secolele XV-XIX.

Fiindcă în uricul domnesc din 14 august 1483, sunt amintite trei din satele comunei şi o selişte, prezentăm câteva extrase din document:

„...slugile noastre, Necoar(ă) şi O[n]ce, ficiorii lui [On]iţă(ă), slujind noi cu dreaptă ş(i)credincioasă... le dăm şi le întărim... a lor dri[a]ptă ocin(ă) şi cumpărătur(ă), pre un sat anume Gârbeştii, pe Şacovăţ, care l-au cumpă[rat tatăl lor Oniţă de] la Sima lui Drăguş(i), de la ficiorul lui, Danco,... dintr-un uric ce au avut [Dragoş Gârbea, tatăl S(imei), [ca să le fii lor uric şi nepoatei lor, Mar]inii”. „Ş(i) iarăş(i) dăm şi întărim slugii noastre, lui Negoară, ficiorul lui Oniţ(ă), osă [bit de fraţii lui şi de nep]oată-sa, Marina, satul anume Tungujenii ş(i) giumătatie de poian(ă) la câmp cu Ţi[băneştii cari au cumpărat el] acel sat ş(i) acea gium(ă)tat(e),de poiană(ă) de la Tunga” „...Iar Tungul au cum[părat acel sat Tungujănii] de la Dima, fraţ(i)li Simii log(o)f(ă)t, ş(i) de la Şandra cu Negru...” „...[Şi iar au cumpărat Necoară f]iciorul lui Oniţ(ă), de la ficiorii Cascăi, anume Nicioară ş(i) Giurge, ş(i) Toader ş(i) di la [sora lor, Rusca şi Trîcă] o bucată de loc dintr-a lor sat, din

186Căscăeşti...”187Reproducem un extras din uricul domnesc în care a fost atestat satul Ivăneşti :

„...adevăratele slugi ale noastre, Ivan Dumbravă şi fratele său Toader, undiugaş... le-am întărit... ocinile lor drepte, satele anume: Obârşia, la Izvorul Pârăului Alb... şi jumătate din Mălăeşti, partea de sus, şi Ivăneştii pe Şacovăţ...”

PRUTUL * Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

28

Fostul sat Glodeni, aşa cum am specificat LXXXI.1.C. Ciriteii Mari (3). La cca. 1 km amplasarea nici unei construcţii, cât de cât mai în numărul trecut, a fost atestat documentar la N de sat, pe un platou întins, ce porneşte de la mare şi nici nu se justifică în vreun fel

188 cimitirul vechi şi se întinde până la est de satul „cocoţarea” bisericii la 15 m deasupra solului..., 31 mai 1443 .Războieni, au fost identificate mai multe aşa cum afirmă unii localnici.Redăm un scurt extras din uricul aşezări, ale căror materiale arheologice parţial 170. Pe tarlaua Lanul Cioatelordomnesc, dat de voevozii Ilie şi Ştefan, la

189 se suprapun: a) aşezare Noua, cu cenuşare; b) La poala versantului de SV al dealului Suceava, la 2 iulie 1439 , ce atestă existenţa ceramică decorată cu brâu înfăşurat, atât pe Candachia, de la 20-100, E, de pârâul satului Jigoreni: „Se dă şi se întăreşte buză cât şi pe corpul vasului, sub formă de Grindului, s-au descoperit resturi ceramice, protopopului Iuga şi fiului său Mihail (printre triunghiuri sau cu impresiuni în „X”, de tip Cozia- grosiere, cu cioburi pisate în pastă, provenind altele) „...şi, sub bucovină, Jigărenii, amândouă Babadag; c) ceramică geto-dadică, din sec.III din sec.III-II î.Hr. Între ele s-au găsit şi spărturi Judeciile...” (deci şi cea din stânga şi cea din î.Hr.... şi II-I î.Hr... în asociere cu elemente de tip de la vase bastarnice. Dintre acestea am dreapta pârâului Jigoreanca, n.n.).bastarnic...; d) ceramică din sec.II-III d.Hr., de remarcat un fragment gălbui-roşcat, cu Fostul sat Mireşti şi cu vecinul său, tip Poieneşti... acestei locuiri aparţinându-i, barbotină. Alte cioburi aparţin sec.II-III d.Hr., Găurenii (actualmente Văleni), au fost amintite probabil, şi o protomă de cal, din pastă fină, carpice, ce au în amestec fragmente de amforă pentru prima dată într-un uric de la Ştefan cel cenuşie...; e) ceramică fină sau zgrunţuroasă, romană.Mare. Actul s-a pierdut, dar a fost menţionat

190 din sec.IV e.n. în asociere cu amfore romane; f) 171. La SE de satîntr-o carte de judecată din 11 aprilie 1687 , ceramică din pastă cu cioburi pisate, decorate De la 300-600 m E de biserica din Jigoreni astfel:cu striuri orizontale... din sec. VIII-IX; g) şi de ultimile case, pe lângă drumul ce urcă spre „...Un uric de la bătrânul Ştefan Vod(ă) pe

196 suhatul stânelor, situat pe versantul de vest al ceramică din sec. XVII-XVIII .sat pe Mireşti, scriindu într'însul, strămoşul lor, 191 Dealului Brânza, deasupra unor locuri LXXXI.1.D. La vie (4). Pe muchia terasei Mirul, în care uric scrie şi satul Găurenii...”

izvoroase, a fost descoperită şi recercetată o din stânga Şacovăţului, la 1 km E de sat..., în Menţionăm şi ultima selişte de pe teritoriul 204

viile de deasupra unei lutării, întinsă şi bogată fostă aşezare La Tène, din sec. III-II î.Hr. . comunei - Oloşeii, sau Olăşăii. Aceasta se aşezare Noua. În lutărie se mai observau Printre resturile ceramice specifice geto-găseşte pe malul drept al Şacovăţului, imediat

192 resturi din gropile unor locuinţe adâncite, cu dacilor, a fost recuperată şi o cute, verde, de la sud de confluenţa sa cu pârâul Durăceasa .197 metapelit. Alte locuiri aparţin sec.XVII-XVIII.lăţimea de 2-2,10 m şi adâncimea de 1,20 m.Deoarece nu am reuşit să efectuăm

172. În Cotul Gârlelor (II)LXXXI.1.E. Terasa Şacovăţului (5). La periegheze în satele: Glodenii Gândului, Pe malul stâng al pârâului Glodeanca, în cca. 1 km S de sat, pe terasa din dreapta Grieşti, Războieni, Recea şi Tungujei, ca şi în

bazinul său superior, pe mai multe interfluvii Şacovăţului, prin lucrările pentru plantarea viţei seliştea Căscoeşti, nu vom face referire la situate între pârâuri şi mai multe ravene mari, a de vie s-au distrus 20-25 de morminte de acestea.existat jumătatea de est a fostului sat incineraţie, din sec. II-III e.n. Urnele zăceau la Prezentăm în continuare rezultatele

205adâncimea de 0,50-0,60 m. Glodeni . Aici au fost descoperite resturi cercetărilor arheologice şi istorice efectuate în S-au mai găsit: bucla unei catarame de ceramice din perioada Folteşti II, din sec.II-III satele Ţibăneşti, Jigăreni şi Văleni, ca şi în

fier, o lulea şi fragmente ceramice din sec. d.Hr., suprapuse de o locuire intensă din sec. seliştile Glodeni - jumătatea de est -, Jigoreni - 198 VIII/IX, XI/XII, XII/XIII-XIX. Pe aceeaşi XVIII .vatra veche de La Movilă, Mireşti şi Olăşei.

suprafaţă au fost identificate şi deşeuri de la LXXXI.9.C. Pe locul Ivăneşti, la NV de Pentru întregirea informaţiei, unde vom prelucrarea silexului, aşchii de os lustruite de Ţibăneşti, silişte de sat cu cimitir şi loc de altar considera necesar, vom apela şi la Repertoriul

199 îndelungă folosire, cutii de gresie etc.de biserică .Arheologic al judeţului Iaşi (R.A.Iş.), 173. Pe pârâul GlodeancaLXXXI.1.G. De pe teritoriul satului menţionând faptul.Acolo, unde pe teritoriul comunei Tansa, Ţibăneşti provine un opaiţ roman... un fragment V.a. Satul Ţibăneştii (Mari)

coboară un drum de pământ de la V spre E, iar de amforă romană şi unul de amforă 166. În pepiniera silvică Prisacapârâul se desface în două braţe, cuprinzând grecească, 4 pipe feudale, un sigiliu şi două În pădurea Ţibăneşti, la vest de traseul între ele o mică insulă, pe malul stâng, pe o inele de bronz, precum şi monede feudale de fostei căi ferate cu ecartament îngust (pe care

200 suprafaţă redusă, am descoperit o fostă proprietarul îşi transporta materialul lemnos din argint din sec. XVI .aşezare d in Hal ls ta t t -u l t impur iu . exploatarea masivilor păduroşi), la cca. un km, LXXXI .9 .H . Pe ma lu l s tâng a l Fragmentele ceramice găsite au fost realizate sud de Gara Mică, la 150 m, E, de pârâul Şacovaţului, în perimetrul satului... s-au găsit: o exclusiv din pastă grosieră, grosolan lucrate, au Durăceasa, la cca. 600 m, NE, de sediul sabie lungă de circa 1,5 m şi un pumnal, ambele

201 culoarea roşiatică şi-au fost arse superficial. Au districtului Silvic Ţibăneşti, în partea mijlocie a pierdute .asemănări şi corespondente la Cozia-pepinierei, a fost descoperit un obiectiv V.b. Satul JigoreniBabadag.arheologic. Pe actuala vatră acesta s-a aşezat venind

LXXXI.4.A. Lutărie (10). În partea de Resturile ceramice atestă o locuire de tip de pe vatra veche, de pe pârâul Jigoranca VSV a satului, pe un promontoriu foarte înalt, cu Folteşti II, peste care, în sec.II-III(IV) î.Chr. s-au „(...înainte de 1813, anul construirii bisericii alunecări active spre sat şi cu pantă lină spre aşezat carpii. Între fragmentele ceramice de actuale din Jigoreni),... pe înălţimea La Movilă

202 VSV (spre satul Văleni), aşezare de înălţime provenienţă carpică, se găsesc şi cioburi de ar fi fost biserica veche” .Cucuteni A, în perimetrul căreia s-a găsit şi o amforă romană. 169. a, b. Pe pârâul Jigoranca. La

206dăltiţă fragmentară .Ulterior se mai locuieşte în sec. XVII-XIX, Movilă.LXXXI.4.B. La Şcoală (11). Pe versantul când în acelaşi loc a existat şi o prisacă (care a a) În treimea superioară a bazinului

193 dealului pe care se află Şcoala Generală s-au dat locului numele său), pe moşia Ivăneşti . pârâului, pe ambele maluri, cât şi pe un mic descoperit fragmente ceramice din sec. IV-III LXXXI.1. A. Pe Deal la Brânzei (1) (sic!) interfluviu, situat la vest de înălţimea La Movilă,

203 î.Hr... sec. VII-VIII... (din pastă cu cioburi pisate (În realitate „Pe dealul Brânza”). s-a recercetat o fostă aşezare , găsindu-se şi cu alveole pe buza vasului) şi din sec. XVII-La cca. un km SSV de marginea satului, urme de locuire din sec.IV-III î.Hr., cum şi din

207XVIII .aşezare Cucuteni A şi B, Horodiştea- sec.(II)III-IV şi cu ceramică din Sântana de 194 LXXXI.4.C. Cuibul Hultanului (12)Erbiceni, Noua, sec.IV-III î.e.n. şi III-IV e.n. . Mureş, în amestec cu spărturi de amforă

La cca.1,5 km NNV de Şcoala Generală LXXXI.1.B. La moara de porumb romane. S-au mai recoltat lupe de la reducerea Jigoreni, la 2,5 km V de Ţibăneşti, aşezare cu (Siliştea) (2). La cca. 200-300 m S de minereului de fier, cutii de gresie şi numeroase ceramică Horodiştea-Erbiceni, Noua, întretăierea şoselei Iaşi-Negreşti cu şoseaua resturi ceramice din sec. VIII/IX, X, XII-XIII, Hallstatt şi sec.XVII-XVIII. Pe platoul dealului către Ţibăneşti, în spatele morii de porumb, pe XIII/XIV-XVIII/XIX.şi la 400 m SV de livadă, spre pârâul Humăria, locul numit Siliştea, aşezare cu ceramică Pe interfluviul aflat la vest de Movilă, după

208aşezare din sec. IV d.Hr. .Noua..., în asociere cu un fragment de cuţit resturile de oase, ce par a fi umane, indică, LXXXI.9.B. Pe locul Glodenii, biserică de curb, puternic calcinat din Hallstatt-ul aproape sigur, că aici a fost biserica şi cimitirul.

lemn, construită de Constantin, fiul lui Duca-timpuriu... şi din sec. IV-III î.Hr., cu fragmente b) Cercetând şi înălţimea La Movilă au 209voievod .de tipsii sau de alte tipuri de vase, unele cu brâu fost găsite rare spărturi de vase din sec.II-III,

V.c. Satul Văleni (fost Găureni până în alveolat, întrerupt de mici apucători cvasi- carpice în amestec cu romane. Am mai constat 195 1964)conice şi din sec.XI-XII (Răducăneni) . că dimensiunile şi forma Movilei nu permiteau

PRUTUL* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

acoperită parţial cu smalţ maroniu şi verde, sau verde-argintiu, specifice primei jumătăţi a secolului XVII. Din aceeaşi suprafaţă am recuperat şi o bucată de tablă de cupru, acoperită de oxid verde. Resturile ceramice amintite şi tabla provin din sec. XVII-XVIII. Aceasta este seliştea fostului sat Olăşei. În partea de ESE a versantului a fost identificat locul pe care s-a aflat cimitirul satului, folosit până pe la anul 1800.

LXXXI.9.A. Pe locul Olăşăi, într-un cimitir, inscripţie 214

greacă cu data de 1671 .Încă de la început ne-am propus ca pentru fiecare sat

(ce există încă), ca şi pentru fiecare selişte (fostă şi ea, cândva, sat), să prezentăm cât mai multe informaţii, atât din istoria nescrisă, obţinute prin cercetări arheologice, cât şi din istoria scrisă, conţinută în miile de documente (scrise), păstrate în arhive şi colecţii şi care ne-au fost accesibile până acum.

- continuare în numărul următor -Note:

182. DRH, A, II, p.380-382, doc.250.183. DRH, A, II, p.387-388, doc.253.184. Arh. Stat. Buc., Planuri judeţul Vaslui, nr.39, 1824; b) Arh.

Stat. Buc., Spiridonia, Harta închipuitoare; c) B.A. 4 Pl. 528, Planul moşiei Găurenii şi o parte din Mireşti, ţinutul Vasluiului. Ridicat la anul 1846.

185. IFR, Iş., Tezaurul..., I2, p.1649, col.1-2.186. Vezi nota 182.187. Vezi nota 183.188. Vezi nota 146.189. DRH, A, I, p.276-278, d.196.190. Păstrată la Institutul de Istorie din Iaşi, Fond Spiridonie,

VI/156.191. DRH, A, II, p.93, doc.62, din «1457 aprilie12-1504 iulie 2».192. Preluare după Pr.C.Gh.Radu, Todireşti-Vaslui, Oameni,

locuri mocirloase, a fost identificată o Istoria mai veche a acestui sat se Locuri, Datini, Iaşi, 1987, în planul de la p.27, datat 27 mai fostă aşezare Horodiştea-Folteşti cu împleteşte cu cea a fostului sat (vecin) 1837, pe care amplasarea seliştii este eronată. Şi Arh.Stat. ceramică cenuşie, fină şi grosieră. Între Mireşti. Se pare că la începuturi au fost Buc., Planuri judeţul Vaslui, nr.39, 1824, unde seliştea este acestea au fost găsite şi resturi ceramice, înfiinţate de doi fraţi. tot eronat aşezată.de bună calitate, aparţinând sec. II-III, 193. Arh. Stat. Buc., Planuri judeţul Vaslui, nr.39, 1824.Cercetând arheologic vatra satului

194. După R.A.Iş., II, p.427, col. 1.carpice şi romane, cu terra sigilata. Pe Mireşti, am constatat că acesta ocupa 195. Ibidem.aceeaşi suprafaţă s-a locuit şi între două perimetre apropiate: Siliştea - partea 196. Ibidem.sec.XIV/XV-XVIII fostul sat Mireşti, de la răzăşească a satului şi La Odăi - partea 197. Ibidem.care, în afară de resturile ceramice locuită de clăcaşi (care îşi vânduseră 198. Ibidem, col.2.

specifice, am recuperat şi un amnar, moşia). Ambele se află la doar câteva sute 199. Ibidem, p.430, col.2.

confecţionat din sârmă groasă, spărturi de metri, SE, de marginea actualului sat 200. Ibidem.de ceaun de tuci (fontă). Din partea Văleni. 201. Ibidem.

210 aceasta de sat, clăcăşească, se 167 a, b. Siliştea 202. Ibidem, p.428, LXXXI.4.vânduseră ocinile lui Andronic din 203. Cercetată anterior de M. Tanasachi, în 1978, dar pe malul a) Ceva mai jos de satul Văleni, pe

drept al pârâului (R.A. Iş.II, p.429, LXXXI.4.H). care Glodeni, ajunse apoi, ante 1846, în două interfluvii, formate de pârâul semnalează sec. IV d.Hr., XV, XVI-XVII şi XVII-XVIII.stăpânirea serdarului Matei Carp.Găureanca, în vest, cu pâraiele Siliştea, în

204. Semnalată în R.A.Iş., II, p.428, col.2, LXXXI.4.D. - prima centru şi Mireşti, în E, a fost identificată o jumătate, dar unde nu sunt evidenţiate locuirile din sec. V.d. Seliştea Olăşeii (Oloşăii, întinsă locuire Noua. De la aceasta ne-a XVII-XVIII.

Oloşănii)rămas ceramică specifică între care ceşti 205. Jumătatea de vest a satului a fost prezentată în numărul 179. Pe un splendid versant de cu torţi supraînălţate, decorate cu butoni. anterior al revistei, la comuna Tansa. A se vedea primele

deal, însorit, înclinat uşor spre est, Au fost găsite nuclee de silex epuizate şi două planuri de la nota 184. R.A.Iş. II, p.428, col.2, este 211 deasupra Albiei Şacovăţului şi a luncii omoplaţi crestaţi . Alte resturi de locuire semnalată doar: cultura Noua şi locuiri în sec.XI-XII, XV,

sale, de la circa 50 m aval de confluenţa XVII-XVIII.aparţine sec.II-III-IV cu Sântana de sa cu pârâul Durăceasa (afluent de 206. După R.A.Iş., II, p.428, col.1, LXXXI.4.A.Mureş. Peste toate s-a aşezat fostul sat

207. Ibidem.dreapta), se găseşte un interesant Mireşti, care a existat între sec. XIV/XV-208. Ibidem.obiectiv arheologic. Acesta este traversat XVIII.209. Ibidem, p.430, col.2.de un drum vechi de pământ, pe direcţia Într-un „plan” de la 1846 satul Mireşti 210. În R.A.Iş., II, p.430, pct.LXXXI.8.A. Obiectivul este cercetat 212 SV-NE şi constituie o fostă aşezare nu mai fiinţa, locul devenise selişte . parţial, semnalându-se doar: „...întinsă şi bogată aşezare

Hallstat timpuriu, grupul Corlăteni.Ultimii săi locuitori se mutaseră spre nord, Poieneşti, suprapusă de o locuire din sec. IV d.Hr., în Peste aceasta, în sec. III-II î.Hr., s-a pe deal, unde înfiinţaseră sătucul asociere cu amfore romane... Un cuţit curb din silex

locuit de către daci şi bastarni, a căror Braşoveniţa, ce aparţinea pe atunci de aparţine unei locuiri Noua”.resturi ceramice au în amestec şi spărturi 211. Apreciem că acestea erau folosite, probabil, ca răbojuri, cu fosta comună Suhuleţ. Acum au mai de amforă romană, ajunse până aici în ajutorul lor se ţinea, de exemplu, evidenţa vitelor (trimise cu rămas două-trei case între Jigoreni şi

cireada la păscut).cadrul schimburilor comerciale.Văleni.212. Planul de la nota 184, C.Pe cea mai mare parte din suprafaţa b) Până acum 60-70 de ani, în 213. În R.A.Iş., II, la aceeaşi pagină şi punct găsim: „Pe acelaşi versantului s-a locuit intens în sec. X/XI, marginea de nord a aşezării, mai exista

larg platou, în locul La Odăi există şi o aşezare Cucuteni A XIII/XIV, XIV/XV-XVIII-XIX. Între resturile cimitirul fostului sat, se mai observau cu ceramică corodată şi cu un idol feminin fragmentar... materiale ale acestei locuiri se remarcă şi pietre funerare şi pomi sălbăticiţi. precum şi o alta din sec.XIV-XV”.

213 cioburi de sticlă specifice sec. XIV-XV, 168. La Odăi 214. V. Chirica şi M. Tanasachi, R.A.Iş., II, p.430.cum şi ceramică gălbuie din pastă fină, La SE de pârâul Mireşti, la V de nişte

4 Pl.528Planul moşiei Găurenii şi o parte

din Mireşti, ţinutul Vasluiului.Ridicat la anul 1846

de inginerul statului...

29

PRUTUL * Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

Politica agrară a României (1962-1989)prof. Cornel Ionel Moraru (Berezeni)

Cap.I. Agricultura României în primii ani postbelici. stânga şi a partidului comunist îndeosebi, care dezbăteau pe larg şi agitau problemele ţărănimii şi ale agriculturii româneşti apreciind că

1.1. Problema agrară în dezbaterea partidelor politice reforma agrară este transformarea social-economică cea mai de seamă pentru populaţia rurală în special, treptat, aceste partide au fost nevoite

Problemele agriculturii şi ale satului românesc s-au aflat de la să ia atitudine şi să-şi facă cunoscută poziţia faţă de problemele sfârşitul anului 1944 în atenţia forţelor politice româneşti, care urmau să ţărănimii şi a agitaţiei stârnite în jurul acesteia de comunişti şi social-găsească o rezolvare rapidă în problema agrară, cu profundele sale democraţi.implicaţii social-economice şi politice imediate şi de perspectivă, Ele porneau de la constatarea că exproprierea, neînsoţită de alte reprezenta o chestiune de actualitate, alături de aceea a democratizării măsuri practice, aşa cum s-a întâmplat după primul război mondial, vieţii publice, cerută şi de Aliaţi. reduce producţia agricolă şi nu rezolvă problemele sociale ale lumii

Interesul de excepţie manifestat de toate partidele faţă de reale. Datorită acestui fapt, exproprierea şi împroprietărirea, aprecia problema agrară se datora, în fapt, marii bătălii politice în care, forţele P.N.L., duc la rezultate potrivnice celor urmărite având drept consecinţe aflate în luptă îşi disputau adeziunea ţărănimii, importantă forţă socială fărâmiţarea proprietăţii şi implicit reducerea, în acest mod, a producţiei a societăţii româneşti, pentru unul sau altul din programele lor. Alegerea agricole, fără a rezolva în acelaşi timp chestiunea proletariatului agricol.sau adoptarea uneia sau alteia dintre soluţiile preconizate pentru Partidul liberal se pronunţa împotriva exproprierii largi a rezolvarea marilor probleme ale satului, asigura partidului politic pământurilor moşiereşti şi împroprietăririi ţărănimii, subliniind caracterul respectiv o bază de mase, care devenea hotărâtoare în acţiunea pentru neeconomic al unei proprietăţi dezmembrate „peste limitele ei fireşti” şi cucerirea şi consolidarea unor poziţii preponderente, de pe care să pentru adoptarea „ca în toate ţările civilizate” a „intensificării producţiei, tranşeze în favoarea sa lupta pentru putere, care se profila în toamna a realizării echilibrului între preţurile agricole şi preţurile industriale”, anului 1944. Dezbaterile şi disputele vii, cu accente polemice profunde, crearea asociaţiunilor agricole ş.a., căutând să orienteze atenţia nu erau rezultatul exclusiv al confruntărilor de metode privitoare la ţărănimii în altă direcţie decât aceea a exproprierii şi împroprietăririi. realizarea reformei agrare. Ele erau în mare măsură, expresia Aceste cerinţe, considerate de liberali a fi necesare pentru dezvoltarea confruntării unor platforme de acţiune ale principalelor partide care agriculturii româneşti şi ridicarea standardului de viaţă al ţărănimii, nu vedeau în reforma agrară piatra de încercare a eficienţei poziţiilor şi fuseseră satisfăcute în cele peste două decenii care se scurseseră de la acţiunilor lor politice pentru a determina masele ţărăneşti să le urmeze. înfăptuirea reformei agrare din 1921 şi, desigur, nu-şi puteau găsi o Chestiunea reformei agrare a fost transpusă treptat, în acest condiţii, pe rezolvare nici în condiţiile economice şi sociale grele care se profilau la planul unei mari bătălii politice, măsurile preconizate evidenţiind cu sfârşitul războiului. Ele se transformau de fapt în argumente pentru

1 amânarea împărţirii pământului şi a împroprietăririlor, având drept scop putere, în ansamblul lor, acest fapt .salvarea proprietăţilor agricole mari.Nici un partid sau grupare politică nu nega existenţa şi importanţa

O reformă agrară, afirma mai târziu partidul liberal sub presiunea covârşitoare pentru societatea românească a problemei agrare. Ele se agitaţiei forţelor de stânga, este necesară, dar temelia ei nu o poate declarau, în principiu, favorabile unei reformări a vieţii agrare din constitui exproprierea, care, chiar dacă ar fi posibilă, nu este realizabilă România în sensul unor transformări a condiţiilor de producţie agricolă, în timp de război. Nu se urmăreau în fond schimbări din punct de vedere în vederea sporirii randamentelor şi ridicării nivelului de trai al populaţiei al structurii proprietăţilor agricole şi al raporturilor dintre producători, ci în general şi a celei săteşti în special. Metodele şi căile de urmat, pentru menţinerea la sate a raporturilor sociale existente. Ordinea de obţinerea acestui rezultat, mijloacele preconizate pentru înfăptuirea sa preferinţă şi modalitatea de realizare practică a împroprietăririi propriu-practică ca şi scopurile urmărite erau însă diferite.zise, expuse în programul agrar publicat la 31 ianuarie 1945, evidenţiau Partidul Comunist Român, aflat în plină ascensiune datorată faptul că partidul liberal avea în vedere întărirea elementelor înstărite prezenţei trupelor sovietice în ţară, şi-a precizat poziţia faţă de din rândul ţărănimii şi deci a bazei sale sociale în mediul rural.problema agrară curând după actul din 23 august 1944. În cel dintâi

În programul şi activitatea P.N.Ţ., problema agrară se bucura, încă număr al său, ziarul „Scânteia”, apărut în condiţii de legalitate, organul din perioada interbelică de o atenţie specială fie şi numai datorită central de presă al partidului, aborda problemele ţărănimii şi ale faptului, deloc neglijabil, că o asemenea preocupare era presupusă de soluţionării problemei agrare în ansamblu. La întrebarea „de ce au titulatura pe care şi-o dăduse partidul încă de la înfiinţarea sa. După nevoie ţăranii”, născută cu decenii în urmă şi reactualizată în condiţiile război interesul pentru problemele ţărănimii şi ale agriculturii ca ramură luptei duse de România alături de Naţiunile Unite, a noilor perspective principală, de bază a economiei naţionale, estompat pentru moment, s-ce se deschideau pentru dezvoltarea societăţii româneşti, răspunsul a accentuat după publicarea proiectului Platformei F.N.D., în comuniştilor era: „Libertate şi pământ”. „Cea mai arzătoare problemă septembrie 1944. Măsurile preconizate în aceste condiţii se doreau a fi care frământă marea majoritate a ţărănimii este problema agrară, o replică naţional-ţărănistă, menită să contracareze programul agrar problema pământului” sublinia oficiosul comunist.enunţat de P.C.R. şi de P.S.D.Exproprierea moşiilor şi împroprietărirea ţăranilor nu reprezenta

În esenţă soluţionarea problemei agrare în România se putea principala şi singura măsură pentru rezolvarea problemei ţărăneşti, realiza, potrivit concepţiei P.N.Ţ., prin trecerea la „proprietatea afirma P.C.R., ci doar un pas considerat esenţial, dintr-un şir de măsuri ţărănească individuală, cooperativizată, completată cu fermă model şi ulterioare menite să asigure un standard de viaţă corespunzător celei cu obştii posesiune comună (unde se va putea) pentru folosul obştesc” mai largi categorii sociale din România acelor vremi. În condiţiile de ca „singurul sistem viabil într-o ţară de proprietate agricolă cu structură atunci soluţia preconizată satisfăcea cea mai arzătoare cerinţă a

3ţărănimii în general şi a celei sărace în special. Ulterior nu mai urma să ţărănească” .fie adoptate alte măsuri care să contribuie la ameliorarea vieţii ţăranilor. Programul agrar al P.N.Ţ. conţinea elemente realiste sub aspectul

În ce priveşte reforma agrară, Partidul Social-Democrat socotea constatărilor neajunsurilor agriculturii româneşti. El se dovedea că „exproprierea nu poate să se oprească la limita de 50 ha, ci trebuie să nerealizabil şi neeficient pentru atingerea scopului declarat: ridicarea se extindă la toate proprietăţile care sunt lucrate în arendă, în dijmă sau bunei stări a ţărănimii şi a societăţii româneşti în general, atragerea sau în general cu exploatarea muncii. Organizarea de pe acum a agriculturii menţinerea unor mase de ţărani sub influenţa P.N.Ţ. Afirmaţiile şi

2 precizările făcute de lideri ai partidului potrivit cărora „mica proprietate pe baze socialiste” .bine organizată s-a dovedit superioară marii proprietăţi ca producţie” Partidele naţional liberal şi naţional ţărănesc au abordat problema erau contrazise de realităţile pe plan mondial şi chiar de nivelul agrară de pe poziţia menţinerii structurilor social-economice existente producţiei agricole româneşti înregistrat la începutul secolului XX. la sate. În vâltoarea evenimentelor politice postbelice cu care era Această poziţie deosebea P.N.Ţ., şi faţă de P.N.L. care susţinea, cum confruntată ţara, ele au ignorat, în perioada imediat următoare lui 23 am arătat deja, tocmai contrariul în ceea ce priveşte randamentul micii august chestiunea reformei agrare. Sub presiunea acţiunilor forţelor de

30

PRUTUL* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

proprietăţi în comparaţie cu cel al marii proprietăţi. Spre deosebire de În baza prevederilor legii nr. 187 pentru înfăptuirea reformei 10partidele politice de stânga, care considerau exproprierea şi agrare şi a regulamentului legii pentru aplicarea acesteia au fost

împroprietărirea ca unul din mijloacele de rezolvare a problemei agrare, expropriate pământurile şi proprietăţile agrare de orice fel aparţinând dar nu singurul şi cel mai important, ci completat cu alte măsuri care să colaboraţioniştilor, criminalilor de război şi celor vinovaţi de dezastrul consolideze sau să completeze reforma, P.N.Ţ. punea accentul ţării, ale celor care s-au refugiat în ţările cu care România se află în stare principal pe reforma agrară şi aşezarea agriculturii pe baza proprietăţii de război ori au fugit în străinătate după data de 23 august 1944, ale ţărăneşti de muncă apreciată, aprioric, ca fiind superioară marii celor care s-au înscris voluntari pentru lupta împotriva Naţiunilor Unite,

4proprietăţi . loturile de peste 10 ha ale celor ce nu-şi cultivaseră pământul în regie Acuitatea problemei agrare, faptul că însăşi ţărănimea reclama proprie în ultimii 7 ani consecutivi, bunurile de mână moartă şi prisosul

exproprierea pământurilor moşiereşti şi împroprietărirea celor fără terenurilor agricole constituind proprietăţi ale persoanelor fizice care 11pământ sau cu pământ puţin, cerere stimulată evident de agitaţia şi depăşeau suprafaţa de 50 ha .

programele P.C.R. şi P.S.D. de prevederile platformei F.N.D., au Tractoarele, batozele, locomobilele, secerătoarele şi combinele, influenţat puternic poziţia P.N.Ţ., în problema agrară. de pe terenurile prevăzute mai sus, au trecut asupra statului, care a

Deşi iniţial, în manifestul-program al P.N.Ţ. publicat în octombrie înfiinţat ulterior centre judeţene de închiriat maşini agricole la dispoziţia 1944 se preciza că măsurile preconizate în domeniul agrar urmau a se agricultorilor. Celelalte unelte agricole şi animale de tracţiune au trecut, înfăptui după încetarea războiului, partidul a părăsit treptat această de asemenea, asupra statului, proporţional cu suprafaţa de teren

12poziţie fiind forţat să se declare de acord cu înfăptuirea reformei agricol expropriat, o parte a acestora fiind date ţăranilor împroprietăriţi .înaintea încheierii participării armatei române la războiul împotriva Excepţiile de la expropriere prevăzute de lege atestau grija Germaniei naziste. guvernului de a nu afecta interesele clerului şi ale monarhiei, ale unor

La 10 februarie 1945 P.N.Ţ. a propus Comisiei pentru studierea cercuri de intelectuali legate de instituţiile culturale ce deţineau unele reformei agrare (creată în decembrie 1944) un proiect de lege pentru terenuri agricole, evitând astfel nemulţumirea sau confruntarea cu expropriere şi împroprietărire, ca bază de discuţie şi pe care I. Hudiţă, aceste forţe, neoportună în acel moment, şi atragerea chiar a unora preşedintele comisiei amintite şi ministerul agriculturii, avea sarcina să-l dintre ele alături de forţele politice de guvernământ.

5depună guvernului . Se păstrau neatinse suprafeţele orezăriilor, ale viilor şi pădurilor, Proiectul de reformă agrară al P.N.Ţ. era destinat să atenueze regimul lor urmând să facă obiectul unei legi speciale, precum şi

frământările maselor ţărăneşti şi să consolideze poziţia sa în lumea „fermele model” a căror importanţă pentru economia ţării, îndeosebi în satelor. În ciuda unor prevederi radicale, partidul spera ca astfel să se ce priveşte producţia agricolă marfă, în condiţiile lipsei bunurilor de

13menţină „echilibrul social”. Înfăptuirea reformei, atribuirea definitivă a consum evidente deja, era mult apreciată .loturilor, erau amânate până după terminarea războiului, când se spera Bunurile agricole ce cădeau sub incidenţa prevederilor legii au fost că acestea s-ar fi făcut astfel încât să întărească burghezia satelor. Era, confiscate fără nici un fel de despăgubire către foştii lor proprietari. în fond, tocmai ceea ce nu aşteptau masele de ţărani, prinse în mrejele Ţăranii urmau să plătească către stat loturile primite, preţul stabilit promisiunilor P.C.R., care preconiza realizarea neîntârziată a echivalând cu valoarea unei recolte anuale mijlocii estimată la 1000 kg

14exproprierii prin confiscarea pământurilor moşiereşti şi împărţirea lor grâu sau 1200 kg porumb la hectar în condiţii foarte avantajoase. După 6ţăranilor fără pământ sau pământ puţin . achitarea a 10% din preţul de cumpărare, restul era eşalonat pe o

Nu numai în România, ci şi în celelalte state aflate sub dominaţia perioadă de 10 sau 20 de ani. Mari facilităţi se acordau celor fără sovietică au avut loc schimbări în structurile agricole, sub dominaţia pământ, care puteau obţine o amânare a plăţii primei rate pe un termen sovietică au avut loc schimbări în structurile agricole care în câţiva ani de trei ani. Cei împroprietăriţi primeau pământul „liber de orice datorii şi au fost total bulversate şi remodelate, noii conducători au procedat la o obligaţii” care grevaseră anterior proprietăţile expropriate.redistribuire a pământurilor, iar apoi la cooperativizarea lor. Singura În primăvara anului 1948 aplicarea legii reformei agrare era în linii noutate în comparaţie cu Uniunea Sovietică a fost o succesiune mai mari încheiată. Fuseseră expropriate 155.823 proprietăţi aparţinând

7rapidă a celor două operaţiuni . unor cetăţeni de origine română sau de altă naţionalitate, cu un total de Suprafeţele de pământ redistribuite au fost impresionante: în 1.468.946 ha.

China, 47 milioane de hectare; în Europa de Est, 20 milioane de hectare Numărul celor ce primiseră pământul era de 917.777, dintr-un total expropriate şi 12 milioane repartizate. de 1.178.206 de îndreptăţiţi trecuţi iniţial pe listele de împroprietărire,

Chiar dacă, de-a lungul secolelor, ţăranii din Europa şi Asia au cărora li se împărţiseră 1.109.56 ha. Dintre aceştia, circa 400.000 şi-au dorit cu ardoare să aibă propriul lor pământ (câteodată chiar luptând putut întemeia noi gospodării, iar alţi circa 500.000 şi-au mărit pentru el), chiar dacă în perioada interbelică partidele agrare au susţinut proprietatea.

15proiecte reformiste, reforma agrară a anilor patruzeci „nu a fost totuşi o O suprafaţă de 359.384 ha a trecut în rezerva statului , în 8revoluţie înfăptuită de la bază ci exclusiv de la vârf” . Deloc spontană, ea conformitate cu art. 2, pct.c şi d, din legea pentru înfăptuirea reformei

a fost pregătită cu mare grijă şi orchestrată numai de partidele agrare. Ea era destinată înfiinţării în jurul oraşelor şi altor localităţi a unor comuniste. Obiectivele sale erau mai ales de ordin politic. În ceea ce grădini de zarzavaturi şi terenuri pentru şcoli agricole şi ferme priveşte partidele comuniste în acel moment crucial de acaparare a experimentale model. În februarie 1947 numărul fermelor de stat se puterii, era vorba de atragerea imensei comunităţi ţărăneşti şi unirea ei ridica la 326 deţinând o suprafaţă de 47.882 ha. La aceeaşi dată în jurul unei reforme prezentată totodată ca o luptă de clasă. Comisia centrală admisese, în baza prevederilor art. 22, 110 ferme-

16Reforma agrară s-a efectuat în toată Europa de Est şi în Coreea în model particulare cu o suprafaţă de 12.281 ha .perioada dintre 1944 (Polonia) şi 1946-1947 (viitoarea R.D.G.). În Alături de ţăranii români au primit aproximativ 150.000 ha de China ea a fost lansată de legea din 28 iunie 1950. S-a început peste tot pământ 90.597 de ţărani din rândul naţionalităţilor conlocuitoare

17prin stabilirea unui prag maxim pentru proprietatea funciară: 5 ha în (maghiari, sârbi, ucraineni, tătari etc.) . Gospodăriile nou create în baza Albania şi Coreea, 20 în Bulgaria, 45 în Iugoslavia, 50 în România şi legii pentru înfăptuirea reformei agrare nu puteau fi împărţite, vândute, Cehoslovacia, 57 în Ungaria. În Europa de Est, mai bine de 3 milioane date în arendă sau ipotecate, nici în totalitatea lor şi nici în parte. În de familii ţărăneşti au beneficiat de această redistribuire. În timpul cazuri excepţionale însă, ele puteau fi vândute, arendate, împărţite sau

9acestor schimbări peste tot tensiunile au fost puternice . ipotecate, numai cu avizul Ministerului Agriculturii.Prin legea 187 au fost totodată confiscate 3.135 de tractoare, 2533

1.2. Caracterul şi urmările reformei agrare din 1945 pluguri pentru tractoare, 2140 batoze de cereale, 5.025 semănători de cereale, 682 locomobile, 37 combine, 2132 secerători şi alte maşini

18Una dintre primele măsuri pe care guvernul instalat la 6 martie agricole . Media prevăzută de lege corespundea cu media realizată în 1945 cu sprijinul Moscovei a fost legiferarea reformei agrare la 23 perioada interbelică.martie 1945. Prin aceasta s-a consfinţit din punct de vedere juridic, ceea Ca urmare a înfăptuirii reformei agrare structura proprietăţii ce mulţi ţărani realizaseră deja în lunile anterioare când o mare parte a agricole a suferit însemnate schimbări. Cele mai importante au fost în pământurilor deţinute de marii proprietari funciari au fost împărţite celor ponderea gospodăriilor ţărăneşti care posedau sub 1 ha de pământ şi „îndreptăţiţi” fără a se aştepta adoptarea unei legi. care s-a redus în condiţiile creşterii numărului total de gospodării

31

PRUTUL * Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

agricole, cu circa 400.000, de la 23,3% din contra principiilor democratice sau contribuind încercat să cumpere sau să închirieze totalul exploataţiilor agricole în anul 1941, la în orice fel la ajutorarea Germaniei hitleriste, pământuri, însă această revenire a „spiritului 17,52% în anul 1948, precum şi în ponderea pe cale politică, economică, culturală şi capitalist” nelinişteşte autorităţile care au

22gospodăriilor ţărăneşti între 3 şi 5 ha, care a intervenit spre crearea premiselor favorabile sportivă” .crescut de la 18,4% în 1941, la 22,56% în unor acţiuni noi ce aveau să ducă la S-a trecut astfel, la exproprierea totală, 1948. Gospodăriile care posedau între 1 şi 3 transformarea agriculturii pe baze socialiste, în masă a cetăţenilor români de naţionalitate ha au crescut de la 35,1% în 1941 la 36,08% în întărindu-le în decizia lor de a declanşa cât germană. Până în ianuarie 1947 fuseseră 1948. În acelaşi timp, numărul gospodăriilor mai repede colectivizarea.expropriaţi 143.000 saşi şi şvabi şi o suprafaţă moşiereşti a scăzut cu circa 1/3 - de la 16.873 de 804.000 iugăre (1 iugăr = 0,5775 ha), din în anul 1941 la 11.316 în 1948 -, ponderea lor care 544.000 iugăre pământ arabil, 17.000 trecând de la 0,7% la 0,4% din total. În Notă: Redacţia se dezice de punctul iugăre vii şi 147.000 iugăre de pădure, deşi proporţii reduse, de la 27.845 la 26.607 de vedere al autorului.exproprierea viilor şi pădurilor nu făceau

23(4,4%), a scăzut şi numărul gospodăriilor obiectul prevederilor reformei agrare . La 19având între 20 şi 50 ha . acea dată, prin efectul legii agrare se

Note:Mutaţiile generate de reforma agrară au expropriaseră în proporţie de 95% întinderile 1. Ion Alexandrescu, Economia României în accentuat aşezarea agriculturii ţării pe baza aflate în posesiunea saşilor şi şvabilor. Tot

primii ani postbelici (1945-1947), Editura gospodăriei mici şi mijlocii, între 1 şi 10 ha. În până la aceeaşi dată nu fuseseră Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1948 la încheierea reformei agrare, aceasta împroprietăriţi nici un sas şi nici un şvab. Mulţi 1986.reprezenta 77% din numărul total al dintre cei aduşi şi instalaţi în locul populaţiei de

20 2. „Libertatea” din 1 octombrie 1944; vezi şi exploataţiilor agricole . origine germană expropriată nu aveau „Scânteia” din 2 octombrie 1944.Acestor schimbăr i în s t ructura tangenţă cu agricultura, fapt ce a creat

3. „Dreptatea” din 1 noiembrie 1944.proprietăţii le-au corespuns modificările nemulţumiri în rândul celor expropriaţi, pe de o 4. Idem din 6, 18 noiembrie 1944.similare ale structurii sociale a satului parte, şi o slabă productivitate a terenurilor 5. Arhivele M.A.I., dosar special nr. 3854 M., românesc. Prin desfiinţarea marii proprietăţi expropriate, pe de altă parte.

volumul I, partea I, fila 00095.funciare de peste 50 ha a fost lichidată din Abuzurile şi exagerările amintite au avut 6. Ibidem.punct de vedere economic moşierimea. Rolul consecinţe grave nu numai asupra comunităţii 7. Jean François Soulet, Istoria comparată a şi ponderea ţărănimii sărace şi mijlocaşe au cetăţenilor de origine germană, care au fost

statelor comuniste din 1945 până în zilele crescut considerabil. Puterea economică a afectaţi direct şi grav, ci şi asupra agriculturii în noastre, Editura Polirom, Iaşi, 1998.ţărănimii mijlocaşe - circa 1/2 din mijloacele de general. Ulterior, s-a revenit asupra măsurii de

8. Ibidem.producţie agricolă şi 3/5 din cantitatea totală expropriere totală şi s-a trecut la repararea 9. Ibidem.de cereale marfă aduse pe piaţă - făcea ca acestor nedreptăţi prin restituirea terenurilor şi

24 10. „Monitorul Oficial”, partea I-a, nr.68 bis., această categorie a ţărănimii, în rândul căreia a bunurilor confiscate iniţial .p.2205-2208.intrase ca urmare a înfăptuirii reformei agrare, Reforma agrară a fost însoţită de un

11. Ibidem.un număr însemnat de ţărani ce-şi măriseră ansamblu de acţiuni având drept ţel 12. Ibidem.proprietăţile să ocupe împreună cu ţărănimea „socializarea pământului şi a utilajelor 13. Ibidem.săracă, locul central în agricultura agricole”. S-a trecut la comasarea loturilor

21 14. La 15 decembrie 1950 ratele pe care le mai românească postbelică . fărâmiţate, organizarea unei întinse reţele de aveau de plătit ţăranii împroprietăriţi prin Burghezia sătească care deţinea circa cooperative de consum. Statul a înfiinţat reforma agrară din 1945 au fost anulate.5% din totalul gospodăriilor şi peste 15% din centre de maşini şi unelte agricole care grupau

15. Mihai Rusenescu, Date privind politica suprafeţele de pământ ocupa un loc important tractoarele şi maşinile ale camerelor de agrară a României (martie 1945-februarie în producţia agricolă şi mai ales în producţia agricultură şi cele expropriate şi trecute în 1949), în „Studii şi materiale de istorie agricolă marfă. Proletariatul agricol proprietatea statului.contemporană”, vol.III, Editura Academiei reprezenta circa 250.000 familii sau 2,5% din În toamna anului 1945 existau deja 271 R.S. România, 1978, p.84.populaţia satelor. asemenea centre, a căror bază materială se

16. Ibidem.În înfăptuirea reformei agrare s-au comis compunea din 3.130 de tractoare, 1274 17. România în anii revoluţiei democrat-greşeli, abuzuri şi inconsecvenţe în aplicarea pluguri de tractoare, 686 locomobile, 1996

populare, 1944-1947, p.154.legii şi a regulamentului de aplicare a acesteia. batoze de cereale, 1032 secerători-legători şi 25 18. Mihai Rusenescu, op.cit., p.85.Cei supuşi exproprierii încercau prin diferite alte maşini .

19. Costin Murgescu, Reforma agrară din mijloace să împiedice exproprierea şi La numai câteva zile de la legiferarea 1945, Editura Academiei R.P. Române, împărţirea pământului ce-l deţineau celor reformei, impozitul pe venituri micilor Bucureşti, 1956, p.221.îndreptăţiţi prin lege. În diverse situaţii, agricultori, care deţineau o suprafaţă agricolă

20. Ibidem, p.220.pământul expropriat a fost împărţit ţăranilor până la 3 ha inclusiv şi care nu cuprindea mai 21. Paraschiva Nichita, Marin Popescu, fără respectarea întocmai a prevederilor legii, mult de 1/2 ha vie şi 1/2 ha grădină a fost redus

26 Transformări agrare în România în anii ceea ce a iscat neînţelegeri între sate şi chiar cu 1/3 .1944-1947, în „Analele de istorie”, anul XV, între locuitorii aceluiaşi sat. În alte cazuri s-a Lipsa inventarului viu şi mort, care afecta nr.1, din 1969, p.26-27.încălcat prevederea de a lăsa proprietarului 50 ţărănimea şi îndeosebi cele 400.000

22. Regulamentul legii pentru înfăptuirea ha pe motiv că nu puteau fi altfel împroprietăriţi gospodării nou create în urma reformei reformei agrare, în „Scânteia” din 11 aprilie toţi cei îndreptăţiţi. Au fost expropriate chiar agrare, a constituit un argument pentru guvern 1945.terenuri aparţinând statului, care erau pentru a trece, în apr i l ie 1945 la

23. Stenograma şedinţei Consiliului de Miniştri exceptate, prin lege, de la expropriere. rechiziţionarea tuturor tractoarelor şi maşinilor din 10 ianuarie 1947, Arhiva C.C. al P.C.R., Caracterul pregnant antifascist al legii, agricole aflate în proprietate particulară, fondul nr. 103, dosarul nr.1122, p.20.care reiese din însăşi ordinea de expropriere a inclusiv personalul, care lucra cu aceste

24. Conferinţa Naţională a Partidului terenurilor ce urmau a fi împărţite ţăranilor a maşini şi trecerea acestora în folosinţa Comunist Român, 19-21 iulie 1972, fost denaturat prin interpretarea abuzivă a comisiilor judeţene de reformă agrară, pentru Bucureşti, Editura politică, 1972, p.78.prevederilor regulamentului pentru înfăptuirea efectuarea lucrărilor agricole în judeţ.

25. Paraschiva Nichita, Marin Popescu, reformei agrare, îndeosebi art.3, litera „c” - Peste tot reforma agrară a pus accentul op.cit., p.26.care prevedea că vor fi confiscate în întregime pe fărâmiţarea proprietăţilor. Majoritatea

26. „Monitorul oficial”, partea I-a, nr.76 din 1 bunurile „cetăţenilor români de naţionalitate exploatărilor ţărăneşti din estul european aprilie 1945, p.2.706.(origine) germană, care au făcut parte din (Polonia, Ungaria, România, Bulgaria) nu

grupul etnic german, precum şi toţi aceia care depăşesc 5 ha în 1948. Pentru remedierea au făcut propagandă hitleristă, militând în unei asemenea situaţii, unii proprietari au

32

PRUTUL* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

XVIII Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, dosar 23/1912, Fila Constatând că aceste lucrări sunt în general Protoieria jud. Fălciu 63. executate în condiţii acceptabile şi în raport cu No. 113 XIX preţurile aprobate cu adresele No 33956/915,

Protoeria jud. Fălciu 1916, luna Februarie 22 suntem de părere a le declara ca primite Prea Sfinţite Stăpâne No.138 recepţionate.

Drept care sa încheiat prezentul proces-verbal În legătură cu raportul subscrisului No 104/915 Prea Sfinţite Stăpâne, în triplu exemplar, din care unul pentru Sf. Episcopie

- în cestiunea lucrarei angajate cu maistrul I.M. Peste câteva zile urmând a se termina întotul respectivă, iar celelalte 2 pentru administraţia Casei Ivanovici pentru noua Biserică din parohia Dolheşti - lucrările picturii şi mobilierului Bisericii din Dolheşti, Bisericii.cu cel mai profund respect vă supun la cunoştinţă că cu cel mai profund respect vă rog să binevoiţi a Arhitect Protoereu în ziua de 6 curent, am avizat din nou pe numitul interveni către onor. Administraţiune a Casei Bisericii Grigore Neculai Eremia Hagiumaistru ca în termen de 48 ore să plece la Dolheşti pentru ca pe deoparte să dispună facerea recepţiunii spre a demara lucrarea angajată de la care am primit iar pe de altă parte să se ordonanţeze restul sumei Ibidem, Fila 70.alăturata adresă pe care o înaintez comunicându-vă ce mai este a se primi în contul acestor lucrări. XXIîn acelaşi timp că faţă cu declaraţiunea sa nu se Sunt cu cel mai profund respect Ministerul Bucureştipoate duce atât din cauză că suma ce i-a mai rămas Al P.S. Voastre supus serv. Cultelor şi Instrucţiuniide primit nu va putea termina lucrarea, cât şi din Protoiereu «s.s.» Administraţia Cassei Bisericiicauză că a căzut bolnav - am angajat alţi lucrători pe Prea Sfinţiei Sale No. 10546 - 19 Martie 1916care i-am şi trimis în localitate pentru isprăvirea Prea Sfinţitului Episcop al Huşilor D.D. lucrarei. Nicodem. Prea Sfinţite,

Am preferat înlăturarea lui cu multă mulţumire, Ibidem, Fila 67. Referitor la adresa Prea Sfinţiei Voastre cu No întru cât acest meseriaş tot timpul a dat dovadă că XX 428 din a.c., avem onoarea a vă face cunoscut, că este de o incorectitudine fără pereche şi un escroc Proces verbal am acordat un ajutor de 2000 lei pentru plata ordinar care a înşelat pe foarte mulţi aşa că Astăzi 14 Martie 1916 lucrărilor de pictură şi mobilier la biserica din urmărirea lui pe calea justiţiei n'ar fi putut duce la alt Dolheşti-Fălciu. Înaintăm odată cu aceasta rezultat de cât întârzierea lucrarei; iar în cât priveşte Subsemnatul Grigore Neculai, arhitect şef al ordonanţa de plată No. 42807/1916, emisă pe de daune, niciodată fiind o persoană insolvabilă. Administraţiei Casei Bisericii, conformându-mă numele Cucernicului Preot I. Negoiţă, Directorul

Înaintez tot odată şi două reclame pe care le- declaraţiunei de pe adresa înreg. la Nr. /916 însoţit Cancelariei acelei Sf. Episcopei, care pentru am primit de la lucrătorii săi pentru neplata lucrului fiind de P.C. iconom Eremia Hagiu, Protoereul jud. justificarea sumei, ulterior ne va trimite acte.spre a Vă convinge şi mai mult despre acest Fălciu am vizitat noul local de Biserică, construit în Primiţi vă rugăm Prea Sfinţite, asigurarea specimen de meseriaş. Parohia Dolheşti com. cu acelaşi nume, jud. Fălciu, deosebitei noastre consideraţiuni.

Sunt cu cel mai profund respect al P.S. Voastre cu ceva ocaziune am examinat în mod special atât Ministru «s.s.»prea plecat şi supus serv. lucrările de mobilier, efectuate de meşterii: I.M. Prea Sfinţiei Sale

Protoereu, «s.s.» Ivanovici, I. Patraş şi Gh. Blanariu cum şi pe cele de Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilorpictură efectuate de D-nul Zaharia Ionescu, cu toţii

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale din oraşul Huşi. Ibidem, Fila 68.

1916, luna Februarie 8

33

I Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor Toderaşc şi Sava Popa ca oameni de încredere România Reg. la N 2201 din D.D. Nicodem. pentru strângerea sumei amintite mai jos.Protoieria jud. Fălciu P.P.S. Sale Primar,

0 D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 22/1912, f. 7. Episcop al Huşilor G.I. RâpanuN 1554II1912, august, 25

0 Ibidem, f.11.Prea Sfinţite Stăpâne N 589 Reg. la N. 2204 dinIIIAlăturat de aceasta, cu cel mai profund respect 25 August 1912

0 înaintez următoarele lucrări primite pe lângă raportul 11 August 1912 N 672 din Reg. la N 2322 dinCucernicului preot paroh al parohiei Davideşti. Prea Sfinţite Stăpâne 31 august 1912 31 August 1912

4 În satul Leoşti din comuna Cârligaţi luându-se Prea Sfinţite Stăpâne1. procesul verbal N /1912 pentru constituirea iniţiativa de a se face reconstituirea bisericii filiale Luând cunoştinţă de adresa Prea Sfinţiei comitetului construcţiunei din nou a bisericii filiale cu

0care face parte din parohia Davideşti judeţul Fălciu, hramul „Sf. Dimitrie” din cotuna Leoşti, acea parohie. Voastre N 2238/1912, cu mult respect vi se 5 0în baza cererii făcută de către comitetul pentru 2. procesul verbal N /1912, încheiat de comitet, înaintează procesul verbal N 671 şi vă rugăm să

reconstruirea acelei biserici care ne arată că după prin care solicită atât aprobarea unei condici de dispozaţi vigoarea condicei cu formele legale şi a lista de subscripţie a locuitorilor din satul Leoşti milostenie pt. suma de 11000 lei pe temen de 2 ani, regula remiza purtătorilor pantahuzei.putându-se obţine numai capitalul de 9.200 lei care cât şi intervenirea P.S. Voastre pe lângă P.P.S.S. Al Prea Sfinţiei Voastre supuscapital nefiind suficient faţă de planul şi devizul Chiriarhi ai eparhiilor Sf. Mitropolii de Iaşi şi Episcopia Primar, Secretar,format de către Domnul Arhitect Zibacinski şi pentru a de Roman de a se permite adunarea de ofrande. G.I. Râpanu Grigorie Spiridonse putea continua şi termina lucrarea sus arătată mai 3. procura autentificată de judecătoria ocolului necesită suma de 11.000 lei pe care sumă se crede al II-lea de Huşi prin care obştea locuitorilor din satul Prea Sfinţiei Sale Episcop al Huşilorcă se va putea strânge în termeni de doi ani.Leoşti împuternicesc un nr. de 8 locuitori de a aduna

Subsemnaţii membrii Consiliului Comunal, bani de la locuitorii satului Leoşti împuternicesc cu nr. Ibidem, f. 12.comuna Cârligaţi cu cel mai profund respect şi de 8 locuitori de a aduna bani de la locuitorii satului cu IVumilinţă vă rugăm să binevoiţi a se aproba pentru o condică specială, de a împrumuta în numele obştei Proces Verbal

0strângerea milelor de la creştinii atât din cuprinsul orice sumă pentru construcţiunea bisericii şi de a N 67Eparhiei respective cât şi din Eparhiile Iaşi şi Roman, angaja maeştri speciali pentru această lucrare. Anul 1912 luna August 31rugându-vă pentru aceasta a-mi da recomandaţie În acelaşi timp, tot pe lângă lucrările de mai sus către P.P.S. Episcop de Roman şi Iaşi.înaintez şi un registru pantahusă, rugându-vă P.S. Noi, Grigore Irimia Râpanu primarul comunei

Pentru adunarea milelor ca [...] de condică a Stăpâne să binevoiţi a le da cuvenita aprobare. Cârligaţi din jud. Fălciu.comunei.Sunt al Prea Sfinţiei Voastre supus servitor Având în vedere ordinul Sfintei Episcopii a

Comitetul de [...] bisericei şi consiliul comunal Protoiereu Ieremia Hagiu. Huşilor N 2238/1912 prin care ne pune în vedere că al acestei comune recomandă pe domnii: Grigore Prea Sfinţiei Sale s-a aprobat comitetul de zidire a bisericii din satul

25 Aug.1912

Documente inedite despre biserica din satul Dolheşti, judeţul Fălciu (V)

Ionuţ Mariu Oatu

Documente inedite despre biserica cu hramul Sf. Dumitru din satul Leoşti,

comuna Pădureni, jud. Vaslui (1912)Bogdan-Andrei Mocanu

PRUTUL * Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

34

0Leoşti această comună cum şi planurile bisericii şi pentru lucrarea unei alte biserici s'a luat, totuşi, Drept rezultat la raportul P.C. Voastre N 1075 păstrarea unei pantahuze pentru adunare de ofrande lucrările merg încet, din mai multe împrejurări. Fiind a.c. vă facem cunoscut că Noi dăm voie şi şi suma de 11.000 lei din Eparhiile Huşi, Iaşi, Roman izolată de sat şi având şi pereţii crăpaţi, frigul binecuvântare pentru construirea bisericei filiale cu în termen de doi ani de zile şi cu invitaţie de a pune în pătrunde foarte lesne aşa că în timpul iernii serviciul hramul „Sf. Dimitrie” din Parohia Davideşti, jud. vedere purtătorilor de pantahuze anume: Sava Popa divin nu se mai poate efectua.Fălciu.şi Grigore Toderaşcu spre a se prezenta la Sfânta Împrejurimea curţii este bună are şi numeroase Vă înapoiem anexat planul, Memoriu, ante-Episcopie cu registru de pantahuze. plantaţiuni.măsurătoarea şi devizul estimativ aprobate de

0Constatăm prin prezentul că azi, dată mai sus Curăţenia internă este bună.Onorata Casă Bisericească cu adresa N 24229 din 7 indicată am pus în vedere atât comitetului constituit Serviciul divin se îndeplineşte cu rândul.sept. a.c. cu modificarea că Epitropia respectivă să pentru zidirea bisericii din satul Leoşti cum şi Slujbele bisericeşti curate şi în bună stare.înceapă lucrarea numai dacă dispune de fonduri purtătorilor de pantahuze spre a prezenta la Sfânta Drept care am trecut prezentul proces-verbal.destinate pentru această construcţie pentru care se Episcopie pentru a şi depoza cele legale. Protoiereu Ieremia Hagiuva ţine licitaţie publică.

Pentru care am adresat prezentul proces Ibidem, f.20.Directorverbal. XIIIbidem, f.17.

Primar Notar Reg. la N 2208 din 2 iunie 1915IX00G.I. Râpanu D.C. Cracu N 48România Reg. la N 2002 din 4 Iunie 1913

1915 Mai 30Protoeria Jud. FălciuIbidem, f.13 Prea Sfinţite StăpâneNo 720

V Subsemnatul preot paroh al parohiei Davideşti 1913, luna Iunie 3România din comuna Cârligaţi, judeţul Fălciu, vin prin aceasta Prea Sfinţite StăpâneSfânta Episcopie a Eparhiei Huşilor cu smerenie umilită de a Vă răspunde la cunoştinţa

Prea Sfinţiei Voastre următoarele:Cucernicul preot paroh al parohiei Davideşti în 0Noi, Nicodem Episcopul Huşilor, având în Cu adresa N 29 din 8 Aprilie 1915, am înaintat calitate şi de preşedinte al comitetului pentru

0vedere raportul P.C. Protoiereu al Jud. Fălciu N 1553 Domnului Procuror al Parchetului Tribunalului din reconstrucţia Bisericii filiale cu hramul „Sf. Dimitrie” 0a.c. şi adresa N 672 a Primăriei com. Cârligaţi prin judeţul Fălciu, condică de milostenie eliberată cu din satul Leoşti acea parohie, cu raportul său N

0care ne arată dorinţa locuitorilor din satul Leoşti 52/1913 ne aduce la cunoştinţă că purtătorii aprobarea Prea Sfinţiei Voastre, cu ordinul N parohia Davideşti acest judeţ de a strânge ofrande pantahuzei Sava Popa şi Timofte Toderaşcu 2257/912 spre a strânge ofrande pentru ajutorarea benevole de la binecredincioşii creştini ai Eparhiei încasând suma de 753 lei 85%, şi au depus decât 204 reconstruirei bisericii filiale „Sf. Dimitrie”. Această Noastre în folosul zidirii unei biserici în acel sat; am lei şi 45% rămânând a mai depune 412 lei şi 55% pe condică a fost încredinţată enoriaşilor Sava Popa şi

0eliberat prezenta pantahuză sub N 2324 cu care care sumă refuză de a o depune. Grigore Toderaşcu, căci au săvârşit mai multe Domnii Sava Popa şi Grigore Toderaşcu, Verbal, mi s'au adus acestea la cunoştinţă mai abuzuri faţă cu condica de pantahuze, şi de aceea împuterniciţii Epitropiei amintitei biserici, să adune în înainte de aproape 2 luni în urmă când am chemat la am fost nevoit să o înaintez Domnului Procuror spre a Eparhia Huşilor ofrande timp de doi ani, povăţuindu- Protoierie pe numiţii purtători cărora le-am luat lua măsurile cuvenite.se în totul de regulile din fruntea acestei pantahuze. pantahuza şi i-am invitat a depune suma datorită în Prea Sfinţite Stăpâne, pentru că mi-am făcut

Cu acest prilej facem un călduros apel cătră toţi cel mai scurt timp. datoria fiind obligat de lege de ore ce figurez ca fii voştri duhovniceşti, să ajute cu ce vor putea la Deoarece nici până acum în prezent nu s'au preşedinte în comitetul pentru reconstruirea zidirea bisericii „Sf. Dumitru” din satul amintit urmând conformat invitaţiunei şi deţin suma în mod ilegal, cu bisericei, astăzi sunt ameninţat cu pierderea vieţii, de pilda părinţilor şi strămoşilor noştri, prin a căror cel mai profund respect vă rog P.S. Stăpâne să către locuitorul Sava Popa, aşa că în ziua de 28 Mai dărnicie s-au rădicat şi s-au împodobit toate binevoiţi a sesiza parchetul pentru a lua măsurile a.c. am fost nevoit din nou de a ruga pe Domnul lăcaşurile sfinte de la un cap la altul al scumpei legale contra acestor oameni abuzivi. Procuror de a lua măsurile ce vă crede de cuviinţă noastre Patrii. Sunt cu cel mai profund respect la P.S. Voastre pentru apărarea vieţii mele.

Director, plecat serv. Deoarece atât faţă cu legile bisericeşti cât şi cu Diaconu V. Onu Protoiereu legile civile, sunt obligat de a-mi face datoria atât ziua

Prea Sfinţiei Sale cât şi noaptea faţă cu cerinţele enoriaşilor din cătuna Ibidem, dosar 12/1912, f.14. Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor Leoşti. Vă rog Prea Sfinţite dacă veţi binevoi, a

VI D.D. Nicodem. decide ca să nu mai fie obligat cu îndeplinirea 0 serviciilor religioase; către enoriaşii din cătunul N 2325

Ibidem, f. 18 Leoşti, fiind cu viaţa ameninţată de sus numiţii 1912 SeptembrieX locuitori.

Înregistrat la N 567 din 3 Februarie 1914 Rămân al prea Sfinţiei Voastre, prea supus şi Prea C. Protoiereu al Judeţului FălciuReferat prea plecat fiul duhovnicesc

0 Prea Sfinţite Stăpâne Paroh Economul T. Maliş ArhireAlăturat vi se trimite Pantahuza sub N 2324 de Conformându-mă ordinului Prea Sfinţiei Prea Sfinţiei Salea încredinţa Parohiei Davideşti din jud. Fălciu.

Voastre de pe raportul N 283 al P.C. Protoiereu de Prea Sfinţitului Episcop Sfintei Episcopii al Director, Diaconu V. Onu.Fălciu, cu profund respect, Vă aduc la cunoştinţă că Huşilorrămânând cele 15 procese-verbale înaintate pe Ibidem, f.15lângă amintitul raport, am constatat după procesul Ibidem, f.21.VII

0 bre verbal N 4 din 14 ianuarie a.c. că biserica filială cu XIIIReg. la N 2445 din 9 sept 1912hramul „Sf. Dimitrie” din parohia Davideşti, este în Reg. la N 2252 din 4 iunie 1915Bucureştistare rea de tot din cauza vechimei şi a primitivei Protoieria jud. FălciuMinisterulconstrucţiuni iar din procesul verbal N 1 din 14 Înregistrat No 644Cultelor şi InstrucţiuniiIanuarie a.c. că Domnul Spiridon, cântăreţ la Parohia 1915 luna Iunie 5Administraţia cassei BisericeiCârligaţi neglijează cu totul de la postul de cântăreţ.24229 * 7-sep; 1912

Sunt al Prea Sfinţiei Voastre supus serv. Subsemnatul Sava Popa domiciliat în comuna Director Tomegea Cârligaţi, cătuna Leoşti jud. Fălciu, vin prin aceasta Prea Sfinţite,

0 3 Februarie 1914 cu cel mai profund respect a mă plânge Prea Sfinţiei Ca rezultat adresei Prea Sfinţiei Voastre cu N Voastre, că am pus tot interesul pentru a aduna 2219 avem onoare a vă face cunoscut că am aprobat

Prea Sfinţiei Sale fonduri prin ofrande cu o condică eliberată de Prea construirea bisericii noi în comuna Leoşti, jud. Fălciu.Prea Sfinţitului D.D. Nicodem Episcop al Sfinţia Voastră în scop de a se construi Biserica din Lucrarea se va face prin licitaţie publică şi dacă

Huşilor. nou cu Patronul „Sf. Dimitrie” Leoşti, Parohia Epitropia dispune de fonduri destinate pentru Davideşti am adunat în condică 1200 lei plus 1500 lei această lucrare;

Ibidem, f.19. donaţi de casa Regală prin stăruinţele mele.Se înapoiază un exemplar de proiect.XI Am scos 14 [...] piatră [...] de cărămidă acestea Primiţi vă rugăm, Prea Sfinţite, asigurarea Din registrul de inspecţiune împreună cu toţi sătenii din cotuna Leoşti. De deosebitei noaste consideraţiuni.

România asemenea prin stăruinţa mea sa donat un clopot în Ministru, Administrator,Parohia Davideşti Comuna Cârligaţi valoare de 805 lei pentru Biserica din satul nou podul «s.s..» «s.s.»

Proces-verbal Hagiului de către D-l Ion [...] din comuna Vetrişoaia No 4 acest judeţ. Pentru aceste fapte bune de care mă P.S. Sale

Anul una mie nouă sute 14 luna ianuarie în 14. interesez şi în viitor, precum m'am interesat şi Paroh Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor.Subsemnatul Protoiereu al jud. Fălciu, Maliş Arhire pentru aceste fapte bune mă persecută

inspectând altă zi biserica filială cu hramul „Sf. neîntrerupt încă de la începutul acestei lucrări Ibidem, f.16.Dimitrie” din parohia Davideşti, am constatat prezentate, făcând investigaţii printre locuitori, VIII

0 următoarele: revoltânduse asupra mea.N 2461Biserica este în stare proastă din cauza 1912 Septembre 10

vechimei şi a proastei construcţiuni. Începuturi Ibidem, f.22.P.C. Protoiereu al Jud. Fălciu

PRUTUL* Anul V * Nr. 2-3(39-40) * februarie-martie 2005 *

Stalin ca şi Hitler nu sunt decât faze trecătoare - Hitler cu Weishaupt şi primii dintre Rotschilzi. Secretul acumulărilor averii

naţional socialismul lui în realitate îşi întăreşte duşmanul, adică acestor bancheri arhicunoscuţi ar putea fi explicat prin faptul că au

socialismul; şi Stalin cu anti-comunismul lui în realitate întăreşte fost vistiernicii primului Comintern. Există dovezi că atunci când cei

comunismul real. „Marx a fost un geniu, arată Rakovski, căci a descris cinci fraţi s-au împrăştiat în cele cinci provincii ale imperiului Financiar

exact cum capitalismul va promova comunismul prin degradarea al Europei, au fost ajutaţi de forţe secrete să cumuleze acele sume

omului, abrutizarea lui şi transformarea într-un dobitoc, dominat de uriaşe... Dar alţii zic că Rotschildzii n-au fost vistiernicii ci şefii primului

materialism. Să fii capabil să realizezi transformarea lui homo comunism secret... Marx şi şefii supremi ai primei internaţionale,

sapiens în homo stultum, înseamnă să ai puteri magice, să fii capabil printre care Herţen şi Heine, erau sub ordinile baronului Lionel de

să cobori omul pe prima treaptă a scării zoologice, la nivelul Rotschild, al cărui portret revoluţionar a fost zugrăvit de Disraeli (în

animalului” (p.269). Rakovski continuă: „Revoluţia nu apare spontan. Conningsby), primul ministru britanic care era subordonatul lui

Este o organizaţie, sunt şefi, e disciplină, şi mai ales există proporţia... (p.279).

El comentează revoluţia franceză, unde masele îmbătate şi derutate Ca să-l convingă pe interogator, îi demonstrează cum Jacob

de evenimente n-au observat cum un mic grup de oameni misterioşi, Schiff de la Banca Kuhn, Loeb din New York, succesoarea casei

grijulii şi nesemnificativi puseseră mâna pe o putere într-adevăr Rotschild, organizase înfrângerea ţarului în războiul ruso-japonez

regală... E clar că aceştia erau oameni care nu fuseseră niciodată care a dus aproape la victoria comunismului în 1905. Vrei să ştii cine a

creştini ci cosmopoliţi... Ei acaparaseră privilegiul real de a emite finanţat revoluţia din Octombrie? întreabă Rakovski. Ei au finanţat-o,

moneda” (p.274). „Ei fiind cei mai subtili psihologi, au putut acumula şi anume aceiaşi bancheri care finanţaseră Japonia în 1905, anume

mai multă avere fără nici o osteneală datorită lipsei de pătrundere a Jacob Schiff şi fraţii Warburg, adică prin marea constelaţie bancară,

celorlalţi. După diversele forme imens de variate a banilor financiari prin una din cele 5 bănci care sunt membre ale Sistemului Federal de

au creat banii-credit al căror volum poate fi augmentat la infinit. Rezervă prin Banca Kuhn. Loeb & Co aici au participat şi alţi bancheri

Înţelegi? O fraudă: bani falşi care au putere legală. Băncile, bursele şi americani şi europeni ca Guggenheim, Hanauer, Greitung, Aschberg

întregul sistem financiar al lumii este o marfă gigantică care are şi Banca Nya din Stockholm... Toţi conducătorii statelor aliate erau

scopul de a crea scandaluri împotriva naturii, cum zice Aristotel, de a masoni şi erau sub ordinele „lor” să sprijine revoluţia. Ei nu vedeau

forţa banii să producă bani - dacă aşa ceva e o crimă în economie, că marxismul le periclita existenţa, căci îşi imaginau că revoluţia va

atunci în finanţe este o crimă împotriva codului penal, căci e instaura o republică de tipul celei franceze. Din revoluţia franceză în

cămătărie... cămătăria există încă, deoarece chiar dacă dobânda e care au jucat un rol enorm, masonii n-au învăţat nimic, începând

legală ea influenţează şi falsifică capitalul inexistent” (p.275). cu Ludovic XVI, marele maestru al lojei de Orleans; ca şi în

Rakovski explică funcţionarea băncilor centrale cum sunt Sistemul revoluţia franceză masonii vor fi exterminaţi de revoluţia pe care

Federal de Rezervă din Statele Unite, bănci care aparţin acestor au muncit s-o creeze, arată Racovski: „Eu sunt mason tu ştii asta,

bancheri internaţionali care emit monedă naţională prin intrări în continuă el, am să-ţi spun acest mare secret pe care ei promit să-l

catastife şi încadrează dobândă de la naţiuni pentru această monedă dezvăluie unui superior în gradele superioare, dar care nu e dezvăluit

iluzorie creată printr-o intrare computerizată într-un catastif. nici în gradul 25, nici în gradul 33, nici în gradul 93, şi nici la un alt nivel

Finanţele au fost cel puternic instrument al revoluţiei şi a fost sarcina sau ritual mai înalt. Fiecare organizaţie masonică încearcă să

lui Marx şi Engels să ascundă acest lucru. Troţki o spusese într-o creeze şi să producă toate condiţiile necesare pentru triumful

cărticică în care arăta că bancherii de pe Wall Street vor împinge revoluţiei comuniste; dar adevăratul secret al masoneriei este

Anglia spre revoluţie, aşa cum o fac pentru tot, şi o fac în mod sinuciderea masoneriei ca organizaţie, şi sinuciderea fizică a

conştient, căci scopul lor este acapararea puterii absolute, fiecărui mason mai important” (p.283). „Războiul al doilea

depline, pe faţă, în întreaga lume, aşa cum are Stalin în Uniunea mondial n-a avut loc numai pentru extinderea bolşevismului în

Sovietică... Demenţă mai mică decât a lui Lenin care visa în lume ci mai ales pentru a nu permite nici unei naţiuni să se

mansarda lui din Elveţia să aibă în puterea lui întreaga lume, sau elibereze de crunta sclavie a Băncii Mondiale şi a Fondului

demenţa lui Stalin care visa acelaşi lucru în exilul lui dintr-o colibă din Monetar internaţional, care jefuiesc resursele economice ale

Siberia. Astfel de visuri ambiţioase sunt mai naturale pentru bogătaşii popoarelor şi le reduc la sapă de lemn, înrobindu-le pe vecie,

care trăiesc în zgârie-norii din New York (p.277). La întrebarea cine prin mecanismul finanţelor internaţionale al împrumuturilor şi al

sunt „Ei”, sunt ei bancherii? Rakovski răspunde că dacă ar şti cine ajutorului economic, pentru plata dobânzilor cărora sunt

sunt Ei n-ar fi prizonier, căci cineva care a căzut prizonier, poate fi confiscate toate bunurile naţiunilor”. Un al doilea motiv al

făcut să spună tot ce ştie; şi că nu poate spune că sunt bancheri: sunt războiului al doilea mondial va fi, arăta Rakovski în 1938 -

figurile misterioase ale „finanţelor internaţionale”, dintre care nici „necesitatea de a distruge naţionalismul” şi al treilea motiv

unul nu ocupă un post vizibil la Banca Mondială, după asasinarea lui pentru care va fi dus acest război era cel religios: „comunismul

Rathenau la Rapallo, porturile politice şi financiare au fost nu poate fi victorios dacă n-a suprimat creştinismul încă viu... În

atribuite doar intermediarilor, care trebuie desigur să fie loiali şi realitate creştinismul este unicul nostru duşman real, căci toate

demni de încredere; dar bancherii şi politicienii sunt doar fenomenele politice şi economice ale statelor burgheze nu sunt

oameni de paie. Adevăraţii deţinători ai puterii sunt ascunşi prin decât consecinţele lui. Creştinismul controlând individul este în

anonimat, care-i fereşte astfel mai bine decât orice cazemată; stare să anuleze proiecţia revoluţionară a statului neutral

numele şi adresa lor nu sunt cunoscute. Un exemplu este Adam sovietic sau ateu, înăbuşindu-l şi, vedem în Rusia, s-a ajuns

Weishaupt, acest semit foarte iezuit (p.278), fondatorul acolo unde s-a creat acel nihilism spiritual care predomină la

conspiraţiei iluminaţilor după inspiraţie gnostică, despre care se masele victorioase, care au rămas totuşi creştine: acest

spune că-i era subordonat lui Mendelsohn şi că acesta îi ordonase să obstacol n-a fost înlăturat în 20 de ani de marxism” (p.293).

înfiinţeze o societate secretă care să provoace revoluţia franceză şi Rakovski propune un plan de colaborare între „Ei” şi Stalin,

să instaureze comunismul. Ceea ce nu se ştie sunt raporturile dintre atrăgând atenţia că „Ei” pot avea şi alte planuri în minte la care pot

Revoluţia franceză (III)pr. Nicolae Trofin

35

PRUTUL * Anul V * Nr. 2-3 (39-40) * februarie-martie 2005 *

36

Redactor şef:Costin CLIT

Redactor şef-adjunct:Mihai ROTARIU

Tehnoredactor:Bogdan ARTENE

ISSN 1582 - 618X

(Corespondenţa de la cititori o primim pe adresa - C.P.47-Cod 735100 Huşi. Manuscrisele nu

se înapoiază)

PRUTULTipărit la: S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad - Str. Republicii nr.85, Tel./Fax: 0235424170

recurge după bunul lor plac... Rakovski propune să se folosească aceeaşi care au finanţat revoluţia bolşevică. Richard Falk spune:

adevărul căci din cauza unui munte de prejudecăţi, doar adevărul îl „Vom încerca să instaurăm noul sistem în jurul anului 2000 sau puţin

va putea înşela pe Hitler. Dar lui Hitler nu i se va permite să-l înfrângă mai târziu... Esenţialmente prevedem administrarea centralizată a

pe Stalin, dacă se va hotărî să-l atace. Pentru un timp cei doi multor sectoare de activitate umană - sănătatea, protecţia mediului,

beligeranţi vor fi lăsaţi să-şi epuizeze forţele; apoi când atât Uniunea banii, afacerile, folosirea oceanelor şi a spaţiului extraterestru,

Sovietică cât şi Germania hitleristă vor fi epuizate, vor interveni „Ei” dezarmarea, ajutorarea sinistraţilor, menţinerea păcii şi înţelegerii şi

prin democraţiile occidentale, dar nu ca să stăvilească comunismul; conservarea resurselor” (p.30).

căci nu există decât un singur scop: triumful comunismului; nu „Naţiunile Unite nu reprezintă stadiul final al dezvoltării Noii

Moscova îşi va impune voinţa asupra democraţiilor, ci New Yorkul; nu Ordini Mondiale, ci doar un stadiu primitiv”, scria John Foster Dulles

internaţionala comunistă, ci internaţionala capitalistă de pe Wall în 1945. După o jumătate de secol, se trece la o nouă fază prin

Street. Cine alţii ar fi putut să impună Europei o contradicţie atât de crearea de sute de comisii, birouri, secretariate şi organizaţii

evidentă şi absolută? Ce altă forţă ar fi putut s-o împingă la sinucidere internaţionale care să înlocuiască guvernele naţionale situându-

completă? O singură forţă poate să facă asta: BANUL. Banul e se deasupra lor în diverse ramuri. Guvernele naţionale se vor

puterea şi e singura putere, explică Rakonski (p.298). atrofia, zice Falk, ca un bun marxist ce este (p.35).

„La Moscova e comunismul, la New York capitalismul. E la O altă metodă de sovietizare a lumii libere este înlocuirea

fel ca teza şi antiteza. Analizează-le! Moscova e comunism drepturilor inalienabile ale cetăţeanului cu privilegii, acordate sau nu,

subiectiv, dar capitalism obiectiv, de stat. New Yorkul e la bunul plac al birocraţiei numite „drepturile omului”. Ceea ce

capitalism subiectiv, dar capitalism obiectiv. Adevărul, o sinteză Naţiunile Unite numesc „drepturile omului”, sunt astfel de privilegii,

personală: internaţionala financiară, atât capitalistă, cât şi după cum arată chiar Declaraţia Drepturilor Omului. Această

comunistă. Aceştia sunt ei.” (p.305). Declaraţie menţionează că aceste drepturi pot fi revocate „după cum

determină legea”: „exersându-şi drepturile şi libertăţile, fiecare va fi

Planul Noii Ordini Mondiale supus asigurării recunoaşterii şi respectului pentru drepturile şi

libertăţile altora şi asigurărilor cerinţelor juste ale moralei, ordinii

În 1989 Independent Research Associates publică o carte - The publice şi bunăstării generale într-o societate democratică. Aceste

Plan - în care se dezvăluie jocurile subterane internaţionale în special drepturi şi libertăţi nu pot fi în nici un caz exersate contrar

sovietizarea Statelor Unite. scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite”, se scrie în Declaraţia

În 1989 Uniunea Sovietică a dispărut, s-a dizolvat şi a continuat Drepturilor Omului (p.43). Deci dacă scopul Naţiunilor Unite este

să funcţioneze sub altă firmă. Dar Anatolii Golâţin, fost ofiţer K.G.B. eliminarea dintre cei vii a 80% din populaţia globului, dreptul

fugit în occident, documentează în cartea sa „New Lies for Old” individului la viaţă se anulează.

publicată în 1984 că „pretinsa prăbuşire a Uniunii Sovietice era un O altă strategie a cartelului, aplicată cu mult zel astăzi, este cea

plan bine elaborat de către conducerea sovietică cu zeci de ani în a tratatelor internaţionale care anihilează suveranitatea naţională.

urmă. Strategia sovietică era şi a rămas în continuare sovietizarea Richard Gardner este citat la 20 aprilie 1987 declarând că „un atac

întregii lumi prin convergenţă finală a sovietelor ascunse după o prelungit asupra suveranităţii naţionale, erodată cu început va avea

faţadă social democratică” (p.349) cu restul lumii. Astfel s-a creat mai mult succes decât un asalt frontal” (p.46). În această strategie se

mitul căderii comunismului şi sovietizarea occidentului merge înainte. înscrie istoria creată printre românii dornici să intre în NATO şi să intre

Sovietizarea occidentului a început de mult, treptat şi pe în Europa, de dragul căror intrări s-au lăsat duşi la abator ca nişte

nesimţite, şi are loc conform unui plan (de unde titlul cărţii The Plan). mieluşei când cartelul practică genocidul împotriva naţiunii române,

Astfel „în 1985 şcolile americane erau restructurate după documente dezmembrând-o şi deznaţionalizând supravieţuitorii din Basarabia,

şi directive primite din Uniunea Sovietică, conform unui acord Bucovina şi celelalte regiuni forte româneşti.

încheiat între fundaţia Carnegie din New York şi Academia de Ştiinţe Convenţia cu Privire la Genocid interzice, de exemplu, orice

a Uniunii Sovietice”. În 1988 Dwayne Andreas, capul Corporaţiei „exprimare scrisă sau orală care ar putea cauza „daune mintale” unui

ADM (Archer Daniels Midland), prieten apropiat al lui Mihail grup sau unui individ. Astfel, dacă un grup de ţigani îţi asasinează

Gorbaciov, spunea că „în timp ce sovieticii adoptă metode ale familia şi te plângi de acest lucru, asasinii sunt nevinovaţi şi tu eşti

economiei de piaţă capitalistă, ca să perfecţioneze socialismul vinovat de Genocid, iar ei sunt victimele genocidului, căci tu le-ai

lui Lenin, în ultimii 40 de ani, noi, americanii, am adoptat multe cauzat „daune mintale” zicând că un grup de ţigani ţi-au asasinat

metode socialiste care vor face să funcţioneze mai bine familia. Toate convenţiile internaţionale generate de Naţiunile Unite

capitalismul.” (The Plan, p.5). Nomenclatura sovietică, care se caracterizează prin supremă ipocrizie în terminologie (newspeak-

corespunde elitei plutocratice occidentale, constă din circa 3 milioane ul lui George Orwel, unde fiecare cuvânt are în mod arbitrar sensul

de persoane care se bucură de întreaga avere a zonei sovietice. Ea opus propriului înţeles) şi prin extrema lor capacitate de opresiune

constă din membrii partidului comunist, a serviciului de securitate şi anihilare a popoarelor.

militară şi a K.G.B.-ului sovietic. După 1989 aceşti plutocraţi sovietici

s-au „privatizat” şi stăpânesc pe faţă ca proprietari averea fostei

Uniuni Sovietice.

Mulţi membri ai „intelighenţiei” declară pe faţă eforturile lor în

realizarea planului. Saul Mendlovitz este de părere că „nu ne mai

punem întrebarea dacă va fi un guvern mondial în anul 2000. După

cum văd eu lucrurile, întrebările care ne stau în faţă sunt: cum va

apare - printr-un cataclism, dezvoltarea lentă sau planificare

raţională - şi cum va fi, totalitar, benign sau cu participarea maselor”

(p.29). Richard Falk, profesor de drept internaţional la Universitatea

Princeton, este unul dintre directorii de la World Order Models Project

(WOMP), directorat cu sediu la New York din care fac parte

reprezentanţi sovietici şi ai Chinei comuniste şi care este finanţat de

fundaţiile Rockefeller şi Carnegie Endowment for World Peace; sunt

SPONSORI:

S.C. TEHNOUTILAJ S.A.

CERCUL MILITAR HUŞI