Cuprins:

1. Studiu documentar privind tehnologiile de deshidratare1.1. Materiei prime ca obiect de uscare a prunelor1.2. Tehnologii de uscare a materii prime 1.3. Factorii care influenţeaza calitatea produselor deshidratate 1.4. Parametrii de siguranţă a produselor deshidratate1.5. Metode de ambalare a produselor deshidratate.1.6. Concluzii

2. Tehnologia de uscare conform studiului documentar2.1. Diagrama procesului de producere a produselor deshidratate2.2. Descrierea tehnologiei de uscare a prunelor2.3. Calcule tehnologice privind produsele deshidratate2.4. Utilajele tehnologic pentru deshidratarea produselor alimentare2.5. Controalele privind procesele de deshidratarea produselor alimentare2.6. Parametrii calităţii şi a siguranţei produsului finit

3. Bibliografie

1

Introducere

Prunele deţin o poziţie majoră în ceea ce priveşte producţia şi comercializarea printre totalul de fructe uscate prelucrate în Moldova. Actualmente, Registrul de Stat a Soiurilor de Plante din Moldova include 20 soiuri diferite, dintre care soiurile Stanley şi Anna Spath sunt preferate pentru uscare.In 2006, exportul Moldovei către UE-27 a constituit 1% sau 1,38 mln $ SUA (1,09 mln €), clasând Moldova pe locul şase în clasamentul furnizorilor. În total, în 2006 peste 40 ţări ne-membre UE au exportat prune uscate către UE-27.

Pentru Republica Moldova o insemnatate deosebita o are organizarea prelucrarii materiei prime autohtone in produse alimentare. Procesele tehnologice din acest domeniu in marea majoritate necesita tratari termice ale produselor, ceea ce ca regula este insotit de un consum mare de energie. Atentie deosebita in acest context se acorda proceselor si instalatiilor de uscare ca unele din cele mai mari consumatoare de energie din industria alimentara.

Instalatiile de uscare de import moderne sunt dotate cu diferite metode ale aportului de energie si sisteme sofisticate de automatizare care reduc la maxim consumul de energie a acestora si asigura o calitate inalta a produsului finit. Aceste instalatii sunt costisitoare si nu întotdeauna este posibila procurarea lor de catre antreprenorii autohtoni din motive financiare. Totodată intretinerea lor necesita personal de calificare inalta si reparatia poate fi efectuata numai de catre specialistii intreprinderilor producatoare. Toate acestea duc la cheltuieli suplimentare care nu justifica investitiile.

La moment un sir de întreprinderi activeaza utilizând instalatii de uscare invechite procurate din spaţiul postsovietic sau de constructie proprie. Aceste instalatii sunt intr-o masura oarecare automatizate, accentul fiind pus pe mecanizarea operatiilor mecanice cum ar fi incarcarea, descarcarea, transportarea materiei prime prin camera de uscare etc.

Insa dirijarea si inregistrarea parametrilor procesului tehnologic ramanand a fi realizati manual. Insa acesti factori si influenţează calitatea produsului finit şi consumul de energie.

Automatizarea instalatiilor existente de uscare a produselor agroalimentare poate fi realizată în baza sistemelor de automatizare de import existente sau în

2

urma elaborarilor autohtone a acestora. Sistemele de automatizare de import sunt costisitoare si în majoritatea cazurilor nu pot fi supuse reparatiei.

La moment, sunt elaborate un sir de cercetări în domeniul uscarii de catre savantii din R.Moldova, inclusiv si în cadrul diferitor proiecte finantate de Academia de Stiinte a R. Moldova. Au fost studiate si elaborate regimuri tehnologice de uscare a fructelor, legumelor, produselor de destinatie medico-biologica, produselor samburoase, etc.

In R. Moldova se recoltează cantitaţi mari de fructe si legume usor alterabile care necesita prelucrare rapida si conditii specifice de pastrare. Una din metodele de prelucrare si de uscare a acestora este deshidratarea lor – uscarea.

1.Studiu documentar privind tehnologiile de deshidratare

1.1Caracteristica materiei prime ca obiect de uscare (Prune proaspete)

Pentru deshidratare se recomanda soiuri de pruni:vinete de Moldova,Anna Spath,vinete de Italia, Stanley Tuleu gras,Renclod,kirkey,Ecaterina, Vengherca-iubileinaia, Vengherca krupno-sladkaia.Prune de calitate extra se pot obtine din urmatoarele soiuri de pruni:Stanley, anna spath. Soiul de prun Stanley este obtinut in SUA prin incrucisarea soiurilr Agen x Grand Duc. Este un soi foarte productive, si perioada de maturare a fructelor 1-15 septembrie.Marimea fructelor mijlocii, 30-40 g. Culoarea este vinata inchisaspre neagra, acoperita cu pruina albastra. Forma fructului este invers ovoidal cu o brazda ventral ingusta si adinca pe toata inaltimea fructului. Gustul este echilibrat cu pulpa potrivit de dulce, slab acidulate si usor aromatizata. Pulpa este neaderenta la simbure. Soiul de prune Stanley este tolerant la viroze si sensibil la viespea simburilor.

3

1.1.1 Caracteristica produsului “Prune uscate”

Tabelul 1.1.1

Produs finit Indicii Caracteristica, valoarea 1 2 3

Prune deshidratate

Continutul de fructe deteriorateContinutul de impuritati vegetale

9.3%

1%

Aspectul exterior siconsistenta

Fructe intregi cu simburi, cu coaja nevatamata,la comprimare sa nu se lipeasca una de alta.Se admit fructe in forma de boturi pentru prune din grupa A ,nu mai mult de 10%.

Gustul si aroma

Continutul impuritatilor minerale% nu mai mult

Characteristic prunelor,se admite aroma slaba de anhidrid sulfuros,gust si aroma straine nu se admite

Nu se admite

Culoarea Culoare omogena, neagra cu ton albastru,lucioasa.Se admite ton cafeniu pentru prune de soi Renclod, Alitana Vengherca.

Continutul substantelor uscate solubile % nu mai putin

78

Continutul impuritatilor minerale % nu mai mult

Nu se admite

4

Tabelul 1.1.2

Nr.

Sortimentul conservelor

Apa

%

Pro

tein

e %

Aci

zi o

rgan

ic %

Glu

cide

%

Cen

usa

%

pH Val

oare

a en

erge

tica

1 Prune uscate 25 2,3 48 3,5 1,5 242

Caracteristica materiei prime

Tabelul 1.1.3

Mat

erie

pri

ma

A

pa %

Pro

tein

e %

Glucide %

Cel

uloz

a %

Cen

usa

%

Aci

zi o

rgan

ici %

Na

Subst. minerale Mg/%

Vitamine %

Val

oare

a en

erge

tica

K ca mg

p fe B-c

arot

en

B1

B2

pp CAm

idon

Mon

o si

diza

hari

de

Pru

ne

87 0,8

0,1

9,5

0,5

0,5

1 18 214

20 9 20 0,5

0,1

0,06

0,04

0,6

10 180

5

Caracteristicile tehnice prune proaspete

Tabelul 1.1.4

Caracteristici Conditii de administrare calitateAspect exterior Fructe sanatoase,proaspete intregi, curate, normal dezvoltate,

nevatamate de vatamatori agricoli, fara leziuni mecanice, coloratii si forma caracteristica soiului pomologic, cu peduncul sau fara

Se admite fructe cu coloratie si forma netipice soilui pomologic

Gradul de maturitate

Tehnic de consum Fructe uniforme

Marimea fructelor dupa diametrul maxim ecuatorial, mm minim

60 Nu se reglementeaza

Gust si miros Caracteristic soiului pomologic,fara gust si miros strainFructe cu vatamari proaspete %

Nu se admit Intepaturi 10

Vatamari cicatrizate

1.5 cm2 din suprafata totala a fructului

1/8 din suprafata fructului

Fructe verzi Nu se admit Nu se admitPrezenta pesticidelor de pe suprafata fructelor

Sa corespunda limitelor admisibile de cerintele medico-biologice si norme sanitare de calitate pentru materie prima de uz alimentar si produse alimentare.

6

1.2 Tehnologii de uscare a materii prime”Prune”

In funcţie de natura aportului de caldura, uscarea poate fi:

prin convecţie – de la agent la produs; prin conducţie –prin produs; prin radiaţie – de la surse exterioare; incalzire in dielectric (uscare cu curenti de inalta frecventa, microunde).

Dupa modul in care se executa îndepartarea vaporilor se deosebesc:

● uscare în aer;

● uscare în vid;

● uscare prin convecţie la presiune atmosferica (cea mai utilizata in practica industriala) – se poate realiza în urmatoarele variante :

– uscare clasica – în camere, tunele, cu benzi;

– uscare în strat vibrator – varianta a uscarii prin fluidizare ( produse bucati sau granule):

– uscare în strat fluidizat – legume feliate, cereale, sare, făina, zahar, carne cuburi.

● uscarea prin conducţie la presiune atmosferica – se realizeaza prin contactul produsului cu o suprafata fierbinte, avand astfel loc evaporarea apei.

Produsul se îndeparteaza de pe suprafaţa prin radere cu un cutit.

Uscatoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt intr-o stare lichida concentrata si cu structura granulara

Uscatoare cu camera

Aceste uscătoare sunt formate dintr-o camera,de la marimea unui dulap la marimea unei camere; ele sunt prevazute cu uşi prin care se introduce şi se scoate materialul asezat in stive, pe stelaje, pe carucioare sau in tavi. Aerul circula prin stivele de material sau printre politele stelajelor. Materialele pastoase sau pulverulente se asează pe tavi cu fundul perforat, aerul circula pe deasupra materialului sau strabate materialul.

7

Uscatoarele cu camera sunt folosite pentru uscarea intermediara a materialelor in cantitati relativ mici. Sunt recomandate atunci cand se impune un regim de uscare.

Uscatoare tunel

Un uscător tunel este o camera lunga, pe care materialul, asezat pe vagonete, o parcurge cu viteza mica, în lungul ei. Inaintarea vagonetelor se face cu un dispozitiv de impingere sau cu lanturi si este usurata daca uscatorul se construieste cu o mica panta coboratoare catre capatul de iesire.

Pentru circulatia agentului de uscare sunt aplicate cele mai variate scheme: circulatia in curent paralel, contracurent sau curent mixt. Toate aceste scheme de circulatie a agentului de uscare au dezavantajul uscarii neuniforme in sectiunea transversala a uscatorului. Progresul acestor uscatoare tunel a fost întroducerea circulatiei mixte în care schemele precedente au fost combinate cu circulatia transversala a agentului de uscare. Rezultatul a fost o uscare rapida si uniforma a materialului.

Uscatoare cu banda

Aceste uscatoare, în forma lor obişnuită, se aseamănă cu uscatoarele tunel. Materialul este purtat continuu, in strat subtire, in lungul tunelului de catre una sau mai multe benzi sau plase transportoare.

Uscatoarele cu banda sunt folosite pentru uscarea pastelor si materialelor granulare si fibroase.

In uscatoarele cu mai multe benzi transportoare, materialul este uscat uniform din cauza amestecarilor prin cadere de la capetele benzilor. Viteza benzilor este de 0.3 – 0.5 m/s, iar a aerului 2 – 3 m/s.

Uscatoare cu tambur

Pentru uscarea solutiilor, suspensiilor si a pastelor nu prea consistente se folosesc uscatoarele cu tambur. Lichidul de uscat se intinde in film subtire pe un tambur cilindric orizontal, incalzit din interior cu abur, apa calda sau ulei; sub influenta caldurii transmise prin conductie in filmul de lichid si a aerului inconjurator, apa este vaporizata pana la o sicitate, in timp ce tamburul executa aproximativ trei sferturi dintr-o rotatie; reziduul uscat se desprinde de pe suprafata tamburului cu un cutit cu perii.

8

Uscatoarele cu tambur se construiesc in mai multe variante deosebindu-se între ele prin numarul tamburelor, prin sensul lor de rotaţie, prin modul cum se realizează filmul de lichid pe suparfaţa tamburului; prin modul de desprindere a precipitatului, prin presiunea la care functionează.

1.3 Factorii care influenţeaza calitatea produselor deshidratate .Factorii de care depinde uscarea si,deci viteza de uscare se pot grupa in trei categorii: -factori referitori la materialul supus uscarii; -factorii referitori la agentul de uscare; -factori referitori la operatia de uscare;Dintre factorii referitori la agentul de uscare mai importanti sunt: -parametrii agentului de uscare: temperatura viteza si umiditate relativa; -natura agentului de uscare; -caracterul si conditiile de contact intre material si agentul de uscare;Cu cit temperatura si viteza agentului de uscare sunt mai mari si cu atit umiditatea si cu cit umiditatea relativa este mai mica, cu atit viteza de uscare este mai mare.In cazul in care conditiile de contractare a particulelor de materiale cu agentul de uscare sint foarte bune,viteza de uscare creste in comparatie cu viteza de uscare in strat fix.Dintre factorii referitori la operatia de uscare mai importanti sunt: -uniformitatea uscarii; -tipul de uscator;Uniformitatea uscarii are o importanta mare,atit datorita calitatii materialului uscat cit si duratei procesului de uscare.Factorii care determina modificarile calitative in timpul pastrarii:

interni compozitia chimica a prunelor si integritatea lor proprietatile biologice proprietatile fizice

externi

parametrii atmosferici radiatii luminoase compozitia aerului natura ambalajului starea de igiena a depozitului vecinatatea produselor

9

1.4 Parametrii de siguranta a prunelor deshidratateTabelul 1.4.1

Defecte admise Tolerante admise1 2

a)fructe uscate prune Fractia masica de fructe cu defecte particulare, % maximum: Nedezvoltate Umflate Fermentate Cu semne usoare de mucegai sau de putrezire Fructe vatamate de daunatori si stocurilor de cereale

151

42,3¿¿22,3¿¿

0,5

Prune fara simburiCu simburi intregi 4Cu bucati de simburi 4

1.5 Metode de ambalare a pruneor uscate

Ambalajele produselor alimentare au un rol foarte important. Un ambalaj de calitate asigură securitatea alimentului care se află în interiorul lui şi respectă cerinţele ecologice.

Odată cu dezvoltarea şi diversificarea producţiei de bunuri concomitent cu dezvoltarea comerţului, are loc şi diversificarea şi dezvoltarea activităţilor de ambalare şi implicit a producţiei de ambalaje. La nivelul întregii planete, se consideră că aproximativ 99% din producţia de mărfuri se tranzacţionează în stare ambalată.

Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcţii multiple, care asigură menţinerea sau, în unele cazuri, ameliorarea calităţii produsului căruia îi este destinat. Ambalajul favorizeazã identificarea produsului, înlesnind atragerea de cumpărători potenţiali, pe care îi învaţă cum să folosească, să păstreze produsul şi cum să apere mediul înconjurător de poluarea produsă de ambalajele uzate sau de componenţii de descompunere ai acestora.

10

ultimele decenii ambalajele s-au diversificat mult, atât din punct de vedere al materialelor din care acestea sunt făcute, cât şi din punct de vedere funcţional.

Ambalajele se clasifică în funcţie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent în practicã:

- după materialul folosit în confecţionarea ambalajelor: ambalaje din hârtie şi carton; ambalaje din sticlă; ambalaje din metal; ambalaje din materiale plastice; ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn şi împletituri; ambalaje din materiale textile; ambalaje din materiale complexe.

- după sistemul de confecţionare:

ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliabile.

- după tip:

plicuri; pungi; plase; lăzi; cutii;

Tehnologia de ambalare a alimentelor în plastic, metal, sticlă şi ceramică contribuie la păstrarea alimentelor pe perioada vânzării, transportului şi a preparării lor.Cerintele referitoare la calitatea ambalajului:

Sa fie neutru din punct de vedere chimic Sa fie impermiabil,fata de apa, grasimi vapori,gaze: Sa nu inhibe gust,miros stran; Sa aiba compatibilitate maxima cu prunele uscate;

Materiale folosite la confectionarea ambalajelor: Material plastic; Material metallic;

La ambalarea prunelor uscate s-a folosit ambalarea in pungi de polietilena cu masa 100g.

11

Tipuri de ambalari

Ambalare in vid a prunelor deshidratate.

Sisteme de păstrare şi ambalare în vid a produselor alimentare şi a sucurilor naturale.

Sistemele de păstrare şi ambalare în vid sunt concepute pentru a îmbunătăţi modul de păstrare al alimentelor pe o perioadă mai îndelungată, fără să folosiţi conservanţi sau aditivi. Sistemele de păstrare şi ambalare în vid sunt formate dintr-o pompă de vid (vacuum) manuală sau acţionată electric şi pungi ce se pot sigila sau vase speciale prevăzute cu o supapă pentru eliminarea aerului din interiorul acestora.

12

2.1Diagrama fluxului de producere a prunelor deshidratate cu umid. 25%

2.2 Descrierea tehnologiei de fabricare a prunelor deshidratate

13

1.Receptie prune proaspete

1.1.Transportare

1.3.Pastrare

1.4.Spalare

1.5.Indepartare pedunculi

1.6.Inspectare

1.7.Calibrare sortare

1.8.clatire

1.9.uscare

1.10.inspectare

1.11.ambalare

1.12.depozitare

2.Apa

2.1Pomparea apei

2.2Stocare intermediara

3.Receptia materiale de ambalat

3.2Depozitarea

Transportul prunelor

Materia prima este transportata la prelucrare in cantainere cu capacitate de 250 kg si lazi de lemn de 16 kg.La receptive prunele sunt controlate atit cantitativ cit si calitativ. Lazile, containerele si transportul auto este supus prelucrarii sanitare.

Receptie prune proaspete

Prunele sunt receptionate cantitativ calitativ conform standartelor GOST-21920-76 “Prune proaspete pentru prelucrare industriala”.

Pastrare

Descarcarea paletelor si containerelor din transportul auto se efectuiaza cu electrocara.Fiecare lot s insoteste cu certificate in care se indica data,cantitatea,data ultimei prelucrari cu pesticide,furnizorul. Suprafata de stocaj este acoperita cu beton, protejata de razele solare,aerisire normal. Durata de pastrare a prunelor 24h.

Sortare-inspectare

Se petrece la transportul cu banda, se inlatura fructele fatamate, alterate, atacate de vatamatori, mucegaiete, obiecte straine.Operatia de efectuiaza manual.

Calibrare

Prunele se calibreaza dupa dimensiunile la masina de calibrat,pentru a reduce deseurile de divizare.

Spalare cu apa

Se efectuiaza in 2 masini de spalat cu tambur si ventilator pentru inlaturarea impuritatilor mecanice. Pentru spalarea 1 kg de materie prima se consuma 07…0.8 l/h , de la calitatea spalarii depinde calitatea produsului finit(continutul de impuritati minerale).

Uscare

Aceasta operatiune este efectuata la aparatul de uscare de tip tunel УСТ-3 unde are loc uscarea prunelor 24-28 h, in dependent de continutul de substante uscate in material prima si regimul de uscare.Umiditatea prunelor uscate nu trebuie sa depaseasca 25 %.Prunele uscate trebuie sa fie de culoare neagra cu ten albastru si coaja lucioasa

Ambalarea

14

Ambalarea are loc in depozit la sortare-inspectare pe masute aranjate si apoi dupa calitate prunele sunt ambalate in pungi de polietilena cu masa de 25 kg ,fiecare pachet la masina de ambalat “Expaid”.Depozitarea are loc la t=17-20O

C ,umiditatea= 55-75% timp de 1.5 ani.

2.3 Calculele tehnologice

Date initiale include sortimentul de conserve planificat pentru producere, productivitatea liniei tehnologice.

Date initiale

Tabelul 2.3.1

Nr Sortiment de conserve Tipul de ambalaj

Masa netag

Productivitatea liniei

t/schimb t/h

1 Prune deshidratate Pungi 25 kg 25000 0,64 0,08

Regimul de lucru a liniei tehnologice

Tabelul 2.3.2

Caracterul de productie al liniilor

In sezonSchimburi in zi Durata unui

schimb,hZile in saptamina

continuu 3 8 7Nota:numarul zilelor lucratoare in sezon este de o luna,7 zile pe saptamina

Receptia materiei prime

Receptia materiei prime se intocmeste pe baza datelor reale de maturare a speciilor de materie prime in regiunea geografica concreta.Aceasta informative este selectata din datele accumulate in sectiile de materie prima, in laboratorul centrului tehnologic si din surse bibliografice.

Tabelul 2.3.3

Materia prima lunileVIII IX X

Prune 5 15

15

Graficul de lucru a liniei tehnologice

Reprezinta intensitatea de lucru a liniei tehnologice in cursul anului de producere a prunelor uscate.

Tabelul 2.3.4

Linia tehnologica

schi

mb Lunile

VIII IX X XI XII

Linia tehnologica de fabricare a prunelor uscate

I 5 15

II 5 15

III 5 15

Calculul numarul de zile/schimburi la fabricarea conservelor.

Tabelul 2.3.5

Sortimentul Lunile TotalVIII IX X XI XII

Prune uscate 26/78 30/90 15/45 - - 71/213

Determinarea programului de producer a conservelor.

Programul de producer a conservelor

Tabelul 2.3.6

Sortimentul Lunile TotalVIII IX X XI XII

Prune uscate 49,92 57,6 28,8 - - 136,32

16

2.4 Utilajele tehnologic pentru deshidratarea prunelor

Lista utilajelor si aparatelor a liniei tehnologice a sectiei proiectate.

Tabelul 2.4.1

Nr. Denumirea utilajului Tip, marca Dimensiunile Cant.1 Descarcator lazi A9-KM2-Ц 2000x150x2000 12 Transportor cu banda 7100x4050x2500 13 Masina de spalat A9-KM2-Ц 3650x1100x3250 14 Masina de spalat Т1-KYM-5 3650x1100x3250 15 Transportor elevator

“Gitul giltii”ЭГШ-1 4200x810x3250 1

6 Masina pentru inlaturare pedunculi

М8-К3П 2100x780x1480 1

7,11 Transportor de inspectie TCU 4300x1100x980 28,10 Carucuior 800x600x1000 2

9 Uscator de tip tunel УСТ-3 17320x9910x4095 1

2.5 Controalele privind procesele de deshidratarea produselor alimentare

Controlul microbiologic

Pentru a asigura o calitate mai inalta a produselor conservate maxima admisa de pastrare,trebuie sa respectam strict parametrii de producer.Conservele prezinta un produs steril,fara microorganism inchise ermetic.

Conservele nu trebuie sa contina microorganisme ce prezinta pericol pentru sanatatea consumatorului.Microorganismele viabilitatea carora s pastreaza in conserve dupa sterizilzare nu trebuie sa provoace rebutul produselor conservate in procesul de pastrare.

Cerintele microbiologice se refera la productia finite in dependent de compozitia chimica a produsului conservat si in primul rind de aciditatea (PH), de proprietatile microflorei lui si gradul de prelucrare termica.

Pentru asigurarea conservelor de calitate se petrece controlul microbiologic al producerii care se efectuiaza dupa “Instructiunea despre consecutivitatea

17

controlului sanitaro-tehnic al controlului producerii”si “Produse alimentare conservate”, Metodele cercetarilor bacteriologice.

Schema controlului microbiologic la producerea conservelor.

Tabelul 2.4.2

Punctul de control

Metoda de control

Indicii controlati

Productivitatea controlului

Cerinte catre indicia

bacteorologici

Controlul starii sanitareA utilajului tehnologicsi inventarului

Vizual Zilnic si lunar

Controlul microbiologic sanitary a stariiaparatuluiUtilajului si inventarului

Se i-a proba de la 100cm3 de pe suprafata utilajului.Insamintarea 1 cm3 a solutiei de saruri.

CantitateaMMAFAn

De doua ori pe luna si

selective dupa prelucrarea

sanitara a liniei inainte de inceputul lucrului.

Cantitatea de MMAFAn pe1 cm3 nu mai mult de 100 colonii.Mucegaiuri drojdii, microorganism nesporogen nu se admit.

Controlul microbiologica aerului

Prin metoda sedimentarii

20min

CantitateaMMAFAn,

drojdii mucegaiuri

O data pe saptamina

Controlul igienii personale a mucitorilor

Se i-au probe de pe

mini,stergind palmele,sub

unghii,degete.

CantitateaBacteriilor coliforme

Nu mai rar de 2 ori pe

saptamina, inainte de incepututl

lucrului sau dupa

intrerupere

Bacteriile coliforme nu se

admit

Nota:MMAFAn-microorganisme mezofile anaerobe si facultative anaerobe.

18

2.6 Parametrii calităţii şi a siguranţei produsului finit

Defecte particulare admise Tolerante admise

Fructe samintoase uscate Prune

Fractia masica de fructe cu defecte particulare, % max:

Fermentate

Cu usoare urme de putregai si vatamari termice

Mucegaite

Cu deteriorari cauzate de insecte

Vatamate de daunatori ai stocurilor de cereale

Umflate

2

2,5

1

6

0,5

7

19

Bibliografie:

1.B.L.Flamenbaum”Osnovi conservirovania pesevih product”

2.A. Jamba,B. Carabulea”Tehnologia pastrarii si industralizarii produselor horticole”.

3.G. Ganea”Linii tehnologice automatizate si mecanizate din industria de prelucare a produselor horticole”,Chisinau “UTM”2001.

20