r

Prrttcttrl Je conttol

Americanulii intinse inctr o cea$ca de cafea lui Leamas

gi spuse:_: De ce nu vb ducefi inapoi si vi culcati? Va d*m noi un

telefon daci apare.

Leamas nu raspunse nimic, ci doar scmta.strada pustie pe

fereasfia punctului de conaol.

- Nu putetri sa a$rcptati la nesfirsit, domnule. Poate s sivin[ altA dati. Pulem cere ca polilia gennanA si ia leghtura cu

A.genlia: pute$ sA va htoarceli aici in douAzeci de minute-

- Nu, replici Leamas, e aproape lntuneric.

- Dar nu puted sa a$teptair la nesf6rgiq a intArziat noutr

ore fap de momentul stabilit.

- Daci wei si pleci, pleac4! Ai fost foarte bun, adluglLeamas. O si-i spun lui Kramer ci ai fost al naibii de bun.

- Dar cdt o si mai a$teptatr?

- PAna vine.

Leamas se indrepttr spre fereastra de observalie si ramase

in picioare intre cei doi politi+ti nerniwati. Binoclurile lorerau alintite asupra punctului de control din partea estica

- ASteapti s[ sefac{ irtuneric, mumruri l-eamas, gtiu sigur.

- Diminea@ a1i spus ci o sa vini cu muncitorii.

Learnas se lntoarse sPre el.

- Agenlii nu sirnt avioane. Nu au orare. E deconspirat, e

fugar, e tnspaim0ntat. Acum, in momentul asta Mundt e pe

12 JonN re CarnE

urmele lui. Nu are decdt o singuri $ansa. SA_l lisim si;gialeagi singur momentul.Barbatul mai tindrezita, voia si plece qi nu gasea prilejul.' Suna o sonerie in intedorul gfr"r"t"i. O;r*r*r, brusc inalert6. Un polifist spuse in germani:- Opel Rekord nt_Nu vede *" o"ilj'#Hffij"ffi'jfiIr#;:r;

presupuneri, $opti americanul, adiugdno:'cum de_a gtiutMundt?

- Taci, ii pomnci Leamas de la fereastri-Unul dinhe politrsti ieSi din ghereta gi se duse spre ampla_samentul din saci cu nisrq, la doar cdflva pagi de lin$ AUa J"demarcafie care taia strada precum tinia ie trnO a unui terende teys Celilalt a$repta p6na c6nd tovarasJtU * gh";;;

spatele relescopului din amplasament, apoi lasa b#il.Hcascheraneagni din cuieml de t6nga uiasiur_" *rr-"" Jj#cap. Undeva, la iniltime, Oeasuprapuncn fJ J"

"onror, lumina

reflectoarelor se trezi la via{a proiecano r^"Jur" o" lumini cala teatru pe dmmul care se intindea ln fata lor.Politistul iqi incepu comentariul. Leamas il Stiape dinafari.- MaSina opre$te la primul control. Doar un singur ocu_pant, femeie. Escortati la ghereta politiei pentru controlul

documentelor.

Aqteptari in tacere.

- Ce spune? intreba americanul.Leamas nu raspunse. Lui un binoclu gi scruti punctul de.control est-german.

- Controlul documentelor incheiat. Urmeazi al doileacontrol.

-Domnule Leamas, ista e omul dumneavoastri? insisti.*mericanul. Ar trebui si sun la Agenfie.-Arteapta!- Unde-i masina acum? Ce face?- C-ontrolul valutar, vama, raspunse scurt $itAios kamas.

care a ieqit din joc

Leamas studie ma$ina- L6ngf portiera $aferului erau doi

, unul vorbea, celahlt satea deoparte, asteptand. Un alse tot lnvirtea'ftui grabf, in jurul maqinii. Se opri

portbagaj, apoi se intoarse la sofer. Voia cheia. Des-

portbagajul, se uiti iniuntru, il inchise, dadu cheia ina-pol $i ficu vreo treizeci de metri pe drumul pe care, lafuatatea distantei dintre cele doui puncte de control ina-rice, statea drepli o santineli est-germana singuratic4, o silu-dr bondoaca in cizme 9i cu pantaloni largi, ca ni$te burlane.

Oei doi stateau unul lAng4 altul, vorbind stinjenili ln luminareflectoarelor.

Cu un gest grlbit 9i neglijent, ficurf, semn ci maginapoate pleca. Abeasta ajunse l6nga cele doutr santinele aflate lam,ijlocul drumului 9i se opri din nou. Santinelele se invdrtiri6;urut ma$inii, se indepirtari, vorbiii iar intre ele; in cele

din.urmi, aproape impotriva voinpi tor, o lasari sir-$i conti-'nue drumul spre sectdrul vestic, peste linia de demarcatie.

- Aqt€ptati un barbat, domnule lramas? intneba americanul.

- Da, unbarbat.Ridicindu-si gulerul hainei scurte, Leamas iesi in vintul

hghetat de octombrie. li reveni ln minte multimea de afari.Acolo, in interiorul gheretei, uitai de figurile acelea nedume-

rite. Oamenii se schimba, dar expresiile lor ram6n aceleagi.

Era asemenea mulfimii neajutorate care se strdnge la un acci-dent de ma$ini, cdnd nimeni nu'$tie cum s-a intAmplat sau

dacl trebuie cumva sl mipte victima. in lumina reflectoarelorse vedea ridicindu-se furn sau praf, un viLl migchtor, dar con-stant, tnfre marginile luminii.

Leamas se indrepti spre magina $i i se adresf, ferneii:

- Unde este?

- Au venit dupi el gi a fugit. A luat bicicleta. De mine nuputeau $ti.

- Unde s-a dus?

rVopo,tetmencqp vine de la VoksPolizei,Polifia Populara (Gtr.)

JonN r-e CennE

-Aveam o camerA ffingi Brandenburg, deasupra uneic0rciumi. Acolo gineacAte cev4 bani, acte. Ba*rui"rr"a._nEdus acolo. O si vini pe urma.

- In sema asta?* A zis ci vine in seara asta Tofi ceilalti au fost prinsi _

Paul, Viereck, Ltindser, Salomon. Nu are mult timp.in tacere, Leamas o trntui cu privirea p*ia" o clipi.- $i Liindser?

- Aseari.Ldng6 Leamas starca un polifist.- Trebuie si plecali de aici, le porunci acesta E interzis

si blocatri punctul de trecere.Leamas se intoarse pe jumatate. .'- Du-te dracului, se rasd el.Neamful incremeni, dar femeia interveni:- Urca! O sii ne ducem pdni la col1.Iearnas urci ln magini alituri de ea gi porniri incet spre

o stradilalerali.

- Nu Stiam ci ai maSinA observi el.- E a sofului meu, raspunse ea cu indiferenfi- Kad nu ti_a

pomenit niciodatb despre faptul c6 sunt mtuimta, nu?I-ea.qras nu rispunse.

- Eu 9i soful meu lucrdm la o firma de optica. Ne-au per_mis s[ facem afaceri Karl nu tri-a spus decAi numele meu defati. Nu voia si am de-a face cu... tine.

Leamas scoase o cheie din buzunar.

-Probabil ctr o si vrei si stai undeva, spuse cu o vocecaxe suna apatici. pe Alb,recht-Diirer_Strasse, lAngi Muzeu, eun apartament. Numirul 28A. GiseSti acolo tot ce vrei. Osi-fi telefonez cdnd vine.

- Stau aici" cu tine.- Nu rimhn aici. Du-te la apartament! O si te sun. N_are.

nici un rost sa a$teptr acum.

- Dar vine aici, la punchrl ista de trecere.Ieamas o privi surprins.

t4

i

Spionul care a iegit din joc

- li-a spus el asta?

- Oa. it gtie pe unul dintre Vopo, frulproprietarului apar-entului. Asta ar putea si-i fie de ajutor. De aceea a ales

mta asta.

- $i 1i-a spus Pe lucrul 4sta?

- Are incredere'in mine. Mi-a spus totul.

- Dumnezeule!ti aaOu cheia $i se inapoie din frigul de afari in ghereta

de la puncnrl de control. Polilistii mormi{au tntre ei c6nd in-lr4 dpul mai masiv ii tntoarse spatele ostentativ.

- imi pare riu, se scuzi f,eamas. tmi pare rau ca am fpat.Deschise o servieti ponosita qi scotoci ln ea pdna gasi

oeea qe ciuta: o sticltr de whisky plina pe jumatate. Tipul Laitn vArsti o accepti cu o miqcare din cap, tumA ln fiecare canlp6ni la jumatate 9i apoi completi cu cafea neagri.,

- Unde s-a dus americanul? intrebiLeamas.

- Cine?

- Baiatul de la CIA. Cel care era cu mine.

- Ora de culcare, replic{ cel mai vdrstnic $i rdseri to[i.Leamas lisl cana jos gi zise:

- Care sunt reguliie voastre ca sa deschidefi focul pentru

a acoperi pe cinwa care vine tncoace? Un fugar.

-Nu putem sa tragem pentru a acoperi pe cineva decflt

dae\Vopo trag sprc sectorul nostru.

- Asta insearnni ci nu putefl tage pdni cdnd individulnu trece de granila?

Tipul mai in vArsti afirma:

- Nu putem si deschidem foc de acoperire, domnule...

- Thomas, replicilramas. Thomas.

isi strdnsera mAinile cei doi politristi rostindu-si qi ei numele.

- Nu.putem sA tragem pentru a acoperi pe Cineva. Asta'iadevarul. Ni se spune ca asta ar insemna razboi.

- Prostii, riposti polilistul cel tAnar, caruia whisky-ul tididea curaj. Daci n-ar fi fost aliatii aici, Zidul ar fi dispirutp6nar acum.

15

16 Jonrq le CnnnE

- $i Berlinul la fel, mormii tipul mai in v6rsti.- Un om al meu vine tn seara asta, rosti Leamas brusc-- Aici? La punctul trsta de control?- Merita din plin si_l scoatem de acolo. Oamenii lui

Mundt sunt pe urmele lui..- Mai sunt locuri pe unde se poate escalada Zidul, ob_

servi poligistul mai tintu- Nu e genul ila. O si incerce sa mearga h noroc; are

acte, daci actele mai sunt inca vahbile. Are bicicteta.

. I Sher"ta de la punctul de control nu era decdt o singurilumin[ o veiozi cu abajur verde, dar stri.{ucirea reflectoare-lor umplea inciperea, ea o luni artificiali. Se lasase intuneri_cul gi, odat6 cu el, linigtea. Vorbeau ca ti c6nd f"_ai n fo*tteami si nu fie auziti. Leamas se duse la fereastra, agtep_t6nd; in fala lui, drumul, iar de_o parte 9i de alta Zidul, o pri_veligte murdar4 Si urAti de structuri-masive din beton $i delinii de-sdrma ghimpatf, scaldat intr_o lumina gAU"na

"frio-ura3emandnd

cu decorul de fundal al unui lagar de concentr;.La est 9i la vest de zid se intindea partea-nerefacug.a Berli-nylui;.o lumepe jumatate in ruini, creionata UiAimenstnJ,rtrmiqita a rizboiului.

,Iua-o-ar naiba pe femeia aia, iqi spuse Leamas, $i peprostul de Karl care a mintit i,n legAtura cu ea.,. lvlinfise pnnomisiune, a$a cum fac toti agentrii din lume. ii rn*fi .a'irr_qele, si-qi acopere urmele, iar ei te tnSali Si pe tine. O adu_sese doar o dati, dupi cina aia din Schiirzstrasse, anur trecut.Karl tocmai daduse marea lovituri 9i Control voise si_l int6l_neasci. contror apdrea mereu c6nd era vorba de succese. ci_naseri impreuni - Ieamas, Control gi Karl. Lui Karl ii pliceala nebunie genul ista de lucruri. Apiruse cu un :ler de pugtide la gcoala de duminici, scrobit gi strilucitor, scofAndu_gipilaria plin de respect. Control fi strd.nsese mdna timp de,cinci minute gi-i spusese:

-Vrequ si ttii c6t suntem de mulgumitri, Karl, al naibii demulfumiti!

L'ISpionul care a iegit din joc

kamas urmirise scena $i reflectase ln sinea lui: ,"A.sta o sine coste lnctr weo doui sute pe an". Dupi ce tenninaseri de

m6ncat, Control le strdnsese din nou mdinile cu putere, di-duse din cap cu inteles si, llsAndu-i si creadi ca trebuie sa

plece 9i si-Si riqte viala altundeva, se intorsese la magina sa'cupfer. Pg urmb KarMsese, $i r0sese $i Leamas cu el, apoi ter-minaseri mmpania Si inci mai rAdeau de Control. Dupi aceea

se duseseri la Alter Fass, Kad insistase sa mearga, gi acolo fiaStepta Elvira, o blondi de patruzeci de ani, duri ca stAnca

- Asta e secretul meu cel mai bine pistrat, Alec, ii maffu-

risise Karl, iar Leamas se infuriase. Dupi asta se certaseri.

- Cdt rtie? Cine e? Cum ai cunoscut-o?

Karl se imb-ufrrase gi refuzase si rispundi. Pe urm4, si-

tuatia se inrAutAtise. Leamas incercase sh schimbe rutina,locurile de intilnire gi parolele, dar lui Karl nu fi plicuse.

$tia ce se ascunde in spatele acestui lucru $i nu-i plicea.

- Daci n-ai incredere in ea, oricum e prea t6rziu, replicase

el, iar Leamas a lnregistrat ideea $ $i-a tinut gura.

Dar pe urmi acfionase cu prudenfi, ii spusese lui Karlmult mai pu[n, se folosise de mai multe trucuri din tehnica

spionajului. $i acum ea era aici, afarA, in ma$na gtiind totul,

cunoscind intreaga retea casa conspirativi, tonrl; iar Leamas

se jura, nu pentru prima oar4, sl nu se mai increadi niciodatiintr-un agent.

Se indrepti spre telefon qi formi numirul lui de acasi.Frau Martha raspunse.

- O si avem musafiri in Dtirer-Strasse, o anunttr el, unbarbat si o femeie.

- Casatorifi? intreba Martha.

- Oarecum, replici Leamas, iar ea izbucni in r6sul acela

infrico$trtor.in timp ce punea receptorul tn furci, unul dintre poliligti

se lntoarse spre el.

- -Elerr Thomas! Repede!

Leamas se indr-epti spre fereastra de observatie.

l8 Jonn re CannE

- Un birbat, I/err Thomas, gopti polilistul mai tdnar, pebicicleta.Leamas lui binoclul.Era Karl, silueta era inconfundabili chiar Si de la distanFacee4 infofolit intr_un impermeabil milita vechi, irnpingAnd

bicicleta ,,A reu$it, isi zise Leamas, hebuie sA fi reu$it, a tecutde controlul docurnentelor, mai are de trecut doar prin confio_lul valutar Si prin vami... Leamas fl urmiri pe Karl eum bisprijina bicicleta de balustadi, apoi cum se inOreapta,cAmspre ghereta vdmii. ,Nu exagera.., spuse el in gend. i" ceildin urma, Karl iesi, fi

lec1 v:ael co o,aou tipuiui de la barieri,gi sdlpul alb cu rogu f6sni, ridicdndu_re inJet- Tenninase, ve_nea spre ei, reu$ise. Doarcei doi VopOin mijfocutrin mufJ,linia de de.marcatie gi apoi, gutu,

".u'in r";;Jl siguranfa

In acel moment, Karl piru si audi un zgomoq sa simtapericolul, se uita peste umai, hcepn sA p"Outt" cu ttnver$u_nare, aprecdndu-se murt peste ghidon. Mui

"ru santinela sin_guratica de pe pod, care se intorsese gi-l urmarea cu priviiea

0e Karl. Apoi, complet pe nea$teptate, reflectoarele se aprin_sera' albe gi stralucitoare, prinzAndu-l pe Karl in lumina lor g$tuifu-t ca pe un iepure in lumina falurilor. Se auzi sunetultdnguitor, ca de fieristriu, al unei sirene qi afoi ordine stri_gate cu mdnie. ln fata tui Leamas, cei doi O"fftfuri se lisari ingenunchi, scrutind imprejurimile printre .uii"o nisip care_iprote-iau; cu gesturi scurte gi indemAnatice, iqi pusera rapiJincdrcitoarele in armele automate.

^ Santinela est-g€rmana frase, cu mare griji, departe de ei,in propriul sector. primul glontr piru si_l ;;;" pe Karl ina_int:, I doitea si-l naga inapoi- lntr_un f"l;;; ahul inci semai misca, era inci pe bicicleta" gi hecu p" fanga santineld,care conrinua sa tragA in el. Apoi se prabu;i, ,ortngolinOo-*"la pirndnt, qi auziri foarte limpede

"g"r""*iOi"icletei carecidea. Leamas spera din tot sufletul cimurise. -

C"ttrb"iJge Circ'sl

Urmiri cu privirea. cum pista de la Tempelhof se scu-

hda sub el, rim0ndnd undeva, in urmi. Leamas nu era ge-

d care sa se piardi in reflectii, si nici unul inclinat spre

ftzofie. $tia cr e terminat - era un fapt cu care de-acum

tainte era nevoit si triiascf,, a$a cum trebuie sf, triie$ti cu

trea c6 ai cancer sau ci e$ti la inchisoare. $tia ci nu existiii un fel de pregbtire care si fi putut acoperi pripastia din-

llpriveasca moartea, cu resentimentul cinic qi curajql singu-

micului. Rezistase mai mult decdt majoritatea; li acum era

ffiant. Se spune ci un cdine fiaiegte atet timp cAt are dinfi;

mstaforic vorbind, dintii lui Leamas fuseseri scoqi, $i Mundt

frsese cel care fi scosese.

Cu zece ani in urma" ar fi putut alege cealalti cale - exis-

tau slujbe de functionar in cladirea aceea guvemamentali

monimi din Cambridge Circus, iar Leamas ar fi putut si ac-

cepte una dintre ele gi sa o pirstreze pdnala Dumnezzu gtie ce

virsti; dar Leamas nu era croit aqa. Sa te aStepti ca Leamas

se parAseascl acdvitatea operativa pentru chestiile alea teore-

tice tendenlioase, care trineau de interesele ascunse gi pur egoiste

I Cambridge Circus, cunoscuti intersecde londonezi; in romanele sale, le

Can€ se referl la Serviciul Secpet Britanic numindu-l The Circus, pentru cise presupune ca sediul acestuia este in Cambridge Circus. (n.tr.)