PROVERBT,v

ZICATORI,GHICITORI

CUPRINS

PfOVefbg...F....r....................roooooroooooooi.,.............n.7

Ghicitori.&....o....................................o..-"........193

288

sensurilor $i infelesurilor, de o reall forfieducativ[.

InterferAnd cu literatura folcloric[, uneleparemii sunt folosite de oameni in conduitaobiqnuiti qi se comporti ca niqte striglturi,ce caracterizeazl. succint gi plastic o serie de

imprejurdri alevielii, altele se apropie de atmosferaghicitorilor.

ZicittoriLe, deqi au implicate adesea concluzii,atitudini in lnlelesul lor, in mod obiqnuit acestea

nu sunt exprimate direct, ci doar sugerate, rolullor fiind de a reliefa o idee, un sfat, de a preveniasupra vreunui rdu sau de a susfine o afirmafie.

Ghicitorile, ca forme artistic-literare ale

genului aforistic, numite qi cimilituri, se definesc,prin notele descriptive, ca fiind jocuri de metaforece soliciti agerimea minfii omului pentruidentificarea, prin asociafii logice, a obiectelor gi

nofiunilor, lransfigurate in nuanle sugestive.Diversitatea ghicitorilor oglindeqte evolulia

folclorului romAnesc, prin bogifia temelor qi

variantelor reliefate.Comori de infelepciune qi meditafie adAnc[,

formele paremistice caract erizeazl.o limbi veche,inchegatl, original5., aptl de orice expresie,constituind gi un izvor de inspirafie pentruscriitori.

EDITURA

A aduce ap[ dupl ce s-a stins focul. (A incerca sdsalvezi cevr' dar cknd este prea tdrziu),

A aduce (a ajunge) in sapl de lemn. (A he] ruina).A aduna nuiele pentru spinarea sa. (Tot ce faci

rdu se intoarce pknd la urmd tmpotriva ta).A aduna pe cineva de pe drumuri. (A pune pe

cineva sub ocrotire; a oferi addpost).A afla tlrgul qi fara. (A afla toatd.lumea).A ajunge ca dinfii babei. (A nu maifi in puteri; a

se vldgui de tot; a imbatrdni).A ajunge (a fi) cal de poqt[. (A alerga tot timpul

de colo-colo; a fi foarte solicitat).A ajunge de rAsul curcilor. (A seface de ruSine; a

se compromite).A ajunge din cal mlgar. (A-i merge din ce in ce

mai rd,u; a decddea).A ajunge (a cidea) in doaga cuiva. (A ajunge sd se

identffice fin sens rd.uJ cu cineva infelul de afi,de a ghndi).

A ajunge (a da) in mintea copiilor. (A a,veajudecata sldbitd [din cauza bdtrhnepii).

A ajunge la covrigi (la pepeni). (Aface o afacereproastd,; a nu reuSi intr-o acfiune).

7

A ajunge la liman. (A atinge finta doritd).A ajunge (a sosi, a veni) la spartul tirgului.

(A ajunge la sfdrSit de tot, mult prea thrziu).A ajunge (a rimAne) pe drumuri. (A rd,mhnefd,rd'

mij lo ace de trai, fa,rd. ad ap o st, fd,rd, slui b d) .

A ajunge pe mAinile cuiva. (A fi, la discreliacuiva).

A ajunge slugl la migar. (Afi umilit peste mdsurd;a decd.dea).

A alege grAul din neghin[. (A despd.rli ceea ce este

bun de ceea ce este rdu).A alege pe (dupi) sprdncean[. (A alege ce e mai

bun, ce este mai prefios).A alerga (a umbla) dupl ceva (dup[ cineva) cu

limba scoas6. (A cduta cu orice prel sa obpind

sau sd gdseascd. ceva sau pe cineva de care aremnre nevoie),

A aluneca cu mintea. (A avea jadecata sldbitd).A aluneca printre degete. (1. A fi greu de prins.

2. A scd,pa de sub supraveghere).A amesteca vorbele precum fic[leful mim[liga.

(A nu rosti vorbele clar; a vorbi confuz)\.

A apuca (a-qi lua) cAmpii. (A pleca orbeSte,fdrd a

Sti tncotro [de dispera,re, de durere, de mknie]; aajunge la disperare).

A apuca ceva (a se line de ceva) cu dinfii. (A nu, ceda cu niciun pief; a nu renunla la'ceva tn

ruptul capului).8

A apuca cu mAna t6iqul sibiel (A se etcpune cubund. Stiinfd, unei primejdii).

A apuca (pe cineva) ricorile.(A se tngrozi; a se

speriafoarte tare).A apuca sdrlcia de coad[. (A deveni sdrac).A arita pe cineva cu degetul. (A semnala pe

cineva batjocurii publice fincriminh.ndu-l]; acompromtite p e cinev a) .

A arde gazul de poman[ (degeaba). (A nu facenimic; a pierde vremea de pomand.; a sta).

A arunca banii pe fereastri (in vAnt). (A cheltuifdrd mdsurd; afi, risipitor).

A arunca ceva in spinarea cuiva. (A da vina pe opersoand nevinovatd).

A arunca cu pietre in cineva. (A aduce invinuiricuiva).

A arunca moartea in figani. (A arunca vina pealtuf .

A arunca pisica in curtea vecinului. (A cd.uta sa sepund la ad.d.post, pasd,nd altuia rdspunderea; afugi de rdspundere).

A atrunca mortul in bra{ele altuia. (A se lepdda deo'vind, acuzd,nd pe altcineva).

A asculta cu zece urechi. (,4 asculta cu foartemare atenfie).

A asuda sub limbn. (5e zice despre cei care se

plhng cd. au muncit mult Si din greu, dar care tnrealitate n- au fd,cut [maiJ nimic).

A aqtepta ca mortul colacul. (A astepta in zadarsd {i se oftrc ceva de pomand').

A agtepta (a primi) pe cineva cu colaci calzi. (A-i

face cuiva o primire cordiald,).A aqtepta cu limba scoasl. (A fi' nerd'bdd'tor; a-fi

dori ceva de care 6tre mare nevoie).

A aqtepta s[-i pice mura-n gur[. (Avrea sd obpind

un lucrufa.rd. muncd,,fd.rd, osteneald', de-a gata).

A atdrna cuiva pielea in pod. (A pedepsi pe

cineva).A avea ac de cojocul cuiva. (A avea sau a gasi

mijlocul de a tnfrdna sau de a pedepsi pe

cineva).A avea bani gArla.(A avet banifoarte mulpi).

A avea boali pe cineva. (A avea ciudd' pe cineva;

a yturta cuiva picd),A avca burtl de popi. (Se spune despre cineva

care mdnd.ncd, Si bea mult).A avea cap de giscl. (Afi credul Si prost).A avea capul ca dovleacul. (A 6l,vea cap de om

prost).A avea casa sub c[ciul[. (A fi serios Si stdpd,n pe

sine).A avea cit[turl de vulpe. (A fi Siret, viclean ca o

vulpe).A avea ceafl in creieri. (A fi foarte confuz in

gdndire Si exprimare).

10

A avea curaj de curc[ beatd. (inainte de afi td,iafi,curcanilor li se turna rom pe gd.t, ca sa f,e mailinistifi Si uSor de sacrificat).

A avea fumuri in cap. (Afi tnfumurat Si cu pretenliinejustifi,cate).

A avea gidilici la limbl. (A vorbi multe Si detoate; a nu se putea abpine de la vorbit; a aveamdncdrime de limbd).

A avea greieruqi la cap. (A rt. nebun, smintit,ficnit).

A avea gura aurit5. (Se zice d.espre cinevacare prevede cuiva realizarea unor lucrurifavorabile).

A avea gura moale. (1. [despre cai] A se supuneuSor la miscd.rile ce i se fac cu frh.ul. 2. fdesprecineval A vorbifdrd td.rie Si neconvingdtor).

A avea gura (limba) slobod6. (A vorbi prea multSi fid:rd. sfi,ald:, depd,sind limitele bunei-cuviinfe;a duce vorba de colo-colo; a spune multe cusinceritate Si ffird prudenfd; a. spune Si ce nutrebuie).

A avea guri de aur. (Se zice despre cine:vacare prevede cuiva implinirea unor lucrurifavorabile).

A avea igrasie la cap (la mansardl). (A fi, prost; af, zd.pdcit; a nufi ln toate minfile).

A avea inimi de ceard. (Afi,foarte milos).

11

A avea limba ascufit[ (rea, ca de qarpe). (A f'rd,utdcios, malipios tn tot ce spune; a avea limbd

Serpeasca).A avea limba de aur. (A avea darul de a vorbi

frumos).A avea limba despicatl .@rt Siret Si rd'u ca Sarpele;

a a,ve6l limbd ascufitd', Serpeascd').A avea limba inveninate. (A vorbi tot timpul de

rau).A avea (a fi) la (in) degetul cel mic. (A cunoaste

foarte bine; a Sti la perfec{ie).

A avea miinile curate. (Af' cinstit).A avea mAn[ lungl. (A avea obiceiul de afura).A avea (a fi) mAn[ strAnsl. (A f' econom; a f,

zgd,rcit, avar),A avea mAn[ uqoari. (A lucra cu finefe Si cu

abilitate).A avea mAncirime la limba, (A fi, limbut; a nu

putea sau A, nu Sti sd pd.streze o taind').A avea mintea lui Solomon. (Afi, tnfelept).A avea noud. blieri la pungl. (Afi, zgArcit).A avea noui suflete ca pisica. (A fi, rezistent; a

avea, o mare vitalitate).A avea obraz. (Afi, serios).A avea obraz de tureatce. (Afi,foarte obraznic; a

fi, jd,rd. rusine; afi, gros la obraz).A avea obraz subgire. (Afi bine crescut; afi, raf,nat;

a a.v e a p urt d.r i fr um o a s e) .

t2

A avea obrazul gros. (Af, nesimfit; af.fard. ruSine,tndrdznef, obraznic).

A avea ochii mai mari decAt burta. (Se zice desprecei care vor sd mdnknce mai mult deckt poate sdprimeascd stomacul lor sau despre cei care vorsa obyind lucruri la care nu sunt indreptd{ifi).

A avea (un) ochi la spate (la ceafi) . (A f.foarteatent, v igilent, agil).

A avea o gurh cit o qur[. (1.A &ve6 gurd mare.2. A vorbi mult qi zgomotos; a-fi guraliv.)

A avea orbul giinilor. (A nuvedea s6,u a, nu observaun obiect aflatfoarte aproape).

A avea pisirele la cap. (Afi, trdsnit, afi nebun; a6vea idei bizare, ciudate).

A avea (a !ine) pAinea gi cufitul in mAn[. (A aveala tndemdnd toatd. puterea).

A avea pe cineva sub min6. (A avea pe cineva subcontrol, tn subordine).

A avea pe dracul in pung{. (A rdmd.ne mereufd.rdbani; a cheltui aiurea Si repede).

A avea perdea la ochi. (A nu pricepe un lucru).A avea pe vino-ncoace. (A avea farmec; a f,

cuceritor, atrdgdtor).A avea pitici pe creier. (Afi enervat peste mdsurd;

a o lua razna; afi ficnit).A avea scaun la vorbl. (A vo:rbi cu judecatd; a fi,

tnfelept).

13

A avea slovl frumoasi. (A vorbifrumos, elevat).

A avea sticleli in cap. (A avea idei bizare, toane; a

fi picnit, nebun).A avea suflet de cAine. (Afi r,rtu).

A avea suflet pestrif. (A avea suflet rdu).A avea tragere de inimi (pentru ceva). (A se sim{i

atras sdfacd. ceva).

A avea un car de minte. (Afifoarte inteligent).A avea un dinte impotriva cuiva. (A purta cuiva

picd.; 6 avea un motiv de nemulpumire fafd' de

cineva).A avea urechi de lup. (A auzi bine).A avea urechi lungi. (1.A auzi bine. 2. A asculta

pc.furis; a spiona).A rrvtrtt via[[ dc crline. (A duce o viald grea, plind

dc'llpsurl).A avea zile cAte buruieni. (A trdtt mult).A avea zile cu carul. (A trdi mult).A bate apa in piui. (1.A m.uncifd.rd niciunfolos.

2. A vorbi mult Si a nu transmite mai nimic; a

Jlecd.ri, a p aldv rdgi).A bate calul care trage.(A-fi nedrept cu cineva).A bate cAmpii. (A o lua razna; a, spune lucruri

neverosimile).A bate cu fruntea-n nori. (1. A fi falnic. 2. A -fi,

distrat, neatent).A bate in retragere. (A tncepe ced,area poziliilor

t4

ocupate anterior sa.u a. renunla la cele suslinuteanterior).

A bate palma cu cineva. (A pune un pariu; atncheia un tkrg; a cddea de acord).

A bate (pasul) pe loc. (A nu realiza niciun progrestntr-o acfiune; a nu inainta tntr-o problemd).

A bate toaca (toba) la urechile surdului. (A vorbicuiva degeaba; 6, nu fi ascultat; a sfatui pecineva zadarnic).

A blga (a pune) cuiva befe in roate. (Aface cuivadfficultidpi; a-i crea piedici pentru a zdddrniciun plan).

A blga cuiva frica in oase. (A infricoSa pe cineva).A biga fitile (impotriva cuiva). (A calomnia pe

cineva).A biga (a vAri) un fitil. (A provoca intrigi; a crea

discordie).A biga (a pune) m6na in foc pentru cineva

(pentru ceva). (A garanta pentru cineva saupentru ceva).

A biga pe cineva in boale. (A tnspaimh.nta pecineva).

A b6ga pe cineva in draci. (A necdji, a tntdrkta pecineva).

A blga pe cineva in fabrica de pumni. (A lua labdtaie pe cineva).

A biga pe cineva in pAine. (A face cuiva rost deslujbd).

$

A biga pe cineva in sperieti.(A tnspd,imdnta pecineva).

A bnga pe cineva in toate ricorile. (A tngrozi pecinevafoarte tare; a speria).

A biga pe cineva in vitez6. (A fttt pe cineva sd,

lucreze repede, fd.rd rdgaz).A b lga z A zanie (vraj bi) (intre oameni). (A tnv r dj b i ;

a produce discordie),A cidea ca o baliga.(A cd.deafrd.nt de oboseald).A cldea (a pica) cerul pe cineva. (1. A se simli

foarte ruSinat. 2, A rd,mh.ne uimit; a-fi surprinsde ceva).

A c[dea (a siri) din lac in pu!. (A da de un raumai mAre, incercdnd sd scape de un alt rau).

A cldea in palma cuiva. (A ajunge la discreliacuiva). :

A c[dea in picioare. (.4 ieSi cu abilitate dintr-osltualie grea).

A cidea ln plasl. (A se tnsela; afi, pd.cd.lit).A cidea in spinarea cuiva. (A reveni [ceva] in

sarcina, tn grija cuiva).A cldea (a fi) pe bec. (A -fi, sau a ajunge tntr-o

situaliefard, ieSire; a i se tnfunda; a o pd,fi),A c5,lca cu dreptul. (A incepe ceva. cu bine, cu

succes; a izbuti).A cilca cu stingul. (A porni prost la o acliune; a

tncepe rdu ceva; a nu izbuti).

L6

A cllca (a merge) de parcft are ou5.-n poal[ (parciar cdlca pe ou[). (Se zice despre cineva care

merge ca erca,geratd bd.gare de seamd').

A cllca din pod (de sus). (A umbla fanfo).A c[lca in strichini. (1. A umbla neatent; a fi

stkngaci. 2. Aface gafe).

A c[lca in piatr[ seacl. (A se o steni zadarnic; a nu- imerge bine tn ceea ceface; a a'vea ghinion).

A c[lca pe coadi pe cineva. (A iigni, a supdra pe

cineva).A cilca pe cineva pe colpl iqlicului. (A ir,gni, a

ofensa pe cineva).A cilca (a merge),pe urmele cuiva. (A avea,

calitdyile, defectele, apucd,turile [bune sau rele]ale cuiva; a semd.na cu cineva [in comportare];a imita pe cineva).

A c[lca strdmb. "(A

se abate de la normel,e de

conduitd; afi, necinstit, incorect).A clptugi pe cineva. (A bate pe cineva).A cira (a duce) ap[ cu ciurul. (A face o muncd

zadarnicd; a lucra funrt spor; a nu face niciotre,abd,).

A clra apl la rnu. (Aface un lucru inutil).A cira lemne in pidure. (Aface un lucru inutil).A ciuta acul in carul cu fin. (A se 6puca de o

muncd, zadarnicd).A ciuta cearti (pricini) cu lumAnarea aprinsn. (A

provoca ceartd. cu orice Pref).L7