PROTECIA PDURILOR SI VEGETATIEI

Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza in parte conditiilor fizico-geografice care includ munti, campii, retele hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea, datorita pozitiei geografice a Romaniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. In sfarsit, relativa stabilitate a populatiei in ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii in sectorul forestier si dezvoltarea economica redusa au determinat o exploatare mai redusa a resurselor decat in majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general consta in diversitatea florei , si faunei .

n codul silvic sunt considerate pduri si sunt cuprinse n fondul forestier naional terenurile acoperite cu vegetaie forestier cu o suprafa mai mare de 0,25 ha. Padurile , terenurile destinate mpduririi celor care servesc nevoilor de cultur , producie ori administraie silvic , iazurile , albiile praielor , precum si terenurile neproductive incluse n amenajrile silvice n condiiile legii constituie indiferent de natura dreptului de proprietate fondul forestier naional .

Pdurile au o importan deosebit nu numai prin purificarea aerului absoria gazelor si mrirea cantitii de precipitaii ci si prin reinerea unei mari cantiti de ap ducnd astfel la evitarea celor dou calamiti : inundaiile si alunecrile de teren care independente sau combinate pot duce la dezastre majore .

Prin protecia pdurilor se nelege i starea de sanatate a acestora care se menine prin msuri de prevenire i combatere a duntorilor i bolilor , n cest scop se aplic metode biologice care s asigure echilibrul biologic . Persoanele juridice i fizice care desfoar activiti ce pot produce prejudicii prin poluare fondului forestier naional i vegetaiei forestiere a acestui fond sunt obligate s ia toate masurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate a aerului , apei i solului.

Vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier national, supusa prevederilor prezentului Cod silvic, este constituita din : a) vegetatia forestiera de pe pasunile impadurite; b) perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole; c) plantatiile forestiere de pe terenurile degradate; d) plantatiile forestiere si arborii din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare, precum si cei situati de-a lungul cursurilor de apa si al canalelor de irigatie; e) perdelele forestiere de protectie si arborii situati de-a lungul cailor de comunicatie din extravilan; f) zonele verzi din jurul oraselor, comunelor, altele decit cele cuprinse in fondul forestier, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum si jnepenisurile din zona alpina; g) parcurile dendrologice, altele decit cele cuprinse in fondul forestier national

Conservarea resurselor genetice forestiere cu atributul lor fundamental genefondul valoros i variabilitatea genetic intraspecific este o obligaie permanent a autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur . Pdurile care constituie resurse genetice forestiere determinate ca atare sunt excluse de la tieri de produse principale . Regia Naional a Pdurilor este obligat s execute toate lucrrile de reconstrucie ecologic , regenerare , ntreinere a seminiului i a plantaiilor de ngrijire a arboretelor astfel nct s se realizeze compoziiile el stabilite prin amenajamentele silvice . Urmrirea realizrii acestora se face prin sistem informaional adecvat . Regia Naionala a Pdurilor este obligat s organizeze i s asigure mpdurirea tuturor terenurilor neregenerate i a poienelor din fondul forestier pe care l adminstreaz n lucrrile de mpdurire se vor folosi materiale de reproducere preovenite din rezervaii de semine , plantaje i plantaii mama de butai i din arborete surs de semine nscrise n catalogul naional al materialelor de reproducere admise n cultur.

n sprijinul proteciei pdurilor vine i Constituia Romaniei prin art. 134 :

refacerea i ocrotirea mediului nconjurtor precum i meninerea echilibrului ecologic .

exploatarea resurselore naturale n concordan cu interesul naional .

Noul Cod Penal protejeaz pdurile prin art. 401. Defriarea vegetaiei lemnoase din afara fondului forestier situat pe terenuri cu pante foarte mari sau la limta superioar de altitudine a vegetaiei forestiere , dac faptele au fost de natur s pun n pericol viaa sau sntatea uman , animalele sau vegetaia se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu zile amend .

Obiectul material al acestei infraciuni l formeaz vegetaia lemnoas din afara fondului forestier care se gsete pe terenuri cu pante foarte mari sau la limita superioar a vegetaiei forestiere . De precizat c aceste terenuri nu fac parte din fondul forestier naional astfel nu este definit de lege dar beneficiaz de o protecie din partea statului similar cu cea a terenurilor din fondul forestier naional avnd n vedere c acest tip de vegetaie forestier are funcii importante n meninerea echilibrului ecologic .

Subiectul activ poate fi orice persoan fizic sau juridic responsabil penal . Participaia este posibil n toate formele sale .

Subiectul pasiv este statul ca garant i ocrotitor al valorilor sociale protejate prin norma de incriminare i care exercit aceast protecie prin direciile judeene privind protecia mediului .

Elementul material al infraciunii const dintr-o aciune de defriare a vegetaiei lemnoase din afara fondului forestier , amplasata pe terenuri cu pante foarte mari sau la limita superioar a vegetaiei.

Pdurile proprietate public aparinnd comunelor oraelor i municipiilor precum i cele proprietate privat indiviz sau a asociaiilor formate se administreaz de ctre proprietari prin structuri silvice proprii autorizate similare cu cele ale statului sau la cerere prin structuri silvice existente autorizate pe baza contractelor convenite ntre pri . Prin contractele ncheiate ntreaga responsabilitate privind respectarea regimului silvic este preluat de adminstrator . Pentru gospodarirea pdurilor prin structuri silvice proprii deintorii menionai mai sus angajeaz personal de specialitate autorizat n condiiile legii.

Deintorii cu orice titlu ai pdurilor , vegetaiei forestiere din afara fondului forestier le revin mai multe obligaii :

s menin suprafaa mpadurita a vegetaiei forestiere din afara fondului forestier.

S exploateze masa lemnoas numai n limita posibilitii pdurilor.

S menin biodiversitatea pdurilor i echilibrul ecologic

S respecte regimul silvic pentru mpdurirea suprafeelor exploatate.

S asigure aplicarea msurilor speciale de conservare pentru pdurile cu funcii deosebite de protecie

Proprietarii trebuie s nfiineze un fond de conservare i regenerare a pdurilor purttori de dobnd aflat la dispoziia i n contul administratorului , respectiv n contul structurii silvice care asigur serviciul public cu specific silvic din resursele prevzute n art. 63. din Codul Silvic.

Proprietarii si detinatorii legali de teren sunt obligati sa intretina si sa extinda perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana .

La solicitarea deintorului majoritar al fondului forestier proprietate privat a persoanelor fizice sau juridice drumurile forestiere i terenul aferent acestotra trec prin hotrre de guvern din domeniul public al statului si din adminstrarea Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva n domeniul public al unitilor adminstrativ teritoriale iar ntreinerea i pstrarea n permanent stare de funcionare a drumurilor forestiere revin proprietarilor acestora .

Proprietari de pduri trebuie s elaboreze prin uniti specializate autorizate de autoritatea public central care rspunde de silvicultur amenajamente silvice sau , pentru terenuri forestiere n suprafa de pn la 30.ha studii sumare de amenajare , s asigure paza pdurilor n vederea prevenirii tierilor ilegale , distrugerii sau degradrii vegetaiei forestiere , punatului abuziv , braconajului , s execute lucrri necesare pentru prevenirea i combaterea bolilor i duntorilor , s asigure respectarea msurilor de stingere a incendiilor i dotarea cu mijloace de prim intervenie s execute lucrrile de npdurire i ajutorarea regenerrii naturale , s efectueze lucrrile de ntreinere a plantaiilor i regenerrilor naturale pn la realizarea strii de masiv , s execute tieri de arbori numai dup punere n valoare si eliberarea documentelor specifice de ctre personalul silvic autorizat.

Tierea , distrugerea sau scoaterea din rdcini fr drept de arbori , puiei sau lstari din fondul forestier naional sau din vegetaia forestier situat pe terenuri n afara acestuia de ctre proprietari sau deintori dac valoarea arborilor puieilor sau lstarilor este de cinci ori mai mare dect preul mediu al unui metru cub de mas lemnoas pe picior sau dac valoarea este sub aceast limit dar fapta a fost svrit de cel puin dou ori n interval de doi ani constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la ase luni la 4 ani sau cu amend , dac valoarea arborilor puieilor sau lstarilor tiai , distrui sau scoi din rdcin este de 20 ori mai mare dect preul mediu al unui metru cub de mas lemnoas pe picior pedeapsa este nchisoarea de la unu la cinci ani , cnd valoarea arborilor puieilor sau lstarilor tiai distrui sau scoi din rdcin este de 50 ori mai mare dect preul mediu al unui metru cub de mas lemnoas pe picior pedeapsa este nchisoarea de la doi la 7 ani .

Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu: a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei, adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici; b) sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de masura, sa asigure corecta lor functionare, sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autoritatilor pentru protectia mediului, datele necesare; c) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise; d) sa asigure, la cererea autoritatilor pentru protectia mediului, diminuarea, modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare; e) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, sa verifice eficienta acestora si sa puna in exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis . Autoritatile administratiei publice locale, la solicitarea agentiilor pentru protectia mediului, a altor organizatii interesate, persoane fizice sau juridice, pe baza documentatiei avizate de catre Academia Romana, pot sa puna sub ocrotire provizorie, in vederea declararii, arii protejate sau monumente ale naturii sau anumite obiective care justifica aceasta .

De asemenea trebuie recunoscut faptul ca majoritatea ariilor protejate din Romania s-au autoconservat in conditiile in care interventiile umane asupra acestora a fost in regimul trecut minim sau inexistent. Dar, la fel de bine exista nenumarate exemple in care arii protejate au fost pur si simplu distruse, cu toate ca inca mai figureaza ca existente . Totodata se poate observa ca in ultimul timp tot mai multe organizatii neguvernamentale si-au adus intr-o oarecare masura aportul in protejarea unor arii protejate, chiar daca nivelul profesional al acestora nu este la asteptarile specialistilor. Dar este la fel de adevarat ca in Romania nu exista persoane specializate in domeniu, ci numai in domenii colaterale, fapt pentru care exista mari conflicte de idei intre silvici, biologi, ecologi s.a. In acest context Guvernul Romaniei a solicitat acordarea unei noi finantari din partea Fondului Global de Mediu (GEF) pentru conceperea si punerea in practica a unui proiect privind "Mangementul Integrat si Conservarea Ariilor Protejate in Romania". Scopul principal al proiectului GEF este ntarirea capacitaii de pregatire si implementare a planurilor de management al ariilor protejate la nivel local si national . La nivel national se va acorda sprijin pentru realizarea i intarirea cadrului institutional necesar, pentru adoptarea att de necesarei legi , a ariilor protejate i ntarirea cadrului legislativ, pentru pregatirea resursei umane i de asemenea exista o componenta de participare public si de popularizare a ideii de conservare a naturii i a ariilor protejate. La nivel local se vor realiza planurile de mangement i se vor constitui administraii (structuri de mangement) pentru trei arii protejate: Parcul National Retezat, Parcul Natural Bucegi-Piatra Craiului (obtinut prin insumarea a doua zone care in mod obisnuit erau nominalizate distinct ca doua parcuri nationale), Rezervatia de Zimbri Vanatori-Neam (creata pentru reintroducerea zimbrului in stare de libertate), aceste trei zone urmand sa devina modele pentru replicarea structurilor de management si pentru alte arii protejate. Acest proiect a fost demarat la sfarsitul anului 1999. Deci n prezent pentru ariile protejate din Romania se ofera o noua ansa pentru a rezolva att de complexele probleme legate de ariile protejate cum ar fi: - o evaluare corect a capitalului natural al rii - constituirea unei reele de arii protejate care sa acopere ntreaga varietate a ecosistemelor din ar - administrarea eficient a ariilor protejate pe baza unor planuri de managent si prin intermediul unor administraii ale ariilor protejate .

Codul Silvic

Idem

Codul Silvic

Constituia Romniei art. 134

Noul Cod Penal Art. 401

Revista de Drept Penal Nr.3 din 2005

Legea Nr. 137 din 1995 art.44

Legea Nr. 137 din 1995 Art. 46

Idem Art. 57.