PROTECTIA MEDIULUI IN AGRICULTURA DURABILA

Protectia mediului in agricultura durabila

Realizatori: Vasile VladSafta LiviaZarcan Ionut Eracle Lucian

USAMV BUCURESTI

In urmatoarele randuri vom aborda diferite teme legate de fermele familiale: ce inseamna o ferma mica, asemanarile dintre fermele mici si fermele familiale, abordarile si viitorul fermelor familiale, rolul fermelor mici in agricultura din Romania, teme evidentiate mult mai bine mai jos. 1. Conservarea agriculturii pentru fermele mici si transferul de know-how2. Serviciile ecosistemice in agricultura ecologica, conventionalizarea, angajamentul civic si durabilitatea acesteia3. Rolul fermelor mici n durabilitatea mediului rural montan si dezvoltarea rural durabil n Romnia4. Viitorul fermelor mici si al sistemelor agricole familiale.

CUVINTE CHEIE: cunostinte, beneficii, viitor, servicii, know-how, atitudinea fermierului, PAC, beneficii, ferme familiale, subzisten, mici exploataii, spaiul rural, sustenabilitate

1. INTRODUCEREPrima tema prezinta conservarea agriculturii pentru fermele mici atat din Europa, cat si din tari cu un nivel de dezvoltare scazut, lucru ce duce la o discrepanta mare in intelegerea conceptului de agricultura durabila, conceptului de ferma, al transmiterii cunostintelor si al utilizarii durabile a utilajelor cat si a resurselor. A doua tema prezinta conceptul de ES i aplicrea lor la agricultura ecologic ajutand la atenuarea unor impacturi negative al agriculturii intensive i a asigura securitatea alimentar (Erickson et al., 2009). n urmtoarele seciuni, vom discuta conceptul de ES n raport cu agricultura ecologic. De asemenea, discutam modelul conceptual al legturilor dintre ES i agricultura ecologic, valoare economic de ES n agricultura ecologic,citnd exemple din studii la nivel mondial. Incheiem cu un comentariu la direciile de cercetare viitoare.A treia tema se leaga de problemele actuale din agricultura reprezentate de rolul fermelor din zonele de deal din Europa in sustenabilitatea rurala a comunitilor din astfel de regiuni, i modul n care aceast contribuie ar putea fi sprijinit prin politici de stat.Ultima tema este reprezentata de dezvoltarea micilor agricultori ce a dus in trecut la reducerea saraciei si a foametei si aplicarea acestui lucru in continuare si in lumea de azi mai mult globalizata.

1. Conservarea agriculturii pentru fermele mici si transferul de know-howIn Europa atentia acordata fermelor mici din cadrul politicilor structurale, a scazut treptat, odata cu succesul politicolor de modernizare. Cele mai mici ferme, listate baza de date Eurofarm, sunt acelea cu mai putin de 8 ESU (echivalent la 12 ha in Franta.), iar in multe tari europene, un procent signifiant este reprezentat de fermele familiale. Noile dispozitii ale PAC au facut Comisia Europeana partial resoponsabila pentru politicile de consultare , anterior fiind considerate a fi dezvoltate doar de catre statele membre, prin principiul subsidiaritatii. Conform unor studii recente (Garforth et al., 2003; Klerkx and Jansen, 2010; Klerkx and Leeuwis, 2009; Rivera and Sulaiman, 2009) a fost evaluat modul n care privatizarea sistemelor naionale de consultan a afectat performanele productive i de mediu. Aceste studii furnizeaz dovezi empirice detaliate despre faptul c privatizarea a plasat ferme de mici dimensiuni ntr-un dezavantaj n sistemele de consultan agricol.Sistemele nationale de consultanta agricola au fost organizate in toate tarile europene si au inlocuit metode mult mai traditionale de transfer de know-how in zonele rurale. Rezultatele acestor compromisuri au fost integrate in texte de legi si ordonante lucru ce au dus la sisteme de extindere nationale ale agriculturii. Conform unui studiu (Labarthe, 2009), fondurile serviciilor de extindere, finantate de taxe fiscale sau parafiscale, erau manageriate de comisii alcatuite din ministrii agriculturii si reprezentanti ai organizatiilor de productie.Incepand cu anii 1990, de-a lungul UE relatiile dintre stat, organizatiile fermierilor si serviciile de consultanta au fost exprimate prin noi contracte. Aceasta nu a fost doar o modalitate de a reduce cheltuielile publice: au existat numeroase dezbateri cu privire la care ar trebui s fie rolurile respective ale actorilor publici i privai cu privire la NFAS bazat pe noua teorie de management public. Conform lui Labarthe (Labarthe, 2006a; Laurent et al, 2006;. Rivera, 2000) separarea statului a variat si a fost de multe ori radicala, n special n Europa de Est. Se pot diferentia doua traiectorii ale separarii statului: prima traiectorie se caracterizeaz printr-o schimbare progresiv de la finanarea public a serviciilor de consultan pentru livrarea acestor servicii de ctre companii private pentru ctig comercial. a doua traiectorie este caracterizat prin diverse forme de descentralizare - n special n rile din sudul Europei, precum Spania, Italia i Grecia - n cazul n care serviciile de extindere au fost gestionate i finanate la nivel regional

Reorganizarea serviciilor de extindere a dus la comercializarea tot mai mare de serviciilor de extindere i de facturare individual a agricultorilor.In 2003 Comisia Europeana a creat o noua legislatie ce a dus la transformarea serviciile de extindere in PAC. Scopul era acela de a da fermierilor suportul necesar pentru a lega mai bine obiectivele de productie cu standardele de sanitare, de mediu si de protectie a animalelor. Dupa aderarea celor 12 noi state intre 2004 si 2007 la Uniunea Europeana, numarul fermelor agricole s-a dublat, iar numarul fermelor mici sub 8 ESU reprezinta mai mult de 80% din numarul total fermelor. Numarul total al fermelor este de 13 700 400, dintre care 8 037 990 apartin celor 12 state ce au aderat intre 2004-2007.Daca fermele de mici dimensiuni ar fi integrate n NFAS, atunci cunotine relevante ar trebui s fie accesibile acestora. '' Accesibil'' nseamn c aceast cunoatere poate fi obinuta fr obstacole financiare, cognitive sau instituionale majore. '' Relevant'' nseamn c aceast cunoatere este de natur s ofere o soluie la problema specific cu care se confrunt agricultorul; o soluie care se potrivete propriilor sale obiective i interese. Incredere '' nseamn c aceast cunoatere se bazeaz pe cel mai nalt nivel de prob posibil, pentru a minimiza efectele adverse i maximiza ansele de atingere a obiectivelor urmrite.Aceast declaraie este larg convenit. Cu toate acestea, NFAS poate fi analizat din diferite puncte de vedere, oferind imagini pariale (i de multe ori complementare) ale lumii reale: analiza sociologic a interaciunii dintre actorii NFAS, analiz instituional de tiine Politice, evaluri de performan pe economie, etc. Conform lui Mitchell (Mitchell, 2002) fiecare viziune parial a lumii sugereaz prghii specifice de aciune. Prin urmare Keller (Keller et al., 2006, Laurent, 2012) confirma ca, politica trebuie s includ cunotine de la o gam larg de discipline, precum i o multitudine de teorii din cadrul acestor discipline. n caz contrar, factorii de decizie politic pot omite mecanisme majore care contribuie la structura tendinelor economice actuale. Acesta a fost cazul pentru recomandri de politic care au ncurajat privatizarea NFAS i s-au bazat aproape exclusiv pe rezultate teorii economice neo-clasice.Analizele neo-clasice ale NFAS se bazeaz pe reprezentri simplificate ale lumii reale. Trei ipoteze de baz influeneaz puternic modul n care fermele mici sunt examinate n aceste analize: Funcionarea tehnic a fermelor este vzut ca '' independent de scala " Ajustri ntre cererea i oferta de serviciilor de extindere agricole sunt descrise utiliznd calcule de maximizare a funciilor de utilitate Cunoaterea este privita in ansamblul ei. Bunurile i serviciile de extindere sunt privite ca un simplu schimb de informaii.Patru probleme majore n analiza NFAS sunt evideniate prin economia i segmental de servicii (Labarthe i Laurent, 2011; Laurent et al., 2002). Procese de co-producie Necesitatea de a combina diverse metode de consiliere pentru a face cunotine accesibil Rolul cheie al back office pentru a asigura fiabilitatea cunotinelor Rolul agricol al piaei serviciilor de consultan n ceea ce privete statutul de ferma mica, exist trei tipuri majore de ferme n aceast categorie sub opt ESU: ferme de subzisten (exploataii agricole care produc n principal pentru consum propriu), ferme hobby (care reprezint, de obicei un cost pentru de uz casnic), i ferme comerciale care produc pentru piaUn procent signifiant se incadreaza in ultima categorie si produc venituri din vanzarea produselor. Nu exist nici un astfel de lucru ca " flux natural" al cunoaterii de la cercetare la servicii de consultan, iar activitile de back-office sunt costisitoare. Validarea practicilor agricole inovatoare, n special, necesit experimente scumpe. Din acest motiv, n perioada de dupa al doilea rzboi mondial multe ri europene, cum ar fi Frana, rile de Jos, Germania i Danemarca fcut investiii publice n mai multe programe tiinifice la scar larg n care agricultorii, de asemenea, au investit n mod colectiv. Reorganizarea serviciilor de extindere agricol, ntr-un context de dezangajare de stat, a dus iniial la o schimbare a furnizorilor de servicii de extindere. n Frana, Germania i rile de Jos, de exemplu, trei tipuri de furnizori de servicii sunt acum lideri n servicii de extindere de ferm pentru tipul activitatii agricole 13, '' specialist in cereale, oleaginoase i proteaginoase '' (Labarthe, 2006b): (i) Operatorii economici pe lanul de aprovizionare, adic firmele i cooperativele care vand inputuri agricultorilor (seminte, ingrasaminte, produse fitosanitare) i / sau cumpara producia; (Ii) consultani privai; (iii) firme de comercializare de software de modelare agronomica, utilizat pentru a prognoza impactul practicilor agricole i de a ajuta fermierii sa semneze un itinerar tehnic optim.Conform lui Christiansen (Christensen et al., 2007) majoritatea productiei agricole n Asia, Africa i America Latin se bazeaz pe agricultura de subzisten pusa n aplicare de ctre micii fermieri locali. Aceast form de agricultur este caracterizat prin aplicarea limitat a inputurilor, pieelor distorsionate, deteriorarea condiiilor de sol, iar acum modificari agresive ale vremii.Micii fermieri incearca, general, sa maximizeze numarul lucrarilor solului, in putin timp, cu putine utilaje pentru a realiza un management al buruienilor si a crea un pat germinativ cu un sol corespunzator germinatiei si stabilitatii semanatului. Totusi, lucrarea solului regulata distruge materia organica din sol prin mineralizare, mai mult in zonele mai calde, conform lui Kirschbaum (Kirschbaum, 1995). Efectele fizice ale lucrarilor solului afecteaza si structura solului cu consecinte pentru infiltrarea apei si si eroziunea solului prin alunecari de teren, creand efecte sub stratul de plug. Conform Garcia-Torres(Garcia-Torres i colab., 2003), agricultura de conservare, CA, este definita ca un sistem de recoltare bazat lucrari ale solului minime, capac permanent al suprafetei prin incorporarea reziduurilor recoltei i rotaia culturilor.Pentru a realiza o crestere a eficientei economice cu un numar minim sau zero al lucrarilor terenului comparatv cu tehnologia conventionala, beneficiile percepute trebuie sa fie clare, pentru un fermier mic. Evolutia agriculturii de conservare: Agricultura comerciala la scara mare Ajustarea agriculturii de conservare a micilor agricultori

Sisteme manuale de plantare a agriculturii de conservare: Dibble stick Planting basins Jab planters

Sisteme animale de tractiune: Ripper tine systems Direct seeding systems

Conservarea agriculturii cu semanatori pentru tractoare cu 2 roti: Single pass shallow tillage planter Strip tillage Zero tillage Bed planter

Conform Baker si Saxton (Baker and Saxton, 2007a), acelasi lucru care s-a ntmplat n agricultura comerciala de scar larg, o schimbare a CA n fermele mici, este necesara si o ajustare substanial in practica traditionala agronomica, ncepnd cu schimbri fundamentale n modul n care agricultorii percep procesul de producie a culturilor.

2. Serviciile ecosistemice in agricultura ecologica, conventionalizarea, angajamentul civic si durabilitatea acesteia.Agricultura intensiv utilizeaz cantiti mari de inputuri sub forma de ngrsminte, pesticide, fora de munc i capital si a fcut posibil s creasc suficient hran pentru a satisface nevoile globale actuale (Smil, 2000). Cu toate acestea, astfel de practici au fcut din agricultur un factor major de schimbare a utilizrii terenului (Vitousek et al, 1997;. Goldewijk i Ramankutty, 2004; UNEP, 2005), ceea ce duce la deteriorarea mediului i degradarea unor servicii ecosistemice (ES) (Heywood, 1995;. Constanta et al, 1997; Daily, 1997;. Krebs et al, 1999;. Tilman et al, 2001). ES legate de ecosistemele terestre includ procese, cum ar fi: controlul biologic al bolilor, duntorilor si buruienilor, polenizarea culturilor agricole, prevenirea eroziunii solului, ciclul hidro-geochimic, captarea carbonului de ctre plante i sol, servicii culturale, etc. Acestea asigur producia de bunuri ecosistemice, cum ar fi: produsele alimentare, furaje i biocombustibili (de zi cu zi, 1997). Aceste ES asigura inputuri importante pentru multe sectoare ale economiei globale i s-au dovedit a fi de foarte mare valoarea economic (US 33000 miliarde dolari an. 1, Constana et al, 1997).Deoarece agricultura acopera o parte semnificativ a globului, evaluarea ES din aceste sectoare este foarte important, avnd n vedere prejudiciul facut la aceste servicii vitale de catre inputurile mari din agricultura la nivel mondial. Cercettorii i factorii de decizie politic folosesc conceptul de ES pentru a spori durabilitatea agricola la nivel mondial (Matson et al., 1997; Gurr i colab., 2004; Kremen, 2005; Robertson i Swinton, 2005; Sandhu i colab., 2008).Pe baza literaturii ES i a discuiilor cu experii, mai multe ES au fost identificate n agro-ecosisteme care sunt discutate pe scurt mai jos (Cullen et al, 2004;.. Reid et al, 2005;. Sandhu et al, 2007;. Zhang et al, 2007; ONU, 2008).a)De asigurare a bunurilor i serviciilor - acestea includ alimente i servicii pentru "consum" uman, variind de la alimente, furaje, combustibili i lemn de foc, la conservarea speciilor i a agro-biodiversitii (de Groot .a., 2002;.. Reid .a., 2005). Aceste bunuri i servicii sunt produse n peisajele agricole.b)De sustinere a serviciilor - acestea sunt serviciile care sunt necesare pentru a sprijini producia de alte bunuri i servicii ecosistemice. (ex. producia de cereale, ln, fructe i legume, etc. ). Cheia de justificare a ES asociate cu agricultura sunt: controlul biologic al duntorilor (al dumanilor naturali ai insectelor duntoare, controleaz populaiile duntorilor), controlul biologic al bolilor si buruienilor (suprimarea natural cu microbilor si bolilor din sol i ndeprtarea seminelor de buruieni de ctre prdtori), polenizarea (pentru producia de semine), furnizarea de nutrieni (disponibilitatea de nutrienti prin activitiile microbiene din sol), sechestrarea carbonului (depozitarea carbonului n sol i vegetaie), formarea solului (cantitatea de sol de rme) etc. c)De reglementare a serviciilor - procesele ecologice esentiale de reglementare a ecosistemelor care menin temperatura i precipitaiile (Costanza .a., 1997;. Zilnic, 1997). Reglementarea serviciilor asociate cu agricultura reglementand fluctuaiile de furnizarea de ap i temperatur.d)Serviciile culturale - contribuie la meninerea sntii umane i a bunstrii prin acordarea de recreere, estetic i oportuniti de educaie (Costanza .a., 1997;. De Groot .a. 2002; Reid et al., 2005). Agricultura este att un consumator cat i un productor de ES (fig. 1) (Heal i mici, 2002; Sandhu et al, 2005;.. Takatsuka .a., 2009). Sunt utilizate o serie de ES pentru a produce alte ES, cum ar fi alimentele, care sunt susinute de meninerea fertilitii solului, de proteciea plantelor, reglementarea apei i multe alte servicii (Daily .a., 1997;.. Pimentel et al, 1997). Prin utilizarea conceptului de ES, cercetatori si practicienii aspir s stabileasc un echilibru ntre producie i consum de ES n agricultur pentru sustenabilitatea fermelor pe termen lung (Bjorklund .a., 1999;. Firbank, 2005). Agricultura durabil implic utilizarea de bunuri naturale si servicii meninndule n acelai timp pentru generaiile viitoare (Altieri, 1995; Thrupp, 1996;. Destul .a., 2003; Pretty, 2005; Destul i Hine, 2001; Tilman .a.., 2002). Agricultura ecologica este considerata a fi unul dintre sistemele de producie care au ca scop obine durabilitii prin utilizarea i meninerea ES (Reganold .a., 1990;., Lampkin i msurile, 2001 Mader et al., 2002). Mrimea estimat (scala 1-5; n rating, 1, 3, 5 i reprezint cele mai mici, medii i nalte niveluri de ES, respectiv) din mai multe ES este foarte mare n agricultura ecologic, comparativ cu inputurile ridicate din agricultura de substituie(. Takatsuka .a., 2009; Sandhu .a., 2005).Este bine stabilit faptul c agricultura ecologic ofer mai multe beneficii asupra mediului dect agricultura convenional. Valoarea economic a ES n culturile organice din Noua Zeeland sa dovedit a fi 1516 dolari /ha / an , comparativ cu 670 dolari/ha/an n cele convenionale (Sandhu .a.., 2008).Controlul biologic al insectelor duntoare este o cheie cruciala a ES pentru producia de culturi. 99% din populaiile de daunatori agricoli i boli sunt controlate de dumanii-prdtorii lor naturali, parazii, i ageni patogeni (de Bach, 1974).Un exemplu cu succes de comand biologica al insectelor duntoare din podgoriile din Noua Zeeland: Controlul biologic al insectelor duntoare: Epiphyas postvittana (Walker) este un duntor leafroller comun n viile din Noua Zeeland i Australia care duce la un randament de struguri inferior i pierderi economice pentru cultivatorii. Controlul biologic al acestui duntor s-a dovedit a fi mbuntit prin acordarea de surplus de resurse florale (flori hrisca) pentru dumanii naturali, viespea parazit, Dolichogenidea tasmanica (Cameron). Plantele de hrisca asigura hran i habitat pentru viespi parazitare. nsmnarea cu hric (~ 45 kg /ha) a redus prevalena acestui duntor cheie cu 50%, la un nivel la care nu au fost solicitate spray-uri agrichimice, determinat de industria viticola din Noua Zeeland (Scarratt, 2005) . O investiie de 2 dolari/ ha / an n semine de hric i costuri minime de insamantare poate duce la economii n costurile variabile anuale de 250 dolari ha / an in Noua Zeelanda.

Fig.1. Benzi de hric (soba) se afiate ntre rndurile de vi de vie din Noua Zeeland pentru a oferi nectar i polen pentru insectele benefice, pentru a spori controlul biologic al duntorilor de vi de vie.

Fig. 2. Benzi nflorite de Alyssum in California la cultura de salata pentru a spori controlul biologic al duntorilor. Foto: Dr. C. Pichet, CDFA, Statele Unite ale AmericiiSe presupune adesea c agricultura ecologic este sinonim cu agricultura durabil. Obiectivele generale ale agriculturii durabile includ profitabilitatea economic, gestionarea mediului, i vitalitatea comunitii. Cu toate acestea, "problema durabilitii" (Ikerd, 2008) poate fi rezultata de orice tip de agricultur, inclusiv producia ecologic. O modalitate de a evalua durabilitatea este de a lua n considerare percepia agricultorilor din durabilitatea operaiunilor lor.Un exemplu ar fii un sondaj al productorilor certificati ecologic n statul Washington. Mai exact, percepiile productorilor certificati ecologic "ale gradului n care operaiunile contribuie la obiectivele generale ale agriculturii durabile. S-a investigat modul n care aceste contribuii percepute sunt influenate de variabile agricole conventionalizate (de exemplu, suprafaa organic, vanzari anorganice, precum i specializarea) i variabilele de implicare civic (de exemplu, de marketing direct, membru al grupului comunitii , i participarea la organizatii de agricultura durabil / organic) n timp ce se controleaz datele demografice ale fermierilor i locaia fermei.Conventionalizarea agricola pare s aib un efect negativ semnificativ asupra contribuiilor percepute la durabilitatea mediului i social, dar un efect pozitiv semnificativ asupra contribuiei perceput de durabilitatea economic. Angajamentul civic pare s aib un efect pozitiv semnificativ asupra contribuiilor percepute la durabilitatea mediului i sociale, dar nici un efect asupra contribuiei percepute la durabilitatea economic.Durabilitatea economica, a mediului inconjurator si cea sociala pot fi evaluate cu ajutorul abordri "obiective" sau subiective "". Abordrile obiective indica indicatori cuantificabili de durabilitate. Exemplele includ studii ale Reganold et al. (2001) i Wallace Center (2010). Reganold i colab. (2001) compara durabilitatea sistemelor de producie de mere ecologice, convenionale, i integrate n statul Washington. Ei folosesc cinci indicatori de durabilitate: calitatea solului, performanta horticol, rentabilitatea livezii, calitatea mediului, precum i eficiena energetic. Ei ajung la concluzia c sistemul organic este clasat pe primul loc n durabilitatea mediului i economic, urmat de sistemul integrat i apoi sistemul convenional.Abordrile subiective, n schimb, explora (de exemplu, fermieri ") percepiile de durabilitate individuale. Un exemplu este Schreck i colab., A (2006), studiu de durabilitate social a agriculturii ecologice in California. Bazndu-se pe metode de anchet i interviu, Schreck ntreba: "din punctul de vedere al fermierilor ecologici, agricultura" certificat ecologic "cuprinde un angajament fa " de durabilitate ", care prioritizeaz obiectivele sociale?" (2006: 439). Ei au raspuns c agricultura ecologic nu favorizeaz neaprat durabilitatea social (sau economic) pentru majoritatea fermierilor i a lucrtorilor agricoli. Cu toate acestea, ei recunosc c unele ferme funcioneaz ecologic,economic, social i durabil.S-a investigat modul n care durabilitatea asupra mediului, social, economic i al fermelor ecologice certificate sunt influenate de conventionalizarea agricola (msurat n termeni de scar agricola, vnzrile neecologice, specializarea, dependena de lucrtorii sezonieri, precum i organizare conducerii agriculturii convenionale) i angajamentul civic (msurat n termeni de marketing direct, organizare si conducere a agriculturii durabile/ organica precum i implicarea n comunitate), n timp ce se controleaza demografic fermierii i locaia fermei.Conventionalizarea organica i angajamentul civic (sau agricultur civic) sunt din ce n ce tendine predominante agro alimentare care pot influena durabilitatea agriculturii ecologice. Fermele ecologice mai puin conventionalizate vor contribui mai mult la obiectivele agriculturii durabile dect ferme ecologice mai mult conventionalizate. De asemenea, agricultorii care desfoar mai multe angajamente civice vor contribui mai mult la obiectivele agriculturii durabile dect agricultorii mai puin angajai civic. Tendinele conventionalizarii includ uniti de producie de mari dimensiuni, monoculturi industrializate, mecanizare crescut, munc angajat, integrare vertical, contracte de producie, specializarea regional, marketing de mas, i de globalizare (Buck i colab., 1997). "Ipoteza conventionalizarii" afirm c agricultura ecologic ncepe s prezinte aceste tendine de conventionalizare i, prin urmare, se indeparteaza de integritatea ecologic, valorile progresiste, i potenialul de transformare a micrii organice iniiala (Buck i colab., 1997). Acest studiu se concentreaz pe influena activiti civice ale fermierilor certificati ecologic asupra durabilitii agriculturii ecologice. "Angajamentul civic" la nivel individual se refer la, participarea deliberat, atent orientat spre aciune n viaa civic (Bogdanis et al, 2009). Exemple de angajament civic la nivel individual includ servicii n folosul comunitii, activismul politic, voluntariatul, precum i calitatea de membru al grupului (Lyson, 2004; Besser, 2009). Agricultur civica este "integrarea produciei agricole i alimentare locale n comunitate "(Lyson, 2004: 62) i, astfel, antiteza scar larg dominant, capitalul intensiv, sistem agroalimentar industrializat. Mai precis, agricultura civic se caracterizeaz prin (1) pieele locale care servesc consumatorii locali; (2) agricultur inglobata in comunitatile rurale; (3) agricultorii n cauz cu produse cu valoare adugat nalt calitate i; (4) la scar mic, forei de munc intensiv, i producia intensiv a terenurilor; (5) dependena de cunotine locale; i (6) legturi de pia directe ntre productori i consumatori (Lyson, 2004: 85). ntreprinderile agricole civice includ pieele agricole, comunitate susinut, comunitate i coal grdini, standuri de ferm, prelucrare la ferm. Lyson (2004, 2005) susine c cultivarea sistemelor alimentare agricole locale pot crete bunstarea general civic i promovarea durabilitii pe termen lung. El scrie: "agricultura civic, include un angajament pentru dezvoltarea i consolidarea unei, agriculturi durabile, ecologica, economica, sociala i de producie de alimente care se bazeaz pe resursele locale i servete pieele locale i consumatori" (Lyson, 2004: 102).Agricultura civic aduce beneficii economice pentru fermieri precum i beneficiile sociale i de mediu (de exemplu ap curat, hran proaspata, relaii stricte producator /consumator, alfabetizare agricol crescut) pentru comuniti ntregi (Lyson, 2004;. Trauger et al, 2010 ). Avnd n vedere ateptatele beneficii economice, de mediu, precum i sociale / comunitare de activiti civice, am afirmat c agricultorii ecologici angajai mai mult civic vor contribui mai mult la obiectivele agriculturii durabile dect agricultorii ecologici angajai mai puin civic.Pentru a testa aceste ipoteze, se prezinta rezultatele unui sondaj realizat n 2007 la productorii certificati ecologic n statul Washington.Statul Washington este un cadru adecvat pentru investigarea durabilitii agriculturii ecologice. Printre statele din SUA, Washington se afla pe locul al treilea cu un numr de 707fermele certificate ecologic i 180 exceptate ecologice (USDA-NASS, 2010). n 2008, fermierii din Washington au cultivat 82216 de hectare i au vndut mrfuri produse n mod ecologic in valoare de 282 milioane dolari (USDA-NASS, 2010). Washington a condus naiunea n 2008 la vnzrile ecologice (certificate i exceptate) de mazre verde, porumb dulce, mere, ciree, pere, afine, i culturi floricole. Statul a fost clasat clasat pe locul al doilea (dup California), n 2008 la vnzrile ecologice (certificate i exceptate) de mazre, broccoli, morcovi, usturoi, ceapa, struguri, piersici, prune, zmeur, i materiale propagative (USDA-NASS, 2010). Statul Washington este, de asemenea, caracterizat de o diversitate impresionant de operaiuni agricole ecologice n ceea ce privete dimensiunea, zona agro-climatice, gradul de specializarea, practici de producie, canale de marketing, an de certificare ecologic, precum i de ali factori. Cercetatorii au subliniat importana "diviziunea ecologic" (Granatstein et al., 2005) sau "divizare geopolitic" (Qazi andSelfa, 2005) care exist ntre estul i vestul Washington. Estul Washingtonul este predominant rural, mai conservativ politic, i caracterizat prin scar mai mare, mai industrializat, legume irigate, vin, fructe copac, iar operaiunile zonelor aride zootehnice, precum i mai puine iniiative alternative de produse alimentare. n schimb, partea de vest a statului este mai urbanizat, mai progresiv din punct de vedere politic, i caracterizat prin scar mai mic, neirigat, ferme diversificate i o mulime de activiti de hran alternative, cum ar fi pieele fermierilor, grupuri de conservare a terenurilor agricole, agricultura susinut comunitar, i cooperative (Qazi i Selfa, 2005;. Selfa et al, 2008). n 2009, 64% din fermele ecologice certificate au fost localizate n estul din Washington i 36% au fost localizate n vestul din Washington (Kirby i Granatstein, 2010).Acest studiu s-a realizat asupra intregii populaii a productorilor ecologici certificati n statul Washington. S-a dezvoltat un chestionar de 16 pagini intitulat "Productia certificata ecologic: experienele i perspectivele fermierilor din Washington ", care s-au concentrat pe motivele pentru agricultura ecologic, practicile de marketing, surse de informare agricola, scopuri agricole i provocri, caracteristicile agricole, i fermieri. 356 de persoane au finalizat ancheta pentru o rata de raspuns de 56,1%.Pentru a msura percepiile de durabilitatea a agriculturii ecologice, respondentii sondajului au fost intrebati dac sunt sau nu de acord cu o serie de declaraii cu privire la durabilitateaagriculturi ecologice versus agricultura convenional. Aceste declaraii s-au bazat pe elemente incluse ntr-un studiu al fermierilor ecologici din California (Schreck i colab., 2006). Declaraiile au fost: "Agricultura ecologic este mai durabila dpdv ecologic dect agricultura convenional", "Agricultura ecologic este mai durabila dpdv social dect agricultura convenional," i "Agricultura ecologic este mai durabila dpdv economic dect agricultura convenional". Aproape 74% dintre respondeni au fost de acord ca Agricultura ecologic este mai durabila dpdv ecologic dect agricultura convenional", 61% "Agricultura ecologic este mai durabila dpdv social dect agricultura convenional," i 48% "Agricultura ecologic este mai durabila dpdv economic dect agricultura convenional". Aa cum s-a menionat mai devreme, s-a msurat durabilitatea fermelor certificate ecologice din Washington, cernd respondenilor sondajului gradul n care fermele lor au contribuit la 22 de scopuri poteniale pentru o agricultur durabil. Fermele chestionate au contribuit cel mai mult la anumite obiective de durabilitate ecologic (de exemplu, promovarea conservrii uleiului, reducerea toxinele eliberate n mediul nconjurtor, protejarea resurselor de ap i a biodiversitii) i a obiectivelor durabilitatii social (de exemplu, stabilirea de relaii de ncredere cu consumatorii, protejarea sntatii umane, condiiile de munc sigure).3. Rolul fermelor mici n durabilitatea mediului rural montan si dezvoltarea rural durabil n Romnia Una din problemele actuale in agricultura este rolul fermelor din zonele de deal din Europa in sustenabilitatea rurala a comunitilor din astfel de regiuni, i modul n care aceast contribuie ar putea fi sprijinit prin politici de stat.Supravieuire fermelor familiale a fost teoretizata n diferite moduri n ultimele dou secole,ambele economii neo-clasice si socio-clasice tind s menin credina secolului XIX c ferma de familie trebuie sa fie eliminata pentru dezvoltarea capitalismului agrar (Newby, 1987). Eficiena tehnic sporit a marilor ferme trebuia sa ajute la eliminare fermelor familiale, prin incapacitatea lor de a concura cu agribusiness, n acelai fel cum magazinele de cartier au czut victime lanurilor de supermarketuri.Schimbrile structurale n agricultur, duc la formarea de exploataii mari i mai specializate,aceasta schimbare fiind vazuta inevitabil i de dorit ,chiar daca acest lucru ar putea goli multe zone rurale de oameni.Cu toate acestea, n zonele montane, mici ferme familiale s-au dovedit extrem de rezistente n ciuda presiunilor structurale severe, ei continuand s fac importantecontribuii la obiectivele societii. Sustenabilitatea este un conceptul haotic contestat i, de multe ori acuzat de ceea ce nseamn tot i nimic, i folosit pentru a justifica aproape orice (Robinson, 2008).Politicile agricole n perioada de dup rzboi in Norvegia au acionat ca un instrument important de politica rural i regional. Nu au existat politici distincte pentru anumite regiuni, dar n schimb, au existat :1) niveluri de plat difereniate pentru producia n diferite pri ale rii, parial compensatoare pentru o "politic de canalizare" abrupt i condiii nefavorabile, i 2)bazat pe principiul avantajului comparativ relativ, permind plile relativ mari pentru produse lactate i carne de vit n producia de deal i regiunile fiord n nordul Norvegiei, n timp ce in zone mai centrale au fost ncurajai s produc (Almasului,2004).Aceast specializare geografic de producie a contribuit la meninerea activitii n mare parte a rii, i parial explic lipsa de msuri specifice n rile UE.S-au scris de-a lungul anilor despre dificultile cu care se confrunt agricultorii de deal i de comunitile montane. Subliniind diversitatea zonelor montane din Europa, Dax (2008, 21e2) rezum aceste provocri n ceea ce privete: fragilitate a ecosistemelor;dificulti de producie n utilizarea terenurilor; accesul limitat la infrastructur icomunicaii; dificulti de prestare a serviciilor publice; mbtrnire i depopulare; supra-dependena de turism; i o pierdere de patrimoniu cultural.Agricultura de deal , n special, se caracterizeaz prin mici ferme familiale care trebuie s fac fa degradarii solurilor prin eroziune, un sezon scurt de cretere, condiii meteorologice extreme, lipsa de posibiliti alternative de producie, lipsa de transport i o locaie slab populata, . Pe de alta parte, multe zone montane aduc contribuii importante pentru societate, i au potenialul de a oferi mai mult, de exemplun ceea ce privete stocurile de carbon i energie din surse regenerabile (Bonn i colab.,2009). Dax (2008, 13), observ c "regiunile de munte sunt ecosisteme fragile i, de asemenea, o surs important de ap, energie i diversitate biologica. Ele sunt o surs de resurse-cheie, cum ar fi minerale, produse agricole i forestiere, precum ca i fiind"peisaje de consum" pentru turism si odihna.Gospodrii mici au fost privite ca un obstacol de raionalizare, modernizare i dezvoltare, insa este oportun s se ia n considerare rolul fermelor mici n sustenabilitateacomuniti montane.Sistemele care susin comunitile rurale durabile,politicile i plile de agromediusunt direcionate n principal ctre fermele mai mari, definite ca "active", n timp ce multe dintre cele mai valoroase zone de biodiversitate i de patrimoniu cultural i a peisajelor sunt gestionate de gospodrii mici care abia se califica pentru sprijin, i lupt pentru supravieuire.De prea multe ori, politica agricola este, orientat spre un ideal de full-time al exploataiilor agricole si tratarea gospodriilor mici ca obstacole n calea productivitatii agricole, mai degrab dect recunoscnd rolul lor potenial n termeni de sustenabilitate rurala.O provocare fundamental n promovarea comunitilor rurale durabile, din punct de vedere economic, social i de mediu, este de a gestiona tensiunea dintre schimbare i continuitate (Arnason et al.,2009).Reglementarea cadru si sprijinul acordat de stat fermelor mici poate aduce o contribuie majora la sustenabilitatea locurilor din mediul rural, din punct de vedere economic,social, cultural i ecologic, care ndeplinesc un contract social implicit cu generaiile viitoareElementele unei astfel de abordri includ regulamente care gestioneaztensiuni ntre continuitate i schimbare, ntre individ i interesele binelui colectiv; stimulente de dezvoltare i sprijin care urmresc dezvoltarea durabil prin intermediul oamenilor i instituii la toate nivelurile i n special n cadrul comunitilor rurale;tehnologii manageriale care ncearc s armonizeze politicile sectoriale (cum ar fi PAC), cu potenialitate local. Astfel de idei pot continua s lupte pentru realizarea ca neoliberalism, dar fermele sale mici "n sustenabilitatea rurala ar trebui s fie recunoscuta ca o alternativ progresiv, postneoliberala mai degrab dect ca un obstacol pre-modern de eficien economic i productivitate.n agricultura romneasca exploataiilor agricole de subzisten continu s ocupe un rol important,caracteristicile de organizare i funcionare a acestora conferind un anumit tip de dinamic.Diferenele semnificative care exist ntre statele membre UE ridica numeroase probleme, chiar iniiativa de a adopta o definiie universala pentru aceste exploatri dovedindu-se a fi un eec. Astfel, mici exploataiei agricole de subzisten sunt definite prin suprafa agricola utilizata mai mica de 5 ha.Concentrndu-ne pe cazul din Romnia, o prim observaie este c ara noastr deine cel mai mare numr de exploataiilor agricole din cadrul UE: 3859 mii exploatatii dintr-un total de 12.015 mii,reprezentnd mai mult de 32%,urmatoarea , cu un procent mai mic, este Italia cu 1621 exploatri (13,5%), dar de asemenea, Polonia cu 1507 exploatri (12,54%), i Spania, cu 990,000 exploatri (8,23%). Cel mai micNumrul de ferme agricole se nregistreaz n Luxemburg (2000 exploatri: 0,01%), Malta (13 mii exploatri: 0,10%), precum i Estonia (20 de mii: 1,16%), Republica Ceh (23000: 0,19%) i Slovacia (24000: 0,20%)Avnd n vedere criteriul dimensiunea fizica a fermei, exploataiilor agricole de mici dimensiuni (suprafa agricol sub 2 ha utilizate) reprezint aproximativ 50% din totalul exploataiilor agricole din UE (46.91%); prin extinderea acestora la 5 ha, n jurul 2/3 din numrul total al exploataiilor europene (67.04%) se ncadreaz n categoria de mici exploataii. ara noastr ar deine astfel o pondere de 49% din totalul european al exploataiilor sub 2 ha,respectiv 43% din numrul de exploataii agricole sub 5 ha. Statisticile atesta copleitoare proporie de gospodrii mici, cu mai puin de 5 ha n Romnia; aceste exploatri 3459 mii de acest tip reprezentnd 90% (89,6%) din numrul total de gospodrii indigene.Micile exploataii agricole au o serie de funcii auxiliare referitoare la livrarea debunuri publice n plus fa de funcia de producie. Astfel, se evideniaza funcia social a acestor ferme care aduc o contribuie important la cretere a veniturilor agricultorilor, care ofer protecie mpotriva srciei. Mai mult dect att, ele asigura o diversificare a activitii,multi-funcionalitatea fiind, la rndul su, o surs de cretere. O alt funcie important a exploataiilor agricole este de a ajuta la conservarea caracteristicilor specifice ale spaiului european rural i a bio-diversitii zonele rurale. Ultimul, dar nu cel mai puin, trebuie s ne referim la funcia culturala, fermele de subzisten conserva elementele patrimoniului material i promovarea tradiiilor (Avenir des Petites exploataiilor agricoles: Rezoluia europeana a Parlamentului cu privire la viitorul exploataiilor agricole mici, 2013/2096INI). n acelai timp, micile exploataiilor agricole promoveaza agricultura ecologic, trsturile lor, de asemenea, confer flexibilitate mai mare i adaptabilitatea la crizele economice.n ciuda proporiei sale majore la nivel naional i european, spaiul rural romnesc se caracterizeaz prin lipsuri i greuti, una dintre problemele de baz fiind srcia. n cazul n care la nivel european, n 2011, aproximativ 8,8% din populaie a fost in pragul srciei i a excluziunii sociale, n Romnia procentul persoanelor vulnerabiles-au ridicat la 24,9%, fenomenul fiind mai acut n mediul rural de la 71% din populaia srac a Romnia a fost dominat de zonele rurale.Dificulti apar, de asemenea, s menin o rat excesiv a ocuprii forei de munc n activiti agricole: (28,6% din fora de munc n comparaie cu media european de 4,7%, Raport AMIGO 2011, INS 2012),Creterea populaiei globale exercit o presiune tot mai mare asupra resurselor, criza alimentar existenta declannd regndirea importana agriculturii i a spaiului rural. Problema subzistenei fermelor este una de actualitateDei posed un potenial agricol semnificativ (suprafaa agricol ocup 61% din totalul fondului funciar fond, iar populaia rural reprezint 45% din totalul populaiei, Anuarul Statistic al Romnia 2012), Romnia continu s nu aib o exploatarea eficient n ceea ce privete potenialul su agricol. n ciuda proporiei sale majore la nivel naional i european, spaiul rural romnesc se caracterizeaz prin lipsuri i greuti, printre problemele de baz fiind : srcia, utilizarea necorespunztoare a factorilor de producie, o parte semnificativ a populaiei din agricultur este n curs de mbtrnire i are un nivel sczut de educaie. n acest sens,doar 2,5% dintre managerii de exploataii agricole din ara noastr au pregatire de specialitate, media europeana fiind de 29,4%.Una din cauzele slabei competitivitati a sectorului agricol autohton este reprezentat de perpetuarea fermelor de subzisten, micile organizaii agricole fiind definite de productivitate mic,o utilizare ineficient a mijloacelor de producie, vulnerabilitatea productorilor, accesul limitat la resurse financiare, ceea ce duce la o eficien scazuta a sectorului agricol romanesc.innd cont de importana strategic major atribuit activitilor agricole n contextul global actual, a potenialuli agricol considerabil al Romniei, precum i disfunciile existente n agricultura romneasc, o serie de msuri este necesar pentru a revitaliza acest sector i s-l faca mai profitabil: stabilirea modelelor de dezvoltare care sunt adecvate pentru exploatri mici, avnd n vedere caracteristicile agriculturii romneti; msuri innd de creterea competitivitii i rentabilitii micilor exploataii agricole autohtone; creterea nivelului de finanare; susinerea i ncurajarea antreprenoriatului; asigurarea consilierii gratuite i adaptarea acesteia la nevoile reale ale micilor exploataii romnesti;4. Viitorul fermelor mici si al sistemelor agricole familiale. In timp ce dezvoltarea micilor agricultori a dus in trecut la reducerea saraciei si a foametei se aplica acest lucru in continuare si in lumea de azi mai mult globalizata? Aceasta lucrare analizeaza dezbaterea privind rolul contemporan al agriculturii in dezvoltarea si cazul pentru fermele mici avand in vedere cresterea supermarchet-urilor mai mici,preturile materiilor prime si liberalizarea comertului de finantare a cercetarii agricole schimbarile de mediu HIV/SIDA si schimbarea ideilor politice. Desi raspunsul variaza foarte mult de context in mai multe tari cu venituri mici titular mici dezvoltarea ramane o optiune cheie.Agenda politica cu toate astea s-a schimbat.In plus fata de furnizarea de bunuri publice provocarea de crestere este de a depasi disfunctionalitatile pietei care este in mare masura o chestiune de inovatie institutionala .n aproape toate rile din Africa agricultura continu s fie cea mai important activitate economic, n ciuda expansiunii industriei si serviciilor si a importantei din ce n ce mai mari a acestor activitti. Agricultura este o ramur cu un caracter dualist, utiliznd att tehnici rudimentare, tradiionale, ct i tehnici moderne, de mare randament. ROLUL AGRICULTORILORViitorul micilor ferme sunt incorporate in dezbateri mai largi, cu privire la rolurile agriculturii in dezvoltarea de nevoi.Istoriceste cateva tari au revizuit rapid economia inca de la inceputurile stadiilor de dezvoltare cu o importanta mare in agricultura.Circumstantele s-au schimbat punand in discutie despre agricultura substantial.Multe tari nu au alte oportunitati alternative catre agricultura.Situatia moderna deschide repede noi oprotunitati in cadrul agriculturii pe partea de productie dar si in tarile si regimurile unde nu au beneficiat foarte mult de tehnologii in trecut.Agricultura poate creste foarte repede in dezvoltarea manufacturilor prin a ridica major capitalul,reducerea costului de mancare si suplinirea materialelor pentru agricultura bazata pe industrie.Revolutia verde din ASIA a demonstrat ca agricultura creste pe scara iar micii fermieiri pot transforma economia rurala si scara numeroasa a oamenilor care se ocupa.In concluzie agricultura a produs mult loc in tarile unde inceputul nu era promitator cu distributia de terenuri.Bune exemple din acest caz pot fi vazute in marea majoritate in AMERICA LATINA,AFRICA DE SUD SI ZIMBABUE. In estul si sudul AFRICII unde prelevarea de infectie HIV este puternica efectele directe includ multe probe de laborator mortis i bolnavi care au dus la un capital redus.InAFRICA revolutia verde a avut succes ca hybrid care depinde de un stat suplinitor de seminte,fertilizare si o piata piata ascunsa din cauza costurilor fiscale contribuind la un eventual debit.In concluzie nu toate schimbarile care pot cauza impreunari intre particulari fermele mici sunt necesare in scara mare a fermierilor.In AFRICA agricultura este vazuta ca o intorsura pe parte economica pentru accesarea bugetului national devotat si ramas agricultura cansistenta ca in ASIA. CONCLUZII In cazul fermelor mici dezvoltarea este una dintre marile chei pentru a reduce saracia tarilor ramase necompletate.Pentru fermele mici dificultatile si costurile pentru accesarea de imputuri sip e partea de piata sunt inca neconcludente.Noi idei pe rol in statele cu dezvoltare in agricultura dezvoltarea oferita de schimbari democratice centralizate introducerea produselor politice ale participantilor si in interes spre noi oportunitati si darea de noi sperante si eficacitatea suportului pentru fermele mici in agricultura.

CO-INOVARE A SISTEMELOR AGRICOLE FAMILIARE: O ABORDARE A SISTEMELOR DE AGRICULTURA DURABILAIndeplinirea obiectivelor de crestere durabila a productiei de alimente si reducerea saraciei rurale necesita asistenta ,fermierilor de familie pentru a dezvolta mari productii,profitabil,eficienta a resurselor si de mediu fermelor amicable.Se confrunta cu scaderea preturilor produselor si cresterea costurilor de productie de productie in cursul ultimelor doua decenii fermierii de familie in sudul URUGUAY-ului au incercat sa mentina veniturile prin intensificare fermelor lor cultivarea suprafetelor mai mari de putine culture si cresterea gradului de utilizare in irigare si agrochimicale.Calitatea solului-principala problema constatata in toate fermele au fost deteriorate si productivitatea scazuta a muncii care a dus la venituri mici si incarcarea mare de lucru.La sfarsitul a 2-5 ani de agricultura.Solul cu continut de carbon organic a crescut de la 11 la 14 ferme si cu viteza de eroziune estimata in domenii de legume care au redus la jumatate.Cea mai mare parte din populatia globala locuiesc in ferme de familii care sunt responsabili pentru multe sau jumatate din mancaarea lumii.In sudul URUGUAY-ului este cea mai concentrate parte de ferme in familii din tara multi cu legume ca fiind o sursa de venit si cu o ridicata degradare de sol cu eroziune de 60-70% din suprafata clasificata.Pentru a aplica aceasta ipoteza aplicat de la proiesctul initial in 2004 cu fundatia INIA si CUDECOOP. MATERIALE SI METODEStudiul vorbeste despre 20 de familii din 14 ferme localizate in MONTEVIDEO si CONELOUS provenite din sudul URUGUAY-ului care este la aproximati 60 km de orasul MONTEVIDEO.Am studiat sistemul de management care pune unele semen de intrebare in legatura cu fermele si familiile lor si studierea recordurilor. CARACTERIZAREA FERMELORFermele din proiect reprezinta o gama variata in resursele dezvoltarii,sol de calitate si distanta fata de piata.Distanta dintre diferite piete variaza intre 15-70 km.Am gasit intre 3-12 specii diferite de legume cultivate.Cea mai mare activitate economica a fermelor este productia de legume din 10 ferme.Specializat este radio prin care se informeaza de toate fermele existente pe piata cat si informatii tehnice.Cea mai mare problema relatata la o conventie a resurselor natural este pierderea solului fertile.Am redus suprafata legumelor pantru a avea posibilitatea de a demara irigarea cu apa si pentru a implementa rotatia culturilor are acelorasi familiilor de la 1pana la 4 ani.Am introdus rotatia culturilor pentru a-I stimula pe fermieri de a introduce plenul de orizont in spatiu si alocarea temporara a pamantului.Am combinat legumele odata la 3-4 ani fata de cum au fost pana acum.La sfarsitul proiectului 6 ferme au imprementat incepand de la 50% la 80% design-ul de elemente al plantelor pe diferite spatii din ferma.CONCLUZIIPrincipalele concluzii ale primei teme sunt reprezentate de Cheia in dezvoltarea Conservarii agriculturii printre fermierii mici este reprezentata de dezoltarea efectiva si ieftina a dezvoltarii tehnologiei cu minim de lucrari. constrngere major pentru acest lucru este faptul c, dei principiile CA au aplicabilitate larga in multe medii agro-ecologice i fiziografice, acestea trebuie s fie ajustate la condiiile specifice unui agricultor pentru a le face valabile i aplicabile.

Agricultura ecologica utilizeaza cat si mentine ES. Prin urmare, este mai durabil dect agricultura convenional care degradeaz unele ES. n afar de furnizarea de ES, agricultura ecologic este capabil s contribuie n mod semnificativ la aprovizionarea cu alimente la nivel mondial. Sporirea preocuprile legate de securitatea alimentar n rile mai puin dezvoltate i n curs de dezvoltare vor necesita o gam larg de practici agricole durabile (combinarea unor practici organice i convenionale), pentru a satisface cererea de alimente a unei populaii n cretere (Erickson et al., 2009). Agricultura ecologica ofera un mare potenial de a dezvolta low-cost-ul, inputuri reduse, tehnologii ecologice disponibile la nivel local (aa cum sa discutat n seciunea 3.2) pentru a produce alimente i fibre (Badgley .a.., 2006), fr a provoca daune sntii umane i a mediului (ONU , 2008). Acest tip de cunotine ecologice pot fi transferate cu uurin la fermele de mici dimensiuni n rile mai puin dezvoltate i n curs de dezvoltare n cazul n care necesitatea este mult mai mare din cauza lipsei de disponibilitate a altor resurse, de inputuri mari i costisitoare. Provocarea actual i viitoare este de a dezvolta low cost, eco-tehnologii eficiente cu consumuri reduse, pentru punerea lor n aplicare rapid i preluarea de ctre utilizatorii finali (Porter et al., 2009). Acest lucru are potenialul de a asigura producia alimentar durabil pentru populaia uman n cretere. Nu este nevoie mai mare pentru a dedica resurse pentru punerea n aplicare a strategiilor de mbuntire a ES- prin implementarea de noi mecanisme i politici pentru a menine i mbunti durabilitatea agricol, fr a compromite randamentul.O majoritate a productorilor certificati ecologic intervievati cred agricultura ecologic este mai durabila dpdv ecologic i social dect agricultura convenional. n plus, respondenii sondajului cred c operaiunile lor agricole ecologice contribuie mai mult la obiectivele de mediu i sociale dect obiectivele economice. Acest studiu ofera, de asemenea, o perspectiva asupra influenei conventionalizarii i angajamentul civic asupra durabilitii agriculturii ecologice. S-a artat c cercettorii prezic un impact negativ pentru conventionalizare i un impact pozitiv pentru angajamentul civic asupra durabilitii agriculturii ecologice. Pentru a testa aceste previziuni, s-au prezentat dou ipoteze. Prima ipotez a afirmat c fermele ecologice mai puin conventionalizate vor contribui mai mult la obiectivele agriculturii durabiledect fermele ecologice mai mult convntionalizate . Conventionalizarea organica (msurata la nivel de ferm), pare a avea un efect negativ asupra gestionarii mediului i vitalitatii comunitii, dar un efect pozitiv asupra securitii financiare individuale. A doua ipoteza a concluzionat c agricultorii ecologici angajai mai mult civic vor contribui mai mult la obiectivele agriculturii durabile dect agricultorii ecologici angajai mai puin civic.In aceste parti am prezentat diagnosticul de design in sistemul fermier,o parte a inovatiei,proces involuat de ferme si stiinta pentru a implementa sustenabilitatea fermelor de familii in sudul URUGUAY-ului.Pentru a avea success si strategii schimbate trebuie sa fie adoptate in particular fiecare situatie a fermei.

REFERINE

Baker, C.J., Ribeiro, F., Saxton, K.E., 2007. Residue handling. In: Baker, C.J., Saxton, K.E. (Eds.), No-tillage Seeding in Conservation Agriculture. , second ed. CAB Inter- national and Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), Rome, Italy, pp. 134158. Baker, C.J., Saxton, K.E., 2007b. The what and why of no-tillage farming. In: Baker, C.J., Saxton, K.E. (Eds.), No-tillage Seeding in Conservation Agriculture. , sec- ond ed. CAB International and Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), Rome, Italy, pp. 110. EC (European Commission), 2003a. Planting seeds for rural futures. In: Rural Policy Perspectives for a Wider Europe, 2nd European Conference for Rural Development, Salzburg, 1214 November, 2003, EU Office of publications, 208p. EC, 2003b. Council Regulation (EC) no. 1782/2003. Brussels, Official Journal of the European Union, 21/10/2003, 69p. EC, 2011. Impact Assessment on the Common Agricultural Policy towards 2020. Annex 7, 22p. Kirschbaum, M.U.F., 1995. The temperature dependence of soil organic matter decomposition, and the effect of global warming on soil organic C storage. Soil Biol. Biochem. 27, 753760. Labarthe, P., 2006b. Performance of services and unequal access to agricultural extension. Study case in Ain (France) and Zeeland (Netherlands). J. Ext. Syst. 21 (1), 1226. Labarthe, P., 2009. Extension services and multifunctional agriculture. Lessons learnt from the French and Dutch contexts and approaches. J. Environ. Manag. 90 (Supp 2), 193202. Labarthe, P., Laurent, C., 2011. Economie des services et politiques publiques de conseil agricole. Cah. Agric. 20 (5), 343351. Laurent, C., 2005. Les agricultures de lUnion europenne et leur territoire. In: Laurent, C., Thinon, P. (Eds.), Agricultures et territoires, Herms Science, Paris, pp. 3155. Laurent, C., 2012. Plurality of science and rational integration of knowledge. In: Pombo, O., Torres, J.M., Symons, J., Rahman, S. (Eds.), Special Sciences and the Unity of Science. Springer, pp. 219232. Laurent, C., Cerf, M., Pasquier, C., 2002. Le conseil en agriculture: un investissement immatriel entre dveloppement sectoriel et dveloppement territorial. Gographie, Economie, Socits 4 (2), 131153. Laurent, C., Cerf, M., Labarthe, P., 2006. Agricultural extension and market regulation: learning form a comparison of six EU countries. J. Agric. Educ. Ext. 12 (1), 516.

Harpinder S. Sandhu, Stephen D. Wratten, Ross Cullen Organic agriculture and ecosystem services.Altieri, M., 1995. Agroecology: The Science of Sustainable Agriculture. Westview Press, Colorado.Badgley, C., Moghtader, J., Quintero, E., Zakem, E., Jahi Chappell, M., Aviles-Vazquez, K., Samulon, A., Perfecto, I., 2006. Organic agriculture and the global food supply. Renewable Agriculture and Food Systems 22, 86108.Bjorklund, J., Limburg, K.E., Rydberg, T., 1999. Impact of production intensity on the ability of the agricultural landscape to generate ecosystem services: an example from Sweden. Ecological Economics 29, 269291.Costanza, R., dArge, R., De Groot, R., Farber, S., Grasso, M., Hannon, B., Limburg, K., Naeem, S., ONeill, R.V., Paruelo, J., Raskin, R.G., Sutton, P., van den Belt, M., 1997. The value of the worlds ecosystem services and natural capital. Nature 387, 253260.Cullen, R., Takatsuka, Y., Wilson, M., Wratten, S., 2004. Ecosystem services on New Zealand arable farms. In: Agribusiness and Economics Research Unit. Lincoln University, (Discussion Paper 151), pp. 8491.Daily, G.C. (Ed.), 1997. Natures Services: Societal Dependence on Natural Ecosystems.. Island Press, Washington, Daily, G.C., Alexander, S., Ehrlich, P.R., Goulder, L., Lubchenco, J., Matson, P.A., Mooney, H.A., Postel, S., Schneider, S.H., Tilman, D., Woodwell, G.M., 1997. Ecosystem services: benefits supplied to human societies by natural ecosystems. Issues in Ecology 2, 18.Daily, G.C., 2000. Management objectives for the protection of ecosystem services. Environmental Science and Policy 3, 333339. de Bach, P., 1974. Biological Control by Natural Enemies. Cambridge University Press, London.de Groot, R.S., Wilson, M.A., Boumans, R.M.J., 2002. A typology for the classification, description and valuation of ecosystem functions, goods and services. Ecological Economics 41, 393408.Ericksen, P.J., Ingram, J.S.I., Liverman, D.M., 2009. Food security and global environmental change: emerging challenges. Environmental Science and Policy 12, 373377.FAO/WHO Codex Alimentarius Commission, 2001. Guidelines for the production, processing, labelling and marketing of organically produced foods. CAC/GL 32-1999-Rev.1-2001. Rome.Farber, S.C., Costanza, R., Wilson, M.A., 2002. Economic and ecological concepts for valuing ecosystem services.Ecological Economics 41, 375392.FiBL, 2000. Organic Farming Enhances Soil Fertility and Biodiversity. Results from a 21 year field trial. FiBL Dossier 1 (August). Research Institute of Organic Agriculture (FiBL), Zurich. Firbank, L.G., 2005. Striking a new balance between agricultural production and biodiversity. Annals of Applied Biology 146, 163175.

Jessica R. Goldberger Conventionalization, civic engagement, and the sustenability of organic agriculture.Bagdonis, J.M., Hinrichs, C.C., Schafft, K.A., 2009. The emergence and framing of farm-to-school initiatives: civic engagement, health, and local agriculture. Agriculture and Human Values 26 (1e2), 107e119.Besser, T.L., 2009. Changes in small town social capital and civic engagement. Journal of Rural Studies 25 (2), 185e193.Best, H., 2008. Organic agriculture and the conventionalization hypothesis: a case study from West Germany. Agriculture and Human Values 25 (1), 95e106.Buck, D., Getz, C., Guthman, J., 1997. From farm to table: the organic vegetable commodity chain of northern California. Sociologia Ruralis 37 (1), 3e20.Campbell, H., Liepins, R., 2001. Naming organics: understanding organic standards in New Zealand as a discursive field. Sociologia Ruralis 41 (1), 21e39.Carolan, M.S., 2006. Do you see what I see? Examining the epistemic barriers to sustainable agriculture. Rural Sociology 71 (2), 232e260.Chiappe, M.B., Flora, C.B., 1998. Gendered elements of the alternative agriculture paradigm. Rural Sociology 63 (3), 372e393.Constance, D.H., 2008. The emancipatory question: the next step in the sociology of agrifood systems? Agriculture and Human Values 25 (2), 151e155.Constance, D.H., Choi, J.Y., Lyke-Ho-Gland, H., 2008. Conventionalization, bifurcation, and quality of life: certified and non-certified organic farmers in Texas. Southern Rural Sociology 23 (1), 208e234.Coombes, B., Campbell, H., 1998. Dependent reproduction of alternative modes of agriculture: organic farming in New Zealand. Sociologia Ruralis 38 (2), 127e145.De Wit, J., Verhoog, H., 2007. Organic values and the conventionalization of organic agriculture. NJAS e Wageningen Journal of Life Sciences 54 (4), 449e462.DeLind, L.B., 2000. Transforming organic agriculture into industrial organic products: reconsidering national organic standards. Human Organization 59 (2), 198e208.DeLind, L.B., 2002. Place, work, and civic agriculture: common fields for cultivation. Agriculture and Human Values 19 (3), 217e224.DeLind, L.B., Bingen, J., 2008. Place and civic culture: re-thinking the context for local agriculture. Journal of Agricultural and Environmental Ethics 21 (2), 127e151.Dillman, D.A., 2007. Mail and Internet Surveys: The Tailored Design Method, second ed. John Wiley & Sons, Hoboken, NJ.DuPuis, E.M., Gillon, S., 2009. Alternative modes of governance: organic as civic engagement. Agriculture and Human Values 26 (1e2), 43e56.