PROPRIETAR: ANUL XLVI I -...

8
шішп imn PROPRIETAR: SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 25 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub Nr. 163 Trib. Ilfov. ABONAMENTE Lei 220 pe 1 an „ 120 pe 6 luni APARE SĂPTĂMÂNAL PREŢUL 5 LEI TELEFON: 3.30.10 ANUL XLVI I • Nr. 35 SÂMBĂTA 15 OCTOMBRIE 1938 Redactor responsabil": MIHAI NICULESCU început de an literar de VLADIMIR STREINU La noi, anul literar începe toamna şi are toate semnele calendaristice ale stagiunii tetrale : se deschide cu un număr de volume noui, trezind oarecare interes printre ci- titori până prin Martie, când leşină încetul cu încetul de căl- dură şi cele mai adesea chiar numai de ideea de vară. Se înţelege pentru ce anul teatral e de aproximativ şase luni; teatrul, evident, nu poate fi luat de fiecare vilegiatu- rist şi de nici unul în geamantan. Dar cartea de literatură stă bine în buzunar şi chiar subţioară, putând merge cu noi oriunde; ea nu are sezon. Şi totuşi atenţia ce i se dă ţine tot o jumătate de an; o asi- milăm astfel cu plăcerile de iarnă, cu teatrul şi cu haina groasă. Editorii noştri s'au orientat deci după dispoziţia sezo- nieră de a se citi. Maşinile lor de tipărit clănţănesc febril toată luna Septembrie şi ceva din Octombrie, ca să dea la iveală scrieri compuse vara, când publicul nu citeşte decât ziarul. Sărbătoarea anuală a cărţii, sorocită parcă anume când interesul pentru literatură expiră, ca să-i ajute prelungirea în vară, e o sforţare admirabilă de a schimba aceste rosturi nefireşti. Cu timpul se va ajunge poate ia o regularizare a ritmului anual. Deocamdată insă, toamna rămâne încă privămara cărţii româneşti; a anotimpului care întretae plecarea păsărilor cântătoare cu întoarcerea scriitorilor: fenomen de felurită migraţiune, cu al cărui înţeles de compensaţie ne uşurăm în parte de ideea sincopei de lectură din timpul verii. Aşa încât se începe un nou an literar. Dar sub ce aus- picii? Putem observa, din felul ^cum s'a încheiat cel prece- dent, o renunţare generaţia la lipsa de măsură, care atât de mult urâţeşte arta. In poezie, roman, cât şi în eseu, este sigur că nu vom mai avea de privit spectacolul anilor trecuţi, când se scria după reţetele excesului. Poeţii manifestau o inutila voinţă de obscuritate; romancierii deveniseră curaţi eroto- logi; Iar cât priveşte pe eseişti, aceştia proclamau turbu- rarea minţii ca singurul semn al atingerii ei cu folozofia. Nu odată, noi înşine am avut astfel prilejul să arătăm că obscuritatea poeziei este ceeace se poate mai uşor simula; că modul exprimării lirice, fiind obscur în natura lui, nu are nevoe de întunecimi suplimentare; şi că tendinţa lirismului modern, având să discretize vechile Clişee, a dus la acredi- tarea altora noui, tot atât de păgubitoare. Despre roman, ne amintim de alunecarea, aproape în- grijorătoare, a romancierilor în pan-sexualism. Cum pro- ducţia timpului ne-a trecut întreagă pe subt ochi, ştim scene descrise cu o impudoare artistică de comercianţi abjecţi ai scrisului, de vânzători de ilustrate obscene. Subt orice apa- renţă, n'am încetat niciodată să denunţăm asemenea defor- mări ale romanului. Căci, să se înţeleagă ce trebue: numim „impudoare artistică', pe lângă alte artificii ale succesului de librărie, introducerea faptului licenţios pentru el însuş, fără să fie necesar definirii caracterelor. Iar eseiştii, în cugetări destul de deosebiţi între ei, prin Kayserling, Berdiaef, Papini şi mai ales Kierkegaard, des- coperiseră limbajul liric al ideilor. Ou deosebire, a fost adop- tată în cele din urmă, după scurte mode ale eeloralalţi, „fi- lozofia existenţială" a lui Kierkegaard. Publicistica noastră de idei se trezise deodată copleşită de gândtori „experen- ţialişti", „spiritualişti", „trăirişti", „vitalişti", „autenticişti", etc., chiar critica literară nemai scăpând de obsesia „auten- ticităţii". Cu ale cuvinte, obscurismul în poezie, sexologia în ro- man şi trăirismul în eseu' formau reţetele literare ale anilor trecuţi. In aceiaş timp, de partea adversarilor acestei stări de lucruri, în lupta contra obscurismului liric şi mai ales in contra literaturii pornografice, se manifesta o violenţă şi ea primejdioasă artei literare ca şi excesele semnalate. De câtva timp însă, totul pare a se fi potolit. Poezia, din proprie mişcare, e pe cale să-şi recâştige limpezimea, adică să se retragă în acel minim de obscuritate inseparabil de percepţia lirică, nemai ruşinându-se ca înainte să exprime pornirile inimii omeneşti. Proza narativă a obosit singură, tot exploatând erotismul ca artificiu de succes comercial; şi-a mai disciplinat debitul şi, rămânând pe seama roman- cierilor de vocaţie, se îndreaptă către complexitatea omului. Eseul „.... ismelor" haotice aproape că a dispărut. Iar violenţa celor ce s'au dovedit a nu şti să deosebească între excesele literaturii şi literatura însăşi — a scăzut deasemenea. Pe orice poziţie s'ar afla fiecare, se pare că scriitorii re- intregrează cu toţii simţul măsurii. Din acest proces în curs, e de aşteptat să se ivească semnele unei arte liniştite. Căci scriitorii noui întârzie să se arate, cu tinereţea lor de «are totdeauna s'a legat impulsiunea la exagerare; şi odată cu ei, întârzie şi noul val de excese. Rămasă a fi fă- cută de scriitori ajunşi ia maturitate, literatura va avea să profite de experienţa vârstei. Auspiciile noului an par dintre cele mai fericite. Câmpulungul O carte şi o problemă Cum bate inima, ori cât de «labă : Intrăm în târgul sub picior de munte. Duh vechi veghiază în ziduri cărunte Şi pulberea pe căi e basarabă. Trecutul plin îşi înviază zarea, Rămân de-acuma în afara porţii Durerea, depărtarea şi uitarea Surorile mezine ale morţii. De unde-atâta românesc nesaţiu ? Dor dârz de veşnicie-n noi, sfioşii ? Călcăm pe-a vremii oase mari... Strămoşii, Transfiguraţi, sânt timp adânc şi spaţiu. In ei înaintăm spre viitorul Ce ane voe porţile-şi desface. Din fund răzbate a lor vitează pace Şi-n albia lor curge, strâns, poporul. Negri strămoşi din Câmpulung Seninul, Munteni vârtoşi cu crucea pe pieptare — Din tot ce-avem stihia cea mai tare, — Cu voi, aici, descăleca destinul. V. YOICULESCU Despre adeVâr şi tehnieâ înţelesul vechiu al cuvân- tului tehnică avea o lăuntri- ciitate care a pierit în înţele- auil m o d e m 'al cuvântului; în- trebuinţându-se cu stăruinţă în jurul îndemânărilor ma- teriale ale omului, cuvântul grecesc s'a prefăcut, dintr'o capacitate spirituală de a da formă materiei (adică de a spirit ufiza aspiritualiul), în- tr'un cuvânt însemnând, pen- tru omul de azi, capacitate în materie (adică o ordine pur materială). Mintea omeneas- că are rostul, când este teh- nică, să găsească raporturi în cuprinsul geometriei. Să fie într'o specializare tehnică modernă atâta impo- sibilitate de a surprinde ac- tul pur? Să fie tehnicitatea minţilor moderne incapabilă să răsune în absolut? Să fie atâta balast material in po- sibilitatea unui cuvânt, ce altădată cunoştea luimea lă- untric şi astăzi cunoaşte re^ faptul, că între tehnica Re- priinzătoare, relaţiuni exteri- oare actului pur? Cert este faptul, că nitre tehnica Re- naşterii, în care ne înglobăm cu toată înţelegerea noastră, şi adevărul adevărat e o pră- pastie. Aiici sunt două lumi, ca între lut şi duh. Pentru cel Oare înţelege „lumea" cu tehnica modernă, se revelează un adevăr gro- solan, un cerc vicios, un ade- văr ce nu scapă din legătu- rile pământeşti. In această ordine se stabilesc numai a- devăruri naturale, aceste a- devăruri nu se nâalţă la înţe- lesul de fire. Pentru oeil care înţelege „luimea" în înţelesul vechiu ai cuvântului tehnică, mate- ria n u e decât calea spre o geometrie spirituală. Dacă omul lucrează fără această conştiinţă, lucrul mâinilor sale nu are semnificaţie şi este mai curând sau mai târ- ziu supus erorilor. Şi drama va întovărăşi acţiunea omu- lui... Intr'altfeli, având rost duhovnicesc, toate realităţile materiale conduc spre omul socratic, adică cttnul care se cunoaşte pe sine însuşi. Tehnica nu are rostul unei maşini lucrătoare de mate- rie, pentru înfăptuirea .unei materii de calitate mai bună Borowski : Băiat cu pasăre şi câine HAIG ACTERIAN sau a unei materii folositoa- re omului ; tehnica modernă, jocul nesfârşit al materiei, este un absolvere? Limanul tehnicii nu stabileşte o ar- monie din elemente pure. Pentru desăvârşire, pentru armonie tehnica lumii noas- tre pare inutilă. Pentru mân- tuire doar iubirea ajută, pen- trucă ea este singura tram- bulină a adevărului. In faptul vieţii, nimic nu este desacordat. Toate ele- mentele etxerioare şi interi- oare se pot suda, se pot îm- bia, se pot împerechia, se pot înmulţi, pot glăsui armonic. Substanţa e eternă şi oriunde, oricum, oricât va fi în aceiaş fel. Noi drămuim într'un un- ghiu sau ne minunăm din- tr'un unghiu, când liniile for- mează triunghiuri echilate- rale, aducem iarăşi elogiu suprapunerilor în suflet şi în gând, însă ne lipseşte înţele- gerea acordului complet, în care nimicul este tot şi între, gui e parte. Armonia universală şi ar- moniile particulare au dispă- rut din această parte a lumii. Din această cauză cel mai mare dintre sfinţi stabileşte armonia după moartea tru- pului prin jertfă. Iluzia da- telor fizice ne întârzie între aparenţe, între idelsacordiuri. Dacă tehnica nu are răspun- suri lăuntrice, coborâm şi ur- căm amăgiţi materia. Adevărul nu va fi cuprins cu o asemenea tehnică; cel mult vom avea „filosofi". Severini : Natură moartă Cu această săptămână, în care a fost aşezat în vitrine romanul „Rădăcini", de 919 pagini, al d-nei Hortensia Papadat-Bengescu, literatura noului an a început. Cei cari şi-au pro- curat şi au şi ţinut în mână cele două volu- me groase ale cărţii, au avut, fără în- , doială, un sentiment de bună stare şi de siguranţă. Pornim la drum cu merinda îndestulă- toare, întocmită de o destoi- nică mână, să ne primeneas- că elanurile. Altminteri, poa- te nu ne-am fi gândit că un roman al d-nei Hortensia Papadat-Bengescu, este cel mai instructiv pentru reînce- perea unei activităţi atât de delicate, ca aceea a tipăriri- lor. Dar fiindcă „Rădăcini" a apărut şi el face primul pas, ne edificăm şi dăm autoarei funcţia pe care ma- turitatea profesiei o îndrep- tăţeşte în mod fericit. Acea- stă funcţie este aceea dificilă de a scrie cărţi despre toată lumea, şi pentru toată lumea. „Lumea" să triumfe pretu- tindeni, iar în sute şi sute de pagini să se rostogolească slobodă, magnifică. „Rădăcini" se citeşte cu o poftă elementară, fără con- strângerea nici unei convin- geri intelectuale despre „ca- lităţile" scrisului autoarei. Pe acestea le uităm, mânaţi de curiozitate, de interesul lecturii, de forţa captivantă a epicei. Opera este prin- urmare, ca a oricărui roman- cier mare, stufoasă, întinsă, acaparantă. Se străbate din necesitatea morală a cunos- cătorului de alfabet, de a de- vora literile negre ca pe nişte semnificaţii primordiale ale sufletului. Aşa dar, d-na Papadat- Bengescu nu ne-a mai dat un roman de lux, — d-sa a depăşit treapta aceasta mai rezervată a exprimării, şi a deschis şuvoaie imense unui talent atotcuprinzător. Con- statarea noastră trebuie să fie îmbucurătoare pentru li- teratura naţională. Atâta lu- mină de soare, atâta cer des- chis ca peste o mulţime u- riaşă de oameni, însemnează în romanul unei autoare ari- stocrate, o maturizare mai generală a literaturii româ- neşti, o limpezire a raportu- rilor simple, dintre cititor şi scriitor. Scriitorul scrie pen- tru cititor, cu care se simte solidar prin îndurarea ace- leiaş soarte, precare totdea- una din punct de vedere spi- ritual şi necuprinse. » Ne gândim la rolul d-lui Camil Petrescu de acum câţiva ani, când stăpânea o pleiadă numeroasă de tineri prin influenţa orală. Despăr- ţit prin vârstă de generaţia lor, d-sa era mai tânăr decât ori şi care, •• i printr'o fe- brilitate manifestă deopotrivă în actul căutării adevărului şi al expri- mării lui în grai şi în scris. Era vorba, fi- reşte, de obiceiuri literare, de întâlniri, fie l a scriitor al- easă, la cafenea, în redacţii sau pe stradă, — dar pretu- tindeni, existenţa adevărului literar conta, pentru ea se vădeau pasiuni încleştate, întreţesute cu încruntarea şi neliniştea după un absolut jinduit. Toată patima pentru articole de revistă inteli- gent scrise, pentru polemici intransigente, pentru volume cu soartă majoră, care să ră- mână în literatură, întreg momentul ager, atât de pro- pice ideilor şi personalităţi- lor, era abundent alimentat de spiritul d-lui Camil Pe- trescu, necontenit zămislitor. Toţi cari au venit în preajma d-sale atunci, şi-au conturat nn nume, au învăţat să dea o anume gravitate fenome- nului literar, şi să socotească preocuparea lor o îndeletni- cire de merit care trebue să le dea prestigiu. Şi aşa a fost, căci câţiva dintre tinerii din jurul d-lui Camil Petrescu, au căpătat un prestigiu scriitoricesc care a durat intact câtă vreme au rămas sub influenţa orală a maestrului. După ce s'au în- depărtat, şi l-au păstrat cum au putut, unii rotunjin- du-l, alţii irosindu-l. însem- năm lucrurile acestea, şi fiindcă le credem demne de a fi însemnate, dar şi spre a observa în momentul de faţă lipsa din mijlocul „băeţilor", a unui confrate mai în vâr- stă, care să exercite, spre binele lor, o generoasă auto- ritate, directă, dela om la om. DIN VIZIUNEA FOLCLORICA: MOARTEA Una din atitudinile cele mai surprin- zătoare pentru omul modern e cea a o- mului vechi faţă de moarte. El nu sim- te aproape niciuna din revoltele şi spaimele cu cari îl chinue pe omul de azi ideia morţii. Omul satului nu poate urî moartea fiindcă ştie că e doar împlinitoarea u- neia dintre multele rânduieli, neclintite în înţelepciunea lor, pe cari Dumnezeu armonizează lumile cosmosului. Chiar dacă uneori, în preajma imediată a mormântului, ca în unele bocete, — omul satului izbucneşte în imprecaţii la adresa morţii, ele nu depăşesc stadiul de simple isbucniri ale durerii scăpate din frâul judecăţii. Iar această judecată înfăţişează moartea ca o biată îndeplinitoare a u- nor rândueli aşezate de sus. Am văzut cum uneori folclorul o descrie ca o bă- trână, — surdă ca să nu se înduioşeze de OVIDIU PAPAEHMA de pl'msul oamenilor, — care trebue să se trudească mult, să alerge mult, în împlinirea „slujbei" sale. Mai ales până ce găseşte vicleşugul cu care să-1 prin- dă p e o m ! Misiunea ei e atât de grea încât, de multe ori, se crede că ea trebue să-şi înceapă cu mulţi ani înainte osteneala, de a-1 surpa pe om. De aceea e închi- puită ca un cosaş, cu tot „tacâmul" lui: coasă, gresie , ciocane .... Din vreme lu- crează mai ales cu ciocanele, lovind ici azi, dincolo mâine ca să şubrezească trupul omului... Şi pentru cel ce ştie, cât de grea e munca de cosaş, o astfel de imagine, — ca şi altele asemănătoare ale morţii, — nu pot trezi revoltă şi ură, ci compătimire poate. Iar teamă de moarte omul satului nu poate avea. Fiindcă ea nu-1 cufundă nici în sfârşit, nici peste un prag de necunoscut. Ea îl trece cu certitudine în lumea lui Dumnezeu : In satul Mehala, —• „mortului nu i se spune tu ci Dumneata, fie şi copilului mic, căci se zice că el atunci e tot una cu Dumnezeu". Trecerea aceasta în lumea lui Dumnezeu nu e un fenomen fizic întâi de toate, aşa cum ne apare ea nouă, — ci un moment ce nu se poate împlini faţă de graţia divină. Fără de ea, omul nu se poate deslipi de lumea pământească : „Mortul vede tot ce-i în casă şi ştie, până ce vine preotul. Cum pune preotul piciorul pe prag, nu mai ştie'. „Mortul aude tot jjân' nu-i trag clo- potele; apoi asurzeşte"... Dar şi dincolo de acest prag înainte, moartea e tot o lentă despărţire de viaţă. Câtva timp, sufletul sta în preaj- ma casei unde a locuit, participând la toate ceremoniile înmormântării ' şi de după ea. Iar trupul poate primi veşti mereu. Bunăoară bulgării cari sunt as- vârliţi la înmormântare peste sicriu, îi spun cine 1-a petrecut la groapă. Des- părţirea de pământ n u e niciodată desă- vârşită. Iar dacă sufletul a ajuns însfârşit în lumea cealaltă, — acolo îl aşteaptă o desăvârşită viaţă care nu e decât pre- lungirea în ideal a celei de aici. Mai ales că cei cari rămân pe pământ, au toate grijile ca să fie astfel. Ţăranii din Vâlcea, bunăoară, obicinuesc să îngroape morţii dintr'un neam la un loc, ca să fie şi „dincolo" împreună. Viaţa de dincolo nu separă î n m o d absolut pe oamenii de acolo de cei de aici. Sufletel pot veni la noi, şi sânt zile solemne când noi avem certitudinea prezentei lor aici. Astfel, tot în Vâlcea şi în alte multe locuri dela noi, în ajunul Joiei Mari, fiecare femie frământă şi coace. Copiii ei, — sau alţii plătiţi dacă nu are, — sunt trimişi să adune bozi uscaţi. Seara, se face din bozi un foc în curte. In ju- rul lui, s e pun scaune, flori şi oale cu apă. Sufletele răposaţilor vin, se odih- nesc pe scaune şi se alină cu apa din ulcele. Iar în noaptea de Joia Mare, când cei vii ies dela denie, în biserică intră cei morţi. Pot fi văzuţi de oame- nii cari se întorc, dar e primejdie de moarte. O babă ce-şi iubise mult fiica moartă, s'a hotărît să o vadă în acest fel. S'a ascuns în biserică. Deodată s'au deschis uşile şi au intrat slujind preoţi de odinioară ai satului şi dascălii vechi, cari toţi muriseră; apoi în urma lor, morţii toţi ai satului. Fiica ei o recu- noaşte şi de abia o salvează de pedeapsa îndrăznelii ei. Iar ciubotele fetei, spune baba, erau pline de lacrimi, de abia le târa, — le e tare greu morţilor când plângi după ei ! Purtând în gând o imagine a morţii ca aceea pe care am descris-o, — ima- gine care nu-i poate trezi decât com- pătimire, — cu asemenea certitudini în viaţa de dincolo, cu ştiinţa tutror legă- turilor ce le va putea păstra şi atunci cu cei de aici, e firesc ca moartea să nu îl sperie pe omul satului nostru. E firesc ca în viaţa lui, în gândul lui, în poezia sa, — să găsim sublima linişte mioritică, în faţa morţii. Nu vom veni şi noi aici cu o exegeză a atât de ştiutei balade. Vom cerceta însă alta, care prin a- ( Urmare în pag. 8-a) L

Transcript of PROPRIETAR: ANUL XLVI I -...

Page 1: PROPRIETAR: ANUL XLVI I - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18908/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · Despre roman, ne amintim de alunecarea, aproape în grijorătoare,

шішп imn P R O P R I E T A R : SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 25 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub Nr. 163 Trib. Ilfov.

ABONAMENTE Lei 220 pe 1 an „ 120 pe 6 luni

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

T E L E F O N : 3.30.10

A N U L X L V I I • Nr. 35 SÂMBĂTA 15 OCTOMBRIE 1938

Redactor responsabil": MIHAI NICULESCU

început de an literar d e V L A D I M I R S T R E I N U

La noi, anul literar începe toamna şi are toate semnele calendaristice ale stagiunii tetrale : se deschide cu u n număr de volume noui, trezind oarecare interes printre ci­titori până prin Martie, când leşină încetul cu încetul de căl­dură şi cele mai adesea chiar numai de ideea de vară.

Se înţelege pentru ce anul teatral e de aproximativ şase luni; teatrul, evident, nu poate fi luat de fiecare vi legiatu­rist ş i de nic i unul în geamantan .

Dar cartea de l iteratură s tă bine î n buzunar şi chiar subţioară, putând merge cu noi oriunde; ea nu are sezon. Şi totuşi a tenţ ia ce i se dă ţ ine tot o jumătate de a n ; o as i ­milăm astfe l c u plăcerile de iarnă, cu teatrul şi c u ha ina groasă.

Editorii noştri s'au orientat deci după dispoziţia sezo­nieră de a se citi. Maşinile lor de tipărit c lănţănesc febril toată luna Septembrie şi ceva din Octombrie, ca să dea la iveală scrieri compuse vara, când publicul nu citeşte decât ziarul.

Sărbătoarea anuală a cărţii, sorocită parcă anume când interesul pentru l i teratură expiră, ca să- i ajute prelungirea în vară, e o sforţare admirabilă de a schimba aceste rosturi nefireşti. Cu timpul se va ajunge poate ia o regularizare a ritmului anual .

Deocamdată insă, t o a m n a rămâne încă privămara cărţii româneşti; a anotimpului care întretae plecarea păsărilor cântătoare cu întoarcerea scriitorilor: f enomen de felurită migraţiune, cu a l cărui înţeles de compensaţ ie ne uşurăm în parte de ideea sincopei de lectură din t impul verii.

Aşa încât se începe u n nou a n literar. Dar sub ce aus ­picii? P u t e m observa, din felul ^cum s'a încheiat cel prece­dent, o renunţare generaţia la lipsa de măsură, care atât de mult urâţeşte arta. In poezie, roman, câ t şi în eseu, este sigur că n u vom mai avea de privit spectacolul anilor trecuţi, când se scria după reţetele excesului. Poeţi i mani fes tau o inuti la voinţă de obscuritate; romancierii deveniseră curaţi eroto-logi; Iar cât priveşte pe eseişti , aceşt ia proclamau turbu-rarea minţ i i c a singurul s e m n al atingerii ei cu folozofia.

Nu odată, noi înş ine am avut astfel prilejul să ară tăm că obscuritatea poeziei este ceeace se poate mai uşor s imula; că modul exprimării lirice, fiind obscur în natura lui, n u are nevoe de întunecimi supl imentare; ş i că tendinţa lirismului modern, având să discretize vechile Clişee, a dus la acredi­tarea altora noui, tot atât de păgubitoare.

Despre roman, ne amint im de alunecarea, aproape î n ­grijorătoare, a romancierilor î n pan-sexual i sm. Cum pro­ducţia t impului ne -a trecut întreagă pe subt ochi, ş t im scene descrise cu o impudoare artistică de comercianţi abjecţi ai scrisului, de vânzători de ilustrate obscene. Subt orice apa­renţă, n'am încetat niciodată să denunţăm asemenea defor­mări ale romanului. Căci, să se înţeleagă ce trebue: n u m i m „impudoare artistică', pe lângă alte artificii ale succesului de librărie, introducerea faptului l icenţios pentru el însuş, fără să fie necesar definirii caracterelor.

Iar eseiştii, în cugetări destul de deosebiţi între ei, prin Kayserling, Berdiaef, Papini şi mai a le s Kierkegaard, des­coperiseră l imbajul liric al ideilor. Ou deosebire, a fost adop­tată în cele din urmă, după scurte mode ale eeloralalţi , „fi­lozofia existenţ ială" a lui Kierkegaard. Publicistica noastră de idei se trezise deodată copleşită de gândtori „experen-ţialişti", „spiritualişti", „trăirişti", „vitalişti", „autenticişti", etc., chiar critica literară nemai scăpând de obsesia „auten­ticităţii".

Cu ale cuvinte, obscurismul în poezie, sexologia în ro­man şi trăirismul în eseu' formau reţetele literare ale anilor trecuţi.

In ace iaş timp, de partea adversarilor aceste i stări de lucruri, în lupta contra obscurismului liric şi mai ales in contra literaturii pornografice, se mani fes ta o violenţă şi ea primejdioasă artei literare ca şi excesele semnalate .

De câtva t imp însă, totul pare a se fi potolit. Poezia, din proprie mişcare, e pe cale să-ş i recâştige l impezimea, adică să se retragă în acel m i n i m de obscuritate inseparabil de percepţia lirică, nemai ruş inându-se ca înainte să exprime pornirile inimii omeneşt i . Proza narat ivă a obosit singură, tot exploatând erotismul ca artificiu de succes comercial; şi-a mai discipl inat debitul şi, rămânând pe seama roman­cierilor de vocaţie, se îndreaptă către complexi tatea omului. Eseul „....ismelor" haot ice aproape că a dispărut. Iar violenţa celor ce s'au dovedit a nu şti să deosebească între excesele literaturii şi l i teratura însăşi — a scăzut deasemenea.

Pe orice poziţie s'ar afla fiecare, se pare că scriitorii re -intregrează cu toţii s imţul măsurii . Din acest proces în curs, e de aşteptat să se ivească semne le unei arte l inişt i te .

Căci scriitorii noui întârzie să se arate , cu t inereţea lor de «are totdeauna s'a legat impuls iunea la exagerare; şi odată cu ei, întârzie şi noul val de excese. Rămasă a fi fă ­cută de scriitori ajunşi i a maturitate , l i teratura va avea să profite de experienţa vârstei.

Auspiciile noului a n par dintre cele mai fericite.

Câmpulungul O carte şi o problemă Cum bate inima, ori cât de «labă : Intrăm în târgul sub picior de munte. Duh vechi veghiază în ziduri cărunte Şi pulberea pe căi e basarabă.

Trecutul plin îşi înviază zarea, Rămân de-acuma în afara porţii Durerea, depărtarea şi uitarea Surorile mezine ale morţii.

De unde-atâta românesc nesaţiu ? Dor dârz de veşnicie-n noi, sfioşii ? Călcăm pe-a vremii oase mari... Strămoşii, Transfiguraţi, sânt timp adânc şi spaţiu.

In ei înaintăm spre viitorul Ce ane voe porţile-şi desface. Din fund răzbate a lor vitează pace Şi-n albia lor curge, strâns, poporul.

Negri strămoşi din Câmpulung Seninul, Munteni vârtoşi cu crucea pe pieptare — Din tot ce-avem stihia cea mai tare, — Cu voi, aici, descăleca destinul.

V. YOICULESCU

Despre adeVâr şi tehnieâ î n ţ e l e s u l vech iu al c u v â n ­

tu lu i t e h n i c ă avea o l ă u n t r i -ciitate c a r e a p ie r i t î n î n ţ e l e -auil m o d e m 'al c u v â n t u l u i ; î n -t r e b u i n ţ â n d u - s e c u s t ă r u i n ţ ă î n j u r u l î n d e m â n ă r i l o r m a ­t e r i a l e a l e omulu i , c u v â n t u l grecesc s 'a p r e f ăcu t , dintr'o capacitate spirituală de a da formă materiei ( ad ică de a sp i r i t ufiza aspir i tual iul) , î n ­t r ' u n c u v â n t î n s e m n â n d , p e n ­t r u o m u l de azi, capacitate în materie ( ad i că o o r d i n e p u r m a t e r i a l ă ) . M i n t e a o m e n e a s ­c ă a r e ros tu l , c â n d este t e h ­n ică , s ă găsească r a p o r t u r i î n c u p r i n s u l geomet r ie i .

S ă fie î n t r ' o spec ia l izare t e h n i c ă m o d e r n ă a t â t a i m p o ­s ib i l i t a te de a s u r p r i n d e a c ­tu l p u r ? S ă fie t e h n i c i t a t e a m i n ţ i l o r m o d e r n e i ncapab i l ă s ă r ă s u n e î n a b s o l u t ? S ă fie a t â t a b a l a s t m a t e r i a l i n po ­s ib i l i t a tea u n u i c u v â n t , ce a l t ă d a t ă c u n o ş t e a luimea l ă ­u n t r i c şi a s t ăz i c u n o a ş t e re^ fap tu l , că î n t r e t e h n i c a R e -pri inzătoare , r e l a ţ i u n i ex te r i ­o a r e a c t u l u i p u r ? Ce r t e s t e f ap tu l , că n i t r e t e h n i c a R e ­naş t e r i i , î n c a r e n e î n g l o b ă m c u t o a t ă în ţ e l ege rea n o a s t r ă , şi a d e v ă r u l a d e v ă r a t e o p r ă ­pas t i e . Aiici s u n t d o u ă l umi , c a î n t r e lut şi duh.

P e n t r u cel Oare în ţ e l ege „ l u m e a " cu t e h n i c a m o d e r n ă , se r eve lează u n a d e v ă r g ro­so lan , u n c e r c vicios, u n a d e ­v ă r ce n u s c a p ă d i n l e g ă t u ­ri le p ă m â n t e ş t i . I n a c e a s t ă o rd ine se s tab i lesc n u m a i a-d e v ă r u r i n a t u r a l e , aces te a-

d e v ă r u r i n u se nâa l ţă la î n ţ e ­lesul de fire.

P e n t r u oeil ca re în ţ e l ege „luimea" î n în ţe lesu l vech iu a i c u v â n t u l u i tehnică, m a t e ­r i a n u e decâ t c a l e a spre o g e o m e t r i e sp i r i t ua l ă . D a c ă o m u l l u c r e a z ă f ă r ă a c e a s t ă conş t i in ţă , lucru l m â i n i l o r sa l e n u a r e semni f i ca ţ i e şi es te m a i c u r â n d s a u m a i t â r ­ziu s u p u s erori lor . Şi d r a m a va î n tovă ră ş i a c ţ i u n e a o m u ­lui... Intr 'al tfel i , a v â n d ros t duhovnicesc , t o a t e r ea l i t ă ţ i l e m a t e r i a l e c o n d u c sp re o m u l soc ra t i c , ad i că cttnul c a r e se c u n o a ş t e pe s ine însuş i .

T e h n i c a n u a r e ros tu l une i m a ş i n i l u c r ă t o a r e de m a t e ­rie , p e n t r u î n f ă p t u i r e a .unei m a t e r i i de c a l i t a t e m a i b u n ă

Borowski : Băiat cu pasăre şi câine

HAIG ACTERIAN s a u a u n e i m a t e r i i folosi toa­re omulu i ; t e h n i c a m o d e r n ă , jocul nes fâ r ş i t al m a t e r i e i , es te u n absolvere? L i m a n u l tehnic i i n u s tab i l e ş te o a r ­m o n i e d in e l e m e n t e p u r e . P e n t r u desăvârş i re , p e n t r u a r m o n i e t e h n i c a lumi i n o a s ­t r e p a r e inu t i l ă . P e n t r u m â n ­tu i r e doa r iub i rea a j u t ă , p e n ­t r u c ă ea es te s i n g u r a t r a m ­b u l i n ă a adevă ru lu i .

I n f ap tu l vieţii , n i m i c n u es te de saco rda t . T o a t e ele­m e n t e l e e txe r ioa re şi i n t e r i ­o a r e se p o t s u d a , s e p o t î m -bia, se p o t împe rech i a , se p o t î n m u l ţ i , p o t glăsui a r m o n i c . S u b s t a n ţ a e e t e r n ă şi o r i unde , o r i cum, o r i câ t va fi î n ace i a ş fel. Noi d r ă m u i m î n t r ' u n u n -gh iu s a u n e m i n u n ă m d i n ­t r ' u n ungh iu , c â n d linii le for­m e a z ă t r i u n g h i u r i e c h i l a t e ­ra le , a d u c e m i a r ă ş i e logiu s u p r a p u n e r i l o r în suf le t şi în g â n d , î n să n e l ipseş te î n ţ e l e ­gerea aco rdu lu i comple t , î n c a r e nimicul es te tot şi între, gui e parte.

A r m o n i a un ive r sa l ă şi a r ­moni i le p a r t i c u l a r e a u d ispă­r u t d in a c e a s t ă p a r t e a lumi i . Din a c e a s t ă c a u z ă cel m a i m a r e d i n t r e sf in ţ i s t ab i l e ş t e a r m o n i a d u p ă m o a r t e a t r u ­pulu i p r i n j e r t f ă . I luzia d a ­te lor fizice n e î n t â r z i e î n t r e a p a r e n ţ e , î n t r e idelsacordiuri. D a c ă t e h n i c a n u a re r ă s p u n ­su r i l ă u n t r i c e , c o b o r â m şi u r ­c ă m a m ă g i ţ i m a t e r i a .

Adevă ru l n u va fi cupr ins cu o a s e m e n e a t e h n i c ă ; cel m u l t vom avea „filosofi".

Severini : Natură moartă

Cu această săptămână, în care a fost aşezat în vitrine romanul „Rădăc in i " , de 919 pagini, al d-nei Hortensia Papadat-Bengescu, literatura

noului an a început. Cei cari şi-au pro­curat şi au şi ţinut în mână cele două volu­me groase ale cărţii, au avut, fără în- , doială, un

sentiment de bună stare şi de siguranţă. Pornim la drum cu merinda îndestulă­toare, întocmită de o destoi­nică mână, să ne primeneas­că elanurile. Altminteri, poa­te nu ne-am fi gândit că un roman al d-nei Hortensia Papadat-Bengescu, este cel mai instructiv pentru reînce­perea unei activităţi atât de delicate, ca aceea a tipăriri­lor. Dar fiindcă „Rădăcini" a apărut şi el face primul pas, ne edificăm şi dăm autoarei funcţia pe care ma­turitatea profesiei o îndrep­tăţeşte în mod fericit. Acea­stă funcţie este aceea dificilă de a scrie cărţi despre toată lumea, şi pentru toată lumea. „Lumea" să triumfe pretu­tindeni, iar în sute şi sute de pagini să se rostogolească slobodă, magnifică.

„Rădăcini" se citeşte cu o poftă elementară, fără con­strângerea nici unei convin­geri intelectuale despre „ca­lităţile" scrisului autoarei. Pe acestea le uităm, mânaţi de curiozitate, de interesul lecturii, de forţa captivantă a epicei. Opera este prin-urmare, ca a oricărui roman­cier mare, stufoasă, întinsă, acaparantă. Se străbate din necesitatea morală a cunos­cătorului de alfabet, de a de­vora literile negre ca pe nişte semnificaţii primordiale ale sufletului.

Aşa dar, d-na Papadat-Bengescu nu ne-a mai dat un roman de lux, — d-sa a depăşit treapta aceasta mai rezervată a exprimării, şi a deschis şuvoaie imense unui talent atotcuprinzător. Con­statarea noastră trebuie să fie îmbucurătoare pentru li­teratura naţională. Atâta lu­mină de soare, atâta cer des­chis ca peste o mulţime u-riaşă de oameni, însemnează în romanul unei autoare ari­stocrate, o maturizare mai

generală a literaturii româ­neşti, o limpezire a raportu­rilor simple, dintre cititor şi scriitor. Scriitorul scrie pen­tru cititor, cu care se simte solidar prin îndurarea ace-leiaş soarte, precare totdea­una din punct de vedere spi­ritual şi necuprinse.

»

Ne gândim la rolul d-lui Camil Petrescu de acum câţiva ani, când stăpânea o pleiadă numeroasă de tineri prin influenţa orală. Despăr­ţit prin vârstă de generaţia lor, d-sa era mai tânăr decât

ori şi care, •• i printr'o fe­

brilitate manifestă deopotrivă în actul căutării a d e v ă r u l u i

şi al expri­mării lui în grai şi în scris. Era vorba, fi­

reşte, de obiceiuri literare, de întâlniri, fie la scriitor al­easă, la cafenea, în redacţii sau pe stradă, — dar pretu­tindeni, existenţa adevărului literar conta, pentru ea se vădeau pasiuni încleştate, întreţesute cu încruntarea şi neliniştea după un absolut jinduit. Toată patima pentru articole de revistă inteli­gent scrise, pentru polemici intransigente, pentru volume cu soartă majoră, care să ră­mână în literatură, întreg momentul ager, atât de pro­pice ideilor şi personalităţi­lor, era abundent alimentat de spiritul d-lui Camil Pe­trescu, necontenit zămislitor. Toţi cari au venit în preajma d-sale atunci, şi-au conturat nn nume, au învăţat să dea o anume gravitate fenome­nului literar, şi să socotească preocuparea lor o îndeletni­cire de merit care trebue să le dea prestigiu.

Şi aşa a fost, căci câţiva dintre tinerii din jurul d-lui Camil Petrescu, au căpătat un prestigiu scriitoricesc care a durat intact câtă vreme au rămas sub influenţa orală a maestrului. După ce s'au în­depărtat, şi l-au păstrat cum au putut, unii rotunjin-du-l, alţii irosindu-l. însem­năm lucrurile acestea, şi fiindcă le credem demne de a fi însemnate, dar şi spre a observa în momentul de faţă lipsa din mijlocul „băeţilor", a unui confrate mai în vâr­stă, care să exercite, spre binele lor, o generoasă auto­ritate, directă, dela om la om.

DIN VIZIUNEA FOLCLORICA: MOARTEA Una d in a t i t u d i n i l e cele m a i s u r p r i n ­

zătoare p e n t r u o m u l m o d e r n e cea a o-mului vech i f a ţă d e m o a r t e . E l n u s i m ­te a p r o a p e n i c i u n a d in r evo l t e l e şi spaimele cu car i îl c h i n u e p e o m u l de azi ide ia m o r ţ i i .

Omul s a t u l u i n u p o a t e urî m o a r t e a fiindcă ş t i e că e d o a r î m p l i n i t o a r e a u-neia d i n t r e m u l t e l e r ându ie l i , nec l in t i t e în î n ţ e l epc iunea lor, p e car i D u m n e z e u armonizează l u m i l e cosmosu lu i . C h i a r dacă uneo r i , în p r e a j m a i m e d i a t ă a mormântu lu i , ca în u n e l e boce te , — omul s a t u l u i i z b u c n e ş t e în i m p r e c a ţ i i la adresa mor ţ i i , e le n u depăşesc s t ad iu l de s imple i sbucn i r i a le d u r e r i i s căpa t e din f râul j udecă ţ i i .

Iar aceas tă j u d e c a t ă în fă ţ i şează moartea ca o b i a t ă î n d e p l i n i t o a r e a u -nor r â n d u e l i a şeza t e de sus . A m v ă z u t cum u n e o r i folclorul o desc r i e ca o b ă ­trână, — s u r d ă ca să n u se îndu ioşeze

de OVIDIU PAPAEHMA

de p l ' m s u l oameni lo r , — c a r e t r e b u e să se t r u d e a s c ă m u l t , să a l e r g e m u l t , î n î m p l i n i r e a „ s lu jbe i " sa le . Mai a les p â n ă ce găseş t e v ic leşugul cu care să-1 p r i n ­dă p e o m !

M i s i u n e a ei e a t â t de g r e a încât , d e m u l t e ori , se c r e d e că ea t r e b u e să-şi î nceapă c u m u l ţ i an i î n a i n t e os teneala , de a-1 s u r p a p e om. De aceea e închi ­p u i t ă ca u n cosaş, cu tot „ t a c â m u l " lu i : coasă, g r e s i e , ciocane.. . . D in v r e m e lu ­crează m a i ales cu c iocanele , lov ind ici azi, d incolo m â i n e ca să şub rezească t r u p u l omului . . . Şi p e n t r u cel c e şt ie , cât d e g r e a e m u n c a d e cosaş, o as t fe l de i m a g i n e , — ca ş i a l t e le a s e m ă n ă t o a r e a le mor ţ i i , — n u po t t r ez i r e v o l t ă şi u ră , c i c o m p ă t i m i r e poa t e .

I a r teamă d e m o a r t e o m u l s a t u l u i n u p o a t e avea . F i i n d c ă ea nu-1 c u f u n d ă nici în sfârşi t , nici p e s t e u n p r a g de necunoscu t . Ea îl t r e c e cu c e r t i t u d i n e

în l u m e a lu i D u m n e z e u : I n s a tu l Meha la , —• „ m o r t u l u i n u i se

s p u n e t u ci D u m n e a t a , fie şi copi lu lu i mic, căci se zice că el a t u n c i e to t u n a cu D u m n e z e u " . T r e c e r e a aceas ta în l u m e a l u i D u m n e z e u n u e u n f enomen fizic î n t â i d e toa te , aşa c u m n e a p a r e ea nouă , — ci u n m o m e n t ce n u se p o a t e împ l in i fa ţă de g r a ţ i a d iv ină . F ă r ă d e ea, o m u l n u se p o a t e des l ip i de l u m e a p ă m â n t e a s c ă : „ M o r t u l v e d e to t ce-i în casă şi ş t ie , p â n ă ce v ine p r e o t u l . C u m p u n e p r e o t u l p ic ioru l p e p rag , n u m a i ş t ie ' .

„ M o r t u l a u d e tot j j ân ' nu- i t r a g c lo­po te le ; apoi asurzeş te" . . .

D a r şi d incolo d e aces t p r a g îna in t e , m o a r t e a e to t o l en t ă d e s p ă r ţ i r e de v ia ţă . Câ tva t i m p , suf le tu l s ta î n p r e a j ­m a casei u n d e a locui t , p a r t i c i p â n d la t oa t e ce remon i i l e î n m o r m â n t ă r i i ' şi de d u p ă ea. I a r t r u p u l p o a t e p r i m i veş t i m e r e u . B u n ă o a r ă bu lgă r i i car i s u n t as -vâ r l i ţ i la î n m o r m â n t a r e p e s t e s icr iu , îi s p u n c ine 1-a p e t r e c u t la g roapă . Des ­p ă r ţ i r e a de p ă m â n t n u e n ic ioda tă desă ­vârş i t ă .

I a r dacă suf le tu l a a juns îns fâ rş i t în

l u m e a ceala l tă , — acolo îl a ş t e a p t ă o d e s ă v â r ş i t ă v i a ţ ă c a r e n u e d e c â t p r e ­l u n g i r e a în idea l a ce le i de aici. Ma i ales că cei car i r ă m â n p e p ă m â n t , a u toa te gr i j i le ca să fie astfel . Ţ ă r a n i i din Vâlcea , b u n ă o a r ă , obic inuesc să î n g r o a p e m o r ţ i i d i n t r ' u n n e a m l a u n loc, ca să fie şi „d inco lo" î m p r e u n ă .

Via ţa d e dincolo n u s e p a r ă î n m o d abso lu t p e o a m e n i i de acolo d e cei d e aici. Suf le te l po t ven i la noi, şi s â n t zi le s o l e m n e c â n d no i a v e m c e r t i t u d i n e a p r e z e n t e i lor aici.

Astfel , t o t în Vâ lcea şi î n a l t e m u l t e locur i dela noi , în a j u n u l Jo i e i Mar i , f iecare f emie f r ă m â n t ă şi coace . Copii i ei, — sau alţ i i p l ă t i ţ i dacă n u a re , — sun t t r imi ş i să a d u n e bozi usca ţ i . Sea ra , se face d i n bozi u n foc în cu r t e . I n j u ­ru l lui , s e p u n scaune , f lor i ş i oale cu apă. Suf l e t e l e r ăposa ţ i lo r vin, se odih­nesc p e s caune şi se a l ină cu apa d in ulcele . I a r în n o a p t e a d e Jo ia M a r e , când cei vi i ies de la denie , în b iser ică i n t r ă cei m o r ţ i . P o t fi v ă z u ţ i d e o a m e ­nii car i se în to rc , da r e p r i m e j d i e de m o a r t e . O b a b ă ce-şi i ub i se m u l t fiica moa r t ă , s'a h o t ă r î t să o v a d ă în acest

fel. S'a a scuns în biser ică . D e o d a t ă s 'au deschis uş i le şi a u i n t r a t s lu j ind p r e o ţ i de od in ioară ai s a t u l u i ş i dascăl i i vechi , car i to ţ i m u r i s e r ă ; apoi î n u r m a lor, m o r ţ i i to ţ i ai sa tu lu i . Fi ica ei o r e c u ­noaş t e şi de ab ia o sa lvează de p e d e a p s a înd răzne l i i e i .

I a r c iubo te le fetei , s p u n e baba , e r a u p l i n e de lacr imi , d e abia l e t â ra , — le e t a r e g r e u m o r ţ i l o r când p l â n g i d u p ă ei !

P u r t â n d în g â n d o i m a g i n e a m o r ţ i i ca aceea p e c a r e a m descris-o, — i m a ­g ine care nu- i p o a t e t r ez i decâ t com­pă t imi re , — cu a s e m e n e a ce r t i t ud in i în v ia ţ a de dincolo, cu ş t i in ţa t u t r o r legă­tu r i l o r ce le va p u t e a p ă s t r a şi a tunc i cu cei d e aici, e f iresc ca m o a r t e a să n u îl spe r i e p e o m u l sa tu lu i nos t ru .

E f i resc ca în v i a ţ a lui , în g â n d u l lu i , în poezia sa, — să g ă s i m sub l ima l in iş te mior i t ică , în fa ţa mor ţ i i .

Nu v o m v e n i şi noi aici cu o exegeză a a t â t de ş t iu te i b a l a d e .

V o m c e r c e t a însă al ta , ca re p r i n a-

( Urmare în pag. 8-a)

L

Page 2: PROPRIETAR: ANUL XLVI I - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18908/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · Despre roman, ne amintim de alunecarea, aproape în grijorătoare,

2 UNIVERSUL LITERAR 15 Octombrie 1938

CRONICA LITERARA R O N I C A MĂRUNTA de CONSTANTIN FANTANERU

Nichifor Crainic: Ortodoxie şi etnocraţie (Cugetarea, 1938)

N u ş t i m dacă s'a r e m a r c a t des tu l i m p o r t a n ţ a f ap tu lu i că de la r ă sboh i încoace, o r t o d o x i a a fost d e s b ă t u t ă de d. Nich i for Cra in ic c u o ene rg i e e x c e p ­ţ iona lă şi a fost l u m i n a t ă ca i svo ru l cel m a i a d â n c al cu l tu r i i r o m â n e ş t i . P e n t r u p u t i n ţ e l e de c rea ţ i e a u t o h t o n e , ide i le d- lui Nichi for Cra in ic şi p a s i u n e a ce a p u s - o să le r ă s p â n d e a s c ă , d e t e r m i ­n â n d c u r e n t u l „gând i r i s t " , au î n t r ' a d e -

v ă r o i m p o r t a n ţ ă cu t o t u l deosebi tă , şi p e s t e e x i s t e n ţ a lo r n i m e n i n u m a i p o a t e să t r eacă .

Căci a înfă ţ i şa o r t o d o x i a c a e x p r e s i e p r i m o r d i a l ă a su f l e tu lu i r o m â n e s c , î n ­semnează , d e la începu t , a cons idera a-cest suf le t î n c e n t r u l i nexo rab i l a l p r o ­b l e m e l o r e sen ţ i a l e d e v ia ţă , c a r e t oa t e se cer rezolvi te , în chip g rand ios . Or ice a r g u m e n t e a r a d u c e a d v e r s a r i i mis t i c i s ­m u l u i o r todox , uri l u c r u nu-1 vo r t ăgă­du i : că i n t r â n d în d o m e n i u l va s t a l or todoxie i , a u fost impl ic i t a n g a j a t e t e ­m e l e e sen ţ i a l e a le v ie ţ i i omeneş t i , ca aceea a fer ic i r i i şi a du re r i i , a m â n ­tu i r i i şi a căder i , — a h a r u l u i şi a s in­g u r ă t ă ţ i i t rag ice , p e p l a n i n d i v i d u a l , — i a r în ce p r i v e ş t e r a p o r t u r i l e de a r m o ­n i e socială, u n cunoscă to r p r o f u n d al î n v ă ţ ă t u r i i c r e ş t i ne e ra f i resc să a t i ngă p r o b l e m a s t a t u l u i ,a n a ţ i u n i i şi a rase i . T o a t e aces te a s p e c t e s e d e s p r i n d c u n e ­ces i t a t e d i n c o m p l e x u l g rav , de p r o ­por ţ i i i m p u n ă t o a r e ,care es te în s ine or ­todoxia .

I n cu l tu ră , d. Nichi for Cra in ic n e a p a r e n o u ă în două ipos taze : aceea d e cunoscă to r a l î n v ă ţ ă t u r i i c re ş t ine aşa c u m s'a t r a n s m i s cu m a r e g r i j e de ş t i i n ţ a s f in ţ i lor p ă r i n ţ i , şi aceea d e in i ­ţ i a t p r i n t r ' u n d a r a p a r t e , în însăş i e-s e n ţ a mis t i că a c re ş t in i smulu i , — d r a ­gos tea în I isus Chr i s tos . O u n o s c á t o r u l d o g m a t i c şi l u m i n a t u l î n d ragos t e for­m e a z ă deal t fe l o u n i t a t e ind iso lub i lă , c a r e îi d ă u n d r e p t ş i o p u t e r e e x t r a ­o r d i n a r ă d e a n e t r a n s m i t e şi n o u ă în­v ă ţ ă t u r a . In m u l t e pag in i , d i n ca r t ea d-lui Nichifor Cra in ic , p e c â n d le ci t im, u i t ă m d e locul ş i t i m p u l oa r e cond i ­ţ ionează l e c t u r a şi p a r c ă a v e m de a face cu o e x p u n e r e a î n v ă ţ ă t u r i i c re ş t ine n e a t i n s e ş i s t a to rn i c i t e în veşn ic ie : Ia tă c u m v o r b e ş t e a u t o r u l d e s p r e l u m e în c reş t in i sm: „ L u m e a , adică U n i v e r s u l v ă ­zut al fo rme lo r m a t e r i a l e şi U n i v e r s u l n e v ă z u t al sp i r i t e lo r p u r e , es te expres i a b u n ă t ă ţ i i lu i D u m n e z e u . E a a fost crea­t ă ca să se b u c u r e de b u n ă t a t e a d u m ­nezeiască . F i i n ţ a ei, d a t ă în t o a t e lu ­c r u r i l e car i o a lcă tu iesc , de l a mine ra l p â n ă la înger , e o f i in ţă î m p ă r t ă ş i t ă . V i a ţ a t u t u r o r f ă p t u r i l o r p a r t i c i p ă la b u c u r i a î n D u m n e z e u d u p ă g r a d u l de f i in ţă p e oare îl a u şi d u p ă capac i t a t ea c u c a r e a fost î n z e s t r a t ă f iecare . Aces t g r a d de f i in ţă şi aceas tă c a p a c i t a t e d e p a r t i c i p a r e e s t e p r i n c i p i u l i e r a r h i e i d u p ă c a r e es te cons t i tu i t ă l u m e a orea-t u r a l ă . O m u l ocupă în aceas tă i e r a r h i e u n loc cen t ra l . P r i n t r u p , a p a r ţ i n e l u m i i fizice, p r i n suf le t a p a r ţ i n e l u m i i sp i r i ­tua l e . In m a r e l e cosmos, e l e u n m i c r o ­cosmos, c u m îl n u m e ş t e î n v ă ţ a t u l t e o ­log al Biser ic i n o a s t r e , Ioan D a m a s c h i n . F i i n ţ e l e sp i r i t ua l e a le creaţ ie i , f ăcu te d u p ă ch ipu l şi a s e m ă n a r e a l u i D u m n e ­zeu, s u n t l ibe re , ad ică posedă vo in ţ ă p r o p r i e . î n g e r i i s u n t l iber i , o m u l e l i ­ber . P ă s t r a r e a lo r î n a r m o n i a p r i m o r ­dia lă a b u c u r i e i de v i a ţ ă e l ă sa t ă la l i ­b e r a lo r voie. B u c u r i a de a t r ă i în lu­m i n a d u m n e z e i a s c ă s au cu t e r m e n u l l e g e n d a r î n P a r a d i s , es te c u a t â t m a i m a r e , c u câ t es te u n ac t d e cons imţ i re , în v i r t u t e a l i be r t ă ţ i i s p i r i t u a l e " (pag. 55).

D o u ă î n v ă ţ ă t u r i f u n d a m e n t a l e re ies d e aici : că î n or todoxie , v i a ţ a n o a s t r ă omenească es te o î n c u v i i n ţ a r e a b u n ă ­t ă ţ i i d iv ine , deci ea es t e b u c u r i e de a fi, de a ex i s ta p r i n b u n ă t a t e a c r ea to ru ­lui , — şi al doi lea că aceas tă v ia ţ ă e rea l i za tă d u p ă g r a d u l ei d e p a r t i c i p a r e l a l u m e a lu i D u m n e z e u , d u p ă suf le tul , d u p ă l i be r t a t ea f iecăruia . Mode lu l su­

p r e m de p a r t i c i p a r e la l u m e a lui D u m ­n e z e u es te I i sus Hr i s tos . In el se află p i l du i t oa r e în abso lu t t oa t e m o d u r i l e de v ia ţ ă : „ I i sus Hr i s to s e accesibi l t u t u r o r . Şi a t u n c i când noi z icem : „or todoxia , concep ţ i a n o a s t r ă de v ia ţ ă" , n u în ţ e l e ­g e m a l tceva decâ t că I isus Hr i s tos es te m o d e l u l u n i v e r s a l al v ie ţ i i în D u m n e ­zeu. Câţ i î n H r i s t o s n e - a m boteza t , în Hr i s tos n e - a m î m b r ă c a t . Aceas t a în­s e m n e a z ă vo in ţ a d e a n e face u n a cu el. P r u n c u l t r e c u t p r i n ba ia bo tezu lu i a deven i t n e p r i h ă n i t a s e m e n e a cu p r u n ­cul din ies lea B e t h l e e m u l u i . T ine r i i car i se c u n u n ă , n u n t e s c î m p r e u n ă cu el şi se vese lesc î m p r e u n ă c u el la n u n t a d in C a n a Gal i leei . Păcă toş i i c a r i îşi f r âng i n i m a în că in ţă , cad la picioa­r e l e l u i şi-I roagă d e i e r t a r e . C r e d i n ­cioşii car i se a p r o p i e de s f ân tu l Po t i r , p r â n z e s c cu p â i n e a şi cu v inu l , p e care el li—1 dă în veşn ica Cină d e T a i n ă a f i inţei lui mis t ice . F r u m u s e ţ i l e acestei l u m i le a d m i r ă m p r i n ochii lui , ca re n e _ a a r ă t a t s p l e n d o a r e a c r in i lo r câm-

NICHIFOR CRAINIC

pu lu i . C â n d î n t â l n i m p e cei săraci , pe cei bo lnav i , p e cei f lămânzi , şi p e or i ­ca re d i n t r e nenoroc i ţ i i lumi i , îl î n t â l ­n i m şi p e el, c a r e ne-a spus că se s imte u n a çu ei. D u r e r i l e n o a s t r e p r o p r i i l e î n d u r ă m î m p r e u n ă c u el, f i indcă n i m e n i în aceas tă v ia ţ ă n u es te scu t i t de , Gol­go ta răs t ign i r i i . î n g r o z i t o a r e a m o a r t e d e v i n e uşoară , dacă ş t im să i n t r ă m cu el în m o r m â n t . I d e n t i f i c â n d u - n e cu vo in ţ a lui , n ' a v e m nici u n m o t i v de îndoia lă că v o m b i r u i m o a r t e a , f i indcă î nv i e r ea l u i n u es te o ide ie oa r eca r e , ci u n fapt is toric, p e ca re se î n t e m e i a ­ză c r e ş t i n i smu l î n t r eg . A t i n g â n d u - n e de f i inţa M â n t u i t o r u l u i , ad ică î m b r ă ţ i -şându-1 p r i n ac tu l de c r ed in ţ ă în el,

• d e v e n i m p ă r t a ş i la p u t e r e a d u m n e z e i a ­scă, ce luc rează a s u p r a l u m i i " (pag. 52).

O d a t ă s tab i l i t ă e sen ţa vie ţ i i în c reş ­t in i sm, şi neces i t a t ea i e r a rh i i l o r d u p ă g r a d u l de p a r t i c i p a r e la ex i s t en ţă , — d. Nichi for Cra in ic face î n m o d necesa r t r e c e r e a la „ v a r i e t a t e a n a t u r a l ă a lu­m i i " s p r e a s u s ţ i n e n a ţ i o n a l i s m u l şi deci e tnoa ra ţ i a : „ O r t o d o x i a u r m ă r e ş t e u n i t a t e a î n sp i r i t şi p e n t r u a a j u n g e la aceas tă ţ in tă , p o r n e ş t e d e la v a r i e t a t e a n a t u r a l ă a l umi i . Ucenic i i D o m n u l u i , p o r n i n d l a apostola t , n ' a u făcu t -o cu g â n d u l de a r e d u c e n e a m u r i l e la v r e u n fel de e s p e r a n t o un ive r sa l , ci h a r u l D o m n u l u i le -a da t d a r u l de a g r ă i l im­bi le tu turoi r n e a m u r i l o r la car i m e r ­geau . Ca to l ic i smul i m p u n â n d p o p o a r e ­lor u n a şi aceeaş l imbă , cea la t ină , des­cons ide ră sensu l m i n u n i i d in z iua co-bor î r i i D u h u l u i Sfânt . O r t o d o x i a se conformează sensu lu i aces te i m i n u n i , r e s p e c t â n d g r a i u l şi i nd iv idua l i t a t e a e tn ică a f iecăru i n e a m " , (pag. 62).

B ine în ţe les , r ă m â n e ca de a c u m în­colo să se m ă s o a r e d i m e n s i u n i l e j u s t e a le mişcă r i i a l i m e n t a t e d e idei le d-lui Nichi for Cra in ic î n c u l t u r a n o a s t r ă . U n s t u d i u d e s p r e „Gândirea" şi d i r ec to ru l ei, va fi o c a r t e capi ta lă . P â n ă la a p a ­r i ţ ia ei, no i n e m ă r t u r i s i m aici c r ed in ţ a că „ o r t o d o x i a " r e p r e z i n t ă cea ma i a d â n ­că f r ă m â n t a r e a su f le tu lu i r o m â n e s c c o n t e m p o r a n .

V. P A P I L I A N

COMOARA ÎMPĂRATULUI RADOVAN

In ©d*tura „Universul", s'a pus sub tipar icartea „Comoa­ra împăratului Radovan", a d-lui l o v a n Ducici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti ş i membru a l Academiei iugos ­lave.

Traducerea românească e făcută de d. B. Fisairov. Con­ţ inând peste 350 de pagini, lucrarea d-lui l o v a n Ducici, este una din cele mai de sea­mă opere ale l iteraturii ţării vecine, ş i tălmăicirea ei în limba noastră e un fapt cu totul lăudabil. Vom reveni des asupra acestei cărţi, din care a m publicat aici, u n valoros fragment.

VICTOR PAPILIAN

Volumul pe ! zare îl va pu­

blica d. Victor P a p t l i a n în .oamna aceas­ta se numeşte „Nuvele arde­leneşti". Car­tea va fi tipă­rită de una din cele mai mari edituri bucu-

' reştene, şi ea va constitui un câştig veritabil

al literaturii româneşti. Autorul se poate alătura fără şovăială, lângă cei mai de seamă proza­tori contemporani, iar originali­tatea sa o garantează problemele ele o acuitate modernă, tratate într'un stil nervos, puternic, spărgând cu vigoare tiparele o-bişnuite ale limbii literare. „Nu­vele Ardeleneşti" va fi o carte dintre cele mai bune.

SFARMÄ-PIATRÄ

Revista prin care d. Nichifor Crainic a contribuit ia impune­rea naţionaiiisimului ca doctrină politică şi de c u t a r ă , reapare de curând, săptămânal. Ne bucu­răm ide două ori: pentrucă o tri­bună de viaţă nomânească a prins iarăiş puteri, şi pentrucă o echipă de tineri îndrumată pe căi atât de fecunde are iarăş p u ­tinţa să se manifeste.

MUNŢII APUSENI

In Alba Iulia, str. George Coş­buc, n-rul 12, se tipăreşte o nouă revistă: Munţii Apuseni. Ne-a sosit primul număr, pe Octom­brie, şi-1 însemnăm aici, cu bu­curie. Conducerea şi iniţiativa o au d-nii Ion Ţolescu-Văleni şi V. Qprescu-Spineni; în cele 16 pagini de caiet cu copertă, întâl­nim nume: Cristian Valeriu, A u ­rel Marin, C. Gane, Dona Ne-grescu, Const. Virgil Gheorghiu, Iordache Răducu, Petre Pascu, C. Pârlea, P. Paulescu, Didona Voiculescu, I. Codrea, I. Potopiu. Cronici, însemnări mărunte, in­formaţii rotunjesc conţinutul a-cestei publicaţii lunare de litera­tura din inima Ardealului, căreia îi dorim durata lungă şi noro­coasă.

IDEEA NAŢIONALA

A apărut o nouă revistă, Ideea Naţională, scrisă de d-nii Torna Vlădescu, Radu Dragnea şi Alex. Hodoş. E o publicaţie săptămâ­nală din care s'au tipărit până acum două numere. Iată din „primul cuvânt", justificarea a-pairiţie: „Ne găsim din nou în serviciul comandat al simţirii naţionaliste. In împrejurări schimbate, slujim acelaş crez. O lume nouă s'a născut, din voinţa M. S. Regelui, la sfârşitul lunei Februarie a acestui an. Au căzut partidele politice, cu toate păca­tele lor Noi ne aflăm prin­tre' aceia cari nu sunt datori să se scuze, nici să-şi pună cenuşă în cap. Noi am militat totdeauna pentru Statul totalitar, aşezat pe temelii puternice ca afirmarea necontenită a solidalităţii naţio­nale, pe deasupra năzuinţelor fragmentare ale diferitelor cate­gorii sociale".

Prin urmare, Ideea Naţională este o revistă de doctrină naţio­nalistă, în cadrul nouei aşezări a ţării. Dintre articolele mai de seamă, cităm: Cultul lui Octa­vian Goga, de Al. Hodoş; Noua eră externă, de Radu Dragnea; împotriva partidelor sau A. C. Cuza, de Torna Vlădescu.

DRUM

Revista „Drum" *apare la Ro-şiorii-de-Vede şi este desigur, mai mult decât o curăţică publi­caţie de provincie. Subliniem aici activitatea demnă de toată lauda a Grupării tinerilor scrii­tori telormăneni, care, în afară de revista pe care o susţin cu jertfe băneşti personale, mai au zelul înjghebării unei edituri lo­cale. La „Drum", s'a tipărit anul trecut, volumul de poeme Ţara Visului, de George Constant, iar pentru acum se anunţă noi tipă­riri, ca Logodna Apelor, a d-lui Constantin Salcia.

Vladimir Streinu

începând chiar cu număr-rul viitor, revista noastră va publica săptămânal , o serie de articole datorite d-lui Vla­dimir Streinu, asupra scriito­rilor şi problemelor literare, ce s'au ivit la noi în ultimii zece ani, şi cari înglobează etapa >cea mai nouă a l i tera­turi româneşti , în aşa zisă „tânără generaţie". Cu auto­ritatea unuia dintre cei mai importanţi critici de azi, d. Vladimir Streinu va analiza cele câteva concepte de crea-

AUREL MARIN

D. Aurel Marin e un poet de real talent. Desprindem o poemă din volumul d-sale recent apă­rut, intitulat „Poezii".

PASĂRI FÄRÄ AVÂNT Pasări fără avânt In sbor înalt, planat, In batere lină de vânt, Pe munţi s'a înapoiat.

Zăpezi, între arbori surâd Ochiului lor rotund Şi'n muşchiul verde şi ud, Necontenit se ascund.

Pe munţi s'au înapoiat, In batere lină de vânt In sbor înalt, planat, Pasări fără avânt.

VL. S T R E I N U

ţie, prin ca­re „tânăra generaţie", a căutat să se diferen­ţieze de îna­intaşi, şi va supune e-

xiamlinării critice ope­rele pe pie­destalul că­rora au ţ in­tit să se for­meze nume

. noul de scri­itori. Pornind delà criteriul obiectiv al valorilor estetice, articolele vor avea u n caracter de l ichidare; în orice caz ele vor aduce judecăţi de liberă competenţă, într'un câmp de discuţie, în care s'a simţit nevoia, până acum, între al­tele, şi de bunul s imţ româ­nesc.

G. BĂNEA

Credeim că puţinii s'au /bucurat cât noi, la ştirea că d. G. Bănea, autorul copleşitoarelor „Zile de lazaret", a întocmit un nou vo­lum, gata să se tipărească în toamna aceasta.

Cartea se numeşte „Vin apele", şi este vorba în ea de un chip nou al Dobrogei, un chip de dra­goste şi amintire dar şi de cu­noaştere concretă a oamenilor şi locurilor. Apele care vin sunt ale Dunării, cu cele două ma­luri, — cu Brăila deoparte, şi dincolo cu podişul costeliv şi în ­sorit.

Ştim că manuscrisul d-lui Bă­nea se află acum Ja una din cele mai mari edituri din Capitală.

Floria Capsali Ia Opera Română P e n t r u î n ţ e ­l egă to r i i co-r e g r a f i e i , car i a u cu­noscu t de

m u l t ac t iv i ­t a t e a d-nei F lo r i a C a p ­sali , e s t e de ­s igur , o r ea l ă b u c u r i e v e s ­t ea că m a r e a

FL. C A P S A L I a r t i s t ă a fost, însfârş i t , a n g a j a t ă l a Opera Română.. F a p t u l care t r e b u i a să se î n t â m p l e cu m u l ţ i a n i în u r m ă , s'a s ăvâ r ş i t deab ia r ecen t , l a 1 A u g u s t . D a r d _ n a F lo r i a Capsa l i se află în p l i nă m a t u r i t a t e a crea­ţiei, încât , p e n t r u ceeace îşi p r o p u n e să real izeze , n u es te de loc p r e a t â rz iu .

P r i m a p r e o c u p a r e a a r t i s ­te i e s t e de a da o u n i t a t e t ehn ică î n t r e g u l u i ba le t a l O p e r e i R o m â n e , aşa că. a-cest a n v a p r e g ă t i e l e m e n ­tele , la c u r s u r i l e p e ca r e le ţ i n e zi lnic. Va p roceda apoi la m o n t ă r i de b a l e t e d i n t r ' u n r e p e r t o r i u coregraf ic bogat . U r m ă r i n d să a j u n g ă la u n sti l de d a n s r o m â n e s c , d-na F lo r i a Capsa l i va r e lua „Piaţa

Mare", de d. Miha i l J o r a şi va m o n t a noua ope ră a d- lui P a u l

E : ' í ^ C í J P C o n s t a n t i n e -• JSZm шГ seu „Nunta

în Fundul Moldovei".

D. Roga l sky c o m p u n e m u ­zica la u n

M. DUMITRESCU s cena r iu al

ar t i s te i , „Fata din Drăguş", ce se va r e p r e z e n t a p r o b a ­bil în F e b r u a r i e . D. M. J o r a luc rează la u n d i v e r t i s m e n t „paşopt i s t " , c u scena r iu d e d-na A p r i l i a n a Med ianu , in ­sp i ra t d in r o m a n u l l u i A n t e -m i r e a n u „Din vremea lui Căpitan Costache".

I n aceeaş s t ag iune , se p r o ­ectează să se dea şi „Boîte à joujoux", de Debussy . S e v a r e lua Invitaţia la Vals d e Weber , cu d e c o r u r i şi cos tu ­m e noi.

Găs ind o dep l ină î n ţ e l e ­ge re în conducă to r i i Operei, d-na F lo r i a Capsa l i spe ră să

a j u n g ă l a în ­f ă p t u i r e a u -nei mi şcă r i coregraf ice şi la noi, ca în a l t e p ă r ţ i . In ba l e tu l Ope­rei s u n t e le­m e n t e de v a ­loa re , s t ăpâ ­n i t e de u n

M A R I E - J E A N N E R E A L D O , R D E

LIVEZEANU m u n c ă şi a-

vân t , încâ t a r t i s t a p o r n e ş t e la d r u m c u m u l t c u r a j . Dea l t -m in t e r i , d -na F lo r i a Capsa l i n u a a b a n d o n a t nici ac t iv i ta ­tea Studioului d-sale p a r t i ­cular , p e ca r e a a l ă tu r a t -o c o n s e r v a t o r u l u i Pro-Arte, de s u b conduce rea d- lui George Cocea, u n d e es te s e c u n d a t ă de d-na M a r i e - J e a n n e L i v e ­zeanu, de d - ra M a r y Geor -gescu, p r i m ă b a l e r i n ă a O-perei, şi d e d. Mi t i ţ ă D u m i ­t rescu , e x c e l e n t u l e l e m e n t mascu l in al O p e r e i R o m â n e .

VESTI TEATRALE TRISTAN ŞI ISOLDA

Deschiderea stagiiiunii Operei Române se face aimul acesta au r i e i m i i T i r i t o a r e a . 1 „Tristam şi Isolda" de Wagner, cui d-nia Elena B a s a -iiaib şi d. Nilou Apostolescui în rolu­rile tfbullaire şi d -n i i Nae D u m i ­trescu, N. Secăreanu, Ioan P o ­pescul Buftea , Lucian Nainiu şi d - n a Mairie Smejiina.

Spectacolul es te dirijat de maestrul Ionel Perlea.

Direcţ ia die sceniă Corista/nuri Pavel.

SUFERINŢELE TÂNĂRULUI WERTHER

Teiatiruil Naţional va repnezsm-ta, în regia d-lui Şaihighiam, „Suferinţele tânărului Werther''

dramă în trei acte de Marietta S a d o v a şi Lucia Demetrius, dutpă romanul Goethe .

Autoarele au încenoat să p ă s ­treze toată prospeţ imea şi puri ­tatea romianitileă a acestui ro­m a n caire a deschis porţi spre poezia multor generaţi i . Regia făgăduieşte realizarea acele i a t ­mosfere d e itiniareţe şi e lan, сіэ caro „Werther" are nevoie . In aiairă de da i t ineri debutanţ i , d-ni i Emil Bot ta şi Alecu A!e-Xîanrareseu, vor m a i apărea în colurile principale d-nele Elvira Godeanu, Angela Luneescu, Nel ly Vmea, d - n i i G. Demietru, M. Ginguilescu, I. Anastasiaid, C. Mitru, V. Creţoiu, Stroe A tana -siui, etc.

ч

ТОМА VLĂDESCU

In paginile revistei noastre a apărut pentru întâia dată infor­maţia că d. Torna Vlădescu va, tipări în toamna aceasta un vo­lum de poeme. Vestea a surprins pe mullţi, cari nu voiau s'o crea­dă corespunzătoare adevărului. Având siguranţa deplină a fap­tului, anunţăm din nou apariţia volumului, cu precizarea că .el se va numi „Timp", şi va cuprinde cam 250 de pagini.

O sută din aceste pagini, vor constitui un studiu estetic înti­tulat: „Despre Poezie", din care cititorii au întâlnit fragmente în aceste pagini.

TUDOR VIANU

De la d. Tu­dor Vianu va trebui să luăm exemplul mun-

, cii armonios or-. ganizate şi sus-I ţinute d u p ă ' m e t o d a cea ! mai rodnică, în

B viaţa intelec-Ц tuală modernă, jjf In momentul i de faţă, pro­

fesorul de es-T. VIANU t e t i c ă d e l a f a .

cultatea de filozofie din Capi­tală, lucrează la o ediţie completă a operei lui Alexandru Mace-donski, care va fi una din vastele tipăriri ale „Fundaţiei pentru literatură şi artă" „Regele Ca-rol II".

Primul volum urmează a apă­rea în câteva săptămâni; el cu­prinde peste cinci sute de pagini şi strânge laolaltă toate versu­rile poetului, tipărite cu mare grijă, spre a servi de acum în­colo ca bază în cunoaşterea u-nuia dintre scriitorii noştrii de seamă. Nu ne îndoim că opera întocmită de d. prof. Tudor Vianu va fi un model de ediţie critică.

MOARTEA ANOTIMPURILOR

In cursul anului literar ce în­cepe, editura „Miron Neagu" din Sighişoara, va tipări romanul „Moartea Anotimpurilor", pen­tru care autorul, d. Constantin Fântâneru, a încheiat un con­tract.

MENY TONEGHIN

In romanele j scrise până a ! cum, d. Meny ! Toneghin s'a I dovedit cunos­

cător ager al anei categorii oine determi-aate a societă­ţii româneşti .noderne. ^Au-orul are umor,

1 jpirit satiric şi cărţile s a l e ,

cari plac şi se citesc cu interes, prezintă o im­portanţă documentară care le si-tuiază la 'locul lor aparte în lite­ratură.

Viaţa la microscop esite titlul noului roman al d-lui Toneghin care se va tipări până în Cră­ciun.

CONSTANTIN SALCIA

In inimoasa editură „Drum", din jurul revistei cu acelaş nu­me, se tipăreşte volumul de po­eme al d-lui Constantin Salcia, cu titlul „Logodna Apelor". D. Const. Salcia este o frumoasă nădejde a poeziei noastre celei •mai noui.

TEODOR SCARLAT

„Viaţa la în­tâmplare " se numeşte roma­nul d-lui Teo­dor Scarlat, ca­re va apărea în Noembrie la „Cartea Româ­nească". Citi­torii au întâl­nit în paginile revistei noas­tre un frag­ment din ro­manul „Viaţa

din care s'a mai publicat deasemeni un fragment în n-rul pe Octombrie al „Revis­tei Fundaţiilor Regale"

VREMEA

Asupra revistei „Vremea", în paginile căreia iscălesc nume consacrate, vrednice de a fi ur­mărite, avem o mare nedume­rire. Pentru ce se tipăreşte ast­fel?

Am avut prilejul să vedem co­laboratorii ai ei îngrijaţi de soarta articolelor cari aveau să apară înghesuite, într'o paginaţie imposibilă. Păcat, fiindcă în a-ceastă publicaţie sunt totdeauna lucruri bune de citit.

M. TONEGHIN

T. SCARLAT

la întâmplare"

Page 3: PROPRIETAR: ANUL XLVI I - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18908/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · Despre roman, ne amintim de alunecarea, aproape în grijorătoare,

15 Octombrie 1938 UNIVERSUL LITERAR

U I \ R E V E L I O N (Din romanul „Două chemări" ce va apărea la Cartea Romanească) de O C T A V D E S S I L A

OCTAV

DESSILA

...Nici n ' a a p u c a t să u r c e t r e p t e l e că s'au desch i s uşi le , î n e a d r â n d u - s e în golu l lor u n va le t în v e s t ă v ă r g a t ă , cu m â ­neci. L-a a j u t a t să-ş i l e p e d e ce avea de lăsat la g a r d e r o b ă şi, b u c u r o s p a r c ă de a fi scos, în f ine ,1a capă t , u n l u c r u ce pă rea a n u se rea l jza , i-a desch i s al t r â n d de uşi, cu g e a m u r i d e c r i s t a l în ­florit. P i e r d u s e p o a t e şi el n ă d e j d e a că o să m a i sosească d o m n u l a ş t e p t a t . Şi din î n g r i j a r e a s t ă p â n u l u i său, oa re de vreo t r e i , p a t r u or i s 'a a r ă t a t î n capul scăr i lor î n t r e b ă t o r şi cu pan ică , a t r e ­cut şi a s u p r a l u i o p a r t e . Căci ştia ce 'n -s e a m n ă c â n d n u se î n t â m p l ă t o a t e d u p ă p lacul d o m n u l u i a rh i t e c t V l a d i m i r Ma-losin. In a s e m n e a ocazuni , s lug i le s u n t în deobş te p ă r t a ş e la v ină , caş i eum din cauza lor nu- i ies socote l i le . D e a ş t eap t ă pe c ineva ş i n u se a r a t ă , n u m a ce-şi în­t r e a b ă v a l e t u l d in capu l scăr i lor :

— N u se v e d e ? — Nu, b o i e r u l e ! — U i t e - t e b ine , dob i tocu le ! Şi d u p ă ce dob i tocu l se u i t ă b i n e şi

a ş t ep t a tu l t o t n u se iveş te , î n c h e i e r e a boierului e şi m a i j i cn i toa re p e n t r u u~ mila m â n d r i e de s i m b r i a ş :

— M a m a ta, t â m p i t u l e ! Tot aşa şi cu s lu jnicele . Nici e le nu - s

scu t i te de g ra ţ ioz i t ă ţ i l e l ingu is t i ce ale d o m n u l u i a rh i t e c t Malosin . De e s u p ă ­rat şi ia v r e u n covor în p ic ioare apoi a-tunc i „ p u t e r i l e as tea de s lugi s u n t v i n o ­v a t e " . De-şi pă t ează h a i n a c â n d se ser ­veş te la m a s ă , to t t oan te l e ' s cauza .

— Ţ i n e - o ca l umea , id ioa tă ! N u vezi că n u eşt i b u n ă de n imic? L a porci , n u încase de boier i ! o t r i m e t e a bo ie ru l Ma­losin , fără să-şi dea s e a m a că tocmai u n d e o t r i m e t e a , n imer i s e .

C â n d avea i nv i t a ţ i şi se î n t â m p l a ca chiar v r e u n a d in s lujnic i să facă v r e o poznă, să s p a r g ă v r e u n p a h a r sau să p ă ­teze faţa de masă , d o m n u l a rh i t e c t Ma­losin se a r ă t a cu to tu l în t r ' a l t f e l d e c u m e când nu - i s t i n g h e r i t de s t r ă in i .

— Nu- i n imica ,fetico ! S t r â n g e cio­b u r i l e şi n u t e m a i sper ia , că n u se p ră ­p ă d e ş t e p ă m â n t u l d i n t r ' a t â t a !

A t i t u d i n e a de p e u r m a căre ia a d u n a chiar elogii. Căci se găsea o r i când cine­va să se m i r e cât de b u n e cu s lugi le , când, p e n t r u t oa t e c â t e le fac, a r t r e b u i să te p o r ţ i cu ele m a i r ă u decâ t cu a-n imale le .

— Da dece , m a d a m e C â m p e a n u !? Eu sun t de a l t ă p ă r e r e . S e zăpăcesc s ă r m a ­nele. Şi la u r m a u r m e i , ce-i u n p a h a r ? Ce m a r e l u c r u e o pa t ă? P e n t r u câ ţ iva lei, dece să n u r ă m â i om !?

Ce fel d e om r ă m â n e a , d u p ă ce d is ­pă rea m a d a m e C â m p e a n u , ş t ia fetica, s ă r m a n a .

— Alice, bes t ie i ăş t ia ,care a s p a r t paha ru l , să-i scazi cos tu l din leafă. Şi de se m a i î n t â m p l ă , n e m e r n i c o , s ă - m i faci casa d e r â s ,să- ţ i ei m a i b i n e boar ­fele şi să n u m a i dai ochii cu m i n e ! Nici p e n t r u socoteală . M'a i în ţe les , t â m ­pite.. . .

Cu p r i v i r e a m a i m u l t la uşi decâ t la invi ta ţ i , d o m n u l a rh i t e c t V l a d i m i r M a ­losin l-a zăr i t pe A l e x a n d r u Dar ie , d e ­cum s'a a r ă t a t î n t r e ele. Ş i ' n cl ipa a-ceea b u c u r i a lui a p l e sn i t ca o b o m b ă .

—• B i n e c'ai sosit, i u b i t u l e ! Te a ş t e p ­t ăm ca p e Mesia ! şi apoi c ă t r e i nv i t a ţ i : — D o a m n e l o r şi domni lo r , va lo rosu l r o ­m a n c i e r şi p r i e t e n u l m e u cel m a i b u n şi n e d e s p ă r ţ i t ,e în mi j locul n o s t r u !

D u p ă care , îneca t de î m b u l z e a l a cu­vinte lor , a scos ba t i s t a să scu ipe în con­ţ i nu tu l ei o p a r t e d in ş ipo tu l lor.

La a n u n ţ u l c ra in icu lu i cu vocea sfâ­şiată de s d r e n ţ e l e une i vechi b ronş i t e , sgomotul d in odăi s'a potol i t . A u t ăcu t toţi ca la o b a g h e t ă de cape l -ma i s t ru , r id ica tă să ind ice m o m e n t u l începer i i . So l emn i t a t e a acesa ta l-a s u r p r i n s n e p l ă ­cut p e A l e x a n d r u Dar i e . P ă r e a chiar a nu şti să se de scu rce din g r a v i t a t e a cli­pei. A p r iv i t cu ochi ame ţ i ţ i şi reci lumea , s'a încl inat , n e d â n d mişcăr i i n imic din m a r ţ i a l i t a t e a u n u i s a lu t dă­rui t m u l ţ i m i i şi, r even i t î n t r u c â t v a din încâlceala g â n d u r i l o r : Mesia, nedespăr­ţitul său prieten, iubitule, valorosul nostru romancier, a î n t r e b a t p e Vladi ­mir Malosin , u n d e e d o a m n a .

— Că b ine zici ,d ragă ! Alice.. . Alice, a mai r ă s u n a t încă oda tă g lasul d o m n u ­lui V l a d i m i r Malos in , cu ma i p u ţ i n i be-cari g u t u r a l i a c u m , f i indcă o b u n ă p a r t e din ei i-a p ă t u r i t în o landa ba t i s te i .

P â n ă să v ină d o a m n a Alice Malos in d in t r 'o î n c ă p e r e vec ină , u n d e î m p ă r ţ e a unor v â r s t n i c e cucoane m i r a r e a ei de ce t i n e r e par , A l e x a n d r u D a r i e a des ­coperit în m u l ţ i m e , f igura d o m n u l u i cu păr a lb şi ţ i n u t ă t â n ă r ă d in au tomobi lu l care l _ a depăş i t în g r a b a cea m a i de ­plină a m o t o r u l u i . E r a şi în r e s t u l înfă­ţişării lui , v ă z u t ă a c u m p e d e - a - n t r e g u l , aşa cum şi l-a înch ipu i t . U n u l din ş i ru l onclilor cu succes . Cu succes şi în casa domnulu i V l a d i m i r Malosin, deoa rece în pu ţ ine le cl ipe p â n ă la apa r i ţ i a lui Ale­xand ru Dar ie , a sa l tu l s impa t i e i s e x u l u i frumos, în j u r u l său s'a dat . Cum însă,

s p r e A l e x a n d r u D a r i e ţ i n t e a u a c u m toţ i ochii , d o m n u l c u p ă r a lb n u s'a p r e a b u c u r a t îndelaoilal tă c u to ţ i cei lal ţ i , d e sos i rea u l t i m u l u i ven i t . I i ş t i r bea din succes şi c u aceas ta n u e ra ob i şnu i t onc lu l . D i n cauza c ă r u i l u c r u , a c ă u t a t să şi-1 sa lveze c h i a r d in p r i m e l e m o ­m e n t e , f ăcând ape l la v ic len ia lu i de v u l p e b ă t r â n ă . C u n o s c â n d câ t de dor ­nice s u n t cucoane le să a scu l t e a n e c d o t e p ican te , a p r o m i s ce lo r d in j u r u l lui , una bună. N u i-a r euş i t însă s t r a t a g e m a . E n t u z i a s m u l c u c o a n e l o r p e n t r u una bună, n ' a i sbucn i t ca a l t ăda t ă . E r a d e s ­tu l să o a n u n ţ e n u m a i şi d e o d a t ă se făceau roiu în j u r u l lui . A l e r g a u d e p r i n toa te c a m e r e l e , îl i m p l o r a u care m a i de ca r e să n u î nceapă p â n ă n u v i n e şi dânsa , şi-şi des l egau r â s u l 'din t oa t e bă ie r i l e când p o a n t a anecdo te i cădea ca u n t r ă s n e t a l sp i r i t u lu i . A c u m însă , cu toa tă p r o m i s i u n e a une i bune, b u n e d e

tot , ochii cucoane lo r to t s p r e A l e x a n ­d r u D a r i e p r i v e a u .

„Tr i s t ă î n t â m p l a r e p e n t r u ca r ie ra m e a de ş u e t a r i r ez i s t ib i l " ! îşi s p u s e în s ine onclul .

Dar , m a i m u l t decâ t s t r a t a g e m a sa, l-a sa lva t d o a m n a Al ice Malos in . L a s t r i g ă t u l so ţu lu i a a p ă r u t în zurgă lă i i u n u i r â s ar t i f icial , a f ec t ând şi u n m e r s greoi , l ă s â n d să Se în ţ e l eagă că e din p r i c ina t r e n e i p r e a l ung i a rochie i . D o ­r e a să-i fie a d m i r a t ă şi să a t r a g ă a t e n ­ţ ia; în al t ch ip , n u a găs i t . C u m A l e x a n ­d r u D a r i e n ' o cunoş tea , d o m n u l V l a d i ­m i r Malos in a t r e c u t r e p e d e pes t e ac­t u l p r e z e n t ă r i i p e c a r e a cău ta t săr i a-cope re cât m a i m u l t ochi lor s t r ă i n i şi auzu lu i , î necându-1 în bo lborosea la u-no r c u v i n t e ne în ţ e l e se , s tâ lc i te d e o t u se care , d a to r i t ă veche i sa le b ronş i t e , a r ă s p u n s r e p e d e la ape l cu t oa t ă zes­t r e a ei s d r e n ţ e r o a s ă . Să afle l u m e a că ab ia a c u m l-a cunoscu t nevas t ă - sa p e b u n u l şi n e d e s p ă r ţ i t u l s ău p r i e t en , nu- i convenea d o m n u l u i V l a d i m i r Molosin . Aşa că a r e c u r s şi d u m n e a l u i la o s t r a ­t a g e m ă .

A s t r â n s apoi A l e x a n d r u Dar i e , m â i n i de to to felul . Mâ in i de femei b ă t r â n e , g a l b e n e şi sbârc i t e , anch i loza te d e a r -t r e t i s m şi ine le ; m â i n i de femei g r ă s u ­ne, cu p e r n i ţ e m o i de c a r n e a f âna t ă ; m â i n i sub ţ i r i , cu dege te l ung i şi ungh i i l ăcu i t e în roşu, de p a r c ă a tunc i au fost scoase din s ânge ; m â i n i de fete, cu în­

c leş tă r i în car i s 'au a scuns înv ră jb i r i l e nop ţ i lo r ; m â i n i a g e r e ,cari î ţ i lasă p a r c ă în s t ă p â n i r e a de-o cl ipă ceva din fuga lor depe c lape le p i a n u l u i ; m â i n i de bă r ­baţ i , f emin iza te u n e l e şi n e î n g r i j i t e a l ­te le ; m â i n i car i au î n d r ă s n e a l a ges tu lu i şi m â i n i supuse , g r e l e de v ină şi păca t ; m â i n i în car i abia z ă r e ş t e f i r i şorul a l ­b a s t r u al v ine lo r şi m â n i î n f r ingh ia t e de coa rde le sclerozei ; m â i n i car i a u în ele s t r i g ă t u l c h e m ă r i i şi m â i n i j i lave , f ă ră de n ic iun î n d e m n , ci n u m a i r e s p i n ­ge re ; m â i n i şi m â i n i de tot felul , de

In filosofia r o m â n e a s c ă c o n t i m p o r a ­nă (deal t fel c o m p a r t i m e n t u l un ic al fi­losof iei r omâneş t i ) , u n n u m e care n e oferă sa t is facţ i i s u s ţ i n u t e es te al dom­n u l u i C o n s t a n t i n Noica. D o m n i a sa n e comunică s ă p t ă m â n a l , — ca o D u m i n i ­că — sau ch ia r m a i des — g â n d u r i l e d-sale, g r u p a t e în j u r u l u n u i t i t lu , s t r â n s e f rumos — recol tă h e b d o m a d a r ă î n t r ' u n esseu.

C h i a r şi în acea s ă p t ă m â n ă c u n o p ţ i a lbe în a ş t e p t a r e a zi le lor roşii , c ând ca­p e t e l e î nco rona t e sau n u m a i p r e v ă z u t e cu t o n s u r a pont i f ica lă se r e fug iau în b iser ic i le rugăc iun i lo r , c â n d m u l ţ i îşi p u n e a u m â i n i l e la u r e c h i să n ' a u d a p r i ­m u l b u b u i t , c ând oamen i i p o r n i s e r ă s p r e p i v n i ţ i cu masca — r â t de a n i m a l s u b t e r a n , d. Noica a p r o p u s o m a i pă­g â n ă m a i cura joasă so lu ţ ie : R ă m â n e r e a în î nă l ţ imi l e filosofiei. Şi şi-a t r a t a t su ­b iec tu l î n t r ' o zi — la radio , î n t r e două veş t i r ăzbo in ice — cu c a l m u l agonie i lui Socra te . (In aceas tă p r i v i n ţ ă d. Noi­ca a r exempl i f i ca p o a t e ceeace s 'ar n u m i „ c a l m u l ca m e t o d ă de ce r ce t a r e filoso­fică". Şi şi-a r ă s p u n s f rumos la î n t r e ­b a r e a „De ce n e p l i c t i s im?" .

Ca to tdeauna , aceeaş i succes iune l ină de fraze, u n d e p u n c t e l e s u n t m a i r e p e d e t r ă s u r i de un i r e . U n u l pe s t e a l tu l , exac t u n u l pe s t e a l tu l , s 'au aşezat a r g u m e n ­te le . Ca din n i ş t e că rămiz i mici , o b i s e -

b ă r b a ţ şi d e femei , de b ă t r â n i ş i d e t i ­n e r i . C â n d a a juns în d r e p t u l mâ in i i d o m n u l u i c u p ă r alb, d i n au tomobi l , iu­b i t u l şi n e d e s p ă r ţ i t u l s ău p r i e t e n a s c h i m b a t f o r m u l a p r e z e n t ă r i l o r .

— P e oncle S i x t i n e c red că-1 cunoşt i . Cine nu - l cunoaş t e p e oncle S i x t i n e !?

— „Oncle S ix t i ne ! î i r e p e t ă n u m e l e în gând , A l e x a n d r u Dar i e . Nici că-i se p o t r i v e e a m a i b ine u n al t n u m e . S ix ­t ine ! Oncle J a c q u e s , oncle Recki , oncle Six t ine ! C iuda t c u m d in to ţ i oncl i a-ceşt ia n u e u n u l să-l c h e m e Vasi le , G h e o r g h e , P â r v u s au M a r i n !"

— „Nu, a m fost l ipsi t de aceas tă o-n o a r e . M ă b u c u r ă însă f ap tu l că a m a v u t as tă s ea ră c ins tea să-i fiu p r e z e n ­ta t ! a r ă s p u n s cu p u ţ i n ă î n t â r z i e r e A" l e x a n d r u Dar i e .

— Parei l lment ! Şi a t r e c u t m a i depa r t e , p e n t r u c ă m a i

e r a u m â i n i de s t r â n s . N u m e , n u a r e ţ i n u t A l e x a n d r u Dar ie .

Cascada lor şi sgomotu l d i n sa loane n u - i d ă d e a u pos ib i l i t a tea să le audă , să le r e ţ i nă . E r a u însă p r i n t r e i n v i t a ţ i şi f igur i cunoscu t e lui . F i g u r i de p r i n lo­j i le t e a t r e l o r sau de p r i n r e s t a u r a n t e , d in t r e n u r i sau de p r i n a l t e sa loane . U n a d in e le îi s t ă r u e ch ia r în m i n t e . A m a i v ă z u t - o cândva . Şi p a r c ă n u toc­m a i a t â t de în t r e a c ă t ca p e cele la l te . C â n d şi u n d e însă, n u - ş i p o a t e a d u c e a m i n t e . Şi m a i e s igur u n luc ru . E o femeie m a i de m u l t văzu t ă . O femeie p e ca r e a cunoscu t -o m a i t â n ă r ă , p o a t e ca fa tă n u m a i , ca re s'a s c h i m ­b a t şi to tuş i m a i p ă s t r e a z ă ceva d in z iua când a în tâ ln i t -o . Nici n u se m a i î n d o e ş t e că aşa t r e b u e să fie. Şi m a i e d e u n l u c r u s igur , A l e x a n d r u Dar i e . F e m e i a aceas ta e m a i l ega tă de suf le ­tu l lu i decâ t p o a t e fi o n e c u n o s c u t ă f rumoasă , d u p ă ca re a în to r s c a p u l şi a tâ t . S i m t e acest lucru . Şi n u n u m a i că s t a r e a sa suf le tească o dovedeş te , dar , în m o m e n t u l când i-a fost p r e z e n t a t , in ochii femele i acesteia , b londe , a desco­pe r i t p a r c ă o n e d u m e r i r e . O n e d u m e ­r i r e s au o s u r p r i n d e r e , sau p o a t e că şi u n a şi a l ta . Or i cum, s'a p e t r e c u t ceva în su f le tu l ei când s 'au găs i t fa ţă în faţă. A în ţ e l e s aceas ta şi din cl ipa când ş i -au s t r â n s mâ in i l e . Să m ă s o a r e cu t impu l , n u i - a r fi cu p u t i n ţ ă , şi p o a t e nici d u r a t a u n e i s e c u n d e n u s 'ar u m p l e cu cât a s t ă r u i t a tunc i în m â n a e i a r ­şi ţa u n e i n a v a l e de sânge .E l a s imţ i t însă focul n a v a l e i şi d u p ă toate i n t e r ­p r e t ă r i l e sale, n u p o a t e fi decâ t al une i n e a ş t e p t a t e răscol i r i în suf le t . N u r a r i-au fost d a t e şi lu i a s e m e n e a senzaţ i i . J o c u l î n t â m p l ă r e i n u t e î n t r e a b ă şi nici n u t e c ru ţă . Vre i , n u vre i , t e a d u c e u n e o r i în v iu l une i t r ă i r i d e cândva , de care , p a r c ă n 'a i v r e a să t e m a i i s -

beşt i . Şi n ' a i v r e a p e n t r u c ă p ă c a t e l e de demul t , d u p ă an i şi ani , î ţ i a p a r şi m a i m o n s t r u a s e . J u d e c â n d u - l e la rece, le t r ag i c o n t u r u l pe m a r g i n e a lor adevă ­ra t ă . Dacă îţi a m i n t e ş t e jocul aoesta b u n ă o a r ă de o v e c h e l e g ă t u r ă cu o fe­meie , r u p t ă şi î nche ia t ă p r i n t r ' o d i spu tă condusă m a i m u l t de s i m ţ u r i decâ t de î n ţ e l e g e r e a luc ru r i lo r , c o n d a m n ă r i l e t a l e de a t u n c i n u îţi pot a p ă r e a decâ t josnice . T e îngrozeş t i ch ia r că ai p u t u t fi în s t a r e să le des l ăn ţu i şi faci în tot ch ipul să n u m a i da i ochii cu femeia j icn i tă . De ţ i se î n t â m p l ă to tuş i să te scoată în fa ţa ei soar ta , cu n imic n u ma i po ţ i opr i n ă v a l a sânge lu i . Or icâ t a r fi făcut v r e m e a şi e x p e r i e n ţ a a l tu l d in t ine , to t acel de d e m u l t îi apa r i . Acel de d e m u l t d in p r i c ina că ru i a t e a rd f lăcăr i le s ânge lu i şi pe ca re n u - l m a i p o a t e a s c u n d e minc iuna . Dar , n u de ceva în fe lu l aces ta p o a t e fi vo rba

r icuţă m i n i a t u r a l ă , a clădi t m e ş t e r u l Noica. F ă r ă a j u t o r de calfe şi z idar i , ca ce lă la l t m e ş t e r a l l egende i Manole . D a r m e ş t e r u l u i Manole , ca să-i m e a r g ă î n a -

i te luc ru l , a t r e b u i t să s tea în loc o in imă. De aşa ceva n u s'a p u t u t l ipsi n ic i d o m n u l Noica. V ic t ima a fost mică , d u p ă c u m şi esseul e ra m i n i a t u r a l , u n a din acele desăvâ r ş i r i microscopice . A fost s ă r m a n u l Mickey şo r i cu ţu l n e v i n o ­vat de ca re nici m ă c a r n u se spe r i e cu­coanele .

Vina lui? C a m aceas ta : Mickey, adică f i lmele în care a p a r e el — acele a rce ale lui N o e din ca re n u m a i Noe l ipseşte , a r e v ina de a s e m ă n a cu p l ic t i sea la noas t ră . Căci p l ic t i seala noas t ră , r ezu ­m ă m b r u t a l cuv in t e l e v o r b i t o r u l u i — v ine din t e n d i n ţ a o m u l u i de a t r ă i m a i m u l t e vieţ i , de a se p r i m e n i i n t eg ra l în f iecare zi, de a se dor i altfel , în altă p a r t e , dacă se poa te , în a l tă p l a n e t ă . Via ţa aces tu i om cu m a i m u l t e domi ­cilii, care , p o r n i n d d i n t r ' u n loc î n t r ' a l -tul , se înc ruc i şează p e d r u m cu do r in ţ a lu i ca re m e r g e în sens inve r s , es te o v ia ţ ă t ă i a t ă în bucă ţ i , p i sa t ă în p u l b e ­rea c a r e r e p r e z i n t ă faza t r a n z i t o r i e î n t r e e x i s t e n ţ ă şi n e a n t . O v ia ţ ă sec ­ţ iona tă . Şi aici se i n t e rpo l ează i m p l a ­cabi la m e t a f e r ă : O î m b u c ă t ă ţ i r e i d e n ­t ică aceleia din orb i le le f i lme cu M i k e y Mouse (în acest loc, c a l m u l d-lui Noica

cu f r u m o a s a femeie b londă . Deşi A le ­x a n d r u D a r i e e î n p a n i c a î m b ă t r â n i r i i m e m o r i a însă n u l-a t r ă d a t cu n imic . O r i c â n d îş i p o a t e ţ e se cu f i rul g â n d u l u i p â n z a t oa t ă a amin t i r i l o r . Nu , femeia aceas ta n ' a scr i je la t î n su f l e tu l lu i . N u l-a r ă n i t şi n ic i n u a r ăn i t -o , ca să se aşeze p e n t r u tot r e s t u l v ie ţ i i în a d u c e ­r e a lui a m i n t e . Şi to tuş i , n u i-e s t r ă i nă . Că a m a i în tâ ln i t -o cândva , e i a răş i si­gur . P r e a a t r e s ă r i t şi p r e a a îmbulz i t -o sânge le . Când, D o a m n e , a tunc i? A j u n s

în faţa î n t r e b ă r i i acesteia , îşi face o mică socoteală . Dacă p ă s t r e a z ă n u m a i ceva d in ziua când a în t â ln i t -o , î n seam­nă că e câ tva t i m p de a tunc i . Şi n u o lună , două, t re i , ci des igur u n an, doi, t r e i sau poa t e ch ia r şi m a i m u l t . Dar , ce m a i r ă m â n e d in v â r s t a ei, dacă îi scazi pe aceşt i m a i m u l ţ i p r e s u p u ş i ? O fa tă de şcoală. O fa tă de şa isprezece , ş ap t e sp rezece ani . O, s igur că aşa e ! S i g u r că v ă z u t - o cândva , în v r e u n t r a m v a i sau p e s t r adă , t i ne re sc fru­moasă şi cu cozile împ le t i t e . P o a t e că a şi p r iv i t -o m a i m u l t decâ t t r e b u e fi ind p r e a g ingaşă în c u m i n ţ e n i a şo r ţu ­lui şi p o a t e că i-a s u r p r i n s c h i a r p r iv i ­r ea fata de a tunc i . Se m a i p r e a p o a t e să fi şi roşit , d e o a r e c e n u e p u ţ i n pen ­t r u o fa tă când află că e î n t r ' a l t f e l p r i ­v i tă d e c u m , a fost p â n ă la v â r s t a aceea. In a m i n t i r e a fe te lor descoper i rea î n t â ­iei p r i v i r i p e fur iş î n d r e p t a t ă a s u p r a lor, r ă m â n e , f ap tu l nef i ind î n r e g i s t r a t ca u n o r i ca re a m ă n u n t . S i m t că de aci î n a i n t e o v ia ţ ă n o u ă începe . Şi ochii car i l e -au da t în ţ e l e su l noie i vieţ i , n u pot fi u i t a ţ i . Că n u m a i aşa p o a t e fi, A l e x a n d r u D a r i e n u se m a i îndo ieş te . Dar , ceeace m a i cons ta tă A l e x a n d r u D a r i e ,e că l-a p r e o c u p a t p u ţ i n femeia b londă . R ă m â n e a c u m t i m p u l u i să des-lege c u m şi în ce fel s 'au în tâ ln i t , dacă s 'au î n t â ln i t v r eoda t ă . Şi î n ce le d in u r m ă l _ a m a i săge ta t o l u m i n ă : N 'o fi oa re acea Cor ină , ca re de v r e o şase ani îi scr ie m e r e u ?

„ F e m e i a aceas ta a s c u n d e u n secret , în felul c u m m 'a p r iv i t !".

T o a t e aces tea le-a g â n d i t A l e x a n d r u D a r i e î n t r ' u n m i n u t sau două. I u ţ i m e a g â n d u l u i n u cunoaş t e nevoia t i m p u l u i , î n t r ' o cl ipă de c o n c e n t r a r e po ţ i cu­p r i n d e şi o v ia ţă . Şi nici n u a s ta t lo­cului , să g â n d e a s c ă ne s t i nghe r i t . Nu. Asa l t a t d in t oa t e pă r ţ i l e , î m p ă r ţ e a răs ­p u n s u r i l e cele m a i despe rech ia t e . Ia r pe de - a sup ra , n u - l p i e r d u s e d in ochi nici p e oncle S ix t ine . P o a t e şi d in cau­za că p r e a îl u r m ă r e a i deea să n u a-

d* GHEORGHE I. FLORIAN

a fost o s e c u n d ă per ic l i t a t , d a r n ' a ce­dat , S o c r a t e lu i Cr i ton) , în ace l e f i lme în care cele m a i indiv iz ib i le l u c r u r i şi f i inţe se desfac, se deşu rubează , se d e -sagregă , exp loadează . U n foa r te u r î t e x e m p l u p e n t r u cei p r e d i s p u ş i să-şi d e s t r a m e via ţa , să facă s ch imb de su­f le te cu p r i m u l ven i t .

Şi to tuş i n e - a m o p u n e c rude i s en t i n ţ e p e care d. Noica n ' a ros t i t -o , d a r a i n ­s inua t -o : Da ţ i p e Mickey pisici lor . Şi s ă r i m în a p ă r a r e a m a r e l u i p ă p u ş a r W a l t Disney , care a t â t de f rumos îm­p le t e ş t e cu lor i le cu rcubeu lu i , m a r e a şuv i ţ ă a ce ru lu i . Şi n ' a m fi m â n a ţ i la aceas ta n u m a i de ceeace a n u m i t c d a t ă cinva, r e c u n o ş t i n ţ a r â s u l u i " . Ci a m şt i să n e jus t i f i căm s e n t i m e n t u l .

Aşa cum şt i i că i ubeş t i o f emeie fi­indcă e f rumoasă .

In p r i m u l r â n d d e s e n u l a n i m a t r e ­p r e z i n t ă p e n t r u o a m e n i i b ă t r â n i , p e n t r u to ţ i acei b laza ţ i c a r e n u c red în' M c ş Crăc iun — atei i re l ig ie i celor mic i — o î n t o a r c e r e la copi lăr ie . I a r p e n t r u copii, o t r ă i r e depl ină , i n t e n s ă a v â r s t e i lor. Şi î n ţ e l e g e m p r i n copi lăr ie t oa t e t o m u ­r i le căr ţ i lo r de J u l s s V e r n e ; v â r s t a în care crezi că n u ex i s tă legi p roh ib i t i ve , că t o tu l e cu p u t i n ţ ă . In ca re t e visezi s b u r â n d a l ă t u r i cu î n g e r u l păzi tor , de -

(Urmare în pag. 4-a)

j u n g ă v r e o d a t ă să se î n ş i r ue în r â n d u l aces tor oncli . I-a p r i n s ch ia r câ teceva din a m ă n u n t e l e ţ i nu t e i . I-a descoper i t pan tof i i mici , ascu ţ i ţ i şi puş i p e tocur i îna l t e . U n pan tof care n u p ă r e a a fi n ic i d e b ă r b a t şi n ic i de femeie . Şi p e s e m n e că se fă lea oncle S i x t i n e cu p ic io ru l s ău mic , căci p r e a şi-1 e x p u n e a când s ta jos . î ş i p e t r e c e a p ic ioare le , a v â n d gr i je să-şi suf lece m u l t p a n t a l o n u l şi d ă d e a căder i i l a b e i p e l inia f l ue ru lu i u n g h i u l ob tuz al p ic ioa re lo r femeieş t i . Şo ldu r i l e îi e r a u r o t u n d femin iza te i a r la m â n a s t â n g ă p e d â n g ă b r ă ţ a r a ceasorn ic m a i p u r t a u n a d e p l a t ină . Dar , ce a v e a cu a-d e v ă r a t d e inv id ia t oncle S ix t ine , d u p ă p ă r e r e a lu i A l e x a n d r u Dar i e , e r a p ă r u l său. Cădea p e s p a t e în o n d u l ă r i foar te a r m o n i o a s e — m a i f r u m o a s e decâ t ar fi eşit d in f ie ru l ce lu i m a i iscusi t coa­for — şi e ra de u n a lb a rg in t iu , o x i d a t în v â n ă t - a l b a s t r u p e fundu l cute lor . La t â m p l e i se a fumase p u ţ i n în cu loarea h a v a n e i . A t â t a găsi t A l e x a n d r u Dar i e d in ţ i n u t a lu i oncle S ix t ine , cu a d e v ă r a t de a d m i r a t . Res tu l n u se b u c u r a de p r e ţ u i r e a lui . Era , d u p ă a sa u m i l ă p ă ­r e r e , u n a m e s t e c ce n u se p u t e a înca ­d r a î n t r ' o a n u m i t ă e l egan ţă . P r e a a l to -ise p e m a n e c h i n u l t r u p u l u i său s t r i den ­ţa celei o r in t a l e cu s o b r i e t a t e a t ă e t u r i i b r i t an ice . Cu t oa t e aces tea , p e n t r u m u l ­tă l u m e şi de m u l t ă v r e m e oncle S ix ­t ine s e n u m ă r a p r i n t r e cei m a i de gus t a r b i t r i ai e leganţe i .

L u m e a e ra încă în p ic ioare când în­tâ ia b ă t a e a p e n d u l e i d in cele d o u ă s ­p rezece a le miezu lu i de noap te , s 'a l ă ­sa t auzi tă .

— L u m i n a , l u m i n a ! a s t r iga t d o m n u l a rh i t ec t V l a d i m i r Malos in . La t r ă s n e t u l vo-cei lui becu r i l e a u î n c e p u t să se s t ingă . T â m p i t e l e de s lugi c ăpă t a se r ă de cu v r e m e o rd in să se găsească s p r e o re le douăsp rezece p e l ângă î n t r e r u p ă ­toa re l e e lectr ice , în aşa fel ca la p o r u n ­ca lui t oa te să fie deoda tă în toa r se . D a r dobi toci i de va le ţ i şi id ioa te le d e fete n ' a u fost în s t a r e de o a s e m e n e a t r ea ­bă. P o r u n c a d o m n u l u i Malos in n u le-a găsi t p e t oa t e cu m â n a p e bu ton , să d e s l ă n ţ u e în aceiaş i cl ipă î n t u n e r i c u l . S t i n g e r e a s'a făcut p e r â n d şi l uc ru l aces ta t a r e l-a m a i s u p ă r a t p e amfi t r ion .

„Ei b ine , p u t o r i l o r m a m a şi dumneze i i voş t r i de t â m p i t e ! L a s ' că vă a ran jez eu! S ă p l e c e n u m a i n e m â n c a ţ i i ăş t ia şi dacă n u v 'o p lace fe l ic i tăr i le m e l e de Anu l -Nou , s ă - m i ziceţ i C u ţ u !".

Ca t o tdeauna , p e î n t u n e r i c l a r m a creş te . U r ă r i l e de Ia mulţ i ani şi s'o stăpâniţi sănătos, p o r n e a u d in toa te pă r ţ i l e . T u t u r o r le r ă s p u n d e a mie ros d o m n u l Malos in .

— Merci, merci. Să t r ă i ţ i şi d u m n e a ­voas t r ă şi să v ă a ju t e D u m n e z e u p e cei ce n ' a v e ţ i să vă olădiţ i u n borde iaş p e n t r uod ihna b ă t r â n e ţ e l o r .

— Ura , u r a ! — U r a la Ba lcan i ! a r ep l i ca t s t r igă ­

tu l d o m n u l u i V l a d i m i r Malosin , n e d u -mer indu -1 încă oda t ă p e A l e x a n d r u D a r i e e x c l a m a ţ i a b u n u l u i şi n e d e s p ă r ­ţ i t u lu i său p r i e t e n . Ba lcan i i şi u ra!? De l u p t a t la P l e v n a sau Opanez , n ' a l u p t a t A u fost doa ră colegi. Să fie î n l e g ă t u r ă cu războiu l din 913!? Se poa te , d a r ce cau tă a c u m Balcan i i în s a loane le bor-deiaşului său!?

U r ă r i l e n u s 'au m ă r g i n i t însă n u m a i la a tâ t . Oncle S i x t i n e e ra u n m a r e a-dept , în a s e m e n e a ocazii , al obice iu lu i a p u s a n : să ai d r e p t u l de A n u l - N o u să s ă r u ţ i p e or ic ine . Şi c u m lu i oncle S i x t i n e n imic n u - i es te in te rz i s şi to t ce face d â n s u l e nostim, a mol ips i t obiceiul lui p e m a i toţ i . S'a î n t e ţ i t o p u p ă t u r ă p e î n t u n e r i c î n sa loane le d o m n u l u i şi d o a m n e i Malosin, d e - a r fi p u t u t să facă c o n c u r e n ţ ă ce le i m a i în­tunecoase săli de c inematograf .

— E huo , des tu l ,că vă lua ţ i vopsea­ua de p e obra j i ! a s tăvi l i t ob ice iu l sp i ­r i tua l da r şi cu m o r g ă de vech i şi abil r eg i sor de pe t r ece r i , d o m n u l Malos in . Şi a po runc i t din nou :

— L u m i n a , l u m i n a ! r eu ş indu - i de da ta aceas ta a p r i n d e r e a s imu l t ană , ce ­eace l-a făcut , om d r e p t fiind, să n u - ş i u i t e s lugi le şi să le s p u n ă o vo rbă bu ­nă, fie şi în gând , când îndep l inesc u n l u c r u ca l u m e a :

„B ine e 'a ţ i n i m e r i t - o b a r e m i a c u m , boi lor !".

P r i n s în î n tune r i c , A l e x a n d r u D a r i e nu a scăpa t d in ţ i n t a obiceiului apusan . L-au î m b r ă ţ i ş a t p e r â n d m a i t oa t e fe­mei le . Căci cine a spus că femei le n u au oichi să se descu rce în î n t u n e r i c , a min ţ i t . N u m a i une ia s i n g u r e i-a l ips i t d in p r i v i r e fosforul pisicelor, d a r a a-vu t glas şi g lasu l i l-a auzi t A l e x a n d r u Dar ie , î n t â m p l â n d u - s e să se găsească tocmai l ângă dânsa .

— U n d e e d ragă , să-l ţuc oda tă d e să-i s cape re tot t a l e n t u l ?

A p r i m i t cu desgus t , m a i î n t â iu au ­zul şi apoi s ă r u t u l , femeia do r i toa re să-l ţucue desicoperindu-l cu a ju to ru l une i b r i c h e t e ş i s'a î n t r eba t , n u fără de p u ţ i n ă i nd igna re , c u m de n ' a rez i s ­ta t i nv i t a ţ i e i b u n u l u i şi n e d e s p ă r ţ i t u l u i său p r i e t e n . Şi to tuş i , o cur ioz i t a te i n ­t i m ă l-a ames t eca t p u ţ i n în i n t e r e s u l obice iu lu i apusan .

„O fi fost oa re p r i n t r e e le f emeia b londă ?".

M I C K E Y S E A P Ă R A

Page 4: PROPRIETAR: ANUL XLVI I - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18908/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · Despre roman, ne amintim de alunecarea, aproape în grijorătoare,

4 UNIVERSUL LITERAR 15 Octombrie 1938

E L E G I E Dragostea şi toamna m'au învins: In toată dimineaţa buchet de crizanteme. Apoi scrisorile tale, poeme Cu nesfârşitul lor cuprins.

Lasă-mi tihna unui ceas In bătaia soarelui de lămâie Să muşte din inima-mi, ca dintr'o gutuie, Reveria acestui popas!

Te-am purtat prin colbul drumurilor mele In roua cu miros de busuioc şi mintă : N u mai am nici o ţintă, Nu mai ridic privirile spre stele.

Cad alene frunză din castani — Peste-amintire ca pe-o vatră nouă; Pentru flori triste sunt în zori de rouă, Pentru mine zbuciumul din ani.

OCTAV SARGEŢIU

M ickey se a pa ra (Urmare din pag. y a)

L e g e n d a lu i T r i s t a n ş i I so lda

t ec t iv al D o m n u l u i . Es te , copi lăr ia , acel funda l de n e b u n i e a l su f . e tu lu i o m e ­nesc, pe r s i s t e ţ a copi lu lu i în o m u l m a t u r , a v i su lu i în ochii deschiş i . C r e d i n ţ a în ­t r ' o s c h i m b a r e b ru scă d e sus a t u t u r o r lucrur i lo r , î n t r ' u n s t â n g a î m p r e j u r a t u r o r l in i i lor d e for ţă . S p e r a n ţ a a b s u r ­dă că ai p u t e a să cazi de jos î n sus , t r a s de o g r a v i t a t e cen t r i fugă .

S p r e c e n t r u l un ive r su lu i , n u s p r e c e n t r u l p ă m â n t u l u i . Că ai p u t e a să m e r g i p e apă , p e po teca paş i lo r lu i I isus.

D a r per ico l n u p o a t e ex i s ta . F i i n d c ă n u poa t e fi i sp i t ă d e a t r ă i „ d e a d e v ă r a t " în a c e a s t ă l u m e .

G r ă u n t e l e d e n e b u n i e e înve l i t î n i r ' o coaje g roasă de luc id i t a te . R ă b u f n i r i l e lui se po to lesc cu rând , căci o r ice v o l u m sfârşeş te p r i n a se s t inge . V i su l e d i n t r e acelea d e s p r e c a r e î ţ i dai seamă, încă din somn, că e v is .

Apoi Mickey , dacă i -ar da r ăgaz pă ­puşa ru l , ş i -a r cere şi î n t r ' a l t f e l i e r t a r e . A r s p u n e că c inema tog ra fu l es te o a r t ă . I a r a s t a es te concep ţ ie s u b l i m a t ă în m a t e r i e . D a r m a t e r i a p e n t r u a r t i s t es te da tă , îl p r e c e d e . Es t e u n decor obl iga­tor, o scenă t o t d e a u n a p r e a mică ce s t â n j e n e ş t e mişcă r i l e . Ceeace a m p u t e a n u m i t r aged i a a r t e i es te t ocma i aces t c a ­r a c t e r r e f r a c t a r al ma t e r i e i , aceas tă con-

duc t ib i l i t a t e r e d u s ă a materiei fa ţă de a r tă . C u r c u b e u l p i c to ru lu i avea doa r ş ap t e culor i , ce n u pot fi c o m b i n a t e la inf ini t . P i a n u l are un număr l i m i t a t de clape, cu toţ i diezii şi bemol i i lui . Ia r vo rbe l e or icăre i l i t e r a tu r i , î ncap în mic i d i c ţ iona re de b u z u n a r . Aşa că t o t d e a u n a a r t i s t u l cobară în m a t e r i e , descăleca d e ­p e b id iv iu l imag ina ţ i e i . C rea ţ i a a r t i s t i ­că î n s e a m n ă o l u p t ă c u m a t e r i a , u n şoc î n t r e g â n d şi r e a l i t a t e , u n r ăzbo i cu m o r ţ i i lu i . S u b l i m a r e , condensa re , în­s e a m n ă r e d u c e r e de vo lum.

D a r a r t a lui W a l t D i sney e scu t i t ă d e b l e s t em. Căci W a l t D i sney e c r a t o r u l şi al însăş ma te r i e i , a l pe r sonag i i l o r sale . A d â n c î n r u d i t cu t e a t r u l şi cu c i n e m a t o ­grafu l v e d e t e l o r î n c a r n e şi oase, dese -a n i m a t se d i s t inge t ocma i p r i n aceas ta . El n ' a r e materie dată, a c to r i c e t r e b u e să joace piesa, adică să d i fo rmeze , să a l t e reze i n t e n ţ i a au to ru lu i , r e d â n d - o cu o u c i g ă t o a r e a p r o x i m a ţ i e . Mickey es te copilul exc lus iv al lui Disney , fă ră co­l a b o r a r e a m a t e r n ă a m a t e r i e i : Căci co­l a b o r a r e î n s e a m n ă , să n i se i e r t e cu­vân tu l , corei re . Astfel că în de senu l a-n i m a t a r t i s t u l se p o a t e trăi pe sine, aşa c u m do re ş t e d. Noica, fă ră să se i zbeas ­că s ânge ros de o m a t e r i e da tă .

Aces ta a r fi ch i ţch i ţu l defens iv şi de scur t m e t r a j al lu i Mickey .

GHEORGHE ION FLORIAN

O p e r a Tristan şi Isolda ocupă în c rea­ţ i i le m a r e l u i compoz i to r g e r m a n , R i ­c h a r d W a g n e r , locul cel m a i de s eamă . Ea î n c u n u n e a z ă în chip ideal , concepţ ia a r t i s t ică nouă , p e ca re m a e s t r u l de la B e y r e u t h o i n t r o d u c e maes tos în d o m e ­n iu l d r a m e i l i r ice . Desch ide rea s t ag iu -ne i cu aceas tă l u c r a r e , la O p e r a R o m â ­nă, v ă d e ş t e astfel o fer ic i tă a legere , p e n ­t r u a r e a m i n t i p u b l i c u l u i c o m e m o r a r e a celor 125 de an i de la n a ş t e r e a l u i R i ­c h a r d W a g n e r . F a ţ ă de ce le la l te o p e r e a le compos i to ru lu i , Tristan şi Isolda im­pres ionează p r i n s t r u c t u r a ei colosală şi m a i cu s e a m ă p r i n c a r a c t e r u l ei h o t ă r î t diferi t . Pas iunea , des igu r specifică mu­z i c a w a g n e r i e n e , capă tă deoda t ă aici u n e l an nou, o a d â n c i r e a t â t de pă ­t r u n z ă t o a r e , încâ t a scu l t a r ea opere i n u ma i cons t i tue u n r e g a l a r t i s t i c oa reca re , ci în p r i m u l r â n d u n e x a m e n suf le tesc şi d e conş t i in ţă p e ca r e p u t e m sau n u p u t e m să-1 t r e c e m . Mă ra l iez în aceas tă p r i v in ţ ă cu p ă r e r e a l u i E S h u r é : „Tris­tan şi Isolda trebue să placă din prima dată. Dacă nu, este zadarnic să mai m e r g i s'o auz i " .

S u b s t a n ţ a opere i es te însăş i p a s i u n e a l ua t ă ca o ca l i t a te a p a r t e . P e n t r u p r i ­cepe rea ei, n u se cere m u n c ă ce lebra lă sau a p a r t e n e n ţ ă sens i t ivă . S e ce re n u ­m a i t r ă i r e in tens ivă . T r ă i r e adâncă , concen t ra tă , p â n ă la d i spa r i ţ i a p e r s o ­nal i tă ţ i i , ca re i zvorăş te s p o n t a n d in suflet , r u p t ă d in el de a d e v ă r u l r e p r e ­zenta ţ ie i .

Tristan şi Isolda e s te s imp la şi veş ­nica poves te : U n bă i a t i u b e ş t e o fată... d a r s imp la poves t e a fost t r e c u t ă p r i n s imţ i r ea aceea gen ia lă şi c r ea toa re , ca re a desvel i t a d e v ă r u r i l e e t e r n e d in i ub i r e . Iub i r ea p ro fundă şi supe r ioa ră , i u ­b i rea e t e rnă , şi d o m i n a t o a r e , i u ­b i r ea sp i r i tua l iza tă , cu r a m u r i solid a n c o r a t e în r ea l i t a t ea coainieă. Iub i rea femeii ca u n ideal es te t ic . I ub i r ea n u a une i f emei a n u m e , ci p e n t r u ceea ce r e p r e z i n t ă ea p e n t r u r ea l i za rea con­

cepţ ie i d e f rumos ; i u b i r e a ca mit , iu­b i r e a ca rel igie .

I a t ă ceea ce î n s e a m n ă Tristan şi Isol­da. Ei n u s u n t a m a n ţ i . N u s u n t f i indcă nu-ş i d a u seama . F i l t r u l d ragos te i g r ă -eş te î n ei. F i l t r u l r e p r e z e n t â n d s imbo­lic t r a n s c e n d e n ţ a iub i re i . A iub i r e i c rea toa re , p u t e r n i c e şi in s t inc t ive , r ea ­l i t a t e s u p r e m ă ce n u cunoaş t e f r âne . Iub i rea , căre ia o m u l nu- i es te decâ t u n i n s t r u m e n t .

Participarea muzicală a României de ROMEO ALEXANDRESCl

la expoziţia internaţională din New—York C o n t r a r a p a r e n ţ e l o r , o î n tocmi re ,

de p e acum, a u n u i p r o g r a m d e pa r ­t i c ipa re muz ica lă a R o m â n i e i la ex ­pozi ţ ia d i n N e w - Y o r k , n u e s t e p r e ­m a t u r ă .

O selecţ ie jud ic ioasă a r e p r e z e n ­t an ţ i l o r a r t i s t i c i şi a m a t e r i a l u l u i d e m o n s t r a t i v , ce re v r e m e şi t r e b u e m a i cu s e a m ă făcută d in t i m p , p e n ­t r u a n u fi cunoscu tă ab ia în u l t i m u l m o m e n t , când n u se m a i pot folosi nici o p r o p u n e r e şi c o n t r i b u ţ i e din a fara c o m i t e t e l o r d e o rgan iza re , c ă ­ro ra adesea le po t fi d e r ea l a ju to r .

F a ţ ă de în fă ţ i şă r i l e m u z i c a l e a le R o m â n i e i la expoz i ţ ia d e la P a r i s d in 1937, cele dela N e w - Y o r k din 1939 i m p u n condi ţ i i g e n e r a l e ce nu s u n t iden t ice .

P e deopa r t e , t r e b u e să se ţ i nă sea ­mă, că muz ica n o a s t r ă p o p u l a r ă , a r ­t iş t i i n o ş t r i muz ica l i şi compozi ţ ia r o m â n e a s c ă s u n t m a i pu ţ in , cunoscu­te î n Amer i ca , decâ t la P a r i s , ceeace i m p u n e o g r i j e d e j u s t ă şi a ccen tua t ă ca rac te r i za re , cu t o t u l specia lă .

Apo i n u t r e b u e să se u i t e că N e w -Y o r k u l n u e s t e ca Pa r i su l , în ace laş t i m p m a r e c e n t r u muz ica l şi l a b o r a ­tor deschis t u t u r o r e x p e r i e n ţ e l o r a r ­t is t ice. N e w - Y o r k u l n u p r i m e ş t e de cât ceeace E u r o p a a consacra t , ceea ce a ob ţ i nu t def in i t iv sufragi i le cen­t r e l o r muz ica l e e u r o p e n e .

L a P a r i s . îşi po t înce rca fo r ţe le t ine r i i c and ida ţ i la o ca r i e r ă d e v i r ­tuos sau de compozi tor , s e po t da în v i l eag fe lu r i t e concepţ i i ş i ch ipu r i de a c o m p u n e muz ică sau de a in­t e r p r e t a , se p o a t e sconta î n ţ e l e g e r e ch ia r p e n t r u f o r m u l e şi m e t o d e de e x p r i m a r e m a i p u ţ i n obic inui te , ma i t e m e r a r e , m a i i n g r a t e .

L a N e w - Y o r k n u se s tab i lesc p r e a m u l t e n u a n ţ e î n t r e succes ş i „f iasco" i a r la succes n u se p o a t e spe ra de ­cât m u l ţ u m i n d felul gene ra l de a v e ­dea al pub l i cu lu i ,fără exces de s in­gu la r i za re , f ă ră a b a t e r i dela l in ia an t i c ipa t a d m i s ă a s t i lu r i lo r şi sis­t e m e l o r şi m a i a les cu a u t o r i t a t e a şi c e r t i t u d i n e a succesu lu i d i n a i n t e o b ­ţ inut , p e depl in , în cen t ru l de o r i ­g ine şi a l u n u i fond r e p r e z e n t a t i v .

In sfârşi t , m a i ser ioasă va fi şi p r o b l e m a sacrif ici i lor m a t e r i a l e cel p u ţ i n î m p ă t r i t m a i m a r i p e ca re l e . v a i m p u n e l u n g i m e a că lă to r ie i i n t e r ­

con t inen ta l e , fa ţă de că lă to r ia la Par i s , a pa r t i c ipan ţ i lo r , ceeace m o ­t ivează şi d in aces t p u n c t de v e d e r e o r e s t r â n g e r e s t r i c t ă a l is tei r e p r e ­zen t an ţ i l o r n o ş t r i muzical i , în ca re , ceeace n u v a fi u şo r d e ob ţ inu t , n u va t r e b u i să se afle n ic i u n n u m e de pr isos , şi în acelaş t i m p , nici o l ipsă.

M u 7 J c a p o p u l a r ă r o m â n e a s c ă şi compozi ţ ia cu l tă de i svor p o p u l a r sau de st i l r o m â n e s c c rea t p r i n m i j ­loace pe r sona le , a r fi d e dor i t să do­m i n e h o t ă r î t p r o g r a m e l e , c u excep ţ i a ace lora d in l u c r ă r i l e m a e s t r u l u i George Enescu , care , s u n t de o s t r u c ­t u r ă i n d e p e n d e n t ă şi care , a l ă t u r i de ce le cu ca r ac t e r r o m â n e s c , to t ale m a e s t r u l u i , po t t r iumfa , fi ind, com­poziţ i i r o m â n e ş t i de s t i l l iber , ca re au o v a l o a r e def in i t ivă şi nu - ş i m ă r g i ­nesc g lor ia în l imi te le h o t a r e l o r noas ­t r e : Oedip , su i ta II, oc te tu l , s u n t capo d 'opere .

D i n t r e compozi tor i i noş t r i de a s ­tăzi, n u c red să p o a t ă sluji î n t r ' a d e ­v ă r r e p r e z e n t a t i v şi cu i s b â n d ă m u ­zica n o a s t r ă l a N e w - Y o r k decâ t Mi ­hail Jo r a , N o n n a Otescu, C o n s t a n t i n Brăi lo iu , S a b i n Drăgoi , T e o d o r Ro-ga l sky (melodi i le cu o r c h e s t r ă şi cele două d a n s u r i popu la re ) şi P a u l Con-s t an t inescu ,a căre i u l t i m ă l u c r a r e e s t e scr isă cu u n n e r v r o m â n e s c şi un t a l en t excep ţ iona le . Compozi ţ ia e s t e i n t i t u l a t ă „ N u n t a î n F u n d u Mol­dove i" . E s t e u n ba l e t ca re p o a t e fi cons idera t , d r e p t o repl ică , î n p r o ­por ţ i i m a i r eduse , d a r cu o sevă p o p u ­l a ră şi u n d u h r emarcab i l , la P e t r u s k a lui S t r a w i n s k i , dela care , ceea ce t r e ­b u e a r ă t a t de înda tă , n u î m p r u m u t ă n imic .

Compozi to r i dăru i ţ i , ma i avem, se şt ie . Cei î n s e m n a ţ i m a i sus însă, sun t în special şi în p r i m u l r â n d chemaţ i să rea l izeze scopur i l e pa r t i c ipă r i i n o a s t r e muz ica le la N e w - Y o r k şi a-pe lu l li se cuvine , de la s ine . Mul ţ i a l ţ i i însă a r p u t e a f igura în concer t e corale .

P r i n m a e s t r u l Enescu , t r iumful n o s t r u fă ră s eamăn , es te as igura t .

M u l ţ u m i t ă lui , n i m e n i n u ne va depăş i . Va t r e b u i a lcă tu i t însă şi un m ă n u n c h i u de solişti , a c ă r o r înzes ­t r a r e şi capac i t a t e s u n t de p r e ţ , şi d in c a r e s u n t ind ica ţ i să facă p a r t e D i n u

L ipa t t i , S i lv ia Şerbescu , L o l a - B o -

bescu, Do ina N o r a Mihăi lescu , i a r p e n t r u muz ica p o p u l a r ă Gh. Folescu şi E v a n t i a Cost inescu, n e î n t r e c u ţ i .

U n ados de t r imiş i , în a fa ra celor men ţ iona ţ i , s'o s p u n e m fără încon­ju r , p a r e o r is ipă . I n ceea ce p r i ve ş t e soliştii.-

U n cor r o m â n e s c es te însă abso lu t necesa r man i f e s t ă r i l o r n o a s t r e la N e w - Y o r k . L a nevo ie s 'ar p u t e a r e ­duce corul „ C a r m e n " la o fo rma ţ i e ma i mică, î n t r e t re izec i şi p a t r u ­

zeci de c o m p o n e n ţ i p u t â n d a lcă tu i , cum de a t â t e a or i în I tal ia , Cehos lo ­vacia sau G e r m a n i a se p o a t e vedea , un g r u p co ra l admi rab i l .

Cât d e s p r e t oa t ă l a t u r a de speci­fic r o m â n e s c muz ica l a pa r t i c ipă r i i n o a s t r e la New-York , aces ta n u se p o a t e concepe decâ t sub c o n d u c e r e a l u m i n a t ă d e o c o m p e t e n ţ ă n u n u m a i un ică la noi , d a r r a r ă şi s t r ă luc i t ă astăzi în toa tă l umea , a p ro feso ru lu i şi compoz i to ru lu i Cons t an t i n B r ă i ­loiu.

U n g r u p d e bale t , în caz c â n d com­ponen ţa , r e p e r t o r i u l şi t ehn ica îi sun t de foa r t e m a r e i n t e r e s ar t i s t ic , a r p u t e a fi a l t ă c o n t r i b u ţ i e b u n ă la i l u s t r a r e a a p o r t u r i l o r r o m â n e ş t i .

I n ceace p r i v e ş t e execu ţ i i l e s imfo­n ice ' dep la sa rea „ F i l a r m o n i c e i " la N e w - Y o r k n u se i m p u n e de fel.

L a N e w - Y o r k s u n t cele m a i b u n e o rches t r e din l u m e şi ceace se ş t ie ma i pu ţ in , c o m p u s e u n e o r i d in 90-95 la su tă e l e m e n t e e u r o p e n e .

Ma jo r i t a t ea i n s t r u m e n t i ş t i l o r d in aces te o r c h e s t r e s u n t î n t r ' a d e v ă r g e r ­m a n e , f rancezi şi i ta l ieni , a c ă r o r şcoală a fost făcu tă în m a r i l e c e n t r e e u r o p e n e şi c a r e n u s u n t a t â t de d e ­p a r t e d e t e m p e r a m e n t u l şi sensibi l i ­t a t ea noas t r ă muzica lă , c u m a r fi m u l ţ i înc l ina ţ i s'o c readă . D e al tfel o o r ches t r ă n u t r e b u e să fie obl iga­to r iu f ranceză p e n t r u a cân ta p e De ­bussy , n ic i g e r m a n ă p e n t r u a c â n t a pe B e e t h o v e n . O s p u n e m p e n t r u cei ce pot u i ta că muz ica es te u n g ra i un ive r sa l .

S u b b a g h e t a m a e s t r u l u i Enescu , o r ch es t r e l e din N e w - Y o r k v o r p u t e a t ră i , şi n u p e n t r u p r i m a dată , c l ipe de t r a n s f i g u r a r e ca r e le va p u t e a des lega t a ine l e suf le tu lu i r o m â n e s c , în cele ma i adânc i expres i i a le sa le .

P u t e r e a opere i v ine dela f ap tu l că W a g n e r a t r ă i t - o Di fe ren ţa ei de cele­la l te c r ea ţ i un i şi p u t e r e a a t â t de colo­sală ce o ca rac te r izează , i zvorăş te n u m a i de aci. D e u n d e tot ceeace a p r o d u s W a g n e r , r e p r e z i n t ă s imbolic , ide i filo­sofice, supe r ioa re , d a r obiect ive , ea es te o c rea ţ i e subiec t ivă , pe r sona lă ; scr isă î n t r ' u n m o m e n t e x t r e m de i m p o r t a n t p e n t r u composi tor , u n m o m e n t decisiv.

Ea es te scr isă sub i m p u l s u l d ragos te i p u r e ce R i c h a r d W a g n e r a p u r t a t p e n ­t r u M a t h i l d e W e s e n d o n k .

Richard Wagner

In m o m e n t e l e acelea de fer ic i re , da r şi de p r o f u n d ă d u r e r e , p r i c ina n e p u t i n ­ţe i de a-şi rea l iza idealul , ca re e ra do­bând i r ea femei i iub i te , în m i n u t e l e în car i W a g n e r a fost la câ ţ iva paş i d e n imic i re , („Eram în picioare lângă bal­con... furtună afară. Saltul, căderea mea n'ar fi fost auzite de nimeni. . . Deja

de VICTOR POPESCU

pumnul mi se prindea de balustradă"... d i n t r ' o scr isoare) — „Tristan şi Isolda" se zămis leş te . Tristan şi Isolda ca re nu î n s e a m n ă o o p e r ă ca o r i c a r e alta, ci î n s e a m n ă s t r i g ă t u l du re r e i , iubirea ca re s i n g u r ă l 'a r e ţ i n u t dela pasu l fa­ta l — (îl putem oare face eu gândind Ia tine? — d in aceiaş i scr i soare) .

D r a g o s t e a lu i p e n t r u M a t h i l d e We­s e n d o n k a fost u n a d i n t r e cele mai p r o f u n d e înd răgos t i r i a le u n u i poet fi­losof

I a r muz ica ce au creat , f i indcă nu p u t e m decâ t a t r i b u i a m â n d o r o r a lucra­rea, se r e s i m t e în tot cup r in su l de le­g ă t u r ă i n t i m ă a c rea to r i lo r ei.

Es te o m i n u n a t ă a r m o n i e de durere . In p r e l u n g i t u l acela sub l im, care te p ă t r u n d e p â n ă la d i so lva rea individua­li tăţ i i , cu r i t m u l lui s u s ţ i n u t şi pasionat, a v e m tot a d e v ă r u l i u b i r e i l u i Wagne r .

I a r c â n d f i l t ru l d ragos te i îşi face e-fectul , ef luvi i le m ă i a s t r e , a s e m e n e a un­du i r i lo r d in i m e n s i t a t e a spaţ i i lor , du­ioasa d e s f ă ş u r a r e a a r m o n i e i şi l e i t -mo-t ivu lu i iubi re i , îi r id ică d e a s u p r a înţe­leger i i ob i şnu i te . Muzica a c u m numai es te o i n ş i ru i r e p l ăcu tă sau displăcută de sune t e . E s t e u n glas din s t r ă fundur i a le suf le tu lu i , es te e t e r n u l a d e v ă r al o-m e n i r e i : I u b i r e a c r ea toa re . A m putea a d ă u g a la nesfârş i t e x e m p l e l e min m a ­te lo r me lod i i car i e x p r i m ă dragostea l e g e n d a r i l o r eroi . Tristan şi Isolda nu se expl ică ci se t r ăe ş t e . N u se înţelege, ci se admi t e .

Ascu l t a ţ i n u m a i d u e t u l ce lu i de al doilea act . P a r ' c ă s imţ i în f io ră r i l e iubi­re i p r i n t ine , Tristan şi Isolda, s p r e a t r ă i i u b i r e a t e ce re pe d e a n t r e g u l . Te v r e a şi p e t i n e sacr i f icat în a l t a r u l dra­gostei . N u m a i apoi ve i p u t e a gusta g â n d u l i n t e n s al muzice i , s u n e t u l ei su­fletesc. In Tristan şi Isolda o r c h e s t r a nu es te u n g r u p de i n s t r u m e n t e . Es te o a r m o n i e a in imei .

C R O N I C A P L A S T I C A In c u r â n d săl i le d e expozi ţ ie se vor

desch ide din n o u p e n t r u a c o n t e m p l a baza ru l a r t i ş t i lo r şi d i l e t an ţ i l o r ca r i în jgh iabă în f iecare a n acest vas t t â r g ca r e e „sezonul a r t i s t i c " . A ş vrea , în p r a g u l aces tu i nou an, deşi n u voi ci ta nici u n n u m e , să p o m e n e s c câ teva a d e ­v ă r u r i p e care le ş t im toţi da r p e care le ocolim d i n t r ' o exces ivă gr i jă p e n t r u comod i t a t ea noas t r ă .

R e v ă d de pe a c u m m a i t oa t e expoz i ­ţ i i le v i i toa re , acelaş i de a n u l t r ecu t , de a c u m doui , t r e i ani . P o a t e nici a n u l a-cesta s u r p r i z a p e care o d o r i m to ţ i n u n e va scoa te d in m o n o t o n i a obişnui tă , d in acest „ sens u n i c " în ca r e se zba te p las t ica r o m â n e a s c ă . Aceaş i Mat isse , a-ceaşi V l a m i n k . Dera in , aceaşi Picasso t r e c u ţ i p r i n v a m a românească . Acelaş i m p r e s i o n i s m răsuf la t şi a t â t de d e p a r t e de f r ă m â n t ă r i l e c o n t e m p o r a n e .

L e g e n d a că „ s t ă m b ine cu p i c t u r a " se d a t o r e ş t e umi l i toa re i noas t r e con­cepţ i i că a j u n g e să i m i t ă m cea m a i b u n ă p i c t u r ă din l u m e ca să f im şi noi p r i n ­t r e cei m a i b u n i . I a t ă cât de g r a v ă e criza p las t ice i r omâneş t i , deşi v r e m s'o i gno răm. O n e p ă s a r e d e n e c r e z u t pen ­t r u o r ig ina l i t a te , p e n t r u acest e l e m e n t esen ţ ia l al o r i că re i m a n i f e s t ă r i de a r t ă .

Mat isse , ca re cu P icasso s u n t p o a t e cei m a i i m i t a ţ i p ic to r i d in l u m e , a re ­z u m a t în câ teva cuv in t e m i s t e r u l p r i n care P a r i s u l r ă m â n e m e r e u c l ima tu l cel ma i b u n p e n t r u c rea ţ ie ; „Noi (pictori i francezi) a v e m g u s t u l r i scului , pa s iunea căutăr i i , p e când ar t i ş t i i d in a l t e ţ ă r i se m u l ţ u m e s c să n e u r m e z e " . Ia tă d iag­nos t icul r ă u l u i n o s t r u ca re de altfel , n u ne e cu d e s ă v â r ş i r e p r o p r i u . E s u p ă r ă ­tor da r jus t . E s u p ă r ă t o r p e n t r u că r o ­mâni i , î n t r e p o p o a r e l e lumi i , s u n t p r i n ­t r e cei m a i d ă r u i ţ i cu însuş i r i a r t i s t ice , a r t i ş t i i n o s t r u p r i n t r e cei ma i t a l en t a ţ i şi t r ad i ţ i a n o a s t r ă p o p u l a r ă a t â t or igi-

de PAUL MIRACOVIC1

na lă şi de vie, n e face aceas tă sclavie şi m a i g rea . P e n t r u ce aceas tă teamă de a m e r g e p e p ic ioare p ropr i i ? Această t e a m ă de efor t?

P u b l i c u l r o m â n e s c e sensibi l , nevoia lu i de a r t ă e o r e a l i t a t e şi, aşa c u m a în­cu ra ja t a ţ â ţ i falşi profe ţ i , e ga t a să îm­bră ţ i şeze , să a j u t e or ice efort . Cred că n u exage rez s p u n â n d că a t â t cât ţine de publ ic , u n a r t i s t a că ru i or iginal i ta te a r i n d i s p u n e pub l i cu l pa r i z i an pen t ru o v r e m e , la noi a r p ă t r u n d e m u l t mai uşor , a r găs i m a i c u r â n d . înţelegere.

A t u n c i a cui e v ina? A es te ţ i lor , a cr i t ic i lor? D a r ei n u au c r e a t niciodată ar t i ş t i , ci locur i c o m u n e cu ca r e s'au r id ica t î m p o t r i v a a to t ce e n o u şi viu. Să- i l ă s ă m d a r la c o m e n t a r i i l e lor doc­torale, c i t i te cu r e t r o v i s e u r u l .

Ar t i ş t i lo r , n u m a i c ă t r e ei se îndreaptă r e p r o ş u l n o s t r u d a r n u c ă t r e sculptori i ca re au c ă p ă t a t în fă ţ i şa re de remizieri a l e r g â n d d u p ă m o n u m e n t e şi nici pic­to r i lo r cu „ r e l a ţ i i " şi car i mu t i l ează câte 4-5 b iser ic i deoda tă , u n d e t rec în inspec ţ i e n u m a i . Scu lp to r i i — ca să mai s c h i m b e g r ana t e l e , capele le şi mi t r a l i e ­rele , a r t r e b u i să-ş i a m i n t e a s c ă din când în când de Mail lol , (dar n u ca să-1 co­pieze!), s cu lp to ru l cel m a i m a r e de azi şi c a r e to tuş i — afară de r a r e excepţii — n u a s cu lp t a t decâ t n u d u r i .

I a r a m i n t i r e a aces tu i m a r e pasionat ca re a fost V a n Gogh, a r fi p r i l e j de ut i le ref lecţ i i p e n t r u p ic tor i . D a r dacă to tuş i aceş t i a r t i ş t i s u n t u t i l i sau, mai m u l t , s u n t o neces i t a te , f i indcă au e-x i s t a t în t oa t e t i m p u r i l e , ei n u meri tă decâ t r e p r o ş u l . ape lu l îl î n d r e p t ă m că­t r e cei t i ne r i al că ro r idea l încă e pur. P o a t e că î n t r ' o c a m e r ă des tu l d e umilă ca să m a i fie ce rce t a t ă de muze , acest ape l v a t rez i ecoul şi cu ra ju l î n t r ' o ini­m ă caldă şi u n sp i r i t t â n ă r , îndrăsneţ .

Mahalaua noastră... Departe de viaţă, pe lângă drumul de fier, Acolo, unde, în plâns, nădejdi le pier, Unde e glod destul şi rar vezi o fereastră, Acolo printre spini, e mahalaua noastră. Acolo unde plouă şi nu sunt bucurii... Unde atâţia a r u n u m a i răsare luna, Acolo 'n întuneric se sbate 'n rugi pustii, O mahala uitată şi tristă 'ntotdeauna.

Pe-aici trec primăveri le în lanţuri grele, Pe uliţi urlă câinii şi zboară duhuri rele; In inimi cântă vremea povestea nimănui. . . Pentru amar şi suferinţă sunt robi destui. Pe-aici, de-atâţia ani n'a fost destulă pâne, N'a mai crescut o floare, n'a mai rodit u n pom. In mahala, la noi, nici visul n u rămâne Şi 'n bocete de moarte s'a mai născut u n om.

Acolo unde vecinie sunt oamenii cuminţi Şi unde grijile şi inima îi poartă, In ciuda suferinţei mai cred încă în sfinţi, Mai cred mereu.. . c'aşa a fost lăsat de soartă. Acolo unde noaptea, din lacrimi faci u n râu, Unde durerea noastră nu are g las nici frâu, Unde, când treci cu mâinile ţ i-acoperi faţa, Zadarnic este totul, zadarnică e viaţa.

VALERIU OLANII"t

,4

Page 5: PROPRIETAR: ANUL XLVI I - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18908/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · Despre roman, ne amintim de alunecarea, aproape în grijorătoare,

= 15 Octombrie 1938 UNIVERSUL LITERAR

S A T U L „ G E O R G E C A Ï R * ^ * ^ de GEORGE A C S I N T E A N U

— Mă, ce n ev o i e ave ţ i voi de sa t nou? L u a ţ i p ă m â n t u l cu în şe l ă to r i e şi n u vă m a i d u c e ţ i acolo, că v ă sfâşie f iare le .

— Mă, acolo n ' o să ave ţ i şcoală, n ' o să ave ţ i b iser ică , n 'o să ave ţ i câ rc iumă , n 'o să aveţi . . . . n ' o să aveţ i . . .

Şi m a i to ţ i au a scu l t a t g lasu l sa t an ic al zavis t ie i . Să t en i i î m p r o p r i e t ă r i ţ i a u găs i t cu ca le c ă a m a i b i n e să-ş i ducă t r a iu l în mizer ie , câ t e t r e i g e n e r a ţ i i în­t r 'o cameră , în vech iu l sa t ne încăpâ to r , decâ t să r e s p i r e o v i a ţ ă cu ra t ă , s ă n ă ­toasă, î n t r ' o n o u ă aşezare .

D o a m n a Caîr , cu d u r e r e în suflet , i-a r u g a t p e cei î m p r o p r i e t ă r i ţ i să v ină în noua v a t r ă .

— De ce n u v r e ţ i să vă a d u n a ţ i la p ă m â n t u r i l e p e c a r i v i l e - a m dăru i t , să vă î m p l e t i ţ i u n ros t m a i f rumos în v ia -ţă?

Tăce re , î n t u n e c ă r i , r id ică r i m u t e d in u m e r i ; cape te în jos, p ă m â n t la chip .

— Dacă n u vă ţ ine ţ i de vo rbă , vă iau locur i le înapoi .

— Dă, h m , d ' apă i noi.... ? — Vă rog^ o a m e n i bun i , ven i ţ i la pă­

m â n t u r i l e v o a s t r e . I a ră ş i t ăce re , i a r ă ş u i t ă t u r i piezişe . R u g a a fost î n zadar . A t u n c i d-na

Caï r s'a a d r e s a t m i n i s t e r u l u i ag r i cu l tu ­ri i şi domeni i lo r . S'a f ăcu t anche t ă . Mi­n i s t e r u l a m a i da t oamen i lo r u n t e r m e n de p a t r u ani . To t a tunc i s'a şi n u m i t s a tu l oficial G E O R G E C A I R

Zavis t i a şi-a ascu ţ i t şi m a i m u l t l im­bi le . V e n i n u l s'a r e v ă r s a t m a i d in be l ­şug. Urech i l e au a su rz i t şi m a i şi. Cei c h e m a ţ i n ' a u m a i auz i t de loc, n ' a u ma i veni t . Ani i s 'au d e p ă n a t c u aceiaş t r i s ­t e ţ e . S a t u l a r ă m a s cu şase famil i i . O -

t r a v a descu ra j ă r i i s'a s t r e c u r a t şi î n su ­f le te le aces tor şase p ioner i . Şi in imi le lor s 'au î n v e n i n a t :

— Cum, să r ă m â n e m no i s ingur i aci în c â m p i e fă ră biser ică , fără c imit i r , fă ră şcoală, fă ră l u m â n a r e ? L u m e a s p u n e că s u n t e m şase n e b u n i a d u n a ţ i î n t r ' u n „sat poves t e " . Nu , nu v o m ma i fi nebuni . . .

R ă s m e r i ţ ă în suf le te . D o a m n a Caîr , cu l ac r imi în ochi, s'a

ad r e sa t i a răş i Min i s t e ru lu i . Ce rce t ă r i noui . A n c h e t e . Cei î m p r o p r i e t ă r i ţ i au fost de smoş t en i ţ i şi î m p r o p r i e t ă r i ţ i al ţ i oamen i . D a r nici aceş t ia n ' a u p u t u t să vină, să-şi facă case, că n u - i l ă s a u cei­lalţi . Şi ia tă : r e s m e r i ţ ă î n t r e oameni . Coase, furci şi t opoa re . Vifor de u ră , m i n c i u n ă şi p a t i m ă . L u p t e l e d i n t r e să­teni , p e o v a t r ă de sat au a luneca t în mlaş t ina pol i t ică. C ine e r a la p u t e r e , adică cine avea la Că lă ra ş i o a m e n i mar i , în p a r t i d u l dela g u v e r n , acela s t ă p â n e a locur i le , le ara , l e s emăna , î ng ropa în ele v ia ţa u n u i î ncepu t de sat . Şi aşa au t r e c u t zece ani în deşer t .

D u r e r e şi m o a r t e p e Bărăgan . . . I D o a m n a E c a t e r i n a • Caï r n u s'a lăsa t

Conacul d-nei Caîr

S C R I S O R I D E L A M U N T E

Oi i cât de m u l t e g â n d u r i s 'ar a d u n a pe file s e m ă n a t e cu l i te re , or i c â t e icoa­ne s 'ar ciopli în p i a t r ă şi în s t ro fe de poem, B ă r ă g a n u l r ă m â n e n e c o n t e n i t a~ dânci t în n e p ă t r u n s .

C â m p i a aceas ta fă ră ţ ă r m nu^şi a ra ­tă n i m ă n u i su f le tu l cu a d e v ă r a t , în l impez ime şi a d â n c . P e n t r u f iecare în­d răzne ţ că lă tor , a r e în fă ţ i şă r i deosebi te , î n t r ' u n fel i se a r a t ă o m u l u i de gând , care v ine să-şi h r ă n e a s c ă c u g e t u l şi s imţ i r ea cu n e p ă t r u n s u r i , î n t r ' a l t fel d r u m e ţ u l u i necă j i t d e calea fă ră capăt ,

Casa lui Ticu Costache

de a rş i ţa lui C u p t o r s au de g e r u l ca re spa rge l e m n e l e şi p i e t r e l e şi cu t o tu l deosebi t , în n e m ă r g i n i r e i se a r a t ă vâ ­n ă t o r u l u i do r i to r d e i epur i , p r epe l i ţ e , dropi i . Aşa se l ă m u r e ş t e f ap tu l c ă în­t r ' u n ch ip l-a v ă z u t Odobescu , î n t r ' a l t chip P a n a i t I s t r a t e , S a n d u A l d e a şi cu to tu l a l tu l a t â ţ i a a l ţ i f ău r i t o r i de cân­tece şi de icoane .

S e află t o tu ş o f i in ţă : plugarul, r o b u l şi s t ă p â n u l p ă m â n t u l u i , c a r e r ă z b a t e ascunz işur i le in imi i B ă r ă g a n u l u i , c a r e îi des leagă , p o a t e fă ră să -ş i dea seama , toa te b a e r e l e v ie ţ i i : c â n t e c u l şi p l ânsu l , îna l tu l şi t ăce rea , „ apa morţ i lor"*) , ca şi t a i na s te le lor , a lucefer i lor , a luni i , a soare lu i .

P l u g a r u l e c rescu t d in p ă m â n t a l ă t u r i de g r â u şi p o r u m b , e f r ă m â n t a t în viaţa lui s imp lă de p u t e r e a gliei, aşa după c u m el însuş i f r ă m â n t ă b r a z d a p e n t r u rod, e în f ră ţ i t cu suf le tu l B ă r ă ­ganu lu i ; de aceea îi p o a t e adânc i t r ă i ­rea, îi p o a t e de snoda v ia ţ a a scunsă .

Câ t de a s e m ă n ă t o r es te B ă r ă g a n u l cu sora lu i : Marea.

Şi aceas tă î n t i n d e r e d e ape , n e c o n t e ­nit în s b u c i u m , n u p o a t e fi p ă t r u n s ă în cunoaş t e r e d e cât n u m a i d e r o b u l şi s t ăpânu l ei: p e s c a r u l şi m a r i n a r u l , car i se nasc şi cresc d in v a l u r i l e a lbas t r e , t răesc în b r a ţ e l e măr i i , m o r în a d â n ­cul ei.

M a r e a şi B ă r ă g a n u l : d o u ă î n t i n d e r i în f ră ţ i te în m i s t e r .

O pă r t i c i că a aces te i t a i n e a m pă ­t runs -o şi eu, fiu a l B ă r ă g a n u l u i , c â n d după o zi de m u n c ă la s e c e r ă — e r a m copil a t u n c i — m i - a m în t i n s oase le o-bosi te p e o căp i ţ ă de fân. Cu fa ţa în sus, cu p r i v i r i l e a s v â r l i t e în i n i m a ce­rului , cu s im ţ i r ea că l ă toa re în carul cel mare, cu g â n d u l în carul cel mic, a m col indat p e l â n g ă s t eaua po la ră , m ' a m jucat cu r a r i ţ e l e , cloşca cu pu i şi cu m u l t e a l t e zeci şi s u t e de g r u p u r i î n s t e ­late.

Din to t aces t joc s te la r , c â n d s o m n u l a înce rca t s ă - m i l ipească p loape le , s'a despr ins o m ă r g e a de a u r d in ochiu l lu­ceafăru lu i de miezu l nopţ i i , p e un fir lung cât c u p r i n s u l câmpiei . . .

Ş u v i ţ a de l u m i n ă s'a împ le t i t în g â n ­dul m e u : vis şi legendă. . .

. . . îna in te de a se n a ş t e S t ă p â n u l B ă ­r ăganu lu i şi al v â n t u r i l o r , c â n d p e tot în t insul câmpie i n u se b ă n u i a f i inţă o-menească , d in i n i m a f lor i lor ,din cân­tecul de p a s ă r i şi din cân t ecu l g r ee r i l o r s'a ridicat, v r ă j i t ă d e lună , o zână c u m nu t r ă i se p â n ă a t u n c i în n ic i u n basm, pe nici u n t ă r â m . S b u r a aceas t ă făp­tură a nop ţ i i în tot c u p r i n s u l câmpie i , în cân tec , p â n ă când ce ru l se po le ia cu aer p e o g e a n ă a p ă m â n t u l u i . A t u n c i zâna se s t r e c u r a în t r u p u l f lor i lor şi în inima cân t ecu lu i r i s ip i t p r i n t r e i e r b u r i şi a d o r m e a .

î n t r ' o n o a p t e , când zbo ru l zâne i e r a mai v iu ca n ic i când, fa ţa şi p ă r u l m a i galben, m a i s t r ă l u c i t o r c u m n u le văzu ­seră nici oda t ă s te le le , a coborâ t p e o potecă d e l u m i n ă d in lucea fă ru l miezu­lui de n o a p t e , u n zeu aevea . S'a opr i t în faţa zânei , a p r i v i t - o adânc , în ochi. Ea s'a c lă t ina t ca o t r e s t i e m â n g â i a t ă de zefir. Ea i-a c up r in s mi j locu l , i-a sorb i t cu nesa ţ m i e r e a d in fagur i i b u z e l o r moi .

Zeul a p leca t oda t ă cu zor i le . Zâna, cu p i e p t u l svâcn ind , l -a p r i v i t

lung c u m se r id ica p e c ă r a r e a d e l u ­mină.

A doua n o a p t e l-a a ş t e p t a t l ângă flori şi cân tec .

Zeul n ' a m a i coborâ t . A t r e i a n o a p t e , a p a t r a , a şaptea. . . Zâna se to t u i t a la ce r cu f i e rb in te

rugă şi l a c r im i în ochi . Lucea fă ru l o privea rece d i n î n a l t u r i .

I n t r ' a t r e i sp rezecea n o a p t e , de sus , din fundu l ceru lu i , ch ipu l z e u l u i se a r ă ­tă alb. E a î n t i n se b r a ţ e l e t r e m u r ă t o a r e , încercă să z b o a r e s p r e el.

Dar zborul , ei e ra g r e u . N u se p u t e a ridica m a i sus d e cât v â r f u r i l e i e r b u ­rilor. T o a t ă l u p t a a r ip i lo r de m ă t a s e , tot s b u c i u m u l a fost în zada r . Su f l e tu l câmpiei o ţ i nea ap roape , cât m a i a p r o a ­pe.

Mul te n o p ţ i a m â n g â i a t , cu a r ip i l e ei, fruntea i e rbu r i l o r , p â n ă c â n d a a juns la ţ ă r m u l măr i i .

V a l u r i l e nici o d a t ă n ' a u fost m a i în­f iorate , m a i p ă t r u n s e d e t a i n e , ca in c l ipa de l u m i n ă , c â n d z â n a se afla p e ţ ă r m . D in t oa t e c u p r i n s u r i l e , t a l a z u r i l e s ' au s t r â n s în i n i m a m ă r i i şi a u p o r n i t să m u r m u r e o d u m n e z e e a s c ă muz ică , c u m p â n ă a t u n c i a p e l e p ă m â n t u l u i n ' a u î nce rca t să cân t e . D i n su f l e tu l luceafă ­r u l u i , se ţ e sea o p o t e c ă s u b ţ i r e p r i n t r e s t ânc i de cer şi î n t i n d e r i d e a p e . Z â n a p r i v e a a d â n c v r ă j i t a t oa t ă aceas t ă m i ­n u n e . D r u m u l s'a î m p l e t i t p â n ă la ţ ă r m , l â n g ă n i s ipu l d e a r g m t . Nes fâ r ş i t a or ­c h e s t r ă t ăcu . P e s u b ţ i r e a p o t e c ă cobor î ca u n fu lger zeu l a lb d in lucea fă r . Când a junse la ţ ă r m , fă ră cuvân t , l u ă zâna d e b r a ţ şi, în a la i d e n u n t ă , c u l u n a î n a ­in t e şi s t e l e l e d u p ă ei, p o r n i r ă p e ca lea d e l u m i n ă . P i c ioa re l e d e l a p t e v i u ale zânei , c â n d a t i n s e r ă c a p ă t u l po tec i i d e pes t e ape , v a l u r i l e r e î n c e p u r ă cu m a i m u l t ă p u t e r e d e v r a j ă c â n t e c u l d e n u n ­t ă ca re î i înso ţ i p e ce i do i c u n u n a ţ i , pâ ­n ă în î m p ă r ă ţ i a l o r d e d incolo d e p ă ­t runs . . . .

D in înă l ţ imi , D u m n e z e u a da t zeu lu i d in lucea fă r şi zâne i d i n p ă m â n t , p u ­t e r i d e a s ă d i v i a ţ ă p e Bărăgan . . . .

A căzut o s t e a în n o a p t e a t i m p u r i ­lor?

O p i a t r ă d e l u m i n ă s'a înf ip t în pă ­m â n t ?

Din p i a t r ă s'a r id ica t o m u l ? D in vis, din l u m i n ă sau d in î n t u n e r i c ?

. . .Dincolo d e p l e o a p e l e închise , în în­căpe rea g â n d u l u i m e u , r ă s p u n s u l s'a a d u n a t de p e r a m u r i l e înch ipu i r i i , a l t ­fel de c u m m i r i s p u s e s e r ă căr ţ i l e de şcoală, a l t fe l d e c u m îmi poves t i se în ­v ă ţ ă t o a r e a b u n ă şi f i ravă. . .

O m u l s'a t r ez i t r o b u s t şi înal t , l ângă f emeea zămis l i t ă d in coasta lu i . Ş i -a s ă p a t b o r d e i u s u b c e r u l l i m p e d e p r in ­t r e i e r b u r i , în pus t i u . O d a t ă cu s ă m â n ţ a căzu tă d e sus şi a r u n c a t ă în p r i m a b r a z ­dă r îc î i t ă cu m â i n i l e , o m u l a f ău r i t v ia ­ţa p e B ă r ă g a n . P e t e m e l i a p r i m u l u i bor ­de iu s 'au î n ă l ţ a t zeci d e co l ibe : s t â lp i de p ă m â n t î n g r ă d i ţ i şi acoper i ţ i c u i a r ­bă usca tă . M a i t â rz iu , l â n g ă colibe, s 'au r id ica t case, s a t e şi apo i oraşe . . .

C ine m a i c r e d e că B ă r ă g a n u l d e azi cu h o l d e boga te , cu r â u r i şi bă l ţ i , cu s a t e f rumoase , c u o r a ş e şi l umin i , es te acelaş p u s t i u m o r t d e a l t ă d a t ă cu sca -eţi , c iu l in i şi d rac i lă , cu i e r b u r i şi u r â t e j i v ine ?

Cine m a i c r e d e as tăz i? Cine?

Şi t o tu ş i m a i s u n t ş i a c u m d u r e r i n e ­b ă n u i t e p e B ă r ă g a n .

Se f ău resc şi as tăz i s a t e cu s ânge , p e c â m p i a m ă r e a ţ ă în î n t i n d e r e . D o a m n e , cât de u r i a ş e t r e b u e să fie p u t e r i l e c t i ­t o r u l u i de azi, ca să p o a t ă a d u n a lao la l tă o a m e n i şi s ă - i h o t ă r a s c ă să în jghebeze l ă ca şu r i nou i , î n v i a ţ a n o u ă !...

I a t ă p o v e s t e a t r i s t ă cu şase case şi „ şa se n e b u n i " d i n t r ' u n n o u sa t p e Bă­r ă g a n .

Dincolo d e P a n d u r i , c ă t u n u l m e u ri-oipit p e s u b coas ta u n u i deal , c a r e sen j jueş te în l u n g u l I a lomi ţe i , ca u n ba l a u r i m e n s ,mor t , s u s în i n i m a câm­piei , a p r o a p e d e c o m u n a Ştefăneş t i , d-na E c a t e r i n a Caî r , soţ ia r e g r e t a t u l u i s r i i tor , a p u s p i a t r ă d e t e m e l i e u n u i sat . N o u a a şeza re o m e n e a s c ă e r a h ă r ă z i t ă să fie u n a d e v ă r a t loc d e o d i h n ă în pus t i u . I n t r e s a t e l e Ş t e făneş t i şi Acs in te le , p e o î n t i n d e r e de a p r o a p e 20 k m . n u se află nici u n popas , n ic i u n adăpos t . Câ t de g r e a e calea d r u m e ţ u l u i r ă t ă c i t p r i n aces te locur i ! V a r a îl cop leşeş te a r ş i ţ a ; i a r n a îl b ic iu iesc s f âncu r i l e C r i v ă ţ u l u i şi-1 t a i e a scu ţ i şu r i l e v i forn i ţe i . G â n d u l de a zidi aces t sa t a fost r ă s ă r i t d i n t r ' o m a r e s i m ţ i r e şi d r a g o s t e r o m â n e a s c ă . Ce păca t însă , că n ' a fost î n ţ e l e s î n toa tă p u t e r e a lui aces t g â n d !

S 'au p u s a t â t e a p ied ic i în ca lea în­f ăp tu i r i i !

D _ n a E c a t e r i n a Ca ï r a d ă r u i t s a tu lu i , în a n u l 1922, când s'a făcu t e x p r o p r i e ­rea, o su t ă de p o g o a n e de p ă m â n t p e n ­t r u î n f i i n ţ a r ea v e t r e i d e sat , c a r e să c u p r i n d ă 230 famil i i şi o su t ă p o g o a n e p e n t r u i s lazul c o m u n a l . Ce lor car i vo ­iau să-şi î n j g h e b e z e gospodăr i i p e n o u a temel ie , d-na Caîr , ca să- i î ncu ra j eze , le-a d o n a t câ te op t mi i lei . D i n t r e to ţ i cei t r e c u ţ i pe l i s te le de î m p r p r i e t ă r i r e au ven i t n u m a i şase famil i i , şase p i o n e r i ai b u n e i ves t i r i , car i a u înf ipt şase s tâ lp i ai n o u l u i că tun . L a începu t , p r i m ă v a r ă în suf le te , do r de m u n c ă , d ragos t e , în ­f lo r i rea u n e i v ie ţ i nou i . Suf le te le lor e r a u p a r c ă l u m i n a t e de raze le L u c e a ­fă ru lu i d in l egendă , d ă t ă t o r d e v i a ţ ă p e B ă r ă g a n . To ţ i îşi vedeau , în g â n d u r i l e sen ine , s a tu l m ă r i t , f rumos . î n l u m i n ă c u m n u se află a l t u l pe Bărăgan . . .

Dar. . . I a t ă că s'a iv i t şi aici u n m a r e DAR. Şi aci, ca şi p e t oa t e î n t i n d e r i l e v i e ­

ţii, p e t o a t e co t i tu r i le , în t o a t e î n c ă p e ­r i le lumi i , de l a b o r d é e şi col ibe p â n ă la pa l a t e , zav is t ia şi-a făcut loc p e n e ­s i m ţ i t e ca o v ipe ră . S 'a încolăci t p e su­f le te le oamen i lo r . A î n c e p u t să l e sugă seva de l u m i n ă şi să le s t r e c o a r e apoi ven inu l , î n t u n e r i c u l .

— Mă, ce c ă u t a ţ i voi acolo în c â m p ? O să vă m ă n â n c e lupi i .

V A S L A N U L

V â l s a n u l es te u n r â u de m u n t e ; p o a t e m a i p u ţ i n cunoscu t şi fo tograf ia t decâ t D o r n a sau Bicazu l d a r n u m a i p u ţ i n cr is t l in , r e c e p l in de svon şi r e p e d e cu rgă to r .

F a c i cunoş t in ţ ă cu el u r c â n d u - i cursu l , a l ă t u r i p e şosea. D i n a u t o b u z u l încă rca t de oamen i , de p ra f şi de ae r g r e u înă­b u ş i t o r p r i ve ş t i V â l s a n u l cu c iudă ; p e n ­t r u c ă e s t e p r e a p r i m ă v ă r a t e c vioiu şi p r e a obrazn ic r ăcoros în g â n d u r i l e în ­f i e r b â n t a t e d e că ldu ră şi de sgomotu l m o t o r u l u i . S e joacă cu şoseaua ca u n sp i r i duş : când p e d r e a p t a , când p e s t ân ­ga; se a s c u n d e d u p ă sălci i şi mes t ecen i , să a p a r ă deoda t ă cu gâ lgâ i t d e ape ca u n râs , în cale şi s ă - ţ i î n toa r că p r iv i ­rea d u p ă el. D r u m u l u r c ă p e n e s i m ţ i t e , d in ce în ce m a i şe rpu i t , p r i n t r e dea lu ­r i le to t m a i î na l t e . Cau ţ i V â l s a n u l cu ochii : e jos, p e va le ; des tu l de a p r o a p e ca să-1 ai î n d a t ă a l ă tu r i , s u r p â n d u - ţ i d r u m u l . P a r c ă ţ i -a r cău t a p r i v i r e a să ţ i -o ducă p e f i rul apei , în sus, deacolo de u n d e v i n e el ,cam s p r e c o a m e l e din fundu l a scuns al • văi i de u n d e încep b r ă d e t u r i l e r ăz le ţe .

Acolo, sus, de u n d e v ine , V â l s a n u l a d u n ă l u m i n a ce ru lu i î na l t s'o reverse p e s t e f u n d u l vă i lo r adânc i şi să dea b ra ­zi lor v e r d e l e v i u ş i cald al fer ig i lor ude . S e s t r ecoa ră p r i n t r e s tânci , ca o g l u m ă şi-şi ros togo leş te î n v o l b u r a r e a ape lo r l impez i p e s t e s t e iu r i l e p r ă b u ş i t e de p e c res te c u voioşia copii lor ce d a u cas ta­ne l e d e a d u r a c u p ic ioru l , î n t o a m n e l e târz i i . N u p o a r t ă p lu t e , f i indcă n u a r e a d â n c u r i şi nici m ă r e ţ i a p l ină de spa i ­m ă a Toance lo r ; d a r i se s t r ecoa ră p r i n ­t r e bolovani , la r epez i şu r i , u n d u i r e a a lbă şi m l ă d i e a p ă s t r ă v i l o r cu înot n e ­a s t â m p ă r a t şi-1 s t r ă ju iesc de sus, p le­ca te pe s t e ape , c res te le ca re sp r i j i nă ceru l .

N u e făcut p e n t r u scă lda t ; m a i cu­rând , p leca t p e s t e clocotul l u m i n o s al ape lo r sale, î ţ i î n d e a m n ă g â n d u l să sorbi din ele, vii, aşa c u m se c e r s ă r u t a t e fe­te le , p r i m ă v a r a .

Şi dacă, d e p a r t e la vale , îşi po to leş te cursu l şi-şi m â l e ş t e apele , s p r e Argeş , ţ i-e g â n d u l p r e a d e p a r t e de şesur i , aici, în m u n ţ i , ca să vezi Vâ l s anu l a l t fe l decâ t es te l â n g ă t ine , p l i ne d e a v â n t şi t â n ă r l u m i n o s ca o joacă d e copii.

IEZERUL

E 'n a m u r g . Poa t eca a u rca t , ş e r p u i t ă şi r ă t ă c i t ă p e coaste, d r u m l u n g de u r ­cuş g reu . P o r n i s e m , în zori, de sus , din a l tă p a r t e , să c u t r e e r m u n ţ i i , f ă ră că lă­uză şi f ă ră ţe l ; p o r n i s e m să v ă d răsă ­r i tu l soare lu i , aşa c u m mi-1 poves t i se d e cu s ea ră u n bac iu ca re p o a t e de m u l t n u se m a i u i t a se să-1 v a d ă c u m es te . Şi m ' a m opr i t sus, p e cu lmea Capre i , să văd ce ru l s p a r t de u m b r e l e m a r i ale

m u n ţ i l o r a d u n a ţ i s u b el. Crescuse v â l ­vă t a i a c e ru lu i a p r i n s şi i sbucn ise , deo­da tă , ca u n chiot l u n g de l umină , o rază îna l tă , p r i n t r e c res te .

P o a t e că voiu fi v r u t să m ă înch in Răsă r i t u lu i , şi să p l ec ; apoi, sp r e vă i le p l ine de abur , ca să î n t â m p i n , jos, ape le d imine ţ i i v e n i t e d i n v ă g ă u n i . Aşa a m v ru t , poa te , să fac; a m plecat , to tuş i , fă ră rost , p e s t e cu lmi .

A m regăs i t poteca , aceeaş i sau poa t e a l ta , t â rz iu , când Nego iu l îşi î n t u n e c a s e vă i le s u b u m b r a lui m a r e şi g rea . D e ­p a r t e , în sus, m ă c h e m a u n l u m i n i ş de soa re u i t a t î n t r e m u n ţ i şi-acolo, închis î n t r e s tânci , cu ţ ă r m u r i l e pus t i i , a m gă ­sit i eze ru l .

R o t u n d şi s t r ăvez iu ca u n ochiu de cer r u p t de s tânc i le co l ţu roase d i n j u r

Висішпаге peste plai

din bo l ta sp r i j in i t ă p e ele, l acu l cu ape a d o r m i t e m ' a p r i m i t ca 'n p e ş t e r a lui Al i -Baba , cu t ă c e r e a p l ină de spa imă a u n u i loc vră j i t .

E r a a t â t de s t ic loasă apa şi de g r ea t ăce rea , încât , dacă aşi fi î n d r ă z n i t să s p a r g luc iu l ape lo r cu o p i a t r ă , c r e d că s 'ar fi u m p l u t s t ânc i l e de clocot ş i-ar fi t r ăzn i t din î n a l t u r i In fundu l apei , nici u n t r e m u r , n ic i o v i e t a t e ; î n g h e ţ a s e r ă apele , să og l indească în ele, a d u n a t e de j u r î m p r e j u r , cu c res te le s p r e i n i m a pă ­m â n t u l u i , s t ânc i l e care s p r i j i n e a u cerul , î n t r ' u n colţ, dincolo, u n desiş d e b raz i cobor î t p â n ă în p r u n d i ş u l a lb al i e ze ru ­lui, îi î n t u n e c a s e apa cu v e r d e l e închis al a d â n c u r i l o r fă ră fund .

De sus, de p e cea m a i îna l t ă s tâncă , p r i v i n d p e n t r u cea d in u r m ă oa ră sp r e i eze ru l cu ape v ră j i t e , a m făcu t o n e ­b u n i e : a m s t r ă p u n s ce ru l c u m â n a r i d i ­ca tă a r ă m a s b u n d u h u r i l o r p ă z i t o a r e de ape veşnice!. . .

Şi a m porn i t , apoi, î n fugă p r ă b u ş i t ă , cu i n i m a în bă t ă i spe r i a t e , s p r e vă i l e cu d a n g ă t p i e r d u t în a m u r g u l t â r z i u şi cu s t â n ă mică păz i t ă de câ in i ră i , ca re mi -au a ţ i n u t calea, t r e z i n d c u l ă t r a t u l lor pacea văii , cobor î t ă din m u n ţ i .

înv insă de p u t e r e a î n t u n e r i c u l u i . G â n ­d u l ei p l in de l u m i n ă de a p l ă z m u i un sat n u i-a da t r ăgaz .

I a t ă o f r â n t u r ă din sc r i soarea aceste i t r i s t e d o a m n e :

„Astăzi , în sfârşi t , a sosit z iua b i n e ­c u v â n t a t ă de D u m n e z e u când n u se m a i face pol i t ică. Astăzi , locui tor i i m icu lu i sat n ă d ă j d u e s c î n t r ' o s a l v a r e v e n i t ă de la î m p ă r a t . S p u n ei acum, cu d u r e r e în

Casa lui Const. D. Costache

glaL : „E păcat , D o a m n e , să n u p r i n d ă şi sa tu l n o s t r u v ia ţă , d u p ă a t â t a a m a r de v r e m e , de m u n c ă şi i a r m u n c ă " .

Da ,ar fi m a r e păca t să se d ă r â m e o v ia ţă d 'ab ia î n c e p u t ă cu a t â t a s fân tă s i m ţ i r e r o m â n e a s c ă . Cât d e f rumos s'a l u m i n a t în r ă s ă r i t u l v i i to ru lu i acest sa t şi câ te d u r e r i n ' a u sufe r i t oamen i i ! Sc r iu aces te r â n d u r i cu suf le tu l p l in de n ă d e j d e că Cel d e sus va t r i m i t e l u m i ­na lu i p r o t e g u i t o a r e a s u p r a n o a s t r ă . D o a m n e , cât de s t ă l u c i t o a r e va fi f r u n ­tea s a tu lu i n o s t r u când va fi m a r e şi v iu !"

R â n d u r i l e D o a m n e i Ca î r s u n t s t r i g ă t e a le u n u i suflet ca re se r id ică dincolo de omenesc .

T r a n s c r i i n d u - l e aci apăs şi eu cu con­deiul , cuv in t e ţ â şn i t e d in fundu l in imi i : Ce-ar p u t e a fi ma i m ă r e ţ , m a i p i ldu i to r p e n t r u s a tu l r o m â n e s c , ca o a şeza re nouă , o aşezare m o d e l în i n i m a B ă r ă g a ­n u l u i , l u m i n a t ă de c u l t u r ă şi p rogres , în c a r e să-şi t ră iască , a l ă t u r i de D u m ­nezeu, l ângă oameni , v i a ţ ă n e v ă z u t ă , Zeu l d in luceafă r şi Z â n a din p ă m â n t ? . .

Panduri 1938.

VĂILE.

Azi de d iminea ţ ă , m ' a m t rez i t în şu -roi t m o l c u m de p loaie ; şi n u p loua : se s c u t u r a u braz i i de p o v a r a pâc le i din zori . D in fundu l văii , de u n d e c ă u t a m să r ă s b a t cu p r i v i r e a a b u r i i deşi, m u n ţ i i p ă r e a u închiş i în ei ca î n t r ' o p r ă b u ş i r e . Li se p r e l i n g e a u p e p o v â r n i ş u r i scamele nor i lor , ca o m â n g â i e r e t r i s tă , i a r s u b coama p ă d u r i i ude , funigei i se de s t r ă ­m a u p e obra j i ca d i n t r ' o n ă f r a m ă p l â n ­să. C â n d a r ă s b ă t u t , t â rz iu , soa re l e în fundu l văii , au î n c e p u t să c â n t e ape le ş isă se u m p l e b r ă d e t u l d e svon .

In j u r u l m e u e r a a t â t a sgomot v i u şi f r e a m ă t de v ie t ă ţ i m ă r u n t e , încâ t t ăce­r e a p e ca re o b ă n u i s e m în m u n ţ i p ă r e a u n b a s m ; sau, poa te , r ă m ă s e s e să încon­ju re , m ă r e a ţ ă , p i scur i l e s t e r p e şi s e m e ţ e a le u r iaş i lo r d in j u r u l m e u . Sus , pe cres te , acolo u n d e ce ru l se a p r o p i e de o a m e n i şi se sp r i j ină p e s tânci , l in i ş tea e s t e a t â t d e adâncă , încâ t ch io tu l ar p ă r e a ne l eg iu i r e . P e văi , coboară v ia ţa mun ţ i l o r , a l u n g a t ă de sus de ceru l p r ea aprop ia t , c a r e s t â n j e n e ş t e sgomotu l cu sfiala care t e op re ş t e să vo rbeş t i în bi­ser ică; p e văi , coboară v ia ţ a ,să- ţ i u m p l e p i e p t u l de v e r d e l e t a r e al b raz i lo r şi de l u m i n a ape lo r sglobi i ş i să- ţ i r u p ă h ă u ­l i rea i s b u c n i t ă t â n ă r şi r epez i t ă p r i n coclaur i .

In fundu l văii , la f i e răs t rău , e u n s t u p în zi cu soare . Clocotesc ape le s u b roa t a greoaie , s lobozi te d in j g h i a b u l c u t r e m u ­r a t de n ă v a l a v ie cobor î t d in m u n ţ i , şi p lu tesc în a e r u l l i m p e d e f i rele de ru ­meguş , s c â n t e i n d în soare ca o p u l b e r e de p re ţ .

R â u l e copi lu l văi i . Ea, însă, es te s t ă ­pâna , r e g a t u l şi spa ima oameni lor , cu v ă g ă u n i l e ei ascunse , cu p o v â r n i ş u r i l e ei repezi , cu p r i p o a r e l e u n d e clocotesc ape le . D u p ă p lo i l e m a r i , se a d u n a ape le t u t u r o r şuvoa ie lo r m ă r u n t e , se p re l ing p e coaste, coboară n ă p r a z n i c s tânc i le r u p t e din s t e iu r i şi se adună , î n v o l b u ­r a t e şi g re le , t u b u r i , să u m p l e va lea de h o h o t şi spa imă : „Vine valea!..." In fa ţa des l ăn ţu i r i i t u r b a t e , fug oameni i , se f r âng mes t ecen i i şi pa l t in i i de p e fun­d u l văii , se p r ă b u ş e s c brazi i , s u r p a ţ i d in r ădăc in i de s t ânc i l e ros togol i te , por­n i te n ă p r a z n i c să u m p l e va lea de t u n e t şi g roază şi s ă î m p r o a ş t e ape l e din albia pod id i tă d e p u h o a i e a . râulu i să lbă tăc i t .

P e u r m ă , r ă s a r e soare le din nou , se joacă apusu l îna l t în abu r i i Ce se r idică de p e p o v â r n i ş u r i l e î m p ă d u r i t e şi ude , ca î n t r ' o t ă m â i e r e de v e c e r n i e p l ină de pace, s e s c u r g ape le , din ce în ce ma i potol i te , şi p o r n e s c t r u n c h i u r i l e f r ân te î n josul ape i ; î n cele m a i mar i , căzu te p e coaste şi ros togol i te g r e u p â n ă in fundu l văii , se ac iuiază gâze le şi v ie tă ­ţ i le mici a le p ă d u r i i , să-ş i facă adăpost , h r a n ă şi joacă.

MUGUR MARDAN

Page 6: PROPRIETAR: ANUL XLVI I - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18908/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · Despre roman, ne amintim de alunecarea, aproape în grijorătoare,

UNIVERSUL LITERAR 15 Octombrie 1938

Strada Motanul Pescar Bloc, discuţii libere (Din romanul „Strada Motanul Pescar", ce va apărea în ed. „Alcalai")

de IOLAN FÖLDES

II de AXENTE SEVER POPOVICI

Ana, d o m n i ş o a r a , e g rozav de u m i l i t ă că n ' a r e încă o m e s e r i e , a r v r e a şă p o a t ă s p u n e şi d â n s a că s e ocupă cu gă t i tu l , cu gospodăr ia , cu spă la tu l , cu c â r p i t u l şi că, p e l â n g ă as ta , e cel p u ţ i n f i e ră r i ţ ă .

A c u m , c â n d Vas i a se î n toa r ce sea ra acasă, f iecare capă tă câ te u n m i c cadou şi c â t e o v o r b ă b u n ă . U n t r a b u c p e n t r u Bard i ş inov , u n z iar p e n t r u Alvarez , o i con i ţ ă p e n t r u P a p a d a k i s , o p â i n e lu i Li iv, c a r e a c u m m o a r e a p r o a p e de foa­me . D-na B a r a b á s p r i m e ş t e o p r ă j i t u r ă , K l a r i b i le d e joc, I an i p i e se noi p e n t r u T. F . F . D a r Ana? A n a p r i m e ş t e u n e o r i f lori . Ş i to tuş i , A n a ş t i e că Vasia n ' o iu ­beş te , că n u s i m t e p e n t r u d â n s a decâ t o a m a b i l ă i nd i f e r en ţ ă , că n 'o deosebeş te d e ceilal ţ i . Nici n u obse rvă m ă c a r că e o d o m n i ş o a r ă ; şi dacă i s 'ar s p u n e că ea îl adoră , cu s i g u r a n ţ ă că n ' a r c rede . A r r â d e doar , cu r â su l lu i m o l c o m şi î nvă lu i t , râsu l acela cu care î n t r e d e s -ch ide uşa în f iecare seară , p u n e r e p e d e cadour i l e pe m a s ă şi o ş te rge , voios că fa rsa i _ a reuş i t , r â s u l acela c a r e p a r e să s p u n ă a t â t de d r ă g u ţ : na , v ' a m făcu-t-o !

A s t a e Vasia . S e î m p r i e t e n e ş t e p â n ă şi cu s t u d e n t u l b u l g a r ca re locueş te în m a n s a r d ă . a l ă tu r i de Alge r i en i , şi pe ca re nu- l v e d e n i m e n i n ic ioda tă . S t u ­d e n t u l b u l g a r iese din v izu ina lui n u ­m a i oda t ă p e s ă p t ă m â n ă , şi n u m ă n â n c ă fără îndoială , decâ t în ziua aceea. D a r Vasia d ă b u z n a la e l şi-1 d u c e la masă .

I n i m a A n e i e sdrob i tă . Vas ia p r e f e r ă pe to ţ i cei lal ţ i . E geloasă m a i ales de Ian i , f i indcă I an i e cel m a i b u n p r i e t e n al lu i Vasia . Or i c ine p o a t e vedea î n t r ' a ­d e v ă r că I an i e p r e f e r a t u l lu i Vasia, d u p ă c u m A n a e p r e f e r a t a lu i B a r d i ­şinov, i a r Kla r i , a lu i P a p a d a k i s şi a lu i Li iv, deşi Li iv n ' a r e nicio şansă . Vasia şi Ian i şuşuesc î m p r e u n ă ceasu r i î n t r eg i . A n a a îir.:s*?,$-> î n t r ' o zi să-l î n t r e b e p e Ian i d e s p r e ce vo rbesc . Ian i i-a r ă s p u n s cu u n ae r d e i m ü f e r e n t ă s u p e r i o r i t a t e :

— Chesthraá J e b ă r b a ţ i , domni şoa ră ! Să fie p i l da p e ca re o dă Vasia , sau

a j u t o r u l lu i eficace, î n tot cazul u n l u c r u e s igur :toţi se p u n în mişca re , toţ i s u n t p a r c ă m a i vii, m a i ha rn i c i . E şi t i m p u l , nu - i v o r b a : f ondu r i l e d e a-j u t o r şi cele a le ins t i tu ţ i i lo r f i l an t ro ­pice se s le iesc p e zi ce t r ece . Rus i i m a i pot p ă s t r a o a r e c a r e n ă d e j d e , ei p r i m e s c m a i d e p a r t e a ju toa re , d a r cei la l ţ i s u n t cu d e s ă v â r ş i r e u i t a ţ i . D-1 P a p a d a k i s e p r i m u l ca r e găseş te d e l u c r u : calcă şepci .

Să calci şepci. Ce mese r i e ca ragh ioa ­să, veţ i s p u n e . D a r D u m n e z e u ş t ie , şi n e n u m ă r a ţ i i e m i g r a ţ i ca re au t r ă i t la P a r i s o ş t iu şi ei — n u cei care e r a u t â m p l a r i , l ăcă tuş i , b l ă n a r i s au m a r c h i ­t an i special izaţ i , ci s tuden ţ i i , v i i tor i i ar ­t işt i , foştii f unc ţ iona r i — ei ş t iu că la P a r i s , că lca tu l şepci lor e o i n d u s t r i e î n ­f lo r i toa re ca r e absoa rbe u n n u m ă r e-n o r m d e b r a ţ e . To ţ i acei c a r e n u ş t iau să facă n imic ,călcau şepci ; d i n t r e s t u ­d e n ţ i i u n g u r i , v r e o s u t ă cel p u ţ i n se a p u c a s e r ă de m e s e r i a as ta ; şi as tăz i în­că, î n v i su r i l e l o r s b u c i u m a t e , ei r evăd u n e o r i r e g i m e n t e î n t r eg i de şepci defi­l â n d p r i n fa ţa lor, cu mi l ioane le , o can­t i t a t e d e şepci suf ic ientă ca să acope re u n ocean î n t r e g şi cape te le m a i m u l t o r gene ra ţ i i . U n d e se duc t o a t e aces te şepci că lca te? A r t r ebu i , p e n t r u ca să p o a t ă fi v â n d u t e toa te , ca f rancezi i să n u facă a l t ceva decâ t să c u m p e r e şepci cât e ziua de m a r e . E d r e p t că s u n t şi coloniile.. . , poa t e c ă ele abso rb această i m e n s ă c a n t i t a t e de şepci , p o a t e că s u n t f ăcu te p e n t r u Zuluşi . . . Ce să m a i l u n g i m vorba , d-1 P a p a d a k i s d e v e n i că l ­că to r de şepci , f i indcă de felul lu i e ra i m p o r t a t o r d e l emne , ia r în a fară de

l e m n e l e p re ţ ioase p e ca r e le p r i m e a d in P e r s i a ca să le v â n d ă în E u r o p a , n u ma i cunoş tea al tceva ' n imic . De altfel , căl­ca tu l şepc i lo r n u e o m e s e r i e p roas t ă . In p r ime le zi le pâ r l e ş t i opt, zece şepci şi ţi se scade p r e ţ u l d in leafă, d a r apoi în­ve ţ i să calci c u m se cuv ine .

Ba rd i ş inov ,acum, n u ma i e a t â t de conv ins ca î n a i n t e d e a p r o p i a t a v ic tor ie a a r m a t e l o r a lbe . A l ipi t u n afiş p e p e ­r e t e l e b a r u l u i , p r i n ca r e a n u n ţ ă că p r e d ă ief t in lecţi i d e f ranceză . Bard i ş i ­n o v e înzes t r a t p e n t r u p rofesora t . In u l t imi i doi ani, i-a d a t A n e i to t felul de l ec ţ iuni , nu numai d e franceză, dar

şi de geograf ie , istorie, b a c h i a r ş i d e ţ i n u t ă ; A n a m â n u e ş t e a c u m c u ţ i t u l şi fu rcu l i ţ a ca o a d e v ă r a t ă cucoană . A l v a ­rez p ic tează p e s t ic lă d a n s a t o a r e spa­nio le în m a n t i l e şi î ncea rcă să le v â n d ă .

Aces t spo r g e n e r a l d e ac t iv i t a t e î n ­r â u r e ş t e şi a s u p r a lu i B a r a b á s . E l găse ­ş t e o a l t ă s lu jbă , iar c u n o a ş t e r e a l imbi i îi a s igură a c u m u n sa la r m a i m a r e .

Cu b ie tu l L i iv l u c r u r i l e m e r g m a i g reu . Li iv e fă ră de n o r o c şi g r o z a v de s t ângac iu . Vas ia îl s f ă tueş t e să se a p u c e de l egă tor ie , e o m e s e r i e p o t r i v i t ă p e n ­t r u u n c ă r t u r a r . S ă s p u n ă că a fost le-g ă t o r în L i t u a n i a . Nu- i n i m i c că n u cu­n o a ş t e mese r i a . In cazul cel m a i r ău , o să fie da t a fa ră d u p ă p r i m a zi de l u ­cru, d a r în cursu l aces te i zile, v a fi î n ­v ă ţ a t cel p u ţ i n ceva. As ta - i v a folosi p o a t e ca d in su l jba u r m ă t o a r e să fie da t a fară abia d u p ă două zile. D u p ă ce v a fi t r e c u t astfel p r i n v r eo duz ină de l egă-torii , va cunoaş t e m e s e r i a la pe r fec ţ i e .

L i iv e îngrozi t . N u v rea să înşe le ; n u v rea să luc reze m i n ţ i n d . D a r foamea îi dă gh ies şi L i iv cedează . U r m e a z ă în ­tocmai calea a r ă t a t e de Vasia . P r e v e d e ­r i le aces tu ia n u dau g r e ş decâ t î n t r ' u n s i n g u r p u n c t : d u p ă f iecare zi d e luc ru , lui L i iv îi t r e b u e o s ă p t ă m â n ă ca să-i t r e a c ă v â n ă t ă i l e . B ie tu l o m e n e m a i p o ­m e n i t de s t ângac iu : ba se loveş t e l a ge-n u n c h i u , b a îşi p r i n d e dege te l e în p re să . Câ t e zile, a t â t e a r ăn i . A n a s p u n e că e m a r e m i n u n e că n u şi-a t ă i a t încă capul .

F i indcă ven i v o r b a d e Ana. . . ei b ine ! A n a a dec l a ra t că v r e a şi ea să luc reze . 11 h â r ţ u e ş t e p e B a r d i ş i n o v : v r e a cu tot d i n a d i n s u l să î n v e ţ e o m e s e r i e .

— D a r e nevo ie de d- ta acasă, s p u n e Bard i ş inov , î n c e r c â n d s 'o potolească .

— N u e n e v o e d e m i n e , r ă s p u n d e A n a d â n d din cap. M ă m i c a n u t r e b u e să m a i m e a r g ă la lucru , cel p u ţ i n u n t imp . P o a t e deci foa r t e b i n e să se o-cupe de gospodăr ie .

— Bine . Şi ce ţ i - a r p lăcea să faci, A n a ?

— N u ştiu, zice A n a p e g â n d u r i . Croi­tor ia , poate . . . Vasia s p u n e că e o m e ­ser ie f rumoasă . Vasia s p u n e că e aşa d e î ndu ioşă to r să vezi două m â i n i a lbe m â n u i n d cu d ibăc ie m ă t ă s u r i şi făcând l u c r u r i f rumoase . .

A n a îşi p r i v e ş t e mâ in i l e c a r e n u sun t deosebi t de a lbe .

— Hm!.. . A s p u s as ta Vasia? chibzu­ieş te Bard i ş inov . Aşi fi v r u t să fac din d-ta ceva m a i b u n decâ t o cro i toreasă , A n a .

— Vasia s p u n e că e cel m a i f rumos . l u c r u din l u m e .

— A d e v ă r a t ? P o a t e că a r e d rep ta t e . . . I n or ice caz , fapt e că n u p r e a po ţ i a-lege, de v r e m e ee n ' a i p u t u t s ă - ţ i con­t inu i s tud i i le . S p e r a m să fac din d-ta o d o a m n ă .

Vas ia s p u n e că a t u n c i când ai u n su ­flet raf ina t , eş t i o d o a m n ă .

F ă r ă îndoia lă , fără îndoială. . . D a r nici î n v ă ţ ă t u r a n u s t r i că . Croi toreasă . . . da. Cred că ai o a r e c a r e p r i cepe re , mi-ai câ rp i t b in i şo r cămăş i l e !

— D o m n u l e B a r d i ş i n o v ! A n a în s fârş i t i zbucneş t e : — Cine e Vasia? Ţ i - a spus-o ou si­

g u r a n ţ ă d-tale, ca re eşt i r u s ca şi d â n ­sul .

D-1 Ba rd i ş inov o p r i v e ş t e foa r t e m i ­ra t . Dânsu l , în or ice caz, n u - i ia p e Vasia d r e p t m a r e duce .

— Mi-a spus că e mecan ic . A fost ma i în t â i l ăcă tuş , apoi a î n v ă ţ a t t ehn i ca au­tomobi lu lu i .

— Şi a d a t e x a m e n de şofer de t ax i ! Soc ie ta tea l-a anga ja t şi de m â i n e î n ­cepe, ves t e ş t e A n a cu u n ae r i m p o r t a n t . R e v i n e apoi la ches t i unea care o fră­m â n t ă : da r b ine , d o m n u l e Bard i ş inov , c u m p o a t e Vas ia să fie mecan ic? N u e logic (Ana î n t r e b u i n ţ e a z ă b u c u r o s cuv in­t e de felul acesta , pe ca re le-a î n v ă ţ a t dela d-1 Ba rd i ş i nov p r i n t r e a t â t e a a l t e l uc ru r i şi c a r e s u n ă m a i d is t ins în f ran­ţuzeş te) . U n m e c a n i c e u n l u c r ă t o r . Şi luc ră to r i i p u t e a u r ă m â n e în Rus ia ; n u ­m a i a r i s toc ra ţ i i şi oamen i i boga ţ i au fost nevoi ţ i să fugă. De ce a e m i g r a t Vasia, dacă n u e a r i s toc ra t ?

L a d r e p t vo rb ind , Ba rd i ş i nov şi-a p u s şi el uneo r i î n t r e b a r e a asta , d a r n u a-t â t de des ca A n a . D ă din u m e r i .

— Şi t a t ă l d- ta le e emig ra t . — N u - i tot una . In U n g a r i a , n u

găsea de luc ru . P e c â n d Vasia. . . Şi apoi , Vas ia e a t â t d e b ine . Vas ia e e x t r a o r ­d inar , d o m n u l e B a r d i ş i n o v !

D-1 Ba rd i ş i nov r ă m â n e o clipă pier­du t p e g â n d u r i . S p u n e apoi că ruşi i , m a i cu s e a m ă oameni i d in popor , cei sărac i , au ceva m e s i a n i c î n f i rea lor . II ci tează p e Dos to i ewsky : u n a d in căr ţ i l e lui i-a dat-o A n e i s'o ci tească. Suf le tu l rusesc e ca al u n u i copil, şi p o p o r u l a-cesta p r o d u c e u n e o r i o a m e n i c a r e î m ­prăş t i e l u m i n ă în j u r u l lor, ca I isus Chr i s tos .

(Ceva mai tâ rz iu , A n a s tă de vo rbă cu Liiv, şi-i r e p r o d u c e a p r o a p e în toc­ma i cele ce i-a spus Bard i ş inov . B i n e în ţe les , le r e p e t ă ca şi cum ideea a r fi a ei, sau m a i b ine zis ca u n fapt incon­tes tabi l , u n a d e v ă r e te rn , f u n d a m e n t a l . Li iv se m u l ţ u m e ş t e să zâmbească , cu s u r â s u l lu iobosit :

— E x i s t ă ceva d in I isus în toţ i oa­meni i , A n a . In d-ta, şi chiar în mine . . . Cât d e s p r e a r c s t o l i i mesianici . . . T r e ­

b u e să n e s i l im să f im b u n i , A n a a t â t a to t .

D in z iua aceea, A n a n u m a i a r e în ­c r e d e r e î n Li iv . Ide ia d e a-1 p u n e p e Vas ia şi p e Ruş i p e acelaş i p l a n cu ce t ă ţ en i i c e lo r l a l t e n a ţ i u n i î i e s t e o-dioasă) .

I n t i m p ce A n a d i scu tă d e s p r e v i i to r cu Bard i ş inov , K l a r i a r e o c o n v o r b i r e cu P a p a d a k i s .

— S p u n e - m i poveş t i d e s p r e b ă i a t u l t ă u cel m a r e , îi ce re ea. Cel c a r e e ra de o v â r s t ă cu m i n e .

Şi P a p a d a k i s poves t e ş t e .

— A c u m a , poves t e ş t e -mi a tacul , po ­r u n c e ş t e K l a r i .

— Turc i i au a taca t s a tu l p e la Nord , se s u p u n e P a p a d a k i s . (Să n u u i t ă m că a u t r e c u t n u m a i câ ţ i va ani dela s fârş i ­t u l r ăzbo iu lu i . C o m u n i c a t e l e oficiale şi t e l e g r a m e l e co re sponden ţ i l o r de răz-boiu a u lăsa t u r m e în l imba ju l t u t u r o r . S e s p u n e dec i : Tu rc i i a u a t aca t sa tu l p e la Nord. . . ) .

— E r a u t r u p e r egu la t e , s au n u m a i b a n d e de f r anc t i ro r i ?

K l a r i ş t ie m a i d i n a i n t e r ă s p u n s u l tot aşa de b i n e ca P a p a d a k i s . C o n v e r s a ţ i a lor s e a m ă n ă cu a scu l t a r ea u n u i e lev la şcoală; K l a r i v r e a să v a d ă dacă P a p a ­dak i s ş t ie lecţ ia .

— B a n d e de jefu i tor i . D a r so lda ţ i i re­gu la ţ i c a r e a u sosit d u p ă t r e i z i le n u e r a u m a i de soiu. Tocma i de ei fugi­sem.

De ce al ia ţ i i îi l ă sau să-ş i facă d e cap? Mi-a i s p u s că flota engleză e ra în D a r d a n e l e .

D e s p r e aces t capi tol de is tor ie şi po­li t ică e x t e r n ă , K l a r i ş t ie m a i m u l t e de ­cât o duz ină d e e leve dela şcoala d in s t r a d a H e r n á d la olal tă .

— E r a în D a r d a n e l e , e a d e v ă r a t , d a r n u i n t e r v e n e a . Englez i i n ' a v e a u pof tă să cau te cea r t ă l u i K e m a l , ş t i i c u m se p e t r e c l uc ru r i l e . (Klar i ap robă ) . V r e i să evi ţ i inc iden te le , c o m p h c a ţ i u n i l e di ­p lo ma t i ce . D e altfel , n ' a t r e c u t m u l t şi flota engleză a fost r e c h e m a t ă .

— B i n e în ţe les , a p r o b ă K l a r i cu f i ­ne ţ e . A ş t e p t a u să v a d ă c ine câş t igă : K e m a l sau S u l t a n u l . Dacă a r fi fost acolo Vasia , n ' a r fi l ăsa t p e n i m e n i să se a t ingă de nevas t ă - t a .

— Vasia? Ce a r fi p u t u t face Vas ia? — Şti i ce voinic e Vasia! L - a m v ă z u t

eu c u m îl ducea pe Fedor . — D e ce ? — N u ştii ? I-a căzut lui F e d o r ceva

pe picior, o m a ş i n ă sau m a i ş t iu eu ce. Vasia l-a a d u s acasă în tax i , apoi l-a dus sus în b r a ţ e . î ncă eu l e - a m deschis uşa . Mâ ine , Vasia o să a ibă u n tax i al lui .

— Z ă u ? — Da, da, şi o să m ă ia de m u l t e ori

la p l i m b a r e . S i g u r că Vasia ţ i - a r fi a-p ă r a t copiii . C h i a r dacă f ranc t i ro r i i a r fi a v u t t u n u r i mari . . . O a r e o gh iu l ea de t u n i-ar p u t e a r e t eza lui Vas ia capu l ? S p u n e - m i , d o m n u l e P a p a d a k i s , dacă ai fost u n n e g u s t o r aşa de m a r e , c u m se face că locuiai î n t r ' u n sa t aşa d e mi ­t i te l ?

— N u era u n sat mi t i t e l . E x a c t acolo se î n t r e t ă i a d r u m u l de c a r a v a n e d in P e r s i a cu calea f e ra tă a B a g d a d u l u i . Acolo s e încă rca în v a g o a n e l e m n u l a-dus cu cămi le le .

— A h !... Şi crezi tu , zău, că o gh iu­lea de t u n i -ar p u t e a r e t eza lui Vasia capu l ?

Aces tea s u n t conversa ţ i i l e lu i K l a r i cu P a p a d a k i s . Dacă a m vo i să a f l ăm şi ce face Ian i , îl v o m găsi f ă ră doa r şi poa t e î n v r e u n colţ cu Vasia . S u n t ocu­pa ţ i cu cons t ru i r ea T. F . F . -u lu i ; înfă­şoa ră n i ş t e s â r m ă de a l a m ă p e m o s o i r e , înfig cu g r i j e b u c ă ţ e l e de cris tal , t oa te as tea cu u n ae r de m i s t e r şi cu nes fâ r ­şi te şuşuel i . F e d o r e şi el u n e o r i în ca­m e r ă , d a r n u r i bagă în s eamă . F e d o r e omul cel m a i rece , cel m a i t a c i t u r n . De c u m se î n toa r ce dela lucru , se spa lă fără o vorbă , îşi p u n e smok ingu l , îşi po­t r i ve ş t e m o n o c l u l şi se g r ă b e ş t e să se în t â lnească cu ruş i e legan ţ i . S e ţ ine d r e p t , t r ă s ă t u r i l e îi s u n t impas ib i l e , monoc lu l lu i scl ipeşte , el n u v o r b e ş t e cu n i m e n i . R ă s p u n d e cu monos i l abe la g l u m e l e lu i Vasia . L i iv e s i n g u r u l că-ruia- i ad resează uneor i c u v â n t u l ,a tunci c â n d a r e nevo ie d e o l ă m u r i r e a s u p r a v r e u n e i ches t iun i d e ma t ime t i c i , căci m a t e m a t i c i l e sun t s i n g u r u l sub iec t ca re îl i n t e r e sează p e Fedor . C h i a r şi î n ace-

...La changement est la substance même des choses. A, dacă aş avea loc aci să fac a s e m ă n a r e a cu t eo r i a con t rad ic ţ i e i i n t e r n e a s ch imbă r i i e t e r n e d in Logica lu i Hege l ! D a r încă ceva ! H e n r i B e r g ­son a p u s accen tu l p e v ia ţă , n u pe j a ­loane le logice a l e luc ru r i lo r . Aci se d e ­osebeş te de to ţ i cei lal ţ i , şi aci s tă esen­ţ ia lu l lui me r i t . Noi s u n t e m în v ia ţă , şi n u a v e m nici p u t e r e a nici d r e p t u l să n e d e t a ş ă m de ea. T r e b u e deci să p r i n ­d e m l u c r u r i l e în v ia ţă . D a r v i a ţ a se s c u r g e m e r e u , ce es te a c u m d i spa r e p e n t r u t o tdeauna , şi a t u n c i c u m p u ­t e m noi să facem judecă ţ i va lab i le a su ­p r a u n o r l u c r u r i ca re se s c h i m b ă m e ­r e u ? Vede ţ i , coordona ta duratei su­p r i m ă logica. I n t e l i gen ţ a n u n e a ju t ă la n imic , — rea l i t a t ea i n t i m ă a l u c r u ­r i lor e accesibi lă n u m a i intuiţiei. Şi ce es t e in tu i ţ i a ? Nimic a l t ceva decâ t ope ­ra ţ i a p r i n ca re noi n e ses izăm tocma i în deven i r e , şi p r i n ca re noi l u ă m con­tac t cu luc ru r i l e , t r a n s p o r t â n d u - n e în i n t e r i o r u l lor. Ea n u ra ţ ionează , nici n u m e r g e discurs iv , nici n u c o m p u n e şi n ic i n u div ide . Ea n e as imi lează , î n t r ' o e x p e r i e n ţ ă t r a n s c e n d e n t ă şi i n e x p r i m a ­bilă, cu cea m a i i n t i m ă rea l i t a t e a l u ­crur i lo r , cu esenţa . Aceas t ă in tu i ţ i e a-t i n g e abso lu tu l , îl a t i nge direct , i m e ­diat , fără e r o a r e şi fă ră logică. E x a c t aşa ca îngeri i . . . Be rgson a r e d r e p t a t e , e sen ţ a n u se poa t e p r i n d e decâ t aşa. D a r oa re noi oameni i , î n condi ţ i i le noas t r e , s u n t e m capabi l i de o astfel de i n t u i ţ i e ? N u cred . Dacă a m fi aşa, a-t u n c i n ' a m m a i fi oamen i , ci înger i . To tuş i , d i n p u n c t de v e d e r e u m a n , ca ce r t i t ud ine , filosofia lui Bergson a în­s e m n a t o r e / a c e r e , i a r B e r g s o n omul s 'a i m p u s ca u n a d in cele m a i p u r e g lor i i a le F r a n ţ e i c o n t e m p o r a n e . Aşa îl califică n e o - t o m i s t u l E t i e n n e Gilson.

D a r a c u m , câ teva cuv in t e . d e s p r e o rga catol ică a F r a n ţ e i . E vo rba de P a u l C laude l , la ceasul ac tua l , singu­r u l m a r e poe t catolic. El a l ega t a r t a lui poe t ică de p l e n i t u d i n e a i n t e r i oa r ă a c r ed in ţ e i lui . In felul aces ta , to t ce-a sc r i s el , a r e u n re l ief prec is , d i m e n s i u ­ne , p â n ă a tunc i , p r e a p u ţ i n cunoscu tă l i t e r a tu r i i f ranceze .

A l b e r t T h i b a u d e t vo rbeş t e u n d e v a d e p o e t u l c a r e e s t e p o e t p e n t r u c ă face ve r su r i , s p r e deosebi re , de p o e t u l care face v e r s u r i f i indcă es te poet . U n d e l - am t r ece p e P a u l Claude l ? Des igu r că în ca tegor ia u l t imă . E l es te u n p o e t au t en t i c şi pl in. N u ş t iu dece, d a r d e -câteor i a u d de el, î nce rc în suf le t u n fel de t e r o a r e nobi lă . î m i t r ece p r i n m i n t e a c u m , o s t rofă d in poezia Mag­nificat, aceia î n ca r e se ad re sează lui D u m n e z e u - F i u l , cu a d m i r a b i l u l com­p l i m e n t , că este mai agreabil decât un taur tânăr. D a r n u ş t i u câ ţ i a u î n ţ e l e s — ast fe l de l u c r u r i n u se află — că P a u l C l a u d e l î n g e n u n c h i a z ă î n a i n t e a rozelor , exac t ca Sf. F ranc i s e d in Asisi î n r u g ă c i u n e . Ci t i ţ i î n sensu l aces ta La Cantate à trois voix, — Cantique de la Rose, şi ve ţ i în ţe lege . A m discu­t a t oda t ă cu o p r i e t e n ă — cea ma i f r u m o a s ă b l o n d ă d i n l u m e ! — şi îmi spunea , că i n t e r i o r u l lu i C l a u d e l e un fel de c o n t e m p l a ţ i e î n panică , şi t oa tă d u r e r o a s a lu i v ioa ră l ir ică, u n s u n e t a s c u n s î n t r ' o ca t ed ra l ă . Deace ia l -am n u m i t orgă . Şi îm i s p u n e a m a i d e p a r t e : P a u l C laude l con t inuă i m o r t a i u l dialog, în ca re se d i la tă angoaza catolică, sus ­ţ i n u t ă p r i n cea m a i c lară p r e z e n ţ ă a lui D u m n e z e u . C r e d că n u m a i t r e b u e să a d a u g n imic .

D e s p r e Va lé ry . U n p r i e t e n m i - a s p u s recen t , că toa tă filosofia lu i V a l é r y se t r a g e d in E d g a r Pöe . „Domnule . . . p a -sagii în t regi" . . . . F i i ser ios amice !" P a u l V a l é r y luc rează în p l ină t r a d i ţ i e car­tez iană şi f ranceză în g e n e r e . Mai î n ­tâi , dacă a m l u a l u c r u r i l e în t e r m e n i preciş i , a r t r e b u i să s p u n e m că V a l é r y n u a r e o füosofie, ci n u m a i o m a n i e r ă de -a filosof a. Şi as ta e s t e a l tceva . Dar to tuş i . Dacă a m v r e a n e a p ă r a t să-i s ta ­

b i l im influenţele, a t u n c i a m începe cu Z e n o n d in Eleea , a m t rece p r i n Des­car tes , a m lua des igu r ceva d i n Edgar Pöe , şi î n t r ' u n fel, o b u n ă p a r t e din Bergson. As t a e s t e l in ia desvo l t ă r i i lui. Şi a c u m , el ca a t a r e . P ă r e r i l e se îm­p a r t . Uni i v o r b e s c d e u n V a l é r y kan­t i an şi c a r t e z i a n deoda tă , a l ţ i i vorbesc d e u n V a l é r y e l evu l l u i M a l l a r m é şi d isc ipolul lu i L e o n a r d o da Vinci , şi in sfârşi t , a l ţ i i vo rbesc d e u n V a l é r y po­zit ivist . U n d e s t ă a d e v ă r u l ? In câteva cuv in t e . L a î n c e p u t u l cuceririi sale metodice e s t e u n absolut. D a r n u un abso lu t metaf iz ic , ci n u m a i u n absolut e t imologic ; ex i s t ă o f i in ţă de t a şa t ă . De-aci o p r i m ă pozi ţ ie . V a l é r y v r e a să-şi c reeze s i n g u r tot u n i v e r s u l . Cu alte cuv in te , să facă u n subiect şi u n obiect. O d a t ă s tab i l i t ă despă r ţ i r ea , e fo r tu l lui p r inc ipa l cons tă în e l i m i n a r e a or icărui contac t cu luc ru r i l e , şi dacă se poate, m e l im ina rea p r e s iun i i lumi i . Poziţia es te câş t iga tă . P a u l V a l é r y se ridică lent p â n ă la acea î n ă l ţ i m e , d e u n d e , cu o s i n g u r ă p r iv i r e , d o m i n ă to t universul . A ce point pur je m o n t e et m'accou­tume... zice e l în Cimitirul marin. Uni­ve rsu l î n t r e g es te la p ic ioa re le lui . De-a c u m , el n u m a i v r e a să-şi pietrifice m a t e r i a p r o f u n d rebe lă , ci să facă să t r i u m f e g â n d i r e a a s u p r a na tu r i i . Un l u c r u posibil , chose facile, a r zice Mon­s ieur .Teste. As ta î n s e m n e a z ă că Valéry es te î nce rcu i t e sen ţ i a l î n g â n d i r e şi nu în l u c r u r i . I n t r u câ t m ă pr iveş te? Nu. Eu am nevoie mai mult de obiect. Ra­ţ iunea e u n luc ru s ecunda r . P o a t e din cauza ei, V a l é r y refuză l i r i smulu i său s u b s t a n ţ a u m a n ă , şi n u r euşe ş t e în p o e m decâ t în ceiace p r i v e ş t e p u r a dis­pozi ţ ie a rh i t ec ton i că . A s t a e o idee de m a t e m a t i c i a n , o idee î m p r u m u t a t ă lui M a l l a r m é , şi î n fond, o e r o a r e filozo­fică. D a r încă ceva i m p o r t a n t . Valéry t r ăe ş t e , a t â t câ t e l poa te , u r m â n d un r i t m regu la t , u n t r a e c t c o n t i n u u şi d r ep t . Ce iace es te f rânt , i nu t i l s au ilo­gic îl r ă n e ş t e . Da, şi m a i m u l t ca orice, a tunc i când es te î n acel p u n c t pur , ce-t a ş a t de tot , d e a s u p r a un ive r su lu i , a-t u n c i îl r ă n e ş t e ide ia d e Dumnezeu . D u m n e z e u , p e n t r u el, n u es te decâ t un obstacol abstract, de ca re se izbeşte calm, ca u n cr is ta l , cu t oa t e puter i le poeziei sa le ; o nevo ie de u n i t a t e sau o s in teză i n s t a n t a n e e a t u t u r o r realită­ţ i lor şi a t u t u r o r pos ib i l i tă ţ i lor . Dar aces t D u m n e z e u , c a r e n u es te şi care nici n u p o a t e fi d in aceas t ă l u m e , nu lasă sp i r i t u lu i d e c â t r e s u r s a dezolantă a cău tă r i i . Ş i a s t a a r fi c ă d e r e a î n non-fi inţă ; — i a r d in rest , P a u l Va lé ry a făcu t p o e m u l m ă r e ţ , S c h i ţ a unui şarpe, i n c a r e ce l eb rează malef ic i i le vanului ex taz . C e - a r m a i fi d e s p u s ? Ch ia r e-sen ţ ia lu l , — că V a l é r y e s t e poe tu l ac­tu lu i sec.

s t e r a r e ocaziuni , el r ă m â n e d i s t an t şi t e r ib i l de a r i s toc ra t . F e d o r e t ipu l o -m u l u i c a r e p o a t e avea a e r u l e l egan t ch ia r şi în b luză de luc ră to r .

Cu toa te acestea , n u p e F e d o r îl iu­beş te Ana , ci p e Vasia . U n e o r i p l ânge noap tea , a l t eo r i s ă r u t ă c l an ţa uşi i p e c a r e a a t ins-o Vasia . I i c e r e lu i P a p a d a ­kis să-i d ă r u i a s c ă iconi ţa p e ca r e i-a da t -o Vasia , deşi n u r e p r e z i n t ă decâ t sfinţi or todocşi care n u s u n t sf inţ i a d e ­vă ra ţ i , î n t r ' o zi, îl r oagă p e Vas ia s'o lase să-i coase n a s t u r i i , d e s p r i n ş i de la tun ica lu i d e şofer, d a r Vas ia r â d e şi d ă d i n cap că n u : a r m e r i t a să fie s p â n ­z u r a t dacă n ' a r fi în s t a r e nici măca r să-şi coasă n a s t u r i i !

Şi î n t r ' o zi, Vas ia aduce u n a n u n ţ . Se c a u t ă o fată ca ucen ică la croi tor ie . A n a se d u c e s i ngu ră să se p r ez in t e ; n u vea să fie înso ţ i t ă nici m ă c a r d e Ba r ­d iş inov ,şi e p r i m i t ă . A n a află ce în­s e m n e a z ă să m u n c e ş t i î n ţ a r ă s t ră ină . A n a t r e b u e să facă curse le , A n a t r e b u e să m u n c e a s c ă d in g reu . Totuş i , ce d r a g îi es te micu l a n u n ţ ; A n a cade p e p a t m o a r t ă de oboseală ,dar u n e o r i v isează m u n ţ i acoper i ţ i cu z ă p a d ă ca r e p o a r t ă maiestatea pe piscurile lor.

D i n t r e es te ţ i i c o n t e m p o r a n i , îmi pla­ce e n o r m A d r i a n o T i lghe r . Astăzi , el t r e ce p r i n t r e oamen i i cei m a i a taşa ţ i de v ia ţă , şi ca re î n sc r iu m u l t la gloria cu l tu r i i i t a l iene . N u m ă re fe r numai la Estetica lui , ci la to t ce a scris; în­deosebi , la Filosofi şi moralişti din se­colul al XX-lea. A s t a e u n a d in căr­ţ i le lu i m a r i . Ascu l t a ţ i c u m defineşte r o m a n t i s m u l ! I n esen ţă .

R o m a n t i s m u l n u es t e u n fenomen p u r l i t e ra r , nici c h i a r n u m a i u n u l cul­t u r a l ; el es te , î n sensu l cel m a i larg al c u v â n t u l u i , u n f e n o m e n u m a n . O nouă in tu i ţ i e , o n o u ă e x p e r i e n ţ ă , m a i mult încă, u n gus t nou , o n o u ă o r i en ta re a vieţ i i şi o civi l izaţ ie nouă . O civiliza­ţ ie care-ş i găseş te exp re s i a în toa te zo­ne le sp i r i tu lu i ; î n l i t e r a t u r ă , în ar lă , în rel igie, î n filosofie, în mora l ă , în obi­ceiuri , în pol i t ică şi î n d rep t . O expe­r i en ţ ă a vieţ i i , î n ca re v ia ţ a se simte cu o p u t e r e m a x i m ă . Şi pe l ângă asta, o ac t iv i t a t e obscură care n u es te legată de nici u n a d in fo rme le vieţ i i , da r care posedă p u t e r e a de - a le îndepl in i pe toate , şi ca re în fond, n ' a r e a l tă lege, a l t te leos, decâ t pe acela de-a fi în cel ma i î n a l t g r a d v ia ţ a însăşi . Aci stă e-sen ţ i a lu l . R o m a n t i s m u l a scr is pentru p r i m a d a t ă c u v â n t u l Viaţă cu litera m a r e ; şi to t el a pur i f i ca t conceptul de or ice con ţ inu t şt i inţif ic, d â n d vieţii d e m n i t a t e a ei metaf iz ică . Majoră pozi-ţ ie . A făcu t d in ea fondu l şi centrul un ive r su lu i . Ce î n s e m n e a z ă as ta ? Ni­mic a l tceva decâ t că r o m a n t i s m u l este cu l tu l vieţ i i . R e l a ţ i a es te perfectă . Dar a tunc i c u m se exp l ică că s u n t mai m u l t e r o m a n t i s m e ? E x t r e m de simplu. Deosebi r i le n u s u n t cu pr ivare la obiect, ci n u m a i cu p r i v i r e la m a n i e r a de-a concepe obiec tu l . Uni i o v ă d încarnată în indiv id , ca re se r id ică furios împo­t r i va to tu lu i , al ţ i i , d in con t ră , o văd în tot, — î n ţ e l e g â n d p r i n asta , na tu ra , na­ţia, socie ta tea , clasa, e tc . — şi în care i n d i v i d u l t r e b u e să se in tegreze . Alţii o găsesc în ado ra ţ i a f renet ică a trecu­tu lu i , al ţ i i î n vi i tor , al ţ i i în reîntoar­cerea la n a t u r ă , al ţ i i în s u p r e m a disci­p l ină omenească . Şi î n sfârşit , alţii o găsesc în s e n t i m e n t , în vis, în energie, în r a ţ i u n e , î n v ia ţ ă or i în act . Sun t mai m u l t e fe lur i d e - a p r iv i aceas tă realitate u n i v e r s a l ă ca re es te v ia ţa , şi deci, mai m u l t e fe lur i d e r o m a n t i s m e . Dar cu as ta a m spus tot ce a v e a m de gând să s p u n d e s p r e A d r i a n o T i lgher .

Page 7: PROPRIETAR: ANUL XLVI I - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18908/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · Despre roman, ne amintim de alunecarea, aproape în grijorătoare,

15 Octombrie 1938 UNIVERSUL LITERAR 7

B U C U R E Ş T I

STUDIO : Clownul, de Sherk Roggers

trad. de G. M. Vlădescu S u n t u n e l e p i e s e bune p e ca re to tuş i

T e a t r u l N a ţ i o n a l n u l e p o a t e p r e z e n t a din cauza a n u m i t e l o r p r i nc ip i i d u p ă car i t r e b u e să se conducă . N u vo iu m a i d iscuta aici t r i s t a soa r t ă su fe r i t ă de a-ceste piese , oda t ă î n c ă p u t e p e m â n a „ loca l i za to ru lu i " Sică A l e x a n d r e s c u . A r r ă m â n e a t u n c i doa r e v e n t u a l i t a t e a ca p iesa să n u m a i fie nici-o d a t ă r e p r e ­zen ta t ă p e o scenă r o m a n e a s c ă . D a r m a i ex i s tă t o tu ş i o s a l v a r e : „ S t u d i o u l Tea ­t r u l u i N a ţ i o n a l " , scena care a n u l t r e ­cut a r e p u r t a t câ t eva succese s t r ă luc i ­toa re cu „ G e o r g e şi M a r g a r e t h " , „ A c ­t r i ţ a " şi ch ia r „ G l u m e l e d e s t i n u l u i " . Ia tă că a n u l aces ta v i n e să se a d a u g e la aces te i zbânz i şi n o u a p r e m i e r ă : „Clow­n u l " , o p ie să p e ca r e dacă c ineva a r citi-o, n u i -ar sconta succesu l to tuş i r e ­p u r t a t . T r e b u e să r e c u n o a ş t e m că d u p ă ac tu l I n e a ş t e p t a m ca şi ac te le u r m ă ­toa re să n e conf i rme u n a d in „ c ă d e r i l e " cu car i n e - a m ob i şnu i t în u l t i m u l t i m p .

E r a m p u ş i în fa ţa une i p i e se al că re i subiec t n e r e a m i n t e a f i lmele cu p r e ­t e x t în v i a ţ a de circ. A u fost, cred, d e s ­t u l e f i lme d i n aces tea c a r i să p lacă p u ­bl iculu i . D a r vezi că la t e a t r u s u n t e m p u ţ i n m a i p r e t e n ţ i o ş i decâ t la c i n e m a ­tograf. N e e ra t e a m ă c a a t â t ac tor i i cât şi r eg i so ru l să n u se zăpăcească j u c â n d sau r e g i s â n d c inema togra f acolo u n d e t r e b u e t e a t r u şi t e a t r u acolo u n d e t r e ­b u e c inematograf . A m greş i t a t u n c i când n ' a m ap rec i a t la j u s t a va loa r e t a ­l e n t e l e d o m n i l o r F i n t e ş t e a n u şi S a h i -gh ian . S u n t p e n t r u p r i m a oa ră p u s în g r e a u a s i t ua ţ i e că n u ş t iu c ine m e r i t ă să fie m a i m u l t l ăuda t . D o m n u l F i n t e ş ­t e a n u n e - a u lu i t p u r şi s i m p l u în ro lu l lui Char l i e . I n toa te cele cinci t ab lour i , ne-a a p ă r u t s u b a spec t e d i fer i te şi to tuş i p r i n mic i a m ă n u n t e n e a m i n t e a că es te acelaş om obseda t de o g r e şea l ă d in t i ­n e r e ţ e . N e o b i ş n u i s e r ă m p o a t e p r e a m u l t cu ro lu r i l e d e om b ă t r â n , r o lu r i ce se cer ş a r j a t e ş i în car i a fost d i s t r i ­bu i t m a i des acest ac tor .

I n aceas t ă piesă , oda t ă ce i s'a d a t u n ro l p e m ă s u r a t a l en tu lu i , d o m n u l F i n t e ş t e a n u a fost m i n u n a t . A sufe r i t în t o a t e ce le 5 t a b l o u r i şi n e - a m i r a t n a t u r a l e ţ e a , s i m p l i t a t e a c u ca r é a sufe­rit. E r a m t e n t a ţ i să - l î n t r e b ă m dece n u se b a t e cu p u m n i i în cap, aşa c u m fac „ m a r i i " ac to r i B u l a n d r a , Vraca şi a l ţ i i .

S u f e r i n ţ a lu i copleşeşte , to t aşa cum ta l en te l e de c a r e dă d o v a d ă de-a l un ­gul p iese i s m u l g exc l ama ţ i i de a d m i ­ra ţ ie . U n s fe r t d e ceas n ' a m a i fost acolo, p e scenă ,actor. A fost c lovn. U n clovn de cea m a i b u n ă ca l i ta te . A cân­ta t din d ive r s e i n s t r u m e n t e . A r â s — şi totuşi , câ tă s u f e r i n ţ ă în r â s u l său ! — A e n t u z i a s m a t î n t r e a g a sală. F u s e s e a t â t de p rod ig ios în ac tu l al doui lea , încâ t a tunc i c â n d s p r e s fâ r ş i tu l p iese i a făcut câ t eva s c a m a t o r i i d in cele m a i r euş i t e , n i m e n i n u s'a m a i m i r a t . S ă n u c r e a d ă însă n i m e n i că d o a r în c â t e v a c lovner i i şi s cama to r i i cons tă tot r o lu l d - lu i F i n ­t e ş t eanu . D 'ucându-vă să- l v e d e ţ i ve ţ i p u t e a să cons ta ţ i a d e v ă r u l aces tor spuse .

Ovid B r ă d e s c u i n t e r p r e t u l ro lu lu i de d re so r de t igr i , d u p ă ce în ac tu l I a fost si l i t să deb i t eze p ros t i i î n t r ' o com­b ina ţ i e de l i m b ă r o m â n e a s c ă cu i ta l iană , a i sbu t i t în ac tu l al dou i lea să scoată câteva efecte d in cele m a i t r ag ice s u b aspec tu l d e om decăzu t şi r e s e m n a t să se h r ă n e a s c ă d o a r cu a m i n t i r i . Tot aşa şi d o a m n a F i i i Mihai lovic i a p l ă c u t ma i m u l t în ac tu l al t re i lea decâ t în în tâ iu l , (am spus dela î n c e p u t că ac tu l I e m a i slab) I a r d o a m n a E lv i r a G o d e a n u a p u r ­tat două rochi i sp lend ide , cari , doa r ele ar fi c o n t r i b u i t la succesu l său . D a r dânsa a ţ i n u t să-şi şi i n t e r p r e t e z e b ine rolul . N u e v i n a d o m n u l u i Nicki A t a n a -siu că n ' a i s b u t i t să fie la î n ă l ţ i m e a d o m n u l u i F i n t e ş t e a n u . Şi -a i n t e r p r e t a t ca d e obiceiu conşt i incios ro lu l . D a r de-obiceiu n ' a r e g h i n i o n u l să a ibe u n p a r t e n e r a t â t de bun , c a r e să- l ecl ipseze.

De ob ice iu n u m e l e r eg i so ru lu i n u p r i l e jueş te î n t r ' o c ron ică d r a m a t i c ă decât v r e o două r â n d u r i de l a u d e s au injur i i — d u p ă c u m e cazu l •—• Noi vom face însă excep ţ i a de la r e g u l a genera lă , î n c h i n â n d m a i m u l t e r â n d u r i m a e s t r u l u i c a r e s'a doved i t a fi d o m n u l Şahighian . E o s a rc ină des tu l de dificilă aceea de a r e d a v i a ţ a d e c i rc aşa cum a ş t iu t a o r e d a d o m n u l Şah igh ian . S p u ­nând aceas ta n u m ă g â n d e s c la m a i ­m u ţ a c a r e s t ă t e a p e scenă în ac tu l al douilea şi c a r e în fond n u p r e a îşi avea rostul , ci m a i m u l t la ace le mic i a m ă ­n u n t e , d in t r e car i vo iu a m i n t i aici p r ezen t a r ea d re seuze i d e foci î n t r ' o e legantă roch ie d e s e a r ă d u c â n d afară un l i ghean cu l ă t u r i . S i n g u r u l defect pe ca re a m p u t e a să-l g ă s i m regie i , a r fi prea m u l t e l e t r e c e r i de ac to r i d e circ, din ac tu l I, ca re s u s t r a g a t e n ţ i a pub l i ­cului dela u r m ă r i r e a ac ţ iune i . I a r ideea de a-1 aşeza p e d o m n u l F i n t e ş t e a n u , în tabloul al p a t r u l e a î n t r ' u n fotol iu cu spatele la publ ic , o găs im ca foa r te n i ­mer i tă , d e o a r e c e ' n e - a d a t dovada de

C R O N I C A D R A M A T I C A jocu l de m â i n i pe r f ec t al aces tu i actor .

D a r t o a t e l a u d e l e aces tea l a a d r e s a u n u i s i n g u r actor , v o r p ă r e a , poa te , u n o r a d i n t r e c i t i to r i c am n e la locul lor .

A c e s t o r a n u po t de câ t să l e reco­m a n d „ C l o w n u l " , p iesă oare , r epe t , f ă ră ca să fie e x t r a o r d i n a r i i a î n s e m ­n a t u n succes ca tegor ic p e n t r u d o m n u l F i n t e ş t e a n u .

L.

Teatrul Regina Maria : Ediţie specială", comedie

tragică de Camille F. Wynn P e n t r u pub l i cu l r o m â n e s c n ecu n o scă ­

tor al p r o b l e m e l o r sociale n o r d a m e r i -cane, ( c inematogra fu l m a i m u l t a m u z ă decâ t in fo rmează) , p iesa r e p r e z i n t a t ă p e scena t e a t r u l u i Regina Maria p o a t e p ă r e a neve ros imi lă , ba ch ia r e x a g e r a t ă p â n ă la p i e r d e r e a no imei . Şi c red că a-cest pub l i c n u se lasă înşe la t . Insă ju ­d e c â n d obiect iv, p iesa în s ine, es te o d r a m ă p u t e r n i c ă ( t e r m e n u l : c o m e d i e d r a m a t i c ă , îl g ă s i m n e p o t r i v i t ) . Ea r i ­dică o c h e s t i u n e des tu l d e i n t e r e s a n t ă şi d e s i g u r foa r t e ac tua l ă p e s t e Ocean, o t r a t e a z ă î n t r ' u n r i t m vioiu şi a g e r s u s ­ţ i nu t . S u n t şi u n e l e i nova ţ i i t e a t r a l e : to ţ i ac tor i i vo rbesc deoda tă . F o r m u l a a-ceas ta a m m a i î n t â l n i t - o de al t fel şi a-iu rea , la Wi l i e r s de Lis le A d a m , de p i l ­dă.

P e n t r u sensu l m o d e r n al v ie ţ i i i n -

LUCIA STÜRZA BULANDRA

t ense , î n c o r d a t e şi ne rvoase , a cea s t ă f o r m u l ă r e p r e z i n t ă ceva specific seco­lu lu i nos t ru . S i n g u r u l ei m a r e defect e că n u p r i cep i m a r e l u c r u d in ce v r e a să se s p u n ă .

P e n t r u a p rec iza ceva a s u p r a piesei însăşi , î n c e p e m cu o o b s e r v a ţ i e c r i t i că în l e g ă t u r ă cu l ipsa d e sens a p r i m e i scene d in a c t u l în t â iu . E p u r şi s imp lu a b s u r d . Aceiaş i a c u z a r e o m e r i t ă p r i ­m a scenă d in ac tu l II , c a r e e j u c a t ă cu o v u l g a r i t a t e i nadmis ib i l ă .

A n s a m b l u l i n t e r p r e t ă r i i n e face să n e g â n d i m la n i v e l u l scăzu t al t e a t r u ­lui nos t ru . C o m p o r t a r e a g e n e r a l ă a ac-

p l ă c u t pocu l d-sale). şi al d-lui S t e r i n , i a r ă ş f r u m o s execu ta t , ce i la l ţ i s u n t pe r ­sonagi i car i e x a s p e r e a z ă n e r v i i .

Vorbesc afectat , se mi şcă ur î t , deb i ­tează t i r a d e i n u t i l e (poate şi a u t o r u l e de v ină aici).

R. BULFINSKI

to r i lo r felul de a vorb i , d e a se mişca , î n t r ' u n cuvân t , d e b i t a r e a r o l u l u i n u e s t e câ tuş i de p u ţ i n ar t i s t ică , n ic i rea lă , ci d i m p o t r i v ă , ş a r j a t ă absu rd , fo r ţa tă , r idicolă . S u n ă fals.

D- ra L i s e t t e V e r e a p o a t e fi o foa r t e s impa t i că pe r soană , d a r cel m u l t p e n ­t r u a î n f r u m u s e ţ a scena. J o c u l d-sa le e s t e de s tu l de s lab . M a i d e g r a b ă c r e ­d e m că m e r i t ă l a u d e d - r a Tan t z i Cocea. D - n a N o r a P iacen t in i ? P r e f e r ă m să n u m a i s p u n e m n imic . A m lăsa t la s fârş i ­tu l e n u m ă r ă r i i pe r sonag i i lo r f emen ine , p e d-na L u c i a S t u r d z a B u l a n d r a . Ca tot ­d e a u n a ro lu l d-sa le e foa r t e b i n e p u s la punc t . C r e d e m to tuş i că şar ja n e b u ­nie i î n a i n t e d e s i n u c i d e r e e p o a t e e x a ­ge r a t ă . P r e a m u l t ă m e l o d r a m ă şi cău­t a r e de efec te ef t ine .

In ceeace p r i v e ş t e p e cei la l ţ i actor i , nu- i v e d e m sa lva ţ i de m e d i o c r i t a t e .

Afa ră de d. Ton i B u l a n d r a ,al că ru i rol îl p u t e m a d m i r a ( t o tdeauna ne-a

G. STORIN

î n s u ş i d. Bu l f i n sky se a r a t ă m a i p u ­ţ i n ac to r de t a l e n t î n aceas tă piesă , d e ­cât a l t ăda t ă . P ă c a t .

P e d. A u r e l Manolescu , l ansa t a n u l t r e c u t cu m a i m u l t succes , a c u m l -am găs i t scăzu t cons iderab i l ; d. T a l i a n u i n e x i s t e n t .

N u p u t e m s p u n e decâ t u n l u c r u : t r i s t că o p iesă des tu l de b u n ă şi d e o r ig i ­na lă , es te e x e c u t a t ă c u a t â t a l ipsă de. t a l en t . J o c comun , o r d i n a r adesea . Sp i ­r i t e de p r o s t gus t (mă î n t r e b d e c e l u m e a r â d e a câ t eoda t ă ) .

P ă c a t şi d e p iesă ş i d e câ ţ iva m a r i ac tor i , ca r i n u fac n i m i c s p r e a o r i ­dica.

V. CLUJ

2 + 5 = (Penelopa) de Somerset Maugham

î n t â i a p r e m i e r ă a s t ag iun i i N a ţ i o n a l u ­lu i d in Cluj a fost o comed ie a lu i S . M a u g h a m , sc r i i t o ru l eng lez a t â t de a-p r e c i a t p r e t u t i n d e n i p e n t r u o p e r a l u i epică şi d r a m a t i c ă deopo t r i vă .

L i t e r a t u r a lu i M a u g h a m es te adeseor i o l i t e r a t u r ă d e p r o b l e m e . P r i n a cea s t ă c o n s t a t a r e n u v o i m să s c ă d e m v i r t u ţ i l e p u r es te t ice a le ope re i sa le , ci n u m a i să s u b l i n i e m locu l cer i r e v i n e i n t e l i gen ţ e i în c r e a ţ i a sa l i t e r a r ă .

Penelopa e s te î n r u d i t ă cu Femeia s t a ­tornică, p iesă d e a s e m e n e a r e p r e z e n t a t ă l a Clu j , î n t r ' o s t a g i u n e a n t e r i o a r ă . A -m â n d o u ă s u n t p iese de p r o b l e m e şi p r o ­b l e m a es te aceeaş i î n a m â n d o u ă : c u m îşi p o a t e sa lva o f emee c ă m i n u l şi i u b i ­r ea so ţu lu i ei. D a r câ tă v r e m e în Fe­meia statornică i n i ţ i a t i va îi r e v i n e în­t r e a g ă neves t e i , o f emeie cu m a r i r e ­s u r s e d e in te l igen ţă , în Pene lopa m a ­t r o a n a ac ţ ionează cu c o n c u r s u l famil ie i sa le de o r ig ină şi î n specia l cu concu r su l pă r in ţ i l o r . D e s igur , s f a tu r i l e famil ie i cons t i t ue n u m a i u n a j u t o r po t r iv i t , căci p r i n c i p a l u l i m b o l d îl dă d r a g o s t e a p u ­t e r n i c ă p e ca r e o a r e f e m e e a p e n t r u s o ­ţ u l ei. Astfel , p e r s o n a l i t a t e a ce lor două e r o i n e e s t e s t r u c t u r a l deoseb i tă : u n a este f emeia c u i n t e l i gen ţ ă , i a r cea l a l t ă femeia cu in imă , d a r a m â n d o u ă deopo ­t r i v ă de va jn ice a p ă r ă t o a r e a l e c ă m i n u ­lu i conjugal , a p ă r ă t o a r e a le famil ie i .

Ca s t r u c t u r ă d r a m a t i c ă , cele două p ie ­se s u n t la ace laş i n ive l . P r i n înseş i da­te le f u n d a m e n t a l e a le p r o b l e m e i , Fe­meia statornică în fă ţ i şează o t e n s i u n e d r a m a t i c ă m a i a c c e n t u a t ă decâ t P e n e ­lopa şi aceas tă t e n s i u n e e n e ş t i r b i t ă î n tot d e c u r s u l ac ţ iun i i . D a c ă Penelopa a r e m o m e n t e de s t a g n a r e , d e s l ă b i r e a i n ­t e r e s u l u i d r a m a t i c , î n s c h i m b func ţ ia a m o r u l u i es te aici m a i i m p o r t a n t ă .

A c e a s t ă t r ă s ă t u r ă ca rac te r i s t i că a spi­ritului englez, u m o r u l , a r e u n v r e d n i c e x p o n e n t în S. M a u g h a m . Şi t o tu ş i u -

m o r u l e s t e depăş i t la aces t sc r i i to r l u ­cid p r i n t r ' o a g e r i m e d e spi r i t , care-1 a-p r o p i e d e sa t i r ă . L u c r u l aces ta se v ă d e ­ş t e a t â t în fe lu l de a ca rac t e r i za p e r s o -nag i i l e câ t şi în înc l ina ţ i a d e a-şi sub l i ­n ia — cu m u l t ă i n t e l i g e n ţ ă ş i s imţ a r ­t is t ic deopo t r i vă — in ten ţ i i l e .

I n fond, Penelopa e s t e o g lor i f icare a v i r t u ţ i i l o r f ami l i a re a le englezi lor . F ă r ă să r e c u r g ă la n ic i u n mi j loc m e l o d r a ­m a t i c şi n ic i ch i a r l a o e l e m e n t a r ă d u ­ioşie, r ă m â n â n d în cad ru l r i g u r o s r e s ­p e c t a t a l comedie i , M a u g h a m n e face să s i m ţ i m a t m o s f e r a i n t i m fami l ia ră , d r a ­gos tea şi r e s p e c t u l r ec ip roc d i n t r e p ă ­rinţi şi copii şi e fec tu l lor b ine făcă to r . Ne m a i a r a t ă î n ace laş i t i m p fa imosul „ r e a l i s m " englez , c a r e se e x p r i m ă în' f o r m u l a p ro f e so ru lu i de m a t e m a t i c ă , ta ­tă l P é n e l o p é i : 2 + 2 = 5, f o r m u l ă po­t r i vn i că logicei e l e m e n t a r e , d a r p r o b a ­bi lă cu t oa t e aces tea . I a r aceas tă for­m u l ă es te însăş i s in t eza ac ţ iun i i d r a m a ­tice, cheia care îi dă P é n e l o p é i posibil i­t a t ea să-ş i r e c â ş t i g e d ragos t ea dep l ină a so ţu lu i ei.

In c e p r i v e ş t e m o n t a r e a p e scena c lu -j a n ă a piesei — ingenios a n u n ţ a t ă cu b iza ra t e o r e m ă a r i t m e t i c ă 2 + 2 = 5 —

r e l e v ă m m a i î n t â i e fo r tu r i l e f ăcu te de i n t e r p r e ţ i , car i n ' a u fost încă î n c u n u ­n a t e d e p r e a m a r e succes d in cauză că n u s 'au po t r iv i t ro lu r i l e , m a i cu s e a m ă la femei . Vorb im , b ine în ţe les , d e ro lu ­r i l e p r inc ipa l e .

A m do r i să s e m n a l ă m însă cu m a i m u l t ă s t ă r u i n ţ ă neces i t a t ea d e a se p ă s ­t r a c a r ac t e ru l e tn i c al pe rsonagi i lo r , in i n t e r p r e t a r e . P r o b l e m a aceas ta n i se p a r e de cap i ta lă i m p o r t a n ţ ă , n u n u m a i d in r e spec t fa ţă d e a u t o r şi fa ţă d e o-p e r a sa, c i m a i cu s e a m ă p e n t r u c ă n u ­m a i î n felul aoese ta r e u ş i m să valor i f i ­căm toa t e ca l i tă ţ i le l a t e n t e a le u n e i p i e ­se, o b ţ i n â n d în g r a d u l m a x i m acel e-fect d e spec tacol p e care-1 u r m ă r e ş t e orice r e p r e z e n t a ţ i e d r a m a t i c ă .

In cazu l d e fa ţă t r e b u i a r e s p e c t a t ă

n o t a eng lezească a p e r s o n a g i i l o r — m a r i ş i m i c i deopo t r i vă — şi t r e b u i a e x p l o a t a t u m o r u l englez, d a r î n no ta lu i au t en t i că . A v e m conv inge rea că a-cest u m o r englez, c a r e a r e p e n t r u noi şi o n o t ă de e x o t i s m pi toresc , e s t e su ­ficient p r i n s ine însuşi ch ia r p e n t r u v a ­loarea d i s t r ac t ivă a spec taco lu lu i , şi n u a r e nevo i e să fie a g r e m e n t a t n ic i c u s v ă p ă i e r i l a t ine , n ic i cu p i can t e r i i m e r i ­d iona le . S u b aces t r apo r t , cel c a r e s'a a p r o p i a t m a i m u l t d e o i n t e r p r e t a r e idea lă a fost d. H. Cr i s tea în ro lu l ta­t ă lu i .

Ma i r e l e v ă m jocul dega ja t şi s incer , da r l ips i t de e legan ţă , al d-lui G. A u ­re l i an (soţul). D-na V. D i m i t r i u ( P e n e ­lopa) la s fâ rş i tu l a c t u l u i u l t im a a v u t o t e n d i n ţ ă s p r e deb i t n a t u r a l şi s impl i ­t a t e .

D i rec to r de scenă d. Vin t i l ă R ă d u l e ­scu.

OLIMPIU BOITOŞ

Teatrul „Grand Guignol rr P r i m u l spectacol al T e a t r u l u i „ G r a n d

G u i g n o l " a cons t i tu i t o decep ţ i e p e n t r u cei c a r e ş i - au făcut i luzii şi o confir ­m a r e p e n t r u cei c a r e î n c e p u s e r ă să-şi f o rmeze c e r t i t u d i n e a că t r u p e l e s t r ă i n e ca r e n e v iz i tează scenele , v i n cu r e p e r ­to r iu şi ansamblu . . . „ B o n p o u r l 'O r i en t " .

A p l a u z e l e ca re au însoţ i t căder i l e cor­t ine i e r a u p o r n i t e doa r d e b u n a c reş t e re a pub l i cu lu i n o s t r u şi — c r e d — d in­t r ' u n fel d e p u d o a r e p e n t r u ceea ce în­

s e a m n ă a d e v ă r a t a a r t ă scenică f ranceză; în nici n u caz n u le m e r i t a d. A lbe r t Levy , ieşi t la r a m p ă să a n u n ţ e pub l i ­cul, ca la c i rc : „Mâine , p r o g r a m mai f r u m o s " şi să n e dec la re , cu ochii închişi şi m â i n i l e p e p i ep t că : „Les f rançais vous a d o r e n t " .

Şi , t oa t e as tea , p e scena u n u i t e a t r u care p o a r t ă n u m e l e u n e i Reg ine i ub i ­t o a r e de f rumos şi a r t ă a d e v ă r a t ă !....

M.

Cinema Aro : O fetiţă delicioasă

Se r e p r e z i n t ă l a Aro , s ă p t ă m â n a a-ceasta , u n f i lm c u D e a n n a D u r b i n . . I n veşn ica lor goană d u p ă „ t i p u r i " , Amer i can i i , ca r i a u înce rca t să n e v â r e p e gâ t v a m p e foa r te g r a s e şi d e ş t e p t e s a u f ra ţ i n e b u n i îşi ca raghioş i , s 'au opr i t în sfârş i t acolo u n d e de m u l t t r e b u i a u să se oprească . A u r e n u n ţ a t la r e p o r ­te r i i n e b u n i şi la fe te le a m a t o a r e de l eoparz i şi a u înce rca t să n e r e p r e z i n t e de a s t ă d a t ă „ su f l e tu l " u n e i fe te de c inc isprezece an i . A m aocen tua t a s u p r a c u v â n t u l u i „suf le t" , f i indcă f a t a D e a n ­n a D u r b i n s e deosebeş te î n t r e t o tu l de p ă p u ş a cu su lur i b lonzi , c a r e îşi în­v a ţ ă b i n e r o l u l şi ca re es te S h i r l e y T e m p l e . A m e r i c a n i i au c ă u t a t să creeze u n t ip p e g u s t u l p u b l i c u l u i şi, în sfâr­şi t au reuş i t .

D e a n n a D u r b i n n u deb i t ează — ca S h i r l y T e m p l e — l u c r u r i i n t e l i g e n t e car i fac p e s p e c t a t o r să f lue re a d m i r a ­t iv p e n t r u ca apoi să se î n t r e b e de u n d e scoa te g h e o m o t o c u l ă la de o m a t â t e a deş t ep t ăc iun i .

D e a n n a D u r b i n n u se a m o r e z e a z ă — ca S i m o n e S i m o n în f i lmele a m e r i ­cane — d e p ro feso r i v r â s t n i c i şi i r ez i s ­t ibi l i .

E a es te o p e r s o n a l i t a t e , e s t e „ fa ta c a r e v r e a " . In p r i m u l ei f i lm a v r u t să f o rmeze o o r c h e s t r ă p e ca r e să o con­ducă t a t ă l ei, m u z i c a n t ş o m e u r .

In f i lmul al doi lea însă, n u m a i p o a t e avea astfel de d o r i n ţ ă p e n t r u s i m p l u l m o t i v că n u a r e t a t ă . Şi a t u n c i — m a i s imp lu — v r e a să-şi găsească u n u l . P r e ­fe r in ţe le ei cad a s u p r a lu i H e r b e r t Marsha l l , a c to ru l care n u cau t ă să-şi a s c u n d ă nici v â r s t a — des tu l de î n a i n ­ta tă , c r e d — nic i ţ i n u t a sa n u p r e a d r eap t ă , nici c h i a r i n f i r m i t a t e a d e ca r e suferă şi ca re to tuş i ş t i e să-şi d e s v ă l u e u n f a r m e c p e care , cred, n ic i — u n ac ­to r a m e r i c a n n u r i m a i a re . H e r b e r t M a r s h a l l ş t ie să fie u n t a t ă de t r e a b ă , i a r f i lmul e, ca şi fet i ţa , del icios. D a r A m e r i c a n i i to tuş i ş i -au d a t p u ţ i n a r a m a p e faţă . Se v e d e că ei au v r u t să c reeze t i pu l fe te i s ă n ă t o a s e şi n e v i ­nova te . I a r f i lmul „O fată -delicioasă" ce re ca D e a n n a D u r b i n să a i b e u n flirt . E r a e e x p e r i e n ţ ă i n g r a t ă , căc i s 'ar fi p u t u t ca fa ta să n u m a i p a r ă a t â t de nev inova t ă .

Şi a t u n c i „ f l i r t u l " a fost găs i t în p e r s o a n a u n u i b ă e ţ a ş de v r e o 12 ani , c a r e în scene le î n car i apa re , p r i n t i r a ­

de TRAIAN LALESCU

r e ţ ea lui , o î m b ă t r â n e ş t e m u l t p e D e a n n a . D a r joacă a t â t de b ine copilul ăs ta , î ncâ t s u n t e m d i spuş i să e r t ă m gafa r eg i so ru lu i . Şi a r m a i fi ş i ceva de spus d e s p r e m i n c i u n i l e D e a n n e i D u r b i n . „O fe t i ţă del ic ioasă" e s t e al doui lea f i lm — d u p ă „ S p o v e d a n i a " — în ca re m i n c i u n a a p a r e ca scuzabi lă şi ch ia r t a r e s impa t i că . Ce să-i faci? N u toa tă l u m e a m i n t e ca D e a n n a D u r b i n .

Cinema Capitol : Stan şi Bran alpinişti

Au da t p r e a m u l t comici i aceş t ia în „ F r a D iavo lo" şi în „ Ţ a r a P ă p u ş i l o r " p e n t r u ca să le m a i p u t e m p r e t i n d e să fie or ig inal i . U l t i m u l lor f i lm — o înşi­r u i r e de g a g u r i d in f i lme p r e c e d e n t e — n u n e face să r e g r e t ă m r ecen t a lor des­p ă r ţ i r e . Şi to tuş i s 'a m a i r â s şi l a „ S t a n şi B r a n a lp in i ş t i " . N u a t â t d e m u l t ca î n a i n t e da r , to tuş i , s'a râs . I n c o n t e s t a ­bil , S t a n şi B r a n a u m a i m u l t haz decâ t cei t r e i Morse .

I a r veşn ice l e far fur i i p e car i le s p a r g şi în f i lmul aces ta n u t r e b u e să s u p e r e p e n i m e n i , f i indcă l u m e a se duce , f i ind conv insă dela î n c e p u t că o să v a d ă far fur i i s p a r t e

...ŞI CEVA D E S P R E J U R N A L E L E D E „ACTUALITATE"

S p e c t a t o r u l b u c u r e ş t e a n e o f i re d e s ­t u l de b la j ină . D a r aces ta n u e to tuş i u n m o t i v p e n t r u ca să se a b u z e z e de r ă b d a r e a lu i . T r a d i ţ i a c e r e ca p e u n afiş de c i n e m a d u p ă n u m e l e f i lmulu i să se p rec izeze : Şi o complectare.

L a c inematogra fe l e de p r e m i e r ă , c o m p l e t a r e a e, în m a i t oa t e cazur i l e , u n j o u r n a l de ac tua l i t a t e . N i m i c c red că n u e m a i p l ă c u t şi m a i o d i h n i t o r decâ t u n j u r n a l d in aces tea .

D a r când la p a t r u c inematogra fe , în aceeaş s ă p t ă m â n ă ţ i s e p r e z i n t ă ace laş j u r n a l de ac tua l i t ă ţ i , n u m a i e vo rba de nici -o p l ă c e r e . Cele zece m i n u t e de „ c o m p l e t a r e " dev in ch in .

Ia tă , eu, c a r e p â n ă a c u m c â t v a t i m p n u p u s e s e m ţ i g a r e în gură , a m deven i t f u m ă t o r n u m a i p e n t r u ca să a m ce face în ho l lu l c i n e m a t o g r a f u l u i î n care m ă refugiez p e n t r u a scăpa de j u r n a l u l de „ a c t u a l i t a t e " . T r e b u e , n e a p ă r a t să se găsească o so lu ţ ie ( î nna in t e se r u l a u şi j u r n a l e l e P a t h é şi Ecla i re) . Căci s u n t un i i spec ta to r i m a i p u ţ i n i paşnic i d e c â t m i n e . Şi a r fi p ă c a t să se f lue re î n t r ' o sală de p r e m i e r ă .

Page 8: PROPRIETAR: ANUL XLVI I - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18908/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · Despre roman, ne amintim de alunecarea, aproape în grijorătoare,

8 UNIVERSUL LITERAR 15 Octombrie 1938

A m m a i u m p l u t o d a t ă u n b loc ­n o t e s cu o h e r g h e l i e d e ca i ve rz i d e s p r e El .

De a t u n c i a u t r e c u t câ t eva t o a m n e . N u ş t iu c â t e . D a r ş t iu că băe ţ i i d in cla­se le p r i m a r e de la C u i b u c u b a r z ă , ca r i j u c a u l eapşa p e u l i ţ ă şi d e s e n a u p e as­falt o a m e n i g ro t e ş t i d e c re tă , s u n t a c u m b u n i d e r e c r u t a r e , cu câ te o m u s t a ţ ă d e c inematogra f şi îna l ţ i cât u şa .

P o a t e u n u l d i n t r e ei, la c inc isprezece a le luni i , c â n d e t r a g e r e a lo t e r i e i de S t a t şi e l u n ă p l i n ă p e cer , ţ i n e bo l t a f run ţ e i în p a l m ă ş i s e a m ă n ă în g ră ­d ina h â r t i e i f lor i le l u i d e vis .

Poa te . . . E u nu-1 cunosc încă p e acesta . D a r cunosc a tâ ţ i a .

D e s p r e car i a m s c r i s . C u oa r i m ' a m c e r t a t . P e car i îi i ubesc . P e

"cari c â t e o d a t ă îi u r ă s c .

A u t r e c u t câ t e ­v a t o a m n e d e a-tunci . . .

O l ava l i e r ă n ' a m m ' a i v ăz u t d e m u l t . Nici f r ize­

r u l p a t r o n d e p e s t r a d a S f â n t u l Ionică, a u t o r de r o m a n e şi t r a g e d i i t i p ă r i t e d in s ă p u n e l şi perdaf , n ' o m a i aga ţ ă de gu le r .

L â n g ă Algebră , L o g a r i t m i ş i r ou ju l d e buze , în s e rv i e t e l e d o m n i ş o a r e l o r de l à N o t r e D a m e , n u m a i găseş t i v e r ­sur i l e lui P a u l V a l é r y . N u se m a i poar ­tă. Ca şi l ava l i e ra .

Ch ia r N. C r e v e d i a n u m a i p o a r t ă g a m b e t ă şi u n p a l t o n m a r e , m a r e c â t I l fovul . Şi D u m i n i c a d u p ă m a s ă n u m a i face e p i g r a m e ci s e p l i m b ă ca ciocoii la Şosea sau la Snagov . P e .u rmă con­t r a c t e l e cu edi tor i i curg . I n f iecare l u n ă s e m n e a z ă m a e s t r u l câ t e o h â r t i e cu Delaf ras .

A u t r e c u t câ teva toamne . . . Cine a r fi t i pă r i t o ca r t e de u n scri i ­

to r t â n ă r ? P o a t e n u m a i u n ză l ta t . Azi, m a n u s c r i s e s ă fie, că ed i to r i b e r e c h e t .

F lăcă i i d e a l tă da t ă s 'au m a t u r i z a t şi

Ora de vis

pjortte. NICOLAE AL LUPULUI, autorul povesti-

rei „Moştenirea lumii şi îngerii omului", este ruga t să ne t r imeată adresa sau să t reacă pe la redacţie.

PARVU ION SARU, Craiova. Cunoaştem o revistă nimeri tă pen t ru colaborarea dvs., ea se numeşte „Satul" şi vă îndemnăm să îndreptaţ i într 'acolo poeziile taimise nouă.

MIRCEA OVIDIU SAVTJ, Roman. Poema ,P« ochi de eleştee" ne-a plăoutt şi numai îmbulzirea materialului ce-1 pr imim ar putea să- i întârzie publicarea.

GR. DEM. BALABAN. Ceea ce sicriţi dvs. nu este lipsit de oarecare frumuseţe plă­pândă, care însă n u dovedeşte că aveţi me­nire pent ru l i teratură. Sunt exerciţii fără importanţă.

GEORGE POPA. Nu putem publica.

OVIDIU RAUREANU, Bucureşti. Regre­tăm că scrieţi mul t şi de mul tă vreme iar acum, când încercaţi pentru pr ima oară să publicaţi, nu aveţi noroc. Bucăţile sunt slabe, chiar şi „Lacrimi de bă t rână" , în ca­re se pa re că v'aţi pus mai mul tă nădejde. Dece găsit dvs., „o formulă poetică deose­bită" într 'o strofă ca aceasta?

A fost, a fost odată... Dar ştim noi ce a fost? Ba da a fost o fată, A fost, a fost.

E cazul să spunem că n'a fost niciodată şi nu eiste nici acuten... talent.

GH. C. Poezia „Evocare" e duioasă. Tri­miteţi-o la revista „Satul".

I . GH. N. S. M. Nu publicăm ce a ţ i t r i ­mes.

CORNEL LICOV. N'are nicio valoare.

AL. M. ОСЛ1АѴ. Nepublicabile.

RASVAN PANAITESCU. Spre a vă po­toli nerăbdarea vă răspundem că am pr i ­mit plicul, regretăm insă că nu putem pu­blica poezia.

C. ШШГСВЭСи, CRAIOVA. Am dispus de soarta ei aşa cum meri tă şi după cuta ne îndemnaţi .

VICTORIA SPIREA, Pantazi , Prahova. Ne screţi a şa : , Jndrăsnesc a vă tr imite câteva poezii care la vârsta mea (am şai­sprezece an i ) , după spusele multora din jurul meu, sunt bune. Laudele lor nu mă măgulesc câtuşi de pufţin, dar nici eu nu ştiu, a m sau n ' am talent? Deaceea îndrăs-nesc a vă a lă tura câteva cu rugămintea de a judeca dvs., după cum se cuvine şi aş fi prea fericită să publicaţi una în prea frumoasa dvs., revistă a cărei credincioasă cititoare su'nt".

Poezioarele trimise nu se publică, totuşi s'ar putea să aveţi talent, mai încercaţi.

M. FAFADOPOL. Mai trimeteţi , adică mai munciţi şi mai încercaţi .

P. P. B. Nu se publica. PETRE I. PETRE. Nepublicatoile. ION P. RACOVAN. Sâ-i dălm „sentinţa

la ju rna l?" I a t ă : nu!

SERGIU CERNESCU: Nu,

NICOLAE TRUFAŞ, Năsăud. Aveţi un nume predestinat, deci puteţi îndura şi neplăcerea de a nu vă vedea bucata pu­blicată.

Gh. SALBA. Mai încercaţi. în t rezăr im fiorii emoţiei sincere în versurile trimise.

PETRE VIŞINEANU: Este rugat să t rea­că pe la redacţia noastră.

RWUQLKM^ PtëGUITQRILO

Viata de veselie şi tristeţi a scriitorului român de NEAGU RĂDULESCU

Şuetă

n u m a i scr iu a r t i co le bă t ă ioase d e s p r e „ g e n e r a ţ i e " . Li-e frică p r o b a b i l să d e ­c la re că a u să r i t p â r l e a z u l ce lo r 30 de a n i şi o p e r a lo r c â n t ă r i t ă c u a î n a i n ­taş i lor e î n deficit .

— E h e h e ! S p u n e a u a tunc i . O să vă a r ă t ă m no i vouă .

Şi n u l e - a u a r ă t a t p r e a m u l t . Ce e d rep t , p e uni i , v i a ţ a i -a svâ r l i t

func ţ ionar i la G a r ă s au l a F i n a n ţ e sau dascăl i de i s to r i e î n t r ' u n orăşe l p u s t i u de p rov inc ie .

P e al ţ i i , şi m a i p u ţ i n norocoşi , i-a fu ra t î n t r ' o d i m i n e a ţ ă d e Oc tombr i e , t ube rcu loza . (Tot îi m a i p lace co toroan­ţei ăş te ia câ te u n poet cu prof i l d e se­raf im).

U l t im i i s 'au l ă sa t p u r şi s i m p l u d e „ m e ­ser ie" , a p u c â n d u - s e d e a l t e l u c r u r i m a i ser ioase , m a i t r a in i ce car i î n c u n u n ă şi po r ­tofelul , n u n u m a i

*<j£j f r un t ea . " ^ Ц ^ S ' au s c h i m b a t de

a t u n c i m u l t e î n r e p u -bl ica pescu i to r i lo r de s t e l e .

D a r P o e t u l , E l a r ă m a s acelaş i n e ­s c h i m b a t . M ă r e ţ .

In Iu l ie cu galoşi , î n t o iu l i e r n e i cu p ă l ă r i e de pa ie .

V i s â n d să -ş i c u m p e r e o b ic ic le tă , i u ­b i n d în t a ină p e G r e t a G a r b o şi n e v a s t a s imig iu lu i d in col ţ , sc r i indu-ş i v e r s u l cu s c r â ş n e t e d e foame, d o r m i n d d imi ­n e a ţ a p e b a n c ă în Cişmigiu , î n t r e o gu ­v e r n a n t ă şi u n pens iona r .

— Ştii , — m ' a î n t â m p i n a t zi lele t r e ­c u t e Vi rg i l G h e o r g h i u , a u t o r u l vo lu ­me lo r „ F e b r e " şi u M a r e a V â n ă t o a r e " , — aşi v r e a să -mi vopsesc d i n n o u p ă r u l . C e zici ?

— Şi ce cu loare , m ă rog ? — P a m î n ­t r e b a t .

— V e r d e . Şi l -am c r e z u t f i indcă l^a m a i a v u t

vops i t oda tă v e r d e , şi f i indcă e s t e u n poe t .

D a r dacă b a ţ i cunoaş t e p e acel poe t n e g r u ca su f le tu l d e c a t r a n al Afrieei , p e Ş te fan S t ă n e s c u ?

— V o r b e ş t e d o m n u l e , m a i t a r e ! — -îi spu i — c ă n u în ţe leg , şi l u i p a r c ă îi e mi lă d e cuv in t e să n u l e s c r â n t e a s c ă oasele în dinţ i , să n u l e s u p e r e .

L ' a m în t â ln i t a n u l t r e c u t î n t r ' o s t a ţ i e d e t r a m v a y . E u sgr ibul i t , el l a fel. V e ­n i s e i a r n a că l a r e pe lup i l a b a r i e r ă şi a ş t e p t a să-i dea d r u m u l în oraş .

— U n d e t e duc i , Ş te fan S t ănescu ? — mără . . . pozit. . . e rune . . . . — A u d ? V o r b e ş t e m a i t a re , m ă ! — M ă d u c l a u n depozi t d e l e m n e . — C u m p e r i l e m n e ? — N u . o să i a u două b r i che t e . — B a r e m , a i sobă b u n ă ? — N ' a m sobă. — C u u u u m , n ' a i sobă ? P ă i a t u n c i de

ce cumper i , m ă o m u l e ,b r i che te ? — Aşa, să le a m în odaie , că v ine

i a r n a . Ce m a i v r e ţ i ? M ă r i a S a P o e t u l .

CAPITALELE D E F U M ŞI DE VIS ALE U N E I REPUBLICI

Fia lkowski . . . Kiibler . . . Terasa . . . Cap ­sa... Café de l a Pa ix . . . Corso. . .

Câ t e amin t i r i ! Câ ţ i an i de g lo r ie ! Cronica v ie ţ i i sc r i i ­

to r iceş t i de l a F ia l -k o w s k y , de l a Ki ib l e r sau m a d a m Curcă ,

aşa c u m e ra po rec l i ­tă ca feneaua , de la T e r a s ă a r fi t r e b u i t s'o a lcă tu iască u n Ion Necu lae , g l u m e ţ a l v r e m u r i l o r ace lea . Eu n u m ă po t î n c u m e t a

4 s 'o fac, f i indcă eu cu-Al. Macedonskii n o s c ^ o a r zi lele de

sfârş i t a le Capse i şi u n S fân t G h e o r g h e p o s o m o r i t când n e - a m m u t a t ca l aba lâ ­cul şi v e n i n u l vis-à-vis l a Café d e la P a i x , î n t r o n â n d , î n t r ' o cafenea p l ină d e d a m e de c o n s u m a ţ i e şi b o x e u r i , dezor­d inea şi gă lăg ia specif ică d iscuţ i i lor l i ­t e r a r e .

Dacă u r e c h e a m i - a p r i n s ceva d e s p r e m a d a m C u r c ă şi Te ra să , e de v i n ă Mi­ha i l Sorbu , conu I a n c u Brezeanu , Al. C a z a b a n s au J u l . G iu rgea .

A m auzit , de e x e m p l u , că p e v r e m u r i , la Terasă , l u i Al . T. S t a m a t i a d cu m u s ­t ă ţ i l e r ă suc i t e p â n ă în b o r u r i l e pă l ă r i e i şi cu b a s t o n u l în pozi ţ ie de la „ u m ă r a r m ' !" n u r i r ez i s t a n ic i o d o m n i ţ ă . Ce t â n ă r sup lu t r e b u i e să fi fost Corne l iu M o l d o v a n u !

N. P o r a , des igu r ,n ' avea ţăcă l ie şi î m p ă r ţ e a ş u e t e la m a s ă cu ca r i ca tu r i s tu l P e t r e s c u Gă ină .

D u p ă L u c r e ţ i a K a r n a b a t , t r a s ă p r in ine l ,cu ochi m a r i ai F r a n c i s k á i Be r t i n i ( spun b ă t r â n i i că n ic i n u se c o m p a r a cu fe t i şcanele g e n e r a ţ i e i noas t r e , cu Coca F a r a g o , cu L u c i a D e m e t r i u s sau cu S idon ia D r ă g u ş a n u (să vezi , ce îm i vo r î n t o a r c e a c u m cape te le p e s t r a d ă când le vo iu s a lu t a !) t â n j e a u to ţ i se­minar i ş t i i .

C a t o n T h e o d o r i a n e ra g r a v ca şi azi şi to t cu monoc lu şi t o t v iz i t ând e x p o ­ziţi i le.

— H m ! Ce m a i faci ? Ce m a i faci ? F r u m o a s e t a b l o u r i ! F r u m o a s e t ab lour i ! E, p e care mi-1 dai m i e ? Ä ?... S ta i să a leg ! S t a i să a leg !

— Păi . . . — C u m ,mie ? Mie nu-^mi dai nici u n

t ab lou ? Nici u n p o r t r e t sau u n pe isa j p e n t r u m u z e u l m e u ?

In fund e r a m a s a m a e s t r u l u i Macedon-sky , escor ta t m e r e u de Al . S t a m a t i a d şi de D. K a r n a b a t t .

L u i Mihai l S o r b u îi s c l ipeau o c h i i ş t r e n g ă r e ş t i . Ion Mi-nu l e scu l a n s a moda .

E r a u la p r e ţ m a r e poeţi i .

N u r i c o n c u r a u nici ac tor i i de c i n e m a t o ­graf şi se ma i ci tea p e ici pe colo câ te o ca r t e

O in imă cădea lân­

gă o h a l b ă cu g u l e r şi l â n g ă cinci a lu ­n e a m e r i c a n e n u m a i d e c â t .

T r e i v e r s u r i sc r i se cu foc şi duse d i s ­c re t de c h e l n e r şi b a r d u l e r a m a i s tă ­p â n p e s i tua ţ i e decâ t H a r u n Al Raş id p e u n h a r e m .

C o n c u r e n ţ a o a l c ă t u i a u ofi ţeri i dela roşior i sau dela că lăraş i cu s c h i m b u l .

De ! Cisme, p a n t a l o n i bu fan ţ i cu v i -puşcă , roze te , b r a n d e n b u r g u r i , p o m ­pon şi d e a s u p r a şi o r d o n a n ţ ă .

P e când poe ţ i i n o ş t r i n u m a i p le te le şi poezi i le de ei.

D a r şi p e ăş t ia se p r i c e p e a săr i cu­r e ţ e d i n cale d e r n i n u n e G e o r g e G r e -

' g o r i a n ,care p e l â n g ă p l e t e şi poezii b u n e , m a i avea şi m a i a r e şi a c u m (ar p u t e a să n e m a i dea şi nouă) u n p i e p t de Ur sus , d e ca re izbi ţ i s ' a r p r ă b u ş i to ţ i t a u r i i cafenele lor şi două b r a ţ e car i a r cinst i ori ce campion d e box .

—• Gregor i áné , s ă r i ! M ă b a t mişe i i ! — ţ ipa S t a m a t i a d , — şi d in f u n d u l ca­fenele i p ă r i n t e l e poe ţ i lo r se r e p e z e a vi je l ie să calce în p i c ioa re mişei i , car i e r a u cât p e aci să scu tească „ Is to r ia L i t e r a t u r i i R o m â n e ş t i " de capi to lul „ T r â m b i ţ e l o r de a u r " .

ŞI PE VREMURI, POEŢII I N E B U -N E A U TOT A Ş A

L a „ T e r a s ă " m a i e ra şi u n t â n ă r îna l t , d u p ă al că ru i prof i l se î n to rceau t o t d e a u n a cape te le cucon i ţ e lo r cu ro­chii le în vo lane , cu u m b r e l u ţ e s c u r t e şi p o r u m b e i a lb i înş i ra ţ i pe b o r u r i l e pă ­lăr i i lor .

T â n ă r u l ş t ia să p o a r t e monoc lu cu p r e s t a n ţ ă ş i e l egan ţa sa îi cre ia invidi i .

Mul ţ i i-au spus p r i n ţ u l . Şi o m e r i t a . Z i le le lui de g lor ie însă au fost n u ­

m ă r a t e , căci î n t r ' o d u p ă amiaza — v e ­nise des igu r p r i m ă v a r a , a n o t i m p u l poe­ţ i lor — îşi s c h i m b a s e cu loa rea ochilor, r âdea în n e ş t i r e şi aşeza t l â n g ă fe reas ­t r ă l ipea p e n t r u f iecare t r e c ă t o a r e câte un afiş:

Te iubesc TE IUBESC

TE IUBESC

Lucreţia Oamaba t

P e u r m ă a d i spă ru t . L 'a găsi t un p r i e t e n ascuns î n t r ' o c ameră pe calea Gr iv i ţe i .

— Ce faci aici, p r i n ţ u l e ? P r i n ţ u l a d u s ta in ic u n dege t la g u r ă .

P r i v i r i l e lu i s t r ă l u c e a u h a l u c i n a n t . — Şşşşş ! N u vorb i ! N e a u d e ! Mă

u r m ă r e ş t e ! Vor să m ă uc idă ! î m i p u n o t r a v ă în m â n c a r e . N ' a m lua t în g u r ă n imic de o s ă p t ă m â n ă şi nici r.u voiu lua.

George Gregorian

al t fel u n p r i n ţ ?

De a t u n c i p r i n ţ u l a r ă m a s m e r e u vi­z i t iu la ca leaşca u n e i i m a g i n a ţ i i bol­n a v e .

— Cine e b ă r b o s u l ăs ta ca re se tot fâ ţâ ie pe Calea Vic tor ie i ?

— A, u n u l . U n o a r e c a r e . Cică e poet. A r t u r Enăşescu .

Mai t â rz iu , Soc. Scr i i to r i lo r l-a in­t e r n a t î n t r ' u n b a l a m u c . P e s t e noapte a să r i t z idu r i l e ş b a fugit c u m a r fi fă­cut or ice poet .

A d o u a zi era pe Calea Victor ie i . La p r o m e n a d ă . Cu mâi­ni le în b u z u n a r e şi cu m i n t e a l â n g ă obra­zul de s m a l ţ a l lunei.

Azi el n u m a i e de­cât u n b ie t om, cu aspect de cerşe tor .

In f iecare lună , se găseş te c ineva să-1 spe le , să- i schimbe ha ine l e s d r e n ţ t i t e .

El ia ha ine l e noi şi le d ă r u i e ş t e — ar p u t e a să procedeze

şi î m b r a c ă din nou p a n t a l o n i i car i t r e c cu p u ţ i n pes t e ge­nunch i , cămaşa t iv i tă c u p ă d u c h i şi un pa l ton cu ca re se î nve le ş t e ca în t r 'o p l a p u m ă .

Cine m a i ş t ie azi că A r t u r Enăşescu e doc to r î n filozofie şi că pe v r e m u r i l e Te rase i s 'ar fi b ă t u t t o a t e d o m n i ţ e l e ' p e in ima lui de p r i n ţ ?

U N F E L DE EDUCAŢIE. . .

N u c red să ex i s t e sc r i i t o r r o m â n care să nu - ş i fi p i e r d u t cât d e p u ţ i n t i m p la m a s a u n e i cafenele .

L a cafenea se v isează . L a ca fenea se b â r f e ş t e ( în t reba ţ i - I pe

Al. Cazaban) . La cafenea afli că X a scr is o carte

p roa s t ă sau b u n ă . (Scr i i to ru l r o m â n n u m a i c i t e ş t e dela 18 ani . E l se infor­mează) .

L a cafenea dacă n ' a i decâ t p a t r u cla­se p r i m a r e , d u p ă două l u n i d e f réquen­ta da i d i r ec t ive în a r t ă şi po ţ i deveni cr i t ic l i t e r a r t e m u t .

L a cafenea i a r n a e cald şi camera p o e t u l u i n u a r e sobă.

D i m p o t r i v ă v a r a ca feneaua e ca o p i v n i ţ ă şi n u s imţ i nevo ia să t e t r imea­t ă S. S. R. -u l la B u ş t e n i sau la Sâmbă­t ă d e sus .

S u n t sc r i i to r i car i t r e i s f e r t u r i din zi s t a u l â n g ă o ceaşcă de şva r ţ .

Şi a l ţ i i car i d a u d in l u n ă în l u n ă câte u n ceas p r i n acest acest i n s t i t u t a l poe­ţ i lor .

C â t e oda t ă c a f e n e a u a te p r i n d e aşa d e m u l t în m r e j i l e ei, că a t u n c i când ieşi d in ea şi te t r ezeş t i în s t r a d ă , îţi s ân t t â m p l e l e n in se şi t e a r a t ă confraţi i cu dege tu l .

— U n r a t a t ! A t u n c i t o tu l e p i e r d u t . T r e b u i e să

t e î n to rc i în f um şi m i r o s a c r u d e şvarţ , să ascu l ţ i aceleaş i şue t e d e m o d a t e , să p r iveş t i r â n d p e r â n d c u m îi cad dinţii vec inu lu i ,să d o r m i cu g a z e t a în mână, să visezi ,dacă m a i po ţ i şi m a i ai la ce.

Şi to tuş i ca fene le le s u n t p l i ne de poeţ i . Uni i ca r i v in , a l ţ i i c a r e se duc. Uni i car i îşi fac ucenic ia bâr fe l i i ş i alţii ca r i p leacă să m u n c e a s c ă , să t ipărească .

I n t r e aceşt ia , ca tegor ia de mijloc: r en t i e r i i car i au înch i r i a t p e v ia ţă o p o r ţ i u n e d e c a n a p e a .

— D ă - m i d r a g ă u n pol că n ' a m de ş v a r ţ ! Oooh ! a m d e încasa t azi cinci­sp rezece m i i p e n t r u u n roman. . .

Un r o m a n p e ca r e n u l-a scr is şi pe c a r e nu-1 va scr ie n ic ioda tă .

Manualul perfectului sinucigaş D i n v i z i « n e a ^ciorică:

Dela un Цпр, atâta lume se sinucide, ca să aibă poza Ia ziar. Apariţiai manualului se impu­nea,.

Dacă vă aşezaţi pe şinele t re­nului, puneţi o pătură dedesubt: la câmp trage.

In fundul mării, nu vă puteţi împuşca. Arma nu ia foc, din pricina umezelii.

Dacă n u aveţi mână sigură, decapitaţi-vă întâiu şi trageţi de aproape

Un poet are fantezie: îşi tae toate membrele şi capul, lăsând însă o mână cu care se să stran­guleze.

Dacă după trei zile, nu vă frică de strigoi, însemnează că sinuciderea a reuşit.

Moartea (Urmare din pag. l-a)

p r o p i e r e a ei de fa imosul cân tec bătrâ­nesc al S â r b i l o r î nch ina t m ă i c u ţ e i dela Cozovo, M a m e i Iugovici lor , — îngăduie o i n t e r e s a n t ă pa ra l e l ă . E o b a l a d ă din colecţ ia d e cu leger i d in B a n a t a lui E. Hodoş :

U n voin ic zace r ă n i t de m o a r t e . Doi „ g o l u m b e i " şi t r e i v u l t u r e i îl îngrijesc. El le c e r e s ă r i a d u c ă b u r u i e n i , apă de izvor, şi apo i să-1 l ege . Dacă 'n t re i zile p ie lea- i va albi , se v a v indeca . De nu, va m u r i . D u p ă t re i zile, p ie lea apare n e a g r ă .

Voinicul n u se m i ş c a Şi aşa îmi c u v â n t a : S t e a u a m i s'a ' n t u n e c a t Şi nu- i v o r b ă d e scu la t ! V u l t u r i l o r m ă m â n c a ţ i Şi n imica n u l ă sa ţ i N u m a i m â n a m e a cea dreap tă Că-i m ă i c u ţ a î n ţ e l e a p t ă Şi p e dege tu l cel m ic M i - a p u s u n ine l de -a rg in t , Maica 'n el a t ipăr i t . . .

La fe loa în b a l a d a sâ rbească , vulturi i p o a r t ă m â n a şi o lasă maic i i b ă t r â n e în poală.

D a r de aici î n c e p e deosebi rea . Maica n u î n c r e m e n e ş t e î n d i s p e r a r e a dârză, ca în b a l a d a s t r ă ină . G â n d u l ei e tot a t â t d e p l in de c a l m e t r i s t e ţ i ca şi al vo in icu lu i î n fa ţa mor ţ i i . E preocupată n u a t â t să-1 p l â n g ă — ci să împlinească r â n d u r i l e de p o m e n i ca r i îi vor asigura l u m e a cea la l tă .

Căci aceas ta e e sen ţ i a lu l în noţiunea noas t r ă de m o a r t e : t r e c e r e a „dincolo".

OVIDIU PAFADIMA

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU, 23 Taxa poştale plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P.T. T. Nr. 44908 - 938


Alunecarea de Teren de La Vaiont

Alunecarea de Teren de La Vaiont

Circulară - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bis... · Anul XLVI. Arad, láJ20 Martie 1922. Nr. U» REVISTĂ BISERICEASCĂ, ŞCOLARĂ, LITERARĂ Şl

Circulară - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bis... · Anul XLVI. Arad, láJ20 Martie 1922. Nr. U» REVISTĂ BISERICEASCĂ, ŞCOLARĂ, LITERARĂ Şl

PROFIL : ŞTEF AN BALŞ VASILE DRĂGUŢ XLVI... · „coafîndu-le" după gustul epocii noastre, în numele unei false originalităţi. ... disciplină s-a asociat cu nece ·itatea

PROFIL : ŞTEF AN BALŞ VASILE DRĂGUŢ XLVI... · „coafîndu-le" după gustul epocii noastre, în numele unei false originalităţi. ... disciplină s-a asociat cu nece ·itatea

» PREŢUL 5 LEI SÂMBĂTA 26 NOEMBRIE 1938dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18914/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · comunelor din Evul Mediu, perpetuată de Renaştere, până târziu,

» PREŢUL 5 LEI SÂMBĂTA 26 NOEMBRIE 1938dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18914/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · comunelor din Evul Mediu, perpetuată de Renaştere, până târziu,

Anul XLVI. BISERICA SI ŞCOALAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasis... · 2013. 5. 28. · Ziua eroilor. Intre sărbătorile noastră naţionale, sărbă toarea

Anul XLVI. BISERICA SI ŞCOALAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasis... · 2013. 5. 28. · Ziua eroilor. Intre sărbătorile noastră naţionale, sărbă toarea

IHM ISIIIIIУШ - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18918/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · „ 120 pe 6 luni APARE SĂPTĂMÂNAL PREŢUL 8 LEI TELEFON: 3.30.10 ANUL

IHM ISIIIIIУШ - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18918/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · „ 120 pe 6 luni APARE SĂPTĂMÂNAL PREŢUL 8 LEI TELEFON: 3.30.10 ANUL

APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVI I • Nr. 25 SOC. AN. „UNIVERSUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18898/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-04-07 · culorile încă vii după atâtea

APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVI I • Nr. 25 SOC. AN. „UNIVERSUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18898/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-04-07 · culorile încă vii după atâtea

manual tehnic macara Potain MC68B - Asisco...cablul de doua ori peste element pentru a se evita alunecarea acestuia; se fixeaza apoi cablul cu ajutorul a 4 elemente (6), respectand

manual tehnic macara Potain MC68B - Asisco...cablul de doua ori peste element pentru a se evita alunecarea acestuia; se fixeaza apoi cablul cu ajutorul a 4 elemente (6), respectand

ROŞIA MONTANĂ CU ŞI FĂRĂ CIANURĂromaniacurata.ro/spaw2/uploads/files/ROSIA MONTANA CU SI... · 2014-06-09 · 2 de decantare, contaminarea apelor subterane, alunecarea haldelor

ROŞIA MONTANĂ CU ŞI FĂRĂ CIANURĂromaniacurata.ro/spaw2/uploads/files/ROSIA MONTANA CU SI... · 2014-06-09 · 2 de decantare, contaminarea apelor subterane, alunecarea haldelor

PROPRIETAR: ANUL XLVI I • Nr. 32 APARE SĂPTĂMÂNAL …dspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/18905/1/... · 2016-04-07 · figurat al unei sincerităţi de căutări răstignite,

PROPRIETAR: ANUL XLVI I • Nr. 32 APARE SĂPTĂMÂNAL …dspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/18905/1/... · 2016-04-07 · figurat al unei sincerităţi de căutări răstignite,

Lei 220 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU ...dspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/18894/... · ihivi imi hír mc proprietar: apare sĂptĂmÂnal anul xlvi i •

Lei 220 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU ...dspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/18894/... · ihivi imi hír mc proprietar: apare sĂptĂmÂnal anul xlvi i •

Ulli I UIІІТІШ - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18881/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · INTRE POVESTIRE SI J Romanul românesc Tot aşa cum din întreaga

Ulli I UIІІТІШ - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18881/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · INTRE POVESTIRE SI J Romanul românesc Tot aşa cum din întreaga

Anuí XLVI. Arad, 20 Martie (2 Apr.) 1922. Nr. ti BISERICA ...documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1922/... · Anuí XLVI. Arad, 20 Martie (2 Apr.) 1922. Nr.

Anuí XLVI. Arad, 20 Martie (2 Apr.) 1922. Nr. ti BISERICA ...documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1922/... · Anuí XLVI. Arad, 20 Martie (2 Apr.) 1922. Nr.

ІНѴІІМІI ITH II - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18891/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · Pierderea lui neaşteptată e cu atât mai dureros resimţită

ІНѴІІМІI ITH II - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18891/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · Pierderea lui neaşteptată e cu atât mai dureros resimţită

C5 - anatomy.roanatomy.ro/S1/C5.pdf · Pleurele sunt membrane seroase (saci închişi) cu rolul de a facilita alunecarea plămânilor (în cursul respiraţiei, pe pereţii lojei care

C5 - anatomy.roanatomy.ro/S1/C5.pdf · Pleurele sunt membrane seroase (saci închişi) cu rolul de a facilita alunecarea plămânilor (în cursul respiraţiei, pe pereţii lojei care

Universul Anul XLVI Nr. 14 literartice ale limbii, prin necontenitul comic, ce creşte mergând, întregul comediei „(I scrisoare pierdută" dobândeşte o înfăţişări rotunjită,

Universul Anul XLVI Nr. 14 literartice ale limbii, prin necontenitul comic, ce creşte mergând, întregul comediei „(I scrisoare pierdută" dobândeşte o înfăţişări rotunjită,

6 nul XLVI Sibin, 11 Noemvrie 1944 Nr 43-45 REVISTA ECONOMICĂdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/revista... · 2012-10-19 · romanizarea pornită eu multe speranţe. Romanizarea

6 nul XLVI Sibin, 11 Noemvrie 1944 Nr 43-45 REVISTA ECONOMICĂdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/revista... · 2012-10-19 · romanizarea pornită eu multe speranţe. Romanizarea

REDACŢIA: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVII * No. 12 |J Ц ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18885/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938...ihÏii ui итт redacŢia: л str. brezoianu, 23

REDACŢIA: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVII * No. 12 |J Ц ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18885/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938...ihÏii ui итт redacŢia: л str. brezoianu, 23

IMVI1411 LI I IMJ> - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18910/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · omul preistoric şi gorila. La fel de cruzi şi de puternici, se fărâmau

IMVI1411 LI I IMJ> - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18910/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938... · omul preistoric şi gorila. La fel de cruzi şi de puternici, se fărâmau

Ànul XLVI. Arad, 7|20 August 1922. Nr, 32. BISERICA SI SCOALĂdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1922/...şi binelui public, cultele recunoscute sunt aju

Ànul XLVI. Arad, 7|20 August 1922. Nr, 32. BISERICA SI SCOALĂdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1922/...şi binelui public, cultele recunoscute sunt aju