3. Pronumele

În limba latină, ca şi în limba română, pronumele este partea de vorbire care ţine locul unui substantiv. Pronumele (pronomen) înlocuieşte un nume (de unde şi denumirea).În limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari, fără legătură între ele:I. pronumele personal, reflexiv şi posesivII. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât

3.1. Pronumele personal

Pronumele personal arată persoanele vorbirii: persoana I care vorbeşte, persoana a II-a cu care se vorbeşte şi persoana a III-a despre care se vorbeşte. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui personal:

CazPersoana I Persoana a II-a Persoana a III-a

Singular Plural Singular Plural Singular şi pluralN. ego=eu nos=noi tu=tu vos=voi -Ac. me=pe

mine, mă, m-

nos=pe noi, ne

te=pe tine, te

vos=pe voi, vă, v-

se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,

G. mei= de mine

nostri=de noinostrum=dintre noi

tui=de tine

vestri=de voivestrum=dintre voi

sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele

D. mihi, mi= mie, mi, imi, pentru mine

nobis=noua, ne, ni, pt. noi

tibi=ţie, ti, iti, pentru tine

vobis=vouă, va, vi, pt. voi

sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li

Abl. me=de(de la) mine, etc.mecum=cu mine

nobis=de(de la) noi, etc. nobiscum= cu noi

tibi= de(de la) tinetecum= cu tine

vobis=de(de la) voivobiscum=cu voi

se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

V. tu! vos!

În limba latină nu există pronume personal de persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume reflexiv pentru persoana I şi a II-a.

Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele reflexiv, dacă se referă la subiect, sau pronumele is, ea, id (un astfel de) sau ille, illa, illud (acela) dacă se referă la altcineva.

Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal, de exemplu: me defendo= eu mă apăr.

1

Desinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen.

Spre deosebire de limba română, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar doua forme de genitiv:

1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi2. genitiv obiectiv: nostri= de noi.

Dacă pronumele personal la cazul ablativ sunt însoţite de prepoziţia cum, el se scrie enclitic: mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: de exemplu: egomet.

3.2 Pronumele reflexiv:

Pronumele reflexiv arată subiectul gramatical în calitate de obiect, când acţiunea pe care o săvârşeşte şi în acelaşi timp suferă acţiunea. De aceea el nu are nominativ. În limba latină pentru persoana I şi a II-a se foleseşte pronumele personal ca reflexiv, de exemplu: ego me lavo = eu mă spăl, tu te lavas = tu te speli.Pentru persoana a III-a există forme speciale pe care le vom prezenta în tabel.Pentru persoana a III-a nominativ se foloseşte pronumele demnostrativ: is, ille, iste. Pronumele reflexiv are aceleaşi forme pentru singular şi plural.

Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui reflexiv:

Persoana a III-aSingular şi plural -se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, sui=de sine, de el, de ea, de ei, de elesibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, lise (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

3.3 Pronumele posesiv:

Pronumele posesiv înlocuieşte numele posesorului sau al obiectului posedat. Are ca şi în română forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru cele trei genuri: Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui posesiv:

Număr

singularplural

Obiectul posedat aparţinePersoanei Imeus, -a, -umnoster, -tra, -trum

Persoanei a II-atuus, -a, -umvester,-tra, -trum

Persoana a III-asuus, -a, -um

2

Pronumele posesive sunt în acelaşi timp adjective posesive şi se declină ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminaţii, după declinarea a II-a la masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin.În limba latină, pronumele posesiv nu se foloseşte când poate fi subânţeles. II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât) are umătoarele caracteristici:

1. în general nominativul singular se termină în –e: iste, ille şi în –s: is, quis2. nominativul şi acuzativul singular neutru se termină în –d: id, illud, istud,

quod, quid (dar şi în –m: ipsum)3. există două desinenţe comune pentru toate genurile: a. G singular: iusb. D singular: i

3. 4 Pronumele demonstrativ:

Pronumele demonstrativ arată un lucru sau o fiinţă, după depărtarea sau apropierea de subiectul vorbitor. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui demonstrativ, sensul pronumelui şi persoana la care se referă:

Pronumele Sensul pronumelui Persoana la care se referă

hic, haec, hoc= acesta (de lângă mine)

indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei care vorbeşte

persoana I

iste, ista, istud= acesta, ăsta (de lângă tine)

indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei cu care se vorbeşte

persoana a II-a

ille, illa, illud= acela (de lângă el)

indică lucruri, fiinţe depărtate

persoana a III-a

is, ea, id= acesta, un astfel de, acela

antecedentul pronumelui relativ: is... qui= cel... care

toate persoanele

idem, eadem, idem= acelaşi

pronume de identitate toate persoanele

ipse, ipsa, ipsum= însuşi pronume de întărire toate persoanele

3

3.4.1 Pronumele hic,haec, hoc se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. hic haec hoc hi hae haecAc. hunc hanc hoc hos has haecG. huius huius huius horum harum horumD. huic huic huis his his hisAbl. hoc hac hoc his his his

3.4.2 Pronumele iste, ista, istud se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. iste ista istud isti istae istaAc. Istum istam istud istos istas istaG. istius istius istius istorum istarum istorumD. isti isti isti istis istis istisAbl. Isto ista isto istis istis istis

3.4.3 Pronumele ille, illa, illud se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. ille illa illud illi illae illaAc. Illum illam illud illos illas illaG. illius illius illius illorum illarum illorumD. illi illi illi illis illis illisAbl. Illo illa illo illis illis illis

3.4.4 Pronumele is, ea, id se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. is ea id ei, ii eae eaAc. eum eam id eos eas eaG. eius eius eius eorum earum eorum

4

D. ei ei ei eis eis eisAbl. eo ea eo eis eis eis

3.4.5 Pronumele idem, eadem, idem se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. idem eadem idem iidem eadem eademAc. eundem eadem idem eosdem easdem eademG. eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorunde

mD. eidem eidem eidem eisdem eisdem eisdemAbl. eodem eadem eodem eisdem eisdem eisdem

3.4.6 Pronumele ipse, ipsa, ipsum se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsaAc. Ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsaG. ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorumD. ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsisAbl. eo ea eo ipsis ipsis ipsis

Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative: Hic canis= acest câine de lângă mineIste locus= acest loc unde stai tuIste mendax= mincinosul ăsta (uneori pronumele iste poate exprima dispreţul)Ille homo= acel om de lângă elIpse homo= omul însuşi

3.5 Pronumele relativ

Pronumele relativ face legătura între propoziţii subordonate şi cuvintele determinate din propoziţiile regente. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui relativ:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. qui quae quod qui quae quaeAc. quem quam quod quos quas quaeG cuius cuius cuius quorum quarum quorum

5

D. cui cui cui quibus quibus quibusAbl. quo qua quo quibus quibus quibus

3.6 Pronumele interogativ

Pronumele interogativ ţine locul unor substantive aşteptate ca răspuns la întrebări. El se declină ca pronumele relativ, cu exceptia cazului nomintiv, unde are forme diferite. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui interogativ:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. quis quis quid qui quae quaeAc. quem quam quod quos quas quaeG cuius cuius cuius quorum quarum quorumD. cui cui cui quibus quibus quibusAbl. quo qua quo quibus quibus quibus

3. 7 Pronumele nehotărâte

Pronumele nehotărâte (nedefinite) ţin locul unui nume neprecizat, de exemplu: roget quis – ar putea să mă întrebe cineva. Când pronumele nedefinit este însoţit adjectival, el este un adjectiv nehotărât. Pronumele nehotărât (nedefinit) poate fi împărţit în mai multe categorii:

1. pronumele nehotărâte (nedefinite) compuse2. pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv3. pronumele nehotărâte (nedefinite) negative

3.7.1 Pronumele nehotărâte (nedefinite) compuse

Acestea pot fi formate prin:- reduplicare: quisquis- din temă pronominală cu quis: aliquis- din pronume cu particulă nedefinită: quidam- din pronume cu forme verbale: quilibet

6

Tabloul pronumelor nedefinite compusePronumele Sensul Genitivul

sg.M. F. N.quisaliquisquidamquispiamquisquamquisqueunusquisquequivis

quilibetquicumque

quaealiquaquaedamquaepiam-quaequeunaquaequequaevis

quaelibetquaecumque

quidaliquidquiddamquidpiamquidquamquodqueunumquid-quequidvis

quidlibetquodcumque

cineva, cevacineva, cevaun oarecareun oarecareun oarecarefiecarefiecareoricare (vrei)oricare (îţi place)oricare

cuiusalicuiuscuiusdamcuiuspiamcuiusquamcuiusqueunuscuius-quecuiusviscuiuslibetcuiuscum-que

3.7.2 Pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv

Pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv se declină ca adjectivele cu trei terminaţii, de clasa I, cu execepţia dativului şi genitivului singular pe care îl au în comun cu flexiunea pronominală.

Tabloul pronumelor nedefinite cu formă şi valoare de adjectivPronumele adjectival

Sensul Genitivul singular

Dativul singular

unus, a, umullus, a, umnullus, a, umuter, tra, trumneuter, tra, trumalter, era, erumalius, a, udsolus, a, umtotus, a, um

unul singurvreunulnici unulunul din doinici unul din doicelălalt din doialtulsingurtot, întreg

uniusulliusnulliusutriusneutriusalteriusaliussoliustotius

uniullinulliutrineutrialterialiisolitoti

Alte adjective pronominale ca talis, tale=astfel de, qualis, quale=ce fel, se declină după declinarea a III-a

7

3.7.3 Pronumele nehotărâte (nedefinite) negative

În afară de nullus şi neuter, pe care le-am amintit la pronumele adjectivale mai există două pronume negative: Nihil =nimic. El este folosit numai la ingular nominativ şi acuzativ neutru. Nemo (derivat de la ne-homo)= nimeni declinat ca un substantiv de declinarea a III-a consonantică. Nu are plural. El se declină astfel:

Caz Forme (doar de singular) TraducereN. nemo nimeniG nullius în loc de neminis (în

latina clasică)a nimănui

D. nulli în loc de neminis (în latina clasică)

nimănui, pentru nimeni

Ac. neminem pe nimeniAbl. nullo de (la) nimeni, etc.

Nihil şi nemo precedate de non au sens afirmativ: cineva, câţiva, ceva.

3. 8 Aplicaţii

Traduceţi textul următor (folosind vocabularul de mai jos), subliniaţi pronumele şi analizaţi-le: Luca1:28 et ingressus angelus ad eam dixit have gratia plena Dominus tecum benedicta tu in mulieribus 29 quae cum vidisset turbata est in sermone eius et cogitabat qualis esset ista salutatio 30 et ait angelus ei ne timeas Maria invenisti enim gratiam apud Deum 31 ecce concipies in utero et paries filium et vocabis nomen eius Iesum 32 hic erit magnus et Filius Altissimi vocabitur et dabit illi Dominus Deus sedem David patris eius 33 et regnabit in domo Iacob in aeternum et regni eius non erit finis34 dixit autem Maria ad angelum quomodo fiet istud quoniam virum non cognosco 35 et respondens angelus dixit ei Spiritus Sanctus superveniet in te et virtus Altissimi obumbrabit tibi ideoque et quod nascetur sanctum vocabitur Filius Dei 36 et ecce Elisabeth cognata tua et ipsa concepit filium in senecta sua et hic mensis est sextus illi quae vocatur sterilis

8

37 quia non erit impossibile apud Deum omne verbum 38 dixit autem Maria ecce ancilla Domini fiat mihi secundum verbum tuum et discessit ab illa angelus

Vocabular:

28.Ingredior, ingredi, ingressus sum= a intraAngelus, i= îngerAd= laIs, ea, id= aceeaDico, ere, dixi, dictum= a ziceHave (ave)= imperativul verbului avere(a dori mult)= folosit ca formă de salut: fii sănătos!Gratia, ae= har, (în latina clasică: favoare, afecţiune, simpatie, trecere, influenţă, farmec, frumuseţe, graţie, serviciu, mulţumire, recunoştinţă, gratiis= fără bani, pe degeaba, gratisPlenus(3)= plin, încărcat, umplut, bogat, din belşugDominus= Stăpân, Domn, Domnul (Dumnezeu)Tecum= cu tineBenedico, ere, dixi, dictum= a vorbi pe cineva de bine, a lăuda, a binecuvântaMulier, eris= femeie,

29. qui, quae, quid= cel care, aceastacum= după ce, când, cumvideo, ēre, vidi, visum= a vedeaturbo(1)= a tulbura, a răscolisermo, onis= discuţie, (con)vorbire, fel de exprimare, limbajcogito (1)= a (se)gândi, a cugetaqualis= ce fel deiste, ista, istud= acestasalutatio, onis= salut, salutare, vizită30.aio= a spune da, a afirma, a susţinetimeo, ēre, timui= a se teme, a-i fi fricăinvenio, ire, veni, ventum= a găsi, a afla, a descoperiapud= laDeus, ei= Dumnezeu31. ecce= iatăconcipio, ere, cepi, ceptum= a prinde rod, a zămili, a concepeuterus, i= pântecepario, ere, peperi, partum= a naştevoco(1)= a chema

33. regno(1)= a domnidomus, i=casă, locuinţă, lăcaş, neamaeternum= neîncetat, în vecifinis, is= sfârşit34. vir, i = bărbat35 supervenio, ire= a veni pestevirtus, tutis=putereobumbro, are= a umbricognata, ae= rudenie36 senecta, ae= bătrâneţesterilis, e= stearpă38. ancilla, ae=roaba, slujnicăsecundum= dupăverbum, i= cuvântdiscedo, ere, cessi, sessum= a pleca

9