1) Definitia notiunii Promovarea Sanatatii propusa de OMS; scopul si obiectivele:PS conform OMS este un proces de creare a posibilitatilor pentru populatie de a imbunatati sanatatea si a fortifica controlul asupra ei. PS este instrumentul principal in preventia primara a bolilor orientate spre popularizarea cunostintelor pozitive privind sanatatea si determinantii sai, educarea unui mod de viata sanatos si a responsabilitatii pentru propria sanatate prin incurajarea si sutinerea schimbarilor benefice ale stilului de viata, alimentatiei si mediului, combaterea tabagismului, narcomaniei, alcoolismului, reducerea sedentarismului, obezitatii, controlul diabetului, controlul factorilor de risc intermediari.2) Baza legislativa privind Promovarea Sanatatii in Republica Moldova:Legea 10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sanatatii publice: (1) Prezenta lege reglementeaz organizarea supravegherii de stat a sntii publice, stabilind cerine generale de sntate public, drepturile i obligaiile persoanelor fizice i juridice i modul de organizare a sistemului de supraveghere de stat a sntii publice. (2) Scopul prezentei legi este asigurarea condiiilor optime pentru realizarea maxim a potenialului de sntate al fiecrui individ pe parcursul ntregii viei prin efortul organizat al societii n vederea prevenirii mbolnvirilor, protejrii i promovrii sntii populaiei i mbuntirii calitii vieii.

3) Scopul si obiectivele Programului National de Promovare a Modului de Viata pentru anii 2007-2015:Programul national este orientat spre promovarea in societate a unui mod sanatos de viata si prevede solutionarea problemelor privitoare din institutiile publice, mentinerea si fortificarea sanatatii, traseaza strategia si tactica perfectionarii in continuarea educatiei pentru sanatatea si promovarea a sanatatii.Obiective:- executarea prevederilor actelor legislative si normative in domeniul protectiei muncii si sanatatii.- modificarea atitudii populatiei fata de sanatatea proprie- asigurea asistentei medicale prin actiuni economic eficiente privind mentinerea sanatatii popul- reducerea pagubelor- reducerea si consolidarea rezervei de forta fizica de munca4) Directiile principale de cercetare si actiuni pentru prevenirea maladiilor: Conjugarea eforturilor in realizarea activitatilor de educatie pentru sanatate si de promovare unui mod sanatos de viata Crearea conditiilor optime in scopul imbunatatirii sanatatii Participarea populatiei la activitati de educare pentru sanatate Desfasurarea educatiei pentru promovarea a familiei Extinderea si modernizarea educatiei pentru sanatate a personalului din interprinderi Intesficarea actiunilor de prevenire a bolilor transmisibile,cornice, a accidentelor5) Notiuni de Preventie primara, secundara, tertiara:Preventia primara - prevenirea factorilor specifici de cauzalitate, impactul factorilor de risc cu rezultatul obtinut la nivelul persoanelor care evita boala si pentru a reduce la nivelul populatiei.Preventie secundara- scopul este de a descoperi boala intr-un stadiu incipit, diagnostic si tratament cu timp util si interventie corespunzatoare.Preventie tertiara- tratament adecvat al bolii pt a preveni progresia, pt a evita invaliditatea sau inlocui functiile pierdute.6)instruirea specialistilor si antrenarea publicului in probleme de P.SNivelul inalt de instruire si cultura sanitara a populatiei se impune ca un imperativ actual si prevede un ansamblu de masuri organizatorice,metodologice si tehnice,care au drept scop insusirea de catre populatie a cunostintelor necesare in domeniul sanogenezei,protectiei mediului,igienei individuae,igienei alimentatiei,etc,luarea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si colectiva.7)formele,metodele si mijloacele utilizate in P.S,caracterizarea lor.a)metoda cuvitului vorbit-conferinteb)metoda iditoriala(cuv.scris)-brosuri,pliante,articolec)metoda ilustrativad)metoda audio-vizuala-televeziunea,cinematograf,internete)metode derivate(teatralizare,excursii)f)mijloace de comunicare in masa- dup adresabilitate: 1.educaie individual(sfatul medicului) 2.educaie n grup(seminar,lectie) 3.educaie prin mijloace de comunicare n masa(conferinte,emisiuni tv,publicatii)- dup mijloacele folosite: 1.mijloace audio 2.mijloace video: *predominarea textului * predominarea imaginii 3.mijloace combinate (audio-video)8)obiectivele si continutul educatiei medico-igienice a populatiei,rolul in profilaxia-executarea prevederilor actelor legislative si normative in domeniul protectiei muncii si sanatatii-modificarea atitudinii populatiei fata de sanatatea proprie ,transformarea cunostintelor in domeniul igienei in convingeri si actiuni concrete si adecvate-normalizarea si ameliorarea parametrilor dezvoltarii fizice a personelor angajate in cimpul muncii si a generatiei in crestere-reducerea pagubelor,inclusive economie si morale,cauzate de imbolnaviri,pierderi ale capacitatii de munca si de invaliditati,evitarea decesului premature,prelungirea duratei vietii active,cresterea sperantei de viata a populatiei9)factorii ce conditioneaza alcatuirea planului de activare in P.S1.Poluarea mediului inconjurator 2.cresterea tensiunii neuropsihologice 3.nivelul scazut al instruirii fizice si igienice a populatiei 4.alimentatia nerationala 5.deprinderi daunatoare 6.incompetenta in problem de profilaxie 7. Planificarea familiala 8.atitudine iresponsabila fata de propria sanatate.10)structura unui program in domeniul P.S12Prin factor de ecologic se nelege un element material capabil de a produce o aciune direct sau indirect asupra altor elemente materiale, provocnd reacii corespunztoare.Se deosebesc mai multe categorii de factori (de mediu):

factori antropici ai climei: activiti ale omului care contribuie la modificarea climei (defriri, desecri, irigaii, poluare a atmosferei).factori ecologici: capabili de a influena viaa organismelor.factori abiotici (fizici, climatici i hidrici): aerul, apa, lumina, cldura, umiditatea, vntul.factori geomorfologici: altitudinea reliefului, nclinarea, expunerea.factori edafici: solul cu proprietile lui fizice, chimice i biologice.factori biotici: interrelaii fitocenotice, zoocenotice, biocenotice.13Factorul acvatic natural este un componet mult mai complex decat mediul terestru si aerian prin faptul ca interdependenta dintre mediu si organism este mult mai stransa la vietuitoarele acvatice decat la cele terestre. Drept urmare actiunea exercitata de factorii de mediu asupra procesului intoxicarii este mai puternica la organismele acvatice.Prin actiunea substantelor chimice se produce tulburarea relatilor intra si inter specifice precum si dereglarea intregului echilibru biocenotic in unitatea acvatica respectiva. Cunoasterea actiunii substantelor chimice asupra vietii acvatice,care este un scop al P.S, ne ajuta in determinarea limitelor de concentratie compatibile cu viata acestora si cu folosintele normale ale apei Actiunea nociva a substantelor toxice se manifesta asupra individului mai intai, apoi, asemeni unei reactii in lant, si asupra speciei si in final asupra biocenozei acvatice. 14. n prezent scoara nveliului viu i a tuturor speciilor de organisme se afl n minile societii umane i depinde de aciunea antropogen (global) asupra naturii. Un mediu atins de actiunile omenesti este cel acvatic care la fel in ultimelel decenii a suportat skimbari esentiale din cauza pescuitului excesiv,substantelor toxice eliminate in bazinele acvatice ,provocind modificari adaptive ale functiilor fiziologiece si biokimice conditionind imposibilitatea existentei a organismelor in mediu dat. In ceia ce priveste de particularitatile p.S in domeniu dat ,,ele sunt afectate direct deoarece odata cu modificarea ecosistemelor acvatice are lok afectarea sanatatii populatiilor care in mare masura sunt strins legate cu factorii acvatici modificati15.Factorii edaficiAcestia reprezinta complexul de influente si actiuni dintre organisme si proprietatile fizico-biochimice ale solului.Solul este suportul si mijlocul de hranire al plantelor si animalelor.Factorul edafic in relatie cu fc antropogen rezulta consecinte majore in domeniul P.s prin ceia ca odata cu skimbarea compozitie solului are lok o modificare majora in cadrul sanatatii omului,dovada fiind diferite bacterii exudate din sol care patrund in sistemele corpului uman ,actiunea pesticidelor si erbicidelor la fel influenteaza negativ calitatea apei si legumelor care mai tirziu patrund in organismul uman.Solul fiind baza nutritionalal atit a omului kit si animalelor16.Notiuni de factor aerian natural si antropogen modificat si particularitatile de promovare a sanatatii populatiei influentata de compozitia aerului.Factorul aerian natural este un amestec de gaze care alctuiesc straturile inferioare ale atmosferei, care nu este influentat de actiunea omului i care este absolut necesar vietilor aerobe .Factorul aerian antropogen modificat este rezultatul poluarii aerului cu diversi produsi din activitatea oamenilor: oxizi de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de carbon, amoniac, metale toxice, cum ar fi plumb si cupru. Aparitia automobilului a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si a altor gaze.Poluarea aerului continu s deterioreze sntatea populatiei i mediul. In special, poluarea cu particule i poluarea cu ozon determin riscuri grave pentru sntate, afectnd calitatea vieii i reducnd sperana de via. Poluarea aerului prezinta pericolul aparitiei unor afectiuni cardiace sau pulmonare. In plus, creierul este si el afectat destul de mult, poluarea putand duce la aparitia unor boli precum schizofrenia si autismul.17.Promovarea sanatatii populatiei influentata de calitatea aerului incaperilor inchise din cladiri de trai, publice si din mediu ocupational. n urma activitii vitale aerul ncperilor nchise poate fi poluat cu ageni de natur bacteriologic i substane chimice. Se mrete coninutul de bioxid de carbon, amoniac, compui ai amoniacului, hidrogen sulfurat, acizi proteici volatili, indol, vapori de ap, crere temperatura aerului.

O astfel de poluare este consecina proceselor metabolice ale omului, activitilor habituale i arderea combustibilului gazos n dispozitivele de uz casnic. n aerul ncperii poate ptrunde i un complex de produse ale descompunerii materialelor polimerice de finisare etc.

Compoziia gazoas a aerului din ncperile nchise este determinat i de compoziia gazoas a aerului atmosferic de aflux, de substanele chimice poluante, care se elimin n interiorul ncperilor.

Cu scop de a menine parametrii optimi ai mediului aerian n ncperi este necesar a nltura aerul poluat i de a debita aer curat. Pentru aceasta sunt folosite diferite sisteme de ventilaie. Ventilaia presupune substituirea complet sau parial a aerului impurificat prin aer curat. 18.Notiune de factor mictobian si particularitatile de promovare a sanatatii populatiei influentata de acest factor.Factorul microbian reprezinta totalitatea microorganismelor patogene care provoaca diverse infectii la om.Deosebit de important pentru viata omului sunt relatiile acestuia cu microorganismele patogene (microbii) care alcatuiesc factorul microbian. Omul serveste drept gazda pentru acest factor. Datorita medicamentelor si substantelor dezinfectante,s-a obtinut o eficacitate enorma manifestata in reducerea considerabila si chiar eradicarea unor maladii. Cu toate acestea factorul microbian continua sa prezinte pericol pentru ecosistemele umane privind imbolnavirea oamenilor.19.Endoecosistemul uman ,importanta pentru sanatate.Endoecosistemul uman reprezinta ecosistemul individual al organismului . Sistemul individual este doar partial izolat de sistemele superioare, pentru ca individul depinde de celelalte sisteme. Omul se mentine in viata si intr-o anumita sanatate prin imbinarea sistemica puternica intre laturile componente si prin indeplinirea unor functii:-miscare, munca, odihna-alimentatie, metabolism, reproducere-integrare ambientala si psihosocialaEndoecosostemul uman se afla sub o influenta permanenta si directa a factorilor de mediu sau indirecta prin modificarea unor factori de catre actiunea altor factori si influenta ulterioara a primilor asupra individului.

20.Notiune de factor biotic si particularitatile de promovare a sanatatii populatiei influentate de acest factor.Factorul biotic este o parte componenta a biosferei si reprezinta materia care constituie biomasa. Biomasa este alcatuita din masa vegetatiei si masa faunei. Toti factorii biotici: zoogeni, fitogeni si microbiogeni interrelationeaza si actioneaza asupra organismului uman .Acestia pot avea fie o influenta pozitiva , fie una negativa provocind chiar anumite procese patologice.

21.Notiune de factor fitogen si particularitatile de promovare a sanatatii populatiei influentata de acest factor.Cuprind toate organismele vegetale ,biomasa.Orice comunitate vegetala influenteaza asupra totalitatii caracteristilor abiotice ale mediului.Acoperirea solului cu pinza de vegetatie transforma mult chimismul acestuia;sub influenta vegetatiei se modifica parametrii microclimei .22.Notiune de factor zoogen si particularitatile de promovare a sanatatii populatiei influentata de acest factor. Cuprinde speciile de animale prezente pe un teritoriu.Principalele forme vitale de animale sunt foarte variate.Clasificarile evidentiaza mai multe tipuri: Subterane,Terestre,Lemnoase ,Aeriene,AcvaticeAnimalele influenteaza direct sanatatea si existenta omului,ca exemplu sunt animalele domestice care in primul rind sunt o sursa mare de hrana ,insa sunt si aspecte negative: unele animale si pasari sunt purtatori si vectori de bacterii si virusuri patogene comune si omului,ce duc la aparitia unor maladii ca salmonelozele,teniaze ,bruceloza.23.Particularitatile promovarii sanatatii influentata de reziduurile si deseurile menajere si industriale din localitate.Numim deeuri menajere, deeurile rezultate n mod obinuit din activitatea casnic, resturile provenite din magazine, hoteluri, cantine, uniti de alimentaie public si de asemenea cele industriale deseurile de la uzine si intreprinderi mari ce polueaza mediul inconjurator.n multe zone din ar, n special n cele n care nu exist unsistem bine pus la punct de colectare a gunoiului menajer, cu precadere n mediul rural, oamenii arunc gunoiul n zone neamenajate din care acestea pot ajunge foarte uor n apa rurilor. Aceste zone devin uor focare de infecie, iar cini vagabonzi, ciorile, obolanii pot purta viruii nspre localiti.24.Notiune de risc,clasificarea factorilor de risc si importanta lor in formarea sanatatatii populatiei.Factor de risc- factor ce determina aparitia unui efect nociv pentru sanatatea omului precum si gravitatea acestui efect in cazul expunerii la un pericol.Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi:- Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)- Chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive)- Biologici (microorganisme)25.Riscul pentru sanatate cauzat de factorul chimic.Sunt numeroase substante chimice care pot afecta sanatatea omului ca exemplu: plumbul ,mercurul,unii acizi ce se contin in obiectele si alimentele pe care le utilizam zilnic. Chiar si aceeasi aditivi alimentari si substantele chimice din ambalaje ne pot afecta sanatatea.

26.Factorii fizicisunt urmatorii : Umiditatea; Ultrasunetele; Temperatura; Presiunea externa; Energia radianta; Electricitatea; Concetratia de oxygen.Toti aceti factori sunt n corelaie i necesit parametri cu limite obtime pentu a faoriza condiiile de existent a omului o deviere la maxim sau la minim de la valorile normale duc la dereglri a strii de sntate. Ca de exemplu: umiditatea prea joas-afecteaz cile respiratorii; presiunea extern prea ridicat sau concentratia de oxigen prea joas, influeneaz asupra sistemului cardiovascular.

27.Radiatiile ultravioletEfectele benefice ale expunerii la soare sunt: sinteza vitaminei D3. Pentru scopul producerii vitaminei D sunt suficiente expuneri de 15 minute la soare. De asemenea, expunerea la soare duce la ameliorarea unor boli cutanate (vitiligo, dermatita atopic, psoriazis); meninerea sntii psihice; creterea toleranei la stres; reglarea somnului; atenuarea unor simptome premenstruale.Razele ultraviolet cauzeaz arsuri solare, pete maronii, cancerul de piele, pot duce la mbtrnirea prematur a pielii, leziuni oculare i la dereglri ale sistemului imunitar uman, cresc riscul apariiei cancerului de piele.Cea mai buna soluie pentru a ne proteja de cancer, dar i de arsuri solare i mbtrnire prematur, este expunerea la soare doar dimineaa i seara, pn n ora 10 i dup ora 16.

28.Efectele specifice patologice ale zgomotului sunt traumatismele auditive, care apar ca urmare a aciuni ndelungate a zgomotului, ce depesc limita superioar normal de percepere a organului auditiv.Zgomotul provoac i modificri n echilibrul fiziologic al organismului. Omul obosete mai repede, devine nervos, apar tulburri ale somnului, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de mncare, anemie. Zgomotul produce tulburri neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului cardiac i respirator, diminuarea reflexelor. Zgomotul esteprovocat de deferite instalaii frigorifice, sisteme de nclzire, ventialre si automobile. Undele electromagnetice Principalele surse de cmpuri electromagnetice de radiofrecvena sunt antenele care emit programele radio i de televiziune, antenele de telefonie mobil. Celulele expuse indelung la acest tip de radiaii sufera disfuncii i in plus pot aprea dereglri de metabolism.

29.Factorii economici, de munca si psihosocialiau o influen determinant asupra strii de sntate i boal. Aceti factori implic: bugetul familial, respective educaia in familie i societate, comportamentul. Conform acestor factori n societate este promovat modul sntos de via i combaterea viciilor umane.

30. Din lista calamitatilor naturale fac parte:cutremurele de pamant,inundatiile,vijeliile,vartejurile,furtunile,cicloanele,tunami,eruperea vulcanelor,avalansele de zapada,alunecarile de teren,incendiile,ingheturile,secetele de lunga durata.Calamitile naturale reprezint niste fenomene naturale primejdioase, aparute in urma proceselor geofizice, geologice, hidrologice, de atmosfera, biosfera si alta origine, care aduc dupa sine situatii catastrofale, urmate de dereglarea activitatii vitale umane, distrugerea bunurilor materiale, ranirea, vatamarea sau moartea oamenilor.31. Riscurile pentru sanatate influentat de catre problemele globale a climei, situatiei tensionate- schimbarea brusca afecteaza sanatatea omului, indeosebi persoane mediosensibili, se agraveaza tensiunea arteriale, se modifica temperatura corpului, apar dureri in articulatii si oase, dureri musculare, stare de somnolenta, in cele mai grave cazuri: greturi, pierderea cunostintei.32. Scopul metodologia examenimarii populatiei in caz de detiorare a starii mediului ambiant- in primul rind se atrage atentia la persoane cu boli cardio-vasculare, boli cronice, la batrini si copii, se efectuiaza analizele medicale si evidenta starii persoanelor pentru a evita complicatii.33. Alimentatia si nutritia umana, -Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale. Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea unei alimentaii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de comportament, ovia sntoas. n ceea ce privete actul hrnirii, nu este important doar ce mncm, ci i ct, cnd i cum ne alimentm.34.Piramida alimentatiei sanatoase-Piramida alimentatiei este un ghid elaborat de medici nutritionisti de la Scoala Medicala Harvard Eat, drink and be healthy . Ei propun o schema de alimentatie sanatoasa, bazata pe cat, cum si ce mancam. 1. La baza piramidei, pe primul etaj, se afla alimente care pot fi consumate in cantitate mare si la majoritatea meselor:cereale integrale: grau, orez brun, orz, mei, secara, porumb, fulgi de ovaz, painea integrala, neagra sau graham, pastele integrale.2. La etajul al doilea se afla alimente care pot fi consumate zilnic, in cantitate suficienta:legume, care pot fi consumate de 3-5 ori pe zi, intrucat sunt sarace in grasimi, contin putine calorii, reprezinta o protectie naturala impotriva bolilor cardiovasculare si a cancerului;3. Etajul al treilea este reprezentat de acele alimente care pot fi consumate zilnic, in cantitate moderata, de 1-3 ori pe zi:oleaginoase: nuci, alune, migdale, fistic, seminte de susan, de floarea soarelui, de dovleac. Acestea reprezinta un aport de proteine, zinc, fier, fibre alimetare, calciu, vitamine si contin grasimi bune, benefice pentru sistemul cardiovascular;leguminoase: fasole, mazare, soia, linte, bob, naut, tofu, inlocuitori de carne, produse din soia au un aport de grasimi nesaturate, de proteine, zinc, fier, calciu, vitamine, nu contin colesterol si sunt bogate in fibre vegetale.4. Etajul al patrulea din piramida alimentatiei contine alimente care pot sa nu fie consumate zilnic sau pot fi consumate in portii mai mici, de 0-2 ori pe zi:carnea de peste contine grasimi benefice pentru sistemul cardiovascular;carnea de pasare contine grasimi saturate in catitati mici;oua.5. Etajul cinci contine alimente care pot fi consumate zilnic, in cantitate mica, de 1-2 ori pe zi:lactate, preferabil degresate sau suplimente de calciu; sunt bogate in proteine, calciu, vitamine: A, D, B2, B12,In varful piramidei se afla alimentele care trebuie consumate rar si in cantitate mica:carne rosie, care contine grasimi saturate si colesterol in cantitati mari, periculoase pentru sanatate, dar are avantajul de a fi o sursa de fier;paine alba, paste albe, orez alb, cartofi.

35.Securitatea alimentara, factorii- in primul rind sunt masurile de igiena in ceea ce priveste prepararea si stocare in masa alimente de zi cu zi care sunt consummate de populatie, se dirijeaza aceasta de un numar mare de specialist, medici, medici-igienisti. Factorii care influenteaza: infrastructura tarii anumite care produce un anumit produs, si de economia tarii pentru a produce cit mai calitativ si a respecta strict normele igienice.

36.Promvarea sanatatii privind alimentatia echilibrata.

Organismul omului se menine cu att mai sntos cu ct alimentaia este mai echilibrat. Oalimentaie diversificat, individualizat (dup modul de via, sex, efort, starea de sntate), corect compus din punct de vederecalorici care respect raportul optim dintre substanele principale (glucide,proteine,lipide, fibre vegetale), poate fi considerat a fi alimentaie echilibrat. Acest tip sntos de hrnire presupune moderaie n toate privinele. Alimentaia echilibrat trebuie s dea rspunsuri adecvate la cele trei ntrebri fundamentale ale actului hrnirii, i anume la: ce, ct i cum mncm?

37.Poluarea biologica a produselor alimentare si problemele de promovare a sanatatii.Prin contaminare biologica ( biocontaminare) se intelege acel fenomen prin care pe,sau in suportul organic alalimentelor se plaseaza, supravietuiesc, sau pot prolifera spori,micelii, microorganisme, virusuri sau paraziti cu potential patogen pentruom.Existadoua categoriide contaminare biologica:- accidentala;- indusa. Biocontaminarea patogena accidentala se poate realiza in mod natural sau prinimprudenta. Toate alimentele sunt supuse unei biocontaminari accidentale, deoarece mediulin care traim este de neconceput faraexistenta unui numar impresionant de mare decontaminanti biologici.Biocontaminareaindusa poate fi de doua feluri:- tehnologica nepatogena (drojdii de fermentatie, micelii de ciuperci ce aparlamaturarea unor categorii de alimente, lactobacili,etc.), agenti biologici folositiin specialpentru imbunatatirea calitatii organoleptice, de aspect saude diversificare calitativa aalimentelor.- tehnologica patogena folosita in cadrulactiunilor bioteroriste sau aarmelorbacteriologice38.Sustantele alogenedin alimente,aditivi alimentari si problemele de promovare a sanatatiiContaminanii sau substanele alogene sunt nite substane chimice, care nu sunt adugate intenionat n alimente. Aceste substane pot nimeri n mod accidental n produsele alimentare la diferite etape ale circuitului acestora, n special, n rezultatul nerespectrii cerinelor de igien. Unele dintre ele pot nimeri n alimente nc n rezultatul utilizrii n agricultur a preparatelor de uz fitosanitar, a fertilizanilor solului n procesul de cultivare i recoltare a produciei agroalimentare, altele n procesul de pstrare, prelucrare.39.Notiune de adaptare,clasificarea formelor de adaptare si caracteristica lorAdaptarea-este proprietatea fundamental a unui organism de a-si modifica functiile si structurile in raport cu schimbarile cantitative si calitative ale mediului inconjurator.Fomele*adaptarea mintala,senzoriala,sociala

40.Adaptarea organismului la factorii climaterici si problemele de promovare a sanatatiiFactori atmosfericiDintre toi factorii fizici de stress fiziologic, factorii atmosferici sunt cei mai agresivi din cauza ridicatei lor variabiliti temporale i amplei lor extinderi spaiale. De exemplu, dac fiina uman are posibilitatea real de a se feri de aciunea nociv a unei ape infestate sau sol iradiat prin prsirea zonei contaminate, nu acelai lucru poate face i n cazul unui mediu hipotermic sau hipertermic, climat arid sau umed i vreme stabil sau instabil deoarece orice comportament cultural ar adopta, el nu poate nvinge influenele invizibile pe care aerul ce-l nconjoar le exercit asupra sa la orice latitudine i n orice anotimp. Din acest motiv, el trebuie s-i evalueze dimensiunea meteorosensibil pentru a se feri de aciunea restrictiv a vntului, temperaturii i umezelii aerului, precipitaiilor atmosferice, duratei de strlucire a Soarelui sau presiunii atmosferice, n vederea unei ct mai bune aclimatizri n mediul climatic n care este nevoit s-i desfoare existena i activitatea.2.2.1.1. Temperatura aeruluireprezint cel mai important factor climatic cu aciune patogen deoarece valoarea i variabilitatea sa determin reacii fiziologice care stimuleaz sau, dimpotriv, limiteaz capacitatea de efort a organismului uman i, n plus, ofer condiii propice pentru dezvoltarea agenilor patogeni.

41.Adaptarea org. uman la factroi de mediu fizici si chimiciFizici:Temperatura-adaptarea la cald: scade MB si TA,pigmentatia cutanata;adaptarea dureaza 6-8 zile;-adaptarea la rece: creste MB si volumul sangvin,necesita un timp mai intens;Atmosferici:-omul trebuie s-i evalueze dimensiunea meteorosensibil pentru a se feri de aciunea restrictiv a vntului, temperaturii i umezelii aerului, precipitaiilor atmosferice, duratei de strlucire a Soarelui sau presiunii atmosferice, n vederea unei ct mai bune aclimatizri n mediul climatic n care este nevoit s-i desfoare existena i activitatea.Chimici:-O2:la altitudini de peste 2500 m ,scade presiunea O2 si apare un mecanism de adaptare caracterizat prin cresterea numarului de hematii, cresterea CV si a DC;-pH: modificarile de pH sunt reglate prin mecanisme renale si respiratorii;-CO2:cresterea concentratieie acestui gaz in aer determina cresterea frecventei respiratiei ca mecanism de adaptare;42.Adaptarea populationala...tipul de adaptare care vizeaza anume populatia,mediul acestia,conditiile de trai si multiplele capacitati de a se adapta schimbarilor socio-economice.Probleme PS: includerea procesului de informare n vederea caracterizrii strii de sntate a populaiei i mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stri;43.Mod de viata-felul n care se defoar viaa unor grupuri sociale la un moment dat;strategii de via, comportamente ;Componentele principale ale modului de via n colectivitate sunt: locuina (m2 la o persoan) iutilajul casnic (gradul de confort); caracterul muncii (ocupaiei, profesiei) i durata ei; condiiileigienice n locuine i la locurile de munc; studiile; calificarea profe-sional;asistena medical(formele i accesibilitatea); tradiiile; obiceiurile; durata timpului liber i formele de petrecere alui; reedina (urban, rural) i mijloacele existente de transport; mijloacele de comunicare,telecomunicare, informare, nivelul de cultur etcProbleme de PS influentata de el:alimentaia raional, activitatea fizic, clirea organismului, respectarea regimului de odihn, evitarea deprinderilor duntoare, controlul nivelului de stres, respectarea regulilor de igien, comportamentul sexual protejat, consultul sistematic la medicul de familie .44. Stilul de via al omului exprim modul su general de a tri, raportul dintre condiiile ncare el i duce traiul i condiiile de activitate, de asemenea, i modelele individuale decomportament determinate n anumit msur de factorii socio-culturali, caracte-risticilepersonale i educaionale. Elementele stilului de via pot fi: sanogene cele, care promoveaz i fortific sntatea; patogene cele, care reprezint factorii cauzali sau de risc pentru anumite mbolnviri. Elementele pa-togene ale stilului de via includ: fumatul, alcoolismul,narcomania, toxicomania, huliganismul, alimentaia excesiv sau careniala,practicile sexualeriscante, sedentarismul..Probleme de PS- bolile cardio-vasculare, bolile cronice pulmonare i digestive, bolilede nutriie i metabolism, bolile neoplazice, bolile psihice, traumatismele, bolile sexualtransmisibile;mecanizarea, automatizarea i robotizarea multor procese tehnologicen industrie;45.Calitatea vietii-reflect preferinele pentru anumite stri ale sntii ce permit ameliorri ale morbiditii i mortalitii i care se exprim printr-un singur indice ponderat ani de via standardizai, n funcie de calitatea vieii. Nivel de viata- exprima totalitatea veniturilor,beneficiilor sociale, bunurilor de capital, indicatorii deeducaie, de ocupare a forei de munc,ai durateimuncii, ai mediului de munc, cei ai condiiilor de locuit, detransport i telecomunicaii.

46. Indicatorii starii de sanatate a populatiei si utilizarea lor in activitatile de Promovare a Sanatatii. In general, sanatatea populatiei se apreciaza dupa indicii de mortalitate si morbiditate. In functie de factorul decisive de risc, mortalitatea poate fi clasificata: - dupa factorul de risc genetic, fiziologic,stilul de viata - in functie de maladia fatala - in functie de necesitatile de evidenta mortalitate premature la diferite virsteIn scopul supravegherii permanente asupra modificarilor starii de sanatate a populatiei, cit si pentru evaluarea programelor de ocrotire a sanatatii se utilizeaza indicele de morbiditate care include maladiile, traumatismele, intoxicatiile si invaliditatea. Morbiditatea se caracterizeaza dupa frecventa raspindirii patologiei, divizindu-se in citeva niveluri: inalta, medie, joasa si sporadica( cazuri unice). Gradul de influenta a factorilor ecologici se determina prin compararea teritoriilor studiate si a fondului.47. Indicatorii starii de sanatate a populatiei importanti pentru evaluarea influentei factorilor de mediu.Indicatorii sanatatii contin indici concreti foarte importanti in identificarea calitatii mediului inconjurator. Dintre ei fac parte indicia determinati prin masurare(masa corpului) si indicii calculate(natalitate, mortalitate).Natalitatea generala - numarul nou nascutilor vii intr-un interval de timp, raportat la 1000 locuitoriMortalitatea generala decesele de toate cauzele, la toate virstele pentru o perioada de un anMortalitatea infantile decesele grupei de virsta 0 1anMorbiditatea generala toate cazurile de imbolnavire , survenite intr-o perioada de timp, raportate la 100000 locuitoriInvaliditatea dereglari sau schilodirile , care limiteaza capacitatea de lucruManifestarea starilor premorbide indicator fin al impactului mediului inconjurator, se depisteaza mai devreme decit morbiditatea.Gradul de stress incordare a organismului Autoevaluarea sanatatii prin anchetareAlti indii se refera la dezvoltarea fizica si psihica a populatiei.48. Promovarea sanatatii in raport cu factorii socio-culturali, obiceiurile si traditiile populatiei.Probabil c nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor dect strvechile sale tradiii siobiceiuri, insa unele sarbatori sunt o adevarata povara pentru diferit sisteme de organe si a intregului organism. Diferite sarbatori subinteleg si presupun mese copioase, bogate in mancaruri sarate, grase si desigur alcoolul, ceea ce creste riscul de a face o maladie cardiaca.

49. Factorii exogeni si endogeni in cancerogeneza si problemele in Promovarea Sanatatii

Principalii factori care pot cauza aparitia cancerului sunt : Factorii endogeni hormonali, genetici,imunologici si metabolici. Factorii exogeni chimici, fizici, biologici.Factorii hormonali: disfununctii ale sistemului endocrin, prin hipersecretie sau hiposecretie. Factorii genetici: genele oncogene de exemplu BRCA1 si BRCA2 care sunt responsabile de aparitia cancerului mamar, si mutatii in genele supresoare de tumori, care fiind afectate nu mai pot proteja organismul.Factorii chimici: factori alimentari - nitratii, nitritii, unele preparate farmacologiceFactorii fizici: radiatiile ionizante, lezari mecaniceFactorii biologici: unele tipuri de virusi cum sunt papilloma virus uman, helicobacter pylori, hepatitele virale B,C, Delta

50. Promovarea Sanatatii in raport cu factorii cauzali ai maladiilor cardiovasculareTermenul boli cardiovasculare este atribuit unei multitudini de boli ce afecteaza inima si vasele de sangeFactorii maladiilor cardiovasculare Expunerea pe termen lung la factori poluanti crete riscurile de ateroscleroz i boli inflamatorii ale inimii. Motenirea genetic (inclusiv rasa) Tabagismul- renunarea la fumat i evitarea fumatului pasiv Sedentarismul Hipertensiunea arterial Obezitatea Diabetul zaharat Hipercolesterolemia Alimentaia Consumul de alcool

51.Rolul Promovarii Sanatatii in dezvoltarea multilaterala a copiilor si adolescentilor:*Promovarea sanatatii si a starii de bine a individului-functionarea optima din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emotional, social si spiritual:-formarea unui stil de viata sanatos.*Dezvoltarea personala a elevului autocunoasterea si construirea unei imagini pozitive despre sine: -dezvoltarea abilitatii de a lua decizii responsabile: -comunicare si relationare interpersonala: controlul stresului: dezvoltarea carierei personale.*Preventie-prevenirea accidentelor si a comportamentelor de risc pentru sanatate-prevenirea atitudinilor negative fata de sine si viata-prevenirea connflictelor interpersonale.52.Scopul si obiectivele principale a educatiei pentru sanatate in institutiile prescolare: In genere discutind,principalele obiective ale educatiei sanitare in institutiile pentru prescolari, pot fi sintetizate astfel: Elaborarea deprinderilor si formarea obisnuintelor igienice necesare calirii organismului si maririi rezistentei nespecifice,dezvoltarii armonioase a copilului,mentinerii si promovarii sanatatii acestuia; Inzestrarea sistematica a copiilor cu notiuni elementare privind problemele de igiena individuala si colectiva specifice virstei; Dezvoltarea unor atitudini si a unui comportament igienic,care sa permita copiilor sa actioneze in folosul sanatatii proprii si al colectivitatii.53.Obiectivele de baza a personalului medical in institutiile prescolare in PS* Formarea si fixarea deprinderilor de igien la copii asigurndu-se materialele necesare pentru igiena individual a acestora; * Asigurarea activittii educativ-sanitare;* Monitorizarea strii de sntate i aprecierea nivelul de dezvoltare fizic a copiilor, neuromotorie i psihic, ndeosebi a celor ce sufer de diferite maladii; *Organizarea i participarea la examenele medicale profilactice (screning-teste); *Repartizarea copiilor n grupe de sntate i de educaie fizic conform recomandrilor medicului; *Informarea administraiei instituiei despre starea de sntate i msurile profilactice pentru copiii ce sufer de diferite maladii i dereglri ale strii de sntate;*Supravegherea organizrii dezinfeciei curente;* Consult educatorii n problema inutei corecte a copiilor n timpul activitilor;54.Scopul si obiectivele educatiei pt sanatate in scoli:*In primul rand, unul dintre scopurile in sine ale activitatii in invatamant este informarea autorizata a copiilor si adolescentilor privind diferite domenii ale culturii si stiintei, in paralel cu dezvoltarea de activitati practice.*Scoala este un loc perfect pentru transmiterea cunostintelor de educatie pentru sanatate a elevilor si are abilitatea si capacitatea de a se adresa unui procent reprezentativ din populatie.*Scoala are o mare autoritate morala, oferind posibilitatea educatiei formale si nonformale, iar materiile de studiu oficiale din scoli capata, la nivel psihologic individual, o importanta mult mai mare.*Este unul dintre elementele esentiale pentru dezvoltarea impactului dorit este initierea si realizarea programelor de educatie pentru sanatate la varste cat mai tinere.55.Principii de orientare a cadrelor didactice din institutiile scolare privind activitatile de PS elevilor:Abordarea domeniilor educaiei pentru sntate este realizat din perspectivtiinific, pedagogic i legislativ. Cadrul didactic poate utiliza i armonizainformaia pe cicluri de dezvoltare, n funcie de nivelul clasei, de dezvoltareapsihosomatic a elevilor i de particularitile locale. Programele colare vin nntmpinarea nevoilor fundamentale de educaie ale oricrui copil i adolescent iarformarea unui stil de via sntos, integrarea sexualitii n maturarea emoional,controlul stresului, dobndirea de repere n orientarea colar i profesional devincondiii eseniale pentru dezvoltarea armonioas a personalitii elevului.56) Se deosebesc 2 grupe de provincii biogeochimice: naturale si artificiale (tehnogene). Provinciile biogeochimice naturale se caracterizeaz prin continutul specific de elemente chimice naturale in sol, care de fapt, reflecta compozitia chimica a solului. Caracteristica medicogeografica a provinciilor biogeochimice naturale include aspectele carentiale sau excesive ale continutului elementelor chimice in solul anumitelor regiuni sau raioane, care se mentine pe parcursul a mai multor ani si determina geneza unor stari morbide specifice pentru populatia locala. In calitate de exemplu pot fi: Insuficienta continutului de iod in sol, si, respectiv, in produsele alimentare si apade baut, situate care prezinta factorul principal al morbiditatii populatiei prin gusa endemica; Insuficienta in sol a continutului de fluor, ceea ce joaca rolul principal in dezvoltarea la oameni a cariei dentare; Surplusul continutului de fluor in sol, din care cauza acest element chimic natural se contine in exces in produsele alimentare si in apa potabila, determina morbiditatea populatiei din acest teritoriu prin fluoroza dentara; Deficitul de cobalt in sol este una din aspectele etiologice ale unor anemii grave; Excesul de molibden insol prezinta o cauza serioasa a dezvoltarii gutei endemice si a molibdenozei; Insuficienta continutului de cupru in sol contribuie la continutul lui in cantitati mici in apele subterane si in produsele alimentare, ceea ce prezinta una din cauzele anemiei alimentare hipocrome la copii si la femei gravide, cit si a anemiei postoperatorii.

57) De mentionat ca progresul tehnico-stiintific contribuie la reducerea continua a nr de populatie angajata in agricultura si la transformarea unor comunitati rurale in comunitati urbane, proces numit urbanizare. Evident, procesul de urbanizare este unul socio-economic complicat, legat de dezvoltarea industriei, acumularea informatiei intelectuale si perfectionarea formelor de comunicare sociala. Sensul urbanizarii consta in sporirea ponderala a populatiei urbane, cresterea importantei oraselor pentru societate, raspindirea stilului deosebit de viata. Sunt si alte aspecte ale urbanizarii: Ecologic multi factori nocivi pe o suprafata mica dar cu o concentartie mare a populatiei; Medical; Cultural; Tehnic sporirea utilizarii mijloacelor tehnice, care usureaza conditiile de munca si de trai ale omului; Socio-psihologic modificarea stiluilui de viata al oamenilor.Orasul, ca antropoecosistem, prezinta o comunitate sistemica foarte complicata, formata in urma multor procese socio-naturale, pe parcursul unui timp indelungat, in diverse conditii, o data cu aparitia si dezvoltarea unor factori specifici aflati in permanente interrelatii intre ei.

58) In scopul studierii si reorganizarii luptei cu maladiile endemice, in primul rind, are o importanta mare raionarea biogeochimica a teritoriilor, deci repartizarea teritoriilor in regiuni si subregiuni ale biosferei, care difera intre ele, in functie de interrelatiile organismelor si factorilor geochimici ai mediului ambiant. Raionarea biogeochimica a teritoriilor prevede zone, care se caracterizeaza prin procesele identice de formare a solului, a factorilor climaterici, de migrare biogenica a elementelor chimice, prin rectii biologice ale organismelor fata de factorii geochimici si fizici ai mediului. Raioanele biogeochimice se distribuie in subregiuni care se numesc provincii sau zone biogeochimice. In calitate de exemplu prezentam zonele biogeochimice existente in CSI.1) Zona necernoziomica de taiga si de paduri (carenta in sol de Ca, K, Co, Cu, I, Mb, B, Zn);2) Zona cernozomica de silvostepa si stepa (continut normal al elementelor de mai sus);3) Zonele de stepa uscata, pustii si semipustii (exces de sulfati, bor, Zn, Mb, carenta de I);4) Zonele montane (insuficienta in sol de Co, I, Cu, Zn, Pb);5) Provincii biogenochimice azonale (mixte).

59) Comunitatea reprezinta totalitatea persoanelor, care traiesc in acelasi loc avind aceleasi obiceuri, norme de viata etc. Aceasta prezinta o grupare a locuintelor oamenilor sub forma unor localitati, care exercita unele functii comune pentru toti membrii colectivitatii. De fapt, acestea sunt ecosistemele antropizate cu influientele specifice ale oamenilor aupra mediului natural. ECOSISTEMUL ANTROPIZAT INCLUDE MAI MULTE ELEMENTE PRINCIPALE: Biocenoza, in componenta careia intra fitocenoza naturala si plantele de cultura, zoocenoza naturala, plus animalele domestice; Totalitatea oamenilor; Ansamblul produselor materiale create prin activitati umane (constructii, masini, unelte, obiecte, sl prelucrat, etc;); Depozite de deseuri si reziduuri stagnante.Aceste elemente alcatuiesc impreuna un mozaic eterogen ,cu raspindiri si densitati variabile, sunt supuse unor interactiuni reciproce. Este foarte important gradul de antropizare ca indicator al intensitatii influientelor antropogene asupra mediului natural. Se cunosc urmatoarele tipuri de comunitati: Rurale: ctun, sat, comun; Urbane: oras, municipiu, metropola, conurbatie, megalopolis.Din punct de vedere al relatiilor omului cu natura, ecosistemele antropizate pot fi divizate in urmatoarele 2 grupe, care, de fapt, reprezinta aceleasi comunitati rurale si urbane, dar cu denumiri modificate: Agrosistemele; Ecosistemele urbn-industriale.60) In prezen, dezvoltare larga capata cercetarile indicilor fiziologici, biokimici, morfologici, imunologici si genetici la etapa premorbida sau a schimbarilor timpurii in organism, care apar la influienta factorilo de mediu.Sanatatea populatiei, in general, se aoreciaza dupa indicii de morbiditate si mortalitate. Conform opiniilor Consiliului Consultativ al OMS, datele despre mortalitatea populatiei, obtinute cu ajutorul sistemelor de inregistrare, au permis a realiza masurile profilactice corespunzatoare la nivel rational intern. Aceasta se explica prin faptul ca mortalitatea este un indicator integrat atit al conditiilor socio-economice din societate cit si al calitatii mediului de existenta al omului. Diversitatea nivelulior de mortalitate trezeste un interes deosebit nu numai din punct de vedere al repartizarilor teritoriale, dar si din punct de vedere al cauzelor tendintelor de baza. De mentionat insa ca cea mai mare parte a cazurilor de deces este determinata nu de o singura cauza, ci de un complex de cauze. In functie de factorul decisiv de risc, mortalitatea poate fi clasificata in 3 directii: Dupa factorul de risc (genetic, fiziologic, stil de viata, mediu ambiant); In functie de maladia fatala; In functiile de evidenta mortalitatea prematurilor la diferite virste, invaliditatea de mai multe tipuri. In scopul supravegherii permanente asupra modificarilor starii de sanatate a populatie, cit si pentru evaluarea programelor si serviciilor ocrotirii sanatatii, se utilizeaza unul din principalii indici morbiditatea, care include maladiile, traumatismele, intoxicatiile, invaliditatea. Morbiditaetea se caracterizeaza dupa frecventa raspindirii patologiei, divizindu-se in citeva niveluri ( inalta, medie, joasa si sporadica). Gradul de influienta a factorilor ecologici se determina prin compararea teritoriilor studiate si a fondului. In calitate de fon servesc comunitatile cu o situatie ecoloica relativ favorabila. Fiecare grup de indicatori ai sanatatii contin indici concreti foarte importanti in identificarea calitatii mediului inconjurator. Dintre ei facparte indicii determinanti prin masurare si indicii calculati. Natalitatea generala numarul n-n vii pe o perioada de timp la 1000 populatie; Mortalitatea generala totalitatea deceselor din o populatie timp de un an; Mortalitatea infantila decesele de la 0 la 1 an; Morbiditatea generala totalitatea de imbolnaviri survenite intr-o perioada de timp la 1000 populatie; Invaliditatea dereglari care limiteaza capacitatea de munca normala. Ea este determinata de comisia de expertiza a viabilitatii; Manifestara simptomelor premorbide; Gradul de stres; Gradul de limitare a activitatii sociale si biologice;Autoevaluarea sanatatii se realizeaza prin metoda a