Proiectul educaŃional în viziune transdisciplinară

Prof. Cristina Timofte – Liceul de Informatică Grigore Moisil, Iaşi, c_timofte@yahoo.com

Prof. Maria Rados – Liceul de Informatică Grigore Moisil, Iaşi, radosm74@yahoo.com

Elev Cristian Axinte – Liceul de Informatică Grigore Moisil, Iaşi Elev Mădălina Brezuleanu – Liceul de Informatică Grigore Moisil, Iaşi

Elev Cătălin Carataşu – Liceul de Informatică Grigore Moisil, Iaşi Elev Victor Vlad – Liceul de Informatică Grigore Moisil, Iaşi

Abstract

O preocupare deosebită a profesorilor din Liceul de Informatică „Grigore Moisil”- Iaşi constă în corelarea practicilor didactice româneşti cu cele europene, o dinamică optimă a raportului între tradiŃie şi modernitate, dintre continuitate şi schimbare. Abordarea metodei proiectului într-o manieră transcurriculară, în anul şcolar 2009-2010, perioada 1 aprilie - 27 mai, la clasa a VII-a, a reprezentat o provocare şi, totodată, o şansă de a crea oportunităŃi de formare din afara şcolii într-un demers coerent în interiorul şcolii. Astfel, zece cadre didactice din toate ariile curriculare, şi-au propus, în parteneriat cu Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi - Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, derularea unui proiect intitulat “Iaşul contemporan într-o lume a globalizării”, proiect care îşi propunea să consolideze tehnologiile de predare-învăŃare centrate pe elev, atât în mediul clasic, cât şi în cel virtual, fiind axat pe dezvoltarea de competenŃe, deprinderi şi atitudini cu un potenŃial ridicat de transfer.

1. Introducere 1.1. Cum a început totul?

Ideea acestui proiect s-a născut din dorinŃa de colaborare, comunicare şi de stimulare a creativităŃii şi curiozităŃii elevilor noştri. Parcurgerea Cursului Intel Teach- Instruirea în Societatea Cunoaşterii de către cadrele didactice a deschis o fereastră spre explorarea posibilităŃilor de utilizare a proiectelor prin integrarea tehnologiei, pentru a sprijini şi evalua performanŃele elevilor, dar şi pentru a crea situaŃii autentice, din viaŃa reală, pentru contextualizarea activităŃilor de învăŃare şi încorporarea capacităŃilor de gândire de nivel superior.

În plus, competiŃia economică şi industrială, progresul tehnologiei şi al ştiinŃei, dezvoltarea societăŃii informaŃionale reclamă o construire a cunoaşterii pe surse numeroase, din mai multe perspective, centrată pe aspectele relevante ale vieŃii cotidiene. Este motivul pentru care am decis să ne unim eforturile în a proiecta şi implementa un proiect care să permită o abordare transcurriculară pe o problematică de interes cotidian, intitulat “Iaşul contemporan într-o lume a globalizării”. 1.2. Care au fost competenŃele proiectului transcurricular?

În primul rând, ne-am dorit să dezvoltăm competenŃe necesare pentru secolul XXI: - Realizarea unei comunicări eficiente verbale, scrise şi multimedia;

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş 298

- Analizarea, accesarea, administrarea, integrarea, evaluarea şi crearea de informaŃii în diverse forme şi medii; - Dezvoltarea creativităŃii şi curiozităŃii intelectuale, receptivităŃii la nou, la perspective variate; - Formarea unei atitudini pozitive faŃă de sine şi faŃă de semeni; - CapacităŃi de lucru în echipă, adaptarea la diverse roluri şi responsabilităŃi; - Responsabilitate socială şi implicarea beneficiarilor indirecŃi ai educaŃiei - părinŃii, în

demersul educaŃional. 1.3. Beneficiarii direcŃi şi indirecŃi ai proiectului

În acest caz, beneficiarii direcŃi ai învăŃării bazate pe proiect au fost elevii clasei a VII-a B. S-au aflat în situaŃii autentice de învăŃare care i-a ajutat să gândească altfel despre ei înşişi. Au depins pozitiv unii de alŃii, s-au descoperit într-un context nou şi au înŃeles modul în care funcŃionează grupul de învăŃare. Ei au colaborat cu membri ai comunităŃii locale şi cu părinŃii lor pentru a ajunge la o mai bună înŃelegere a conŃinutului, în rezolvarea sarcinilor de lucru indicate şi în realizarea produsului final. Şi profesorii şi-au asumat roluri noi în raport cu rolurile din demersul tradiŃional. InstituŃia parteneră în acest proiect, Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi a oferit suportul logistic necesar realizării de proiecte- 3D, de prezentare şi diseminare a informaŃiilor în mediul universitar. 1.4. Rezultate aşteptate Privind elevii - Atingerea competenŃelor specifice disciplinelor prin utilizarea noilor tehnologii; - Dezvoltarea spiritului critic, autocritic, a autoevaluării. Privind cadrele didactice - Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de predare; - Integrarea noilor tehnologii în actul didactic, în documentare şi comunicare; - Dezvoltarea abilităŃilor cadrelor didactice de a construi un ambient educaŃional motivant pentru educabil, în cadrul procesului instructiv –educativ; Privind părinŃii şi alŃi factori educaŃionali din comunitate - Creşterea implicării părinŃilor şi a comunităŃii locale în activităŃile şcolii; - Formarea părinŃilor în vederea evaluării activităŃii elevilor. 1.5. Indicatori şi instrumente de evaluare

În evaluarea iniŃială, am avut în vedere stabilirea nivelului iniŃial al elevilor prin aplicarea unui chestionar şi analizarea răspunsurilor pe baza întrebării esenŃiale, adresată la începutul proiectului: “Este Iaşul mileniului III pregătit pentru aventura globalizării?”.

Evaluarea formativă, derulată în perioada în care elevii au lucrat la proiect, s-a axat pe o monitorizare atentă a modului în care au finalizat sarcini de lucru, folosind ca instrumente: lista de observaŃii, jurnalul şi autoevaluarea membrilor echipei de proiect privind activităŃile desfăşurate.

În ceea ce priveşte evaluarea finală, coordonatele determinante au fost reprezentate de impactul şi interesul grupului Ńintă pentru proiect, rapoartele finale de grup, analiza modului de îndeplinire a sarcinilor care au revenit membrilor echipei, compararea resurselor de timp prevăzute cu cele consumate efectiv, calitatea proiectelor realizate, modul de reflectare în media şi gradul de implicare al părinŃilor în derularea activităŃilor.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VIII-a, 2010 299

2. Implementarea proiectului

Cadrele didactice implicate în derularea acestui proiect transcurricular au făcut parte din toate ariile curriculare: prof. D. Juverdeanu (Limba Engleză), prof. A. Iriciuc (Limba Germană), prof. C. Timofte (Matematică), prof. M. łibu (Informatică), prof. A. Zvâncă (Chimie), prof. L. Andrici (Biologie), prof. M. Rados (Istorie), prof. V. Vâlcu (Geografie), prof. C. Dumitraşcu (Arte Plastice), prof. C. Ivaşc (Consiliere). 2.1 EnunŃul temei, al obiectivelor şi al sarcinilor de lucru

Pentru început, proiectul a fost prezentat părinŃilor, solicitându-se acordul şi implicarea acestora, în scris, în cadrul şedinŃei cu părinŃii. A urmat întâlnirea de proiect, între echipa de profesori şi elevii clasei a VII-a B, stabilindu-se: obiectivele urmărite, etape de desfăşurare, modalităŃi şi criterii de evaluare, forme de comunicare (discuŃii frontale şi individuale, utilizarea grupului de discuŃii creat, wiki, e-mail, messenger).

Elevii au fost organizaŃi în 6 grupe, prin tragere a sorŃi, cu precizarea sarcinilor de lucru individuale şi de grup. Totodată, au fost informaŃi, încă din prima oră, de agenda activităŃilor derulate în cadrul proiectului (Figura 1), agendă postată pe grupul de discuŃii.

Figura 1. Agenda activităŃilor din cadrul proiectului

Produsul final al proiectului a fost realizarea, de către fiecare grupă de elevi, a unui Wiki, care să conŃină rezolvarea sarcinilor de lucru indicate, alocându-se câte o pagină pentru fiecare disciplină implicată în proiect. 2.2. Contextul proiectului

Grupele formate din câte cinci elevi au deschis activitatea de proiect prin aplicarea unui chestionar (Fig. 2) cu cinci întrebări, respondenŃii reprezentând câte 10 persoane, clienŃi pentru fiecare din următoarele tipuri de magazin: magazin de cartier, supermarket şi hypermarket (însumând 30 de persoane respondente). Totodată, fiecare grupă de elevi a cules informaŃii, din cele trei categorii de magazine vizitate, despre produsele pe care le urma să le folosească pentru realizarea a două meniuri: un meniu bogat caloric şi un meniu sănătos.

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş 300

Figura 2. Chestionarul aplicat de elevi

2.3. Sarcinile de lucru indicate pe discipline Istorie

După aplicarea chestionarului, elevii urmau să interpreteze rezultatul printr-o suită de concluzii referitoare la diferenŃele social-economice prezente în societatea ieşeană, prin

raportare la standarde de viaŃă / categorii sociale / categorii de vârstă predispuse a se orienta spre o anumită ofertă într-o economie de piaŃă ce funcŃionează pe principiul competitivităŃii. Totodată, s-a indicat grupelor de elevi să realizeze fotografii cu zona în care se află situate magazinele pe care le-au ales spre documentare, pentru a surprinde nivelul dezvoltării social-economice şi impactul globalizării asupra identităŃii ieşene.

Odată interpretate aceste instantanee, elevii au trecut la realizarea unei analize comparate, stabilind asemănările şi deosebirile care există între Iaşul zilelor noastre şi regiuni diverse din Uniunea Europeană, pentru a aprecia măsura în care societatea ieşeană este deschisă progresului tehnologic şi pregătită pentru competiŃia economică, ambele determinate de fenomenul globalizării.

Chestionarele completate şi instantaneele surprinse de elevi pe perioada documentării pe teren au fost postate în subwiki-ul destinat disciplinei. Concluziile referitoare la chestionare şi fotografiile realizate de elevi pe perioada documentării au fost integrate într-un eseu, având drept repere următoarele întrebări:

a. Ce categorie / categorii de vârstă frecventează cele trei tipuri de magazine ? b. Persoanele care frecventează aceste magazine diferă din punctul de vedere al educaŃiei sau

al activităŃii profesionale? c. Ce categorii de produse predomină coşul zilnic?

Geografie

Prin tragerea la sorŃi, s-au repartizat cinci regiuni europene şi România. Fiecare echipă trebuia să realizeze :

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VIII-a, 2010 301

a. Prezentarea geografică şi economică a regiunii: condiŃiile naturale şi condiŃiile economice din regiunea corespunzătoare (proporŃia populaŃie rurală / populaŃie urbană, dezvoltarea anumitor ramuri agricole, industriale, alimentare, a infrastructurii de transport, etc.).

b. Bugetul alocat de familia europeană /română alimentaŃiei (%): categoriile de produse ce predomină în coşul zilnic, lunar, anual al europenilor din diferite colŃuri ale continentului: studii de economie alimentară, concluzii privind ponderea alimentelor „sănătoase” sau „nesănătoase” în coşul alimentar al cetăŃeanului european, comparaŃii între statele din aceeaşi regiune, dar la care diferă familia lingvistică (latini, germanici, slavi, etc.).

c. Ponderea alimentelor în mesele zilnice: un rol important în menŃinerea sănătăŃii alimentare, ca parte a unui stil de viaŃă sănătos pe perioada întregii vieŃi, îl au momentele în care se desfăşoară principalele mese ale zilei, ambianŃa gastronomică, principalele alimente consumate şi ponderea lor în meniu. Ca urmare, se solicitau concluzii referitoare la elementele spaŃiale şi gastronomice ce influenŃează alimentaŃia zilnică a cetăŃeanului sud-european sau a est-europeanului, incidenŃa anumitor boli cronice specifice pentru anumite regiuni ale Europei. Limba Engleză

Grupele de elevi au fost solicitate să identifice şi să selecteze informaŃii referitoare la Ńările propuse de către profesorul de geografie, în vederea realizării unei baze de date ce urmează a fi folosită în acest an şcolar. Totodată, urmau să redacteze, în limba engleză, reŃete culinare specifice Ńării selectate, cu enumerarea ingredientelor şi a instrucŃiunilor de realizare. Concluziile elevilor urmau a fi integrate într-un articol, precizându-se totodată, asemănările şi deosebirile care există între România zilelor noastre şi Ńara europeană selectată în ceea ce priveşte tradiŃiile culinare. Limba Germană

Pe baza vizitei realizate de elevi în cele trei tipuri de magazine (hypermarket, supermarket, magazin de cartier), trebuia realizat un text care să redea în limba germană denumirile produselor selectate pentru cele două tipuri de meniu şi un studiu comparativ, pentru a evidenŃia gradele de comparaŃie ale adjectivului, care să răspundă la două întrebări:

1. Există o gamă variată de produse de origine germană în magazinele vizitate? 2. Care dintre produsele găsite predomină în magazinele ieşene?

Chimie şi Biologie

Fiecare echipă a fost solicitată să finalizeze un studiu asupra structurii alimentelor (calorii, proteine, glucide, grăsimi la 100grame aliment), procentajele de substanŃe conŃinute (vitamine, săruri conŃinute în 100 grame aliment), pe baza unor tabele furnizate de bibliografie, stabilind, în final, efectele nocive sau pozitive ale alimentelor. Studiul metabolismului, pentru fiecare segment al aparatului digestiv, precum şi alte efecte trebuia să fie surprinse într-o documentaŃie însoŃită de animaŃii. Matematică

Sarcinile de lucru au avut în vedere analiza şi interpretarea datelor obŃinute în urma documentării elevilor şi a rezolvării sarcinilor de lucru pentru celelalte discipline: 1. reprezentarea prin histograme (benzi sau cilindri - bare 2D sau 3D), grafice comparative a seriilor de răspunsuri obŃinute la:

a. chestionarul aplicat în fiecare tip de magazin vizitat de către echipă, iar la întrebarea „activitate profesională” încadrarea fiecărui răspuns într-o categorie ocupaŃională şi apoi reprezentarea acestora prin diagrame procentuale (Istorie);

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş 302

b. ponderea cheltuielilor pentru alimente şi alte produse, în cazul familiilor din Uniunea Europeană, precum şi prezentarea comparativă a unor elemente definitorii ale unei mese zilnice: orele, locaŃiile, produsele preferate pentru mesele zilnice (Geografia);

c. preŃurile alimentelor din fiecare tip de magazin vizitat, reprezentarea caracteristicilor pentru fiecare aliment: calorii, proteine, lipide, glucide (Chimie).

3. prezentarea noŃiunilor referitoare la „DependenŃe funcŃionale”: tratare teoretică şi minim trei aplicaŃii relevante, cu reprezentări geometrice în sistem cartezian.

Figura 3. Grafice comparative realizate de elevi

Arte Plastice Fotografiile realizate de fiecare grupă urmau să fie analizate prin culoare, design – prezentând

tot ceea ce cred elevii că reprezintă ideea de „frumos” şi „valoros” în Iaşi (exemple model sau contraexemple). Culoarea trebuia scoasă în evidenŃă şi la analiza produselor, prin codul culorilor : albastru - roşu închis (prune, stafide, vinete, cartofi, struguri, afine etc.), verde, alb (banane, pere, porumb, cartofi), galben portocaliu (mere, lămâi, portocale), roşu, Ńinând cont de faptul că alimentaŃia poate fi o modalitate potrivită de a absorbi vibraŃiile culorilor. Consiliere

Cele mai savuroase şi distractive sarcini de lucru au încheiat acest traseu complex al proiectului nostru. Fiecare grupă de elevi a avut de pregătit câte o temă din Codul bunelor maniere : 1. InvitaŃii la masă. 2. Cum aranjăm masa. 3. Cum ne comportăm la masă. 4. Masa e servită. 5. Cum se mănâncă diferite feluri de mâncare. 6. Tipurile de mese festive, prezentând şi exemplificând regulile de comportament corespunzătoare. Informatică

Având în vedere necesitatea integrării TIC în tot ce a însemnat activitatea de proiect, în orele de informatică elevii şi-au format deprinderi şi abilităŃi care le-au permis rezolvarea sarcinilor de lucru indicate. Totodată, au creat produsul final al proiectului: un Wiki (Figura 4) pentru fiecare echipă, structurat pe pagini pentru toate disciplinele implicate.

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VIII-a, 2010 303

Figura 4. Model de Wiki realizat de elevi

2.4. Desfăşurarea proiectului

Fiecare profesor a derulat la clasă unitatea de învăŃare care permitea abordarea acestei teme,

conform planificării calendaristice. În vacanŃa din perioada 4 aprilie - 11 aprilie 2010, elevii, împreună cu părinŃii au realizat partea practică a proiectului: vizitarea magazinelor repartizate, aplicarea chestionarelor, realizarea sarcinilor de lucru fixate pentru fiecare disciplină. În toată această perioadă, monitorizarea, consultările necesare au fost extrem de flexibile, realizându-se frontal, pe grupe sau individual. 2.5. Evaluarea şi diseminarea proiectului

Criteriile de evaluare, grila de notare, listele de verificare şi fişele de evaluare au fost utilizate

pe parcursul întregului proiect, pentru a evalua competenŃele stabilite în momentul proiectării didactice. În evaluarea sumativă, realizată în momentul încheierii activităŃii de proiect şi al prezentării produselor multimedia create de elevi (Wiki, animaŃii, proiecte- 3D, Prezentări Power Point, Albume foto virtuale), prin completarea fişei de evaluare (Figura 5), au fost implicaŃi profesorii coordonatori, conducerea liceului, reprezentanŃi ai UniversităŃii de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, reprezentanŃi ai ISJ- Iaşi, studenŃi, părinŃi şi elevi.

Proiectul a fost prezentat ca activitate în cadrul manifestării Săptămâna EducaŃiei Ieşene, în Aula UniversităŃii de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară, Iaşi, în timp ce rezultatele proiectului au fost promovate prin intermediul mass-media şi site-urile web ale fiecărui partener.

Figura 5. Fişa de evaluare a proiectului

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş 304

2.6. Integrarea TIC în proiectarea, derularea şi evaluarea proiectului

Noile tehnologii ale informaŃiei şi comunicării se pretează la nenumărate tipuri de aplicaŃii în instruire. Cadrele didactice au folosit aceste tehnologii în realizarea materialelor suport sau pentru organizarea şi monitorizarea eficientă a clasei şi a timpului: procesoarele de text, programele de gestiune a bazelor de date, software de prezentare (Power Point).

Elevii au folosit aplicaŃii centrate pe documentare, colectare de date pentru proiecte ştiinŃifice şi organizarea lor sub formă grafică, (textele, diagrame, remarcându-se evoluŃia de la simple măsurători sau comparaŃii de tip cantitativ la micro-studii de caz). Totodată, au interacŃionat online cu adulŃi experŃi, profesori, specialişti, au efectuat simulări şi modelări, au realizat experimentarea unor fenomene fizico-chimice care au loc în condiŃii dificil de realizat. Bibliografia 1. Cursul Intel Teach- Instruirea în Societatea Cunoaşterii, Siveco România, 2009. 2. Noveanu, Eugen, Proiectarea pedagogică a lecŃiilor MM, Modulul II: Problematica obiectivelor,

Bucureşti, Preprint, 2005.