PROIECTUL CELUI DE-AL DOILEA

PLAN DE MANAGEMENT AL

SPAȚIULUI HIDROGRAFIC

SOMEȘ-TISA (2016-2021)

Prezentare generală

Administratia Bazinala de Apa Somes-TisaStr. Vânătorului nr. 17, 400213, Cluj-Napoca

Tel: +40-264-433 028, Fax: +40-264-433 026

Biroul Plan de Management Bazinal

Zalău, 4 martie 2015

Directiva Cadru Apă 2000/60 (DCA)

Prevederea legală europeană fundamentală pentru domeniul apelor

Obiectivul general: atingerea “stării bune a apei” sau a “potențialului bun”

Art. 13 DCA: Principalul instrument de implementare al DCA = Planul de Management Bazinal

Art. 11 DCA: Statele Membre trebuie să stabilească (dec.2009, 2015, 2021 ) și să implementeze (dec. 2012, 2018, 2024) unProgram de Măsuri ținând cont de rezultatele analizei de risc, pentru a atinge starea bună a apei

Art. 14 DCA: “Statele membre trebuie să încurajeze toate părțile interesate în implementarea Directivei și în elaborarea Planurilor de Management Bazinale”.

Activități pentru implementarea DIRECTIVEI CADRU PRIVIND APA

2000/60/CE

2009-2011

• Dec. 2009: finalizarea primului Plan de Management al spațiuluihidrografic Someș-Tisa (ciclu de planificare 2009-2015) – art. 13 si 11, DCA

• Martie 2010: raportarea PM către Comisia Europeana

• Martie 2011: aprobarea PM prin HG nr. 80/2011 si publicat in MO nr. 265 bis

2012-2013

• Dec. 2012: “Raportul privind stadiul implementării Programelor de măsuri stabilite în PM” – art. 11, DCA

• Dec. 2013: Raport privind “Revizuirea caracteristicilor s.h. Somes-Tisa, al impactului activitătilor umane asupra stării corpurilor de apăde suprafață și subterane și al analizei economice a utilizării apei” –art. 5, DCA

• Dec. 2013: Elaborarea și publicarea pe website-ul ABAST a documentului “Probleme importante de gospodărire a apelor în s.h. Somes-Tisa”

2014-2015

• Dec. 2013 - Iunie 2014: Informarea și consultarea factorilor interesațiprivind problemele importante g.a. - art. 14, DCA

• 22 Dec. 2014: Publicarea proiectului celui de-al 2-lea PMB (ciclu de planificare 2016-2021) - art. 13 si 11, DCA

• Dec. 2014 - Iunie 2015: Consultarea publicului - proiect PMB 2016-2021 - art. 14, DCA

• 22 Dec.2015: Publicarea PMB 2016-2012

PLANUL DE MANAGEMENT AL S.H. SOMES-

TISA Capitolul 1. Introducere

Capitolul 2. Prezentarea generală a Spațiului Hidrografic Someș-Tisa

Capitolul 3. Caracterizarea apelor de suprafață

Capitolul 4. Caracterizarea apelor subterane

Capitolul 5. Arii protejate

Capitolul 6. Monitorizarea și caracterizarea stării apelor

Capitolul 7. Obiectivele de mediu

Capitolul 8. Analiza economică a apei

Capitolul 9. Programe de măsuri

Capitolul 10. Excepții de la obiectivele de mediu

Capitolul 11. Aspecte cantitative și schimbări climatice

Capitolul 12.Informarea, consultarea și participarea publicului

Caracterizarea apelor de suprafațăREACTUALIZAREA TIPOLOGIEI

A. CURSURI DE APĂ

- pentru cursurile de apă nepermanente

B. LACURI NATURALE și ARTIFICIALE

Caracterizare abiotică

• Parametrii obligatorii

• Parametrii optionali

Caracterizare biotică

• Ihtiofauna potențială

• Comunitățile de macronevertebrate

Nerelevanța ihtiofaunei

Similarități la nivelul comunităților de macronevertebrate

Comasarea a 2 tipuri

(RO17+RO18)

Natu

rale Elemente biologice: fitoplancton,

fitobentos, macrozoobentos

regrupare tipuri: 18 9 Art

ific

iale

Elemente biologice: fitoplancton, fitobentos

regrupare tipuri: 14 7

Caracterizarea apelor de suprafațăDELIMITAREA CORPURILOR DE APĂ

- râuri – b.h. 10 kmp

- lacuri naturale – S 50 ha

- lacuri de acumulare – Sretenție 50 ha

• Modificarea tipologiei

• Rezultatele studiilor de cercetare

• Date si informații noi

Redelimitarea corpurilor de apă

• gruparea/agregarea și scindarea unor corpuri de apă

• eliminarea unui număr de corpuri de apă nepermanente

• schimbare de nume sau de cod al corpului de apă.

Caracterizarea apelor de suprafațăPRESIUNI SEMNIFICATIVE

Etape de identificare :

1. Analiza și evaluarea presiunilor potenţial semnificative

2. Validarea presiunilor semnificative cu atingerea obiectivele de mediu ale

corpurilor de apă

Presiunea potențial semnificativă are ca rezultat neatingerea

obiectivelor de mediu ?

DA

Presiune SEMNIFICATIVĂ

NU

PresiuneNESEMNIFICATIVĂ

Caracterizarea apelor de suprafață

PRESIUNI SEMNIFICATIVE

TIPURI DE PRESIUNI POTENȚIAL SEMNIFICATIVE IDENTIFICATE

PRESIUNI PUNCTIFORME PRESIUNI DIFUZEPRESIUNI

HIDROMORFOLOGICE

ALTE TIPURI DE PRESIUNI

Caracterizarea apelor de suprafațăPRESIUNI SEMNIFICATIVE

TIPURI DE PRESIUNI POTENȚIAL SEMNIFICATIVE IDENTIFICATE

PRESIUNI PUNCTIFORME

PRESIUNI DIFUZEPRESIUNI

HIDROMORFOLOGICE

ALTE TIPURI DE PRESIUNI

Caracterizarea apelor de suprafață

PRESIUNI SEMNIFICATIVE

TIPURI DE PRESIUNI POTENȚIAL SEMNIFICATIVE IDENTIFICATE

PRESIUNI PUNCTIFORME

PRESIUNI DIFUZE PRESIUNI HIDROMORFOLOGICE

ALTE TIPURI

DE PRESIUNI

Caracterizarea apelor de suprafațăPRESIUNI SEMNIFICATIVE

TIPURI DE PRESIUNI POTENȚIAL SEMNIFICATIVE IDENTIFICATE

PRESIUNI PUNCTIFORME

PRESIUNI DIFUZE

PRESIUNI HIDROMORFOLOGICE

ALTE TIPURI DE PRESIUNI

Caracterizarea apelor de suprafațăINVENTARUL PRIVIND EMISIILE, DESCĂRCĂRILE ȘI PIERDERILE

DE SUBSTANȚE PRIORITARE

- realizat în conf cu art. 5 al Directivei 2008/105/CE privind standardele de calitate a

mediului în domeniul apei, modificată de Directiva 2013/39/CE în ceea ce privește

substanțele prioritare din domeniul politicii apei

DE CE?

• Pentru a identifica și stabili mai exact măsurile care vizează emisiile, evacuările și pierderile de substanțe prioritare si pentru a urmări eficiența implementăriiacestor măsuri

• Pentru a evalua fondul natural geologic și procesele de transport pe distanțe lungi

• Pentru a identifica lipsurile informaționale noi strategii și programe de acțiune

CUM?

• Date de monitorizare pentru metalesi micropoluanti organici din subsistemele ape de suprafata si ape uzate per. 2009 – 2011 (I)+ 2012-2013 (II)

Caracterizarea stării corpurilor de apă

STARE GLOBALĂ

Stare ecologică

Elemente biologice:

macronevertebrate bentice, fauna

piscicole, fitobentos şi fitoplancton

Elemente fizico-chimice

generale și poluanți specifici

Elemente hidromorfologice – utilizate doar în evaluarea stării ecologice foarte

bune

Stare chimică

Sisteme de clasificare şi evaluare conforme cu

prevederile DCA şi SCM (Dir. 2013/39/UE)

Elemente: micropoluanțiorganici și metale grele

PRINCIPIU „cea mai defavorabilă situaţie” (“one out all out”)

FOARTE

BUNĂBUNĂ

MODERA

TĂSLABĂ

PROAST

ĂBUNĂ

PROAST

Ă

BUNĂ PROASTĂ

Caracterizarea stării corpurilor de apăABORDARE

1. Monitorizare - secțiuni de monitorizare (confidență ridicată)

2. Similitudine / Grupare - aceeași tipologie și aceleași categorii

de presiuni antropice (confidenta medie)

3. Analiză de risc - prezenţa/absenţa presiunilor chimice şi

hidromorfologice semnificative (confidenta scazuta)

Reactualizare sisteme de evaluare a stării ecologice

- studii ştiințifice ce se află în curs de derulare

- finalizarea exerciţiului de intercalibrare conform calendarului stabilit la nivel european (2015-2016)

Caracterizarea stării corpurilor de apăPROGRESE ÎNREGISTRATE ÎN EVALUARE

STARE ECOLOGICĂ

extinderea reţelei de monitorizare, creşterea numărului elementelor de calitate şi a

parametrilor monitorizaţi (biologici, fizico-chimici generali şi poluanţi specifici)

dezvoltarea metodologiilor de evaluare a stării corpurilor de apă

finalizarea intercalibrării pentru macronevertebrate şi ihtiofauna – râuri şi continuarea

Exerciţiul European de Intercalibrare (râuri mari, lacuri naturale)

creşterea numărului de corpuri de apă care ating obiectivele de mediu

creşterea nivelului de confidenţă în evaluarea stării corpurilor de apă

realizarea inventarului emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare

STARE CHIMICĂ

progresul făcut în monitorizarea substanțelor prioritare;

schimbarea abordării în evaluare pentru parte dintre corpurile de apă de suprafață;

schimbărilor cerințelor la nivel european (potrivit Directivei 2013/39/CE s-au prevăzut noi

SCM-uri pentru parte dintre substanțele prioritare existente, iar acestea au fost incluse în

evaluarea din prezentul Plan de Management.

Corpuri de apă puternic modificate și artificiale

CAPM = acele corpuri de apă de suprafaţă care datorită „alterărilor fizice” şi-

au schimbat substanţial caracterul lor natural

CAA = corpurile de apă de suprafaţă create prin activitatea umană

- etape de identificarea și desemnare – PMB1 – teste de desemnare

EVALUAREA STĂRII :

MAXIM BUN MODERAT

POTENŢIAL ECOLOGIC STARE CHIMICĂ

BUNĂPROAST

Ă

Caracterizarea apelor de suprafațăEVALUAREA IMPACTULUI ANTROPIC ŞI RISCUL NEATINGERII

OBIECTIVELOR DE MEDIU

Identificarea activităţilor şi a presiunilor

Identificarea presiunilor potenţial semnificative/semnificative;

Evaluarea impactului

Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu

Evaluarea impactului antropic şi riscul

neatingerii obiectivelor de mediu TIPURI DE IMPACT IDENTIFICATE

Efecte: schimbarea compoziţiei speciilor, scăderea biodiversităţii speciilor, reducerea populaţiei piscicole sau chiar mortalitate piscicolă

Poluarea cu substanțe organice

Efecte: eutrofizareaapelor (îmbogăţirea cu nutrienţi şi creştere algalăexcesivă), în special a corpurilor de apă stagnante sau semi-stagnante

Poluarea cu nutrienți (N,P)

Efecte: toxicitate, persistenţă şi bioacumulare în mediul acvatic

Poluarea cu substanțe prioritare/

prioritar periculoase

Efecte: afectarea migrării speciilor de peşti migratori, declinul reproducerii naturale a populaţiilor de peşti, reducerea biodiversităţii şi abundenţei speciilor, alterarea compoziţiei populaţiilor

Presiuni hidromorfologice

Caracterizarea apelor de suprafațăEVALUAREA IMPACTULUI ANTROPIC ŞI RISCUL NEATINGERII

OBIECTIVELOR DE MEDIU

Identificarea activităţilor şi a presiunilor

Identificarea presiunilor potenţial semnificative/semnificative;

Evaluarea impactului

Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu

Caracterizarea apelor de suprafațăEVALUAREA IMPACTULUI ANTROPIC ŞI RISCUL NEATINGERII

OBIECTIVELOR DE MEDIU

Risc

2015

Presiuni

potențial

semnificative

Stare / Potențial (2015/2021)

Presiuni

semnificative

Impact

Măsuri de bază + Suplimentare

PoM 209-2015 / PoM 2016-2021

Risc 2021

Caracterizarea corpurilor de apă subterana -

INHGA

Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape

subterane

Evaluarea presiunilor antropice – surse de poluare, prelevări de apă

Evaluarea impactului antropic asupra stării corpurilor de apă

subterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu

nu au fost identificate corpuri de apă subterană la risc de

neatingere a stării calitative / cantitative bune până în

anul 2021.

Identificarea și cartarea zonelor protejate

1. Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării

2. Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic

3. Zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important

4. Zone sensibile la nutrienți. Zone vulnerabile la nitrați

5. Zone pentru îmbăiere

Identificarea și cartarea zonelor protejateZONE DE PROTECȚIE PENTRU CAPTĂRILE DE APĂ

DESTINATE POTABILIZĂRII

Legislație specifică

HG 930/2005 privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară

HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le

îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare

OM 1278/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind delimitarea zonelor de

protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică.

Tipuri de captări și de zone de protecție

de suprafață subterane

Identificarea și cartarea zonelor protejateZONE PROTEJATE PENTRU HABITATE ȘI SPECII UNDE

APA ESTE UN FACTOR IMPORTANT

de interes

național

rezervaţii

științifice

parcuri

naționale

monumente

ale naturii

rezervații

naturale

parcuri

naturale

de interes

internațional

situri naturale

ale

patrimoniului

natural

universal

geoparcuri

zone umede

de importanță

internațională

rezervații

ale

biosferei

de interes

comunitar sau

situri Natura

2000

situri de

importanță

comunitară

arii speciale

de conservare

arii de

protecție

specială

avifaunistică

de interes

județean sau

local

stabilite numai pe domeniul public/privat al unităților administrativ-

teritoriale, după caz

IUNIE 2013 – România nu mai are obligativitatea de a desemna zone

vulnerabile la nitrați din surse agricole Programul de Acțiune se aplică fără

excepție pe întreg teritoriul țării

Legislație specifică:

HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva

poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare;

OM nr. 1072/2003 privind aprobarea organizării Monitoring-ului suport naţional integrat de

supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse

agricole în apele subterane şi de suprafaţă;

OM nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia

apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

OM nr. 452/2001 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei şi a

Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva

poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

Decizia Comisiei Interministeriale pentru aplicarea Planului de Acţiune pentru protecţia apelor

împotriva poluări cu nitraţi din surse agricole cu nr. 221983/GC/12.06.2013 privind Programul

de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.

Identificarea si cartarea zonelor protejate ZONE SENSIBILE LA NUTRIENȚI. ZONE VULNERABILE LA

NITRAȚI

Programe de măsuriDEFINIȚII

Măsuri de bază = cerinţe minime de conformare (măsuri cerute

de implementarea legislaţiei comunitare)

Măsuri suplimentare = măsuri identificate și implementate pe

lângă măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor de mediu

“Măsură” - măsura tehnică concretă care are un efect local

“Instrumente” - de natură administrative sau economică,

aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg

Programe de măsuri MĂSURI DE BAZĂ AGLOMERĂRI UMANE

Directiva privind apa potabilă (80/778/EEC), amendată de Directiva 98/83/EC

• Reabilitarea / construirea, extinderea surselor de alimentare cu apă

• Reabilitarea/modernizarea/construirea/extinderea staţiilor de tratare a apei

• Reabilitarea / Construirea / Extinderea sistemului de distribuţie a apei

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificată prin Directiva 98/15/CE

• Reabilitarea / construirea /extinderea rețelelor de canalizare

• Reabilitarea / construirea /extinderea stațiilor de epurare

• Modernizarea tehnologiilor de epurare în staţiile de epurare existente;

• Construirea sistemelor de epurare individuale pentru aglomerări 2000 l.e.;

Directiva Directiva 86/278/EEC privind nămolurile din stațiile de epurare

• Facilități de tratare, depozitare şi utilizare a nămolului

Programe de măsuri MĂSURI DE BAZĂ AGLOMERĂRI UMANE

• Master Planurile Judeţene, programe de etapizare, proiecte

Sursa informațiilor:

• Fonduri europene (Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), în cadrul Axei prioritare 3 “Dezvoltarea infrastructurii de bază în condiţii de management eficient al resurselor”. Prioritate: finalizarea investiţiilor demarate în cadrul perioadei 2007-2013 + realizarea de proiecte noi, (conform prioritizării din MP)

• Fonduri naționale guvernamentale (AFM, HG577/1996, PNDI) și locale

Structura de finanțare:

Programe de măsuri MĂSURI DE BAZĂ ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE

Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii;

• construcția sistemelor de canalizare - epurare ape mină, menținerea haldelor de steril în condiții de siguranța mediului, reabilitare și izolare situri miniere, managementul deșeurilor nepericuloase, controlul eficienței epurării apelor uzate

Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (IED, fosta IPPC);

•introducerea tehnologiilor curate şi a celor mai bune tehnologii disponibile în domeniu (BAT) în procesul de producţie (Reducerea pierderilor de substanţe periculoase în apă, utilizarea eficientă a apei)

Directiva 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării;Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase (Seveso III) ; Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor

Programe de măsuri MĂSURI DE BAZĂ ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE

• programe de etapizare (anexa la autorizaţia de gospodărire a apelor)

• programe de conformare (anexa la autorizaţia de mediu sau la autorizația integrată de mediu)

• proiecte in derulare

Sursa informațiilor:

• Surse proprii ale agenților economici

• Surse naționale guvernamentale și locale

Structura de finanțare:

Programe de măsuri MĂSURI DE BAZĂ ACTIVITĂȚI AGRICOLE

Directiva Consiliului 91/676/EEC privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole

• aplicarea programelor de acţiune si respectarea Codului de Bune Practici Agricole pe întreg teritoriul României

• depozitarea corespunzătoare a îngrăşămintelor de origine animală (capacități de stocare), perioade de interdicție, rotația clturilor, benzi-tampon, consultanță pentru femieri, etc.

Directiva 91/414/CEE privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare

Directiva 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor

•condiţiile de stocare a produselor fitofarmaceutice, modalităţile de manipulare/utilizare, utilajele de împrăştiere a pesticidelor pe suprafeţele agricole

Directiva 2010/75/CEE privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării) – pentru ferme zootehnnice cu creștere intensivă a porcilor și păsărilor

Programe de măsuri MĂSURI DE BAZĂ ACTIVITĂȚI AGRICOLE

• Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agricole, aprobat prin HG 964/2000 (act. prin Decizia nr. 21983/GC/12.06.2013)

• Planul naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor car a fost aprobat prin HG 683 /2013

• programe de etapizare, programe de conformare

• proiecte in derulare

Sursa informațiilor:

• Surse proprii ale agenților economici

• fonduri europene (FEADR)

• Surse naționale guvernamentale și locale (ex. Programul Național de Dezvoltare Rurală)

Structura de finanțare:

Programe de măsuri MĂSURI DE BAZĂ PRESIUNI HIDROMORFOLOGICE

Prevederi legislative în domeniul gospodăririi apelor:

asigurarea debitului ecologic aval de lucrările hidrotehnice pentru

menţinerea condiţiilor de viaţă ale ecosistemelor acvatice;

asigurarea întreţinerii albiei cursului de apă pe toată zona amenajată, în

aval de baraj și pe zona de influenţă a acesteia;

realizarea instalațiilor de măsurare a debitelor aval de captări şi a

debitelor uzinate pentru microhidrocentrale;

construirea de scări de peşti şi pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru

tipurile de lucrări hidrotehnice noi (baraje, stăvilare, praguri);

Implementarea acestor măsuri se asigură prin activitățile curente

de reglementare și control desfășurate de ABA Someș-Tisa

Programe de măsuri MĂSURI SUPLIMENTARE - PRESIUNI HIDROMORFOLOGICE

MĂSURI POTENȚIALE

îmbunătăţirea conectivității longitudinale prin: realizarea de scări de pești

/pasaje de trecere pentru migraţia ihtiofaunei pentru lucrările hidrotehnice

deja existente, îndepărtarea obstacolelor;

Îmbunătăţirea conectivității laterală: restaurarea cursurilor de apă, renaturări

ale malurilor, crearea / restaurarea zonelor umede, reconectări ale cursului

de apă la lunca inundabilă;

măsuri de îmbunătățire a regimului hidrologic al corpurilor de apă;

măsuri de retenţie naturală a apei – măsuri cu beneficiu multiplu;

Programe de măsuri MĂSURI SUPLIMENTARE

Măsuri suplimentare = măsuri identificate și implementate pe

lângă măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor de mediu

MĂSURI SUPLIMENTARE POTENȚIALE IDENTIFICATE la nivelul

SH Someș-Tisa

reducerea efectelor activităților industriale: stații epurare ape

mină

reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice: asigurarea

conectivității longitudinale a corpurilor de apă

alte măsuri: reducerea cantității de nutrienți din masa unor lacuri

piscicole

ANALIZA PRELIMINARĂ COST-EFICIENȚĂ PRIORITIZARE

EXCEPȚII DE LA OBIECTIVELE DE

MEDIU

În situaţiile în care nu este posibilă atingerea obiectivelor de mediu se pot

aplica excepţii de la obiectivele de mediu

1.prelungirea termenului de atingere al “stării bune”, care poate fi maximum

de 2 ori x 6 ani, adică starea bună trebuie atinsă cel mai târziu până în 2027 (art.

4(4));

2.atingerea unor “obiective de mediu mai puţin severe” în anumite condiţii

(art. 4 (5));

3.deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă în cazul existenţei unor

cauze naturale sau “forţă majoră” (art. 4 (6));

4.noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă,

modificări ale nivelului apei corpurilor de apă subterană, sau deteriorarea stării

unui corp de apă de suprafaţă (inclusiv de la starea foarte bună la starea bună) ca

rezultat al noilor activităţi durabile umane de dezvoltare (art. 4(7)).

EXCEPȚII DE LA OBIECTIVELE DE

MEDIUAPE DE SUPRAFAȚĂ

Excepţii de la obiectivele de mediu pentru starea ecologică și starea

chimică - excepţii de tipul 4.4. (prelungirea termenelor)

Cauza principală: fezabilitatea tehnică

- aglomerărilor umane mai mici de 2.000 l.e. , care vor realiza sisteme

individuale de epurare după 2021

- unități industriale cu măsuri care se vor implementa după anul

2019/2020

APE SUBTERANE – nu se solicită excepții

Vă mulțumesc pentru atenție !