Consecinte ale celui de Al Doilea Razboi Mondial in ... ale celui de Al... · Situolia din...

12
@ Editura EIKON Bucuregti, Str. Smochinului nr. g, sector l, cod pogtal 031310, RomAnia Difuzare / distribufie carte: tel/fax: O2l 348 1474 mobil: 0733 t3I 145,0728 084 802 e-mail: difuzare@ edituraeikon.ro Redacfia: tel:021 348 1474 mobil: 0728 084 802,0733 I3L t4S e-mail: [email protected] web: wwwedituraeikon.ro Editura Eikon este acred.itati de Consiliul Na{ional al Cercetdrii gtiinfifice din lnvi{imdntul Superior (CNCSIS) Descrierea clp este disponibild la Bibrioteca Nalionard a Romaniei ISBN: 978-6 06-7 I I -7 30 -l Tehnoredactor: Mihiild Stroe Editor: Valentin Ajder ACADEMIA ROMANA - FILIALA IA$I CENTRUL DE ISTORIE $I CIVIIZATIE EUROPEANA STELA CHEPTEA SILUU B. MOLDOVAN (coordonatori) AtE CETUI DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAT CONSECINTE iN srnllut RoMANnsc HiloG Bucuregti, 2017

Transcript of Consecinte ale celui de Al Doilea Razboi Mondial in ... ale celui de Al... · Situolia din...

@ Editura EIKON

Bucuregti, Str. Smochinului nr. g, sector l,cod pogtal 031310, RomAnia

Difuzare / distribufie carte: tel/fax: O2l 348 1474mobil: 0733 t3I 145,0728 084 802e-mail: difuzare@ edituraeikon.ro

Redacfia: tel:021 348 1474mobil: 0728 084 802,0733 I3L t4Se-mail: [email protected]: wwwedituraeikon.ro

Editura Eikon este acred.itati de Consiliul Na{ionalal Cercetdrii gtiinfifice din lnvi{imdntul Superior (CNCSIS)

Descrierea clp este disponibild la Bibrioteca Nalionard a Romaniei

ISBN: 978-6 06-7 I I -7 30 -l

Tehnoredactor: Mihiild Stroe

Editor: Valentin Ajder

ACADEMIA ROMANA - FILIALA IA$ICENTRUL DE ISTORIE $I CIVIIZATIE EUROPEANA

STELA CHEPTEA SILUU B. MOLDOVAN

(coordonatori)

AtE CETUI DE AL DOILEA RAZBOI MONDIATCONSECINTE

iN srnllut RoMANnsc

HiloGBucuregti, 2017

Cuprins

Cuvdnt fnainte (Silviu B. Moldovan)

Abrevieri

AlexandruAIOANEIWnefrontul! Starea de spirit a popula1iei din Basarabia,

Bucovina Si Nordul Moldovei fn primele luni ale anului 1944 17

ValentinARAPUSatul basarabean in condiqiile de rdzboi si pace (1944-1947):

Cazul satului Scdieni,judelul Soroca 35

Dumitru LISNICLagarut de prizonieri 103 Si Spitalul Special 3.376 din Bdlli 63

Viorel RO$URelaliile romdno-germane tn preajma actuluide la 23 august 1944 83

Florian BICHIRGeneralul l4.ctor Siminel Si evenimentele de la 23 august 1944 103

Marian HARIUCProfilul politic al unui intelectual angaiat in aniicelui de Al Doilea Rdzboi Mondial: cazul Mihai Ralea 119

Carmen CIORNEAParadoxurile receptdrii lui Sandu Tudor din anii celuide Al Doilea Rdzboi Mondial 141

11

I4

MaTianNENCESCUPrdbu;irea dreptei romdne;ti si efectere ei; A doua schimbarelafald a Romdniei. Cazul dramatic al lui Nichifur Crainic

Dan LAZARSituatia Universitdlii din IaSi in primii ani postbelici(I 94 5 - 1 95 0). Consideralii

Ionu! NISTORIde-ntitdli sub impactul ideologiilor Aromdnii lafnalulcelui de-al Doilea Rdzboi Mondiar si inceputur Rdzboiurui Rece

Mariana S. TARANURepres iunile s ovietice din R. S. S. Moldoveneascd reflectatein scrisorile deportalilor adresate tui I.V Stalin

PauI NISTORStatele Unite ale Americii, Marea Britanie, ordineamondiald postbelicd Si tentativa Romdniei deaccedere in Naliunile Unite (1947)

Liviu TARANUIns emndtatea,, lecliei maghiare " ( I 9 5 6) pentru conducereaPartidului Muncitoresc Rom6n. invdldturi desprinse Siefectele lor tn politica internd;i externd a Romdniei

Mariana S. TARANUSituolia din Basarabia in primul deceniu postbelic(tn baza scrisorilor lui Onisim Budacov idtre Smtfnl

Adriana CUCIUREANUSatul romdnesc dupd AI Doilea Rdzboi Mondial.Intre disolulie Si adaptare

195

2II

223

237

251

289

299

LilianaROTARUI mp I eme ntare a I e gis I ali ei lin gvis tic e f n S c o al a s up eri o ar d.

Studiu de caz: (Jniversitatea de Stat din Moldova

Cristina PREUTUIlomdnia intre Est;i Vest. Stdri de spirit ;iutitudini la sfarSitul anilor '40

Matthaios RIGKOSIt-rtrmqrea constiinlei nalionale la romdnii ardeleniin secolul al XI/IIIJea

(lorneliu CIUCANUSecuritatea ;i exilul romdnesc anticomunist. Cazul Vintild Horia 389

Andreea TUZUlilmdni tn exil. Leonid Mdmdligd ;i Cenaclul de la Neuilly 423

Andreea TUZU)ryanizalii ale exilului cultural romdnesc postbelic tn Franla 443

(lristian SANDACHERepere ale nafionalismului sdrb (1918-2005)

Hlcna-Stelula DINUSitualiafarmaciilor doljene la fnceputul secolului al XXJea 492

343

371

s09

Sammary

Foreword (Silviu B. Moldovan)

List ofAbbreviations

AlexandruAIOANEIThe Front Lines Are Closing In! The State of Mind ofthe Papulation of Bessarabia, Bucovina and Nortlt Moldaviaduring the First Manths of Ig44

ValentinARAPUWar and Peace in u B-essarabian Wllage (1g44-lg4V)The case oJ'scdieni Wilage in the Soroca County

Dumitru LISNICThe Frison ofAtl prisons, Camp I0S and the SpecialHospital 3 3 7 6 fr"om Batti

Viorel RO$UThe Romanian-G erman Relationsaround the Act of Augtst 23, lg44

Florian BICHIRGeneral Wctar Siminel and tlre Events afAugust 23, Ig44

Marian HARIUCTke-Pofitiml prafite of an Intellectual Figure Actively Emplayedin the Second World War; Mihai Ralea

Carmen CIORNEAParadoxes of Sandu Tudar',r Reception qf Wortd War II

11

14

35

63

8-3

t03

II9

t4I

MaTianNENCESCU't'he t'-all oJ'Romaniab Straight snd lts Effects:'l'he Second Change of Romaniab Image:'l'he Dramatic Csse af Nichifar Crainic

l)an LAZAR('onsideratians sbowt Tke State af Universityol'laSi during thefirst Post-Wsr Years (1945-195A)

krrrut NISTORIdentities under the Imp*ct af'Ideologies. Aromanians at the

Iintt of the Second World War snd the Beginning of the Cold War

Mariana S. TARANU'l'he Soviet Repressian in R.S.S.M. as Refiected in the

l,efters Addressed to I.V Stolin by the Deported

I'uulNISTOR'l'he United States afAmerica, Great Brituin,I'ost-War Warld Order and Romaniait Attemptto .loin the United Nations (1947)

t,iviu lAttANU'l'her Significunce of the Hangarian Lesson" af 1956 fbr '

the Leadership af the Romanian l4brkers'Party' Conclusions

tnd their Efficts an Romaniab Internal and External tsolicy

Mariana S. TARANU.4n Assessment of tke Situatirsn in Bessarabia duringtlrc.first Post-Wsr Decade as Resultingfrom Onisim

lludacovb Letters to Stalin

Adriana CUCITIREANUlJrtween Dissolution and Adnptation :'l'he llamanian Village qfter the Second Warld War

195

211

223

237

2s1

273

289

299

Liliana ROTARUThe lrnplementstion of' Linguistic Legis lation inthe upper school. A case sndy; Midova state (lniversity

Cristina PREUTURomania hetween East and West.Moods and Attitudes in the Late I94As

Corneliu CIUCANUThe Romaninn Anticommunist attitude, the Securitate,and the Exile" The Case a-f Wntila Horia

Andreea TUZURomanians in Exile. Leanid Mamariga and the Neuilry cenqcre

Andreea TUZUOrgnnizatians af tke post-war Romantan Exile in France

Cristian SANDACHELandmarla of Serbian Nationalism (tglS_2AAS)

EIena-Stelu{a DINUThe Situatian af Dotj pharmacies at theBeginning of the Twentieth Century

Matthaios RIGKOSFarming Natianal Consciousness of Ramanians inTransylvania during the Eighteenth Centurv

343

i7I

389

423

4,13

469

492

509

Cuvint inainte

Centrul de Istorie 9i Civilizagie Europeani, infiingat in anuJ 1992

sutr cgida Academiei RomAne - Filiala Iagi, s-a dorit, de la bun inceput,

rrtr numai un laborator de cercetare a temelor fundamentale ale isto-

rici romAnegti ;i universale (9i a celor controversate, deopotrivi), ci 9i

urr cadru de dezbatere liberi a acestora. Firi indoiali ci personalitatea

t'hrrismatici a directorului fondator al C.I.C.E., prof. univ. dr. Gheor-

ghc Buzatu, a fost factorul decisiv Pentru ca aceste obiective si prindiviagi, fapt care a atras colabotarel

^ numerogi specialiqti (consacragi

rlu ln formare, deopotrivi) din gari gi din striinitate'incepind cu toamna anului 2014, CJ.C.E. a reluat tradiEia or-

gnnizirii periodice a unor conferinEe gtiingifice dedicate istoriei con-

tcrnporane. Audienga de care s-a bucurat prima manifestare de acest

gcn ne-a obligat, odati in plus, si exdndem proiectul, prin invitarea

cllt mai multor specialigti, din cele mai diverse centre universitare 9i

rlc cercetare, si susgini comuniciri in cadrul conferingelor propuse de

(l.l.C.E. Spre bucuria noastri, reacfia de acceptare a acestora a fost una

rrrirsivi, ptezen;;a lor la Iagi ocazionAnd numeroase schimburi de idei

clc cea mai buni calitate profesionali gi de perfecti decengi, inclusiv cu

irnplicarea auditoriuluiTextele incluse in volumul de fagi sunt, in cvasitotalitarea lor, co-

rnuniciri sustinute in cadrul a doui conferinge gtiingifice internagiona-

lc organizate la Iagi de citre C.I.C.E., in 30 octombrie 2015, cu tema

,,ConsecinEe ale celui de Al Doilea Rizboi Mondial asuPra spagiului

r<rmAnesc" (in cadrul ,,ZiLeIor Academice Iegene"), resPectiY la4 mar'

tic 2016 (reuniune dedicati, de aceasti dati, implinirii a 150 de ani

dc la infiinqarea Academiei RomAne). A- adiugat cAteva texte care

ne-au fost transmise in aceea;i perioadi, doui din acestea vizi'nd un

dccupaj temporar mai larg: doamna Elena Steluga Dinu (care nu se afi11

Abrevieri

A'c'N.s.A's. - Arhiva consiliului Nagional penuu studierea Arhivelor se-curitigiiA.M.A.E. - Arhiva Ministerului Afacerilor ExrerneA M.A.I.R.M. - Arhiva Ministeruluiaa*rir", r"lerne ar Republicri Mor_

A.M.B. - Arhiva Municipali din BlltiA.M.R. - Arhivele Milirare Romine'A.N.I.C. - Arhivele Nagionale Istorice CentraleA.N.R. - Arhivele Nagionale

"1. R";e"i;i''

A.N.R.M. - Arhiva Nagionali " R.p"ail; MoldovaA.R.A. - Academia Romino_Am.ri."rrn-a" arte gi $tiingeA.S.R.I. - Arhiva Serviciului Ro-an i.lrrfor_"tii

A.'.T.R.A. - Asociada Tlansirvanr pen;;;#;ra Romini pi culrura po-Porului Romin

'ErvrrL^q!'

A'o.s.P.R.M. - Arhiva organizagiilor Social-polidce din Repubrica Moldo-

A'R'L'u's' - Asociaria.Rominipenru Legi.turi cu tniunea SovieticiA.S.R.I. - Arhiva Seiviciului n"la" a.l""Cr_*itA.U.S.M. - Arhiva Universitigii a. Sr", ai" U"fJ.""Bat. - baralionB.B.C. - British Broadcasting CorporationBir. - birouB.I.R.E. - Buletinul Informativ al Romnnilor din ExilB.N.D. - Blocul Nagional DemocratB.Of - Buletinul OhcialB.O.R. - Biserica Ortodoxi RominlC.A.C. - ComisiaAliatide Controlg.A.P. - Cooperativi Agricoli de producdeC.A.E.R. - Consiliul de-Ajuto, f.o""-i. neciprocC.C. - Comitetul CentralC.F.R. - Ciile Ferate RomAneC.I.A. - Central Inrelligence Agency

t4

Ab revi eri

(:.N.R. - Comitetul Nagional RomAn( ).N.S.A.S. - Consiliul NaEional Pentru Sudierea Arhivelor Securitili( bl. - colonel(hns. de Min. - Consiliul de Min$tril).(;.P. - Direcgiunea Generali a Poligiei

l).(;.S.P. - Direcgia Generah a Securitigii Poporuluil).(;.S.S. - Direcgia Generali a Securitigii Statuluil).l.ll. - Direcgia de Informagii Externel)iv. - diviziel).lt.S. - Direcgia Regionali de Securitateli.t..A.S. - gherili comunisti implicati in rizboiul civil din Grecia (1946'

te4e)l,:lt.N. - Frontul Renagterii Nagionalelr,l(.U.S. - Foreign Relations of the United States(;.A.C. - Gospodirie Agricoli ColectiviI l.U. O.S.A. - Hungarian Open SocietyArchiveslrrf. - infanterie; informagiil.N.ST. - lnstitutul Nagional pentru Studiul Totalitarismuluil.P.S. Sa * inalt Prea Sfingia Sa

l.C.S. -Joint Chiefs of StaffK.G.B. - Komitet Gosudarstvennoj Bezopasnosti (Comitetul SecuritigiiStatului al U.R.S.S.)l..A.N.C. - Liga Apiririi Nagional- Cregtinel,ocot., lt. - locotenentl,t. col. - locotenent-colonelM.A.L - Ministerul Afacerilor lnterneM.Ap.N. - Ministerul Apiririi NagionaleM.SI.M. - Marele Stat MajorN.AT.O. - Organizagia Tiatatului Adanticului de Nord (North Atlantic'lrcaty Organizadon)N.KV.D. - Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne (Narodnii Ko-rnissariat Vnutrennih Del), precursor al K.G.B.O.K.\7. - Oberkommando der'Wehrmacht (Comandamentul suprem al ar-

nratei germane)O.N.U. - Organizagia Nagiunilor UniteO.S.S. - Office of Strategic Services (precursor al C.I.A.)P.C.(b.) - Partidul Comunist (bolgevic)

P.C.M. - Partidul Comunist al Moldoveil'.C.R. - Partidul Comunist RomAn

l5

Abrevieri

P.C.U.S. - Partidul Comunist al Uniunii SovieticeP.M.R. - Partidul Munciroresc RomAn

IIS -?artidul Nagional Crestin

lNT. Parddul Nagional li.ri.nescP'o's'D.R.u. - Prosramur operagional secrorial Dezvortarea ResurselorUmane

I 4.!.S - Republica Autonomi. Sovietici. SocialistiR.F.G. - Republica Federali Germania

l !.R. - Republica populari RomAniR.S.R. - Republica Socialist; RomAniaR.S.S.M. - Republica Sovietici Socialisti MoldoveneasciSerg. - sergenrS.I.E. - Serviciul de Informa,rii Externe

l{ +J - ServiciulJudegean al Arhivelor NadonaleI yaT - Stagiune de Magini gi Tiactoare 'S.S.I. - Serviciul Secret (Special) de InformatiiS.U.A. - Srarele Unite ale Americii 'T.R. - termen redusU.N.S.R. - UniuneaNagionali a Studengilor din RomAniaU.R.S.S. - tlniunea Republicilor Sovietice SocialisteU.S.(A.) - United Statis (ofAmerica)U.S.M. - tlniversitatea de Star din MoldovaU.T.C. - [lniunea Tineretului Comunist

l6 t7

Alexandru AIOANEI

Vine frontul! Starea de spirit a populaliei dinBasarabia, Bucovina gi Nordul Moldovei in

primele luni ale anului 1944r

Al Doilea Rizboi Mondial este un subiect marginalizat in istori-

ografia actuali, perioada comunisti ,,confiscAnd" in mare patte dez-

baterile istoriografice gi publice in ultimii ani. Este adevirat ci avem

irsrizi la dispozi;ie o bibliografie serioasi care abordeaz5.ceamai mare

conflagagie umani; cu toate acestea, rim|n o serie de intrebiri la care

nc indeamni la reflecEie: Cum s-a raPortat populagia din regiunile avu-

tc in vedere la desele schimbiri politice gi administrative ? Cum s-au

rirportat locuitorii acestor teritorii la noile administragii, indiferent de

culoarea acestora? Cum s-au comPortat in contextul inaintirii frontu-

lui spre r'est, dupi episodul ocuPaEiei sovietice din iunie L940 - idie1941? Prin urmare, ceea ce imi propun astizi este in primul rind re-

irducerea subiectului in discuEie, gi in al doilea rAnd o analizl. a stiriidc spirit a populagiei din Basarabia, Bucovina 9i Nordul Moldovei, aga

cum se refecti din documentele SiguranEei.

I Comunicare suslinutd de domnul Alexandru Aioanei (Universitatea

,,Alexandru loartCuza",Iaqi) in cadrul Conferinlei Intemationale organizate

rlo Centrul de Istorie 9i Civilizalie Europeand al Academiei Romdne - Filialalapi, in data de 30 octombrie 2015, cutema ,,Consecinfe ale celui de Al Doilea

Itdzboi Mondial asupra spaliului romdnesc".

Comunicarea reprezinti rezultatul unei cercetdri desfrqurate in cadrul proiec-

tului P.O.S.D.R.U., ,,Minerva'o pentru cercetarea doctoral[ qi postdoctorali de

cliti.

ALEXANDRU AIOANEI

. in arrgos t l943,linia frontului se afa la750de km de Nisru. La ldecembrie, trupele sovierice s-au apropiat ra doar 300 de km de acestrAu, pentru ca la l0 ianuarie sa ajungi Ia aproxima tiv r40 de kmr. inurma dezastrului Armatei a vlli-a !.r-".r. la inceput de februarie7944, cb'nd o mare parte a ei a fost incercuiti 9i nimiciti in bitilia de

3 a::*: Grupul german de Armate (Jcraina Sud gi_a stabilit pozigi_

ile defensive la sud * i*l D.".pl Lipsite de aceasti linie de apirare,Grupul de Armare sud condus de feldmaregalul Erich von Mansre-in gi Armata aYr-a Germani condusi de generarul Kreisr deveneaufoarte vulnerabile in campiile intinse din interiorul si vesrul ucrainei3.La inceputul lunii martie sovieticii au ocupar or"rrl U*"n, avangardaArmatei Rqii atingind malul stAng al Nisurrloi 9i Bugului. Tr,rp.l.Frontului 2 {.,Icrainean au reugit si intercept ezerinialvo"v-odesa, blo-cAnd astfel aprovizionarea germanilor. in paralel, Frontul 2rJcraineana stripuns frontul la Krivoi Rog gi a d.r.ihis o bregi de inaintare spreBuga' comandamend sovietiJa cerur ffupelor din Llcraina si con-tin're ofensiva pe liniile sffaregice, in ciuda problemelo, ,iJi."r. d.ploile care au afectat foa*e -Jr rr"r." drumorilor. i'of.r;;;;'rpr"malului drept al Niprului, care a durar de la 4-"rti. parrn i" /.r_ur"r."lunii aprilie, Fronturile r, z, 3 gi 4 Ucrainean au lansar mai murt de 5atacuri succesive folosind.toate cere sase armate de tancuri pe care leaveau.la dispozigie. Planu-l general pi.r,.d." separarea Grupllui G.r-man de Armate centru din Bielorusia de Grupul German^de Arma-te sud din ucraina 9i distrugerea lor, prin imping.r." celor din urmic,'tre Marea Neagri 9i MunEii carpagi. se urmirea eriberarea cu oricepreg a Ucrainei de armatele germane5.

2 Dinu c. Giurescu, Romdnia fn ar Doirea Rdzboi Mondiar (Ig3g-Ig4s),Bucuresti, Editura ALL Educational, 1999, p. lg7.3 David M- Glantz, Red storm over the Barkans. Thefaited soviet invasion ofRomania spring lg44,IJniversity press of Kansass, 2007,p. 4.a f(laus schdnher, Luptere whermachturui in Romdnia, 1944, tradtrcere ElenaMatei, Bucuregti, Editura Militari, 2004, p.24_25.5 David M. Glantz, op. cit. p. 5.

t8

Vine frontul! Starea de spirit a populaliei".

in aceasti situagie, la Bucuregti incep si fie emise primele ordine

ln vederea evacuirii pirEii de nord-est a 91rii. Programul acestei acgi-

uni a fost intocmit de Marele Stat Major 9i pus in aplicare sub supra-

vcgherea acestuia de autorititile administrative locale. Planurile de

cvacuare au fost intocmite inci din toamna hi 1943. Acestea au fost

intocmite ca ipotezl de rizboi 9i purtau numele Opera1iunea 111 B.M.

pcntru eyacuarea Basarabiei, Bucovinei gi Moldovei' Din presa vremii

nu transpare nici o informagie in legituri cu pregitirea sau declanga-

rca operagiunilor de erracuare din Moldova. Pentru a nu crea paniciln rAndurile populaEiei, corespondenga referitoare la acest subiect avea

cilracter,,strict secret"5.

La 10 ianuarie, au fost inaintate prefeqilor ;i primarilor de ora-

qc, organelor jandarmeriei gi poli;iei locale din zonele evacuablle In'strucpiunile nn 4002, completate ulterior ct Instrucliunile nr 4600Ia4 febraarieT. Ordinele emise anterior au fost completate cu un altul,

4700/l94Aemis de Ministerul de Interne la 13 februarie. Primele in-

strucgiuni stabileau cadrul general al pregitirii evacuirii. Se stipula clar

ci funcqionarii 9i personalul tehnic care depindea de Ministerul de In-

rcrne urma a fi ev".uat impreuni cu familia. in acelagi timp era stabilit

cadrul implicirii fiecirei institugii in parte sau modul cu urmau a ficvaluate materialele ce trebuiau evacuate8. Potrivit celor stipulate in

ordinul 4700/1944, responsabil cu supravegherea evacuirii a fost nu-

rnit colonelul Gheorghe Mosiu. Formagiunea de lucru care i s-a pus insubordine a primit numele Organizayia Mosiu. Aceasti structuri avea

ctte un ofiger delegat pe lingi prefecturile din ludegele vizate de evacu-

rrc Ai in zonelede destinagie a evacuagilor. Ace;tia aveau obligativitatea

tlc a verifica buna desfbgurare a evacuirii in privinga mijloacelor de

transport gi a deplasirilor de populaEie gi de a pune tn acord planurile

" Scrgiu Neculai Balanovici, Operalia de evacuare din Moldova, 1944 (tez\' de

rloctorat), Universitatea,,Alexandru loan Cuza" din Iaqi, 2003, p. I 6.

/ Ihidem, p. 19.8 S.J.A.N. Iagi, fond Primdria laqi, dosar nr. l7 I 1944, ff . 206-210.

tq

ALEXANDRU AIOANEI

structurilor locale cu cele militaree. Acesta nu ayea dreptul sL se impli-ce in chestiunile tehnice, stabilirea listelor .o .rr".u"'gi, a urgenEelor,ordinea evacuirii materialelor si personalului. Toate

"..rr.".i-aneaula lautudinea prefectului gi primarului orasului resedinti. de judegr'.colonelul Mosiu era doar ,"pr.r.rrt"rtur dtatului Major, preie.giigiprimarii urmand a primi ordine direct de la Minist.rril i. Interne. fia_seele de deplasare ale convoaielor cu populatie, l,rrgi-.".r"p.Io, d.parcurs, stabilirea locurilor de sta,tionare gi organizai." d.porir.lor dehranl reveneau in sarcina Marelui Srar Majori. '- La inceputul lunii marde sovieticii au reluat ofensiva pe frontu-

fle l' 2 913 ucrainene. Maresalur Jukov, comandant al Fronturui l('Icrainean a inaintat pe direcgia sepetovka, cerni.uti, vinita si rlo-tin' La 23 martie soldagii Armarei Rosii au ocupar cateva ."p.t. d.pod pe Nistru, iar gase zile mai tarziu au intrar 1n cerniuEi, frontulstabilizAndu-se pe versangii carpagilor orienrali. Frontul 2 rJ crainean,comandat de maresalul Konev si-a concentrat inaintarea pe directii-f umgn-Borosani 9i Kirorrograd-Rabniga. La rg martie sovieticii auforEat Nistrul pe la Moghilev gi RAbniEa. Apoi au conrinuar inaintareagi au ocupat pe rand oragele Ridiugi, soroia (27 martie),Botosani (7aprilie), Bilgi (15 aprilie). sub presiunea ofensivei Frontului 3'rJctai_nean, in sud, Grupul de Armate petre Dumitrescu s_au retras pe Nis_tru dupi ce soviericii au ocupat odesa,la 10 aprilie rg44.pe ri apriliefrontul s-a stabilizat pe aliniamenrul Gura Humorului-Targu Neamg-Pagcani-Iagi- cornesti- orhei-cursul inferior al Nisrruluil2.

In discursul siu din noaprea de Anul Nou 1943, Ion Antonescuinvoca spiritul de sacrificiu al romanilor gi rezistenga pilduitoare in fatavitregiilor sorrii. conduci.torul starului sublinia starea a. rt"*.. i"r.e Sergiu Neculai-Balan ovici, op. cit. p. lg.10 S.J.A.N. Iagi, fond primiria Iaqi, dosar nr. 1711944. f. 43.Lr lbidem, f. 44.12 vasile Bdrboi, Gheorghe lonild, Alesandru Dufu (coord), veteranii pe dru-mul onoarei Si jertfei, l94I-1945, Bucureqti, Editura,,V"rii" Carlovai, 199g,pp.296-297.

20

Vinefrontul! Starea de spirit a populafiei."

r'i rrt.r in gari gi relativa bunistare de care se bucura populagia, dat fiindr ,i lrlrrri la acea dati teritoriul girii nu a fost teatru de rizboir3. Situa-

1r.r rl. 1rc front ;i evolugia ulterioari a lucrurilor aveau sl-l conttazicl'.

Lr slir;itul anului 1943 gi inceputul anului 1944,in mediile sociale

r n .r( ( L's mai larg la mijloace de informare, din Basarabia, Bucovina 9i

Nl,,kkrvr s-a instaurat o stare de agitagie . Populagia de la orage, fagi de

,,',r .1.' l,r sate, unde informatiile ajungeau cu intdrziere, a devenit totrrr.ri ;rgitati, avAnd in vedere gi experienEa anilor 1940 qi 1947, cknd

, ,,l,,.rrrcle cu evacuagi erau frecvent atacate de grupuri de persoane care

r r Jr.rrr la limita supravieguiriira.

l,rr lflarea vegtilor ci inaintarea sovieticilor este de neoprit, iar

n.urslirrmarea teritoriului romAnesc in teatru de rizboi nu este de cAt o

, I rcst irr nc de timp, populagia din regiunile aYute in ve dere s-a raPortat

rlrlcrit in situagia dati. Din cadrul populagiilor minoritare, ucraineniir,l|('nu avuseseri o atitudine iredentisti ciutau si se evacueze oda-

r,r r rr romAnii. Algii considerau ci ocupagia germanl era un prim pas

,.1,r c t onstituirea unui stat ucrainean. un alt zvon, care circula printrerr, r.rirrcni, era acela al creerii unui stat austriac care si inglobeze Buco-

vlr,r ;i (ialigia. Totusi cea mai mare Parte a acestora sPerau ci nemtii

v,r lczista bolgevicilor. itt .eea ce-i privegte pe polonezi, acestia erau

,rrrtcnrlti de insistenEa Moscovei de a nu recunoagte granigele statu-

lrrr 1,.,lonez din Lg39, dar sperau ca Anglia gi Statele Unite si reziste

1,r.'rirurilor rusegti. Realitatea ardtaci.polonezii din Cerniugi pireau a

lr r lnpr rq;i si-i accepte mai curAnd pe germani de cAt pe rusi. Minoritatearvrci;rsci primea cu bucurie orice victorie sovietici pe front, cu toate

,r( ('\t('.r ciutau orice solugie de a pleca in interiorul girii. Cei mai mulgi

r r ('r ( :u.r si, plece ca insogitori de transport 9i rlmAneau in gari cu aceas-

r.r .t .rz.icr5. Evident, cei mai mulgi igi doreau infrAngerea Germaniei si

,'v.r( u;u'crl in Bucuregti sau in alte zone din Regat, unde, spuneau ei'

" l,rrrrr ('. (iiurescu, op. cit., p. 185.

'' Vcrrt'cslav Stdvild, op. cit.,p.164.| ' A ( '.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 11.594,tr.75-76.

ALEXANDRU AIOANEI

ayeau mai multe libertitir6.in primul rand, victoriile sovietice in serie au dus ra o crestere apropagandei defetiste- in

"proap. roare rapoartere lor, ofiEerii sigu-rantei semnalau faptul ci. in anumite ct

-ili;;;;;;;rei,.a*is,"i-"si,,."ffo1;'a'".,.'i,.ffi iffi'|"ilil1brle categorii sociale infaga ofensivei propagandisrice erau muncitoriicare lo.cuiau in periferiile 9i suburbiile or"g.io,, tiranii ari fr"prr.,rgiagricole sau fostii funcgionari din perioada o.op"gi.i s"";;l:;tr. De al-tfel,-aceste persoane mai mult ,ao m"i putin intenEionat au devenit rarAndul lor purtitoare de mesaj, .olporrari ideile propa*rrrlo sovieti-ce' Acest lucru a luat amploare 9i pe fondul ,.".riulrii.itri.to, .o-r-niste. siguranta a semnalat Bucurestiului arestar€a lui Iosif Bardotzi,1lg"t de origine evreiasci, liderul unei misciri comunisre in judeteleChiginiu 9i Orhei. Ac11a deginea o m"girri de ,*1, 9, *i ,,"pirografecu care multiplica manifeste antiromAnegti. in plus, ,_", fi *op"t si depregitirea unor persoane penrru acte de r"bot"J in spatele frontului,astfel incAt si ingreuneze retragerea trup elor g.r_"rro'-rornarr. r r.

La Iagi, in luna ian_uarie 1944 popila;ia privea cu incredere dar sicu ingrijorare contraofensiva germarr^i ir, ,..*"rele Berdice",i U;;.EvoluEia rizboiului era .rrmilriri. cu mare

"r."g*, t"r ;.rto"aa. a.acalmie generau mai mulr o srare de neliniste 9i agiragie, pe motiv cInu erau altceva decat linistea dinaintea furtunii. Autoritlgile au depusun efort considerabil pentru a combare ,,cascada

',rorrorr]li,,lrr"l"rr,"minciunilor'l chiar sipe,,Domnul General Svon,,. D..i"i" d;;;;;;a unor bunuri usor ffansportabile, de citre populatia din pi.turile desus a societS.tii a creat o stare de nemurpumire in rindurile celorlaltecategorii sociale. in plus, muncitorii .o-.rrr"r, despre mirul invinci_bilitigii armatei germane gi lipsa sa de funda-.nr. i'i"..r."r." a.

"tempera pe cat posibil srarea de alarmare, autoriririle au dispus o se-

16 lbidem,f.174.17 lbidem, f. 6018 lbidem, f. 62.\e lbidem, f. 63.

22

Vine frontul! Starea de spirit a popula{iei'..

rrc tlc misuri, care ulterior vor ingreuna efortul de evacuare. Astfel a

lost dccisi reluarea cursurilor in gcoli, unele institugii au primit ordin,,r .lcspacheteze tot ce au impachetat pentru refugiu, altele au primitorrlin si-si continue activitatea cu mijloace mai reduse, doar universi-

r .r1 ilor gi bibliotecii universitare li s-a permis si-9i continue activitigile

irr vcderea evaculrii2o.()figerii din Iasi ;i-au pierdut orice entuziasm de a mai participa

pc lront. Motivul era ci orice incercare de rezistengi era sortiti e$ecu-

lrri rlin cauza superioritigii tehnice a sovieticilor. Soldagii intorgi de pe

I r, I r r t contribuiau la menginerea acestei stiri de demorali zar e. Ei acuzaut

lr1,se tchnicii, aprovizionarea, mizeria gi lipsa unei asistenge medicale

.r.l..cvare. Greutigile pe care le intAmpini soldagii la intoarcerea acasi,

, r izl alimentari, atitudinea autoritlgilor, nu fac decit si scadi si mai

rrrrrlt moralul in rAndul militarilor2l. De asemenea, militarii sosigi in

lx'nnisie sau in concediu, precum gi cei concentragi la unitigile din Iasi

,,,rrfirmau informatiile privind lipsa armamentului ;i a tehnicii, fapt( .r lc slibea increderea populagiei in capacitatea de lupti a armateizz.

in rAndurile muncitorilor starea de spirit era diferiti in funcEie de

sr;rrca socio-economici a fiecirei familii. In general autoritigile au con-

\r:rrrrr o schimbare de optici, muncitorii indreptAndu-gi atengia cu Pre-, .rrlcre asupra evolugiei rizboiului gi uitind de revendicirile lor uzuale

I'r(:cum cresterea salariului sau imbunitigirea conditiilor de munci.l);irura siraci a muncitorimii se raPorta cu o oarecare indiferenqi la

rrlcca inaintirii frontului, susginAnd ci: ,,si aici 9i la rusi, tot aceiagi

rrrrrnci vor trebui si presteze". in rAndurile muncitorilor a ciror stare

nr;rtcriali era mai buni, exista gi o stare de ingrijorare mai puternici,.rr'r:stia depunAnd eforturi considerabile pentru a-si pune la adipost

l,rrrrurile. Exista 9i un grup de susEinitori ai ideilor comuniste, care as-

r ('l)rnu sosirea sovieticilor 9i risturnarea realitigilor socio-economice

"' n.(1.N. S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4.284, tr. 316-317 .

't thidem,tr.318-319." lhidem,f.346.

)7

ALEXANDRU AIOANEI

in fayoarea lor23.

Lipsa unor atacuri germane de mare amploare, precum si cedi.rilesuccesive de teren in faga sovieticilor a fbcut."pop.ri"gia dinMoldovasi-si piardi increderea in potengialul de lupti german si si priveascicu neincredere comunicatele oficiale ale Reich-Jlui. Romanii^ acordaumai mare incredere posturilor de radio stri.ine, pentru ci ceea ce anun-Ea Radio Londra, era confirmat la doui sau trei ,il. d. port.rrile germa-ne. La inceputul anului 1944 doar famiriire., o rr"rJ m"t.ri"fi b,rnisau cei care ayeau rude in alte zone ale girii plecau in refugiu. Exista sitemerea de a nu pierde din obiecte, mai ales .; f,rrt,rl dir, .Jl.i. pe ciileferare era un fapt la ordinea zileiza.

Odari cu apropierea frontului, aparitia trupelor de partizani eraiminenti. De altfel, Gheorghe Alexianu, grrr.rrr"rorol

^Tiansnistriei

atrl'geaatenda in gedinga consiliului de Minigtri din 26 ianua rie 7g44,ci in stanga Nistrului, trupele de partizani devin tot mai numeroasesi ingreuneazi prin actiunile lor administratia romanesci.25. prezentapartizanilor a fosr semnalati ;i in judegele din nord, Hotin gi cerni-ugi, fapr care a nelinistit si mai mult populagia. $i in juderul ioro."

".,fost descoperite doui grupe d, p^riirini, una condusi de un anumeGumenii si alta de un elev, pe numele siu Bulat Gheorghe. Acesre or-ganizatii incercau si ia legitura cu paraguristii sovietici lansad in terito-riile rominesti, care au devenit o prezenEd,'aproape const

^n Frrn.Teamapopulagiei fagi de acesre grupuri i-a fhcut p. .rnii ro.rritori si participeefectiv la capturare a partizaiilorz.. De altfel, pe fondul inriurr,tirii si-tuatiei frontului, administratia civili a Tlansnistriei a fost inlocuiti cuuna militari. La I februarie lg44,generalul Gheorghe potopeanu i-a

23 lbidem,f.32r.2a lbidem, ff. 343-344.25 Marcel-Dumitm ciucd, stenogramere $edinletor consiriurui de Mini;tri,Guvernarea Antonescu, vol. X, Buc*reqti, Arhivele Nalionale are Romdniei,2017, pp.34-35.26 A.C.N.S.A.S., Fond Documentar, dosar nr. ll.5g4, f. 173.27 lbidem, ff. 144-145.

24

Vine frontul! Starea de spirit a popula{iei'..

lrr,rr l,,cul lui Gheorghe Alexianu tn funcgia de guvernator al teritoriu-

lrrr rlc ln cst de Nistru28.

Aeccsul la mijloace de informare a infuengat decisiv comporta-

rrr,rrrt.rul populagiei pe fondul apropierii liniei frontului. Acest lucru

t,.r,.sr.clar din rapoartele ofigerilor Sigurangei, atunci cAnd fac conexi-

rrrrr irrtrc oscilarea stirii de alarmare a populagiei gi evoluEia rizboiului.

Al,roPicrea liniei frontului de zona Kiev-Jitomir a dus la o escaladare

,r rr.rrsirrnilor sociale in luna decembrie a anului 1943. Ocaparea ora-

1 r lr r i ,f itomir de citre sovietici gi relativa stabilizare a frontului a adus o

l,i.r roldi, de linigte in rAndul populaEiei, mai ales in timpul sirbitorilor.irrr,r, rcluarea ofensivei chiar in ajunul Anului Nou, a generat un nou

v,rl .lc ingrijorare in primele zile alelunii ianuarie 19442e. in condigiile

llr t ;rrc presa romAneasci era supusi cenzurii, posturile striine de radio

I Jtniincau principalele surse de informagii. Pentru cea mai mare Parte,r l,,rpulatiei din regiunile avute in vedere, informaEia de la Radio Lon-

,lr,r 1i ltadio Moscova, potrivit cireia Armata Rogie ajunsese la 120 de

Irrr rlc Nistru era o confirmare a faptului ci o invazie sovietici era ine-

vrt,rbili. in general, organele de presi ale adversarilor aveau mai mare

tr (.( (.r-r: in rAndurile populagiei. Informatiile provenite din surse brita-

I I r( (. slrLr sovierice ii fbce au pe localnicii din Moldova si coment eze fap-

r rrl t.ri stabilirea frontului pe linia Carpagilor era un lucru iminent3o. La

lrrr,rltrl lunii februarie, ofiterii Sigurangei raPortau ci populagia Basara-

lrrci. irr contextul pierderii oragului Krivoirog, gi-a pierdut increderea

tn .rt.nlata si tactica defensivi germani3l. Acest lucru a generat o stare

,1,. .lcbusolare gi i-a fhcut pe mulEi dintre cei care deEineau resursele ne-

r r'r,u.(r, si caute mijloace Pentru a pleca in interiorul Eltii3z. Generalul

'" Arrtlrcas Hillgruber, Hitler, Regele Carol ;i MareEalul Antonescu. Relalii

r 1,,, | | i I t ( ) - germane ( I 9 3 8- I 9 4 4), ed. a ll-a, trad. Maria Alexe, Bucureqti, Editura

I lrrrrrirrritas, 2O07.p. 349."' A t 1.1.1.5.6.5., fond Documentar, dosar nr. 11.594, f. 108.

"' lrlt'nr, closar nr. 4.284, f.359.

'' l,lurrr, dosar nr. 11.594,f. 170.

'' ll,itlarn,f.58.

25

ALEXANDRU AIOANEI

Dragalina, vorbind in gedinga consiliului de Ministri din27 ianuarie1944' susEinea ci in Bucovina au fost patru momenre majore de pani-ci, arunci c6.nd sovieticii au ocupat pe rind orasele Kiev, Berdiansk,Berdiacev si cand au atins rinia bugului: ,,De fiecare dati bucovine-nii puneau centimetrul pe hartr gi fbceau socoteala cagi kirometru maisunt din locul in care a ajuns frontul pAni la noi,, a ,,rrgirrr, *..ra"r.

in mediul rural tiranii .r"o ,r.r.r,rlgumigi in primul rand de rechi-zitiile operate de autoritigi. Totugi ei sperau ca aielajele si caii si le fieinapoiaEi in luna marrie penrru

" "rr." mijroacele r...r"r. deruliriiIucririlor agricole. Marii proprietari de terenuri priveau cu ingrijora-re inaintarea sovieticilor deoarece isi vedeau

"*.ir,irrg"r. proprietiEileagricole precum gi produsere din depozite pe care nu le puteau vinde.Acesta este si motivul pentru ."r.

^rtir."., in .rp..t"tiir daci si in-

ceapi' sau nu lucririle agricole de primivari, care impuneau investigiifinanciare serioase34. --r ----** '' I -

in are't mediu confuz si tensionat, ceea ce a marcat profund sta-rea de spirit a populatiei au fost anumite d.ecizii

"1. ,t"tol.ri roman,

precum si comportamentul unor funcqionari. Stri.murarea famiriilorjandarmilor 9i a alto.r categorii de funcgionari, insdtuirea autorizatii-lor pe c.F.R.' misurile preventive pentru eyacuarea unor instiruEii, auconfirmar temerile populadei l_.g"i. de ofensiva sovieticl gl ao .rrlrirr",sf-area de nelini;ce35' De exempl" l" Rndmgi, populatia, dupi ce avizatfaptul ci magistraFi,

ryfi^i poiigi.i 9i ai jandarm.ri.i 9i.ti* pr.e..ot

si-au evacuat bunurile si famiriire, au nivilir in depozitel. d..i.r.r..",de unde au luat toati scxndura si au inceput si. confecgio nezerizi36.LaBotosani, acelagi comportamenr al funigionarilo,

" irrdo, populagiei

sentimentul cr este abandonati. primarul le-a spus locuitoiilir ci isipor muta familiile din nordul tirii, acest lrr.r., firrd irrr.rpr.,". ." ,r.,33

-stenogramele $edinletor consiriurui de Ministri, Guventarea Antonescu,vol. X, p.77.34 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4.2g4, f. 352.35 Idem, dosar nr. l|.5g4, f. Sg.36 lbidem, f .73.

26

VinefrontuMtarea de spirit a popula[iei".

,,r,lrrr, ccea ce a generat o stare de panicl in oras37. in fapt, atAt gene-

r*lrrl l)rlgalina, guvernatorul Bucovinei, cAt gi generalul O. Stavrat,

Hilv(.r nilrorul Basarabiei, au susginut in consiliul de minigui ci in ge-

l,.r,rl irr r.indul funcgionarilor a predominat o stare de linigte pAni in

trl,,rrrcntul in care au inceput si vini ordine telefonice de la Bucuresti

lrr v,',lcrca evacuirii, moment in care s-a creat panicl38'

In lcesr context, decizia Bucuregtilor de a interzice evacuarea po-

1,rrl.r1ici si a unor categorii profesionale, precum preogii sau invigitorii,rrrr ,r llicut decAt si escaladeze tensiunile. Generalul Dragalina aPropus

,'\'r( ilurca a 100.000 de persoane din Bucovina, din care 13.000 doar

lur rt lionari. Ion Antonescu s-a opus, susginAnd faptul cl doar funcgio-

rr.rr ii irrJti 9i tinerii trebuie adugi in garipentru a nu fi folosigi in armati

,1,. ,.rviclerici. Cit despre populagie, preogi si tnviqitori, conducitorul

rr,rrului considera ci trebuie convingi prin propagandi si rimAni pe

lur pcntru a men;ine ,,elementul rominesc 9i congtiinga naEionali'3e'

( it.rrcralul a replicat ci acest ordin va avea dificultigi in a fi aplicat si nu

1r rr. irr ce misuri va reugi si faci acest lucruao. Aceasti decizie a fost pri-

Inrr,r ctt de zaprobare de populagie 9i nu a fhcut decAt si creasci gradul

,1,. , onfuzie. La Iasi, ziarigtii locali comentau decizia guvernului, care,

\lrurclru ei, in cazul organizirii unui referendum de citre ruqi privind( r('.u'crl unui stat moldovenesc, ar face ca o mare Parte a populadei silr,. l,rvorabili acestui scenariu. in rAndurile preogilor si invititorilor,,,,.lirnrl ca aceste categorii socio-profesionale si rimAni pe loc, sub

(,r ltl)1rtie rusi, era percePut ca o condamnare la moarte4l'

l\rtrivit unui raport pe luna februarie a rezidenEei CerniuEi, PoPu-l,r1i;r considera ci RomAnia urmiregte o schimbarea a politicii externe,

,lrrr rrroment ce nu a organizat o evacuare strategici in faga armelor,

.,,rlr lcl nu gi-ar permite si-gi abandoneze populaEia, preotii 9i inviElto-

" ll'idem,f. L42.

"' Mrrrccl-Dumitru Ciucd, op. cit.,pp.77,89.t'' lltidcm, pp. 63-65.

"t ll,itlem,p.66.

' I n,( l.N. S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4.284, f . 361.

27