PROIECT_IAR93A1

download PROIECT_IAR93A1

of 26

Transcript of PROIECT_IAR93A1

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    1/26

    1

    CUPRINS

    Prezentare generala.......................................................................................2

    Caseta tehnica...............................................................................................5

    Avionul in 3 vederi.........................................................................................6

    Descrierea tehnica a subansamblelor principale.............................................7

    Aripa...........................................................................................7

    Ampenaj orizontal si vertical......................................................10

    Fuselaj........................................................................................11

    Echipamente auxiliare................................................................12

    Deviz de greutati si epura de centraj.............................................................16

    Evaluari aerodinamice...................................................................................21

    Diagrama de manevra....................................................................................23

    Bibliografie....................................................................................................26

    Anexa

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    2/26

    2

    IAR 93

    Prezentare generala

    Dupa cel de-al doilea razboi mondial, desi Romania luptase de partea Aliatilor in cursul

    ultimelor 9 luni, conditiile tratatului de pace nu ii permiteau inceperea unei productii de avione de

    lupta. Cea mai mare parte a industriei de aviatie a fost convertita catre productia de bunuri

    industriale precum: tractoare, ventilatoare, utilaje agricole, fiind pastrate doar capabilitati de

    reparatie si intretinere. Cu mari eforturi au putut functiona ateliere pentru productia in serie mica

    de aeronave usoare si planoare.

    In septembrie 1968, s-a luat decizia de a fi creata o inductrie de aparare moderna in

    cooperare cu tari din afara Tratatului de la Varsovia, inclusiv cu tari din Occident.

    ICPAS (Institutul de Proiectari si Cercetari Aerospatiale) a cooptat in vederea acestui nou

    inceput aproape toti inginerii absolventi ai Facultatii de Aeronave in anii 1969-1970. Primul

    program al ICPAS urma sa fie realizarea in cooperare cu Institutul VTI (Vazduhoplovno Tehnicki

    Institut Institutul Tehnic de Aviatie) din Zarkovo, R.S.F Iugoslavia, a unui avion de lupta.

    Iugoslavia reprezenta partenerul ideal pentru un astfel de proiect nu era membra a

    Tratatului de la Varsovia, avand potential industrial si necesitati militare similare Romaniei. In urma

    intalnirii celor doua parti, s-a convenit asupra propunerii iugoslave pentru un avion asemanator cu

    Jaguarul franco-britanic, ce avea sa fie echipat cu motoare Rolls Royce Viper si denumit ORAO

    (Vultur).

    Activitatea de proiectare a inceput in anul 1970. Pe data de 20 mai 1971 a fost semnat

    acordul inter-guvernamental intre cele doua tari pentru programul YuRom. Acest program

    responsabilitatile celor 2 tari pentru constructia aparatului de zbor. Partea romaneasca urma sa

    construiasca fuselajul anterior pana la cadrul 16, fuselajul posterior incepand de la cadrul 33, deriva

    si rezervoarele suplimentare, in timp ce iugoslavii urmau sa proiecteze aripile si fuselajul central

    intre cadrele 16 si 33.

    Lucrul la proiect in cadrul ICPAS a insumat arpoximativ 4.000.000 ore/om.

    S-a decis ca avioanele romanesti sa poarte denumirea de IAR-93, iar cele iugoslave de J-22Orao (J de la Jurisnik avion de vanatoare de srijin apropiat). Programul prevedea fabricarea a cate

    200 de avioane pentru fiecare tara.

    Primul prototip romanec, 001 alb, a efectuat primul zbor la Bacau pe 31 octombrie 1974.

    Aparatul, pilotat de col. Gheorghe Stanica a zburat cca. 21 minute, efecuand un zbor la o altitudine

    de max. 3000m si cu o viteza de pana la 500 km/h. Acest zbor fiind precedat de mai multe rulaje la

    viteza mare. Prototipul iugoslav cu numarul 25001 a efectuat primul zbor in aceeasi zi la Mostar,

    pilotat de maiorul Vladislav Slavujevic.

    A urmat proiectarea unui prototip pentru un avion biloc, o varianta cu dubla comanda ce

    urma sa aiba cateva caracteristici speciale fata de precursorul sau. Fuselajul a fost alungit cu cca.

    480 mm, iar greutatea structurii a fost redusa, cel de-al post de pilotaj pozitionandu-se in locul

    rezervorului de combustibil nr.1 .

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    3/26

    3

    IAR-93DC cu numarul 003 a fost primul avion biloc preserie, ce urma insa sa fie pierdut in

    cursul celui de-al 15-lea zbor al sau. Avionul a fost supus fenomenului de fluturare (flutter) in urma

    incercarilor de determinare a vitezei maxime la altitudinea de 900 m. Pilotii s-au salvat prin

    catapultare. In urma acetui esec, fuselajul posterior a fost ranforsat, marindu-se astfel viteza critica

    de flutter.

    In urma testelor, cateva prototipuri au fost pierdute (atat de partea romana cat si de cea

    iugoslava), acest lucru determinand reproiectari ale anumitor parti componente si sisteme:

    Modificarea camerei de ardere si a automaticii motoarelor

    Modificarea prizelor de aer

    Revederea dimensiunilor elementelor portante si neportante

    Unificarea rezervoarelor 1 si 2 si eliminarea peretelui despartitor

    Reducerea lungimii fuselajului anterior prin eliminarea sectiunii dintre cadrele 15 si

    16

    Reproiectarea ampenajului vertical Reproiectarea elementelor instalatiei de armamanet

    Reproiectarea unor trasee ale sistemelor de bord

    Dupa redefinirea aparatelor de serie se intentiona ca lotul de avioane ce urma sa fie fabricat

    de fiecare tara sa fie impartit in 12 loturi de fabricatie, ridicandu-se in total la un numar de 165 de

    avioane. Din nefericire numar de avioane nu a depasit nici jumatate din aceasta cifra. Dupa anii 80

    ambele tari au intreprins eforturi de a exporta avionul, eforturi ce nu au dat roade.

    In anul 1989 Romania propune avionul Iranului, care trimite echipe de intretinere la sol si

    piloti. Partea iraniana s-a declarat multumita de avion, insa contractul nu a fost finalizat datorita cel

    mai probabil evenimentelor din decembrie 1989. Dupa declansarea razboiului in fosta Iugoslavie lainceputul anilor 90 si a embargo-ului Natiunilor Unite, programul IAR-93 a fost inghetat in Romania

    cu mai multe avioane in diferite etape de fabricatie. Ultimile avioane livrate corespundeau loturilor

    4 si 5. De asemenea ultimele avioane Orao livrate au fost in anul 1992.

    Avioanele IAR-93 si Orao au reprezentat un pas important in dezvoltarea industriei

    aeronautice si a fortelor aeriene atat in Romania cat si in Iugoslavia. Potentialul programului a cazut

    victima in cele din urma conditiilor economice si politico-militare din anii 80-90 in ambele tari.

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    4/26

    4

    Tabelul loturilor de fabricatie

    Schema de munitie si armament utilizata pentru IAR 93 A/B

    5 x BM - 500 BOMBE 2500 kg

    4 x LMB 2 x 250 RACURI BOMBE

    8 x BEM - 250 BOMBE

    1 x BM - 500 BOMBA

    2660 kg

    2 x LMB 3 x 100 RACURI BOMBE

    6 x BE - 100 BOMBE

    2 x LMB 2 x 250 RACURI BOMBE

    4 x BEM - 250 BOMBE

    1 x REZERVOR AUXILIAR

    2205 kg

    4 x LMB 4 x 100 RACURI BOMBE

    16 x BE - 100 BOMBE

    1 x REZERVOR AUXILIAR

    2285 kg

    4 x LMB 3 x 100 RACURI BOMBE

    12 x BE - 100 BOMBE

    1 x REZERVOR AUXILIAR

    1805 kg

    4 x GA ADAPTORS8 x LPR 57 - 16 LANSATOARE RACHETE

    1 x REZERVOR AUXILIAR

    1645 kg

    4 x LPR 57 - 32 LANSATOARE RACHETE

    1 x REZERVOR AUXILIAR

    1405 kg

    4 x LPR - 122 LANSATOARE RACHETE

    8 x PRIND -122 RACHETE

    1 x REZERVOR AUXILIAR

    1145 kg

    2 x GA ADAPTORS

    4 x LPR 57 - 16 RACHETE

    3 x REZERVOARE AUXILIARE

    1935 kg

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    5/26

    5

    CASETA TEHNICA

    DIMENSIUNI EXTERNE:

    Anvergura aripii 9.30 m

    Coarda aripii la incastrare 4.20 m

    Coarda aripii la varf 1.40 m

    Lungimea totala a avionului:

    IAR 93A - monoloc 14.90 m

    IAR 93B - biloc 15.38 m

    Lungimea fuselajului:

    IAR 93A - monoloc 13,02 m

    IAR 93 B - biloc 14,44 m

    Fuselajul: grosimea maxima 1.62 m

    Inaltimea maxima 4.52 m

    Anvergura stabilizator: 4.59 m

    ARII:

    Wings, gross (aripa completa) 26 m2

    Eleroane (total) 2.39 m2

    Flapsuri bord de fuga (total) 3.33 m2

    Voleti bord de atac (total) 2.22 m2

    Deriva 3.55 m2

    Directie 0.88 m2

    Stabilizator 7.31 m2

    GREUTATI SI INCARCARIIAR-93A - gol 6.150 daN

    IAR-93B - gol 5.750 daN

    Cantitatea maxima de combustibil :

    IAR-93A2.457 kg

    IAR-93B 2.400 kg

    Incarcarea maxima externa:

    IAR-93A1.500 kg/m

    2

    IAR-93B 2.500 kg/m2

    Greutatea normala la decolare fara

    armament: IAR-93A8.826 daN

    IAR-93B 8.400 daN

    Greutatea maxima la decolare:

    IAR-93A10.326 daN

    IAR-93B 10.900 daN

    Greutatea maxima la aterizare:

    IAR-93A8.826 daN

    IAR-93B 9.360 daN

    Incarcarea maxima pe aripa:

    IAR-93A397.1 kg/m

    2

    IAR-93B 419.2 kg/m2

    MOTOR:

    2 motoare Rolls-Royce Viper Mk 632-41

    turbojet

    17.79 KN

    Scaun cockpit Martin-Baker

    RU10J

    VITEZE:

    IAR 93A-maxima 1.070 km/h

    IAR 93B-maxima 1.086 km/h

    IAR 93A-de croaziera la 7000 m 730 km/h

    IAR 93B-de croaziera la 5000 m 1.089 km/h

    IAR 93A-de STALL 241km/h

    IAR 93B-de STALL 274km/hRATA DE URCARE:

    IAR 93A 2.040m/min

    IAR 93B 3.900m/min

    PLAFON DE ZBOR INDICAT:

    IAR 93A 10.500 m

    IAR 93B 13.600 m

    ATERIZARE DE LA 15 M:

    IAR 93A 1.650 m

    IAR 93B 1520 m

    DISTANTA DE RULARE LA ATERIZARE:

    IAR 93A 720 m

    IAR 93B 1050 mDISTANTA DE RULARE LA ATERIZARE CU

    PARASUTA DE FRANARE:

    IAR 93A/B 670 m

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    6/26

    6

    AVIONUL IN 3 VEDERI

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    7/26

    7

    DESCRIERE TEHNICA A

    SUBANSAMBLELOR PRINCIPALE

    ARIPA

    Anvergura aripii 2b se va obtine 4650*2=9300 mm

    adica 9.30 m .

    Aripa are o sgeat de 43 la bordul de atac i diedrul negativ de 3.5; este compus din dou

    lonjeroane, nervuri i lise, iar parial nveliul este frezat. Pe bordul de atac se afl amplasai volei acionai

    hidraulic, iar pe bordul de fug flapsuri de tip Fowler modificat. Fiecare arip are pe extrados cte un cuit

    aerodinamic, iar pe intrados cte doi piloni de acroare. Materialul folosit pentru aripa este acelasi pe

    aproape toata suprafata avionului aliaj de aluminiu.

    Anvergura aripii 9.30 m

    Coarda aripii la incastrare 4.20 m

    Coarda aripii la varf 1.40 mARII:

    Wings, gross (aripa completa) 26 m2

    Eleroane (total) 2.39 m2

    Flapsuri bord de fuga (total) 3.33 m2

    Voleti bord de atac (total) 2.22 m2

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fowler&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fowler&action=edit&redlink=1
  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    8/26

    8

    2 b( )

    2

    S:=

    Coarda medie geometrica:

    CMG=S/2b

    CMG = 2.796 m

    Coarda medie aerodinaminca se poate aproxima cu coarda medie geometrica:

    CMA= 6.31 m

    Alungirea:

    S

    2 b2.796m=

    3.327=

    z

    O

    C

    C

    0.25

    d

    C

    x

    2

    b/2

    CM

    F

    x

    " "

    Ari a

    Geometria ari ii

    CMA2

    S

    0

    b

    yC2

    d:=

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    9/26

    9

    Raportul de trapezoidalitate:

    r = 3

    C0 4200 m:=

    Ce 1400:=

    rC0

    Ce

    :=

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    10/26

    10

    AMPENAJ ORIZONTAL SI VERTICAL

    Ampenaj orizontal de tip pendular, cu configuratie de

    sageata.

    Anvergura stabilizatorului 2b este 2295*2=4590mm

    ceea ce inseamna 4.59 m.

    Ampenajul vertical este tip clasic,

    compus din:

    deriv

    direcie

    cu configuratie de sageata.

    Materialele utilizate pentru ampenaje sunt materialele compozite cu structura de fagure.

    Anvergura stabilizator: 4.59 m

    ARII:

    Deriva 3.55 m2

    Directie 0.88 m2

    Stabilizator 7.31 m2

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    11/26

    11

    FUSELAJ

    Fuselajul este de tip

    semimonococ, alctuit din treisegmente: fuselajul anterior, fuselajul

    central i fuselajul posterior.

    Fuselajul anterior conine

    echipamente de navigaie i control,jamba de bot i cabina pilotului

    amplasat ntre cele dou prize de aer.

    Fuselajul central prezint peintrados dou frne aerodinamice

    perforate, pilonul central de acroare i

    trenul principal de aterizare. Peextrados, ntre cabina pilotului i

    ampenajul vertical, se gseste o coamprofilat aerodinamic care adpostete

    trasee ale circuitelor hidraulice i

    comenzi de zbor.

    Fuselajul posterior conine celedou motoare ale avionului, ampenajul

    vertical i orizontal, iar pe extrados douderive.

    Materialul utilizat pentru fuselaj estealiajul de aluminiu.

    Lungimea fuselajului: IAR 93A 13,02 m

    Fuselajul: grosimea maxima 1.62 m

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    12/26

    12

    ECHIPAMENTE AUXILIARE

    Trenul de aterizare este triciclu, cu roata de bot orientabil. Att jamba de bot (cu roatsimpl), ct i trenul principal (cu roi duble) se escamoteaz nspre nainte, n fuselaj. Trenul

    principal este prevazut cu roti de dimensiuni: 615 x 225 mm la presiunea de 4,5 bari; iar roata de botare dimnesiunile: 450 x 190 mm la presiunea de 4 bari.

    Cabina pilotului este situat n fuselajul anterior, ntre cele dou prize i este prevazut cu

    scaun catapultabil de tip "zero-zero", cu ejectare prin cupol. De asemenea, cabina este prevazuta cu

    aparate de navigaie, control, comunicaie etc.

    Pe avion se afl montat un sistem de control al presurizrii cabinei, aerului condiionat idegivrrii parbrizului. Sunt prevzute, deasemenea, dou sisteme hidraulice independente pentru

    acionarea dispozitivelor de hipersustentaie i a suprafeelor de comand. Tot aceste dou sistemeacioneaz frnele aerodinamice, escamotarea trenului, frnele trenului principal, parauta de frnare

    i orientarea jambei de bot.

    Instalaia electric principal, de 28 V, este alimentat de dou generatoare de 9 kW acionate

    de motoare. De asemenea, instalaia cuprinde dou baterii de 36 Ah i convertizoare statice de700 VA. Motoare: 2 x Rolls-Royce Viper MK 632-41 de 17,79 kN cu postcombustie.

    AVION-ANSAMBLU

    Aripi

    Tren de aterizare

    Deriva

    Directie

    Stabilizatoare

    Ampenaj orizontal

    Ampenaj

    vertical

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    13/26

    13

    SCHEME DE SISTEM, ECHIPAMENTE SI AVIONICA

    Controlul suprafetelor de comanda

    Sisteme de comanda

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    14/26

    Echipamente

    14

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    15/26

    15

    Avionica

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    16/26

    16

    DEVIZ DE GREUTATI SI EPURA DE CENTRAJ

    Vom defini Gmax greutatea maxima a avionului, Gu greutatea utila si G0 greutatea

    avionului gol.

    GRUP / Subgrup % GmaxGreutati

    efective

    Greutateaavionuluigo

    l

    G0

    Raport G0 /Gmax 40 60

    Aripa13 17 1342.4 daN

    Fuselaj8 13 826.1 daN

    Coada (ampenaj orizontal +vertical) 1,5 2,5 206.5 daN

    Tren de aterizare 5 8 516.3 daN

    Sistemul de propulsie 15 27 688.4 daN

    Motoarele 10 20 1032,6 daN

    Accesorii ale motorului 1 2 103.26 daN

    Sistemul de control al sistemului

    de propulsie

    0,1 0,4 10.3 daN

    Sistemul de pornire 0,3 0,9 31 daN

    Sistemul de combustibil 1,5 2,5 155 daN

    Sistemul de ungere 0,3 0,6 31 daN

    Sistemul de control al suprafetelorportante

    1 2 103.3 daN

    Echipament standard 4,5 7,2 465 daN

    Instrumente 0,5 1,2 51.6 daN

    Echipament electric 2 3 206.5 daN

    Echipament de comunicatie 2 3 206.5 daN

    Instalatie de degivrare 0,06 6.2 daN

    Mobilier 4 10 413 daN

    Greutatea pasagerilor

    (un singur pasager-pilotul)

    45 85

    daN/pers

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    17/26

    17

    Combustibil si ulei rezidual 15 daN/motor

    Greutateau

    tila

    Gu

    Raport Gu /Gmax 20 40

    Echipaj/Pasageri 45 85daN/pers

    Combustibil si ulei 93 daN/maripa

    ComponentaAvioane

    devntoare

    MultiplicatorPozi ia

    aproximativa CG

    Aripa 45 26 m2 40% CMA

    Ampenaj orizontal 20 7.31 m

    40% CMA

    Ampenaj vertical 26.5 4.43 m

    40% CMA

    Fuselaj 24 66.23m 40-50%

    lungimeTren de aterizare

    0.033 10326 daN

    Sistem de propulsie 1.3 2000 daN

    Deviz de greutati specifice commponentelor

    ( ) ( ) ( ) ( )0.5 0.4 0.05 1.00.622 0.785 0040.0103 / 1 coswing dw vs dg z w cswroot

    W K K W N S A t c S

    = +

    Ww 0.01030.768 1 22717.21.5 9( )0.5

    279.86170.622

    3.3270.785

    2.5 1 +( )0.05

    cos 2.7961

    4

    1

    10.04

    :=

    W.dg fiind greutatea toatala a avionului incarcat in lb, care va fi aproximatix de 22717.2 lb.S.w pentru aria totala a aripilor in square feet, aproximativ 279.8617 .

    Ww 1.316 103

    =

    0.262.00.8063.316 1

    1000

    dg zwhorizontal tail ht

    h

    W NFW S

    B

    = +

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    18/26

    18

    Wht 3.316 15.314961

    7.529528+

    2

    22717.21.59

    1000

    0.26

    78.684190.806

    :=

    Wht 170.349=

    ( ) ( )

    ( ) ( ) ( )

    0.4880.5 0.718 0.341 1.0

    0.348 0.3230.250.223

    0.452 1 /

    1 / 1 cos

    vertic al tail rth t v dg z v t t

    r vt vt vt

    W K H H W N S M L

    S S A

    = +

    + +

    L

    L

    Wvt 148.323=

    Wht Wvt+ 318.673=

    685.0849.05.025.035.0499.0 WDLNWKW zdgdwffuselage =

    Wf 0.4990.774 22717.20.35

    1.5 9( )0.25

    43.307090.5

    5.3149610.849

    5.3149610.685

    :=

    Wf 2.115 103

    =

    ( )

    0.25 0.973

    mainlanding gear cb tpg l l mW K K W N L=

    Wmlg 1 0.826 4 1.5 1383.286( )0.25

    78.740160.973

    :=

    Wmlg 551.753=

    ( )0.290 0.5 0.525

    nose landing gear l l n nwW W N L N =

    Wnlg 4 1.5 1383.286( )0.29

    78.740160.5

    1:=

    Wnlg 121.514=

    Wvt 0.4521 1 0+( )0.5 22717.21.5 9( )0.4884.430.718 5.3819550.341 11.811021 1 1156.444+

    0.348

    1 +( )0.25 cos 2.79614

    0.32

    :=

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    19/26

    19

    Calculul momentelor de inertie pentru avion

    Pentru avionul gol:

    Formulele pentru calculul momentelor de inertie:

    ( )

    ( )

    ( ) 15,01,0;2

    22,018,0;

    15,01,0;2

    22

    22

    22

    L

    L

    L

    =+=

    =+=

    ==

    zAV

    zz

    yAV

    yy

    xAV

    xx

    kLbg

    GkJ

    kHLg

    GkJ

    kbg

    GkJ

    GAV1 61509.81 6.033 104

    =:= N

    kx 0.1:=

    ky 0.2:=

    kz 0.1:=

    m

    s2g 9.81:=

    L 14.9:= m

    H 4.5:= m

    Jx kx2

    GAV1 2 b( )2

    g:=

    Jy ky2

    GAV1 L H+( )2

    g:=

    Jz kz2

    GAV1 2 b L+( )2

    g:=

    Jx 7.66 103

    = kg m2

    Jy 9.278 104

    = kg m2

    Jz 5.186 104

    = kg m2

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    20/26

    20

    Pentru avionul la greutatea maxima:

    GAV2 103269.81 1.013 10

    5

    =:= N

    Jx1 kx2

    GAV2 2 b( )2

    g:=

    Jy1 ky2

    GAV2 L H+( )2

    g:=

    Jz1 kz2

    GAV2 2 b L+( )2

    g:=

    Jx1 1.286 104

    = kg m2

    Jy1 1.558 105

    = kg m2

    Jz1 8.708 104

    = kg m2

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    21/26

    21

    EVALUARI AERODINAMICE

    Consideram cazul unui zbor orizontal, rectiliniu si uniform. Ecuatiile de miscare in

    cazul echilibrului dinamic se vor scrie utilizand T=R si P=G.

    r/2 * V2

    *S*Cz=G

    r/2 * V2

    *S*Cx=T

    In cazul abordat se cunosc G=10326 daN, S=26 m2, 2*b=9.3 m, r=r0=1.225 kg/m

    3.

    Vom reprezenta polara:

    Cz

    0a

    Caz = dCz/da

    Cx

    Cx0

    0 a

    Cx0=> reprezinta coeficientul de rezistenta la portanta nula

    Vom considera viteza avionului, viteza de croaziera V=730 km/h si Cx0=0.03 .

    Vom nota cu Czatermenii dCz/da.

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    22/26

    22

    fmax= finetea aerodinamica maxima

    Vom calcula portanta si rezistenta la inaintare:

    3.32:= G 10326:= N V 7301000

    3600 202.778=:=

    m

    sS 26:= m

    2

    Cx0 0.00:=

    Cz 5.65

    5.65 +:=

    Cz 3.667= rad1

    1.22:=kg

    m3

    Cz 2G

    V2

    S

    :=

    Cz 0.158= rad1

    Cz

    Cz

    :=

    0.043= rad

    1 180

    :=

    1 2.464= grade

    Cx Cx0

    Cz2

    +:=

    Cx 5.379 103

    = rad1

    fmax

    C

    zCx

    :=

    fmax 29.316=

    P

    S V2

    C

    z

    2:=

    R S V

    2 Cx

    2:=

    P 1.033 105= N

    NR 3.522 103

    =

    rad 1

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    23/26

    23

    DIAGRAMA DE MANEVRA

    Norme de calcul si proiectare

    Activitatile de proiectare , constructie, exploatare si mentenanta sunt reglementate prin

    norme aeronautice. Acestea sunt documente oficiale care stabilesc sub aspect juridic

    obligatiile si raspunderile constructorului , proiectantului si utilizatorului pentru activitatie

    aeronautice ce le revin.

    Tipuri de regulamente:

    FAR Federal Aviation Regulation (SUA)

    JAR Joint Aviation Requirements (EU)

    FAR 23- avioane usoare

    FAR 25 avioane transport

    FAR 27 elicoptere(in general)

    FAR 29 elicoptere de transport (grele)

    FAR 31 baloane cu aer cald

    FAR 33 motoare de avion

    FAR 23

    Clasa - Categoria Normala N

    - Categoria Utilitar U

    - Categoria acrobatic A

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    24/26

    24

    Specificatii:

    N: - evolutii neacrobatice

    -orice evolutie indicata zborului normal

    -posibilitatea de a zbura timp scurt in limita de viteza

    -sandele (rasucire in jurul axei de ruliu)

    - opturi in plan orizontal si iraje in crae inclinarea nu depaseste 60 .

    U : -partial acrobatice

    -evolutiile de la categoria N

    -loopinguri partiale

    - vrie usoara

    A : - manevre fara restrictie

    Pentru calculul structural de rezistenta se impun criterii legate de perechea (m,V) care

    definesc o anumita evolutie. In cazul manevrelor controlate totalitate perechilor (m,V)

    definesc diagrama de manevra.

    Pentru evolutiile manevrate de pilot se construieste diagrama de manevra. Pentru evolutiile

    datorate turbulentelor atmosferice se construieste diagrama de rafala.

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    25/26

    25

    Diagrama de manevra ilustreaza variatia factorului de sarcina cu viteza aerului. Laviteze mici, factorul maxim de incarcare este constrans de CL-ul maxim al avionului. La

    viteze mari, factorul de incarcare al manevrei este restrictionat, asa cum este specificat de

    FAR 25.

    Incarcarile asociate cu rafale verticale trebuie deasemenea sa fie evaluate in functie de

    varietatea de viteze , acestea fiind descrise si in FAR-uri.

    Atasat se afla diagrama de manevra pentru avionul IAR 93A, utilizand MIL-A-8861

    (regulament ce contine reglementari specifice avioanelor de lupta militare).

    Conditiile de zbor sunt reprezentate prin altitudinea de 10000 m, temperatura de -30

    grade Celsius, iar viteza de zbor a fost considerata viteza maxima a avionului 1070 km/h.

    Diagrama a fost calculata cu ajutorul programului Advanced Aircraft Analysis ver. 2.5

  • 8/3/2019 PROIECT_IAR93A1

    26/26

    26

    BIBLIOGRAFIE

    http://www.incas.ro

    http://www.stanford.edu

    http://www.faatest.com

    http://www.apstraining.com

    http://www.aerospaceweb.org

    Lemoine Julien Fighter Planes 1960-2002

    http://www.incas.ro/http://www.stanford.edu/http://www.faatest.com/http://www.apstraining.com/http://www.apstraining.com/http://www.faatest.com/http://www.stanford.edu/http://www.incas.ro/