Utilizarea capacitãţii de producţie în secţia a II-aTabel nr.63

Nr.crt.

Denumire utilaj

Numãr

utilaje

Timp maxim

disponibil (ore)

Produs, reper

Producţie fizicã

Normã de timp Coeficient de

echivalare

Producţie în repere (produse) reprezenta

tive

Capacitatea de producţie

în produs reprezentativ

Grad de utilizare a capaci--tãţii (%)

Produs (reper)

Produs reprezentativ

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Centre de

prelucrareB-R3 16.000 9,9 9,9 1,000 16.000C-R3 11.400 9,9 9,9 1,000 11.400

70 5946 - - - - - 27.400 42.042 65,172 a B-R4 16.000 4,7 4,7 1,000 16.000

B-R5 16.000 2,8 4,7 0,596 9.536C-R6 11.400 5,8 4,7 1,234 14.068C-R7 11.400 4,6 4,7 0,979 11.157

65 5752 - - - - - 50.761 79.549 63,813 b B-R4 16.000 5,7 5,7 1,000 16.000

B-R5 16.000 4,8 5,7 0,842 13.474C-R6 11.400 7,5 5,7 1,316 15.000

69 5722 - - - - - 44.474 69.266 64,214 h B-R4 16.000 8,5 8,5 1,000 16.000

C-R7 11.400 2,9 8,5 0,341 3.88946 5712 - - - - - 19.889 30.912 64,34

174

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 115 i B-R5 16.000 1,8 3,6 0,500 8.000

C-R7 11.400 3,6 3,6 1,000 11.40019 5708 - - - - - 19.400 30.125 64,39

6 j 35 5742 C-R6 11.400 11,2 11,2 1,000 11.400 17.944 63,537 L2 B 16.000 4,4 7,04 0,625 10.000

C 11.400 7,04 7,04 1,000 11.40038 6096 - - - - - 21.400 32.904 65,04

175

În continuarea exemplului la care ne-am oprit evidenţiem nivelurile

producţiei echivalente realizate pe utilajele „a”:

B-R4 16.000 buc x 1,000 = 16.000 buc

B-R5 16.000 buc x 0,596 = 9.536 buc

C-R6 11.400 buc x 1,234 = 14.068 buc

C-R7 11.400 buc x 0,979 = 11.157 buc

Total = 50.761 produs (reper) reprezentativ

a. În mod firesc, ar trebui determinate ponderile producţiei fiecãrui

produs în totalul producţiei exprimatã în produs (reper)

reprezentativ.

b. Se determinã capacitatea de producţie exprimatã în produs (reper)

reprezentativ, luând în considerare numãrul de utilaje, fondul de

timp maxim disponibil al acestora şi norma de timp a produsului

(reperului) reprezentativ.

Pentru maşinile de tip „a”, situaţia se prezintã astfel:

Capacitatea de producţie n produs reprezentativ =

=65 masini x 5752 ore/masina4,7 ore/buc = 79.549 reper (produs) reprezentativ

e. Se calculeazã indicele de utilizare a capacitãţii de producţie ca

raport între producţia în produs (reper) reprezentativ şi capacitatea

de producţie determinatã dupã formula de mai sus.

Exemplu pentru maşinile tip „a”

50 .761 buc79 .549 buc

x100=63 , 81 %

176

Capacitatea de producţie în produs (reper) reprezentativ poate fi

transformatã în capacitate de producţie în produse reale prin împãrţirea la

coeficienţii de echivalenţã.

5.3. Resursele materiale

5.3.1. Determinarea necesarului de materii prime

Având în vedere normele de consum valabile în anul curent se va

calcula în continuare necesarul de materii prime de aprovizionat (tabelul 64).

În legãturã cu fundamentarea necesarului de materii prime prezentãm

urmãtoarele:

a. Producţia fizicã (coloana 3 din tabelul 64) este cea planificatã pentru

anul curent. Dat fiind faptul cã în compunerea produselor D, B, C

reperele se regãsesc într-o normã de 1/1, producţia fizicã a produsului

respectiv coincide cu producţia fizicã a reperului.

b. Norma de consum de materii prime, exprimatã în kg/buc, este datã de

reţeta de fabricaţie a fiecãrui produs. „Ajustãrile” faţã de perioada de

bazã sunt consecinţa aplicãrii unor mãsuri cu caracter tehnic, economic

ori organizatoric prin care se urmãreşte realizarea obiectivelor

strategico-tactice.

c. Preţul de aprovizionare (UV/kg) se stabileşte pe baza negocierilor cu

furnizorii de materii prime.

d. Necesarul de materii prime s-a calculat în douã ipostaze:

- cantitativ (coloana 6), prin ponderarea producţiei fizice cu norma de

consum

177

Necesarul de materii prime de aprovizionat în anul curent

Tabelul nr.64

Nr.crt.

Materie

primã

Producţie reper

Cantitate de produs

(buc)Cantitatil

e noastreCa

Norma de

consum(kg/buc)

Preţ materie primã

(UV/kg)Pretul

din anul de baza

*Indicele de

crestere al

materiilor prime

Necesar pentru realizãri ob. de prod.

StocNecesar de

aprovizionare

Cantitate(tone)

Valoric(mii UV)

Iniţial(tone)

ramane neschimba

t

Final(tone)

Cantitate

(tone)

Valoric(mii UV)

0 1 2 3 4 56

=3*4/10007=6*5/1000 8

9=6*15/360

10=6-8+9

11=10*5

1 m10 D-R1 80.000 6,0 494 480,0 237.120 5,0 20,0 495,0 244.5302 m3 B-R3 16.000 14,0 429 224,0 96.0963 m3 C-R3 11.400 14,0 429 159,6 68.468,4004 m3 D-R2 80.000 3,0 429 240,0 102.969

5Total m3

429 623,6267.524,40

021,0 25,983

628,583

269.662,25

6 m4 B-R4 16.000 15 221 240,0 53.040,000 4,0 10,000 246,0 54.3667 m5 B-R5 16.000 4,7 403 75,2 30.305,600

178

8 m5 D-R8 80.000 2,0 403 160,0 64.480,000

9Total m5

403 235,2 94.785,600 6,0 9,800 239,0 96.317

10 m6 C-R6 11.400 3,0 364 342,0124.488,00

012,0 14,350 344,25 125.307

11 m7 C-R7 11.400 18,6 351 212,04 74.426,040 9,0 8,835211,87

574.368

Total materii prime de aprovizionat851.384,04

0864.550,2

5

179

Exemplu: necesarul de materie primã m4, utilizatã în fabricarea

produsului B, a fost:

16.000 buc x 15 kg/buc = 240.000 kg = 240 tone

- valoric (coloana 6), prin ponderarea necesarului cantitativ

cu preţul de aprovizionare.

Prelungind exemplul de mai sus, necesarul valoric de materie primã

m4, este:

240.000 kg x 221 UV/kg = 53.040.000 UV = 53.040 mii UV

În mod firesc, totalul materiilor prime necesare pentru realizarea

producţiei fizice se exprimã doar valoric.

e. Stocul iniţial (cantitativ) se preia din perioada de bazã

f. Stocul final se determinã cantitativ pe baza formulei:

S f=

NQ xI a

360 , unde

NQ – necesarul de materii prime pentru realizarea producţiei

Ia – intervalul dintre douã aprovizionãri succesive.

În situaţia simulatã Ia = 15 zile.

Exemplu: pentru determinarea stocului final pentru materia primã m4, formula

a condus la rezultatul urmãtor:

Sfm4=

240 tone x 15 zile360 zile

=10 tone

g. Necesarul de aprovizionat (a nu se confunda cu necesarul de

materii prime pentru realizarea obiectivului de producţie fizicã) se

determinã cantitativ cu relaţia:

180

Na = NQ + Sf – Si, unde:

NQ – necesarul cantitativ de materii prime pentru realizarea producţiei

fizice

Sf – stocul final

Si – stocul final

Pentru aceeaşi materie primã m4, necesarul de aprovizionat este:

Nam4 = 240 tone + 10 tone – 4 tone = 246 tone

Valoric, necesarul de aprovizionat rezultã din ponderarea necesarului

cantitativ cu preţul de aprovizionare.

Pentru materia primã m4:

Nam4 = 246.000 kg x 221 UV/kg = 54.366 mii UV

5.3.2. Alte resurse materiale

a. Materiale auxiliare

Creşterea consumului de materiale auxiliare reprezintã 95% din

creşterea cifrei de afaceri pentru secţia I, secţia a II-a şi atelierul mecano-

energetic. Pentru administraţia generalã, indicele de creştere este egal cu

indicele de creştere a preţurilor materiilor prime (130%).

În termeni nominali indicele cifrei de afaceri este egal cu:

2. 264 .220 miiUV1. 595 .000 miiUV

x100=141 , 96 %= cifra noastra de afaceri/ 1.595.000=

3.657.143

Indicele creşterii consumului de materiale auxiliare va fi:

181

100 + (141,96-inlocuim cu ce am obtinut mai sus – 100) x 95% =

139,86%

În tabelul 65 sunt prezentate nivelurile de cheltuieli cu materiale

auxiliare în anul curent, pe diferite centre de gestiune.

Tabelul nr.65Cheltuielile cu materiale auxiliare

Nr.crt

Centrul de gestiune Cheltuielian de bazã

Indice de creştere(%)Inlocuim cu

indicele cresterii

consumului de materiale

auxiliare, obtinut mai sus- primele

3

Cheltuieli an curent

0 1 2 la fel 3 4=2*31 Secţia I 2.800.000 139,86 3.916.0802 Secţia a –II-a 6.200.000 139,86 8.671.3203 Secţia Mecano-

energeticã540.000 139,86 755.244

4 Administraţia generalã 450.000 130,00- varianta

individuala Indicele de crestere al materiilor

prime

585.000

Total 9.990.000 139,42 13.927.644

b. Obiecte de inventar şi materiale de protecţie

182

Se estimeazã cã sporul cheltuielilor cu aceste obiecte şi materiale va

reprezenta 82,46% din creşterea cifrei de afaceri pentru secţia I, secţia a II-a şi

atelierul mecano-energetic.

Deci, indicele creşterii cheltuielilor cu obiecte de inventar şi materiale

de producţie va fi de:

100 + (141,96-Indicele cifrei de afaceri calculat anterior – 100) x

82,46% = 134,60%

În tabelul 66 sunt arãtate nivelurile de cheltuieli cu obiecte de inventar

şi materiale de protecţie în anul curent, pe diferite centre de gestiune.

Tabelul nr.66Cheltuielile cu obiecte de inventar şi materiale de protecţie

Nr.crt

Centrul de gestiune Cheltuielian de bazã

Indice de creştere(%)-cel calculat imediat mai

sus

Cheltuieli an curent

0 1 2 3 41 Secţia I 880.000 134,6 1.184.4802 Secţia a –II-a 2.150.000 134,6 2.893.9003 Secţia Mecano-

energeticã190.000 134,6 255.740

Total 3.220.000 134,6 4.334.120c. Combustibil

Coeficientul de creştere a cheltuielilor cu combustibili va fi de 1,40 în

Secţia I, Secţia a II-a şi Secţia Mecano-energeticã şi de 1,35 la Administraţia

Generalã. Noile niveluri de cheltuieli sunt cuprinse în tabelul 67.

Tabelul nr.67

Cheltuielile cu combustibil-la fel

Nr. Centrul de gestiune Cheltuieli Indice de Cheltuieli an

183

crt an de bazã creştere(%) curent0 1 2 3 4

1 Secţia I 320.000 140,0 448.0002 Secţia a –II-a 710.000 140,0 994.0003 Secţia Mecano-

energeticã220.000 140,0 308.000

4 Administraţia generalã 230.000 135,0 310.500Total 1.480.000 139,2 2.060.500

d. Cheltuielile cu energia electricã în anul curent

În urma aplicãrii mãsurilor vizând reducerea consumului de factori de

producţie, consumul de energie electricã pentru forţa motrice se reduce cu 8,35

kw/buc în cazul produsului B şi cu 10,55 kw/buc în cazul produsului C. În

anul curent se estimeazã o creştere în termeni reali cu 5% a consumului de

energie electricã pentru forţa motrice la atelierul mecano-energetic. Energie

electricã consumatã pentru iluminat se menţine la nivelul anului anterior. În

aceste condiţii, cheltuielile cu energia electricã vor fi cele arãtate în tabelul 68.

184

Tabelul nr.68

Cheltuielile cu energia electricã în anul curent

U.V.

Nrcrt

Consumator de energie electricã

Cantitate de fabricat (buc)Inlocuim cu

valorile noastre

Norma de consum

(kwh/buc)

Consum de energie electricã

(kwh)

Cheltuieli cu energia electricã

0 1 2 3 4=2*3 5=4*20UV1 Produs D 80.000 11,3454- luam

din tabelul 51, totalul de

consum pt produsul D

907.632 18.152.640

2 Produs B 16.980000 106,65 1.706.400 34.128.0003 Produs C 11.400 132,95 1.515.630 30.312.6004 Atelier mecano-energetic

Energie pentru forţa motriceDe aici im jos

sunt la fel294.000

5.880.000

5 Energie electricã pentru iluminat din care:

91.700 1.834.000

5.1 Secţia I 23.000 460.0005.2 Secţia a II-a 46.000 920.0005.3 Atelierul mecano-energetic 15.000 300.0005.4 Compartimente funcţionale 7.700 154.000Total consum de energie electricã 4.513.762 90.307.240

Fundamentarea cheltuielilor cu energia electricã, realizatã în tabelul de

mai sus, necesitã câteva lãmuriri:

a. Norma de consum (kwh/buc) s-a determinat prin ponderarea normei de

timp, exprimatã în ore-maşinã, cu puterea instalatã a motorului ce acţioneazã

maşina (utilajul) specific operaţiei mecanizate respective. Exemplul de mai jos

este edificator în aceastã privinţã:

Pentru produsul B:

185

Operaţii mecanizate Norma de timp (ore) Putere instalatã (kw)R3 – I (CP) 9,9 3R4 – I (a) 4,7 3II (b) 5,7 2,5III (h) 8,5 3R5 – I (a) 2,8 3II (b) 4,8 2,5III (i) 1,8 1,5

Total consum de energie electricã pe produs B”

(9,9 x 3) + (4,7 x 3) + (5,7 x 2,5) + (8,5 x 3) + (2,8 x 3) + (4,8 x 2,5) +

+ (1,8 x 1,5) = 106,65 kwh/buc

b. Consumul total de energie electricã pentru scopuri tehnologice se

determinã ponderând norma de consum cu producţia fizicã planificatã.

Continuând exemplul nostru, consumul de energie electricã pentru

realizarea producţiei planificate din produsul B este:

16.000 buc x 106.65 kwh/buc = 1.706.400 kwh

c. Cheltuielile cu energia electricã pentru scopuri tehnologice se stabilesc

prin ponderarea consumului planificat cu tariful unui kwh.

Pentru acelaşi produs B, acestea sunt de :

1.706.400 kwh x 20 UV/kwh = 34.128.000 UV

d. Tariful de 20 UV/kwh se utilizeazã şi în fundamentarea cheltuielilor cu

energie electricã pentru iluminat.

186

5.4. Dimensionarea resurselor umane

5.4.1. Determinarea numãrului de muncitori direct productivi şi a

fondului de salarii aferent manoperei directe

Având în vedere noile norme de timp precum şi salariile tarifare orare

care s-u negociat pentru anul curent, se trece la dimensionarea personalului

direct productiv, precum şi a cheltuielilor cu manopera directã (tabelul 69).

Tabelul nr.69

Numărul de muncitori direct productivi şi fondul de salarii directe

Produs

Reper operaţ

ii

Cantit.(buc)

Timp efectiv

de lucru

(ore/buc)

Timp disponibil(ore/an)

Numărmuncitori direct

prod.

Salarii tarifare orare

Fond salarii directe (UV)

0 1 2 se pune

productia

noastra totala pt D, B si

C

3 4

1840 ramane, 1832 se

actualizeaza cu cifra

noastra din tabelul 44, utima

celula

5=2*3/4 6 7=2*3*6

D

1 80.000 0,300 1832 13 210 5.040.0002 80.000 0,100 1832 4 235 1.880.0003 80.000 0,250 1832 11 240 4.800.0004 80.000 0,250 1832 11 225 4.500.0005 80.000 0,500 1832 22 225 9.000.0006 80.000 0,500 1832 22 235 9.400.0007 80.000 0,400 1832 17 245 7.840.0008 80.000 0,275 1832 12 220 4.840.000

187

9 80.000 0,600 1832 26 225 10.800.000

10 80.000 1,000 1832 44 245 19.600.000

11 80.000 0,150 1832 4 210 1.680.00012 80.000 0,150 1832 7 190 2.280.00013 80.000 1,400 1832 61 245 27.440.00

014 80.000 0,700 1832 31 225 12.600.00

0Total D 80.000 6,525 1832 285 233,1

4=Total 7/ Total

2*Total 3

121.700.000

188

0 1 2 3 4 5 6 7

B

R3I 16.000 9,9 1840 86 208 32.947.200R4I 16.000 4,7 1840 41 208 15.641.600R3II 16.000 5,7 1840 49 214,5 19.562.400R3III 16.000 8,5 1840 74 221 30.056.000R5I 16.000 2,8 1840 24 208 9.318.400R5II 16.000 4,8 1840 42 214,5 16.473.600R5III 16.000 1,8 1840 16 221 6.364.800

Montaj 16.000 13,2 1840 115 211 44.563.200Total B 16.000 51,4 1840 447 212,7 174.927.200

R3I 11.400 9,9 1840 61 208 23.474.880R6I 11.400 5,8 1840 36 208 13.752.960R6II 11.400 7,5 1840 47 214,5 18.339.750R6III 11.400 11,2 1840 69 182 23.237.760R7I 11.400 4,6 1840 29 208 10.907.520R7II 11.400 2,9 1840 18 214,5 7.091.370R7III 11.400 3,6 1840 22 221 9.069.840

Montaj 11.400 28,16 1840 174 221 70.946.304Total C 11.400 73,66 1840 456 210,6 176.820.384

Total Secţia a II-a 1840 903 211,6 351.747.584Total întreprindere 1:188

media coloanei

216,8 473.447.584

În fundamentarea necesarului de muncitori direct productivi şi a

salariilor directe au fost luate în considerare următoarele aspecte de natură

metodologică :

a. Informaţiile din coloana 1 sunt preluate din procesul tehnologic al fiecărui

produs ce intră în structura sortimentală a producţiei. Modificări

importante faţă de perioada de bază intervin în secţia I unde s-a renunţat

la fabricarea produsului A în favoarea produsului D, acesta din urmă cu o

tehnologie de fabricaţie substanţial modificată. De asemenea, în secţia a

II-a apar modificări în procesul tehnologic de obţinere a reperului R3, ce

intră în "compunerea" produselor B-C, în sensul că numărul operaţiilor

tehnologice s-a redus la una singură, iar dotarea tehnică este cu totul alta.

189

b. Cantitatea planificată (buc.) reprezintă obiectivele asumate de societatea

comercială pentru anul simulat în ceea ce priveşte producţia fizică.

c. Timpul efectiv de lucru, exprimat în ore-om, este identic cu timpul normat

şi se preia, de asemenea, din tehnologia de fabricaţie (vezi sinteza

normelor de timp, rezultate din operaţionalizarea unor modalităţi de

realizare a obiectivelor – tabel nr.59).

d. Timpul anual disponibil / persoană este fundamentat în tabelul nr.44 şi ţine

cont de structura şi cuantumul fiecărei categorii temporale specifice

secţiilor I şi II. Dimensionarea diferită a timpului maxim disponibil /

muncitor este justificată de faptul că, în secţia I, fabricaţia propriu-zisă a

noului produs D începe la 1 februarie.

e. Necesarul de muncitori direct productivi (coloana 5) s-a fundamentat, aşa

cum s-a mai precizat, cu relaţia:

Nmdp =

Qf xt e

T d

,unde:

Nmdp – necesarul de muncitori direct productivi

Qf – producţia fizică (buc.)

Te – timpul efectiv / buc

Td – timpul maxim disponobil / muncitor.

f. Salariul tarifar orar, diferenţiat pe produse, repere şi operaţii, se preia din

tehnologia de fabricaţie a produsului, respective din “sinteza normelor de

timp şi a salariilor tarifare orare” (tabelul nr.59) pentru produsele B şi C.

g. Fondul de salarii directe (coloana 7) se fundamentează pe baza a trei

parametri :

190

- producţia fizică planificată (buc.)

- timpul efectiv de lucru (ore-om)

- salariul tarifar orar (UV/oră)

Fsd = ∑i=8

D

∑j=1

m

Qfi x tcj x Thj, unde :

Fmd – fondul de salarii directe

i – produsul (D,B,C)

j – operaţia tehnologică

Qn – producţia fizică din produsul i

tej – timpul efectiv de lucru pe operaţia j

Thj – tariful de salarizare pe operaţia j

5.4.2. Personalul indirect productiv

Numărul şi structura personalului indirect productiv nnu se modifică în

anul curent faţă de anul anterior. De asemenea, se prevede o creştere a

salariilor nominale cu 30%. Drept urmare, fondul de salarii pentru personalul

indirect productiv este cel prezentat în tabelul 70.

Tabelul nr.70

Fondul de salarii pentru personalul indirect productiv în anul curent

Nr.crt.

Centrul de gestiune Fond de salarii an

bază

Indice de creştere

(%)-schimbam cu varianta

noastra

Fond de salarii an

curent

191

individuala1 Secţia I 6.573.600 130 8.545.6802 Secţia II 16.581.600 130 21.556.080

3Atelier Mecano-Energetic

17.407.200 130 22.629.360

4Compartimente funcţionale

30.096.000 130 39.124.800

Total 70.658.400 130 91.855.920În continuare se vor calcula alte componente ale costului şi anume:

- Cheltuieli aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct

productivi ;

- Sporul de vechime ;

- CAS ;

- Contribuţia la fondul de protecţie socială.

A. Cheltuielile aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct

productivi se determină pornind de la numărul de zile de concediu

de odihnă, numărul de zile efectiv lucrate şi cheltuielile cu

manopera directă.

Secţia I= 0:Nu se ia concediu

20 zile CO229 zile lucrate

x121.700.000 UV = 10.628.821 UV= 0

Secţia II:

20 zile CO230 zile lucrate

x351.747.584 UV din tabelul 69 luam totalul sectia II

= 30.586.746 UV

192

Total cheltuieli aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct

productivi = 41.215.567 UV= 0+rezultatul de mai sus

B. Sporul de vechime reprezintă şi în anul curent 10% din salariile

tarifare şi cheltuielile aferente concediului de odihnă al

muncitorilor direct productivi.

În aceste condiţii salariile directe şi sporurile salariale pe centre de

gestiune vor fi :

Secţia I

1.Salarii muncitori direct productivi =tabelul 69-fondul de salarii de la total D

121.700.000 UV

2.Cheltuieli aferente concediului de odihnă =0 10.628.821 UVSalarii personal indirect productiv =70 pt sectia I, prima linie

8.545.680 UV

3.Total salarii şi concedii de odihnă = adunam primele 3

140.874.501 UV

4.Spor de vechime =10% din total salarii si concedii de odihna

14.087.450 UV

5.Total cheltuieli cu salarii indirecte = randul 2+randul 3+ randul 5 din aceasta lista

33.261.951UV

Secţia II

Salarii muncitori direct productivi =tabel 69 total sectia II

351.747.584 UV

Cheltuieli aferente concediului de odihnă = aflate mai sus

30.586.746 UV

Salarii personal indirect productiv =70 pentru sectia 2

21.556.080 UV

Total salarii şi concedii de odihnă = 403.890.410 UVSpor de vechime = 40.389.041 UV

193

Total cheltuieli cu salarii indirecte =2+3+5 92.531.867 UV

Atelier mecano-energetic =Salarii = tabelul 70 randul 3 22.629.360 UVSpor de vechime =10% din salarii 2.262.936 UVTotal cheltuieli cu salarii indirecte = 24.892.296 UVCompartimente funcţionale =Salarii = tabelul 70 randul 4 39.124.800 UVSpor de vechime =10% din salarii 3.912.480 UVTotal cheltuieli cu salarii indirecte = 43.037.280 UV

Total spor de vechime la nivel de firmă = se aduna toate cele 4 sporuri

60.651.907 UV

C. Determinarea C.A.S (25% din fondul de salarii)-

a. C.A.S aferentă salariilor directe

Secţia I:

A. 121.700.000 UV tabelul 69 Total D

x 25% = 30.425.000 UV

Secţia II:

Totalurile pt B si C din tabelul 69

produs B: 174.927.200 x 25% = 43.731.800 UV

produs C : 176.820.384 x 25% = 44.205.096 UV

Total secţia a II-a = 87.936.896 UV

Total C.A.S aferent salariilor directe = 118.361.896 UV

Sectia 1+Sectia 2

194

b. C.A.S. aferentă veniturilor salariale indirecte este prezentată în tabelul

nr.71.

Tabelul nr.71C.A.S. aferentă veniturilor salariale indirecte

UVNr.crt.

Centre de gestiunePunem valorile din lista cu cele 4, calculate mai sus, la

pagina 190

Venituri salariale indirecte

C.A.S.

0 1 2 3=2*25%1 Secţia I 33.261.951 8.315.4882 Secţia a II-a 92.531.867 23.132.9673 Atelier mecano-energetic 24.892.296 6.223.0744 Compartimente funcţionale 43.037.280 10.759.320

5 Total 193.723.394 48.430.894

B. Determinarea contribuţiei la fondul de protecţie socială (5% din

veniturile salariale) este reprezentată în tabelul nr.72.

195

Tabelul nr.72Contribuţia la fondul de protecţie socială

Centralizam datele calculate anterior

UVNr.crt.

Centrele de gestiune Venituri salarialeContribuţia la

fondul0 1 2 3=2*5%

1

Secţia I – Total,din care:Salarii directe (D)tabelul 69Salarii indirecte

154.961.951

121.700.00033.261.951

7.748.098

6.085.0001.663.098

2

Secţia a II-a, Total,din care:produs Bprodus Ctotal salarii directesalarii indirecte

444.279.451174.927.200176.820.384351.747.58492.531.867

22.213.9728.746.3608.841.019

17.587.3794.626.593

3 Atelierul mecano-energetic 24.982.296 1.244.6154 Compartimente funcţionale 43.037.280 2.151.8645 Total salarii directe 473.447.584 23.672.3796 Total salarii indirecte 193.723.394 9.686.1707 Total salarii 667.170.978 33.358.549

5.5. Resurse financiare (calculul amortizării)

Având în vedere modificările operate în baza tehnologică a

întreprinderii, se va calcula în continuare valoarea amortizării în anul

curent (tabelul nr.73).

În ceea ce priveşte determinarea cheltuielilor cu amortizarea,

atenţionăm asupra variabilelor luate în considerare.

a. Valoarea mijloacelor fixe a rămas nemodificată faţă de perioada de bază

pentru maşinile, utilajele, instalaţiile şi alte categorii la care nu s-au operat

196

decât modificări cantitative. Pentru mijloacele fixe noi, valoarea de

inventar se preia din "modalităţile de realizare a obiectivelor" sau din

tabelul nr.38 ("Valoarea investiţiilor").

Tabelul nr.73Amortizarea capitalului fix aflat în patrimonial societăţii comerciale

în anul curentUV

Nr.crt.

Catgoria de mijloace fixeValoarea

mijloacelor fixe

Norma medie de amortizare

(%)Amortizare

0 1 2 3 4Secţia I

1 Clădire industrială 2.200.000 1,1 24.200

2Maşini şi utilaje- modificam cu totalul nostru din tabelul 52

14.993.000 4,8 724.344

3Alte categorii de mijloace fixe

550.000 6,7 36.850

Total secţia I 17.743.000 4,4-To 785.394Secţia II-

1 Clădire industrială 16.500.000 1,1 181.5002 Maşini şi utilaje 84.488.590 4,8 4.061.983

3Alte categorii de mijloace fixe

5.500.000 6,7 368.500

Total secţia II 106.488.590 4,3 4.611.983Atelierul mecano-energetic

1 Clădire industrială 1.100.000 1,1 12.1002 Maşini şi utilaje 2.200.000 4,8 105.600

3Alte categorii de mijloace fixe

550.000 8,3 46.650

Total atelier mecano-energetic 3.850.000 4,2 163.350Compartimente funcţionale

1 Clădire administrativă 16.600.000 1,0 166.000

2Echipament pentru lucrări administrative

5.400.000 6,7 361.800

Total compartimente administrative

22.000.000 2,4 527.800

Total firmă 150.081.590 4,06 6.088.527

197

b. Norma medie de amortizare s-a păstrat pentru principalele grupe de

maşini, utilaje, instalaţii

c. Cuantumul amortizării s-a determinat cu formula :

A = ∑i=n

n

Vi x Nai, unde:

A – amortizarea totală

Vi – valoarea de inventar a mijlocului fix i

Nai – norma medie de amortizare a mijlocului fix i (i∈1 ;n )

6. Fixarea termenelor intermediare şi finale de realizare a

obiectivelor

Oaltă componentă strategică, ce nu se regăseşte, totuşi distinct, o

reprezintă termenele iniţiale şi finale de realizare a obiectivelor. Ele sunt

integrate, practic, în conturarea celorlalte componente strategice, fiecare din

acestea având şi o pronunţată dimensiune temporară.

Importantă este, în acest perimetru, precizarea atât a unor termene

intermediare, de etapă, cât şi a celor finale, în cadrul unor intervale specifice

strategiei în funcţie de natura, complexitatea şi dificultatea obiectivelor

asumate, de natura şi complexitatea opţiunilor strategice, precum şi de

volumul şi modul de asigurare a resurselor angajate.

În cazul nostru s-a operat cu termene variabile, de la o lună la 3 luni, aşa

cum se precizează în sistemul categorial de obiective prezentat în figura 7.

198

7. Posibilităţi de obţinere a avantajului competitiv

Obţinerea avantajului competitiv pe piaţă implică acţionarea în mai multe

direcţii asigurându-se, astfel, valoarea pragmatică proiecţiei viitorului firmei.

Între acestea amintim :

realizarea unor costuri de producţie mai reduse comparativ cu concurenţa,

situaţie ce se reflectă în operarea cu preţuri de vânzare sub media existentă

pe piaţă ; o asemenea modalitate caracterizează firmele cu producţie de

serie mare şi de masă, ce fabrică şi comercializează produse mai puţin

pretenţioase din punct de vedere calitativ. Este necesară, însă, evitarea

promovării unei politici prin care calitatea să fie neglijată.

oferirea unor produse cu parametri constructivi şi funcţionali diferiţi de cei

ai produselor concurenţilor, constituie o altă posibilă variantă de obţinere

de avantaj competitiv. Prin aceasta se asigură o calitate superioară, o mai

bună reţea de distribuţie, un service calitativ superior produselor

comercializate etc., ceea ce atrage după sine practicarea unor preţuri de

vânzare mai ridicate.

Foarte important este faptul că la o calitate superioară corespund cheltuieli

suplimentare, a căror acoperire trebuie realizată prin preţ, obţinându-se un plus

de profit faţă de concurenţă.

Deoarece firma simulată acţionează într-un mediu concurenţial din ce în ce

mai puternic, iar producţia fabricată este de serie mare, considerăm că

promovarea primei modalităţi de obţinere de avantaj competitiv este mai

oportună. Se impune, însă, evitarea unei abordări exclusiviste în acest

199

domeniu. Altfel spus, calitatea trebuie menţinută cel puţin la standardele

ofertei medii.

8. Evaluarea eficienţei economice a societăţii comerciale

8.1. Cuantificarea influenţei cheltuielilor convenţional – constante

asupra costurilor de producţie

Cuantificarea eficienţei activităţii firmei se realizează prin intermediul

costurilor, al rentabilităţii şi a altor indicatori derivaţi. Pentru a se stabili

nivelul rentabilităţii societăţii comerciale şi pe fiecare produs în parte, un prim

pas îl constituie determinarea costurilor indirecte (tabelul 74).

Tabelul nr.74Costurile indirecte ale producţiei

fabricate şi comercializate în anul curentUV

Nr.crt.

CheltuieliSecţia I

Produsul D

Secţia a II-a

Produsul B +C

Atelier mecano-energetic

Administraţia generală

0 12Luam

datele din :3 4 5

1 Materiale auxiliare

3.916.080 coloana 4 ,

randul 1 Tabelul 65

8.671.320coloana 4, Tabelul 65

755.240 585.000

2Obiecte de inventar şi materiale de protecţie

Tabelul 6

61.184.4802.893.900 255.740 -

3 CombustibilRamane la

fel 448.000994.000 308.000 310.500

4 Energie electricăTabelul 68 18.612.640

65.360.600Linia 4+5.3

6.180.000154.000

5 Salarii Tabelul 71,coloana

92.531.867 24.892.296 43.037.280

200

2 33.261.951

6 C.A.S.Tabelul 71 8.315.488

23.132.967 5.223.074 10.759.320

7Contribuţia la fondul de protecţie socială

Tabelul 72,luam

cifrele pemtru salarii

indirecte 1.663.098

4.626.593 1.244.615 2.151.864

8 Amortizare Tabelul 73

785.3944.611.984 163.350 527.800

9 Reparaţii* ramana la fel

10.023.779 distribuim

aici 25% din totalul atelierului mecanico energetic

obtinut de noi

30.071.336distribuim

aici 75% din totalul atelierului mecanico energetic

obtinut de noi

10Publicitate şi raman la felmarketing

5.850.000

11Alte cheltuieli raman la fel

72.800** 494.000***

Total 78.210.910 232.894.567

40.095.115-Imi fac aceasta

sumac u cifrele mele

63.869.764

*Cheltuielile de reparaţii s-au repartizat astfel: 25% secţiei I şi 75% secţiei

a II-a

** Suma de 72.800 UV se compune din 31.200 UV cheltuieli materiale şi

41.600 UV cheltuieli cu munca vie.

*** Suma de 494.000 UV se compune din 143.000 UV cheltuieli materiale şi

351.000 UV cheltuieli cu munca vie.

201

După calculul costurilor indirecte ale producţiei fabricate şi comercializate

în anul curent, se pot determina economiile relative aferente altor cheltuieli

comune ale secţiilor şi cheltuielilor generale de administrare şi vânzare în

raport cu cele prevăzute în analiza previzională.

ΔChCS = ChCS1 - Qi x ChCsi’ i = D ;B ;C

unde:

ΔChCS = economia relativă aferentă “altor cheltuieli comune ale secţiei”

ChCS1 = nivelul “altor cheltuieli comune ale secţiei” în anul curent (totalul

cheltuielilor commune minus cheltuielile cu energia electrică pentru forţa

motrică şi cu amortizarea în secţia I şi secţia a II-a).

QD;QB;QC; - cantităţile de produse D,B şi C fabricate în anul curent

ΔChCSD; ΔCh

CSB; ΔChCSC = nivelul “altor cheltuieli comune ale secţiei” pe

unitate de produs utilizate în analiza previzională.

ΔChCS = 223.114.859 (Total Sectia1+Total Sectia 2 din Tabelul 74-

Linia 1 din tabelul 68-Linia 2-Linia 3 (doar cheltuielile cu energia forte

motrice)- Tabelul 73 Totalul pentru sectia I, - Tabelul 73 Totalul pentru Sectia

II-) – (Productia pentru D 80.000 x 1004,48 (Inlocuim cu Costul unitar

antecalculat al produsului D Tabelul 53 (linia 5.3, coloana pt B-Alte cheltuieli

commune ale sectie)+ Productia B 16.000 x

x 5247,25 Tabelul 56 linia 5.3 + 11.400-Productia de C x

7469,84)Linia 5.3coloana pt C UV

ΔChCS = (223.114.859 – 249.470.575) UV

ΔChCS = 26.355.716 UV

ΔChg = Chg1 - Qi Chgi I = D;B;C

202

unde:

ΔChg = economia relativă aferentă “cheltuielilor generale de administrare

şi vânzare”

Chg1 = cheltuielile generale de administrare şi vânzare în anul curent

ChGD; ChGB; ChGc = nivelul cheltuielilor generale de administrare şi vânzare

pe unitatea de produs utilizat în analiza previzională.

ΔChg = 63.869.764 (Tabelul 74- Total coloana 5 )– (80.000 x 285,27 +

16.000 x 1224,01cheltuie;I generale de adminsitrare din Tabelul 56 pt B +

+ 11.400 x 1929,12) UV

Luam din tabelele 53 si 56, cheltuieli generale, linia 7

ΔChg = 63.869.764 – 64.397.728 UV

ΔChg = 527.964 UV

Rezultă deci că valoarea totală a economiilor la costuri ce se vor obţine

va fi de:

- (151.670.248-Total economii din tabelul 58 + 26.335.716 Total

cheltuieli actualizate din tabelu 57+ 527.964-calculat mai sus) UV = -

178.553.988 UV

Ţinând cont de valoarea totală a economiilor şi de mărimea

cheltuielilor actualizate utilizate în analiza previzională, se deduce că nivelul

cheltuielilor de producţie şi desfacere în anul curent va fi de :

2.020.395.068 – 178.553.928 = 1.841.841.140 UV

8.2. Determinarea costurilor pe articole de calculaţie

203

şi elemente primare

Pornindu-se de la nivelul cheltuielilor directe şi indirecte, se determină

costurile pe elemente primare şi articole de calculaţie, precum şi rentabilitatea

produselor fabricate, utilizându-se metoda pe comenzi (tabel nr.75,76,77,78).

Tabelul nr.75

Centralizatorul costurilor de producţie şi desfacere pe elemente primare

Nr.crt.

Elemente primare Costuri (UV)

Pondere în cifra de afaceri

calculam folosind cifra noastra de afaceri adica : Cost/cifa de afaceri*100

0 1 2 3

1 Materii prime directeTotalul din

tabelul 64851.384.040

37,60

2 Materii auxiliareTotal 65

13.927.6440,62

3 Obiecte de inventar şi materiale de protecţieTotal

664.334.1200,19

4 CombustibilRamane

2.060.5000,09

5 Energie electricăTotal din tabelul

68 90.307.2403,99

6 Alte cheltuieli materiale La fel 174.200 0,017 Publicitate şi marketing La fel 5.850.000 0,26

8 AmortizareTabelul 73 6.088.528

0,27

Total cheltuieli materiale (rând 1+rând 8) 974.126.272 43,03

9 Salarii72- coloana

venituri salariale 667.170.978

29,47

10 C.A.S.Aplica 25% la

linia 9 166.792.743

7,37

204

11 Contribuţie la fondul de protecţie socială5 % sin

salarii33.358.5471,47

12 Alte cheltuieli cu manopera Raman 392.600 0,02Total cheltuieli cu munca vie (rând 9+rând 12) 867.714.868 38,31

Total costuri 1.841.841.140 81,35

Tabelul nr.76Centralizatorul costurilor de producţie şi desfacere

pe articole de calculaţieNr.crt.

Articole de calculaţie Costuri (UV)

0 1 21 Materii prime directe Tabelul 64 851.384.0402 Salarii directe Tabelul 69 473.447.5843 C.A.S. aferent salariilor directe 25% din 2 118.361.896

4Contribuţie la fondul de protecţie socială pentru salariile directe 5% din 2

23.672.379

5Cheltuieli comune ale secţiei Tabelul 74 (Total de pe Sectia 1+Totalul de pe sectia 2)

311.105.477

6 Cost secţie (rând 1+rând 5) 1.777.971.3767 Cheltuieli generale de administraţie şi vânzare Totalul din 74,

de la administratia generala63.869.764

8 Total cheltuieli de producţie şi desfacere (rând 6+rând 7) 1.841.841.140

205

Tabelul nr.77Costuri unitare (la intern)

UVNr.crt.

Articole de calculaţieLuam valorile corepsunzatoare din tabelul 53, pana la linia 5

D B C

0 1 2 3 41 Materii prime directe 5.057,00 Pretul din

Tabelul 64 (14* Pretul lui m3+15*

Pretul M4+4,7*M5)

11.215,10

Pretul din Tabelul 64

14*Pretul lui m3+3*m6+18,6*m7

23.454,602 Salarii directe 1.521,25 Din Tabelul

69, luam coloana 7-

Total B/ Productia de

B

10.932,95

15.510,56Din Tabelul 69, luam coloana 7-

Total C/ Productia de C

3 C.A.S. 25% 380,31 2.733,24 3.877,644 Contribuţie la fondul de

protecţie socială 5%76,06 546,65 775,53

5 Cheltuieli comune ale secţiei din care :

977,64Luam

totalul din

Tabelul

74

impartim

la

productia

de D

Totalul 5.1+5.2+5.3

7.368,85

10.087,10

206

5.1

5.25.3

Cheltuieli cu energia electrică pentru forţa motrică

Amortizarea activelor fixe Alte cheltuieli ale secţiei

226,91 tabelele 53

9,82scadem din 5 pe 5.1 si

5.2740,91

Tabelul 68 pt B/Cantitate

de B2.133,00

Amortizarea=linia 2 de mai

sus *k1

143,35K2*linia 2 de

mai sus5.092,50

Tabelul 68 pt C/Cantitatea de C

2.659,00

203,377.224,73

6 Cost de producţie 8.012,26 Suma linie de la 1 la 5

32.796,79

53.705,43

7 Cheltuieli generale de administraţie şi desfacere

287,83din tabelul 53 linia 7

K3* linia 6 1.178,15

1.929,25

8 Cost complet 8.300,09 Sumele din costuri

33.974,94

55.634,68

9 Preţ de producţie 10.500,00- pretul

noastru pt D din

Tabelul 42, la intern

40.800,00 67.200,00

10 Profit brut 2.199,91 6.825,06 11.565,3211 Rata rentabilităţii (%) o

calculam pe formula

Profit/Cost complet*100 Randul 10.8*100

26,50 20,08 20,78

12 T.V.A. 2.310,00 8.967,00 14.784.0013 Preţ de vânzare 12.810,00 49.776,00 81.984,00

Luam totalul din Tabelul 74 impartim la productia de D

207

Dat fiind faptul că preţurile de producţie şi vânzare la produsul D sunt

diferenţiate pe piaţa internă şi externă, prezentăm într-o abordare comparativă

situaţia profitului unitar în cele trei ipostaze :

piaţa internă

export Franţa

export Germania

208

Tabelul nr.78

Rentabilitatea produsului D – facem singuriUV

Nr.crt.

Articole de calculaţie

VariantePiaţa internă Export Franţa Export Germania

0 1 2 3 41 Cost complet 8.300,08 8.300,08 8.300,082 Preţ de producţie 10.500,00 10.800,00 10.890,003 Profit brut 2.199,92 2.499,92 2.859,924 Rata rentabilităţii 26,50% 30,12% 31,20%

Referitor la costurile de producţie şi desfacere pe elemente primare şi

articole de calculaţie, sunt necesare câteva precizări :

a. Totalul acestora este identic în cele două ipostaze de diferenţiere şi

calcul (în situaţia simulată, nivelul este de 1.841.841.140 UV)

b. Sursele informaţionale pe baza cărora au fost întocmite cele două

situaţii centralizatoare sunt cele care fundamentează diferitele categorii

de cheltuieli

c. În categoria "Cheltuieli comune ale secţiei" au fost incluse :

- cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor ;

- cheltuielile generale de secţie

În determinarea costurilor unitare s-a utilizat procedura de calcul pe

articole de calculaţie. Cele mai semnificative aspecte metodologice au fost

deja prezentate. Asupra altora insistăm în continuare.

a. Cheile de repartizare a cheltuielilor indirecte s-au determinat astfel:

pentru cheltuielile cu amortizarea în secţia a II-a

K1=4 . 611.984

351. 747 .584x100=1 ,31116295 %

Luam din tabelul 74 linia 8 (coloana 3)/ Tabelul 69 (linia 7)

209

pentru alte cheltuieli comune ale secţiei a II-a :

K2=232 .894 .567−(34 . 128 .000+30 .312 . 600+4 . 611. 984 )351 .747 . 584

x100=

¿163 . 841. 983351 .747 . 584

x100=46 ,5794196 %

tabelul 74 Total sectia 2- (Tabelul 68 coloana 5 liniile 2 si 3-Tabelul 74 coloana 3 randul 8)/ Tabelul 69 (linia 7)

pentru cheltuielile de administraţie şi desfacere :

K3=63 . 869. 7641.777 . 971.376

x 100=3 , 592283%

Tabelul 74- coloana 5 linia 12/ Cost de sectie din Tabelul 76 linia 6b. În ceea ce priveşte secţia I, determinarea costului unitar al produsului

D a fost mult simplificată la poziţiile "cheltuieli indirecte" deoarece cuantumul

acestora a rezultat din raportarea nivelului total al cheltuielilor comune ale

secţiei la producţia fizică planificată. De asemenea, semnalăm unele diferenţe

între antecalculaţia de preţ a produsului nou, D, şi calculaţia din tabelul nr.77,

generate de faptul că atât cheltuielile comune, cât şi cele generale de

administraţie au, în cel de-al doilea caz, o fundamentare mai riguroasă.

8.3. Fundamentarea costurilor prin sistemul cost-oră-producţie

O revoluţionare în materie de calculaţie a costurilor şi, mai mult decât

atât, în ceea ce priveşte managementul prin costuri este determinată de

promovarea şi utilizarea sistemului de management cost-oră-producţie.

În configuraţia costurilor intră două articole de calculaţie:

210

cheltuieli cu materii prime, materiale, semifabricate, cooperări din afară

(efortul terţiar);

cheltuieli proprii, de funcţionare (cost-oră-producţie) în care este implicat

nemijlocit efortul firmei şi al componentelor structurale. În această ultimă

categorie “intră” celelalte cheltuieli ocazionate de derularea proceselor de

muncă, precum :

salarii directe

CAS şi contribuţia la fondul de protecţie socială aferente salariilor directe

cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor

cheltuieli generale de secţie

cheltuieli de administraţie (generale ale întreprinderii)

Elementele de noutate pe care le aduce sistemul din acest punct de vedere

se referă la maniera de repartizare a cheltuielilor din cel de-al doilea articol de

calculaţie, în care se includ atât cheltuielile directe, cât şi indirecte.

O dezvoltare a acestui sistem este asigurată de managementul prin bugete

care, integrat în managementul prin obiective, permite o abordare mult mai

realistă a fenomenelor şi proceselor specifice firmei şi implicit, exercitarea

unui management cu adevărat performant axat pe o motivare realistă a

personalului.

Practic, apelarea la serviciile acestui sistem de management nu conduce la

reducerea costurilor ci la o mai judicioasă evidenţiere a acestora pe centre de

gestiune şi produse, atenuându-se, într-o mare măsură, improvizaţiile generate

de calculaţia pe articole de calculaţie specifică metodei pe comenzi.

211

Tabelul nr.79a. Delimitarea şi caracterizarea centrelor de gestiune

Denumire centru de gestiune

Simbol centru de gestiune

Număr de maşini sau locuri de muncă

Valoare active fixe

(mii UV)

Amortizare

(mii UV)

Supraf

(mp)

Putere instala

-tă medie(kw)

Ore om-maşină pe

centru

Consum de energie

kwh UV

Linia în flux (produs D)

L1 - 14.993 724,344 800 3,329 460.000 907.632 18.152.640

Centre de prelucrare

CP 70 42.410 2.026,080 750 3,000 271.260 813.780 16.275.600

Maşina a Ma 65 13.000 624,000 700 3,000 238.560 715.680 14.313.600

Maşina b 69 8.625 414,000 765 2,500 253.500 633.750 12.675.000

Maşina h 46 10.120 485,760 495 3,000 169.060 507.180 10.143.600

Maşina i+dispoz. 19 4.058,6 201,343 200 1,500 69.840 104.760 2.095.200

Maşina j 35 6.475 310,800 380 3,500 127.680 446.880 8.937.600

Locuri de muncă manuale

38 285 28,500 410 150.656

TOTAL - 99.766,6 4.814,827 4.500 1.740.556

Atel.mec.-energ. - 3.850 163,350 - 309.000 6.180.000

Comp.funcţionale - 22.000 527,800 - 7.700 154.000

212

b. Elaborarea bugetului firmeiTabelul nr.80

BUGETULSocietăţii comerciale pe anul curent

Nr.

crt.

Indicatori UM Nivel bugetat

Nivel realizat

%

0 1 2 3 4 5I Obiective

1

Producţia fizică- produs D- produs B- produs C

bucbucbuc

80.00016.00011.400

2 Cifra de afaceri, din care :- export

mii UVmii UV

2.264.220173.340

3 Profit brut (nivel minim) mii UV 415.0004 Costuri de producţie (nivel

maxim)mii UV 1.849.220

5 Număr salariaţi (nivel maxim) pers. 1.3896 Fond salarii (nivel maxim) mii UV 667.170,9787 Productivitatea muncii UV/sal 1.630.1088 Salariul mediu UV/sal 40.0279 Cheltuieli la 1000 UV (nivel

maxim)UV/1000

UV816,70

10 Rata rentabilităţii costurilor % 22,4411 Rata rentabilităţii veniturilor

(comerciale)% 18,32

12 Nivelul COP UV/oră 569,046II CHELTUIELI1 Cheltuieli cu materii prime,

materiale directemii UV 851.384.040

2 Cheltuieli proprii de funcţionare mii UV 990.457,1003 Cheltuielile perioadei ca sold mii UV4 Total mii UV 1.841.140III VENITURI1 Venituri din vânzarea producţiei mii UV 2.264.2202 Valoarea producţiei nedeterminate

la sfârşitul perioadeimii UV

IV REZULTATE FINANCIARE1 Profit mii UV 422.378,860

213

2 Pierderi mii UV

214

c. Calculul cheltuielilor proprii de funcţionare şi a

nivelului COP pe centre de gestiune

Plecând de la cheltuielile pe articole de calculaţie şi elemente de

cheltuieli, la nivel de întreprindere şi fiecare centru de gestiune delimitat în

cadrul acesteia pot fi evidenţiate aşa cum s-a mai precizat, două importante

articole (categorii) :

cheltuieli cu materii prime şi materiale directe (efortul terţilor)

cheltuieli proprii de funcţionare numite şi cost-oră-producţie, în a căror

"producere" sunt implicate firma şi centrele de gestiune ce o compun.

Funcţie de criteriile de repartizare a acestei categorii de cheltuieli pe centre

de gestiune – ca premisă a determinării costului orei de funcţionare - ,

acestea se împart în :

cheltuieli evidenţiate direct pe centre de gestiune (salarii

directe, CAS şi şomaj aferente salariilor directe, amortizare

active fixe proprii, energie electrică pentru scopuri

tehnologice) ;

cheltuieli repartizate în funcţie de suprafaţa ocupată (amortizare

clădiri, secţii de producţie, energie electrică pentru iluminat

secţii de producţie, o parte a cheltuielilor atelierului mecano-

energetic) ;

cheltuieli repartizate în funcţie de valoarea activelor fixe

ponderată cu numărul orelor de funcţionare (combustibil, uzură

obiecte de inventar, materiale auxiliare, amortizare alte active

fixe din secţiile de producţie, o parte a cheltuielilor atelierului

mecano-energetic) ;

215

cheltuielile repartizate funcţie de numărul de muncitori direct

productivi (salarii muncitori indirect productivi, CAS şi

contribuţia la fondul de protecţie socială aferente acestora, din

secţiile de producţie) ;

cheltuieli repartizate în funcţie de numărul de salariaţi (salariile

personalului TESA din secţiile de producţie, CAS şi contribuţia

la fondul de protecţie socială aferente cheltuielilor

compartimentelor funcţionale) ş.a.m.d.

În cazul de faţă s-a apelat la patru criterii de repartizare a cheltuielilor

în sumă de 990.457,100 UV.

Situaţiile informaţionale ce urmează a fi completate în acest sens sunt

prezentate în continuare :

Repartizarea cheltuielilor evidenţiate direct pe centrul de gestiune

Repartizarea cheltuielilor în funcţie de suprafaţă

Repartizarea cheltuielilor în funcţie de valoarea activelor fixe

ponderate cu numărul orelor de funcţionare

Repartizarea cheltuielilor în funcţie de numărul de muncitori direct

productivi.

Notă : Funcţie de existenţa şi luarea în considerare şi a altor criterii de

repartizare specifice, se vor completa formulare corespunzătoare.

216

Tabelul nr.81Cheltuieli repartizate direct pe centre de gestiune

- mii UV - Nr.crt.

Centrul de gestiune

Salarii directe

CAS+şomaj

Amortizare active fixe

Energie electrică în

scopuri tehnologice

Total

0 1 2 3 4 5 61 Linia în

flux121.700,000 36.510,000 724,344 18.152,640 177.086,984

2 Centre de prelu-crare

56.422,080 16.926,624 2.026,080 16.275,600 91.650,384

3 Maşina a 49.620,480 14.886,144 624,000 14.313,600 79.444,2244 Maşina b 54.375,750 16.312,725 414,000 12.675,000 83.777,4755 Maşina h 37.147,370 11.144,211 485,760 10.143,600 58.920,9416 Maşina i 15.434,640 4.630,392 201,343 2.095,200 22.361,5757 Maşina j 23.237,760 6.971,328 310,800 8.937,600 39.457,4888 Locuri de

muncă manuale

115.509,504 34.652,851 28,500 - 150.190,855

9 Total 473.447,584 142.034,275 4.814,827 82.593,240 702.889,926

217

Cheltuieli repartizate în funcţie de suprafaţă

Cheia de repartizare=9 .604 .723UV

4 .500mp=2 .134 ,383

UV / mp

Tabelul nr.82- mii UV -

Nr.crt.

Centrul de gestiune Suprafaţă ocupată (mp)

Cheltuieli repartizate

Observaţii

0 1 2 3 41 LF 800 1.707,5062 CP 750 1.600,7873 Ma 700 1.494,0684 Mb 765 1.632,8035 Mh 495 1.056,5206 Mi 200 426,8777 Mj 380 811,0658 LM 410 875,0979 Total 4.500 9.604,723

Cheltuielile de 9.604,723 mii UV cuprind:

Amortizări clădiri secţii = 205,700 mii UV

Energie electrică pentru iluminat secţii = 1.380,000 mii UV

Cheltuieli atelier mecano-energetic (20%) = 8.019,023 mii UV

218

Cheltuielile repartizate în funcţie de valoarea activelor fixe şi

numărului orelor de funcţionare

Cheia de repartizare =

50 .560 . 722UV26 . 497 . 606 .884 .000 UVh = 1908,1240891x10-9Uvh

Tabelul nr.83

Nr.

crt.

Centrul de gestiune Valoare active fixe (mii UV)

Ore de funcţionare

Indicator combinat de

repartizare (mii UVh)

Cheltuieli repartizate

(UV)

0 1 2 3 4 51 LF 14.993,0 460.000 6.896.780.000 13.159.9122 CP 42.210,0 271.260 11.449.884.600 21.847.8003 Ma 13.000,0 238.500 3.100.500.000 5.916.1394 Mb 8.625,0 253.500 2.186.437.500 4.171.9945 Mh 10.120,0 169.060 1.710.887.200 3.264.5856 Mj 4.858,6 69.840 283.452.624 540.8637 Mi 6.475,0 127.680 826.728.000 1.577.5008 LM 285,0 150.656 42.936.960 81.9299 Total 99.766,0 1.740.556 26.497.606.884 50.560.722

În componenţa acestor cheltuieli intră :

Cheltuieli atelier mecano-energetic (80%) = 32.076,092 mii UV

Combustibil = 1.442,000 mii UV

Materiale auxiliare = 12.587,40 mii UV

Uzură obiecte inventar = 4.078,380 mii UV

Amortizare alte active fixe = 376,850 mii UV

219

Cheltuieli repartizate în funcţie de numărul

de muncitori direct productivi

Cheia de repartizare =

227 .401 .728 UV1.188 pers . = 191.415 UV / pers

Tabelul nr.84

- mii UV-Nr.

crt.

Centrul de gestiune Nr. muncitori direct

productivi

Cheltuieli repartizate

Observaţii

0 1 2 3 41 LF 285 54.553,3262 CP 147 28.138,0933 Ma 130 24.884,0284 Mb 138 26.415,3525 Mh 92 17.610,2356 Mi 38 7.273,7927 Mj 69 13.207,6768 LM 289 55.319,1079 Total 1.188 227.401,728

Cele 227.401,728 mii UV cuprind :

Salarii indirecte = 125.793,818 mii UV

CAS + contribuţia la fondul

de protecţie socială = 37.738,146 mii UV

Cheltuieli administraţie = 63.869,764 mii UV

63.869,764 mii UV

220

Tabelul nr.85Determinarea cheltuielilor de funcţionare şi a nivelului COP

pe centre de gestiune

Nr.crt.

Centrul de

gestiune

Cheltuieli repartizate în funcţie de: Ore de funcţionare

Nivelul COP

(UV/h)Direct pe

centruVal. active fixe şi nr. de funcţ.

Nr. muncitori

direct prod.

Suprafaţa Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8=6/71 LF 177.086.984 13.159.912 54.553.445 1.707.506 246.507.847 460.000 535,8872 CP 91.650.384 21.847.800 28.138.093 1.600.787 143.237.064 271.260 528,0433 Ma 79.444.224 5.196.139 24.884.028 1.494.068 111.738.459 238.500 468,3874 Mb 83.777.475 4.171.994 26.415.352 1.632.803 115.997.624 253.500 457,5845 Mh 58.920.941 3.264.585 17.610.235 1.056.520 80.852.281 169.060 478,2466 Mi 22.361.575 540.863 7.273.792 426.877 30.603.107 69.840 438,1897 Mj 39.457.488 1.577.500 13.207.676 811.065 55.053.729 127.680 431,1858 LM 150.190.856 81.929 55.319.107 875.097 206.466.989 150.656 1.370,4539 Total 702.889.927 50.560.722 227.401.728 9.604.723 990.457.100 1.740.556 569,046

221

d. Elaborarea bugetelor pe centre de gestiune

Tabelul nr.86BUGETUL

Centrului de gestiune CG1

Nrcrt

Specificaţie UM Nivel bugetat

Nivel realizat

0 1 2 3 4I. OBIECTIVE

1 Producţia fizică buc. 80.0002 Cifra de afaceri mii UV 840.0003 Profit brut (nivel minim) mii UV 175.0004 Costuri de producţie (nivel maxim) mii UV 665.0005 Număr de salariaţi (nivel maxim) pers. 3126 Fond de salarii (nivel maxim) mii UV 150.0007 Productivitatea muncii UV/sal 2.700.0008 Salariul mediu UV/sal 40.0009 Număr ore de funcţionare ore 460.00010 Nivel COP UV 536

II. CHELTUIELI1 Cheltuieli cu materii prime, materiale directe mii UV 404.5602 Cheltuieli proprii de funcţionare, din care mii UV 246.507,847

2.1 - cheltuieli directe mii UV 177.086,9842.2 - cheltuieli repartizate în funcţie de suprafaţă mii UV 1.707,5062.3 - cheltuieli repartizate în funcţie de valoarea

activelor fixe ponderate cu numărul orelor de funcţionare

mii UV 13.159,912

2.4 - cheltuieli repartizate în funcţie de numărul de muncitori direct productivi

mii UV 54.553,445

3 Cheltuieli primite prin decontare de la alte centre de gestiune

mii UV -

4 Cheltuielile perioadei precedente preluate ca sold mii UV -5 Sold mii UV 651.067,847

III. VENITURI1 Venituri din vânzarea producţiei mii UV 840.0002 Soldul producţiei neterminate la sfârşitul

perioadeimii UV -

3 Valoarea producţiei decontate altor centre de gestiune

mii UV -

IV. REZULTATE1 Profit mii UV 188.932,1532 Pierderi mii UV -

222

Tabelul nr.87BUGETUL

Centrului de gestiune CG2

Nrcrt

Specificaţie UM Nivel bugetat

Nivel realizat

0 1 2 3 4I. OBIECTIVE

1 Producţia fizică- produsul B- produsul C

buc.buc.

16.00011.400

2 Cifra de afaceri mii UV 1.424.2003 Profit brut (nivel minim) mii UV 224.2204 Costuri de producţie (nivel maxim) mii UV 1.200.0005 Număr de salariaţi (nivel maxim) pers. 9606 Fond de salarii (nivel maxim) mii UV 460,8007 Productivitatea muncii UV/sal 1.483.0008 Salariul mediu UV/sal 40.0009 Număr ore de funcţionare ore 1.280.55610 Nivel COP UV 581

II. CHELTUIELI1 Cheltuieli cu materii prime, materiale directe mii UV 446.824,0402 Cheltuieli proprii de funcţionare, din care mii UV 743.949,253

2.12.2

Evidenţiate direct pe centruRepartizate în funcţie de valoarea activelor fixe x nr.ore de funcţionare

mii UVmii UV

525.802,94337.400,810

2.32.4

Repartizate în funcţie de suprafaţăRepartizate în funcţie de nr.de muncitori direct productivi

mii UVmii UV

7.897,217172.848,283

3 Cheltuieli primite prin decontare de la alte centre de gestiune

mii UV -

4 Cheltuielile perioadei precedente preluate ca sold mii UV -III. VENITURI

1 Producţie marfă fabricată (în preţuri de vânzare fără TVA)

mii UV 1.424,220

2 Producţia neterminată la sfârşitul lunii mii UV -3 Cheltuielile decontate altor centre de gestiune mii UV -

IV. REZULTATE1 Profit mii UV 233.446,7072 Pierderi mii UV -

223

e. Determinarea costurilor unitare

Pe baza metodologiei SCOP, determinarea costurilor unitare va lua în

considerare două articole de calculaţie:

Cheltuieli cu materii prime, materiale directe, semifabricate,

cooperări (efort din afară)

Cheltuieli proprii de funcţionare ale centrelor de gestiune care

participă la fabricarea şi comercializarea produsului (produselor)

C p=Cmp+COP

în care :

Cp = costul de producţie

Cmp = cheltuieli cu materii prime şi materiale directe

Cmp=∑i=1

m

Nc i xPai

în care :

Nci = norma de consum din materia primă “i”

Pai = preţul de aprovizionare pentru material primă “i”

m = tipologia materiilor prime folosite în fabricarea produsului

COP=∑i=1

n

Nti xCOP

în care :

Nti = norma de timp (de prelucrare) a produsului în cadrul centrului de

gestiune “i”

COP = nivelul costului unei ore de funcţionare a centrului de gestiune “i”

224

Tabelul nr.88Calculul costului normat pe produs

Produs DUV

Nr.

crt.

Articole de calculaţie Centrul de gestiune

Ore-normă conform

tehnologiei

COP/centru Valoare

0 1 2 3 4 51 Materii prime şi

materiale directe- - - 5.057

2 Cheltuieli proprii de funcţionare

LF 5,75 535,887 3.081,350

3 Cost normat - - - 8.138,3504 Profit - - - 2.361,6505 Preţ producţie - - - 10.500

Notă : Pentru varianta produs D – export Franţa profitul va fi de :10.800 UV – 8.138,35 UV = 2.661,65 UV,

iar pentru varianta produs D – export Germania, profitul calculat prin metodologia SCOP este de :

10.890 UV – 8.138,35 UV = 2.751,65 UVTabelul nr.89

Calculul costului normat pe produsProdus B

UVNr.crt.

Articol de calculaţie Centrul de gestiune

Ore-normă conform

tehnologiei

COP/centru Valoare

0 1 2 3 4 51 Materii prime şi

materiale directe- - - 11.215,10

2 Cheltuieli proprii de funcţionare

CPMa

Mb

Mh

Mi

LM

9,97,5

10,58,51,84,4

528,043468,387457,584478,246438,189

1.370,453

5.227,6263.512,9024.804,6324.065,091

788,7406.029.993

Total COP - - - 24.428,9843 Cost normat - - - 35.644,0844 Profit - - - 5.155,9165 Preţ producţie - - - 40.800

225

Tabelul nr.90Calculul costului normat pe produs

Produs CUV

Nr.

crt.

Articol de calculaţie

Centrul de gestiune

Ore-normă conform

tehnologiei

COP/centru Valoare

0 1 2 3 4 51 Materii prime şi

materiale directe- - - 23.454,60

2 Cheltuieli proprii de funcţionare

CPMa

Mb

Mh

Mi

Mj

LM

9,910,47,52,9

11,23,6

7,04

528,043468,387457,584478,246431,185438,189

1.370,453

5.227,6264.871,2253.431,8801.386,9134.829,2721.577,4809.647,982

Total COP - - - 30.972,3783 Cost normat - - - 54.426,9784 Profit - - - 12.773,0225 Preţ producţie - - - 67,200

Total cheltuieli decontate = 1.841.840.852 UV

Diferenţa dintre cheltuielile realizate şi cele decontate = 288 UV

226

f. Abordarea comparativă a costurilor fundamentate pe articole de calculaţie

şi conform metodologiei SCOP

Tabelul nr.91

Pro-dus

Cost unitar Preţ de produc-

ţie

Profit Metod.clasică

SCOP Diferenţe Metod.clasică

SCOP Dife-renţe

0 1 2 3=2-1 4 5 6 7=6-5D* 8.300,09 8.138,35 -161,74 10.567 2.266,91 2.248,05 +161,7

4B 33.974,94 35.644,68 +1.669,14 40.800 6.825,06 5.155,92 -1669,14

C 55.634,68 54.426,98 -1.207,7 67.200 11.565,32 12.773,02 +1207,7

*S-a folosit preţul mediu de producţie de 10.567 UV/buc.

g. Principalii indicatori economico-financiari ai întrprinderi în anul curent

Facem singuriTabelul nr.92

Nr.crt.

Indicatori UM An bază An curent Dinamică (%)

0 1 2 3 4 51 Capital social (KS) mii

UV250.000 278,000 111,2

1.1 Capital fix (KF) mii UV

122.201 150.081,6 122,8

2 Produse vândute buc2.1 A buc 25.000 - -2.2 B buc 15.000 16.000 106,672.3 C buc 10.000 11.400 114,002.4 D buc - 80.000 -3 Cifra de afaceri

(CA)UV 1.595.000.000 2.264.220.000 141,96

4 Costurile produselor vândute (C)

UV 1.459.768.982 1.841.841.140 126,18

5 Profit brut (P) UV 135.291.018 422.378.860 312,206 Cheltuieli la 1000

UV venit (C/Cax100)

% 915,2 813,5 88,89

7 Număr salariaţi (L) UV 1.325 1.389 104,83

227

8 Număr muncitori (Lm)

UV 1.224 1.288 105,23

9 Fond de salarii (FS) UV 477.812.257 667.170.978 139,6310 Fond de salarii

muncitori (Fsm)UV 431.144.014 606.502.266 140,67

228

0 1 2 3 4 511 Salariul mediu lunar

(S)UV 30.051 40.027 133,20

12 Productivitatea muncii (CA/L)

UV/sal 1.203.774 1.630.108 135,42

13 Productivitatea capitalului fix (CA/KFx1000)

% 13.052,3 15.086,6 115,58

14 Viteza de rotaţie a capitalului social (CA/KS)

rot/an 6,38 8,14 127,66

15 Rata rentabilităţii costurilor (P/Cx100)

% 9,27 22,93 248,45

16 Rata rentabilităţii comerciale (P/Cax100)

% 8,48 18,65 220,8

17 Rata rentabilităţii economice (P/KS)

% 54,12 151,93 280,73

În atenţia utilizatorilor proiectului

a. Elaborarea centrelor de gestiune va permite constituierea unei reţele

bugetare în care se includ bugetele centrelor de gestiune din sfera

producţiei, activităţilor auxiliare şi funcţionale (administraţie).

b. Pentru simplificarea lucrării, s-a făcut abstracţie de bugetele centrelor

de gestiune CG3 şi CG4 ale căror cheltuieli se repartizează astfel :

- cheltuielile centrului de gestiune "atelier mecano-energetic" CG3 se

repartizează, în mod normal, asupra centrelor de gestiune din sfera producţiei

şi din zona activităţilor funcţionale (administraţie) ; din aceleaşi considerente

229

cu cele enunţate la punctul b. în lucrarea de faţă s-a considerat că atelierul

mecano-energetic îşi decontează cheltuielile în exclusivitate asupra centrelor

de gestiune din sfera producţiei (CG1 şi CG2) ;

c. În fundamentarea bugetelor la nivel de întreprindere şi centre de

gestiune, la capitolul "Obiective" s-a luat în considerare nivelul maxim

sau minim al unor indicatori, precum : numărul de personal, fondul de

salarii, costurile de producţie, productivitatea muncii, salariul mediu,

profitul anual ş.a.m.d.

d. Capitolul "Cheltuieli" evidenţiază cheltuielile în funcţie de

metodologia sistemului cost-oră-producţie, deşi se putea apela şi alte

modalităţi clasice – pe articole de calculaţie şi elemente primare – cum,

de altfel, se regăsesc în proiectul economic ;

e. S-a urmărit utilizarea bugetului ca instrument managerial extrem de

important în exercitarea proceselor de management, prin intermediul

căruia se asigură regăsirea, în practica managerială a firmei, a

caracteristicilor definitorii ale managementului prin obiective :

dimensiunea participativă, economică, motivaţională şi managerială ;

f. Celelalte aspecte pe care le presupune implementarea managementului

prin obiective pot fi simulate în cadrul seminariilor, funcţie de extensia

pe care cadrul didactic o dă elaborării proiectului economic. Ne referim

la elaborarea de programe de acţiuni, calendare de termene, instrucţiuni

230

etc., la precizarea unor modalităţi de remodelare a unor componente

manageriale (organizatorică, decizională ori informaţională) ş.a.m.d.

g. Studenţii de la formele de învăţământ la distanţă vor elabora proiectul

economic după o variantă individuală transmisă de profesorul titular al

acestei discipline de învăţământ. Un MODEL de astfel de variantă

individuală este prezentat în continuare.

231

Numele şi prenumele

studentului…………………

Anul…………Grupa………..

VARIANTĂ INDIVIDUALĂ

1. Producţia fizică

1.1. Produs B-………………..buc

1.2. Produs C-………………..buc

1.3. ProdusD-se calculează

2. Cifra de afaceri va creşte cu min……….% faţă de realizările anului de

bază.

3. Cheltuielile de la 1.000 UV cifră de afaceri vor înregistra o scădere de

min……….% UV.

4. Productivitatea muncii va spori cu min. ………..%.

5. Preţurile de aprovizionare materii prime vor înregistra o creştere de ….%.

6. Preţurile de vânzare produse finite vor creşte cu ………..%.

7. Începând cu 1 februarie a.c. va fi asimilat în fabricaţie un produs nou, D,

cu o tehnologie structurată în…….operaţii, din care………..mecanizate.

Preţul de producţie al noului produs va fi…….UV.

Asimilarea va avea loc pe capacităţile de producţie rămase disponibile prin

renunţarea la fabricarea produsului A.

Data……………….

Semnătura cadrului

didactic titular

…………………

232